+ All Categories
Home > Documents > Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a...

Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a...

Date post: 09-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 3 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2018 56 Analiza evoluţiei finanţelor publice în România Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected]) Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL ([email protected]) Universitatea „Artifex” din București Assoc. prof. Florin Paul Costel LILEA PhD ( fl[email protected]) Universitatea „Artifex” din Bucur eşti Drd. Mariana CHILIMENT ([email protected]) Academia de Studii Economice din București Abstract Sistemul financiar al unei țări este esențial deoarece acesta evidențiază fluxurile economice care se stabilesc între agenții economici și instituțiile statului, precum și între o serie de alte componente care contribuie la realizarea produsului intern brut. Pe de altă parte sistemul financiar- bancar este cel care ușurează corelarea obligațiilor și drepturilor agenților economici și evidențiază în orice moment care a fost evoluția la un moment dat. Desigur, sistemul financiar-bancar a existat de o lungă perioadă de timp și în termeni generali el este definit ca totalitatea activităților cu caracter financiar și local într-o țară. În principiu vorbim de finanțele publice, cele care asigură într-o perioadă de timp un cadru adecvat pentru realizarea resurselor bănești și fondurile publice, a modalităților și instrumentelor utilizate îndeobște cu o anumită legătură a finanțelor publice cu cadrul legislativ care nu se exclud reciproc. Existența resurselor financiare publice se realizează în orice orânduire socială prin repartiția din produsul intern brut a unor sume care sunt destinate, fiind cuprinse în bugetul consolidat, satisfacerea nevoilor mediului social. Cu alte cuvinte, finanțele exprimă relații sociale de natură economică, în expresie bănească, aceasta apărând în cele mai vechi timpuri. Desigur, sistemul finanțelor publice a evoluat și s-a adaptat în funcție de cerințele sau de caracteristicile societății. Din acest punct de vedere, în acest articol putem identifica o perioadă până la primul război mondial, o perioadă interbelică, care coincide și cu startul formării statului național unitar român în 1918, apoi este perioada celui de-al doilea război mondial, iar din 1945 până în 1989, o perioadă a economiei etatizate în care și finanțele publice au avut o anumită structură, o anumită evoluție, o anumită organizare, și multe altele. Apoi, din 1990, se trece la economia de piață, care, are caracteristicile sale, și pe acest fond și finanțele publice se modifică și adecvează sistemului economiei de piață. Aici pot fi desprinse unele elemente, dar care nu au esență în ceea ce privește rolul finanțelor publice. În studiul efectuat de autori se
Transcript
Page 1: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 201856

Analiza evoluţiei fi nanţelor publice în România

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL ([email protected])

Universitatea „Artifex” din BucureștiAssoc. prof. Florin Paul Costel LILEA PhD ( fl [email protected])Universitatea „Artifex” din Bucureşti

Drd. Mariana CHILIMENT ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Abstract

Sistemul fi nanciar al unei țări este esențial deoarece acesta evidențiază fl uxurile economice care se stabilesc între agenții economici și instituțiile statului, precum și între o serie de alte componente care contribuie la realizarea produsului intern brut. Pe de altă parte sistemul fi nanciar-bancar este cel care ușurează corelarea obligațiilor și drepturilor agenților economici și evidențiază în orice moment care a fost evoluția la un moment dat. Desigur, sistemul fi nanciar-bancar a existat de o lungă perioadă de timp și în termeni generali el este defi nit ca totalitatea activităților cu caracter fi nanciar și local într-o țară. În principiu vorbim de fi nanțele publice, cele care asigură într-o perioadă de timp un cadru adecvat pentru realizarea resurselor bănești și fondurile publice, a modalităților și instrumentelor utilizate îndeobște cu o anumită legătură a fi nanțelor publice cu cadrul legislativ care nu se exclud reciproc. Existența resurselor fi nanciare publice se realizează în orice orânduire socială prin repartiția din produsul intern brut a unor sume care sunt destinate, fi ind cuprinse în bugetul consolidat, satisfacerea nevoilor mediului social. Cu alte cuvinte, fi nanțele exprimă relații sociale de natură economică, în expresie bănească, aceasta apărând în cele mai vechi timpuri. Desigur, sistemul fi nanțelor publice a evoluat și s-a adaptat în funcție de cerințele sau de caracteristicile societății. Din acest punct de vedere, în acest articol putem identifi ca o perioadă până la primul război mondial, o perioadă interbelică, care coincide și cu startul formării statului național unitar român în 1918, apoi este perioada celui de-al doilea război mondial, iar din 1945 până în 1989, o perioadă a economiei etatizate în care și fi nanțele publice au avut o anumită structură, o anumită evoluție, o anumită organizare, și multe altele. Apoi, din 1990, se trece la economia de piață, care, are caracteristicile sale, și pe acest fond și fi nanțele publice se modifi că și adecvează sistemului economiei de piață. Aici pot fi desprinse unele elemente, dar care nu au esență în ceea ce privește rolul fi nanțelor publice. În studiul efectuat de autori se

Page 2: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 57

prezintă și unele grafi ce și serii de date care relevă- mai ales în perioada cea

mai recentă – modul în care au evoluat veniturile fi scale, structura veniturilor

și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe de-a

întregul reliefate și au legătură și cu execuția bugetară.

Cuvinte cheie: fi nanțe publice, buget, venit, resursă fi nanciară, piață

liberă

Clasifi carea JEL: E62, E64, H62

Introducere

În acest articol, autorii s-au axat pe o prezentare succintă a evoluției fi nanțelor publice în contextul evoluției istorică a României. După defi nirea termenului și evidențierea principalelor caracteristici în fi ecare dintre perioadele parcurse de România, de economia țării, se fac unele corelări în sensul că fi nanțele publice depind si de conceptul pe care îl au acele politici care se doresc a fi implementate, concepțiile de tip comunitar, de tip totalitar sau de economie de piață. Cu atenție se prezintă fi ecare dintre aceste etape în ideea de a sublinia evoluția care a trecut prin toate aceste stadii și în fi nal a ajuns la etapa în care România este membră a Uniunii Europene, în care și în acest domeniu trebuie să se implementeze directivele și orientările Uniunii Europene. Putem vorbi în ultimă instanță de necesitatea de a restricționa din punct de vedere legislativ și a funcționării sistemului fi nanțelor publice în strânsă concordanță cu cele din celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană, recurge prin directivele sale la sistemul de a a corda subvenții la unor sectoare care sunt de maximă importanță pentru economia națională, dar și pentru economia Uniunii Europene. În acest context putem aminti despre subvențiile care se dau pentru agricultură, dezvoltare rurală, acestea fi ind strict necesare economiei românești care dintr-un anumit punct de vedere are unele rămâneri în urmă în ceea ce privește agricultura. În treacăt fi e spus, rezultă că în perioada de după 1989, agricultura României a fost afectată de măsurile de „descentralizare”, punere într-o situație fără posibilitate de aplicare a agrotehnicii moderne. Tot în acest context, autorii analizează și legătura care există între moneda națională și piața, așa încât banca centrală s-a căutat realizarea unei corelații macroeconomice care să asigure și macrostabilizarea. În acest articol sunt prezentate unele serii de date cu scopul de a ușura înțelegerea și acceptarea concluziilor la care autorii au ajuns în studiul pe care l-au efectuat.

Literature review

Anghel, Anghelache and Carp (2017) au analizat principalele corelații dintre indicatorii monetari-bancari. Anghelache, Păunică, Bodo and Mirea (2017)

Page 3: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 201858

au realizat o abordare detaliată a politicilor guvernamentale optime, având în vedere implicațiile politicii monetare și ale politicii fi scale. Anghelache, Anghel and Popovici (2016) au propus un model de analiză pentru sectorul fi nanciar-monetar al economiei naţionale care ia în considerare indicatorii incluşi în balanţa băncii centrale, precum şi conţinutul balanţei agregate. Anghelache, Soare and Dumitrescu (2016) au descris o platformă on-line care, pe de o parte, ar trebui să fi e utilizată ca întreprinderile mici și mijlocii pentru a determina dacă proiectele lor sunt adecvate pentru fi nanțare și, pe de altă parte, de către autoritățile de management ale proiectelor UE și băncile comerciale care ar trebui să furnizeze fi nanțarea necesară pentru proiect. Anghelache, Anghelache and Anghel (2015) au analizat unul dintre cele mai importante elemente ale economiei naționale și anume, situația monetară, refl ectată de destinații de plasare și de resurse. Banzhaf and Oates (2013) au analizat două forme ale fi nanțele publice locale și anume cea a datoriilor și cea a chiriașilor. Engel, Fischer and Galetovic (2013) au discutat despre rolul parteneriatelor public-privat, implicațiile pentru contabilitatea bugetară, precum și impactul lor fi scal. Glaeser (2012) a studiat literatura economică și de mare amploare privind guvernele locale și fi nanțele lor. Gordon, Scheve and Slaughter (2007) au abordat aspecte legate de fi nanțele publice și preferințele individuale față de strategiile de globalizare. Jackson, Johnson and Persico (2016) au cercetat efectele cheltuielilor școlare asupra rezultatelor educaționale și economice. Kling (2007) a evaluat modul în care o diversitate de metode pot fi aplicate pentru a crește relevanța experimentelor pe teren în economia publică. Newell and Raimi (2015) au prezentat aspecte privind veniturile și costurile administrației locale. Piketty and Saez (2013) au analizat evoluțiile recente din teoria impozitării optime a venitului din muncă. Revelli (2005) s-a concentrat asupra specifi cării empirice a modelelor teoretice de interacțiune strategică care dau naștere unui model spațial în cheltuielile și veniturile administrației locale.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii

În literatura de specialitate utilizăm mai multe expresii cu privire la cuvântul ”fi nanțe”. Acestea vor fi apropiate sau ușor diferențiate, în funcție de unele elemente specifi ce cadrului la care ne referim. Așa de pildă, apare termenul general de ”fi nanțe” care include totalitatea activităților cu caracter fi nanciar, local și central, într-o țară. Există denumirea de ”fi nanțe publice” atunci când ne referim la fi nanțele care au loc prin sistemul de stat. De asemenea, ”fi nanțe private” se referă în mod cert la sistemul privat dintr-o țară. Și nu în ultimul rând, întâlnim termenii de ”fi nanțe capitaliste” sau ”fi nanțe socialiste”, care sunt specifi ce celor două moduri de producție sau celor două sisteme de piață.

Page 4: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 59

Termenul de ”fi nanțe” și activitatea în sine sunt destul de vechi, în sensul că o serie de tranzacții din cadrul fi ecărei societăți, indiferent de caracterul acesteia, se realiza prin plata în bani. Pornind de la geneza noțiunii, ”fi nanțe” înseamnă o sumă de bani și, mai ales, un venit al statului, iar ”fi nanțele” au și sensul de întregul patrimoniu al statului exprimat fi nanciar-valoric. Pe măsura evoluții societății, termenul ”fi nanțe” a căpătat un sens mai larg, incluzând o serie de alte activități, cum ar fi ”bugetul statului”, ”creditul”, ”operațiunea bancară sau de bursă”, ”relațiile cambiale” adică resursele, relațiile și operațiunile bănești. În prezent, identifi căm noțiunea de ”fi nanțe” cu aceea de bani, resurse bănești, creanțe sau obligații de plată în bani. În rândul economiștilor de valoare, noțiunea de ”fi nanțe” este diferită. Unii consideră fondurile bănești la dispoziția statului ca fi ind fi nanțele naționale. În acest caz, se au în vedere veniturile statului și ale autorităților administrativ-teritoriale, resursele bănești prelevate la dispoziția statului pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor statale sau vizate de acoperirea cheltuielilor administrației centrale și a colectivităților locale. Într-o altă accepțiune, banii și bunurile utilizate pentru funcționarea instituțiilor publice sunt considerate a fi activitatea fi nanciară. Alți economiști apreciază că prin ”fi nanțe” înțelegem totalitatea resurselor și sarcinilor care se referă la activitatea instituțiilor publice precum și la regulile care stabilesc aceste relații. În același timp, gospodărirea statului și a altor organizații politice, precum și a regulilor principale constituie un fundament esențial al fi nanțelor unei țări. Pe baza fi nanțelor publice statul are mijloacele de intervenție în economie, prin împrumuturi, impozite, alocații, subvenții, alte pârghii sau posibilități de intervenție. În sectorul public al economiei, inclusiv în administrația fi nanțelor publice întâlnimn o serie de politici fi nanciare care nu sunt altceva decât strategia pe care statul o urmărește pentru a-și îndeplini funcțiile sale în domeniul dat. În același sens, și relațiile sociale au conținut economic-fi nanciar. În activitatea practică, între resursele bănești prelevate la fondurile publice, modalitățile concrete, instrumentele utilizate etc, intervine o strânsă corelație care, îndeobște, este reglementată printr-un cadru juridic adecvat. O anumită legătură a fi nanțelor publice cu cadrul legislativ este simbiotică și nu se exclud reciproc. Procurarea și distribuirea resurselor fi nanciare publice se realizează prin repartiția Produsului Intern Brut, al instrumentelor specifi ce, într-un cadru juridic adecvat și specifi c, pentru satisfacerea nevoilor mediului social.

Page 5: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 201860

Putem trage concluzia că ”fi nanțele” exprimă relații sociale de natură

economică, în expresie bănească, acestea apărând sau statuându-se într-un

anumit proces, cu scopuri bine determinate.

Este în interesul întregii societăți ca fi nanțele publice să fi e bine

conturate, strategia sau politicile fi nanciare să fi e cunoscute, statuate și

reglementate în mod unitar. Există și principii formulate de către anumite

curente economice, economico-politice, în care apar noțiuni specifi ce

fi ecăruia dintre ele. Până în anul 1945 existau politicile liberale și numai după

aceea s-au dezvoltat concepții de tip comunitar, de tip totalitar, așa cum a fost

în segmentul de timp dintre 1945 până în 1989. Indiferent de conceptul sau

concepția celor care s-au referit la fi nanțe, putem sintetiza că prin ”fi nanțe” toți

s-au gândit la același aspect. Avem de a face cu cheltuielile publice, efectuate

de fi ecare administrație națională cu scopul de a acoperi cât mai mult costurile

social-generale și de a crea astfel un echilibru între piața fi nanciară și sistemul

social al țării. De asemenea, putem considera o serie de cheltuieli care, fi ind

publice, au caracter neproductiv, dar munca prestată este cea necesară în

sistemul de sintetizare a unei anumite stări. De pildă, armata, poliția, agenții

publici, fl ota națională presupun munci pentru care se fac cheltuieli publice în interesul societății. Pe de altă parte, cheltuielile publice trebuie fi nanțate și aceasta se realizează pe seama impozitelor suportate de membrii comunității, din care se fac cheltuieli de interes general. Cheltuielile trebuie să aibă în contrapartidă venituri bugetare curente, din care să se satisfacă toate cheltuielile concretizate în bugetul național. În epoca pe care am numit-o ”epoca statului jandarm”, cea a societăților totalitare, elementele de structură fi nanciară nu au diferit, în realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor respective existând o concordanță. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, fi nanțele s-au sistematizat și mai profund. Aceasta s-a identifi cat cu un ritm mai accelerat de reconsiderare, după marea criză economică din 1929-1933. Atunci, statul și-a dezvoltat componenta sa intervenționistă pentru a putea face față efectelor crizelor. Pentru desfășurarea activităților fi nanciare s-au creat instituții publice sau societăți care să aibă scopul de a asigura evoluția corectă și echilibrată a sistemului fi nanțelor publice. Sistemul fi nanțelor publice cuprinde fi nanțele centrale și fi nanțele teritoriale. În statul modern, fi nanțele publice nu mai sunt un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor sale ci, mai mult decât atât, constituie un mijloc de intervenție în economie. În Uniunea Europeană se discută tot mai mult despre posibilitatea sprijinirii activităților economice prin subvenții dar, în cele din urmă, și

Page 6: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 61

Uniunea Europeană recurge, prin directivele sale, la sistemul de a acorda subvenții unor sectoare care sunt de maximă importanță pentru economia națională dar și pentru economia Uniunii Europene. Așa de pildă, există subvențiile pentru dezvoltarea agriculturii, subvențiile nerambursabile pentru dezvoltarea rurală, ca și finanțarea unor alte activități economice care apar de interes deosebit mai ales pentru o comunitate în ansamblul ei. Chiar și Statele Unite și apologeții pieței libere au recurs, mai ales după criza economico-fi nanciară declanșată în 2007-2008, la sprijinirea unor companii, la re-alocarea unor sume la capitalul marilor bănci, toate pentru a putea face față cerințelor care se impuneau ca urmare a evoluției complexe a sistemului economico-politic și militar internațional. Marea recesiune din perioada 1929-1933 și imediat după aceea, în timpul confl agrațiilor mondiale, sistemul fi nanciar public a căpătat o dezvoltare profundă, în sensul că era nevoie de resurse pentru a putea acoperi efectele pe care le generează crizele economice sau confl agrațiile militare. Cu totul altfel au fost privite lucrurile începând din deceniile 9 și 10 ale secolului trecut, în ceea ce privește rolul și funcțiile pe care le au fi nanțele în general. Vorbind despre fi nanțe, este bine să facem distincție între fi nanțele publice și cele private. Finanțele publice sunt cele care sunt acoperite de către stat, care trebuie să colecteze venituri pentru a putea susține cheltuielile necesar a fi efectuate și coordonate la un nivel centralizat. Statul poate lua măsuri și în legătură cu moneda națională, prin banca centrală, în cazul nostru, Banca Națională a României. În anul 2005 a fost o denominare, pentru că nu putem să-i spunem reformă monetară, dar în realitate a fost tot o reformă monetară în sensul că s-a trecut la consolidarea valorii monedei naționale, leul, prin divizarea la 10.000. În perioada socialistă, mijloacele de producție se afl au în proprietate colectivă sau de grup și, de aceea, când ne referim la fi nanțe trebuie să facem o referire precisă la acest cadru al fi nanțelor socialiste sau fi nanțele organizațiilor și cooperatiste. Înainte de a aborda o serie de aspecte specifi ce etapelor prin care a trecut societatea românească, dorim să ne referim la rolul fi nanțelor publice în economia de piață. Apreciem că repartizarea unei importante părți din Produsul Intern Brut, prin intermediul fi nanțelor publice, generează anumite efecte utile pentru societate sau pentru unele grupuri, ori chiar persoane luate individual. Între sistemul fi nanciar și piața liberă există o strânsă interdependență în sensul că, resursele fi nanciare la un moment dat comparate cu masa bunurilor și serviciilor, care se realizează în economie, dau un anumit conținut și o anumită tentă de distribuire a PIB.

Page 7: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 201862

Statul folosește pârghia de a distribui resursele fi nanciare în scopul desfășurării armonizate a activităților. Intervenția statului în economie cu ajutorul fi nanțelor nu are un caracter neutru și, de regulă, îndeplinește un anume rol. În economia de piață nu există o concurență perfectă și, în consecință, nici decizia luată de agenți, ca producători autonomi, nu asigură dimensionarea corectă a ofertei de bunuri și servicii, care nu este întotdeauna corelată cu cererea de produse. În plus, abaterile în sus sau în jos ale ofertei față de cerere sunt infl uențate și de prețul de piață, dar și rata de profi tabilitate pe care o urmăresc producătorii privați. Impactul fi nanțelor publice asupra economiei nu se manifestă numai sub forma bunurilor publice ci și prin structura care poate să ducă la acumulare de capital, la evoluția consumului public și privat, individual și social. Apare redistribuirea fi nanciară a PIB, adică reorientarea către persoane fi zice și juridice pentru a satisface nevoile sociale. O formă de redistribuire se realizează cu ajutorul impozitelor, taxelor și contribuțiilor, după care urmează re-orientarea către cheltuieli, aceasta realizându-se în mod special prin rectifi cările bugetare care operează. Autoritățile publice pot folosi instrumentele fi nanciare și pentru infl uențarea proceselor economice, corectarea ciclului economic și stabilizarea macroeconomică prin corectarea dezechilibrelor. Se poate face o întreagă pledoarie în legătură cu utilizarea fi nanțelor publice pentru dezvoltarea și creșterea economică. O serie de economiști remarcă și apreciază formele variate de intervenție a autorităților publice în economie, prin mijloacele fi nanțelor publice sau alte instrumente, considerând că necesitatea intervenției alocative a statului apare, de regulă, în cazul proprietății comune asupra resurselor, al comportamentului neadecvat și păgubitor ca și al utilizării, pe cât posibil, a mijloacelor și bunurilor publice în interesul societății. Anumite bunuri și servicii pot fi furnizate de către producătorii privați, dar aceasta se face în procesul de piață prin compensare. Implicarea statului în viața economică îmbracă forma adoptării de către autoritățile publice a unor reglementări necesare funcționării economiei naționale. Strategia de funcționare a unei economii naționale trebuie să se bazeze pe mecanismul fi nanciar specifi c, care ține seama de resursele și de nevoile sociale. Termenul de ”fi nanțe” în sens larg presupune un mecanism de transfer de resurse bănești fără echivalent, relațiile care exprimă un împrumut de resurse bancare, relații care refl ectă un transfer facultativ sau obligatoriu de resurse. În cadrul acestora se constituie un mecanism fi nanciar în care elementul esențial este reprezentat de existența bugetului de stat, a bugetelor locale și speciale, toate împreună constituind bugetul consolidat al statului. Acest buget și execuția sa reprezintă o activitate la îndemâna autorității administrative a

Page 8: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 63

fi ecărui stat. Pârghiile economico-fi nanciare utilizate de stat în constituirea și

ajustarea bugetului reprezintă un mecanism de sine-stătător.

Finanțele publice, în termenii pe care i-am descris până în acest

moment, au evoluat în mod continuu în țara noastră. Desigur, s-au întâlnit

formele cele mai diferite dar, în esență, fi nanțele publice, crearea bugetului

consolidat și urmărirea execuției bugetare, sub forme specifi ce timpului s-au

întâlnit în toată această perioadă a dezvoltării societății românești.

Revenind la cadrul actual, ne vom referi la veniturile, cheltuielile și soldul

bugetului general consolidat realizate într-o perioadă de timp, pe care o

prezentăm în tabelul următor.

Dinamica veniturilor, cheltuielilor și soldului bugetului general

consolidat

Tabelul nr. 12007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri 134173,3 165546,6 157243,9 168674,2 181919,9 193148,2 200374,3

Cheltuieli 147141,2 190340,2 193679,3 202282,0 205818,5 207922,2 216168,3Excedent+/Defi cit - -12967,9 -24793,6 -36435,4 -33607,8 -23898,6 -14773,9 -15794,0% defi citului

în totalul chelt.- 8,81 -13,03 - 18,81 - 16,61 -11,61 -7,11 -7,31

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice.

Constatăm că fi nanțele creează venituri, efectuează cheltuieli și, în

fi nal, se caracterizează printr-un excedent sau un defi cit. Bugetul consolidat

este un parametru al modului în care se asigură controlul de către stat al

evoluției economice. Rectifi cările bugetare sunt formele concrete prin care se

corectează aspectele negative pe care le întâlnim în economie.

Fiind membră a Uniunii Europene, România trebuie să respecte

directivele acestei uniuni în domeniul fi nanciar. Se prevăd restricții în ceea

ce privește realizarea de defi cite controlabile pentru a nu infl uența eventuala

intrare în colaps a economiei unei țări.

Veniturile fi scale sunt principalele surse de acoperire a veniturilor

bugetare. Astfel, este de urmărit modul în care se realizează veniturile fi scale.

Evoluția veniturilor fi scale

Tabelul nr. 2Anii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri fi scale

milioane lei76622,5 94846,8 88334,4 92993,0 104686,9 114044,7 119109,9

în procente din

PIB18,4 18,4 17,6 17,8 18,8 19,4 18,9

Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice, datele fi ind recalculate.

Page 9: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 201864

România colectează sub formă de impozite și taxe, aproximativ 18,5% din produsul intern brut. Indicele deținut de veniturile fi scale a ajuns, în medie, la 64,4% în ultima perioadă. Defi citul fi scal (bugetar) apare ca un element de corecție dacă este controlat și poate fi rectifi cat. În țara noastră este specifi c defi citul bugetar întrucât rentabilitatea economică, nivelul redus al salariilor, nevoia de investiții, de subvenții în anumite domenii devin importante.

Elementele de structură ale defi citului fi scal și funcțional

Tabelul nr. 3Sold bugetar

(metodologie Naţională)

Sold Structural

(ESA 95)

Exces de

cerere

Sold bugetar

(ESA95)

Impuls

fi scal2007 -3,12 -4,93 6,31 -2,91 1,472008 -4,82 -8,03 8,56 -5,68 3,102009 -7,27 -9,56 0,17 -9,03 1,532010 -6,42 -6,06 -2,32 -6,79 -3,502011 -4,29 -3,81 -1,77 -5,54 -2,252012 -2,51 -2,48 -3,17 -2,99 -1,332013 -2,50 -1,75 -1,60 -2,28 -0,73Sursa: Comisia Europeană (AMECO), CNP, MFP (Programul de convergenţă al României şi

Strategia naţională fi scal bugetară 2013-2016).

Structura cheltuielilor este strâns legată de structura veniturilor

concretizate și analizate prin execuția bugetară, în termeni anuali dar și pe parcursul fi ecărui an, trimestrial sau chiar lunar. Statul colectează venituri prin impozitul pe profi t, impozitul pe venit, veniturile din activități agricole, veniturile din premii și jocurile de noroc, veniturile din transferul proprietății imobiliare precum și alte impozite indirecte, majoritatea cuprinse în taxa pe valoarea adăugată.

Evoluția structurii veniturilor, cheltuielilor şi a soldului bugetului general

consolidat (BGC) în produsul intern brut (PIB), în perioada 2007-2013

Tabelul nr. 42007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Produsul intern brut în milioane lei

416 007 514 700 501 139 523 693 556 708 587 499 628 581,3

Venituri BGCîn % din PIB

32,3 32,2 31,4 32,2 32,7 32,9 31,9

Cheltuieli BGCîn % din PIB 35,4

37,0 38,6 38,6 37,0 35,4 34,4

Excedent/ Defi cit BGC în % din PIB

-3,1 -4,8 -7,3 -6,4 -4,3 -2,5 -2,5

Sursa: Stabilit pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică şi Ministerului Finanţelor Publice.

Page 10: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 65

Cheltuielile publice se efectuează din venituri și în acest sens, pentru aceeași perioadă am prezentat principalele cheltuieli care se realizează. Am pus în concordanță valoarea produsului intern brut realizată anual cu totalul cheltuielilor efectuate și apoi cu structura cheltuielilor care sunt de personal, pe bunuri și servicii, dobânzi, subvenții, asistență socială, cheltuieli de capital și altele, pentru a reliefa modul în care veniturile sunt distribuite și apoi, redistribuite la nivelul economiei. Analiza în structură evidențiază că cheltuielile totale sunt structurate în cheltuieli pentru activitatea autorităților publice și acțiuni externe, tranzacții privind datoria publică și împrumuturi, apărarea, ordinea publică și siguranță națională, învățământul, sănătatea, cultura, religia și recreerea, asigurările și asistența socială, cheltuieli pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, protecția mediului, cheltuieli pentru acoperirea combustibililor și a energiei, cheltuieli aferente agriculturii, silviculturii, pisciculturii, transporturilor și alte domenii care sunt în cadrul economiei naționale. Putem concluziona că execuția bugetară, în majoritatea statelor lumii, dar în mod special și în România, se concretizează și se echilibrează prin existența datoriei publice. Bugetul general consolidat concentrează veniturile și cheltuielile între care au loc transferuri ș.a.m.d., dar, în cele mai multe cazuri, se ajunge la un defi cit al veniturilor bugetare care trebuie acoperite rapid și aceasta se face prin împrumuturi, emiterea de titluri de stat interne și internaționale, care asigură echilibrarea execuției bugetare. În același timp, aceasta contribuie la creșterea datoriei publice pe termen mai lung sau mai scurt.

Page 11: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 201866

Evoluția și structura datoriei publice a RomânieiTabelul nr. 5

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Datorie publică totalăîn mil. leiîn mil. euro

82 324,322 803,2

109 795,027 848,2

147 329,034 832,8

194 459,245 383,5

223 268,051 686,0

240 842,654 382,2

267 150,959 569,4

din care:1.Datorie publică internăîn mil. lei

45 171,0 67 196,6 91 104,1 119 460,9 131 606,2 132 720,2 146 366,4

2.Datorie publică externăîn mil. euro

10 291,2 10 687,1 18 293,2 17 503,3 21 219,5 24 414,0 26 932,6

% Datoriei publice interne în dat. publică

54,9 61,2 61,8 61,4 58,9 55,1 54,8

% Datoriei publice externe în dat. publică

45,8 38,2 38,2 38,6 41,1 44,9 45,2

% Datoriei publice totale în PIB

19,8 21,3 29,4 37,1 40,1 41,0 42,5

Sursa: Stabilit pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice.

Directiva Uniunii Europene prevede ca aceste datorii să nu depășească 3% din produsul intern brut. În cazul Greciei, unde acest principiu nu a fost respectat, s-a ajuns la o situație delicată, țara fi ind în prag de faliment național. Iată aspectele care concretizează fi nanțele publice, pe de o parte, și execuția bugetară pe de altă parte, pornind de la faptul că prin fi nanțele publice se obțin veniturile și se efectuează cheltuielile care trebuie să urmărească un sistem matriceal concret așa încât datoria publică internă și externă să nu se majoreze fără capacitate de acoperire într-un termen redus.

Concluzii Finanțele publice și execuția bugetară sunt două elemente surori în cadrul oricărei economii naționale. Finanțele publice evidențiază modul în care bugetul conceput pentru o perioadă de timp este executat pentru intervalul de timp respectiv. De asemenea, fi nanțele publice rezultă că au un rol important în sistemul economico-social al unei țări, deoarece, într-un sens mai larg, o serie de activități cum ar fi bugetul statului, creditul, operațiunile bancare sau de bursă, relațiile cambiale, resursele și așa mai departe. Relațiile și operațiunile bănești sunt elemente fi nanciare care trebuie interpretate în cadrul sistemului fi nanțelor publice dintr-o țară. Pe de altă parte fi nanțele publice au evoluat de la o etapă

Page 12: Analiza evoluiei fi nanelor publice în România · și cheltuielilor, datoria publică a României și multe altele, care, sunt pe dea întregul reliefate și au legătură și

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2018 67

istorică la alta prin care a trecut România și în fi ecare stadiu al acestei evoluții s-au adus unele modifi cări conforme cu nevoile pe care le-a resimțit economia națională. O ultimă concluzie ar fi aceea că fi nanțele publice trebuie armonizate pe baza directivelor Uniunii Europene , în cadrul Comunității în care România este membră. În mod cert, în momentul în care România va adera și la zona euro, fi nanțele publice din țara noastră vor căpăta și alte modifi cări, evolutive însă, pentru a asigura concordanța dintre ceea ce se reralizează și ceea ce trebuie să se întâmple în mod unitar în cadrul Uniunii Europene în care România este membră.

Bibliografi e

1. Anghel, M.G., Anghelache, C. and Carp, A. (2017). The main correlations between the monetary-banking indicators, Theoretical and Applied Economics, XXIV (2), 611, Summer, 99-110

2. Anghelache, C., Păunică, M., Bodo, G. and Mirea, M. (2017). Aspects of optimal monetary and fi scal policies, Romanian Statistical Review, Supplement, 5, 122-138

3. Anghelache, C., Anghel, M.G., and Popovici, M. (2016). Financial-monetary analysis model, Romanian Statistical Review, Supplement, 7, 19-23

4. Anghelache, C., Soare, D.V. and Dumitrescu, D. (2016). IT&C Platform Used in Projects Financed from European Union Funds, Romanian Statistical Review Supplement, 6, 59-67

5. Anghelache, C., Anghelache, G.V. and Anghel, M.G.(2015). The monetary evolution, placements and resources, Romanian Statistical Review – Supplement, 4, 72-80

6. Banzhaf, H. and Oates, W. (2013). On Fiscal Illusion in Local Public Finance: Re-examining Ricardian Equivalence and the Renter Effect, National Tax Journal, 66 (3), 511-540

7. Engel, E., Fischer, R. and Galetovic, A. (2013). The Basic Public Finance of Public–Private Partnerships, Journal of the European Economic Association, 11 (1), 83–111

8. Glaeser, E. (2012). Urban Public Finance. Handbook of Public Economics, 5, 195–256

9. Gordon, H., Scheve, K. and Slaughter, M. (2007). Public Finance And Individual Preferences Over Globalization Strategies. Economics and Politics, 19 (1), 1-33, Blackwell Publishing,

10. Jackson, K., Johnson, R. and Persico, C. (2016). The Effects of School Spending on Educational and Economic Outcomes: Evidence from School Finance Reforms. The Quarterly Journal of Economics, 131 (1), 157-218

11. Kling, J. (2007). Methodological Frontiers of Public Finance Field Experiments, National Tax Journal, 60 (1), March, 109-127

12. Newell, R. and Raimi, D. (2015). Shale Public Finance: Local Government Revenues and Costs Associated with Oil and Gas Development, NBER Working Paper, No. 21542

13. Piketty, T. and Saez, E. (2013). Optimal Labor Income Taxation, Handbook of Public Economics, Volume 5, Chapter 7, 391-474

14. Revelli, F. (2005). On Spatial Public Finance Empirics, International Tax and Public Finance, 12 (4), August 2005, 475–492


Recommended