1.Analiza structurii cheltuielilor întreprinderii pe tipuri de activităţi Analiza cheltuielilor întreprinderii are un rol deosebit de important în activitatea de gestiune şi control a entităţii, deoarece evidenţiază modul în care sunt utilizate resursele (materiale, umane, financiare) şi impactul alocării acestora asupra performanţelor întreprinderii. Cheltuielile entităţii includ toate consumurile şi pierderile apărute ca rezultat al activităţii economico-financiare. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate, dar se reflectă în Raportul de profit şi pierderi şi se scad din venituri la calcularea rezultatelor financiare. Principalele surse informaţionale pentru analiza cheltuielilor sunt: 1. Raportul de profit şi pierderi; 2. Anexa la Raportul de profir şi pirderi, compartimenteleŞ 1.3 „Costul vînzărilor” , 1.5 „Cheltuieli comerciale” , 1.6 „Cheltuieli generale şi administrative” , 1.7 „Alte cheltuieli operaţionale”; 3. Raportul statistic 5-C „ Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”. Conform SNC 3, toate cheltuielile se grupează pe tipuri de activităţi: operaţională; de investiţii; financiară cheltuieli excepţionale (figura 1.1), Cheltuielile întreprinder ii Cheltuieli ale activității operaționale Cheltuieli ale activității neoperațional Cheltuieli privind impozitul pe venit
Transcript
1.Analiza structurii cheltuielilor întreprinderii pe tipuri de activităţi
Analiza cheltuielilor întreprinderii are un rol deosebit de important în activitatea de gestiune şi control a entităţii, deoarece evidenţiază modul în care sunt utilizate resursele (materiale, umane, financiare) şi impactul alocării acestora asupra performanţelor întreprinderii.Cheltuielile entităţii includ toate consumurile şi pierderile apărute ca rezultat al activităţii economico-financiare. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate, dar se reflectă în Raportul de profit şi pierderi şi se scad din venituri la calcularea rezultatelor financiare. Principalele surse informaţionale pentru analiza cheltuielilor sunt:1. Raportul de profit şi pierderi;2. Anexa la Raportul de profir şi pirderi, compartimenteleŞ 1.3 „Costul vînzărilor” , 1.5 „Cheltuieli comerciale” , 1.6 „Cheltuieli generale şi administrative” , 1.7 „Alte cheltuieli operaţionale”;3. Raportul statistic 5-C „ Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”. Conform SNC 3, toate cheltuielile se grupează pe tipuri de activităţi:
operaţională;
de investiţii;
financiară
cheltuieli excepţionale (figura 1.1),
Cheltuielile întreprinderii
Cheltuieli ale activității operaționale
Cheltuieli ale activității neoperaționale
Cheltuieli privind impozitul pe venit
Costul vînzărilor
Cheltuielile perioadei
Cheltuieli ale activității de investiții
Cheltuieli ale activității financiare
Pierderi excepționale
Cheltuieli comerciale
Cheltuieli generale și administrative
Alte cheltuieli operaționale
Figura 1.1. Clasificarea cheltuielilor întreprinderii
Cheltuielile activităţii operaţionale includ costul vînzărilor şi cheltuielile perioadei (cheltuielile comerciale, cheltuieli generale şi administrative, alte cheltuieli operaţionale).Cheltuielile activităţii de investiţii sunt legate de mişcarea şi reevaluarea activelor pe termen lung.
Cheltuielile activităţii financiare reflectă modificările în componenţa capitalului propriu şi a capitalului împrumutat.
Cheltuielile excepţionale includ toate pierderile provenite din calamităţi naturale şi alte evenimente neprevăzute. În proceul analizei cheltuielilor se examinează modoficările în dinamică şi ponderea elementelor componente în sumă totală de cheltuieli (tabelul 1.1).
În continuare se vor aprecia modificările în structura cheltuielilor întreprinderii pe tipuri de activităţi utilizînd informaţia din anexa la Raportul de profit şi pierderi. Pentru aceasta se va întocmi tabelul analitic 1.1 Tabelul 1.1 Analiza structurii cheltuielilor întreprinderii în dinamică
5. Cheltuieli privind impozitul pe venit 0 0 0 0 0 0
6. TOTAL cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4+rd5) 2309,92 100,0 2290,61 100,0 -19,31 X
Calculele efectuate în tabelul 1.1 denotă faptul că la întreprindere s-a înregistrat o tendinţă de micsorare a cheltuielilor cu 19,31mii lei sau cu 0,84%.Această abatere a fost determinată de reducerea cheltuielilor activitatii financiare care s-au micsorat cu 387,3 mii lei,altor cheltuieli operationale care s-au micsorat cu 37,2 mii lei,micsorarea costul vinzarilor cu 8,49 mii lei si reducerea cheltuielilor comerciale cu 6,41 mii lei.Paralel se atesta o majorare a cheltuielilor generale şi administrative cu 377,57mii lei sau cu 16,51 puncte procentuale. Studiind structura compartimentelor în parte, se observă că ponderea principală o ocupă cheltuielile activităţii oparaţionale însă care în dinamică s-au majorat cu 14,90% puncte procentuale. Pentru o apreciere mai obiectivă a modificării cheltuielilor în dinamică, este necesară comparaţia acestora cu dinamica veniturilor din vînzări. De regulă, cheltuielile în calcul la 1 leu venituri din vînzări trebuie să aibă un caracter de reducere. În asemenea situaţie activitatea economico-financiară a întreprinderii se apreciază ca fiind eficientă.
2. Analiza costului vînzărilor
Costul vînzărilor reflectă costul efectiv al produselor vîndute, lucrărilor executate și servicii-lor prestate. Spre deosebire de cuantumul valoric al resurselor de care dispune entitatea, costul vînzărilor exprimă doar acea parte a resurselor care s-a consumat efectiv pentru producerea bu-nurilor și prestarea serviciilor, relevînd mărimea exactă a efortului depus în vederea obținerii efectului scontat. Costul vînzărilor de producție la entitate include: consumurile directe de materiale, consumu-rile directe privind retribuirea muncii (cu contribuții pentru asigurările sociale și medicale obli-gatorii) și consumurile indirecte de producție. La prima etapă de analiză se examinează structura costului vînzărilor în dinamică pe tipuri de activități. Această analiză vizează identificarea rezervelor de reducere a costului vînzărilor în scopul majorării rentabilității produselor finite, lucrărilor executate și serviciilor prestate. Utili-zînd informația din anexa la Raportul de profit și pierderi vom aprecia modificările în compo-nența și structura costului vînzărilor (tabelul 2.1).
Tabelul 2.1. Analiza structurii costului vînzărilor entității “Sarm” pe tipuri de acitivitate operațională în dinamică
Tipul de activitate operațională
Suma, mii lei
Ritmul de creștere,%
Ponderea,% Abateri (+;-)
anul precedent
anul de gestiune
anul prece-dent
anul de gestiune
mii lei
puncte procen-
tualeA 1 2 3=(2/1)*100 4 5 6=2-1 7=5-4
1. Vînzarea produselor finite
820,40 889,81 108,46 48,94 53,35 +149,6+4,41
2. Vînzarea mărfurilor
44,64 30,008 67,22 2,66 1,80 -14,63 -0,86
3. Prestarea serviciilor
811,26 748,0 92,20 48,40 44,85 -63,26-3,55
4. Costul vînzărilor - TOTAL (1+2+3)
1676,3 1667,81 99,49 100,0 100,0 +71,71
X
Calculele efectuate în tabelul 3.1 atestă că la entitatea analizată “Sarm” costul vînzărilor s-a majorat față de anul precedent cu 71,71 mii lei sau cu 4,28%. Cresterea a fost determinată de majorarea costului produselor finite cu 149,6 mii lei.In acelas timp are loc reducerea costului marfurilor vindute si serviciilor prestate respectiv cu 14,63 si 63,26 mii lei respectiv. Analizînd structura costului vînzărilor (tabelul 2.1), observăm că costul produselor finite ocupă 48,94% în anul precedent, și 53,35%în anul de gestiune. Tot o pondere semnificativa ocupa si prestarea serviciilor care in anul precedent a constituit 48,40% si in anul de gestuiune 44,85%.Astfel, putem deduce că activitatea entității este direcționată la producerea și prestarea serviciilor. La etapa a doua de analiză se calculează costul la un leu venituri din vînzări și se determină influența factorilor la modificarea acestuia. Costul la un leu venituri din vînzări se calculează după formula:
ZV = × 100 bani
În procesul analizei apare necesitatea descompunerii costului vînzărilor și veniturilor din vîn-zări pe elemente. În acest caz formula se va exprima:
ZV = × 100 bani
Acest indicator reflectă eficiența activității operaționale a entității. Dacă ZV > 100, aceasta semnifică că activitatea operațională a suferit pierderi. Aprecierea eficienței în dinamică se efectuează în baza ritmurilor de creștere. Astfel, ritmul de creștere a costului vînzărilor trebuie să fie sub nivelul celui al veniturilor din vînzări. La modificarea costului la un leu venit din vînzări influențează următorii factori:
1) modificarea structurii și sortimentului vînzărilor prin intermediul volumului vînzărilor (∆ q);
2) modificarea costurilor unitare pe produse, mărfuri și servicii (∆ C);3) modificarea prețurilor de vînzare pe produse, mărfuri și servicii (∆ P).
Calculul influenței factorilor se efectuează după formulele:1) influența structurii și sortimentului vînzărilor
∆ = [ ( × 100 bani ) – ( × 100 bani )]
2) influența costului unitar pe produse, mărfuri și servicii
∆ = [ ( × 100 bani ) – ( × 100 bani )]
3) influența prețurilor de vînzare pe produse, mărfuri și servicii
∆ = [ ( × 100 bani ) – ( × 100 bani )]
Pentru efecturea analizei factoriale, este necesar recalculul veniturilor din vînzări și al costului vînzărilor după următoarele metode: analitică, sintetică și combinată. Recalculul efectuat după metoda analitică se consideră cel mai exact, deoarece prevede înmul-țirea cantității vîndute efectiv în anul de gestiune cu prețul mediu de vînzare și costul unitar pe fiecare produs din anul precedent. În cazul cînd nu dispunem de informația vizînd cantitatea vîndută pe produse, prețul mediu de vînzare și costul unitar, atunci se aplică metoda sintetică. Recalculul prin metoda sintetică se efectuează în baza unor coeficienți care se determină prin mai multe variante specifice de calcul. Rezultatele obținute prin această metodă au o precizie mai redusă în comparație cu metoda analitică. În condițiile în care entitatea dispune de un sortiment larg de produse, lucrări executate și ser-vicii prestate, recalculul prin metoda analitică este foarte voluminos și în acest caz se propune utilizarea metodei combinate. Conform metodei combinate, se presupune că 50-60% din suma totală a veniturilor din vînzări și a costului vînzărilor să fie recalculată prin metoda analitică, iar restul – prin metoda sintetică (V. Balanuță, 2003, p.107). În continuare vom demonstra recalculul costului vînzărilor și al veniturilor din vînzări prin metoda sintetică. În calitate de surse informaționale se folosește Raportul de profit și pierderi și
Anexa la Raportul de profit și pierderi compartimentele 1.1 “Venituri din vînzări” și 1.3 “Costul vînzărilor”. Metoda sintetică prevede efectuarea următoarelor operațiuni:
1. Se calculează ritmul de creștere a veniturilor din vînzări
= × 100%
=( 2448823/2220699) × 100% = 110,27%
2. Se calculează ritmul de creștere a costului vînzărilor
= × 100%
= (1667814/1676300)× 100% = 99,49%
3. Se determină coeficientul de recalculare a costului vînzărilor
=
= 99,49/110,27= 0,90223
Deoarece < 1,0, adică este subunitar, acesta se va înmulți cu valoarea maximă a costului
vînzărilor dintre anul precedent și anul de gestiune. În cazul în care > 1,0, atunci se va
înmulți cu valoarea minimă a costului vînzărilor.4. Se determină costul vînzărilor recalculat
= ×
= 0,90223 × 1676,3 = 1512,41 mii lei
5. Se calculează rentabilitatea resurselor consummate și utilizate (corelația dintre profitul brut și costul vînzărilor):
- în anul precedent
× 100% =(544,40/1676,3) ×100%=32,48%
- în anul de gestiune × 100% = (781/1667,8) ×100%= 46,83%
6. Se determină coeficientul de recalculare a rentabilității resurselor consumate și utilizate
=
= 46,83/32,48 = 1,44181
Deoarece este supraunitar, acesta se va înmulți cu valoarea minimă a profitului brut.
7. Se determină profitul brut recalculat
= ×
=1,44181 ×544,4 = 784,92 mii lei
8. Se determină veniturile din vînzări recalculate
= +
= 1512,41 +784,92 = 2297,06 mii lei
Toată informația necesară pentru efectuarea analizei vizînd datele: anului precedent, anului de gestiune și cele recalculate vor fi sintetizate în tabelul 3.2.
Tabelul 2.2. Date inițiale pentru analiza factorială a costului la un leu venituri din vînzări
Indicatori
Anul precedent
Anul de gestiune Abaterea absolută,
(+,-)recalculat efectiv
A 1 2 3 4=3-1
1.Venituri din vînzări, mii lei2220,70
( )
2297,06
( )
2448,82
( )
+228,12
(∆ )
2.Costul vînzărilor, mii lei 1676,3
( )
1512,41 (
)
1667,81
( )
-8,49
(∆ )
3.Profitul brut, mii lei544,4
( )
784,92 (
)
781,0 (
)+236,6(∆PB)
4.Costul la un leu venituri din vîn-
zări (ZV = × 100), bani 75,49 65,84 68,11 -7,38
Calculele efectuate în tabelul 2.2 ne demonstrează că la entitatea “Sarm” s-a stabilit o tendință pozitivă de reducere a costului la un leu venituri din vînzări față de anul precedent cu 7,38 bani, sau cu 9,78% [(-7,38/75,49)×100%]. Utilizînd informația din tabelul 2.2, vom calcula influența factorilor asupra modificării cos-tului la un leu venituri din vînzări (tabelul 2.3 prezentat mai jos).
Tabelul 2.3. Calculul influenței factorilor la modificarea costului la un leu venituri din vînzări
Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenței factorilor
Rezultatul influenței (+;-), bani
A B 1 21. Modificarea structurii și sortimentului produselor vîndute, lucrărilor executate, serviciilor prestate
( × 100) – ( × 100) (1512,41 /2297,06 × 100) –
(1676,3/2220,70 × 100) -9,65
2. Modificarea costurilor unitare la produsele vîndute, lucrările executate și serviciile prestate
Balanța de verificare: 68,11-75,49= -9,65+6,77-4,5 bani. -7,38= -7,38 bani Conform calculelor efectuate în tabelul 2.3, se constată că reducerea costului la un leu venituri din vînzări se datorează creșterii ponderii produselor cu rentabilitate mai înaltă în structura vîn-zărilor si sub influența reducerii prețurilor de vînzare la produsele vîndute, lucrările executate și servi-ciile prestate cu 9,65 si 4,5 bani respectiv.Sub influența diminuării costurilor unitare indicatorul rezultativ s-a majorat cu 6,77 bani, fapt apreciat negativ . Astfel, entitatea “Sarm” dispune de rezervă internă privind diminuărea costurilor unitare. Valorificarea acestei rezerve poate să asigure entității reducerea costului la un leu venituri din vînzări cu 6,77 bani și respectiv majo-rarea profitului brut și a rentabilității resurselor consumate și utilizate.
3 Analiza cheltuelilor pentru intretinerea fortei de muncă
Cheltuelile pentru forta de munca sunt formate din toate achitarile in numerar si nebanesti, directe si indirecte, legate de angajarea si intretinerea fortei de munca.
Cheltuelile pentru intretinerea fortei de munca includ urmatoarele comportamente: 1 Fondul de retribuire a personalului 2 plati si cheltueli neincluse in salariu 3 alte cheltueli pentru forta de munca La prima etapa a analizei se utilizeaza informatia din raportul statistic forma 1 – M “Cistigurile salariale si costul muncii”, reprezentata in tabelul analitic 3.1.
Tabelul 3.1 Dinamica si structura cheltuelilor pentru forta de munca
Indicatori Anul
precedent Anul de gestiune
Abateri
Suma ,Mii lei
Ponde-Rea,%
Suma,Mii lei
Ponde-Rea, %
Mii lei
PuncteProcen-tuale
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-21.Fondul de retributive a personalului-total,inclusiv1.1 Inclusiv salarii si lefuri directe1.2 plati pentru timpul nelucrat
1.3 Premii si remuneratii in bani1.4 Remuneratii in natura2 Plati si cheltueli neincluse in salariu-total, inclusive:2.1 Cheltueli pentru achitarea spatiului locative al lucratorilor2.2 Cheltueli patronului pentru asistenta sociala din care: - suma cotelor pentru asigurarea sociala
-plati directe pentru lucratori acordate de patron
2.3 Cheltueli pentru formarea personala a salariatilor
2.4 Cheltueli pentru servicii sociale, din care:-cheltueli pentru intretinerea copiilor in institutiiole prescolare si plata pentru odihna acordata lucratorilor si membrilor familiei2.5 Alte cheltueli cu forta de munca
TOTAL cheltueli pentru forta de munca(rd.1 +rd.2)
La etapa a doua de analiza se studiaza modificarea absoluta a fondului de retributie a salariatilor (FR) si muncitorilor (FRM) sub influenta factorilor generali , dupa urmatoarele modele factoriale R=Ns*Sa FRM= M*Sm
Calculul influentei acestor factori la devierea fondului de retributive se va efectua dupa metoda diferentelor absolute tabelul
Tabelul 3.2 Calculul influentei factorilor asupra modificarii absolute a fondului de retributive a personalului intreprinderii
Categoria de persoane
Efectivul mediu salariati, personae
Salariu mediu anual ,lei
Fondul de retributie, mii lei
Abaterea absoluta a fonduluide retributie; +,-, mii lei
La a treia etapa de analiza se apreciaza structura fondului de retributie a personalului pe tipuri de achitari in dinamica . In calitate de tipuri de achitari se considera salariile si lefurile directe, platile pentru timpul nelucrat, prime si remuneratii in bani, plati in natura. Metodologia analizei la aceasta etapa prevede determinarea ponderii tipurilor de achitari in component fondului de retributie . De regula, cota preponderenta o detin salariile si lefurile derecte. Cresterea I dinamica a salariilor si lefurilor directe, la fel si a primelor si a remuneratiilor in bani, se apreciaza pozitiv.
La a patra etapa de a analiza se calculeaza influenta factorilor detaliati la modificarea fondului de retributive a muncitorilor (FRM) Acesti factori sunt:
modificarea efectivului mediu al muncitorilor(M). modificarea numarului de zile lucrate pe an de un muncitor (Z); modificarea duratei zilei de lucru in ore (h) modificarea salariului mediu pe ora al unui muncitor (Sh)/Tabelul 3.3 Calculul influentei factorilor detaliati la modificarea fondului de retributie a muncitorilor
Nr. calc.
Nr. subst.
Factorii corelati
FRM, Mii lei
Calcului influenteifactorilor
Rezultatul Influentei+-; mii lei;
Cauzele abaterii
M Z h Sh1 02 13 24 35 4Total
În baza raportului entităţii nu este posibilă de făcut analiza cheltuielilor pentru întreţinerea forţei de muncă,întrucît raportul nu dispune de anexele necesare.
4.Analiza cheltuielilor comerciale
Cheltuielile comerciale fac parte din cheltuielile perioadei. La prima etapă de analiză se apreciază structura cheltuielilor comerciale în dinamică. La această etapă suma totală a cheltuielilor comerciale se divizează în: cheltuieli comerciale convențional-constante și convențional-variabile. Cheltuielile comerciale convențional-variabile sunt acelea care se modifică paralel cu crește-rea sau diminuarea volumului vînzărilor. Acestea includ:
- Cheltuieli privind operațiile de marketing și reclamă;- Cheltuieli privind ambalarea produselor finite și mărfurilor;- Retribuția muncii lucrătorilor angajați la comercializarea produselor finite și mărfurilor;- Cheltuieli legate de transportarea produselor, mărfurilor.
Cheltuielile comerciale convențional-constante sunt acelea care nu se modifică odată cu creșterea sau diminuarea volumului vînzărilor. Acestea sunt:
- Uzura (amortizarea) mijloacelor fixe;- Cheltuieli pentru întreținerea și reparația mijloacelor fixe;- Cheltuieli legate de returnarea produselor finite și reducerea prețurilor la acestea.
În tabelul 4.1 vom aprecia componența cheltuielilor comerciale după divizarea lor în conven-țional-variabile și convențional-constante.
Tabelul 4.1: Analiza componenţei şi structurii cheltuielilor comerciale în dinamicăGrupa de cheltuieli
Anul precedent Anul de gestiuneAbateri
suma, lei ponderea,% suma, lei ponderea,% lei puncte procentuale
Calculele effectuate în tabelul 4.1 denotă că cheltuielile comerciale totale s-au redus fata de anul precedent cu 6405 lei sau cu 18,02%.Reducerean în cauza a fost determinată de creşterea cheltuielilor convenţional-variabile, cît şi a celor constante, respectiv cu 5755 si 650 lei.Din datele tabelului 4.1 constatăm că ponderea principală revine cheltuielilor convenţional-variabile care în anul de gestiune constituie 100 % La etapa a doua de analiză se calculează modificarea cheltuielilor comerciale convenţional-variabile sub acţiunea următorilor factori:
1. Modificarea veniturilor din vînzări;
2. Modificarea ratei cheltuielilor comerciale convenţional-variabile la 1 leu venituri din vînzări
( ) care poate fi calculată conform formulei:
Calculul influenţei factorilor se efectuează după metoda diferenţilor absolute după relaţiile:
În tabelul 4.2 vom selecta informaţia necesară pentru efectuarea analizei factoriale a cheltuielilor comerciale convenţional-variabile.
Tabelul 4.2 Date iniţiale pentru analiza factorială a cheltuielilor comerciale convenţional-variabile
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută, ( Ritmul de creştere, %
A 1 2 3 = 2 – 14 = 2/1
1. Cheltuieli comerciale convenţional -variabile
34880 29125 -5755 83,50
2. Venituri din vînzări, mii lei 2220699 2448823 228124 110,273. Rata cheltuielilor comerciale convenţional-variabile la un leu venituri din vînzări [(rd.1:rd.2*100 bani], bani
1,5707 1,1893 -0,3814 75,80
Calculele efectuate în tabelul 4.1 ne atestă că rata cheltuielilor comerciale convenţional-variabile s-a redus faţă de anul precedent cu 0,38 bani. Această situaţie se datorează faptului că ritmul de creştere a cheltuielilor comerciale variabile 83,50% nu a depăşit ritmul de creşterii a venitului din vînzări ce a constituit 110,27%. În continuare vom calcula influența factorilor asupra reducerii cheltuielilor comerciale conven-țional-variabile.
Balanța de verificare a influenței factorilor: -5755= 3583,15-9339.80 lei. Din calculele efectuate rezultă că reducerea cheltuielilor comerciale convențional-variabile a fost determinată de diminuarea cheltuielilor conventional-constatnte . Reducerea ratei cheltuielilor comerciale conventionale constatnte cu cu 0,83 bani a condus la diminuarea indicatorului rezultativ cu 9339,80 lei.La a treia etapă de analiză se calculează influenţa factorilor la modificarea ratei cheltuielilor comerciale convenţional-constante.
În acest caz formula dependenţei factoriale se exprimă:
Calculul influenţei factorilor se efectuează după relaţiile:
9.20.1 =
9.20.2 =
În tabelul 4.3 vom demonstra calculul influenţei factorilor la modificarea ratei cheltuielilor comerciale convenţional-constante, conform acestor formule
A 1 2 3 41. Suma cheltuielilor comerciale convenţional-constante
650 0 0-[(650/2448823)*100] - 0,027
2. Venituri din vînzări, mii lei 2220699 2448823 0-[( 650/2220699)*100] - 0,0293. Rata cheltuielilor comerciale convenţional-constante [(rd.1:rd.2*100 bani], bani
0,029 0 Nu putem efectua balanta de verificare deoarece in anul de gestiune nu avem inregistrate
cheltuielilor comerciale convenţional-constante
X
Calculele efectuate în tabelul 4.3 ne constată că rata cheltuielilor comerciale convenţional-constante în dinamică s-a micsorat de la 0,029 pînă la 0.Aceasta situatie a fost cauzata de cresterea venitului din vinzari cu 228124 lei .Sub influenta acestuia indicatorul rezultativ sa diminuat cu 0,029 bani.
5. Analiza cheltuielilor generale și administrative
Cheltuielile generale și administrative depind de structura organizatorică a aparatului adminis-trativ și de formele de gestionare a entității economice. Principalele surse informaționale pentru analiză sunt:
1. Raportul de profit și pierderi;2. Anexa la Raportul de profit și pierderi, compartimentul 1.6 “Cheltuieli generale și admi-
nistrative”.
La prima etapă de analiză se studiază componența și structura cheltuielilor generale și admi-nistrative în dinamică după articolele de cheltuieli (tabelul 5.1).
Tabelul 5.1. Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor generale și administrative
6. Cheltuieli pentru donații și în scopuri de binefacere - - - - - -
7. Alte cheltuieli generale și administrative 10722 13,17 43270 9,43 +32548 -3,74
TOTAL cheltuieli generale și administrative 81433 100,0 459000 100,0 +377567 X
Calculele efectuate în tabelul 5.1 ne atestă că în anul de gestiune suma totală a cheltuielilor ge-nerale și administrative au crescut cu 377567 lei sau cu 463,65% fata de anul precedent. Creșterea se datorează majorării cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe, cheltuielilor pentru întreținerea și reparația mijloacelor fixe de orientare gospodărească,cheltuielilor pentru întreținerea personalului administrativ,cheltuielilor pentru impozite, taxe și plăți cu excepția impozitului pe venit și altor cheltuieli generale și administrative. Astfel creșterea cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe a condus la majorarea cheltuielilor generale și administrative cu 151504 lei.Totodată majorarea cheltuielilor pentru întreținerea personalului administrativ, a condus la sporirea cheltuielilor generale și administrative cu 159821 lei,care are si ponderea cea mai semnificativa. Creșterea altor cheltuieli generale și administrative a condus la majorarea indicatorului rezultativ cu 32548 lei. Cheltuieli pentru întreținerea și reparația mijloacelor fixe de orientare gospodărească s-au majorat cu 5417
lei.Concomitent s-a înregistrat diminuarea cheltuielilor pentru amortizarea activelor nemateriale cu 484 lei insa fata de cresterea restul indicatorilor aceasta diminuarea are o pondere nesimnificativa. Analizînd structura cheltuielilor generale și administrative, observăm că ponderea principală o deține articolul “Cheltuieli pentru întreținerea personalului administrativ”, cît și cheltuielile pri-vind uzura mijloacelor fixe de orientare gospodărească. În anul de gestiune, ponderea acestor articole a constituit 43,47% si 36,42% respectiv. Daca analizam in dinamică,observam ca cota uzurii mijloacelor fixe de orientare gospodărească a crescut cu 17.22 p.p De regulă, cheltuielile generale și administrative nu depind direct de volumul vînzărilor, însă ele trebuie să fie menținute la un nivel justificativ. Nivelul justificativ al cheltuielilor generale și administrative constă în faptul că ritmul de creștere a veniturilor din vînzări trebuie să depășească ritmul de creștere a cheltuielilor generale și administrative. Pornind de la aceasta, la etapa a doua de analiză se calculează și se apreciază în dinamică rata cheltuielilor generale și administrative la 1 leu al veniturilor din vînzări (tabelul 5.2).
Tabelul 5.2. Analiza evoluției cheltuielilor generale și administrative la 1 leu venituri din vînzăriIndicatori Anul
prece-dent
Anul de gestiune
Abate-rea ab-
solută, ±
Ritmul de creș-tere,%
A1 2 3=2-1
4= ×100
1. Suma totală a cheltuielilor generale și administrative, mii lei
81433 459000 +377567 563,65
2. Venituri din vînzări, mii lei 2220699 2448823 +228124 110,273. Rata cheltuielilor generale și administrative la
1 leu al veniturilor din vînzări ( ×100), bani3,67 18,74 +15,07 511,15
Calculele efectuate în tabelul 5.2 denotă o situație nefavorabilă pentru entitatea “X” privind evoluția cheltuielilor generale și adminstrative la 1 leu venituri din vînzări. Rata acestora în anul de gestiune față de cel precedent a crescut cu 15,07 bani fapt ce se apreciază negativ.Deci, entitatea “Sarm” dispune de rezerve interne vizînd reducerea ratei cheltuielilor generale și administrative pe seama majorării venitului din vînzări și reducerii sumei cheltuieli-lor generale și adminstrative.
1. Analiza altor cheltuieli operaționale
Conform SNC “Cheltuieili”, cheltuielile care nu pot fi raportate nici la cheltuieli comerciale, nici la cheltuieli generale și administrative intră în componența altor cheltuieli operaționale. De regulă, la majoritatea entităților economice acestea includ:
- Cheltuieli de vînzare a altor active curente cu excepția produselor finite;- Cheltuieli privind arenda curentă;- Cheltuieli sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri și alte feluri de sancțiuni;- Consumuri indirecte de producție nerepartizate;- Alte cheltuieli.
La prima etapă de analiză se studiază structura și dinamica altor cheltuieli operaționale, conform tabelului 6.1.
Tabelul 6.1. Analiza structurii altor cheltuieli operaționale în dinamică la entitatea “Sarm”
Articole de cheltuieli
Anul precedentAnul de gestiune Abateri (+,-)
suma, mii lei
ponde-rea,%
suma, mii lei
ponde-rea,%
Mii lei puncte procen-tuale
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Cheltuieli din vînzarea altor active curente
- - - - - -
2. Cheltuieli privind arenda curentă
109,31 97,95 61,53 82,61 -47,79 -15,34
3. Cheltuieli sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri
- - 3,00 4,03 +3,00 +4,02
4. Cheltuieli pentru lipsuri si pierderi din deteriorarea valorilor
2,29 2,05 2,16 2,90 -0,13 +0,85
5. Alte cheltuieli operationale - - 7,79 10,46 +7,79 +10.46
TOTAL alte cheltuieli operaționale
111,6 100,0 74,48 100,0 -37,12 X
Calculele efectuate în tabelul 6.1 ne atestă că suma altor cheltuieli operaționale s-adiminuat față de anul precedent cu 37,12 mii lei sau cu 33,26 %. Această abatere a fost determinată de diminuarea chgeltuielilor privind arenda care s-au diminuat cu 47,79 mii lei sau cu 43,72% si de diminuarea cheltuielilor pentru lipsuri si pierderi din deteriorarea valorilorcare s-au diminuat cu 0,13 mii lei sau cu 5,68%.Totodată,se atesta o majorarea a altor cheltuieli operationale cu 7,79 mii lei si a cheltuielilor sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri cu 3,00 mii lei
La etapa a doua de analiză se calculează și se apreciază în dinamică rata altor cheltuieli ope-raționale la 1 leu venituri din vînzări (tabelul 6.2).
Tabelul 6.2. Analiza altor cheltuieli operaționale la entitatea “Sarm” la 1 leu venituri din vînzări în dinamică
Indicatori Anul prece-dent
Anul de gestiune
Abaterea absolută,
±
Ritmul de creștere,%
A 1 2 3=2-1 4=(2/1)*100
1. Suma altor cheltuieli operaționale - total
111,6 74,48 -37,12 66,74
2. Venituri din vînzări, mii lei 2220,7 2448,82 228,12 110,27
3. Rata altor cheltuieli operaționale la 1 leu venituri din vînzări ((1/2)*100), bani
5,03 3,04 -1,99 60,52
Calculele efectuate în tabelul 6.2 denotă diminuarea ratei altor cheltuieli operaționale la 1 leu ve-nituri din vînzări cu 1,99 bani față de anul precedent. Aceasta se explică prin faptul că suma altor cheltuieli operaționale s-a diminuat cu 37,12 mii lei, iar veniturile din vînzări la rindul sau a crescut si el cu 228,12 mii lei. În consecință, rata altor cheltuieli operaționale s-a diminuat cu 1,99 bani, ceea ce se apreciază ca moment pozitiv la entitate. Deci, rezultatele analizei ne demonstrează că entitatea “Sarm” dispune de o politica eficienta vizînd reducerea ratei altor cheltuieli operaționale pe seama majorării veniturilor din vînzări și reducerii sumei altor cheltuieli operaționale.
Pe lîngă cheltuielile activității operaționale, entitatea suportă și cheltuieli din activitățile neope-raționale care cuprind:
- cheltuielile activității de investiții;- cheltuielile activității financiare;- pierderile excepționale.
Cheltuielile activității de investiții sunt legate de ieșirea activelor pe termen lung, reevalua-rea acestora, precum și din operațiunile participanților în alte entități și operațiunile cu titluri de valoare pe termen lung etc. Cheltuielile activității financiare rezultă din modificarea mărimii și structurii capitalului pro-priu, împrumuturilor și creditelor entității, cum ar fi: plata redevențelor, plata pentru arenda fi-nanțată, diferențele nefavorabile de curs valutar etc. Pierderile excepționale nu sunt legate de activitatea economico-financiară a entității. Acestea includ daunele provocate de: calamități naturale, perturbările politice, modificarea actelor legi-slative ale țării etc. Componența cheltuielilor din activitățile neoperaționale este reflectată în anexa la Raportul de profit și pierderi, compartimentele: 2.2 “Cheltuieli din activitatea de investiții”; 3.2 “Cheltuieli din activitatea financiară”. Pierderile excepționale sunt reflectate în compartimentul acestei ane-xe “Rezultat excepțional”. La prima etapă de analiză se calculează și se apreciază:
- ponderea fiecărui articol în suma totală a cheltuielilor investiționale, financiare și pierde-rilor excepționale;
- abaterile absolute pe fiecare articol de cheltuieli;- cota preponderentă a articolelor ce predomină în structura cheltuielilor.
În cadrul acestei etape de analiză se întocmesc tabelele 7.1 și 7.2 Tabelul 7.1. Analiza componenței și structurii cheltuielilor activității de investiții în dinamică
Articole de cheltuieli
Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+,-)
suma, lei
ponde-rea,%
suma, lei
ponde-rea,%
lei puncte procen-tuale
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Cheltuielile activității de investiții - total,
474 100,00 42901 100,0 +42427 X
inclusiv:
1.1 privind ieșirea activelor materiale
474 100,00 42901 100,0 +42427 0,0
1.2 privind ieșirea activelor nemateriale pe termen lung
- - - - - -
1.3 privind ieșirea activelor financiare pe termen lung
- - - - - -
1.4 din reevaluarea activelor pe termen lung la ieșirea acestora
- - - - - -
1.5 aferente participanților la alte întreprinderi
- - - - - -
1.6 privind operațiile cu părțile legate
- - - - - -
1.7 alte cheltuieli - - - - - -
Calculele efectuate în tabelul 7.1 ne demonstrează că cheltuielile activității de investiții în anul de gestiune au crescut față de anul precedent cu 42427 lei.Această crestere a fost determinată de majorarea cheltuielilor privind ieșirea activelor nemateriale cu 42427 lei. Datele prezentate în tabelul 7.1 atestă că în anul de gestiune nu au avut loc modificări în componența structurii cheltuielilor activității de investiții. Astfel, în anul precedent cheltuielile acestei activități erau constituite din ieșirea activelor materiale,si în anul de gestiune au ramas la fel modificinde-se doar valoarea. Analizînd structura cheltuielilor investiționale, observăm că ponderea principală în anul precedent si anul de gestiune revine cheltuielilor privind ieșirea activelor materiale, care constituie 100%.
Analizînd componența cheltuielilor activității financiare în perioadele de referință (tabelul 7.2), ținem să menționăm că în dinamică acestea au crescut cu 6237 lei sau cu 41,11%
Tabelul 7.2. Analiza componenței și structurii cheltuielilor activității financiare în dinamică
Articole de cheltuieliAnul precedent
Anul de gestiune Abateri (+,-)
suma, lei
ponde-rea,%
suma, lei
ponde-rea,%
lei puncte procen-tuale
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Cheltuielile activității financiare - total
404577 100,00 17286 100,00 -387291 X
inclusiv: - - - - - - 1.1 plata redevențelor - - - - - -1.2 plata privind arenda finanțată a activelor materiale pe termen lung
- - - - - -
1.3 cheltuieli privind diferențe nefavorabile de curs valutar
404577 100,00 17286 100,00 -387291 0
1.4 alte cheltuieli financiare - - - - - - Analizînd componența cheltuielilor activității financiare în perioadele de referință (tabelul 7.2),
ținem să menționăm că în dinamică acestea s-au diminuat cu 387291 lei sau cu 95,73% Micsorarea a fost determinată de un singur articol de cheltuieli prezent în structura cheltuielilor activității financiare – “Cheltuieli privind diferențe nefavorabile de curs valutar”. Acest articol a diminuat indicatorul rezultativ cu 387291 lei. Analizînd structura cheltuielilor activității financiare, observăm că atît în anul precedent, cît și în anul de gestiune ponderea de 100% revine cheltuielilor privind diferențe nefavorabile de curs valutar. La etapa a doua de analiză se apreciază modificarea în dinamică a ratei cheltuielilor activită-ții de investiții și a ratei cheltuielilor activității financiare la un leu venituri. Ca moment supus controlului poate servi situația conform căreia ritmul de creștere a veniturilor trebuie să depă-șească ritmul de creștere a cheltuielilor. În asemenea situație activitatea entității se consideră ca find eficientă. În tabelul 7.3 vom aprecia evoluția ratei cheltuielilor activității investiționale la un leu de veni-turi.
Tabelul 7.3. Analiza evoluției ratei cheltuielilor activității de investiții la un leu venituriIndicatori Anul
prece-dent
Anul de gestiune
Abate-rea ab-solută,
±
Ritmul de creș-tere,%
A 1 2 3=2-1 4=(2/1)*100
1. Cheltuielile activității de investiții - total, lei
474 42901 +42427 9050,84
2. Venituri din activitatea de investiții -total, lei
93183 117146 +22963 125,72
3. Rata cheltuielilor activității de investiții la 1 leu venituri ((rd.1/rd.2)*100), bani
0,51 36,62 184,76 7199,20
Calculele efectuate în tabelul 7.3 ne atestă că la entitatea “Sarm” activitatea de investiții poate fi apreciată ca fiind neeficientă. Aceasta se datorează faptului că veniturile în perioada de gestiune s-au majorat faţă de anul precedent de 1,25 ori iar cheltuielile s-au majorat mult mai semnificativ de la 474 lei in anul precedent la 42901 lei în anul de gestiune.Aceasta se apreciază negativ.Rezultatul acestor modificari lasă o amprentă asupra ratei cheltuielilor investiţionale care a înregistrat o majorare de la 0,51 bani pînă la 36,62 bani,fapt apreciat negativ. Din activitatea de investiții entitatea “Sarm” a obținut venit care în anul precedent a constituit 93183 lei iar în anul de gestiune 117146 lei.Aceasta se apreciază pozitiv.
Rezultatele analizei ratei cheltuielilor activității financiare în dinamică ne-a demonstrat (tabelul 7.4) că la entitatea analizată în perioadele de referință suma cheltuielilor a depășit suma venituri-lor. Astfel, în anul precedent la fiecare leu al veniturilor din activitatea financiară cheltuielile au constituit 5,24 lei, iar în anul de gestiune 0,01 lei. Această situație se apreciază negativ. Analizînd ritmurile de creștere a cheltuielilor și veniturilor observăm că ritmul de creștere a veniturilor (1623,76%) a depășit semnificativ ritmul de creștere a cheltuielilor (4,27%) .Activitatea financiară a entității “Sarm” pare a fi eficientă, deoarece veniturile au crescut iar cheltuielile s-au micsorat semnificativ in naul de gestiune.Activitatea financiară a entității este eficientă, in perioada de gestiune curenta fiindcă suma cheltuielilor nu a depășit suma veniturilor. Aceasta se apreciaza pozitiv.
Tabelul 7.4. Analiza evoluției ratei cheltuielilor activității financiare la un leu de venituri în dinamică
Indicatori Anul prece-dent
Anul de gestiune
Abate-rea ab-solută,
±
Ritmul de creș-tere,%
A 1 2 3=2-1 4=(2/1)*100
1. Cheltuielile activității financiare - total, lei
404577 17286 -387291 4,27
2. Venituri din activitatea financiară -total, lei
77209 1253690 +1176481 1623,76
3. Rata cheltuielilor activității financiare la 1 leu venituri (rd.1/rd.2), lei
5,24 0,01 -5,23 0,19
Luînd în considerație situația creată, managementul entității va elabora măsuri menite să asigu-re în continuare reducerea pierderilor din activitatea financiară și va adopta decizii prin care să realizeze o diminuare a cheltuielilor financiare concomitent cu creșterea veniturilor.
Bibliografie
1.Standardul național de contabilitate “Cheltuieli”
![teza - analiza rapoartelor financiare sa efes vitanta moldova brewery.[conspecte.md].doc](https://static.documente.net/doc/80x56/55cf91ae550346f57b8f92e4/teza-analiza-rapoartelor-financiare-sa-efes-vitanta-moldova-breweryconspectemddoc.jpg)
