Implementarea acquIs-uluI comunItar. actIvItatea ... · PDF fileCEN/TC 129/WG 2 Toughened,...

Februarie 2008 • Standardizarea �

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

1. Introducere

Institutul Naţional De Sti-clă Bucureşti – Filiala Ploieşti (INS PLOIEŞTI) şi-a desfăşurat acti-vitatea de cercetare-dezvoltare cu mulţi ani înainte de 1989, pentru fir-mele din domeniul sticlei plane şi al sticlăriei, producători, distribuitori şi utilizatori, institute de cercetare, universităţi din domeniul public şi privat, instituţii guvernamentale

Sabina BOTEA, Mariana JILĂVEANU şi Marilena CĂLIN

Implementarea acquIs-uluI comunItar. actIvItatea comItetuluI tehnIc ct 122, SticlĂ PlanĂ Şi ProduSe din SticlĂ PlanĂ, pânĂ In 2007

ImplementatIon oF communItarY acquIs. actIvItY oF the technIcal commIttee 122, Flat GlaSS and Flat GlaSS ProductS untIl 2007

We understand the actual advantage offered by joining the ue. We must take into consideration all the technical and economical aspects related to our place in the new requirements and performances and present trends in architectural glass and buildings.standardization activity is very important for all actors in the economic zoneKey words: communitary acquis, implementation, technical committee, standardization activity, glass and glass products

şi neguvernamentale (ministere, agenţii etc.).

Institutul nostru a avut cola-borări fructuoase cu parteneri din Uniunea Europeană înainte şi după 1989, fapt care a permis menţinerea şi dezvoltarea activităţii noastre de cercetare, şi implicit desfăşurarea activităţilor specifice de cercetare prin proiecte, studiul directivelor UE, al legislaţiei specifice pentru domeniul sticlei derivată din aceste directive, standardizare, acreditare laborator de încercari pentru sti-cla plană, microproducţie de sticlă plană rezultată în urma cercetărilor proprii sau la solicitarea firmelor.

Putem spune că parteneriatul cu actorii menţionaţi a fost foarte bun şi a functionat pe principiul câştigului reciproc avantajos.

Activitatea de standardizare a fost in atenţia managementului in-stitutului, find una din priorităţile acestuia.

Standardele au ca sop ca produ-sele lansate pe piaţă să fie de cali-tate, să asigure o siguranţă pentru utilizatori şi să fie uşor accesibile pe piaţa fiecărui stat membru al Uniu-nii Europene. Participarea la activi-

tatea de standardizare naţională, europeană şi internaţională este importantă deoarece domeniul sti-clei plane şi al produselor de sticlă plană se adresează publicului larg.

2. Studiul directivelor europene

In contextul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, la 01.10.2007

ing. Botea SaBinaCercetătorştiinţificpr.1,InsFilialaPloieşti,preşedintealCT122:0721327516,[email protected],tel/fax0244/598285ing.JilĂveanu Mariana Inginerprincipal1,InsFili-alaPloieşti,secretarCT122,0244/532893ing. CĂlin MarilenaExpertAsROBucureşti,Departa-mentneelectric,Direcţiastandar-dizare,[email protected],tel/fax4104309/3155870

� Standardizarea • Februarie 2008

STANDARDIZAREA EUROPEANĂşi al globalizării, a fost necesar ca specialiştii noştri din institut să se racordeze la noile realităţi pentru a face faţă provocărilor şi să studi-eze directivele Uniunii Europene, reglementările, politicile Uniunii Europene în domeniile promovate de aceasta, precum şi legislaţia ro-mânească transpusă din aceste di-rective, specifice domeniului sticlei, instruire şi formare profesională continuă prin participare la cursuri, workshop-uri, seminarii promovate de firme specializate, culegere de informaţii de pe Internet (conform strategiei de la Lisabona), astfel ca interesele firmei noastre să fie apă-rate prin această cunoaştere, în ve-derea dezvoltării competitivităţii economice care, implicit, conduc la prosperitate economică şi un trai decent pentru resursa umană.

Directivele Uniunii Europene cu impact sunt:

• 89/106/EEC – Produse pentru construcţii (Product for Building,

• 93/68/EEC – Marcajul CE (CE Marking )

• 2002/91/EEC – Performanţa energetică a clădirilor (Energetics performance)

• 93/76/EEC – Reducere emisii poluanţi (Reduction in gas emission)

3. Activitatea de standardizare

Standardele pentru sticlă plană

şi produsele de sticlă plană sunt di-rect influenţate la nivel european:

- de cerinţele directivei UE 89/106/EEC Produse pentru Con-strucţii, cerinţe legate de marcajul CE, deoarece sticla nu este limitată de cererea pe piaţa locală sau na-ţională, ci este solicitată în toată Europa;

- la nivel mondial:de rezoluţiile Organizaţiei

Mondiale a Comerţului şi de acti-vităţile de standardizare internaţi-onală care se desfăşoară în cadrul

ISO/TC 160 şi subcomitetele SC1 şi SC2. Comitetul Tehnic CT 122 şi-a început activitatea din 1994. El este corespon-

dent cu comitetul tehnic european (internaţional) CEN/TC 129, ISO/TC 160/SC2, ISO /TC 160 (Glass in building).

Comitetul tehnic european CEN/TC 129 are in structură subcomitete conform tabelului 1:

Tabel 1. Structura pe subcomitete

Substructura SC/WG Titlu

CEN/TC 129/WG 1 Basic glass products

CEN/TC 129/WG 2 Toughened, heat strengthened and enameled

CEN/TC 129/WG 3 Laminated glass

CEN/TC 129/WG 4 Insulating glass units

CEN/TC 129/WG 5 Coated glass for mirror

CEN/TC 129/WG 7 Glass blocks

CEN/TC 129/WG 8 Mechanical strength

CEN/TC 129/WG 10 Sound insulating glazed assemblies

CEN/TC 129/WG 11 Fire resistant glazed assemblies

CEN/TC 129/WG 12 Glass in building –Assembly rules

CEN/TC 129/WG 13 Safety glazing

CEN/TC 129/WG 14 Security – Anti-bullet and anti -explosion

CEN/TC 129/WG 15 Security – Anti-vandalism anti –bandit

CEN/TC 129/WG 16 Structural glazing

CEN/TC 129/WG 17 Management

CEN/TC 129/WG 18 Filmed glass

Domeniul de activitate a fost: standardizarea de produse pentru do-meniul sticlei utilizate în construcţie (şi nu numai), toate tipurile de vitraje de bază sau transformate, procesate, vitraje anti-efracţie, vitraje securizate şi de securitate, inclusiv terminologie, cerinţe, caracteristicile de utilizare, metode de calcul şi încercare, principii de utilizare şi punere în operă, clasi-ficare materiale, caracteristici dimensionale, evaluarea conformităţii etc.

Standardele au fost armonizate şi adoptate ca SR EN şi SR EN ISO sub incidenţa Directivei CONSTRUCTIONS PRODUCTS 89/106/EEC ( OJ C319 of 2005-12-14). Preşedinţia şi secretariatul au fost de deţinute până in 2007 de către Institutul Naţional De Sticlă Bucureşti – Filiala Ploieşti.

Din comitet au făcut parte reprezentanţi de la fabricile de geamuri Buzău, Scăieni, Mediaş, Târnăveni, producătorii de geamuri termopane pentru construcţii din Ploieşti şi Bucureşti, Institutul pentru Construcţii INCERC Bucureşti, firma de automobile Dacia Grup, Ministerul Industriilor, precum şi un expert de la Asociaţia de Standardizare din România (ASRO).

Expertul ASRO este interfaţa dintre organismul european, internaţional şi naţional, care asigură comunicarea şi aplicarea procedurilor specifice standardizării.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂResurse financiare:

Fiecare membru din comitet a plătit o taxă de 200 lei în cursul anului.Elaboratorul de standarde a fost finanţat în totalitate din fonduri publice, în baza unor contracte cu ministere-

le de resort nominalizate să accelereze adoptarea acquis-ului european. Se stie că aplicarea standardelor este voluntară, iar membrii nu sunt remuneraţi. Activitatea Comitetului Tehnic de Standardizare CT 122 s-a desfăşurat în principal prin:• întâlniri ale membrilor în cadrul unor şedinţe planificate în fiecare an şi, de obicei, la sediul INS Ploieşti,

dată fiind poziţia geografică favorabilă.• corespondenţa online, fax şi telefonică cu toţi membrii comitetului şi ASRO pentru transmiterea proiecte-

lor de standarde, a proceselor verbale, scrisorilor etc. • corespondenţa cu secretariatul corespondent UE • adoptarea a 117 standarde de produs prin traducere şi FCT, elaborate de către INS Filiala Ploieşti şi ASRO,

care constituie un patrimoniu valoros şi o importantă sursă de informare, actualizată în domeniul sticlei plane pentru construcţii. Din acest patrimoniu precizăm că în 2006 erau:

- 15 standarde elaborate la nivel naţional;- 3 standarde europene adoptate prin filă de confirmare;- 85 de standarde europene adoptate prin metoda traducerii.• elaborarea standardelor s-a realizat conform principiilor şi metodologiei standardizării din seria

SR 10000-3, 10000-4, 10000-6, 10000-8; • voturi online de proiecte standarde europene; • participare la întruniri europene, ca de exemplu, la Tampere, pe 19 iunie 2007, la care a participat şi pre-

şedintele CT 122, aceasta fiind o premieră, iar prezenţa României a fost salutată cu căldură.

Standardele adoptate de CT 122 tratează aspectele următoare:

• Terminologia specifică sticlei: SR EN 572-1:2004, SR EN 1096-1:2000, SR EN 1748-1-1:2005,SR EN 1748-2-1:2005, SR EN 1863-1:2003, SR EN 1279 -1:2004,SR EN 12337-1:2002, SR EN 12150:2002, SR EN ISO12543-1:1999, SR EN 13024-1:2003, SR EN 1051-1:2004, SR EN 14178-1:2004,SR EN 14179-1:2005, SR EN 14321-1:2005, SR ISO 3535:1999, STAS 12042-81, STAS 9041-89, STAS 9250-89, SR 8572:1996, SR EN 1051-1:2004.• Condiţiile tehnice generale privind produsele din domeniul sticlei plane:SR EN 572-1:2004, SR EN 572-2:2004, SR EN 572-3:2004, SR EN 572-4:2004, SR EN 572-5:2004, SR EN 572-6:2004, SR EN 572-7:2004, SR EN 1096-1:2000, SR EN 1096-2:2002, SR EN 1096-3:2002, SR EN 1748-2-2:2004,SR EN 12758:2003, SR EN 1863-1:2003, SR EN 12337-1:2002,SR EN 12150-1:2002, EN 1036:2002, EN 1063:2003, SR EN 13541:2002, SR EN ISO 12543-2:2000, SR EN ISO 12543-3:2000, SR EN ISO 12543-4:2000,SR EN ISO 12543-5:2000, SR EN ISO 12543-6:2000, STAS 10001/1-85,STAS 10690-89, STAS 11552-89, STAS 11553-86, STAS 12084-82,STAS 12183-84, SR EN 1748-1-2:2006, SR EN 13022-1:2006, SR EN 13022-2:2006, SR EN 15434:2006.

• Metodele de calcul şi încercare: SR EN 673:2000, SR EN 674:2001, SR EN 675:2001, SR EN 1288-1:2003, SR EN 1288-2:2003, SR EN 1288-3:2003, SR EN 1288-4:2003, SR EN 1288-5:2003, SR EN 1279-2:2003, SR EN 1279-3:2003, SR EN 1279-4:2003,SR EN ISO 12543-4:1999, SR EN 12898:2002, SR EN 13541:2002, SR EN ISO 14438:2003, SR EN 12603:2004, SR EN 12898, SR EN 410:2003, SR EN 1096-2:2002, SR EN 1096-3:2002, SR EN 2155-13:1997, SR EN 2155-14:1997, SR EN 2155-2:1997, SR EN 2155-21:1997, SR EN 2155-3:1997, SR EN 2155-5:1997, SR EN 2155-7:1997, SR EN 2155-8:1997, SR EN 2155-9:1997,SR ISO 3537:1999, SR ISO 3917:1998, STAS 7648-87, SR EN 12600:2000.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ• Evaluarea conformităţii produselor de sticlă:SR EN 572-9:2005, SR EN 1279-5:2005, SR EN 1279-6:2003, SR EN 12337-2:2005, SR EN 14179-2:2005, SR EN 14449:2005, SR EN 12150-2:2005, SR EN 14178-2:2005, SR EN 1748-2-2:2004, SR EN 1748-1-2:2004, SR EN 1863-2:2004, SR EN 13024-2:2005, SR EN 1096-4:2004, SR EN 14321-2:2006.

În anul 2007, comitetul tehnic CT 122 a elaborat prin traducere standardele:• EN 13022-1, Sticlă pentru construcţii. Vitraj structural lipit SSG. Partea 1: Produse de sticlă pentru sisteme

SSG pentru vitraje simple şi multiple cu şi fără susţinere;• EN 13022-2, Vitraj structural lipit SSG. Partea 2: Reguli de asamblare; • EN 15434, Sticlă pentru construcţii. Standard de produs pentru materiale de lipire-etanşare structurală şi/

sau rezistente la radiaţii ultraviolete, utilizate pentru vitraj stuctural lipit şi/sau vitraje izolante cu margini expuse;

S-a exprimat votul pentru proiectele de standarde europene propuse de CEN/TC 129:• prEN15681- 1- Produse de sticlă alumino-silicatică. Partea 1: Definiţii şi proprietăţi fizice şi mecanice; • prEN15681- 2 - Produse de sticlă alumino-silicatică. Partea 2: Evaluarea conformităţii;• prEN15682- 1- Heat soaked, sticlă alcalino-pământoasă, de siguranţă. Partea 1: Definiţii şi descriere;• prEN15682- 2- Heat soaked, sticlă alcalino-pământoasă, de siguranţă. Partea 2. Evaluarea conformităţii;• prEN15683 -1- Securizare termică sticlă silico-calco-sodică. Partea 1:Definiţii şi descriere;• prEN15683 -2 - Securizare termică sticlă silico-calco-sodică. Partea 2: Evaluarea conformităţii.

4. Concluzii

Prin aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, producţia naţională de sticlă plană şi produse de sticlă plană trebuie să se alinieze la standardele Uniunii Europene, pentru a rezista concurenţei de piaţă. Comitetul tehnic CT 122, Sticlă plană şi produse din aceasta, prin activitatea de adoptare a standardelor europene şi internaţionale ca standarde române SR EN şi SR ISO, va fi partener alături de alţi agenţi economici la dezvoltarea economiei naţionale, la creşterea competitivităţii produselor de sticlă plană. Există o piaţă naţională dezvoltată a sticlei, care


STANDARDIZAREA EUROPEANĂse foloseşte la echiparea clădirilor.

Considerăm că evenimentele organizate de ASRO, care au avut loc in luna octombrie 2007, respectiv:1. Simpozionul cu tema „Creşterea competitivităţii economice prin implementarea standardelor europene

adoptate de România. Rolul cercetării şi proiectării”; 2. Conferinţa Naţională în domeniul standardizării au contribuit în mod decisiv la diseminarea informaţiilor din acest domeniu, participanţii având posibilitatea

să se cunoască, să comunice şi să interacţioneze unii cu alţii. Este de interes pentru CT 122, pentru cerinţele şi condiţiile din România, adoptarea ca standarde române a proiectelor de standarde CEN/TC 129 şi ISO/TC 160.

5. Bibliografie

[1] Standarde române seria SR 10000- 3,4,6,8 – Principiile şi metodologia standardizării; [2] SR EN 17025: 2005 – Acreditarea laboratoarelor;{3] SR EN ISO 9001:2000 – Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

standardele – mIjloc de cunoaŞtere a cerInŢelor europene pentru produse ŞI servIcII ŞI de creŞtere a competItIvItĂŢII în domenIul lemnuluI

standards – hoW to learn aBout the european requIrements on products and servIces, as Well as enhancement oF the products competItIveness In the Wood FIeld

COMITETELE TEHNICE DE STANDARDIZARE NAŢIONALE CARE FUNCŢIONEAZĂ ÎN DOMENIUL LEMNULUI

1 Comitetul tehnic de standardizare CT 118

În cadrul Institutului Naţional al Lemnului (INL) funcţionează comitetul tehnic de standardizare al Aso-ciaţiei de Standardizare din România (ASRO) CT 118, Lemn şi produse finite şi semifinite de lemn, maşini şi utilaje pentru prelucrarea lemnului, comitet în oglin-dă cu comitetele europene pentru domeniul lemnu-lui CEN/TC 207, CEN /TC 112, CEN/TC 175, CEN/TC 38, CEN/TC 142 şi internaţionale ISO/TC 138, ISO/TC 89, ISO/TC 218, care au ca obiect elaborarea sau revizui-rea standardelor privind: mobilierul, plăcile pe bază de lemn, lemnul rotund şi cheresteaua, durabilitatea lem-nului şi a materialelor pe bază de lemn şi protecţia lem-

nului, maşinile şi utilajele pentru prelucrarea lemnului.Comitetul funcţionează cu aportul ASRO, al minis-

terelor (MEF, MDLPL), al agenţilor economici şi altor factori interesaţi pentru domeniul lemnului.

În perioada care urmează, se contează pe un spri-jin mai important al asociaţiilor profesionale (Asociaţia Forestierilor din România – ASFOR, Asociaţia Producă-torilor de Mobilă din România – APMR, Asociaţia Pro-ducătorilor şi Importatorilor de Echipamente pentru Industria Lemnului – APIEL), al regiilor autonome (Re-gia Naţională a Pădurilor – Romsilva) şi al altor agenţi economici şi factori cu interes în domeniul lemnului.


CT 318, Uşi-ferestre, elemente de închidere şi acce-sorii pentru construcţii (corespondent al comitetului european CEN/TC 33), care se ocupă de produsele: uşi, ferestre, obloane şi jaluzelele, faţade- cortină, feronerie pentru clădiri, elaborează standarde care prezintă un interes deosebit pentru domeniul lemnului.

Comitetul funcţionează cu aportul ASRO, al Insti-tutului de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu (IAUIM), INL, al institutelor de cercetare în construcţii - INCERC,

ing. Georgeta DAVID – Institutul Naţional al Lemnului

the work presents the technical committees on wood (tc 118, tc 318, tc 326) and the mirror committees at european level.then the product groups are briefly presented: furniture, wood-based panels, doors and windows, wood flooring, solid wood panelling and cladding, round and sawn timber, timber structures for construction, together with the main infor-mation which can be obtained from standardsthe work ends with a presentation of some suggestions regarding the standardization activity improvement Key words: european standards, furniture, wood-based panels, doors and windows, wood flooring, solid panelling and clad-ding, timber structures, national technical committees

ing. DaviD GeorGeta, Institutul naţional alLemnului,tel.2331556/int.347,fax.2331514,

E-mail:[email protected],[email protected]


STANDARDIZAREA EUROPEANĂICECON, al ministerelor (MEF, MDLPL), al patronate-lor producătorilor de tâmplărie termoizolantă (PPTT, PGFF), al agenţilor economici şi al factorilor interesaţi de produsele menţionate mai sus.

Pentru domeniul propriu-zis al lemnului, prezintă interes în special uşile şi ferestrele, dat fiind faptul că lemnul este încă un material care ocupă un loc impor-tant pentru fabricarea acestor produse, prin calităţile sale estetice, mecanice şi fizice deosebite, chiar dacă, în ultimul timp, tâmplăria termoizolantă din PVC are o tot mai largă utilizare.


O parte a standardelor europene pentru dome-niul lemnului (referitoare la structurile de lemn pentru construcţii) sunt preluate de comitetul tehnic naţional ASRO CT 326, Structuri de lemn şi structuri metalice în construcţii, care funcţionează cu sediul la Institutul Naţional de Cercetare în Construcţii (INCERC), cu apor-tul ministerelor ( MDLPL, MEF) şi al agenţilor economici din domeniul construcţiilor.

INL este consultat pentru structurile de lemn prin prezenţa în comitetul tehnic ca membru a unui specia-list în domeniu.

4 Ce informaţii utile putem obţine din standarde?

Pentru producătorii de mobilier

Pentru producătorii de mobilier este foarte impor-tantă cunoaşterea standardului SR 770:2006, Mobilier de lemn. Condiţii generale de calitate, revizuit recent, care prezintă condiţiile generale de calitate ale mobi-lierului, cu încadrarea acestora în condiţiile europene, pentru asigurarea competitivi-tăţii produselor de mobilier pe piaţa europeană.

S-a avut în vedere conţinu-tul standardelor europene pri-vind calitatea materiilor prime şi a materialelor utilizate la fa-bricarea mobilierului, de aces-te elemente depinzând în bună parte calitatea mobilierului.

De asemenea, sunt prezen-tate unele informaţii privind emisia de aldehidă formică din plăcile utilizate la fabri-carea mobilierului, defectele admisibile pentru elementele componente ale mobilierului, cerinţe privind execuţia, cerin-ţe de siguranţă, încercare, con-

trolul calităţii, marcare şi depozitare ale produsului.Standardul conţine la capitolul „Referinţe norma-

tive“ numerele şi denumirile altor standarde care ar putea fi utile, în funcţie de tipul de mobilier care se fabrică.

Pentru produsele de mobilier s-au preluat în anii trecuţi în special standarde europene privind cerinţele de siguranţă şi încercările aferente, care sunt sub inci-denţa Directivei 2001/95 CE, referitoare la siguranţa generală a produselor.

Cerinţele de siguranţă pentru mobilierul pentru copii, pentru mobilierul pliabil sau rabatabil şi cel des-tinat bucătăriilor sau birourilor fac obiectul mai multor standarde preluate după standarde europene şi internaţi-onale (exemplu: pentru paturi pliante – SR EN 716-1:1998; pentru paturi rabatabile – SR EN 1129-1:2000; pentru leagă-ne – SR EN 1130-1:1999; pentru scaune înalte pentru copii – SR ENV 1178-1:1998; scaune şi mese pentru instituţii de învăţământ – SR ENV 1729-2:2003; mobilier pentru bucă-tării – SR EN 1153:1998; mobilier de birou: mese de lucru – SR EN 527-2:2003, scaune de lucru SR EN 1335-2:2004 şi mo-bilier de depozitare – SR EN 14073-2:2005.

Cerinţele de ergonomie şi cele funcţionale pen-tru mobilier pentru bucătării, mobilier de birou şi pentru spaţii de învăţământ (în special scaune) fac obiectul unor standarde (exemplu: pentru mobilier de bucătărie – SR EN 1116:2004, pentru mese de lucru la birou – SR EN 527-1:2003; pentru scaune şi mese pentru instituţiile de învăţământ – SR ENV 1729-1:2003.

Mobilierul destinat exteriorului, acoperit sau ne-acoperit, impune condiţii speciale de încleiere şi aco-perire (finisare, protecţie), care depind în bună parte de materialele folosite pentru încleiere şi finisare. Reco-mandări în acest sens se găsesc în SR 770:2006.

Pentru mobilier, poate fi consultat şi catalogul Con-diţii tehnice de calitate şi Normativ de dimensiuni ale


STANDARDIZAREA EUROPEANĂmobilierului pentru locuinţe, editat de Institutul Naţi-onal al Lemnului în anul 2006, care indică lista standar-delor utile pentru acest domeniu.

Pentru producătorii de plăci pe bază de lemn (plăci de aşchii şi de fibre de lemn, placaj, panouri de lemn masiv)

Plăcile de aşchii de lemn se definesc, se clasifică şi se simbolizează conform SR EN 309:2005 (de exem-plu plăcile pentru amenajări interioare, utilizate în me-diu uscat se simbolizează P2, plăcile utilizate în mediu umed se simbolizează ca P3).

SR EN 312:2004 menţionează condiţiile pentru ca-racteristicile mecanice ale plăcilor de aşchii de lemn (re-zistenţa şi modulul de elasticitate la încovoiere, coe-ziunea internă, smulgerea suprafeţei), conţinutul de umiditate, abaterile admisibile privind dimensiunile şi forma, valoarea emisiei de aldehidă formică, pentru încadrarea în clasa E, elemente privind marcajul şi cer-tificarea conformităţii, iar SR EN 300:2007 condiţiile pen-tru caracteristicile mecanice ale plăcilor cu aşchii de lemn subţiri, lungi orientate (OSB).

Elemente privind riscul la atac biologic pentru plăci se prezintă în standardele SR EN 335-1:1997 şi SR EN 335-3.1998.

Condiţiile pentru plăci de aşchii de lemn melaminate se specifică în SR EN 14322:2004.

Plăcile de fibre de lemn se definesc, se clasifică şi

se simbolizează în standardul SR EN 316:2003, în func-ţie de procedeul de fabricaţie (umed sau uscat) şi de duritatea plăcilor de fibre.

Sunt prezentate condiţiile la nivel european pen-tru plăci dure şi plăci de medie densitate (MDF) sau de mare densitate (HDF); (exemplu: condiţii generale pen-tru plăci de fibre – SR EN 622-1:2004; condiţii pentru plă-ci dure SR EN 622-2:2004; condiţii pentru plăci obţinute prin procedeul uscat (MDF, HDF) – SR EN 622-5:2006.

Placajele sunt tratate în standarde europene, preluate în standardizarea română (SR EN), care ne oferă informa-ţii referitoare la: clasificarea placajului şi terminologia utili-zată la nivel european (de exemplu: SR EN 313-1:2003 şi SR EN 313-2:2003; clasificare după aspectul feţelor şi specie – SR EN 635-1:1996 - generalităţi, SR EN 635-2:1997 - pen-tru foioase, iar SR EN 635-3:1997 – pentru răşinoase, condi-ţii privind calitatea încleierii – SR EN 314-2:1996 şi metoda de încercare – SR EN 314-1:2005, condiţii referitoare la clasa de rezistenţă la încovoiere, clasa de emisie a aldehidei formice, aplicarea mărcii de conformitate – SR EN 636:2004). Condiţi-ile specificate în standardul SR EN 636:2004 au limite foarte largi, valoarea de referinţă cerâdu-se a fi specificată de pro-iectant, în funcţie de utilizarea produsului.

Standardele naţionale furnizează, de aseme-nea, pentru acest produs, importante informa-ţii referitoare la condiţiile de calitate ale placa-jelor pentru utilizări interioare (STAS 1245:1990 – placaj de fag, STAS 9714:1980 – pentru placaj de ră-şinoase, STAS 9754-1980 – pentru placaj de plop şi tei,


STANDARDIZAREA EUROPEANĂSTAS 10675:1986 – pentru placaj de paltin, frasin, ulm, carpen şi salcâm) care specifică valori de referinţă mai exacte.

Specificaţii referitoare la riscul la atac biologic se oferă în SR EN 335-1:1997, SR EN 335-3:1998 şi SR ENV-1099:2003).

Furnirele nu sunt tratate în mod special în standar-dele europene, motiv pentru care utilizarea standarde-lor naţionale este necesară (STAS 1122:1989 - pentru furnire estetice din specii indigene, STAS 10248-1980 - pentru furnire estetice din specii exotice).

Panourile de lemn masiv sunt tratate în standarde – standardul SR EN, din care se pot obţine informaţii re-feritoare la clasificarea panourilor după particularităţile lemnului din care se execută, modul de îmbinare, mediul de utilizare – SR EN 12775:2003, clasificarea acestora după aspectul feţelor – SR EN 13017-1:2002 - pentru lemn de răşinoase şi SR EN 13017-2:2002, pentru lemn de foioase şi cerinţele pentru panourile utilizate în mediu uscat, umed sau exterior – SR EN 13353:2004.

Plăcile pe bază de lemn, care se utilizează în construcţii sunt sub incidenţa Directivei 89/106 CE, „Produse pentru construcţii”.

Este de semnalat în acest sens standardul SR EN 13986:2005, care prezintă caracteristicile de per-formanţă necesare, modul de evaluare a conformităţii şi de marcare pentru toate tipurile de plăci utilizate în construcţii.

Pentru producătorii de uşi şi ferestre

Pentru producătorii de uşi şi ferestre de lemn, este necesară evidenţierea elaborării standardului de pro-dus (SR EN 14351-1:2006, Uşi şi ferestre. Standard de pro-dus. Caracteristici de performanţă. Partea 1: Ferestre şi uşi exterioare pentru pietoni fără caracteristici de rezistenţă la foc şi/sau degajare de fum), elaborat în cadrul CT 318, care stabileşte caracteristicile de performanţă aplica-bile la toate categoriile de uşi şi ferestre, indiferent de materialul din care sunt fabricate.

Un număr mare de standarde europene, preluate în standardizarea română, se referă la cerinţele şi me-todele de încercare ale uşilor şi ferestrelor, aplicabile în laboratoare specializate pentru acest domeniu.

Materialul lemnos, datorită aspectului său estetic deosebit şi al caracteristicilor sale, este încă o materie primă mult utilizată, motiv pentru care există preocupări la nivel european cu privire la utilizarea acestuia pentru uşi şi ferestre (SR EN 14220:2007 şi SR EN 14221:2007, preluate deocamdată prin metoda anunţului).

Aceste produse se supun Directivei 89/106 „Pro-duse pentru construcţii”, motiv pentru care comerci-alizarea şi utilizarea lor în construcţii sunt condiţionate de obţinerea unui certificat de conformitate sau a unui agrement tehnic pentru utilizare în construcţii, pentru

care standardele sunt o bună referinţă.

Pentru producătorii de pardoseli şi parchete, lambriuri şi placări

Pentru producătorii de pardoseli şi parchete, sunt de semnalat standarde europene preluate în stan-dardizarea română care se referă la : terminologie – SR EN 13756:2004, elemente de lemn masiv cu lambă şi uluc – SR EN 13226:2003, elemente de parchet lamelar masiv – SR EN 13227:2003, elemente de parchet mozaic – SR EN 13488:2003, elemente de parchet multistrat – SR EN 13489:2003, cerinţe şi specificaţii pentru pardoseli liber rezemate – SR EN 13810-1:2003.

Este foarte utilă cunoaşterea standardului SR EN 14342:2005, care oferă informaţii cu privire la ca-racteristici, evaluare a conformităţii şi marcare.

Pentru lambriuri şi placări, s-a preluat standardul SR EN 14519:2006, Lambriuri şi placări din lemn masiv de răşinose. Elemente profilate mecanic cu lambă şi uluc, care stabileşte caracteristicile necesare în funcţie de specie, clase de calitate, caracteristici geometrice şi dimensionale, specificaţii cu privire la eşantionarea şi verificarea loturilor de produse, precum şi metodele de încercare adecvate, pentru produsele utilizate pentru realizarea lambriurilor şi placărilor de lemn masiv de răşinoase.

Recent s-a elaborat SR EN 14915:2007, Lambriuri şi placări de lemn masiv. Caracteristici, evaluarea con-formităţii şi marcare, din care se pot obţine informaţii referitoare la caracteristicile lambriurilor şi placărilor de lemn masiv în funcţie de utilizare (la pereţi, plafoane, mediu interior sau exterior), specificaţii referitoare la durabilitatea lemnului şi protecţia la agenţi biologici şi foc, emisia de substanţe periculoase, controlul pro-ducţiei în fabrică, sisteme de evaluare a conformităţii şi exemple de marcaje CE.

Pentru producătorii de lemn rotund

Pentru producătorii şi utilizatorii de lemn rotund, există informaţii în standardele preluate din standarde europene referitoare la: terminologie – Standardele se-ria SR EN 844-.1....12: 1998.....2003, măsurarea defectelor – SR EN 1310:2000 şi SR EN 1311:2000, clasificare dimen-sională – SR EN 1315-1:2001 şi SR EN 1315-2:2001 şi ca-litativă, în funcţie de specie – Seria SR EN 1316-1...3:2001 - pentru foioase, SR ENV 1927-1....3:2001– pentru ră-şinoase, metode de măsurare şi calcul al volumului – SR EN 1309-2, preluat în anul 2006 prin metoda anun-ţului (în limba engleză sau franceză).

Referitor la lemnul rotund, a fost elaborată Direc-tiva 68/89/EEC privind clasificarea lemnului rotund, preluată prin Hotărârea Guvernului nr. 1090 din 9 noiembrie 2000 şi transpusă în standarde naţionale

�0 Standardizarea • Februarie 2008

STANDARDIZAREA EUROPEANĂadoptate cu privire la clasificarea lemnului rotund.

Pentru producătorii de cherestea

Producătorii de cherestea pot obţine informaţii referitoare la terminologia privind speciile lemnoase utilizate în Europa, în limbile română, engleză, fran-ceză şi germană, corespunzătoare denumirii botani-ce - în limba latină – SR EN 13556:2004; terminologie – standardele seria SR EN 844-1......12:1998.....2003, clasele de calitate ale cherestelei, după aspectul feţelor – SR EN 1611:2001 – pentru răşinoase, SR EN 975 -1:1998 şi SR EN 975-2:2004 – pentru foioase; dimensiunile che-restelei de răşinoase – SR EN 1313-1:2000 şi ale cheres-telei de foioase – SR EN 1313-2:2000 şi dimensiuni pre-ferenţiale, informaţii cu privire la durabilitatea lemnului şi clasele de risc la atac biologic – SR EN 335-1:1997 şi SR EN 335-2:2002 (protecţia lemnului la agenţi biolo-gici trebuie efectuată atunci când produsul este desti-nat utilizării în mediu cu umiditate ridicată sau în me-diu exterior), criteriile pentru verificarea calităţii unui lot de cherestea – SR ENV 12169:2003.

Pentru producătorii de structuri de lemn (con-strucţii)

Standardele pentru structurile de lemn ne fur-nizează informaţii referitoare la: dimensiuni şi aba-teri admisibile – SR EN 336:2004, clase de rezistenţă – SR EN 338:2004 şi caracteristici de rezistenţă a lemnului pentru construcţii – SR EN 14081-1:2005, condiţii de per-formanţă şi cerinţe de fabricaţie pentru lemnul lamelat încleiat – SR EN 386:2002, determinarea valorilor carac-teristice ale proprietăţilor mecanice şi ale masei volumice – SR EN 384:2004, condiţii de performanţă şi cerinţe mi-nime la fabricaţie la îmbinarea în dinţi multipli a lemnului pentru construcţii – SR EN 385:2002.

5 Standardele – mijloc de cunoaştere desti-nat tuturor celor interesaţi

Prezentarea unei sinteze, destul de restrânse a pre-ocupărilor şi rezultatelor din activitatea de standardiza-re din ultimii ani, în special preluarea standardelor eu-ropene, s-a făcut în speranţa că unii dintre producători sau comercianţi vor fi interesaţi de conţinutul acestora şi de participarea la activitatea de standardizare, atât de importantă şi de utilă.

În acest context general, se propune, de asemenea, desfăşurarea unor acţiuni, în scopul unei mai bune cu-noaşteri a activităţii de standardizare şi a standardelor:

- organizarea unor prezentări la nivel de universi-tăţi, la sfârşitul cărora să poată fi puse chiar la dispoziţie în locul de prezentare unele standarde de bază; cadrele didactice şi studenţii ar fi astfel atraşi de volumul mare

şi util al informaţiilor tehnice cuprinse în standarde, le-ar utiliza mai des şi ar putea fi interesaţi să participe la activitatea de standardizare;

- expoziţia de mobilier care se organizează în fieca-re an (BIFE) sau adunările generale ale asociaţiilor pro-fesionale sau ale patronatelor sunt, de asemenea, bune prilejuri de cunoaştere ale acestei activităţi, dat fiind faptul că acestea adună un număr mare de agenţi eco-nomici şi alţi factori interesaţi în domeniul comercial;

- redactarea şi publicarea unor rubrici periodice despre noutăţile în activitatea de standardizare, cu prezentarea pe scurt a principalelor documente, a ne-cesităţii şi avantajelor aplicării acestora în domeniile specifice, în reviste de specialitate ale asociaţiilor sau patronatelor, care sunt la îndemâna producătorilor din domeniu.

Cunoaşterea cerinţelor europene şi respectarea lor ne oferă posibilitatea de a pătrunde pe piaţa euro-peană sau de a ne menţine produsele şi serviciile pe această piaţă, produsele din domeniul lemnului având, din punct de vedere industrial şi comercial, o pondere importantă.

Bibliografie

[]1 Crăciun Mariana, Rolul standardizării pentru creşterea com-petitivităţii industriei lemnului, Meridiane forestiere, Revista Asoci-aţiei Forestierilor din România – ASFOR, Nr.3/2007;

[ ]2 Standarde europene din domeniul industriei lemnului, preluate ca standarde române armonizate

Februarie 2008 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

cercetarea – Factor actIv în Implementarea standardelor europene ŞI InternaŢIonale adoptate în românIa în domenIul teXtIle – pIelĂrIe

research – an actIve plaYer In the ImplementatIon oF the european and InternatIonal standards adopted as natIonal standards In the FIeld oF teXtIles-leather Goods

dr.ing. Emilia VISILEANU, I.N.C.D.T.P. Bucureşti

standardization has to increase its character of innovative activity by an orientation towards innovative fields correlated with the market demand, development degree and human and financial resources. the standardization activity, correla-ted with the research activity, has to orientate towards high technology fields, considered strategic, as alternative energy sources based on hydrogen, photovoltaic cells, communication, aeronautics, space systems, as well as fields promoting radical changes: nanoelectronics, nano-medicine, nano-biotechnologies etc.a direct effect will be the increase of the impact the standardization activity has on the economic and social development of romaniaKey words: textiles-leather goods, european standards, international standards, innovation, research, high technology

Rezoluţia Consiliului ISO 35/2006 subliniază importanţa standardizării care se află în relaţie strânsă cu inova-rea, cercetarea şi competitivitatea.

Rezoluţia subliniază, de asemenea, că inovarea reprezintă cheia competitivităţii şi progresului.De la idee la comercializare, procesul de inovare este puternic influenţat de intervenţiile programelor şi politi-

cilor, după o schemă care astăzi este clar definită. Punctul principal de plecare este cercetarea cu fazele caracteristice:

fundamentală, aplicativă, demon-strare şi transfer, până la identificarea ni-şei de piaţă şi implementarea procesului de comercializare completă.

Standardele stau la baza creării bu-năstării asigurând: divizarea muncii, competiţia pe pieţe deschise, coopera-rea în exploatarea efectelor reţelelor, sti-mularea inovaţiei şi a comerţului inter-naţional, ca şi încrederea între partenerii de afaceri.

Importanţa standardizării la nivel mondial este subliniată de creşterea continuă a numărului de membri ai Or-ganizaţiei Internaţionale de Standardi-zare (ISO), respectiv de la 138 în 2001, la 157 în 2006, după cum se poate vedea în Fig. 2. Fig. 1 – Procesul de inovare-comercializare

�� Standardizarea • Februarie 2008

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂStandardele sunt un simbol şi la

nivel european constituie un avan-taj pe pieţele internaţionale, care va propulsa tehnologiile din această zonă.

La nivelul Uniunii Europene, Günter Verheugen precizează că sunt necesare : creşterea numărului organizaţiilor de standardizare, acordarea de facilităţi oamenilor de ştiinţă în scopul implicării aces-tora în activitatea de standardizare, creşterea gradului de cooperare între sectoare şi în mod deosebit între sectoarele cu putere ridicată de schimbare, ca şi intensificarea cooperării la nivelul consorţiilor şi al reţelelor.Fig. 2 – Evoluţia numărului membrilor ISO

Comitetul European pentru Standardizare (CEN) activează pentru susţinerea afacerilor şi eliminarea barierelor comerciale pentru consumatori şi industrie.

Fig. 3

Misiunea acestui organism este de a întări economia europeană într-o piaţă globală şi de promovare a securităţii cetăţenilor Europei şi a mediului.

Prin serviciile sale, acest orga-nism promovează o platformă pen-tru dezvoltarea standardizării euro-pene şi a specificaţiilor tehnice.

Prin cei 30 membri, CEN pro-movează dezvoltarea standardelor europene voluntare (Ens) în diverse sectoare, în scopul construirii pieţei interne europene pentru produse şi servicii şi pentru a întărirea poziţiei Europei în economia globală.

Peste 60.000 de experţi tehnici, precum şi federaţii de afaceri, consumatori şi alte organizaţii interesate sunt implicate în reţeaua CEN care ajunge la 480 milioane persoane.

CEN are ca obiective: - dezvoltarea la nivel european a unei cooperări consolidate într-o abordare flexibilă, orientată spre soluţii

care să conducă la o abordare comună a politicii externe;- organizarea unui comitet unic de standardizare (acum în Europa activează CEN şi CENELEC) în scopul identi-

ficării celor mai urgente probleme ale standardizării;- nominalizarea unui „ministru de externe al standardizării”, care să acţioneze la nivel internaţional pentru CEN

şi CENELEC;- dezvoltarea dialogului cu EC/EFTA asupra modului în care sistemul de standardizare europeană (Newsys)

poate susţine noile abordări legislative pentru a îmbunătăţi procesul de supraveghere a pieţei în Europa.România este membră a CEN din anul 2006 şi va organiza în 2008 Adunarea Generală Anuală, ca un semn


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂde recunoaştere a eforturilor tuturor factorilor implicaţi în activitatea de standardizare: guvern, ASRO, comitete tehnice, agenţi economici, instituţii publice etc.

Ariile de definire ale standardizării, ale cercetării şi inovării cuprind atât elemente specifice, cât şi elemente de intersectare:

Standardizarea are ca scop stabilirea, pentru probleme reale sau potenţiale, de prevederi destinate unei utili-zări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un context dat.

În conţinut, procesul de standardizare cuprinde: elaborarea, difuzarea şi punerea în aplicare a standardelor.Avantajele tehnico-economice ale aplicării standardelor rezultă din adaptarea optimă a proceselor, produse-

lor şi serviciilor, şi asigurarea utilizărilor preconizate ale acestora.Prin standardizare, se asigură prevenirea barierelor comerciale şi armonizarea cooperării tehnologice la nivel

internaţional.Cercetarea se defineşte ca ansamblul lucrărilor care au ca subiect descoperirea de cunoştinţe noi într-un anu-

mit domeniu.Inovarea se defineşte ca fiind inventarea unei noi idei, metode, echipament, precum şi utilizarea acestora.

Strategia de la Lisabona subliniază unul dintre cele mai importante deziderate: „Europa va deveni cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume”.

Domeniul politic şi-a afirmat poziţia referitoare la standardizare şi inovaţie:- inovaţia trebuie să înceapă în Europa;- trebuie asigurată convergenţa tehnologiei şi o mai bună integrare şi acces al întreprinderilor mici şi mijlocii

(IMM-uri);- standardizarea internaţională trebuie să susţină comerţul şi să asigure integrarea cu procesul de inovare la

momentul potrivit.Poziţia politicului este clar definită de Dietmar Harting la Conferinţa Europeană legată de standardizare: „Rapiditatea prin care transformarea acestor provocări este aşteptată din partea autorităţilor publice. Aici nu

ne permitem să pierdem timpul. De aceea mă dedic în totalitate contextului viitor: trebuie să ne asumăm riscul de a forma o standardizare europeană competitivă şi susţinută, dar nici să nu ne împiedicăm în implementare sau să pierdem timp.

Contextul viitor al standardizării europene va fi implementat pas cu pas şi într-un ritm alert.”Programului Cadru VII al Uniunii Europene cuprinde arii prioritare care vizează dezvoltarea eficace prin stan-

dardizare. Un domeniu de relevanţă este tehnologia informaţiei, pentru care se alocă un buget de cca. 32.388 milioane de euro. Alte domenii prioritare sunt: sănătatea, nanotehnologiile, spaţiul, energia etc.

Fig. nr. 4


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂAnalizele efectuate de COPRAS (Platforma de Cooperare pentru Cercetare şi Standardizare) evidenţiază faptul

că în cadrul Programului-Cadru VI, ponderea proiectelor de cercetare care au implicat activitate de standardizare a fost semnificativă.

Fig. nr. 5

În acelaşi timp au fost identificate o serie de bariere la interfaţa dintre cercetare şi standarde:- dificultatea proiectelor de cercetare de a găsi şi implica organizaţiile de standardizare;- structura proiectelor de cercetare nu este în unele cazuri corelată cu regulile şi practica de lucru din

standardizare;- lipsă de timp şi resurse între perioadele de finanţare a proiectelor de cercetare.Identificarea acestor bariere a constituit o provocare pentru Programul-Cadru VII al Uniunii Europene, care

şi-a propus să răspundă mai activ nevoilor industriei şi tehnologiei şi: să acorde o atenţie mai mare interfeţei cercetare-standarde prin: - creşterea fondurilor alocate proiectelor de cercetare;- abordarea unui număr mai mare de domenii de standardizare; să inducă o atitudine mai activă a organizaţiilor de standardizare; să solicite condiţii favorabile suplimentare de susţinere a programelor care implică standardizarea; să susţină cooperarea internaţională şi armonizarea standardelor europene.Un instrument activ de susţinere a acestor acţiuni este COPRAS, care:- a lansat demersuri eficiente pentru crearea platformei generale de orientare către direcţiile prioritare;- a identificat proiecte care pot genera competenţa şi sprijină abordarea sistemului de lucru specific

standardizării;- susţine proiectele care iniţiază activităţi de standardizare prin eliminarea barierelor în relaţiile cu toate orga-

nismele implicate în această activitate.În anul 2005, în România PNCDI-1 a cuprins 2 524 proiecte din care Programul Calitate şi Standardizare – Calist – 90

de proiecte, iar Programul Consolidarea infrastructurii de standardizare – INFRAS – 88 proiecte.Au fost elaborate, ca rezultate ale acestor proiecte: 79 standarde de firmă, 33 fiind definitivate, 40 certificare şi

omologare, 19 tehnologii noi, 328 metode, metodologii şi procedeuri de control.Activitatea de cercetare este implicată în:a) armonizarea de standarde: în 2004 – 28 410 standarde, în 2005 – 29 549 standardeavând specialişti implicaţi la nivel de: 2004 – 2 563, 2005 – 2 046, 2006 – 1 682din care din domeniul CDI (cercetare-dezvoltare-inovare): în 2004 – 1 118, în 2005 – 844, în 2006 – 722b) revizuire de standarde;c) elaborare de standarde noi: în 2005 – 1 912 standarde; în 2006 – 1 343 standarde.În activitatea de certificare, standardele sunt utilizate ca referenţiale pentru: oferte, comenzi şi contracte de


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂachiziţii, normative de tipul specificaţiilor tehnice, al codurilor de bună practică sau al reglementărilor tehnice, do-cumentele de certificare sau acreditare a sistemelor de management al calităţii şi mediului, evaluării conformităţii produselor, proceselor şi serviciilor, laboratoarelor de încercări şi metrologie, personalului. În cadrul programului INFRAS au fost acreditate 230 laboratoare (la nivelul anului 2006), s-au implementat sistemele de management ale calităţii şi mediului la peste 35 agenţi economici).

În activitatea de certificare, cercetarea este implicată prin auditori, experţi şi specialişti în comitetele de certificare.

In domeniul textil, introducerea pe piaţă a produselor este reglementată atât la nivel european, cât şi în România.

În domeniul voluntar, s-au preluat pentru produsele textile, deciziile europene referitoare la sistemul şi crite-riile de acordare a etichetei ecologice.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie – INCDTP – Bucureşti a fost desemnat pentru efectuarea testelor şi verificărilor pentru grupe de produse textile şi pielărie, în vederea acordării etichetei ecologice, conform: HG nr.177-2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru textile (M. Of. Nr.198-05.03.2004) (Decizia Consiliului nr.371-2002-CEE).

Ca urmare a acestor reglementări, produsele textile prezintă etichete obligatorii sau etichete voluntare, astfel:

Obligatoriu Eticheta de marcare a compoziţiei fibroase:în limba română, fără a se exclude prezentarea şi în diverse limbi străine.Marcarea sau denumirea producătorului, denumirea produsului, caracteristici esenţiale ale produsului (de

exemplu, la confecţii: mărime, model).Eticheta care prezintă modul de întreţinere al produsului textil, pentru a preveni degradarea produsului textil

în timpul utilizării.Pentru indicarea modului de întreţinere a produselor textile, se utilizează simbolurile prezentate în

SR EN ISO 3758, care informează despre severitatea maximă a tratamentelor la care se pot supune produsele.Este vorba de cinci simboluri, proprietatea GINETEX (Groupement International pour l’ Étiquetage d’Éntretien des

Textiles), care se referă la: spălare, albire, uscare în maşină cu tambur rotativ, călcare, curăţare chimică (Tabelul 1)

Tabel 1

Spălare

Albire

Uscare pe tambur rotativ

Călcare

Curăţare


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂStandardul ISO 3758 este in revizie, pentru a se adapta simbolurile la noile produse şi tehnici de întreţinere a

produselor textile.Principalele schimbări se referă la:– indicarea temperaturilor de spălare prin cifre sau puncte;– indicarea mai multor posibilităţi de uscare, inclusiv naturală, pentru a răspunde reglementărilor şi practicii

din Japonia, S.U.A. (a se vedea Tabelul 2).

Tabel nr. 2

Uscare pe frânghie

Uscare prin scurgere

Uscare pe suprafaţă plană

Uscare la umbră

În plus, S.U.A. doresc folosirea mai multor simboluri având în vedere că producătorii americani folosesc tipuri diferite de maşini de spălat şi de detergenţi.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie participă la şedinţele de lucru ale comite-tului tehnic de standardizare ISO TC 38/SC1 pentru discutarea simbolurilor de întreţinere, prezentând punctul de vedere al comitetului român de standardizare ASRO-CT 103, Textile:

menţinerea unui număr minim de simboluri de bază; reprezentările temperaturilor cu puncte numai opţional, acolo unde există reglementări în acest sens; menţinerea posibilităţii de a reprezenta mai multe modalităţi de uscare şi, deci, un număr corespunzător de

simboluri de uscare.Toate acestea implică costuri, resposabilităţi, probleme legate de asigurarea protecţiei consumatorului, care

sunt discutate in reuniunile internationale ale comitetului tehnic de standardizare al ISO.

Voluntar-Etichete ecologige, ca de exemplu, EU-flower, eticheta Oeko-tex;-Etichete de firmă sau asociaţii profesionale: Master of linen, Woolmark, etc.Textele reglementărilor privind etichetarea sunt mereu modificate, pentru a răspunde exigenţelor dreptului

comunitar, ale legislaţiei de mediu şi progresului tehnologic. De aceea, producatorii şi utilizatorii de produse textile din Romania trebuie sa cunoască aceste propuneri

anterior adoptării lor şi să le susţină in masura in care convin intereselor lor.

Aderarea României la Uniunea Europeană impune competitivitatea la nivel mondial a produselor industriei de confecţii româneşti. Accesul pe piaţa unică europeană este condiţionat şi de utilizarea sistemelor standardi-zate pentru mărimile confecţiilor.

Pe plan mondial, au existat şi continuă să existe preocupări în ceea ce priveşte elaborarea de acte normative care să reglementeze dimensiunile corpurilor-tip pentru populaţiile din ţările respective şi mărimile confecţiilor.

In prezent, indicaţiile de mărimi pentru confecţii folosite în aria europeană diferă de la ţară la ţară. Astfel,


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂpentru un corp cu dimensiunile: bust 88 cm, talie 72 cm, şolduri 96 cm, mărimile confecţiilor sunt simbolizate ca in Tabelul 4.

Tabel 4

Ţări Germania/Olanda

Norvegia/Suedia/Olanda

Belgia Franţa Italia /România

Portugalia/Spania Marea Britanie

Mărime 38 C38 40 42 44 44-46 12

Un sistem diferit de codificare a mărimilor pentru confecţii conduce la:- confuzie: consumatorii pot fi derutaţi de mărimile din diferite ţări;- probleme de potrivire a imbracăminţii cu corpul cumpărătorului, crescând astfel numărul produselor

nevândute;- costuri aditionale pentru reetichetare: vânzatorii cu amănuntul sunt obligaţi să reeticheteze îmbrăcămintea

în conformitate cu sistemul lor national de codificare a mărimii.La nivel european, se lucrează la standardul EN 13402 – Desemnarea mărimilor imbrăcăminţii, care va avea

următoarele avantaje:• va oferi aceleaşi indicaţii pentru mărimile confecţiilor pentru toate ţările membre ale Uniunii Europene;• se bazează pe dimensiunile corpului, în cm, ale populaţiei europene obţinute prin scanarea 3D;• va înlocui vechile sisteme naţionale de mărimi pentru confecţii;• se va aplica atât la producători, cât şi la consumatori;• se va evita formarea stocurilor de produse;• va contribui la creşterea vânzărilor de produse;• va contribui la fidelizarea cumpărătorilor.Standardul EN 13402, Desemnarea mărimilor îmbrăcăminţii, este compus din 4 părţi. Primele trei părţi sunt

aprobate la nivel european şi preluate în România.EN 13402-1, Desemnarea mărimilor îmbrăcăminţii. Partea 1: Termeni, definitii şi proceduri de măsurare a corpu-

lui defineşte dimensiunile corpului pentru îmbrăcăminte, precizează o procedură pentru măsurarea corpului şi indică pictogramele care trebuie folosite pe etichetele articolelor de îmbrăcăminte.

Pictograma standardizată este un simbol grafic utilizat pentru a indica poziţia dimensiunilor relevante pe corp (Figura 6).

Fig. 6 - Exemplu de pictogramă standard

Pictograma va fi ataşată pe eticheta îmbrăcăminţii; Pictograma arată dimensiunile corpului (primare şi secundare) şi permite cumpărătorului să evalueze dacă

produsul este sau nu potrivit cu corpul.


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂIn concluzie, utilizarea pictogramei are ca scop facilitarea procesului de selectare a produsului de

îmbrăcăminte.EN 13402-2, Desemnarea mărimilor îmbrăcăminţii. Partea 2: Dimensiuni principale şi secundare ale produselor,

stabileşte un sistem de desemnare a mărimilor îmbrăcăminţii care poate fi utilizat de fabricanţi şi comercianţi, ce ţine cont de dimensiunile de bază şi suplimentare pentru fiecare tip de îmbrăcăminte.

EN 13402-3, Desemnarea mărimilor confecţiilor. Partea 3: Mărimi şi intervale, stabileşte intervalele pentru dife-ritele dimensiuni de corp.

Astfel, pentru înălţime, se foloseşte un interval de 8 cm, adică un produs de îmbrăcăminte proiectat pentru înălţimea 160 cm se va potrivi la corpuri cu înălţimea între 156 şi 164 cm.

Pentru pantaloni, se recomandă un interval de 4 cm, adică un produs de îmbrăcăminte proiectat pentru înăl-ţimea 160 cm se va potrivi la corpuri cu înălţimea între 158 şi 162 cm.

Intervalele de indiferenţă pentru perimetrul bustului, al taliei şi al şoldurilor la femei sunt:o Bust: 4 cm Bust ≥ 104 cm: 6 cmo Talie: 4 cm Talie ≥ 88 cm: 6 cmo Şolduri: 4 cm; Şolduri ≥ 112 cm: 5 cmIntervalele de indiferenţă dintre perimetrul bustului şi al taliei pentru bărbaţi sunt:

o Bust: 4 cm Bust ≥ 120 cm, 6 cmo Talie: 4 cm Talie ≥ 108 cm, 6 cmProiectul standardului EN 13402-4, Desemnarea mărimilor confecţiilor. Partea 4 - Sistem de codificare, stabileşte

o metodologie nouă şi compactă de desemnare a mărimilor confecţiilor bazată pe coduri alfa-numerice.Noul sistem de codificare se bazează pe dimensiunile de bază şi secundare, în conformitate cu SR EN 13402-2

şi cu intervalele de mărimi ale corpului definite în SR EN 13402-3.Noul sistem de codificare va converti orice mărime într-un cod de cinci caractere ce va facilita procesarea

acestora în cadrul sistemelor computerizate de control al proceselor de confecţionare, logistică şi comercializare, precum şi unificarea sistemelor de mărimi utilizate in diverse ţări europene.

De exemplu, la o jachetă pentru femei care a fost proiectată pentru un bust de 88 cm, mărimea actuală este 44. Noul sistem de codificare la un bust de 88 cm, un şold de 96 cm şi o înălţime de 168 cm, codul de mărime va

fi 088 GG. Aceasta rezultă din Tabelul 5.

Dacă noul sistem de codificare nu va fi implementat, România va fi lăsată în urma sistemului logistic european şi, în consecinţă, vânzările de îmbrăcăminte fabricată de producătorii interni vor scădea.

Tabel 5 – Îmbrăcăminte femei – partea superioară a corpului


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂConcluziiStandardizarea trebuie

să-şi mărească caracterul de activitate inovativă prin ori-entarea către domenii ino-vative corelate cu cererea de piaţă, gradul de dezvoltare şi resursele umane şi financiare.

Activitatea de standardi-zare, corelată cu activitatea de cercetare, trebuie să se orienteze către domenii de înaltă tehnologie considerate strategice: surse de energie alternativă pe bază de hidro-gen, pile de combustie, celu-le foto-voltaice, comunicaţii, aeronautică, sisteme spaţia-le, precum şi către domenii care promovează schimbări tehnologice radicale: nano-electronică, nanomedicină, nanobiotehnologii etc.

Efectul direct va fi creş-terea impactului activităţii de standardizare asupra dez-voltării economico-sociale a României.



un nou cd reuneŞte toate standardele Iso reFerItoare la sIstemele de manaGement al sIGuranŢeI produselor alImentare

all Iso standards For Food saFetY manaGement sYstems Included on one cd

Iso has launched a new cd that contains the Iso 22000 series of standards developed to help operators in the food chain to implement food safety management systems. the cd also includes related standards for conformity assessment pro-fessionals involved in the certification of food safety management systems and in the accreditation of bodies carrying out such certification. Key words: food chain, food safety, management systems, conformity assessment, certification body, accreditation body

Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a lansat un nou CD care reuneşte toate standarde-le din seria ISO 22000, destinate a sprijini operatorii lanţului alimentar să implementeze sisteme de ma-nagement al siguranţei produselor alimentare. CD-ul conţine, de asemenea, standardele conexe utile profesioniştilor din domeniul evaluării conformităţii care certifică asemenea sisteme, precum şi organis-melor care efectuează acreditarea organismelor de certificare.

Standardul ISO 22000:2005, care specifi-că cerinţele ce se aplică unui sistem de mana-gement al siguranţei alimentelor, este imple-mentat în peste 700 de întreprinderi din 60 de state. Împreună cu standardele asociate seriei, ISO 22000 se aplică unei largi varietăţi de organisme cuprinzând producătorii de furaje pentru animale şi producătorii primari, fabricanţii de produse ali-mentare, operatorii din transporturi şi depozitare şi furnizorii, magazinele de desfacere cu amănuntul şi reţeaua publică de alimentaţie.

Intitulat ISO Pack, Sisteme de management al sigu-ranţei produselor alimentare, CD-ul cuprinde urmă-toarele standarde şi documente asociate:


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ ISO 22000:200511, Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie din

lanţul alimentar, şi corigendum-ul ISO 22000:2006, care specifică cerinţele fundamentale ale acestor sisteme, pen-tru a garanta integritatea lanţului logistic alimentar până la ultima sa verigă; ISO/TS 22004:200522, Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Recomandări pentru aplicarea

ISO 22000:2005, furnizează explicaţii pentru utilizarea ISO 22000. Bazat pe principiile HACCP (Analiza pericolelor şi a punctelor critice, pentru controlul lor), stabilit de Comisia Codex Alimentarius (CAC), el a fost proiectat pentru a fi aplicat în acelaşi timp cu standardele relevante publicate de CAC; ISO 22005:200733, Trasabilitatea în lanţul alimentar. Principii generale şi cerinţe fundamentale care se aplică

la proiectarea sistemului şi la implementarea sa, care defineşte principiile şi specifică cerinţele fundamentale care se aplică la proiectarea şi implementarea unui sistem de trasabilitate a lanţului alimentar ISO/TS 22003:200744, Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru organismele care

efectuează auditul şi certificarea sistemelor de management al siguranţei alimentelor, şi ISO/CEI 17021:200655, Eva-luarea conformităţii. Cerinţe pentru organismele care efectuează audit şi certificare de sisteme de management, pen-tru organismele de certificare şi organismele de acreditare care le aprobă competenţa. Certificarea ISO 22000 a unui sistem de management al siguranţei alimentelor nu este o cerinţă a standardului, dar ea atestă că sistemul de management al siguranţei alimentelor întreprinderii certificate este conform cu specificaţiile definite.

François Falconnet, preşedinte al comitetului tehnic ISO/TC 34, Produse alimentare, responsabil al seriei de standarde ISO 22000, a declarat: „Întrucât pericolele referitoare la siguranţa sanitară a alimentelor pot surveni în orice etapă a lanţului alimentar, este esenţial să se efectueze controale adecvate de-a lungul întregului proces. Prezentul CD publicat de ISO este deosebit de util pentru armonizarea bunelor practici în domeniul siguranţei alimentare la nivel mondial, graţie indicaţiilor pe care le conţine referitor la implementarea sistemelor de mana-gement al siguranţei alimentelor, pentru a facilita trasabilitatea şi a stabili încrederea şi recunoaşterea certificării pe ansamblul lanţului logistic alimentar”.

Alte organizaţii interesate, precum Codex Alimentarius sau Comitetul ISO pentru Evaluarea Conformităţii ISO/CASCO, care răspunde de standardul ISO CEI 17021, au colaborat şi ele la elaborarea seriei de standarde ISO 22000.

CD-ul Pack, Sisteme de management al siguranţei alimentelor, bilingv (în limbile engleză şi franceză), poa-te fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Standardul ISO 22000:2005 a fost adoptat de Asociaţia de Standardizare din România – organismul na-ţional de standardizare – cu indicativul SR EN ISO 22000 :2005 şi titlul Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar;

ASRO şi adoptat şi specificaţia tehnică ISO/TS 22004 cu indicativul SR ISO 22004:2006 şi titlul Sisteme de management al siguranţei alimentului. Recomandări de aplicare pentru ISO 22000:2005;

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 22005:2007 cu indicativul SR EN ISO 22005:2007 şi titlul Trasabilitatea în lanţul alimentar. Principii generale şi cerinţe fundamentale pentru proiectarea şi implementarea sistemului;

1 Standardul ISO 22000:2005 a fost adoptat de Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – cu indicativul SR EN ISO 22000 :2005 şi titlul Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar;2 ASRO şi adoptat şi specificaţia tehnică ISO/TS 22004 cu indicativul SR ISO 22004:2006 şi titlul Sisteme de manage-ment al siguranţei alimentului. Recomandări de aplicare pentru ISO 22000:2005;3 Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 22005:2007 cu indicativul SR EN ISO 22005:2007 şi titlul Trasabilitatea în lanţul alimentar. Principii generale şi cerinţe fundamentale pentru proiectarea şi implementarea sistemului;4 ASRO a adoptat standardul ISO 22003:2007 cu indicativul SR ISO 22003:2007 şi titlul Sisteme de management al si-guranţei alimentului. Cerinţe pentru organismele care efectuează audit şi certificare de sisteme de management pentru siguranţa alimentelor;5 Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO/CEI 17021:2006, cu indicativul SR EN ISO/CEI 17021 şi titlul: Evaluarea conformităţii. Cerinţe pentru organisme care efectuează audit şi certificare de sisteme de management


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂASRO a adoptat standardul ISO 22003:2007 cu indicativul SR ISO 22003:2007 şi titlul Sisteme de manage-

ment al siguranţei alimentului. Cerinţe pentru organismele care efectuează audit şi certificare de sisteme de management pentru siguranţa alimentelor;

Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul SR EN ISO/CEI 17021:2006, cu indicativul SR EN ISO/CEI 17021 şi titlul Evaluarea conformităţii. Cerinţe pentru organisme care efectuează audit şi certificare de sisteme de management.

Asociaţia de Standardizare din România a lansat produsul COLECŢIA DE ACTE NORMATI-VE – SIGURANŢA ALIMENTE-LOR, EDIŢIA A ll-A. Prezentat în format electronic, produsul însumează o serie de informaţii care se adresează în principal producătorilor, fabricanţilor, importatorilor, prestatorilor de servicii şi comercianţilor care activează în domeniu. În ultima perioadă, industria alimentară a devenit un proces din ce în ce mai complex, cerinţele con-sumatorilor fiind tot mai vari-ate şi concentrându-se tot mai mult pe calitate şi eficienţă.

CD-ul cuprinde legislaţia de bază şi acte normative su-plimentare actualizate, din do-meniul siguranţei alimentelor, având inclusă şi lista celor 1 864 de standarde existente în domeniu, cu preţurile aferente.

Preţul produsului este de 99 RON+TVA

Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO nr. 1095/2008



o nouĂ serIe de standarde InternaŢIonale reFerItoare la manaGementul lanŢuluI de aprovIZIonare, pentru reducerea rIsculuI prIvInd terorIsmul, pIraterIa ŞI Fraudele

neW suIte oF Iso supplY chaIn manaGement standards to reduce rIsK oF terrorIsm, pIracY and Fraud

the Iso 28000 series of standards on supply chain security management systems, which have just been upgraded from their status of publicly available specifications to that of fully fledged International standards, will help to reduce risks to people and cargo within the supply chain. the standards address potential security issues at all stages of the supply process, thus targeting threats such as terrorism, fraud and piracyKey words: supply chain management systems, security, potential risks, terrorism fighting, fraud fighting, piracy fighting, international Standards

Seria de standarde internaţionale ISO 28000 referitoare la sistemele de management al securităţii lanţului de aprovizionare, va ajuta la reducerea riscurilor pentru persoane şi mărfuri în cadrul lanţului de aprovizionare. Standardele tratează riscurile potenţiale de securitate prezente în toate etapele procesului de aprovizionare, având în vedere pericole precum: terorismul, frauda şi pirateria.

Secretarul general al ISO, Alan Bryden, a precizat: „Ameninţările de pe piaţa internaţională nu cunosc frontiere. Seria ISO 28000 furnizează o soluţie globală la probleme globale. Cu un sistem de management al securităţii recu-noscut la nivel internaţional, părţile interesate din lanţul de aprovizionare pot asigura securitatea persoanelor şi a mărfurilor, facilitând în acelaşi timp comerţul internaţional şi contribuind la binele societăţii, în general.”

Seria de standarde internaţionale ISO 28000 stabileşte cerinţele pentru sistemul de management al securităţii, cu scopul de a asigura securitatea în cadrul lanţului de aprovizionare. Aceste standarde pot fi aplicate de organizaţii de toate mărimile implicate în: producţie, service, depozitare şi transport aerian, naval, feroviar şi rutier în orice etapă a procesului de producţie sau aprovizionare.

Seria de standarde include prevederi pentru:

- stabilirea, implementarea, menţinerea şi dezvoltarea sistemului de management al securităţii;- asigurarea conformităţii cu politica de management al securităţii;- demonstrarea acestei conformităţi;- obţinerea certificării sau înregistrarea conformităţii de un organism de terţă parte acreditat;- elaborarea unei declaraţii de conformitate pe propria răspundere.

Standardele următoare au fost recent publicare:

• ISO 28000:2007, Specificaţii pentru sisteme de management al securităţii pentru lanţul de aprovizionare – Specification for security management systems for the supply chain;

• ISO 28001:2007, Sisteme de management al securităţii lanţului de aprovizionare. Cele mai bune practici


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂpentru implementarea securităţii lanţului de aprovizionare. Evaluări şi planuri. Cerinţe şi recomandări – Security ma-nagement systems for the supply chain. Best practices for implementation supply chain security. Assessment and plans. Requirements and guidance;

• ISO 28003:2007, Sisteme de management al securităţii lanţului de aprovizionare. Cerinţe pentru organismele care efectuează audit şi certificare a sistemelor de management al securităţii lanţului de aprovizionare – Security ma-nagement systems for the supply chain. Requirements for bodies providing audit and certification of supply chain se-curity management systems;

• 28004:2007, Sisteme de management al securităţii lanţului de aprovizionare. Linii directoare pentru imple-mentarea standardului ISO 28000 – Security management systems for the supply chain. Guidelines for the implemen-tation of ISO 28000

Seria de standarde internaţionale ISO 28000 va facilita comerţul şi transportul transfrontalier al mărfurilor. Ea va creşte abilitatea organizaţiilor din lanţul de aprovizionare de a implementa eficient şi eficace mecanismele pentru gestionarea la nivel strategic şi operaţional a riscurilor privind securitatea şi pentru stabilirea planurilor de acţiune preventivă. Organizaţiile pot apoi evalua continuu măsurile lor de securitate pentru a-şi proteja interese-le şi a asigura conformitatea cu cerinţele reglementărilor internaţionale. Prin încurajarea implementării acestor standarde de către diverşi factori în lanţul de aprovizionare, ţările vor fi capabile să optimizeze resursele bugetare, pentru a menţine un nivel de securitate optim.

Seria de standarde internaţionale ISO 28000 va oferi un ajutor eficient şi pentru implementarea iniţiativelor organizaţiilor vamale în domeniul securităţii la nivel naţional şi internaţional, cum este de exemplu implementarea sistemelor de norme pentru securizarea şi facilitarea comerţului mondial ale Organizaţiei Internaţionale a Vămilor (WCO), programul operatorilor economici autorizaţi de UE, programul SUA de parteneriat dintre organizaţiile vamale şi cele comerciale împotriva terorismului, şi codul internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare al Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO).

Raportul reuniunii Comitetului de securitate maritimă al Organizaţiei Mondiale Maritime, care a avut loc la începutul lunii octombrie, a relevat faptul că seria de standarde ISO 28000 este acum publicată şi numeroasele porturi, instalaţii portuare, terminale şi organizaţii sunt în curs de certificare de către organisme de certificare de terţă parte independente, acreditate. De asemenea, el a recunoscut că „standardele ISO vor putea fi aplicate tutu-ror navelor, indiferent de mărimea, tipul şi scopul lor şi indiferent de exploatarea la nivel naţional sau internaţional sau pe ape interne”. Aceste observaţii sunt valabile, de asemenea, pentru toate celelalte segmente de transport din cadrul lanţului de aprovizionare: aerian, feroviar şi rutier.

Seria de standarde internaţionale ISO 28000 a fost elaborată de comitetul tehnic ISO/TC 8, Nave şi tehnologie maritimă, în colaborare cu alte organizaţii şi factori interesaţi. Căpitanul Charles Piersall, preşedintele ISO/TC 8 a afirmat: „În scopul de a furniza rapid aceste instrumente indispensabile, standardele au fost puse la dispoziţie sub formă de specificaţii disponibile pentru public (PAS) înainte de a deveni standarde internaţionale”. ISO/TC 8 a publicat peste 100 de standarde pentru a sprijini organizaţiile internaţionale.

De asemenea, acum este în lucru şi ultimul standard din seria menţionată mai sus, şi anume ISO 28005, Nave şi tehnologie maritimă. Aplicaţii pentru calculatoare. Operaţii portuare asistate prin sisteme electronice.

Standardele ISO 28000, ISO 28001, ISO 28003 şi ISO 28004 pot fi achiziţionate de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Jeni Toma – Comunicat ISO nr. 1086/2008



un nou standard Iso cu prIvIre la acoperIrIle ŢevIlor pentru conductele de transport a hIdrocarBurIlor va reduce costurIle ŞI proBlemele dIn IndustrIa petroluluI ŞI a GaZelor naturale

Iso standard on pIpelIne coatInG WIll cut costs and complIcatIons For petroleum and natural Gas sectors

until now, the existence in the international petroleum and gas sectors of different standards for pipeline coatings has posed problems for suppliers, manufacturers and end users. a solution is now available, Iso 21809-2:2007, Petroleum and gas industries. external coatings for buried or submerged pipelines used in pipeline transportation systems. Part 2: Fusion-bonded epoxy coatings, which provides in a single document a consistent and unified approach to requirements world-wide. this Iso International standard will facilitate the purchasing, manufacturing and application of FBe coatings in the international marketKey words: petroleum sector, natural gas sector, pipeline coatings, international market, international standard

În industria internaţională a petrolului şi a gazelor naturale, diversitatea standardelor pentru acoperirile con-ductelor constituia până în prezent o problemă pentru furnizori, fabricanţi şi utilizatori. O soluţie există acum da-torită standardului ISO 21809-2:2007, Industriile petrolului şi gazelor naturale. Acoperirile exterioare ale conductelor îngropate sau imersate utilizate în sistemele de transport prin conducte. Partea 2: Acoperiri pe bază de răşină epoxidi-că aplicată prin fuziune, care furnizează, într-un singur document, o abordare sistematică şi unificată a cerinţelor aplicabile la nivel mondial.

Acest standard internaţional elaborat de ISO va facilita cumpărarea, fabricarea şi aplicarea acoperirilor pe bază de răşină epoxidică aplicată prin fuziune (FBE) pe piaţa internaţională.

Standardul ISO 21809-2:2007 specifică cerinţele referitoare la calificarea, aplicarea, încercările şi manipularea materialelor pentru aplicarea în uzină a acoperirilor FBE monostratificate. Aceste acoperiri sunt aplicate la exterior pentru a asigura protecţia contra coroziunii tuburilor goale din oţel, utilizate în sistemele de transport prin con-ducte pentru industria petrolului şi a gazelor naturale.

Standardul specifică:

• informaţiile care vor fi furnizate cumpărătorului;• materialele (tub, pudră epoxidică);• calificările acoperirii (de către fabricant şi aplicator);• procesele uzuale de aplicare în producţie şi echipamentele;• inspecţia şi grosimea;• repararea unui tub acoperit;• marcarea;• întreţinerea şi depozitarea în zona operaţiilor de aplicare;• raportul de încercare şi certificatul de conformitate.


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂMetodele de încercare menţionate la referinţe, în standard, sunt expuse într-o anexă.

Jan Oude Hengel, preşedinte al subcomitetului tehnic al ISO care a elaborat standardul, a declarat: „Întrucât în lume există mai multe standarde diferite pentru acoperirile FBE, standardul ISO 21809-2:2007 constituie un bun exemplu al avantajelor pe care le oferă standardizarea internaţională. Operatorii văd în standardele internaţionale factorul determinant pentru achiziţionarea şi utilizarea componentelor echivalente în întreaga lume”.

„Standardele internaţionale reduc numărul specificaţiilor interne care trebuie redactate şi actualizate pentru a garanta că echipamentele şi materialele sunt conforme cu necesităţile întreprinderii. Standardele internaţionale care definesc clar specificaţii de produs reduc astfel costurile pentru fabricanţi şi furnizorii de servicii”.

Standardul ISO 21809-2:2007 este primul dintr-o serie de standarde pentru acoperirile conductelor exterioare sub titlul general de Industriile petrolului şi gazelor naturale. Acoperiri exterioare ale conductelor îngropate şi imer-sate utilizate în sistemul de transport prin conducte:

• Partea 1: Acoperiri pe bază de poliolefine;• Partea 2: Acoperiri pe bază de răşină epoxidică aplicată prin fuziune;• Partea 3: Acoperirile îmbinărilor sudate pe sit;• Partea 4: Acoperiri pe bază de polietilenă;• Partea 5: Acoperiri exterioare din beton.

Standardul ISO 21809-2:2007, Industriile petrolului şi gazelor naturale. Acoperiri externe ale conductelor îngropate sau imersate utilizate în sistemele de transport prin conducte. Partea 2: Acoperiri pe bază de răşină epoxidică aplicată prin fuziune, a fost elaborat de către comitetul tehnic ISO/TC 67, Material, echipament şi structuri marine pentru industriile petrolieră, petrochimică şi a gazului natural, subcomitetul SC 2, Sisteme de transport prin conducte.

Standardul ISO 21809-2:2007, Industriile petrolului şi gazelor naturale. Acoperirile exterioare ale conductelor în-gropate sau imersate utilizate în sistemele de transport prin conducte. Acoperiri pe bază de răşină epoxidică aplicată prin fuziune, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO 1104/2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

standardele lunII

standards oF the month

this article briefly presents the standards published last month by the romanian association for standardization

Maria Bratu, expert documentare, Direcţia Publicaţii, ASRO

PROTECŢIA CONTRA INCENDIILOR

SR CEN/TR 12101-5:2007, Sisteme de control al fumului şi gazelor fierbinţi. Partea 5: Ghid de recomandări funcţio-nale şi metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi

Acest raport tehnic furnizează recomandări şi orientări asupra metodelor funcţionale şi de calcul pentru siste-me de ventilare pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi pentru incendii modelate în stări staţionare. Este util pentru o varietate de tipuri de clădiri şi aplicaţii care includ clădiri cu un etaj, etaje la mezanin, depozite cu depozitare paletizată sau pe stelaje, mall-uri, clădiri cu atrium şi complexe, parcaje auto, săli de spectacole şi de divertisment şi încăperi cu aglomerări de persoane şi spaţiu necompartimentat în clădiri multietajate

Clasificare alfanumerică: G 07-Măsuri de siguranţă contra incendiilorClasificare ICS: 13.220.99-Alte standarde referitoare la protecţia contra incendiilor; 23.120-Ventilatoare. Exha-

ustoare. Aparate de condiţionat aerul

FURTUNURI FLEXIBILE

SR EN 694+A1:2007, Furtunturi de luptă contra incendiilor. Furtunuri semirigide pentru sisteme fixe

Acest standard specifică cerinţele şi metodele de încercare pentru furtunuri semirigide destinate utilizării cu sisteme fixe. Aceste furtunuri sunt destinate utilizării la o presiune maximă de lucru de 1,2 MPa pentru furtunuri cu diametru interior de 19 mm şi 25 mm şi 0,7 MPa pentru furtunuri cu diametru interior de 33 mm

Clasificare alfanumerică: G 07-Măsuri de siguranţă contra incendiilorClasificare ICS: 13.220.10-Lupta contra incendiilor; 23.040.70-Furtunuri flexibile

SISTEME DE FRÂNARE

SR ISO 4925:2007, Vehicule rutiere. Condiţii pentru lichidele de frână în compoziţia cărora nu intră produse petroli-ere, utilizate pentru sistemele hidraulice

Standardul stabileşte condiţiile, cerinţele şi metodele de încercare pentru lichidele în compoziţia cărora nu intră produse petroliere, utilizate în sistemele hidraulice de frânare şi de comandă a ambreiajelor vehiculelor ruti-ere, care sunt proiectate pentru a fi utilizate împreună cu aceste lichide şi sunt prevăzute cu îmbinări de etanşare,


STANDARDIZAREA ROMÂNĂgarnituri-manşetă sau garnituri inelare cu una sau cu două buze de etanşare, executate din cauciuc butadien-sti-renic (SBR) şi din monomer etilen-propilen-dienic (EPDM)

Clasificare alfanumerică: D 75-Piese şi subansambluri comune;Clasificare ICS: 43.040.40-Sisteme de frânare; 75.120-Fluide hidraulice

TEXTILE ÎN GENERAL

SR ISO 137:2007, Lână. Determinarea diametrului fibrelor. Metoda microscopului cu proiecţie

Prezentul standard specifică modul de lucru şi condiţiile de măsurare pentru determinarea diametrului fibre-lor de lână cu ajutorul microscopului cu proiecţie

Clasificare alfanumerică: M22-Ţesături de lână sau de tip lână;Clasificare ICS: 59.080.01-Textile în general

SR ISO 1833-1:2007, Materiale textile. Analiză chimică cantitativă: Partea 1: Principii generale de încercare

Acest standard stabileşte o metodă de încercare comună pentru analiza chimică cantitativă a diverselor ames-tecuri binare de fibre. Această metodă şi metodele specifice din celelalte părţi ale SR ISO 1833 sunt în general apli-cabile fibrelor conţinute în toate tipurile de materiale textile. Atunci când anumite materiale textile sunt excluse, ele sunt enumerate în domeniul de aplicare al părţii respective

Clasificare alfanumerică: M02-Metode de analiză şi încercări pentru produse textileClasificare ICS: 59.080.01-Textile în general

SR ISO 1833-2:2007, Materiale textile. Analiză chimică cantitativă. Partea 2: Amestecuri ternare de fibre

Prezentul standard stabileşte o metodă de analiză chimică cantitativă a diverselor amestecuri ternare de fi-bre. Domeniul de aplicare al fiecărei metode de analiză a amestecurilor binare, specificate în diversele părţi ale SR ISO 1833 , indică fibrele la care se poate aplica metoda.

Clasificare alfanumerică: M02-Metode de analiză şi încercări pentru produse textileClasificare ICS: 59.080.01-Textile în general

STANDARDE EUROPENE ADOPTATE INIŢIAL PRIN FILĂ DE CONFIRMARE SAU NOTĂ DE CONFIR-MARE, PENTRU CARE SE PUBLICĂ VERSIUNEA ROMÂNĂ

ECHIPAMENT PENTRU UZ CASNIC ŞI COMERCIAL. ECHIPAMENT PENTRU DISTRACŢII. ECHIPA-MENT PENTRU SPORT (VOCABULARE)

SR EN 12778:2003, Articole de gătit de uz casnic. Vase de gătit sub presiune, de uz casnic

Documentul stabileşte termenii, cerinţele de fabricaţie, de securitate şi funcţionare, precum şi încercările co-respunzătoare şi stabileşte informaţiile necesare pentru marcare, etichetare şi instrucţiuni de utilizare a vase-lor de gătit sub presiune. Acest standard se aplică vaselor de gătit sub presiune pentru uz casnic, cu un volum de maximum 25 l, cu o presiune de lucru mai mare de 4 kPa şi mai mică de 150 kPa, cu încălzire integrată sau dependentă

Clasificare alfanumerică: L54-Produse din materiale termoplastice;Clasificare ICS: 97.040.20-Aragaze, aparate de încălzire, cuptoare şi aparate similare; 97.040.60-Articole de bu-

cătărie, tacâmuri şi cuţite

DISPOZITIVE DE PROTECŢIE RESPIRATORIE

SR EN 148-2:2003, Aparate de protecţie respiratorie. Filete pentru piese faciale. Partea 2: Racord cu filet central


STANDARDIZAREA ROMÂNĂAcest standard se aplică aparatelor de protecţie respiratorie cu filet central. El nu se aplică aparatelor de scu-

fundare sau aparatelor izolante de tipul celor cu presiune pozitivă

Clasificare alfanumerică: R16-Echipament de protecţie respiratorie;Clasificare ICS: 13.340.30-Dispozitive de protecţie respiratorie

SR EN 148-3:2003, Aparate de protecţie respiratorie. Filete pentru piese faciale. Partea 3: Racord cu filet M 45X3

Standardul se aplică aparatelor respiratorii autonome cu aer comprimat, proiectate ca aparate respiratorii cu presiune pozitivă

Clasificare alfanumerică: R16- Echipament de protecţie respiratorie;Clasificare ICS: 13.340.30-Dispozitive de protecţie respiratorie

VESTE DE SALVARE, ECHIPAMENTE ŞI DISPOZITIVE AJUTĂTOARE DE PLUTIRE

SR EN ISO 12402-2:2007, Echipament individual de plutire. Partea 2: Veste de salvare, nivel de performanţă 275. Cerinţe de securitate

Documentul specifică cerinţele de securitate referitoare la vestele de salvare cu nivel de performanţă 275. El se aplică vestelor de salvare pentru adulţi şi copii, utilizate în larg, în condiţii extreme.

Clasificare alfanumerică: M56-Echipament de protecţie şi de lucru (a se vedea şi M34);Clasificare ICS: 13.340.70-Veste de salvare, echipamente şi dispozitive ajutătoare de plutire

SR EN ISO 12402-3:2007, Echipament individual de plutire. Partea 3: Veste de salvare, nivel de performanţă 150. Cerinţe de securitate

Acest standard indică cerinţele de securitate referitoare la vestele de salvare, nivel de performanţă 150. El se aplică vestelor de salvare pentru copii şi adulţi


SR EN ISO 12402-9:2007, Echipament individual de plutire. Partea 9: Metode de încercare

Această parte a standardului SR EN ISO 12402 prezintă metode de încercare pentru echipamentul individual de plutire


FLANŞE, CUPLAJE ŞI ALTE ÎMBINĂRI

SR EN 1092-4:2003, Flanşe şi îmbinările lor. Flanşe rotunde pentru conducte, robinete, racorduri şi accesorii desem-nate prin PN. Partea 4: Flanşe de aliaj de aluminiu

Standardul stabileşte caracteristicile flanşelor rotunde din aliaje de aluminiu având PN cuprins între PN 10 şi PN 63, cu diametre nominale cuprinse între DN 15 şi DN 600.

Clasificare alfanumerică: C07-Armături şi piese de legătură pentru conducte;Clasificare ICS: 23.040.60-Flanşe, cuplaje şi alte îmbinări


STANDARDIZAREA ROMÂNĂROBINETĂRIE ÎN GENERAL

SR EN 12266-1:2004, Robinetărie industrială. Încercările aparatelor de robinetărie. Partea 1: Încercări la presiune, proceduri de încercare şi criterii de acceptare. Cerinţe obligatorii

Standardul stabileşte cerinţele obligatorii pentru încercări, procedurile de încercare şi criteriile de acceptare pentru încercările în execuţie ale robinetelor industriale

Clasificare alfanumerică: C07-Armături şi piese de legătură pentru conducteClasificare ICS: 23.060.01-Robinetărie în general


this article presents the small legend of margarine, constantly improved with a series of food additives, so as to smell like milk, to taste like butter or cheese.the article also provides a small consumer’s guide allowing us to decode the dangers hiding behind our daily food. It is good to be informed on the es, as well as on its pharmaceutical designation in order to be able to choose the food products depending on the effects that these es can have over the human bodyKey words: food additives, food products, indicative, pharmaceutical designation, effects, human body

Aditivul alimentar reprezintă orice substanţă care nu este con-sumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organolepti-ce) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, am-balării, transportului şi stocării unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel caracteris-ticile alimentelor la care se adaugă. Acest termen nu include substanţe-le contaminante sau pe cele adău-


adItIvI alImentarI (contInuare dIn numĂrul trecut)

Food addItIves (sequel From Former Issue)

GABRIELA CAZAN, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASROMIOARA VISTIG, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASRO

Expertstandardizareing. GABRIELA CAZAN, adre-sa:CaleaVictoriei,nr.118,etaj4,camera18,tel.şifax:310.43.09,e-mail:[email protected]. MIOARA VISTIG, adresa:CaleaVictoriei,nr.118,camera406,tel.şifax:312.47.44,e-mail:[email protected]

gate pentru a îmbunătăţi sau men-ţine calităţile nutritive şi nici clorura de sodiu (definiţie stabilită în Codex Alimentarius FAO-WHO).

Aditivii alimentari reprezintă cea mai nouă provocare în domeniul nutriţiei, fiind un subiect foarte la modă în zilele noastre, când proble-ma necesarului caloric zilnic a deve-nit perimată, când febra aportului

de vitamine şi oligoelemente pare să fi trecut, iar sloganul „alimentul sănătos este cel nepreparat, cu un conţinut enzimatic intact” cedează locul ideii că alimentaţia fără aditivi este naturală şi sănătoasă.

Intrate insidios în viata noastră de zi cu zi, alimentele toxice au de-venit atât de „fireşti”, încât aproape nimeni nu mai sesizează pericolul


pe care acestea îl reprezintă în mod real. Multor oameni le-ar părea de-plasat acum să renunţe la zaharul alb, la margarină, la alimente cu amelioratori de aromă, antioxi-danţi, coloranţi sintetici, acidifianţi, substanţele-tampon care se uti-lizează la reglarea şi menţinerea pH-ului specific alimentelor, la an-tispumanţi, emusificatori, agenţi de gelificare etc.

În continuare prezentăm mica legendă a margarinei. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când untul se găsea tot mai greu, trebuia să apară un produs care să fie asemănător cu acesta. Acesta a fost momentul în care o echipă de cercetători americani a avut ideea să încălzească la 150 °C diferite ule-iuri vegetale şi să le adauge hidro-gen în prezenţa unor catalizatori de nichel pentru a le întări. Astfel a fost obţinută margarina, un produs alb asemănător cu untul din punct de vedere al consistentei şi cu... plasticul ca structură moleculară. Din acel moment până în prezent, margarina s-a „îmbogăţit” cu co-

STANDARDIZAREA ROMÂNĂloranţi, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanţi artificiali, care o fac să miroasă a lapte mai tare de-cât laptele, să aibă gust de unt mai tare decât untul şi să aibă gust de caşcaval mai tare decât caşcavalul. Deci, margarina este un amestec de grăsimi asemănătoare cu cele din alimentele prăjite mult timp, greu de transformat de organism în energie. Atunci când aceste grăsimi sunt metabolizate de organism, au „darul” să încurce o mulţime de procese naturale:

• aceste grăsimi sunt încorpo-rate în membrana celulelor sistemu-lui imunitar, împiedicând activitatea acestora. Împiedicarea activităţii celulelor sistemului imunitar în-seamnă că organismul uman are o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii, la cancer. Nutriţioniştii au emis ipoteza că nu există mijloc mai eficient de paralizare a siste-mului imunitar decât consumul de margarină şi de alimente prăjite.

• aceste grăsimi iau locul anumitor substanţe naturale care au rolul de a curăţa pereţii vaselor

de sânge. Aceste grăsimi se depun pe pereţii vaselor de sânge, modi-ficând structura normală a acestor pereţi, datorită proliferării ţesutului conjunctiv. De fapt, acesta înseam-nă sclerozarea pereţilor vaselor de sânge, având rezultate nefaste pen-tru inimă, creier, sistemul circulator pe ansamblu.

• Aceste grăsimi favorizează formarea de depozite de grăsime pe talie şi pe fese, precum şi apariţia celulitei, adică modificarea sau alte-rarea vizibilă a ţesutului cutanat sau subcutanat.

• Aceste grăsimi solicită exce-siv ficatul pentru a fi metabolizate.

Din fericire, margarina are sufi-cienţi substituenţi naturali, care nu numai că o înlocuiesc cu succes, dar şi ajută la eliminarea efectelor sale nefaste. Înlocuitorii naturali ai mar-garinei pot fi: untul românesc, în general,

este mai bun decât cel de import, deoarece este mult mai puţin pro-cesat şi denaturat; uleiurile obţinute din floa-

rea-soarelui, măsline, arahide, etc. prin presare la rece, care duc la scă-derea colesterolului şi curăţă vasele de sânge.

Pentru uşurarea etichetării, pe ambalaj sau pe eticheta produsului nu este trecută denumirea comple-tă a aditivului, aceasta fiind scrisă într-o formă standardizată, accep-tată internaţional. Denumirea de pe etichetă este alcătuită din litera „E“ urmată de o cifră, ceea ce uşu-rează foarte mult etichetarea în cazul produselor care conţin mulţi aditivi sau când aditivii au denu-miri foarte lungi. În general, aceste produse sunt deghizate în tot felul de ambalaje şi reclame ademeni-toare, în culori pastelate şi cu miro-suri agresiv-apetisante, alimentaţia chimizată pătrunzând în existenţa fiecăruia dintre noi. Comercianţii au găsit însă o soluţie ingenioasă care constă în a scrie pe majoritatea pro-duselor sau pe ambalaje reclame cât mai ademenitoare: „Zero zahăr, savoare maximă”, „Alegere naturală


– fără zahăr”, „Aşa multe şi aşa bune doar … în pungă-ţi pune“; „Dacă pui mâna pe ei, nu te superi, ci mai vrei !”, „ca la mama acasă”, „natural”, „campion al naturii”, „produs vitaminizat”, „elixir al sănătăţii” etc. Aromele sintetice le-au imitat şi mai abil pe cele naturale şi au fost numite „identic naturale”, când, de fapt, alimentele au rămas aceleaşi: mici amalgamuri de produse ale unor combinate chimice, cu câte ceva organic în ele. Dar conştiinţa consuma-torului a fost pe moment liniştită. Totuşi, dacă studiem, chiar şi în fugă, lista conţinutului fiecărui produs pe care îl consumăm în parte, ne putem da seama la ce tortură ne supunem zilnic organismul. În consumarea acestora trebuie să se ţină seama de „Doza Maximă Admisă”. Această „Doză Maximă Admisă” reprezintă cantitatea de aditiv alimentar, raportată la kg de greutate corporală, care poate fi consumată zilnic pe perioada întregii vieţi, fără un risc semnificativ pentru sănătate.

Coloranţii (E 100 – E 182) au fost trataţi în numărul anterior al acestei reviste.Ceea ce urmează este un mic ghid care să vă permită să descifraţi pericolele care se ascund în hrana noastră

cea de toate zilele. Legenda indicată în Tabelul 1 este valabilă pentru toate tabelele.

Tabelul 1- Conservanţi (E 200 – E290)

Indicativ Denumire ObservaţiiE 200 Acid sorbic Obţinut fie din fructe de pădure, fie sintetic; poate irita pielea.E 201 Sorbat de sodiu Nu se cunosc reacţii adverseE 202 Sorbat de potasiu Nu se cunosc reacţii adverseE 203 Sorbat de calciu Nu se cunosc reacţii adverse

E 210* Acid benzoic

Se foloseşte la băuturile alcoolice, produsele de patiserie, brânzeturi, gumă de mestecat, condimente, produse lactate îngheţate, dulciuri, înlocuitori de zahăr. Se mai foloseşte la produsele cosmetice, ca antiseptic în unele medicamente împotriva tusei, ca antifungic în unguente; poate provoca astm, mai ales la persoanele care urmează tratamente pe bază de steroizi. Mai poate cauza tulburări neurologice şi interacţionează cu bisulfitul de sulf, iar la copii provoacă hiperactivitate. Se obţine din benzoină, o răşină extrasă din unii arbori asiatici.

E 211 Benzoat de sodiu

Folosit ca antiseptic, conservant alimentar, precum şi pentru îmbunătăţirea gustului la alimentele de calitate slabă, iar băuturile răcoritoare cu gust de portocale conţin cantităţi mari, de la 25 mg la 250 ml. Se mai utilizează în produsele lactate şi în produsele din carne, condimente, produse de patiserie, bomboane. Se mai poate folosi în multe medicamente, inclusiv Tylenol. Provoacă urticarie şi agravează astmul.

E 212 Benzoat de potasiu Persoanele care suferă de diverse alergii pot avea reacţii alergice. Se foloseşte la aceleaşi produse ca şi E 210.

E 213 Benzoat de calciu A se vedea E 212.E 214 Etil p-hidroxibenzoat De evitat. Interzis în unele ţări

E 215 Sodiu etil p-hidroxibenzoat De evitat. Interzis în unele ţări

E 216 Propil p-hidroxibenzoat Posibil alergen de contact

E 217 Sodiu propil p-hidroxibenzoat De evitat. Interzis în unele ţări

E 218 Metil p-hidroxibenzoat Posibile reacţii alergice care afectează, în principal, pielea.

E 219 Sodiu metil p-hidroxibenzoat De evitat. Interzis în unele ţări

E 220 Dioxid de sulf

Derivat din gudron de huilă. Toate medicamentele pe bază de sulf sunt toxice şi utilizarea acestora este restricţionată. Produs prin arderea sulfului sau a gipsului. Se cunoaşte că provoacă crize de astm şi este dificil de metabolizat la persoanele cu disfuncţii renale, distruge vitamina B1. Produsele tipice sunt berea, băuturile răcoritoare, fructele uscate, sucurile, vinul, cardiotonicele, oţetul, produsele din cartofi

E 221 Sulfit de sodiu Agent de decontaminare folosit în sucul proaspăt de portocale. A se vedea E 220

E 222 Sulfit hidrogen de sodiu A se vedea E 220E 223 Metabisulfit de sodiu Agent de tratare. A se vedea E 220E 224 Metabisulfit de potasiu A se vedea E 220



E 225 Sulfit de potasiu A se vedea E 220E 226 Sulfit de calciu De evitat. Interzis în unele ţăriE 227 Sulfit hidrogen de calciu De evitat. Interzis în unele ţări

E 228 Sulfit hidrogen de potasiu A se vedea E 220

E 230 Bifenil, difenil Interzis în unele ţări; poate fi utilizat în scopuri agricole. Produsele tipice sunt citricele

E 231 Fenol ortofenilInterzis în unele ţări; poate fi utilizat în scopuri agricole. Produsele tipice sunt perele, morcovii, piersicile, prunele, cartofii dulci, citricele, ananasul, roşiile, ardeii, cireşele, nectarinele

E 232 Fenol ortofenil de sodiu A se vedea E 231

E 233 Tiabendazol Interzis în unele ţări. Poate fi utilizat în scopuri agricole. Produsele tipice sunt citricele, merele, perele, cartofii, bananele, ciupercile, carnea, laptele

E 234 Nisin Antibiotic derivat din bacterii. Se găseşte în bere, brânzeturi fermentate, pastă de roşii

E 235 NatamicinInhibitor al mucegaiului derivat din bacterii. Uneori este utilizat în scop terapeutic pentru tratamentul candidozei. Poate cauza greţuri, vărsături, anorexie, diaree, iritaţii la nivelul pielii. Produsele tipice sunt carnea şi brânza

E 236 Acid formic De evitat. Interzis în unele ţăriE 237 Format de sodiu De evitat. Interzis în unele ţăriE 238 Format de calciu De evitat. Interzis în unele ţăriE 239 Tetramin hexametilen De evitat. Interzis în unele ţări

E 249 Nitrit de potasiu

Fixator de culoare şi de conservare pentru carne. Nitriţii pot afecta capacitatea organismului de a purta oxigenul, efectul fiind o îngreunare a respiraţiei, ameţeli, dureri de cap. Este potenţial cancerigen. Nu este permisă utilizarea în alimentele pentru copii şi sugari

E 250 Nitrit de sodiu

Poate provoca hiperactivitate şi alte reacţii adverse. Potenţial cancerigen. Utilizarea sa este restricţionată în multe ţări. Se poate combina cu substanţele chimice din stomac, dând naştere la nitrosamină. HACSG1) recomandă a fi evitată.

E 251 Nitrat de sodiu Se foloseşte şi la fabricarea acidului nitric, dar şi ca agent fertilizant, precum şi la produsele din carne, fermentate (a se vedea E 250)

E 252* Potasiu

Poate fi un derivat animal sau vegetal. Se foloseşte la praful de puşcă, explozivi şi agenţi fertilizanţi. Mai poate fi folosit la conservarea cărnii. Poate provoca hiperactivitate şi alte reacţii adverse. Potenţial cancerigen. Folosirea sa este restricţionată în multe ţări (a se vedea E 249)

E 260 Acid acetic Principalul component al oţetului. Se produce şi sintetic din fibră de lemn. Se foloseşte la sosuri şi saramuri

E 261 Acetat de potasiu Acid alimentar. Trebuie evitat de persoanele care au disfuncţii renale. Produsele tipice sunt sosurile, saramurile

E 262 Acetat de sodiu, diacetat de sodiu Acid alimentar, folosit ca regulator de aciditate. Nu se cunosc efecte secundare

E 263 Acetat de calciu Acid alimentar, folosit ca regulator de aciditate. Se foloseşte pentru fabricarea acidului acetic (oţet) şi a baiţului.

E 264 Acetat de amoniu Poate cauza greţuri şi vărsături.

E 270* Acid lactic

Acid alimentar, folosit ca regulator de aciditate. Produs prin încălzirea şi fermentarea carbohidraţilor din zer, cartofi, amidon de porumb, melasă. Este dificil de metabolizat de organismul sugarilor. Se utilizează în dulciuri, sosuri, băuturi răcoritoare (uneori şi în bere), alimentele pentru bebeluşi, dulciuri de cofetărie

E 280 Acid propionic

Se crede că toţi propionaţii pot provoca dureri de tip migrenă. Propionaţii se găsesc în mod natural în alimentele fermentate, în transpiraţia umană şi în tractul digestiv al rumegătoarelor, însă pot fi şi derivaţi de etilen şi monoxid de carbon, propionaldehidă, gaze naturale. Se produc atunci când bacteriile descompun fibra. Se utilizează, de obicei, la produsele de panificaţie şi patiserie

E 281 Propionat de sodiu Poate provoca migrene. Produsele tipice sunt cele de panificaţie şi patiserieE 282 Propionat de calciu A se vedea E 281



STANDARDIZAREA ROMÂNĂE 283 Propionat de potasiu A se vedea E 281

E 290 Dioxid de carbonCarburant, agent de răcire, derivat din fabricarea oxidului de calciu. Poate spori efectul alcoolului. Produsele tipice sunt vinul, băuturile răcoritoare, dulciurile de cofetărie

Legendă

*= aditivul respectiv este probabil sau sigur derivat animal (mai cu seamă din porc)

1) HACSG = Hyperactive Children Support Group.

În Tabelul 2 se indică acizii, antioxidanţii, sărurile minerale (E 296–E 385), denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Tabelul 2- Acizi, antioxidanţi, săruri minerale (E 296–E 385)

Indicativ Denumire ObservaţiiE 296 Acid malic Derivat din fructe sau produs pe cale sintetică. De evitat la bebeluşi şi copii

E 297 Acid fumaricDerivat din plante din genul Fumaria esp., F. Officinalis, sau din fermentarea glucozei. Poate fi utilizat ca aromă, ca regulator pentru aciditate, ca antioxidant sau de creştere. Se foloseşte în băuturi răcoritoare şi aluaturi pentru prăjituri

E 300 Acid ascorbicAgent de tratare a făinii, „vitamina C”. Poate fi obţinut pe cale sintetică din glucoză. Există în mod natural în fructe şi legume. Se adaugă la tot felul de produse, inclusiv carne, cereale, peşte congelat, vin

E 301 Ascorbat de sodiu Sare de sodiu a vitaminei CE 302 Ascorbat de calciu Vitamina C poate spori formarea de oxalaţi de calciuE 303 Ascorbat de potasiu Sare de potasiu a vitaminei C

E304 Palmitat ascorbyl, stearat ascorbyl Esteri acizi graşi ai acidului ascorbic. Aceleaşi funcţii ca E 300

E 306,E 307, E 308, E 309

Tocofenoli, alpha-, gamma-, delta-

„Vitamina E”. Se găseşte în mod natural în multe uleiuri vegetale (de soia, germeni de grâu, germeni de orez, seminţe de bumbac, porumb). Lucrează ca antioxidant pentru acizii graşi şi ţesuturile adipoase, prevenind oxidarea vitaminei A. Se foloseşte în margarină şi sosurile pentru salate

E 310 Galat propilFolosit pentru prevenirea râncezirii substanţelor uleioase. Poate cauza iritaţii gastrice sau ale pielii. Galaţii nu sunt permişi în alimentaţia bebeluşilor şi a copiilor mici. Se foloseşte în uleiuri, margarină, sosuri de salate, uneori la ambalaje.

E 311 Galat octyl A se vedea E 310E 312 Galat dodecyl A se vedea E 310E 317 Acid eritorbic Se produce din zaharozăE 318 Eritorbat de sodiu Produs din E 317

E 319 TBHQ (Ter-butilhidrochinona)

Produs pe bază de ţiţei. HACSG recomandă evitarea acestuia. Poate cauza greţuri, vărsături, delir. O doză de 5 grame este considerată letală. Produsele tipice sunt grăsimile, uleiurile, margarina

E 320 BHA (butilat hidroxi-anisol)

Derivat din ţiţei. Întârzie alterarea datorată oxidării. Se foloseşte în uleiurile comestibile, guma de mestecat, margarină, arahide, produse instant din cartofi, ambalaje alimentare din polietilenă. Nu este permis în alimentaţia sugarilor. Poate provoca reacţii alergice la unele persoane, poate induce hiperactivitate şi alte intoleranţe. Există motive serioase de îngrijorare în ceea ce priveşte creşterea riscului de cancer şi a efectelor legate de nivelul de estrogen. În doze mari a cauzat tumori animalelor de laborator şi este interzis în Japonia încă din anul 1958. Experţii recomandă oficial interzicerea în Marea Britanie. Restaurantele McDonald’s din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor încă din 1986.

E 321 BHT (butilat hidroxi-toluen) Derivat al ţiţeiului. A se vedea E 320

E 322* LecitinaEmulsificator derivat din soia, gălbenuş de ou, arahide, porumb sau din surse animale. Nu este toxic, însă supradozele pot cauza indigestii, reprimă apetitul şi provoacă transpiraţie excesivă

E 325* Sodiu lactat Derivat din lapte (acid lactic). Poate conţine şi produşi animali. Copiii mici care au intoleranţă la lactoză pot avea reacţii adverse.

E 326* Potasiu lactat A se vedea E 325


STANDARDIZAREA ROMÂNĂE 327* Calciu lactat A se vedea E 325E 328* Amoniu lactat A se vedea E 325E 329* Magneziu lactat A se vedea E 325

E 330 Acid citricAcid alimentar, derivat natural din citrice. Este utilizat în biscuiţi, peşte conservat, brânzeturi, alimente pentru bebeluşi, prăjituri, amestecuri pentru supă, pâine de secară, băutură răcoritoare, produse din carne

E 331 Sodiu citrat Acid alimentar. Nu se cunosc reacţii adverseE 332 Potasiu citrat Acid alimentar. Nu se cunosc reacţii adverseE 333 Calciu citrat Acid alimentar. Nu se cunosc reacţii adverse în cantităţi mici

E 334 Acid tartaric Acid alimentar, obţinut din fructele necoapte, din suc de struguri; nu se cunosc reacţii adverse în cantităţi mici

E 335 Sodiu tartrat Acid alimentar. Nu se cunosc reacţii adverseE 336 Potasiu tartrat Acid alimentar. Nu se cunosc reacţii adverseE 337 Sodiu potasiu tartrat Acid alimentar. Nu se cunosc reacţii adverseE 338 Acid fosforic Acid alimentar. Se foloseşte în brânzeturi. Nu se cunosc reacţii adverse

E 339 Sodiu fosfat Sare minerală. Este utilizată ca laxativ şi ca agent de fixare în vopsirea ţesăturilor. Dozele mari pot tulbura echilibrul calciu/fosfor

E 340 Potasiu fosfat A se vedea E339E 341* Calciu fosfat Sare minerală. Se foloseşte ca antacid, dar şi ca agent de şlefuire a emailuluiE 343 Magneziu fosfat Mineral esenţial. Se găseşte în înlocuitorii de sareE 350 Sodiu malat Nu se cunosc reacţii adverseE 351 Potasiu malat Nu se cunosc reacţii adverseE 352 Calciu malat Nu se cunosc reacţii adverseE 353 Acid metatartaric Nu se cunosc reacţii adverseE 354 Calciu tartrat Pare sigurE 355 Acid adipic Acid alimentarE 357 Potasiu adipat Nu se cunosc reacţii adverseE 363 Acid succinic De evitat; interzis in unele ţări

E 365 Sodiu fumarat Acid alimentar, sarea acidului fumaric (derivat din plante din genul Fumaria esp., F. Officinalis)

E 366 Potasiu fumarat Nu se cunosc reacţii adverseE 367 Calciu fumarat Nu se cunosc reacţii adverseE 370 1,4-heptonolacton De evitat; interzis în unele ţări

E 375 Niacin

Vitamina B3; există în mod natural in fasole, mazăre şi alte legume, în lapte, ouă, carne, peşte. Dozele mai mari de 1 000 mg pe zi pot cauza probleme la nivelul ficatului, diabet, gastrită, boli oculare, nivel ridicat de acid uric. Dozele mici, chiar de 50-100 mg, pot cauza şi ele dureri de cap şi de stomac, mai ales dacă sunt ingerate pe stomacul gol

E380 Tri-amoniu citrat Poate tulbura funcţionarea ficatului şi a pancreasului.

E381 Amoniu feric citrat Mineral esenţial, acid alimentar derivat din acidul citric; se foloseşte ca supliment de fier la cereale şi formule dietetice

E385 Calciu disodiu EDTA De evitat; interzis în unele ţări

În numerele viitoare ale revistei se vor trata în acelaşi mod răşinile vegetale, emulsificatorii şi stabilizatorii (E 400-E 495), sărurile minerale, agenţii antiîntărire (E 500-E 585), intensificatorii de aromă (E 620-E 640) şi diverse (E 900-E 1520).

Date post:	07-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vandieu
View:	228 times
Download:	4 times

Implementarea acquIs-uluI comunItar. actIvItatea ... · PDF fileCEN/TC 129/WG 2 Toughened,...

Documents