ANALIZA SISTEMULUI INTERN - Drăgășanisp.primariadragasani.ro/Portal Assets/ProiecteInCurs/Analiza...

Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani

„Puterea absolută corupe absolut.”

Montesquieu

ANALIZA SISTEMULUI INTERN

PRIMARIA MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI

Etica și integritate în administrația publică locală


I. PREZENTARE GENERALA A SISTEMULUI DE ETICĂ, INTEGRITATE

PUBLICĂ ȘI MĂSURI ANTICORUPȚIE

I.1 Contextul general Una din priorităţile actuale ale reformelor economice, politice şi sociale din România

este prevenirea şi combaterea corupţiei.

Astfel, prevenirea și combaterea corupției constituie o prioritate pentru societatea

românească în general, pentru autoritățile administrației publice locale în special, drept

pentru care se manifestă o preocupare constantă de îmbunătățire a calității actului

administrativ prin introducerea unor măsuri eficiente de diminuare a fenomenului de

corupție.

Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, are ca scop promovarea integrităţii, a

seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din

strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi

de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a

informaţiilor de interes public, aprobată prin H.G. nr. 583/2016, privind aprobarea Strategiei

naționale anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a

riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a

inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor

de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public, prin

aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupţiei în

România. Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor

publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice

locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.

I.2. Cadrul juridic Strategia Anticorupție a Municipiului Drăgășani și a unităților

subordonate/coordonate pentru perioada 2016-2020 are drept bază Strategia Naţională

Anticorupţie pe perioada 2016 – 2020 și vizează prevenirea corupției pe cele trei direcții de

acțiune: prevenire, educație, combatere.

Prezenta strategie a fost elaborată în baza prevederilor următoarelor acte normative :

- Constituţia României;

- Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001R, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 188/1999R privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 7/2004R privind Codul de conduită a funcţionarilor publici;


- Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi

instituţiile publice;

- H.G. nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 -

2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor

din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională

şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare

a informaţiilor de interes public;

- Ordinul M.D.R.A.P. nr. 728/2015 privind aprobarea Strategiei pentru integritate a M.D.R.A.P.

2015-2020 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei pentru integritate a

M.D.R.A.P. 2015-2020;

- H.G. nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice

2014 – 2020; - Codul Penal din 17 iulie 2009 (actualizat);

- Legea nr. 78 din 8 mai 2000 (actualizată) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea

faptelor de corupție;

- Legea nr. 393 din 28 septembrie 2004 (actualizată) privind Statutul aleşilor locali;

- Legea nr. 571/2004, privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice

şi din alte unitati care semnalează încălcări ale legii;

- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi

completările ulterioare;

- Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul

acces la informaţiile de interes public;

- Legea nr. 52/2003R privind transparenţa decizională în administraţia publică cu modificările

şi completările ulterioare ;

- H.G. nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocraţiei

în activitatea de relatii cu publicul, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină;

- Ordinul S.G.G. nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al

entităților publice,cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 238 din 10 iunie 2009 republicată, privind reglementarea prelucrării datelor cu

caracter personal de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor în

activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi

asigurare a ordinii publice; - H.G. nr. 781 din 25 iulie 2002, privind protecţia informaţiilor

secrete de serviciu;


- Regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de specialitate al Primarului

municipiului Moreni şi a serviciilor publice de interes local din municipiul Moreni aprobat;

- Regulamentul Intern al aparatului de specialitate al Primarului municipiului Moreni şi al

serviciilor publice de interes local subordonate și al aparatului de lucru al Consiliului Local.

I.3. Considerații generale

România trebuie să se racordeze la acest tendinţe europene, inclusiv din punct de

vedere legislativ, putând beneficia în perioada de programare 2014-2020 de sprijin financiar

pentru implementarea reformelor în domeniul criminalităţii organizate şi corupţiei.

Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2014-2020 pune accentul pe „asigurarea

stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislaţiei şi a cadrului instituţional anticorupţie.”

Analiza cadrului legislativ anticorupţie confirmă că instituţiile administraţiei publice au

la dispoziţie un cadru legislativ suficient pentru a face faţă cerinţelor luptei împotriva corupţiei

şi, mai ales, creşterii integrităţii la nivelul instituţiilor publice.

Acest cadru legislativ poate fi consolidat prin adoptarea recomandărilor Uniunii

Europene in domeniul eticii si integritatii in administratiile publice centrale si locale. Cu toate

acestea, autorităţile publice trebuie să implementeze corect acest cadru legislativ şi să-şi

concentreze activitatea de management intern pe găsirea unor soluţii pentru întărirea

coerenţei mecanismelor interne de asigurare a integrităţii:

✓ conducătorii instituţiilor trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru prevenirea si

sancţionarea opacităţii (cu instrumentele oferite de anchetele/sancţiunile disciplinare din

Codul muncii şi Statutul funcţionarului public), respectiv pentru evitarea poziţiei de monopol

(deschiderea mai multor puncte de lucru, după exemplul Primăriei Iaşi, ori rotaţia cadrelor în

interiorul instituţiei, acolo unde legislaţia o permite);

✓ conducătorii instituţiilor pot să-şi asume, chiar şi în absenţa legislaţiei specifice,

introducerea unor mecanisme de management al integrităţii, prin care să contribuie la

implementarea recomandărilor GRECO (dintre care se remarcă mai ales rotaţia cadrelor şi

conflictul de interese), respectiv să îmbunătăţească aplicarea legislaţiei privind prevenirea

oricăror situaţii care pot degenera în fapte de corupţie (consiliere de conduită şi protecţie

pentru avertizori, cât mai eficiente);

✓ conducătorii instituţiilor pot să le solicite agenţiilor specializate anticorupţie (Direcţia

Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Direcţia Generală Anticorupţie) şi

celor conexe, consultanţă şi/sau consiliere de specialitate pentru identificarea timpurie a

vulnerabilităţilor şi riscurilor de management care pot degenera în fapte de corupţie (abuzul


în serviciu, conflictul de interese, supra-încărcarea cu atribuţii decizionale etc.; metodologia

dezvoltată de DGA, poate fi un exemplu de bună practică).

✓ Punerea accentului pe responsabilitatea conducătorilor de instituţii publice nu este o

simplă ancorare în ipotezele Strategiei Naţionale Anticorupţie, cu privire la asimilarea oricărui

incident de integritate cu eşecul de management, ci este o aspiraţie coerentă cu rolul pe care

îl au şi trebuie să-l joace în prevenirea şi combaterea corupţiei tocmai persoanele care sunt

învestite cu cea mai mare putere/autoritate într-o instituţie publică şi care ar trebui să

manifeste cel mai înalt interes pentru soluţionarea problemelor de integritate din instituţie.

✓ Majoritatea conducătorilor de instituții din administraţia publică locală se situează în

cadranul care sugerează nevoia de atentă supraveghere. Traducerea în practică a concluziilor

de mai sus, cu privire la rolul conducătorilor de instituţii, se poate supraveghea (indirect, și)

prin intermediul unor programe de finanţare a investiţiei în integritate. Astfel, în conjuncţie

cu obiectivele Strategiei Naţionale Anticorupţie 2014-2020, se poate trece dincolo de simpla

monitorizare a unor indicatori, la supravegherea atentă şi continuă a modificărilor

atitudinale/comportamentale de la nivelul conducătorilor de instituţii.

Corupția este un abuz de putere săvârșit în exercitarea funcției publice/funcției de

demnitate publică de un angajat al administrației publice, indiferent de statut, structură sau

poziție ierarhică, în scopul obținerii unui profit, satisfacerii unor interese personale sau de

grup personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoană fizică ori persoană

juridică.

Corupţia poate avea ca și consecinţe:

❖ înrăutăţirea imaginii sau discreditarea primăriei;

❖ încurajarea iresponsabilităţii şi a practicilor abuzive ; calitatea slabă a serviciilor

acordate populaţiei;

❖ degradarea valorilor morale.

Prevenirea actelor de corupţiei este asigurată în cadrul instituției prin următoarele

practici:

✓ reglementarea activităților și a serviciilor publice;

✓ o asigurarea transparenţei şi accesului la informaţiile de interes public;

✓ o promovarea principiilor şi normelor etice; o asigurarea transparenţei şi

responsabilităţii în gestionarea fondurilor şi bunurilor publice; o declararea averilor și

incompatibilităților;

✓ o prevenirea şi soluţionarea conflictului de interese;

✓ o participarea societăţii civile şi sectorului privat în activitatea anticorupţie;

✓ o instruirea personalului;

✓ o evaluarea periodică a modului de îndeplinire a măsurilor anticorupție


Sunt considerate fapte de corupție următoarele:

a. coruperea pasivă;

b. coruperea activă;

c. traficul de influenţă;

d. abuzul de putere/ de serviciu;

e. primirea de către un funcţionar a recompensei ilicite;

f. falsul în actele publice;

g. luarea de mită;

h. darea de mită;

i. încălcarea prevederilor legale privind declararea veniturilor și a proprietăţii;

j. încălcarea prevederilor legale cu privire la incompatiblități și conflict de interese;

k. încălcarea prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de serviciu;

l. încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal

Definiții:

-Coruperea pasivă este fapta persoanei care ocupă o funcție publică/funcție de demnitate

publică, care pretinde sau primeşte oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje

patrimoniale sau acceptă servicii, privilegii sau alte avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a

îndeplini, întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni ce ţine de obligaţiile ei de serviciu, ori

pentru a îndeplini o acţiune contrar acestor obligaţii, precum şi pentru a obţine de la autorităţi

distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare decizie favorabilă.

-Coruperea activă este fapta persoanei fizice, care promite, oferă sau dă unei persoane,

personal sau prin mijlocitor, bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje în scopuri personale

sau de grup pentru a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare

decizie favorabilă.

-Traficul de influenţă presupune primirea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje

patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru

sine sau pentru o altă persoană, săvârşite cu intenţie de către o persoană care are influenţă

sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane care ocupă o funcției publică/funcție

de demnitate publică, asupra unui salariat al instituției, în scopul de a-l face să îndeplinească

sau să nu îndeplinească acţiuni ce intră în obligaţiile sale de serviciu, indiferent dacă asemenea

acţiuni au fost sau nu săvârşite.

-Abuzul de putere/de serviciu reprezintă folosirea cu intenţie de către o persoană cu funcţie

de răspundere a situaţiei de serviciu, în interes material sau în alte interese personale, dacă

aceasta a cauzat daune intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice.


-Primirea de recompense ilicite prespune primirea de către persoana care ocupă o funcție

publică/funcție de demnitate publică, a unei recompense ilicite sau a unor avantaje

patrimoniale pentru îndeplinirea unor acţiuni sau acordarea de servicii ce ţin de obligaţiile lui

de serviciu.

-Falsul în acte publice presupune înscrierea de către o persoană care ocupă o funcție

publică/funcție de demnitate publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum

şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes

material sau din alte interese personale sau de grup.

-Luarea de mită presupune luarea de către o persoană care ocupă o funcție publică/funcție

de demnitate publică a mitei sub formă de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje

patrimoniale, acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini,

întârzia, grăbi, facilita îndeplinirea unei acţiuni în interesul mituitorului sau al persoanelor pe

care le reprezintă.

-Darea de mită presupune oferirea de bani, titluri de valoare, bunuri, avantaje patrimoniale,

servicii, privilegii sau alte avantaje unei alte persoane care ocupă o funcție publică/funcție de

demnitate publică pentru a îndeplini, refuza, întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni în

interes personal sau al persoanelor pe care le reprezintă.

-Încălcarea prevederilor legale privind declararea veniturilor și a proprietăţii presupune

nerespectarea prevederilor legale referitoare la declararea, rectificarea declarației efectuate,

în scris, pe proprie răspundere, cu privire la veniturile și proprietățile declarantului, ale

soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit legisleției în vigoare.

-Încălcarea prevederilor legale cu privire la incompatiblități și conflict de interese presupune

nerespectarea prevederilor legale cu privire la măsuri pentru asigurarea transparenței în

exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și

sancționarea corupției, referitoare la declararea situațiilor de incompatibilitate și/ sau conflict

de interese.

-Încălcarea prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de serviciu presupune

încălcarea prevederilor legale cu privire la măsurile pentru păstrarea secretului de serviciu de

către persoanele implicate în gestionarea operațiunilor declarate secret de serviciu.

-Încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal

presupune încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal

de către persoanele implicate în operațiuni ce implică gestionarea datelor cu caracter

personal.

Conducerea Municipiului Drăgășani urmarește crearea și menținerea unui mediu

integru în instituție, în care personalul angajat, colaboratorii și beneficiarii serviciilor oferite

de aceasta să aibă certitudinea că, în cazul în care sunt în masură să sesizeze încălcări ale


prevederilor Legii 571 (practici abuzive sau slaba adminstrare), sesizările făcute vor fi tratate

și investigate cu maximă obiectivitate și seriozitate.

Analiza cadrului legislativ anticorupţie a confirmat că instituţiile administraţiei publice

au la dispoziţie un cadru legislativ suficient dezvoltat, ce poate fi în continuare îmbunătăţit

prin adoptarea propunerilor şi recomandărilor analizei. Astfel, instituţiile administraţiei

publice pot face faţă cerinţelor luptei împotriva corupţiei şi, mai ales, creşterii integrităţii la

nivel organizaţional. Cu toate acestea, autorităţile administraţiei publice trebuie să

implementeze corect acest cadru legislativ şi să-şi concentreze activitatea de management

intern pe găsirea unor soluţii pentru întărirea coerenţei mecanismelor interne de asigurare a

integrităţii.

Analiza cadrului legislativ presupune atât identificarea gradului de dezvoltare şi

coerenţă a legislaţiei anticorupţie aplicabile administraţiei publice locale, cât şi identificarea

legislaţiei specifice care necesită îmbunătăţiri.

Astfel, în primul rând, pentru a atinge primul obiectiv al analizei cadrului legislativ, este

utilizată o metodă inovatoare – cubul anticorupţie–care arată în ce măsură actele normative

în ansamblul lor sunt suficiente şi nu există goluri de reglementare. Metoda presupune analiza

comprehensivă a cadrului legal anticorupţie pentru a se observa căror factori favorizanţi se

adresează cadrul legal existent, cu ce tehnici şi prin ce mijloace. Prin intermediul acestei

metode sunt identificate politicile anticorupţie sub-reprezentate sau care lipsesc. Această

metodă presupune trei paşi: identificarea actelor normative care compun legislaţia

anticorupţie, compartimentarea acestor acte normative şi analiza gradului lor de concentrare

şi acoperire.

Identificarea actelor normative care compun legislaţia anticorupţie a statului român se

face combinând mai multe metode care ţin cont de scopul actului normativ, sfera de

reglementare şi aplicabilitatea acestuia. Selectarea legilor supuse analizei în cadrul acestui

raport se va face în două etape. Într-o primă etapă, din întreaga mulţime de acte normative în

vigoare vor fi selectate acelea care oferă temei şi/sau sprijin pentru prevenirea şi combaterea

corupţiei; în a doua etapă, aceste acte normative vor fi filtrate după aplicabilitatea şi/sau

relevanţa lor în domeniul administraţiei publice.

Astfel, actul normativ poate fi selectat atunci când:

✓ expunerea de motive este ancorată în unul din documentele strategice menţionate în

istoricul de mai sus;

✓ are drept scop să prescrie, să instituie ori să stabilească proceduri privind

comportamente sau organizaţii anticorupţie;


✓ normează elemente de prevenire, control ori sancţionare a comportamentelor abuzive

şi/sau a beneficiilor nejustificate, respectiv

✓ defineşte, limitează ori constrânge poziţii de monopol sau atribuţii/puteri

discreţionare în procesele decizionale ori intervine pentru a deschide, limita ori excepta

transparenţa şi/sau opacitatea proceselor decizionale.

Analiza cadrului institutional intern a identificat gradul de dezvoltare şi de coerenţă a

legislaţiei anticorupţie aplicabilă administraţiei publice locale cât şi elementele de sinteza care

necesită modificări. Analiza cadrului institutional a plecat de la ipotezele şi priorităţile stabilite

prin Strategia Naţională Anticorupţie 2014-2020 şi de la legislaţia şi standardele europene în

materia prevenirii şi sancţionării corupţiei.

Pentru a atinge obiectivele stabilite, a fost proiectată o metodologie inovatoare

completată de o analiză juridică a actelor normative a căror implementare a fost considerată

insuficientă de către reprezentanții autorităților publice locale şi cetăţeni. Astfel, cea mai mare

concentrare de acte normative a fost identificată în categoria procedurilor de control

administrativ asupra puterii discreţionare şi în categoria reglementării controlului

administrativ asupra puterii discreţionare, infirmând majoritatea criticilor la adresa eforturilor

anticorupţie ale României, care susţineau că s-a pus prea mare accent pe reglementări, în

detrimentul procedurilor, respectiv pe sancţiuni penale, în detrimentul controlului

administrativ.

La nivelul micro al instituției publice trebuie să se adopte un plan de măsuri,

metodologia poate fi replicată asupra cadrului şi atribuţiilor legale de la nivelul instituţiei

publice. Având în vedere analiza tuturor punctelor reliefate în secţiunea privind rezultatele,

colectivul oricărei instituţii poate observa că legislaţia anticorupţie nu ridică probleme

deosebite, câtă vreme lipsesc incidentele de integritate. Corecta aplicare a legilor rămâne în

sarcina conducătorului instituţiei publice, iar sarcina echipei este să-l sprijine în selectarea

celor mai eficiente, dar fezabile măsuri şi în monitorizarea atentă a evoluţiei celor mai potriviţi

indicatori.


Instrumentele eticii, integrității și ale anticorupției

Cariera funcţionarilor publici

Managementul funcţiei publice este influenţat negativ de schimbările legislative dese,

de impredictibilitatea sistemului de salarizare a funcţionarilor publici şi de politizarea funcţiei

publice. Sistemul de salarizare neatractiv şi nemotivant, politizarea funcţiei publice şi

instituirea unor incompatibilităţi excesive pentru funcţionarii publici diminuează interesul

pentru cariera publică şi afectează calitatea şi performanţele corpului funcţionarilor publici.

Concursurile de recrutare sunt percepute mai degrabă ca niște competiţii de memorie

decât niște evaluări profesionale şi intelectuale. Sistemul de evaluare a performanţelor

profesionale este amendabil, cu deosebire sub aspectul eficienţei, al echităţii şi fiabilității lui.

Pentru a îmbunătăţi capacitatea administrativă/managerială a conducătorilor de instituţii,

probabil că este necesar un nou mecanism de selecţie, recrutare şi/sau promovare pentru

funcţiile de conducere de top din administraţia publică.

În privinţa funcţiilor elective, ar fi nerealist (poate chiar neconstituţional) să se aştepte

o modificare a legislaţiei electorale prin care să se restrângă dreptul de a fi ales prin

introducerea unor calificări speciale pentru candidaţi; dimpotrivă, s-ar putea naşte o piaţă

coruptă a vânzării-cumpărării de astfel de calificări. Dar o corecţie se poate aduce, în practică,

prin numirea în funcţii de administratori publici (art. 112-114 din Legea 215/2001 privind

administraţia publică locală) numai a persoanelor care pot complini capacitatea managerială

de care instituţiile duc lipsă.

Această modalitate de aplicare a legii, însă, depinde exclusiv de voinţa politică a

conducătorilor aleşi ai instituţiilor publice din autorităţile administraţiei locale.

Alternativ, se poate recurge la o reformă profundă a funcţiei publice, prin care să fie

regândită Legea 188/1999 privind statutul funcţionarului public.

Mecanismul de recrutare/selecţie actual şi mai ales cel de salarizare nu este atractiv

pentru personalul înalt calificat ori specializat, conducând la aplatizarea competenţelor şi la

ineficienţa cheltuirii banului public. Prin contrast, se poate gândi o formulă de funcţionar

specialist, care se poate profesionaliza într-un domeniu îngust şi avansa în carieră pe o cale

predictibilă. Acest model ar presupune, însă, reducerea drastică a numărului de funcţionari

publici, exclusiv la aceia care chiar exercită atribuţii de putere publică. Rezultatul ar fi creşterea

fondului de salarii pentru funcţionarii specialişti, atractivitatea funcţiei publice şi

externalizarea unei multitudini de atribuţii din instituţiile publice către angajaţi contractuali

sau chiar contractori privaţi (contabilitate, arhive, cercetări, expertize etc.).


Transparenţa decizională

În privinţa instituţiilor specializate pentru prevenirea şi/sau sancţionarea opacităţii,

trebuie arătat că acestea nu sunt neapărat necesare. Astfel de instituţii se pot dovedi în egală

măsură eficiente (ca în Slovenia) sau ineficiente (ca în Serbia), în funcţie de o mulţime de

factori prezenți la nivelul instituțiilor din administrația publică cum ar fi: echilibrul dintre

comunicarea proactivă (din oficiu) și reactivă (la cerere), tratamentul discriminatoriu și/sau

preferențial, întârzierea nejustificată, neglijența și/sau abuzul, nerespectarea procedurilor

și/sau a obligațiilor asumate prin legi naționale și tratate internaționale.

În România, s-a considerat că este mai eficient ca opacitatea să facă obiectul

controlului administrativ, pornindu-se de la premisa că va exista o cerere de transparenţă care

va pune presiune pe instituţiile publice şi va responsabiliza decidenţii. Totuşi, presiunea a

scăzut simţitor după 2015, instituţiile publice nu şi-au menţinut oferta de transparenţă, iar

Avocatul Poporului şi Agenţia/Direcţia pentru Strategii Guvernamentale nu s-au preocupat

îndeajuns pentru a transpune în practică controlul administrativ. Unele organizaţii

neguvernamentale au încercat să compenseze acest neajuns pe calea controlului judiciar, dar

nu se cunosc cazuri de funcţionari sau angajaţi care să fi fost sancţionaţi

disciplinar/administrativ pentru opacitate.

Conflictele de interese

Mai există o deficienţă care poate afecta execuţia bugetară din zona protejării

proceselor decizionale—conflictul de interese, mai cu seamă cel realizat prin interpuşi.

Conflictele de interese rămân în continuare definite deficitar şi insuficient, inclusiv prin

raportare la normele europene. Recomandarea R(2000)10 a Comitetului Miniştrilor Consiliului

Europei: „Conflictul de interese se naşte în situaţia în care un funcţionar public are un interes

personal de natură să influenţeze sau să pară a influenţa asupra exercitării parţiale şi obiective

a funcţiilor sale publice. Interesul personal al funcţionarului public cuprinde orice avantaj

pentru el însuşi sau în favoarea familiei sale, a părinţilor, a prietenilor sau persoanelor

apropiate, sau a persoanelor sau organizaţiilor cu care el/ea a avut relaţii de afaceri sau

politice. El cuprinde, de asemenea, orice obligaţie financiară sau civilă la care este constrâns

funcționarul public”.

Definiţiile privind conflictelor de interese în sfera administrativă nu sunt corelate cu

definiţiile conflictelor de interese din sfera penală. Astfel, Legea 161/2003 stabileşte că

funcţionarul public se află în conflict de interese atunci când este chemat să ia decizii sau să

participe la luarea deciziilor care afectează „interesele sale patrimoniale, ale soțului sau

rudelor sale de gradul I”.


În acelaşi timp, dispozitiile din Codul Penal stabileşte că funcţionarul public se află în

conflict de interese dacă „îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a

realizat, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, soţul sau, o rudă ori un afin până

la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de

muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice

natură”. În privinţa conflictelor de interese, sfera de aplicare a dispoziţiilor codului penal este

mai largă decât cea a Legii nr. 161/2003.

O parte din aceste probleme au fost luate în considerare şi la elaborarea Codului

Administrativ: „uniformizarea şi actualizarea definiţiei conflictului de interese, realizată prin

extinderea ariei de manifestare a interesului personal dincolo de natura strict patrimonială, o

extindere a nivelului relaţiilor de rudenie implicate la definirea potenţialelor situaţii

conflictuale de la gradul I la gradul III”.

Regimul conflictelor de interese

Dincolo de faptul că se resimte o nevoie acută de instruire pe tema prevenirii

conflictelor de interese, lucrătorii din administraţia locală fac foarte corect între

incompatibilitate, ca stare prelungită în timp şi conflict de interese, ca situaţie punctuală în

timp. Din acest punct de vedere, este surprinzător că regimul incompatibilităţilor, înscris încă

în Constituţie, este ţinut de politica penală a statului român pe o treaptă inferioară conflictului

de interese, reglementat abia prin legi speciale. Astfel, dacă pericolul social al stării de

incompatibilitate este mai mare decât cel al situaţiei de conflict de interese, există aşteptarea

ca şi regimul sancţionator să fie similar. Prin contrast, incompatibilităţile sunt sancţionate

exclusiv civil/administrativ, în timp ce conflictul de interese poate fi sancţionat penal, chiar în

mai multe modalităţi.

Consilierea etică

Conform sondajelor realizate în cadrul proiectului, 39% dintre reprezentanții

autorităților publice locale nu ştiu dacă în cadrul instituţiei în care lucrează au fost numiţi

consilieri de etică, iar 45% afirmă că astfel de consilieri de etică nu au fost numiţi în instituţia

în care lucrează, în ciuda faptului că, dintre aceștia, 69% consideră că rolul consilierilor de etică

în prevenirea corupţiei este destul de important sau foarte important. Aceste rezultate sunt

coerente şi cu evaluările Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi cu rezultatele unor studii

independente. Legislaţia în acest domeniu are un grad larg de generalitate ceea ce creează

impresia în implementare a unui gol de legiferare, care ar putea fi însă suplinit de un

management organizaţional pro-activ. Legea 7/2004 prevede mecanisme diferite de Legea

477/2004, deşi amândouă actele normative reglementează conduita şi etica în sectorul public.


Protecţia avertizorilor de integritate

Conform sondajelor realizate în cadrul proiectului, o mare parte dintre reprezentanții

autorităților publice locale (64%) nu cunosc prevederile legale privind avertizorul de

integritate. Legea nu prevede instrumente pentru dezvoltarea unei practici în această

materie, însă bunele practici la nivel european au fost inventariate pe site-ul avertizori.ro.

Îngrădirea beneficiilor nejustificate

Acolo unde mecanismele de protejare a proceselor decizionale eşuează ori nu pot fi

implementate, accentul se mută asupra îngrădirii beneficiilor obţinute abuziv/nejustificat. Şi

în această privinţă există unele deficienţe în cadrul legislativ, iar acestea privesc sancţiunea

penală a confiscării extinse sau de la terţi şi cea administrativă a forfetării/confiscării fiscale.

Confiscarea de la terţi

România nu are un cadru legal dezvoltat în privinţa confiscării de la terţi. Recuperarea

prejudiciilor şi a produselor infracţiunilor este o temă deosebit de importantă la nivel

european, unde au fost recent dezvoltate mai multe politici de prevenire şi combatere a

criminalităţii: Programul de la Stockholm [OJ C 115/1, 4.5.2010], Strategia de securitate

internă a Uniunii Europene [COM(2010)673 final] şi Raportul anticorupţie al Uniunii Europene

[COM(2011) 308 final].

Propuneri de măsuri preventive anticorupție ce trebuiesc

aplicate în urma analizei sistemului intern la nivelul

Primăriei Municipiului Drăgășani

o Prima etapă:

accesul la informații de interes public

declararea averilor

conflictele de interese

o A doua etapă:

codul etic/deontologic/de conduită

regimul incompatibilităților

transparența decizională


Propuneri privind accesul la informații de interes public

• Desemnarea unei persoane care să asigure accesul la informațiile de interes public ce vor

fi puse la dispoziție în format reutilizabil și actualizate permanent și asigurarea pregătirii

profesionale în materie a persoanei desemnate.

• Întocmirea unui inventar al seturilor de date disponibile şi susceptibile a fi prezentate în

format deschis, ce conţin cele mai relevante informaţii pentru obiectul de activitate al

instituţiei și prioritizarea seturilor de date ce ar putea fi publicate suplimentar față de cele

deja existente.

• Afișarea pe site-ul instituției a unei secțiuni distincte, ușor accesibile, care să cuprindă

informațiile de interes public și documentele prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/ 2001

și totodată, elaborarea și actualizarea permanentă a unei liste de întrebări și răspunsuri

frecvente.

• Elaborarea unei proceduri interne pentru publicarea și actualizarea informațiilor pe site-

ul instituției.

• Transmiterea de răspunsuri la solicitările venite prin poșta electronică, solicitându-se

confirmarea primirii răspunsului.

• Înregistrarea tuturor solicitărilor de informații de interes public, formulate în scris, într-

un registru special. Dezvoltarea, în limitele resurselor disponibile, a unei soluții IT de

monitorizare a solicitărilor de informații de interes public și a răspunsurilor transmise.

• Redactarea în timp util, publicarea pe site-ul instituției a Raportului privind accesul la

informațiile de interes public, în conformitate cu prevederile art. 27 din H.G. nr. 132/2002

și transmiterea acestuia instituției competente.

• Publicarea pe site-ul instituției atât a modelelor de documente prevăzute la anexele nr.

1, 2a) și 2b) din HG nr. 123/2002, cât și a datelor referitoare la achiziţiile publice, inclusiv

procedura, criteriile de atribuire, ofertanţii şi câştigătorii licitaţiilor, precum și a serviciilor

subcontractate de UAT.

• Publicarea datelor referitoare la instituţiile subordonate Primaria Municipiului Dragasani.

• Elaborarea unei proceduri de diferențiere a solicitărilor de informaţii de interes public,

formulate în baza Legii 544/2001 și petiţii, formulate în baza O.G. nr. 27/2002;

• Publicarea, (dacă este cazul), înregistrărilor ședințelor Consiliului Local, astfel încât

cetăţenii să poată audia deliberarea efectivă a consilierilor și soluțiile adoptate în cadrul

şedinţelor.

• Renunţarea treptată la practica fotocopierii documentelor solicitate în baza Legii nr.

544/2001 şi oferirea acestor documente în format electronic (ex. scanat), inclusiv

publicarea acestora pe pagina de internet a instituţiei pentru a preveni situaţiile de

supraîncărcare cu solicitări identice.

• Evaluarea periodică a progreselor realizate în corecta implementare și utilizare a

procedurilor şi ajustarea acestora (ex. prin raportare la setul de indicatori din SNA 2012-

2015).


• Publicarea modalității de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în

situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la

informaţiile de interes public solicitate, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. i)

din Legea nr. 544/2001.

• Realizarea unei evidențe a solicitărilor de informații de interes public formulate verbal

/telefonic și menționarea acestora în rapoartele specifice (ex. ca bună practică

identificată în unele instituții - model tipizat sau scris, de înregistrare a solicitărilor verbale

sau telefonice).

• Coordonarea activităţii compartimentului pentru relaţii publice (notă: evaluatorul

consideră că sunt relații cu publicul și nu relații publice) cu arhiva şi cu persoanele

desemnate cu protecţia informaţiilor (ex. clasificate, date personale, proceduri

administrative şi judiciare).

Propuneri privind declararea averilor

• Publicarea pe site a declarațiilor de avere și de interese într-un loc vizibil, astfel încât

documentele să fie ușor accesibile și lizibile.

• Amenajarea unui spațiu adecvat pentru asigurarea confidențialității consultațiilor

oferite angajaților de către responsabilul desemnat cu gestionarea declarațiilor de

avere și de interese și crearea unui registru în care să se consemneze consultațiile

acordate cu privire la completarea declarațiilor, precum și a situațiilor de

incompatibilitate sau de conflict de interese.

• Numerotarea registrelor în conformitate cu prevederile H.G. nr. 175/2008 privind

stabilirea modelelor ”Registrului declaraţiilor de avere” şi ”Registrului declaraţiilor de

interese”.

• Revizuirea Registrelor declaraţiilor de avere şi de interese în ceea ce privește

închiderea fiecărui an calendaristic, printr-un sumar semnat şi ștampilat, anularea

spațiilor care conțin modificări / corecturi sau a spațiilor libere, precum și menționarea

motivului nedepunerii declarațiilor de avere și de interese.

• Înregistrarea cu rigurozitate a declaraţiilor de avere şi de interese, verificarea atentă a

câmpurilor completate și eliberarea unei dovezi de depunere a declarației de avere și

interese.

• Asigurarea formării profesionale a responsabililor cu declarațiilor de avere și de

interese, precum și a angajaților, cu privire la dispozițiile legale în vigoare, în materie.

• Actualizarea Fișei postului persoanei responsabililor cu declarațiilor de avere și de

interese prin includerea atribuțiilor referitoare la această activitate, așa cum sunt

acestea prevăzute în Legea nr. 176/2010.

• Implicarea activă a responsabilului desemnat cu gestionarea declarațiilor de avere și

de interese în verificarea informațiilor (ex. Registrul Comerțului, consultarea


declarațiilor anterioare sau altor surse disponibile etc.) pentru a preveni posibile erori

și verificări ulterioare ale instituțiilor abilitate.

• Instituirea unui mecanism de monitorizare a respectării obligației de depunere a

declarațiilor de avere și de interese prin corelarea programelor IT de resurse umane cu

prevederile specifice din Legea 176/2010, pentru dezvoltarea unor instrumente de

avertizare timpurie cu privire la nedepunerea declarațiilor de avere în cazul intrărilor/

ieșirilor din funcția publică sau posibile conflicte de interese.

• Elaborarea unor proceduri operaționale cu privire la gestionarea declarațiilor de avere,

cu accent pe detaliile necuprinse în legislaţia principală şi secundară specifică şi

punerea lor în practică.

• Respectarea de către consilierii locali a prevederilor Legii nr.176/2010 privind

depunerea și completarea declarațiilor de avere și de interese.


procedurilor şi ajustarea acestora (ex. prin raportare la setul de indicatori din SNA

2012-2015) și verificarea de către conducătorul instituției a modului de aplicare a

prevederilor Legii nr. 176/2010, atât în cazul funcționarilor publici cât și al aleșilor

locali.

Propuneri privind conflictele de interese

• Implementarea de măsuri pentru identificarea timpurie a incidentelor de integritate (

ex. folosirea unor aplicaţii informatice care să permită identificarea conflictelor de

interese).

• Instituirea unui mecanism de monitorizare a respectării obligației de depunerea a

declarațiilor de interese, prin corelarea programelor informatice de resurse umane cu

prevederile specifice din legislația declarațiilor de avere și de interese.

• Atenționarea, de către responsabilul cu gestionarea declaraţiilor de avere şi de

interese, a tuturor persoanelor care au obligaţia depunerii acestora, în toate cazurile

prevăzute de lege și transmiterea periodică a documentelor în materie ale Agenţiei

Naţionale de Integritate.

• Eliberarea unei dovezi la depunerea declarațiilor de interese.

• Valorificare eficientă a datelor și informațiilor gestionate de conducerea instituției prin

mecanismele de control managerial intern (în special registrul funcțiilor sensibile), cât

și cele rezultate din analiza sesizărilor primite (interne și externe) privind posibile

încălcări ale regulamentelor, procedurilor și a normelor ce impun standarde de

integritate, inclusiv cele cu invocarea protecției avertizorilor de integritate.

• Identificarea și monitorizarea zonelor și activităților cu risc crescut pentru apariția

conflictelor de interese.


• Amenajarea unui spațiu adecvat pentru asigurarea confidențialității consultațiilor

oferite angajaților de către responsabilul desemnat cu gestionarea declarațiilor de

interese și menținerea de către acesta a unui registru cu consultațiile oferite.

• Analizarea detaliată a principalelor proceduri și procese de lucru care implică

interacțiunea cu persoane din afara instituției, exercitarea discreționară a funcției

publice și gestionarea resurselor instituției.

• Publicarea pe site-ul instituției, într-un loc vizibil, a declarațiilor de interese iar

documentele să fie ușor accesibile și lizibile.

• Asigurarea formării profesionale a responsabililor cu gestionarea declarațiilor de avere

și de interese și asigurarea informării, periodice, a angajaților cu privire la prevederile

legale în materie.

• Oferirea posibilității de a depune declarația de avere și de interese în format

electronic.


procedurilor şi ajustarea acestora (ex. prin raportare la setul de indicatori din SNA

2012-2015).

Propuneri privind codul etic/deontologic/de conduită

• Adoptarea unui Cod de etică propriu, adaptat situației, nevoilor și personalului

instituției, conform recomandărilor O.S.G.G. nr. 600/2018, Standardul 1 – Etica,

Integritatea.

• Revizuirea permanentă a Codului etic și armonizarea acestuia cu realitățile din

instituție, în baza dezbaterilor periodice cu angajații instituției.

• Numirea unui singur consilier de etică care nu are concomitent și atribuții în comisiile

de disciplină și asigurarea formării profesionale a acestuia, de către instituție.

• Aplicarea periodică a chestionarelor de autoevaluare pentru angajaţii primăriei în

vederea identificării gradului de cunoaştere a prevederilor Codului de etică, precum

și a rolului consilierului de etică la nivelul instituției.

• Transmiterea, periodică, a unor note de informare către angajaţii instituţiei în

vederea promovării consilierului de etică şi a rolului acestuia la nivelul instituţiei

precum și a normelor incidente, în conformitate cu art. 50 și art. 51 alin.(1) din Legea

nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public, cu modificările și completările

ulterioare.

• Instruirea personalului privind consilierea etică și protecția avertizorilor de

integritate.

• Implicarea activă a consilierului de etică în viața organizației în care își desfășoară

activitatea, ca un bun mediator, asigurarea acestuia unui spațiu adecvat, în vederea

desfășurării activității în condiții de confidențialitate.

• Păstrarea la zi a unor evidențe ce țin de activitatea desfășurată de consilierul de etică.


• Îndeplinirea corectă a obligațiilor ce reies din prevederile art. 21 și art. 22 din Legea

nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici (în legătură cu

raportările cerute de lege și publicitatea cazurilor de încălcare a normelor de

conduită).

• Implementarea sistemului de control intern/ managerial la nivelul instituţiei şi

elaborarea unor proceduri specifice (ex: procedură privind avertizorii de integritate,

pantouflage etc.).

• Instalarea unei cutii pentru reclamaţii şi sugestii sau sesizări în instituţie.

Propuneri privind incompatibilitățile

• Publicarea pe site-ul instituției la loc vizibil și ușor de accesat a tuturor declarațiilor

de avere și a declarațiilor de interese, conform prevederilor din Legea nr. 176/2010

privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice și păstrarea

acestora pe toată durata exercitării funcției sau a mandatului și 3 ani după

încetarea raporturilor de muncă / mandatului.

• Deținerea unui rol activ de către responsabilii desemnaţi cu gestionarea

declarațiilor de avere și interese prin verificarea informațiilor din declarațiile

anterioare sau din alte surse disponibile, pentru a preveni posibile erori.

• Asigurarea formării profesionale a responsabililor desemnaţi cu gestionarea

declarațiilor de avere și de interese și informarea periodică a angajaților cu privire

la prevederile legale în vigoare în acest domeniu.

• Crearea unui mecanism de monitorizare a respectării obligației de depunere a

declarațiilor de avere și de interese și de avertizare timpurie, care să evidențieze

automat persoanele care au obligația depunerii declarațiilor, în cazul numirilor/

încetărilor în exercitarea funcției publice sau posibile conflicte de interese, în cazul

comisiilor de concurs, depășirea termenelor, transmiterea documentelor către

Agenția Națională de Integritate etc. (ex: corelarea programelor IT de resurse

umane cu prevederile specifice din legislația declarațiilor de avere și interese).

• Adoptarea unei proceduri interne privind gestionarea declarațiilor de avere și de

interese precum și cu privire la prevenirea și gestionarea situațiilor de

incompatibilitate și a conflictelor de interese.

• Identificarea tuturor persoanelor care fac obiectul declarării averii și a intereselor

și asigurarea respectării dispozițiilor legale în materie de către aceștia, cu

eliberarea unei dovezi de depunere a declaraţiilor de avere şi interese.

• Transmiterea de copii certificate ale declarațiilor de avere și ale declarațiilor de

interese depuse și câte o copie certificată a registrelor speciale prevăzute la lit. d),

în termen de cel mult 10 zile de către responsabilul desemnat cu gestionarea

declarațiilor de avere și interese la Agenției Naționale de Integritate, în vederea


îndeplinirii atribuțiilor de evaluare și în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1)

lit. f) din Legea nr. 176/2010;

• Acordarea unei atenții deosebite depunerii declarațiilor de avere şi a declarațiilor

de interese de către personalul implicat în implementarea de proiecte finanțate

din fonduri europene, inclusiv din cadrul instituțiilor subordonate, conform art. 1

alin. (1) punctul 35 din Legea nr. 176/2010.

Propuneri privind transparența în procesul decizional

• Elaborarea și actualizarea permanentă pe site-ul instituției a unei liste de întrebări și

răspunsuri frecvente pentru a se evita situațiile de supraîncărcare cu solicitări identice.

• Asigurarea participării la activitățile de instruire profesională a persoanei responsabile

cu aplicarea Legii nr. 52/2003, privind transparența decizională în administrația

publică.

• Instituirea bunei practici referitoare la menținerea unei evidențe (ex. registru) a

propunerilor, sugestiilor sau a opiniilor cu privire la proiectele de acte normative

supuse dezbaterii publice.

• Crearea pe site-ul instituţiei a unei secțiuni dedicate transparenţei decizionale, în

conformitate cu art. 7 alin. (11) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională

în administrația publică locală și publicarea tuturor documentelor care intră sub

incidența prevederilor acestei legi în format deschis (open data), astfel încât să fie

reutilizate și redistribuite de către persoane interesate.

• Publicarea pe site-ul instituției a tuturor proiectelor de hotărâri ale Consiliului local, a

anunțurilor și minutelor ședințelor publice, în conformitate cu dispozițiile Legii

52/2003, republicată și respectarea termenelor prevăzute de lege privind transparența

decizională.

• Aplicarea prevederilor privind procedura de urgență, prevăzute de art. 7 pct. (13) din

Legea nr. 52/2003 republicată, cu bună credință și numai cu respectarea celor 5

condiții simultane și cumulative prevăzute de lege: (i) circumstanțe excepționale care

(ii) să impună adoptarea de (iii) soluții imediate (iv) pentru evitarea unei (v) grave

atingeri aduse interesului public, sens în care se impune elaborarea unei proceduri

operaționale.

• Menținerea unei situații statistice privind solicitările verbale / telefonice întemeiate pe

Legea nr. 544/2001 și evidențierea acestora în rapoartele specifice.

• Instituirea unei bune practici în sensul în care, atunci când în dezbatere se află proiecte

de hotărâri ale Consiliului local în legătură cu al căror obiect au fost primite petiții sau

memorii, aceste proiecte să fie trimise spre analiză și acelor persoane interesate

(persoane fizice, juridice, asociații/ONG-uri) pentru exprimarea unui punct de vedere,

având în vedere interesul arătat față de problematica de reglementat.


II. SITUAȚIA ACTUALĂ LA NIVEL NAȚIONAL ȘI LOCAL

La nivel national, contracararea corupţiei este un proces de lungă durată. Acest

fenomen nu poate fi extirpat, însă poate fi şi trebuie diminuat printr-un control riguros, prin

aplicarea unor măsuri de prevenire, care să vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea condiţiilor

care generează corupţia, cît şi prin depistarea nemijlocită a actelor de corupţie, tragerea la

răspundere juridică a vinovaţilor, în temeiul legislaţiei.

Este absolut necesară completarea măsurilor de prevenire şi contracarare cu acţiuni

de educare a populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de actele de corupţie şi de obţinere a

sprijinului ei în campania anticorupţie promovată de autorităţile publice. Toate elementele

Strategiei trebuie să acţioneze cumulativ şi să fie eficient coordonate pentru a fi realmente

interdependente, astfel încît efectul pozitiv al unuia dintre ele să le fortifice pe celelalte şi

invers.

Astfel, elementele Strategiei sunt:

- contracararea corupţiei prin aplicarea efectivă şi eficientă a normelor penale;

- prevenirea corupţiei prin eliminarea oportunităţilor ei din sistemele şi procedurile

instituţiilor publice şi de drept;

- educarea tuturor categoriilor de populaţie în spiritul intoleranţei faţă de corupţie şi

încurajarea unei susţineri active din partea cetăţenilor în activitatea de prevenire şi

contracarare a corupţiei.

Odată cu modificarea legislației la nivel natioanal, la nivelul Primariei Municipiului

Drăgășani trebuie adoptată Strategia Nationala Anticoruptie 2016-2020, elaborandu-se în

acest sens un Plan de Integritate al Primariei municipiului Drăgășani, urmărindu-se setul de

indicatori, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din Strategie.

III. CONCLUZII

Adoptarea Declaraţiei privind eforturile Uniunii de combatere a corupţiei (18 mai 2010)

de către Parlamentul European, afirmă o viziune politică comună privind necesitatea dezvoltării

instrumentelor eficiente de combatere a corupţiei şi poate reprezenta un moment cheie în

privinţa formulării politicilor europene în domeniul realizării unui spaţiu european al

integrităţii.

În ceea ce priveşte dezvoltarea iniţiativelor anti-corupţie de către institutiile publice, ,

este relevată importanţa şi gravitatea acestui fenomen şi necesitatea implicării administratiei

publice locale în eforturile de combatere a fenomenului corupt si comportamentului ne-etic.

La nivel national, situaţia României este una critică în raport cu fenomenul corupţiei,

datele prezente în raporturile de monitorizare realizate de Uniunea Europeană sau Consiliul

Europei relevând dificultăţile cu care ne confruntăm.


In acest sens se impune modificarea legislaţiei anticorupţie în conformitate cu

prevederile actelor internaţionale; ameliorarea sistemului legislativ; înlăturarea contradicţiilor

şi ambiguităţilor care au ca efect interpretarea dublă a legislaţiei.

La nivelul administratiilor publice locale, se va optimiza structura autorităţilor publice

şi a altor instituţii publice prin echilibrarea numărului de, departamente şi de alte organe,

precum şi numărului de funcţionari in conformitate cu nevoile societatii; prin optimizarea

structurii şi competenţei instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a

corupţiei; prin încadrarea şi promovarea personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului,

competenţei, abilităţii manageriale şi eficienţei, printr-un mecanism bine reglementat de

selectare şi numire a funcţionarilor (concurs, testare etc.) în institutii, departamente şi în alte

servicii; se va asigura stabilitatea şi continuitatea lucrătorilor care realizează perfomanţe

profesionale, reconstrucţia demnităţii meseriei de funcţionar public sau de lucrător privat; se va

exclude din structurile autorităţilor publice personalul care nu se adaptează criteriilor de

eficienţă şi normelor deontologice sau nu îşi exercită obligaţiile conform standardelor stabilite;

se vor adopta în regim de urgenţă măsuri pentru salarizarea lucrătorilor din cadrul structurilor

publice în concordanţă cu responsabilităţile şi riscurile la care sunt supuşi, astfel încat să li se

asigure un standard de viaţă decent şi să fie prevenite actele de corupţie; se vor eficientiza

procedurile controlului de stat, prin stabilirea şi dezvoltarea institutului de control social şi

parlamentar, asupra respectării legislaţiei anticorupţie; se vor elabora şi implementa, în cadrul

autorităţilor publice, mecanisme de control administrativ intern, in scopul perfecţionarii

mecanismelor de interacţiune între funcţionarul public şi beneficiarul de servicii publice.

„Nimic nu e mai

periculos pentru conştiinţa unui popor, decât priveliştea corupţiei şi a nulităţii recompensate,

decât ridicarea în sus a demeritului. Această privelişte îi ia poporului încrederea în valoarea

muncii şi în siguranţa înaintării prin merit. Dându-i-se zilnic exemplu că, fără a şti ceva şi

fără să fi muncit, cineva poate ajunge bogat şi om cu vază, arătându-i-se zilnic

împroprietăriri de oameni ce n-aveau alt drept decât favorurile oamenilor zilei, contagiul

intelectual şi moral devine din endemic – epidemic…”

(Mihai Eminescu, ziarul Timpul articolul intitulat „Priveliştea corupţiei”, la 26 mai 1882)

Date post:	26-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	19 times
Download:	0 times

ANALIZA SISTEMULUI INTERN - Drăgășanisp.primariadragasani.ro/Portal Assets/ProiecteInCurs/Analiza...

Documents