ANATOMIE ANATOMIE SI SI

BIOMECANICABIOMECANICA

SEMINAR 5SEMINAR 5

ASPECTE GENERALE ALE SISTEMULUI ARTICULARASPECTE GENERALE ALE SISTEMULUI ARTICULAR

Artrologia Artrologia sausau sindesmologia sindesmologia are ca obiect de studiu are ca obiect de studiu articulaţiile corpului uman.articulaţiile corpului uman.

ArticulaţiileArticulaţiile reprezintă ansamblul de elemente (fibroase, reprezintă ansamblul de elemente (fibroase, ligamentare) prin care oasele se unesc între ele (prof. ligamentare) prin care oasele se unesc între ele (prof. univ. dr. Alexandru Teodor Ispas şi colab., 2000).univ. dr. Alexandru Teodor Ispas şi colab., 2000).

ArticulaţiileArticulaţiile realizează legături mai mult sau mai puţin realizează legături mai mult sau mai puţin mobile între două sau mai multe segmente osoase, prin mobile între două sau mai multe segmente osoase, prin cartilaje şi ligamente, ţesuturi elastice, conjunctive, foarte cartilaje şi ligamente, ţesuturi elastice, conjunctive, foarte rezistente, care se inseră pe oase (Silviu Gabriel Cioroiu, rezistente, care se inseră pe oase (Silviu Gabriel Cioroiu, 2006).2006).

După gradul de mobilitate, articulaţiile se împart în:După gradul de mobilitate, articulaţiile se împart în: articulaţii fixe sau cu mobilitate extrem de redusă – articulaţii fixe sau cu mobilitate extrem de redusă –

sinartroze;sinartroze; articulaţii semimobile – articulaţii semimobile – amfiartroze;amfiartroze; articulaţii mobile – articulaţii mobile – diartroze.diartroze.

SINARTROZELE – SINARTROZELE – se întâlnesc la nivelul cutiei craniene şi în mică măsură lase întâlnesc la nivelul cutiei craniene şi în mică măsură lanivelul cutiei toracice, realizează continuitate între segmentele osoase, iar înnivelul cutiei toracice, realizează continuitate între segmentele osoase, iar înfuncţie de tipul ţesutului interpus între cele 2 oase de legătură, articulaţiile sefuncţie de tipul ţesutului interpus între cele 2 oase de legătură, articulaţiile seîmpart în:împart în:sincondroze sincondroze – oasele se leagă prin ţesut cartilaginos (articulaţia sfeno-– oasele se leagă prin ţesut cartilaginos (articulaţia sfeno-occipitală);occipitală);sindesmozesindesmoze – – oasele se leagă prin ţesut conjunctiv fibros colagen, fibreoasele se leagă prin ţesut conjunctiv fibros colagen, fibreelastice – articulaţiile intervertebrale, dento maxilare). Majoritateaelastice – articulaţiile intervertebrale, dento maxilare). Majoritateasindesmozelor se întâlnesc la nivelul craniului şi se numesc sindesmozelor se întâlnesc la nivelul craniului şi se numesc suturi.suturi.Există mai multe varietăţi de suturi:Există mai multe varietăţi de suturi: sutură seratăsutură serată (dinţată) – marginile articulare iau aspectul dinţilor de ferăstrău (dinţată) – marginile articulare iau aspectul dinţilor de ferăstrău

şi se întrepătrund (articulaţia fronto-parietală);şi se întrepătrund (articulaţia fronto-parietală); sutura scuamoasăsutura scuamoasă (solzoasă) – o suprafaţă este tăiată oblic într-un sens şi (solzoasă) – o suprafaţă este tăiată oblic într-un sens şi

cealaltă este tăiată oblic în sens opus (articulaţia temporo-parietală);cealaltă este tăiată oblic în sens opus (articulaţia temporo-parietală); sutura plană sutura plană (armonică) – suprafeţele articulare sunt liniare (articulaţiile (armonică) – suprafeţele articulare sunt liniare (articulaţiile

internazale);internazale); sutura schindilezicăsutura schindilezică – – realizată de o creastă osoasă care pătrunde într-un realizată de o creastă osoasă care pătrunde într-un

jgheab osos (articulaţia sfeno-vomeriană);jgheab osos (articulaţia sfeno-vomeriană); gomfozagomfoza – – unul din oase este scobit, iar celălalt os pătrunde în el ca un cui, unul din oase este scobit, iar celălalt os pătrunde în el ca un cui,

între cele 2 oase existând un ligament de legătură (articulaţia dinţilor).între cele 2 oase existând un ligament de legătură (articulaţia dinţilor).sinostoze – sinostoze – oasele se leagă prin ţesut osos (ilion, ischion şi pubis şi formeazăoasele se leagă prin ţesut osos (ilion, ischion şi pubis şi formeazăosul coxal).osul coxal).

AMFIARTROZELE – AMFIARTROZELE – sunt caracteristice coloanei sunt caracteristice coloanei vertebrale şi prezintă suprafeţe articulare şi vertebrale şi prezintă suprafeţe articulare şi mijloace de unire.mijloace de unire.

Suprafeţele articulareSuprafeţele articulare sunt aproape plane sau sunt aproape plane sau uşor excavate fiind tapetate cu cartilaj articular, uşor excavate fiind tapetate cu cartilaj articular, fiind lipsite de incizuri sau cavităţi articulare.fiind lipsite de incizuri sau cavităţi articulare.

Mijloacele de unireMijloacele de unire sunt: sunt: ligamentul interososligamentul interosos – un fibrocartilaj care ocupă tot spaţiul dintre – un fibrocartilaj care ocupă tot spaţiul dintre suprafeţele articulare; suprafeţele articulare; ligamentele externeligamentele externe – – benzi conjunctive rezistente care iau aspectul benzi conjunctive rezistente care iau aspectul unei capsule articulare.unei capsule articulare.

DIARTROZELE – DIARTROZELE – au cea mai mare răspândire în au cea mai mare răspândire în organism, crează discontinuitate între organism, crează discontinuitate între segmentele osoase, sunt capabile de mişcări segmentele osoase, sunt capabile de mişcări variate, iar elementul de mobilitate este dat de variate, iar elementul de mobilitate este dat de prezenţa prezenţa lichidului sinuviallichidului sinuvial (lichid vâscos gălbui (lichid vâscos gălbui cu rol de lubrifiere, nutriţie şi curăţire, cu cu rol de lubrifiere, nutriţie şi curăţire, cu importanţă majoră în biomecanica articulară) în importanţă majoră în biomecanica articulară) în cavitatea articulară.cavitatea articulară.

Sunt alcătuite din:Sunt alcătuite din: suprafeţe articularesuprafeţe articulare acoperite de un cartilaj hialin cu rol în acoperite de un cartilaj hialin cu rol în

alunecarea oaselor în timpul mişcărilor opunând rezistenţă la alunecarea oaselor în timpul mişcărilor opunând rezistenţă la presiunea exercitată de greutatea corpului. Suprafeţele presiunea exercitată de greutatea corpului. Suprafeţele articulare pot avea formă: articulare pot avea formă: sfericăsferică (femur), (femur), concavăconcavă (cavitatea (cavitatea acetabulară a coxalului), acetabulară a coxalului), planăplană (platoul tibial), (platoul tibial), cilindricăcilindrică. .

capsula articularăcapsula articulară – structura care acoperă şi protejează – structura care acoperă şi protejează suprafeţele articulare ale oaselor, este mai groasă în suprafeţele articulare ale oaselor, este mai groasă în articulaţiile cu mobilitate mai redusă şi mai subţire şi mai articulaţiile cu mobilitate mai redusă şi mai subţire şi mai puţin rezistentă în articulaţiile cu mobilitate mai mare. Este puţin rezistentă în articulaţiile cu mobilitate mai mare. Este alcătuită dintr-un strat intern (membrană sinovială) şi un strat alcătuită dintr-un strat intern (membrană sinovială) şi un strat extern fibros (continuare a extern fibros (continuare a periostuluiperiostului oaselor – membrană oaselor – membrană vascularizată care înveleşte, la periferie, întregul os, cu vascularizată care înveleşte, la periferie, întregul os, cu excepţia capetelor articulare care sunt acoperite de cartilaje).excepţia capetelor articulare care sunt acoperite de cartilaje).

membrana sinovialămembrana sinovială – membrană vasculo-nervoasă care – membrană vasculo-nervoasă care secretă lichid sinovial. Are rol în căptuşirea suprafeţelor secretă lichid sinovial. Are rol în căptuşirea suprafeţelor interne ale capsulelor articulare şi acoperirea anumitor interne ale capsulelor articulare şi acoperirea anumitor formaţiuni intracapsulare cum ar fi: ligamente, tendoane, formaţiuni intracapsulare cum ar fi: ligamente, tendoane, discuri intraarticulare.discuri intraarticulare.

cavitatea articularăcavitatea articulară – spaţiul capilar în care se – spaţiul capilar în care se găseşte lichidul sinuvial. Acest spaţiu este găseşte lichidul sinuvial. Acest spaţiu este delimitat de capetele oaselor din articulaţie şi delimitat de capetele oaselor din articulaţie şi capsula articulară. capsula articulară.

ligamentele articulareligamentele articulare – benzi fibroase care se – benzi fibroase care se inseră în cele două oase ale unei articulaţii inseră în cele două oase ale unei articulaţii având ca sarcină menţinerea contactului dintre având ca sarcină menţinerea contactului dintre suprafeţele articulare. După poziţia lor pot fi: suprafeţele articulare. După poziţia lor pot fi:

- - ligamente intracapsulareligamente intracapsulare / / capsularecapsulare (se (se prezintă ca îngroşări ale capsulei articulare);prezintă ca îngroşări ale capsulei articulare);

- - ligamente extracapsulareligamente extracapsulare: ligamente : ligamente interosoaseinterosoase (se întind între suprafeţele (se întind între suprafeţele articulare), articulare), ligamente la distanţăligamente la distanţă (nu intră în (nu intră în contact cu capsula articulară).contact cu capsula articulară).

Diartrozele pot fi clasificate în funcţie de Diartrozele pot fi clasificate în funcţie de forma suprafeţelor articulareforma suprafeţelor articularecare condiţionează variabilitatea, amplitudinea şi direcţia mişcărilor:care condiţionează variabilitatea, amplitudinea şi direcţia mişcărilor:EnartrozeEnartroze (articulaţii sferoide) – cele mai mobile din organism, şi (articulaţii sferoide) – cele mai mobile din organism, şi

permit execuţia de mişcări variate cu amplitudine mare – permit execuţia de mişcări variate cu amplitudine mare – una una dintre articulaţii are forma de sferă, iar cealaltă are forma unei dintre articulaţii are forma de sferă, iar cealaltă are forma unei cavităţi care recepţionează segmentul de sferăcavităţi care recepţionează segmentul de sferă - (articulaţia - (articulaţia coxo-femurală).coxo-femurală).

CondilartrozeCondilartroze (articulaţii condilare) – permit efectuarea mişcărilor (articulaţii condilare) – permit efectuarea mişcărilor variate cu amplitudine mică – o suprafaţă articulară este variate cu amplitudine mică – o suprafaţă articulară este reprezentată de un condil, iar cealaltă de o cavitate care reprezentată de un condil, iar cealaltă de o cavitate care recepţionează condilul - (articulaţia temporo-mandibulară).recepţionează condilul - (articulaţia temporo-mandibulară).

TrohleartrozeTrohleartroze – permit mişcări puţin variate, dar cu amplitudine – permit mişcări puţin variate, dar cu amplitudine mare – o suprafaţă articulară are forma unui scripete (trohlee), mare – o suprafaţă articulară are forma unui scripete (trohlee), iar cealaltă este o cavitate care recepţionează trohleea - iar cealaltă este o cavitate care recepţionează trohleea - (articulaţia tibio-astragaliană – destinată articulării tibiei cu (articulaţia tibio-astragaliană – destinată articulării tibiei cu femurul).femurul).

TrohoideTrohoide – permit efectuarea doar a mişcărilor de rotaţie – o – permit efectuarea doar a mişcărilor de rotaţie – o suprafaţă are forma unui cilindru gol, osteofibros, iar cealaltă suprafaţă are forma unui cilindru gol, osteofibros, iar cealaltă forma unui cilindru plin osos (articulaţia radio-ulnară proximală).forma unui cilindru plin osos (articulaţia radio-ulnară proximală).

Selaris - articulaţii prin îmbucătură reciprocăSelaris - articulaţii prin îmbucătură reciprocă – permit mişcări – permit mişcări variate de amplitudine redusă, cu excepţia rotaţiilor – o variate de amplitudine redusă, cu excepţia rotaţiilor – o suprafaţă articulară este concavă într-un plan şi convexă în alt suprafaţă articulară este concavă într-un plan şi convexă în alt plan, iar cealaltă se mulează pe aceasta. plan, iar cealaltă se mulează pe aceasta.

După După numărul de capete osoasenumărul de capete osoase care participă la care participă la

realizarea diartrozelor, se cunosc următoarelerealizarea diartrozelor, se cunosc următoarele

tipuri: tipuri: diartroze simple diartroze simple – au joncţiunea între 2 oase – au joncţiunea între 2 oase

(articulaţia scapulo-humerală);(articulaţia scapulo-humerală); diartroze complexe – diartroze complexe – au mai multe capete osoase au mai multe capete osoase

care se articulează (articulaţia genunchiului: femur, care se articulează (articulaţia genunchiului: femur, rotulă, tibie; articulaţia mâinii: ulna, radius, oasele rotulă, tibie; articulaţia mâinii: ulna, radius, oasele carpiene).carpiene).

SUTURILE CRANIULUISUTURILE CRANIULUI

Existenţa suturilor asigură craniului un oarecare grad deExistenţa suturilor asigură craniului un oarecare grad de

elasticitate, modul lor de alcătuire explicând de ce înelasticitate, modul lor de alcătuire explicând de ce în

traumatismele capului nu se produce desfacereatraumatismele capului nu se produce desfacerea

suturilor, ci se fracturează oasele craniului. Cele mai suturilor, ci se fracturează oasele craniului. Cele mai

importante suturi sunt:importante suturi sunt: sutura coronarăsutura coronară (fronto-parietală) – uneşte scuama (fronto-parietală) – uneşte scuama

osului frontal cu marginile anterioare ale oaselor osului frontal cu marginile anterioare ale oaselor parietale;parietale;

sutura lambdoidăsutura lambdoidă (occipito-parietală) – uneşte (occipito-parietală) – uneşte scuama occipitalului cu marginea posterioară a scuama occipitalului cu marginea posterioară a parietalelor;parietalelor;

sutura sagitalăsutura sagitală (interparietală) – uneşte marginile (interparietală) – uneşte marginile superioare ale celor două oase parietale.superioare ale celor două oase parietale.

ARTICULAŢIILE COLOANEI VERTEBRALEARTICULAŢIILE COLOANEI VERTEBRALEVertebrele se articulează între ele prin componentele lor prinVertebrele se articulează între ele prin componentele lor prinintermediul mai multor tipuri de articulaţii:intermediul mai multor tipuri de articulaţii: articularea coloanei vertebrale cu capularticularea coloanei vertebrale cu capul se realizează prin se realizează prin

intermediul intermediul articulaţiei dintre altas şi occipitalarticulaţiei dintre altas şi occipital şi şi articulaţia dintre atlas şi axisarticulaţia dintre atlas şi axis. .

articularea corpurilor vertebrale între elearticularea corpurilor vertebrale între ele se realizează se realizează prin intermediul prin intermediul discurilor intervertebralediscurilor intervertebrale - formaţiuni - formaţiuni fibrocartilaginoase formate dintr-un inel fibros la periferie şi fibrocartilaginoase formate dintr-un inel fibros la periferie şi un nucleu central;un nucleu central;

articulaţiile apofizelor articularearticulaţiile apofizelor articulare din din regiunile cervicalăregiunile cervicală şişi toracicătoracică sunt sunt diartroze planediartroze plane, iar cele din , iar cele din regiunea regiunea lombarălombară sunt sunt trohoidetrohoide..

articulaţiile apofizelor transversearticulaţiile apofizelor transverse se realizează prin se realizează prin intermediul intermediul ligamentelor intertransversareligamentelor intertransversare – formaţiuni – formaţiuni fibroase.fibroase.

articulaţiile lamelor vertebralearticulaţiile lamelor vertebrale se realizează prin se realizează prin intermediul intermediul ligamentelor galbeneligamentelor galbene – formaţiuni elastice cu rol – formaţiuni elastice cu rol în revenirea coloanei vertebrale la poziţia normală după o în revenirea coloanei vertebrale la poziţia normală după o acţiune de aplecare sau îndoire.acţiune de aplecare sau îndoire.

ARTICULAŢIILE TORACELUIARTICULAŢIILE TORACELUIDupă localizarea lor, articulaţiile toracelui pot fi împărţiteDupă localizarea lor, articulaţiile toracelui pot fi împărţiteîn două grupuri:în două grupuri:GRUPUL POSTERIOR – GRUPUL POSTERIOR – format din articulareaformat din articulareacoastelor cu vertebrele:coastelor cu vertebrele: articulaţiile costo-vertebralearticulaţiile costo-vertebrale – sunt diartroze plane – sunt diartroze plane

formate între feţetele costale de pe feţele laterale ale formate între feţetele costale de pe feţele laterale ale vertebrelor toracice şi capul costal având drept vertebrelor toracice şi capul costal având drept mijloace de unire mijloace de unire capsula articulară, două capsula articulară, două ligamente costo-vertebraleligamente costo-vertebrale şi şi un ligament un ligament interososinterosos..

articulaţiile costoarticulaţiile costo--transversaletransversale – sunt diartroze – sunt diartroze formate între tuberozitatea costală şi faţeta articulară formate între tuberozitatea costală şi faţeta articulară de pe apofiza transversă şi au ca mijoace de unire de pe apofiza transversă şi au ca mijoace de unire capsula articularăcapsula articulară întărită de întărită de patru ligamente patru ligamente costo-transversale.costo-transversale.

GRUPUL ANTERIOR – GRUPUL ANTERIOR – format din articularea cartilajelor costaleformat din articularea cartilajelor costaleîntre ele şi cu sternul:între ele şi cu sternul: articulaţiile intercondrale articulaţiile intercondrale – se regăsesc la nivelul cartilajelor – se regăsesc la nivelul cartilajelor

coastelor 6-10 şi au ca mijloace de unire coastelor 6-10 şi au ca mijloace de unire pericondrulpericondrul care care trece de pe un cartilaj pe altul.trece de pe un cartilaj pe altul.

articulaţiile condrosternalearticulaţiile condrosternale – sunt diartroze plane ce se – sunt diartroze plane ce se realizează între stern şi primele 7 cartilaje costale. Acestea sunt realizează între stern şi primele 7 cartilaje costale. Acestea sunt formate între cele şapte incizuri costale de pe marginea formate între cele şapte incizuri costale de pe marginea sternală şi extremitatea medială a cartilajelor costale. Mijloacele sternală şi extremitatea medială a cartilajelor costale. Mijloacele de unire sunt de unire sunt capsula articulară, două ligamente capsula articulară, două ligamente condrosternale condrosternale şi un şi un ligament interososligament interosos. .

articulaţiile costocondrale articulaţiile costocondrale sunt sincondroze formate prin sunt sincondroze formate prin unirea extremităţilor anterioare ale coastelor şi cartilajele unirea extremităţilor anterioare ale coastelor şi cartilajele costale. Mijlocul de unire este reprezentat de continuarea costale. Mijlocul de unire este reprezentat de continuarea periostului costalperiostului costal cu cu pericondrul cartilajului costal.pericondrul cartilajului costal.

Pe lângă articulaţiile amintite se evidenţiază şi:Pe lângă articulaţiile amintite se evidenţiază şi: articulaţia sternală superioarăarticulaţia sternală superioară (manubriu sternal – corp sternal); (manubriu sternal – corp sternal); articulaţia sternală inferioarăarticulaţia sternală inferioară (corp sternal – apendice xifoid). (corp sternal – apendice xifoid).

ARTICULAŢIILE CENTURII SCAPULAREARTICULAŢIILE CENTURII SCAPULAREEste formată din:Este formată din: articulaţia sterno-clavicularăarticulaţia sterno-claviculară (stern-claviculă) – este (stern-claviculă) – este

formată din marginea laterală a manubriului sternal şi formată din marginea laterală a manubriului sternal şi primul cartilaj costal pe de o parte şi de cele două primul cartilaj costal pe de o parte şi de cele două faţete articulare ale claviculei pe de altă parte. faţete articulare ale claviculei pe de altă parte. Mijloacele de unire sunt reprezentate de Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă o capsulă articularăarticulară şi şi patru ligamentepatru ligamente: sternoclavicular : sternoclavicular anterior, sternoclavicular posterior, interclavicular şi anterior, sternoclavicular posterior, interclavicular şi costoclavicular.costoclavicular.

articulaţia acromioclavicularăarticulaţia acromioclaviculară (apofiza accromială a (apofiza accromială a scapulei-claviculare) – este formată prin alăturarea scapulei-claviculare) – este formată prin alăturarea faţetei articulare convexe a claviculei cu faţeta faţetei articulare convexe a claviculei cu faţeta articulară concavă a extremităţii acromionului. articulară concavă a extremităţii acromionului. Mijloacele de unire sunt formate dintr-o capsulă Mijloacele de unire sunt formate dintr-o capsulă întărită de ligamentul acromio-clavicular. întărită de ligamentul acromio-clavicular.

ARTICULAŢI UMĂRULUI (SCAPULOHUMERALE)ARTICULAŢI UMĂRULUI (SCAPULOHUMERALE)

Articulaţia scapulohumerală este o diartroză, iarArticulaţia scapulohumerală este o diartroză, iar

suprafeţele sale articulare sunt acoperite cusuprafeţele sale articulare sunt acoperite cu

cartilaj. Este alcătuită din cavitatea glenoidă acartilaj. Este alcătuită din cavitatea glenoidă a

scapulei şi de capul humeral. Mijloacele de unirescapulei şi de capul humeral. Mijloacele de unire

sunt reprezentate de sunt reprezentate de capsula articulară,capsula articulară,

ligamentul coracohumeralligamentul coracohumeral (uneşte procesul (uneşte procesul

coracoid cu tuberculul mare al humerusului) şi decoracoid cu tuberculul mare al humerusului) şi de

trei ligamente glenohumeraletrei ligamente glenohumerale (unesc cadrul (unesc cadrul

glenoidal cu colul anatomic al humerusului). glenoidal cu colul anatomic al humerusului).

ARTICULAŢIA COTULUIARTICULAŢIA COTULUI

Se realizează cu participarea oaselor: humerus,Se realizează cu participarea oaselor: humerus,

radius şi ulna.radius şi ulna. articulaţia humeroulnară – articulaţia humeroulnară – este formată din este formată din

trohleea humerusului şi de scobitura trohleară a trohleea humerusului şi de scobitura trohleară a ulnei, iar mijloacele de unire sunt reprezentate ulnei, iar mijloacele de unire sunt reprezentate de de ligamentul colateral ulnarligamentul colateral ulnar; ;

articulaţia humeroradială – articulaţia humeroradială – se realizează prin se realizează prin alăturarea capătului humeral cu foseta capului alăturarea capătului humeral cu foseta capului radial, iar mijloacele de unire sunt reprezentate radial, iar mijloacele de unire sunt reprezentate de de ligamentul colateral radialligamentul colateral radial. .

ARTICULAŢIA RADIOULNARĂARTICULAŢIA RADIOULNARĂ articulaţia radioulnară proximalăarticulaţia radioulnară proximală este formată din este formată din

incizura radială a ulnei şi jumătatea medială a incizura radială a ulnei şi jumătatea medială a circumferinţei capului radiusului. Mijloacele de unire circumferinţei capului radiusului. Mijloacele de unire sunt reprezentate de sunt reprezentate de capsula articularăcapsula articulară şi şi ligamentele inelarligamentele inelar şi şi pătrat.pătrat.

articulaţia radioulnară distală articulaţia radioulnară distală se formează prin se formează prin alăturarea faţetelor articulare laterală şi inferioară a alăturarea faţetelor articulare laterală şi inferioară a ulnei, cavitatea incizurii ulnare a radiusului şi discul ulnei, cavitatea incizurii ulnare a radiusului şi discul articular. Mijlocul de unire este reprezentat de articular. Mijlocul de unire este reprezentat de capsula articularăcapsula articulară şi şi ligamentele radioulnar ligamentele radioulnar anterioranterior şi şi posteriorposterior. .

membrana interosoasă – membrana interosoasă – este o formaţiune de este o formaţiune de natură fibroasă care leagă radiusul şi ulna, având natură fibroasă care leagă radiusul şi ulna, având inserţia pe marginea internă a radiusului şi pe inserţia pe marginea internă a radiusului şi pe marginea externă a ulnei. marginea externă a ulnei.

ARTICULAŢIILE MÂINII ARTICULAŢIILE MÂINII articulaţia radiocarpianăarticulaţia radiocarpiană – – este formată dintr-o este formată dintr-o

suprafaţă articulară constituită din faţa inferioară a suprafaţă articulară constituită din faţa inferioară a epifizei distale a radiusului şi faţa articulară carpiană şi epifizei distale a radiusului şi faţa articulară carpiană şi din proeminenţa oaselor scafoid, semilunar şi din proeminenţa oaselor scafoid, semilunar şi piramidal. Mijloacele de unire sunt piramidal. Mijloacele de unire sunt ligamentele ligamentele colateralecolaterale..

articulaţiile intercarpienearticulaţiile intercarpiene – – se împart în articulaţiile se împart în articulaţiile rândului proximal, articulaţiile rândului distal şi rândului proximal, articulaţiile rândului distal şi articulaţia mediocarpiană. Mijloacele de unire sunt articulaţia mediocarpiană. Mijloacele de unire sunt reprezentate de reprezentate de ligamentele interosoaseligamentele interosoase, , ligamentele palmareligamentele palmare şi şi ligamentele dorsaleligamentele dorsale. .

articulaţiile carpometacarpienearticulaţiile carpometacarpiene.. articulaţiile intermetacarpienearticulaţiile intermetacarpiene.. articulaţiile interfalangienearticulaţiile interfalangiene..