ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA COALA MASTERAL DE EXCELEN ÎN ECONOMIE I BUSINESS Catedra CONTABILITATE I AUDIT CZU: 657.22:64.024.31.4(478)(043) SME NOI ELIZAVETA „Contabilitatea produselor i m rfurilor în alimenta ia public ” TEZA DE MASTER PROGRAM DE MASTERAT Conduc tor tiin ific: Zlatina Natalia, dr., conf.univ. Autor: Admis la sus inere ef catedr : prof. univ. urcanu Viorel ________________ ”__”________” 2011 Chi in u-2011
Transcript
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA
COALA MASTERAL DE EXCELEN
ÎN ECONOMIE I BUSINESS
Catedra CONTABILITATE I AUDIT
CZU: 657.22:64.024.31.4(478)(043)
SME NOI ELIZAVETA
„Contabilitatea produselor i m rfurilor în alimenta ia public ”
TEZA DE MASTER
PROGRAM DE MASTERAT
Conduc tor tiin ific: Zlatina Natalia, dr., conf.univ. Autor: Admis la sus inere ef catedr : prof. univ. urcanu Viorel ________________ ”__”________” 2011
contractelor, ie irea produselor din stoc, inventarierea fizic sau statistic a stocurilor, eviden a
cheltuielilor prilejuite de activitatea de stocare, ect. –genereaz informa ii care nu numai c nu
pot lipsi, dar trebuie s ajung la conducere cu maxim operativitate, avind în vedere c doar în
a fel este posibil , pe de o parte, preîntîmpinarea abaterilor (de la normal) i, pe de alt parte,
sesizarea lor imediat ce s-au produs, în vederea readucerii stocului în limitele normale.
Gestiunea stocurilor înglobeaz toate activit ile economice care graviteaz în jurul problemei
stocurilor, începînd cu contractarea, continuînd cu urm rirea realiz rii contractelor i, pîna la
supravegherea nivelului stocului aflat la întreprindere.
Inventarul periodic al fiec rei unit i p strate în stoc presupune m surarea nivelului stocului
unui produs la anumite perioade. Periodicitatea inventarului este stabilit în func ie de legea lui
Paretto, pentru fiecare produs sau grup de produse în parte, plecîndu-se de la principiul c , nu se
pot afecta acelea i mijloace i eforturi produselor indiferent de aportul lor la realizarea în bune
condi ii a obiectivelor întreprinderii.
63
De fapt, inventarul periodic i mai ales ritmicitatea acesteia (intervalul dintre dou verific ri),
urm re te s fac , pe de o parte, efectiv , iar pe de alt parte, eficient , supravegherea stocului,
întregului sistem de gestionare.
Datorit avantajelor pe care le prezint acest sistem de gestiune ( cost redus, sistem
informa ional bazat pe culegerea i prelucrarea datelor cu mijloace clasice, personal redus etc.)
sînt cele mai folosite în practica întreprinderilor de alimenta ie public i nu numai a lor.
Inventarul periodic presupune supravegherea ”continu ” a nivelului stocului fiec rei unit i
de stoc. De fapt, o m surare a acestuia dup fiecare ac iune care afecteaz marimea stocului
(intr ri sau ie iri).
De fiecare dat cînd are loc o mi care de stoc se m soar nivelul pe care l-a atins acesta i se
compar cu stocul de ”alarm ”. Dac stocul este egal sau mai mic cu cel de alarm , este lansat o
comand de reaprovizionare pentru o cantitate standard sau variabil . În cadrul sistemelor de
gestiune bazate pe controlul permanent al nivelului stocului, pot fi folosite metode de normare cu
aprovizionare la interval variabil. Aplicarea acestor tipuri de sisteme de gestiune necesit
aplicarea tehnicii de calcul, dat fiind faptul c efectuarea controlului permanent este un proces
laborios i necesit mult timp i munc .
Proiectarea sistemelor de gestiune a stocurilor trebuie s se fac respectînd o serie de
principii, din care se enumer : asigurarea gestiunii stocurilor la un înalt nivel de detaliere
astructurii sortimentale; tratarea diferen iat a produselor în func ie de importan a lor pentru
întrepridere; supravegherea, pe de o parte, a modului în care se realizeaz previziunea ie irilor
din stoc, iar pe de alt parte, a nivelului stocului real i a abaterilor lui de la nivelul optimizat;
asigurarea mobilit ii planului de aprovizionare i a indicatorilor de m surare a performan elor
conducerii stocurilor.
Un alt aspect al gestiunii stocurilor, cu implica ii deosebite asupra întregii activit i, îl
reprezint depozitarea i p strarea materiilor prime, materialelor i a m rfurilor în depozitele i
magaziile întreprinderii de alimenta ie public , în condi ii de maxim eficien economic .
Vizînd aceast problem , o aten ie deosebit merit de acordat asupra organiz rii spa iilor i
preg tirii comenzilor.
Depozitarea a devenit parte integrant a unor sisteme moderne de gestiune precum JIT (
Metoda „Just in Time”). Aceast tehnic urm re te în principiu reducerea stocurilor de materiale
i produse. Acestei i altor metode moderne de gestionare a stocurilor li se va acorda o aten ie
deosebit în paragraful ce urmeaz .
3.2.Metode de moderne de gestiune a stocurilor: ABC, JIT, EOQ.
64
Stocurile contribuie la accelerarea vitezei de rota ie a mijloacelor circulante în m sura în care ele
sunt constituite la un nivel determinat dupa criterii economice. Astfel, dac existen a stocurilor
într-o întreprindere este o necesitate, m rimea acestora se impune a fi determinat la strictul
necesar, ca rezultat al unei temeinice examin ri a volumului de activitate, a consumurilor
specifice, a conditiilor de aprovizionare, depozitare, a implica iilor financiare pe care le
genereaz constituirea i între inerea lor.
Dimensionarea stocurilor de produc ie la niveluri mai mari decît nevoile reale ale produc iei
duce la apari ia stocurilor supranormative, ceea ce provoac imobiliz ri de capital antrenat in
cumpararea de materiale sau in produsele finite stocate i înc nevîndute.
Dimensionarea la niveluri mai mici decît nevoile reale ale întreprinderii poate pune in pericol
continuitatea procesului de produc ie i, ca urmare, provoac mic orarea productivit ii muncii,
rirea costurilor.
Teoria matematic a stocurilor permite stabilirea momentului i volumului aprovizion rii astfel
încît politica urmarit sa fie optim . Ea utilizeaz modele matematice pentru determinarea
regulilor de gestiune optim a materiilor prime, materialelor i produselor finite, cu scopul
minimiz rii cheltuielilor de aprovizionare-stocare în condi iile în care s se asigure realizarea
continu , eficient a procesului de produc ie.
Aceste modele economico-matematice permit utilizarea intensiv , cu maxima eficien , a
capacit ilor de produc ie i a resurselor de munc prin furnizarea la timp, în m rimea si
structura necesar a resurselor materiale solicitate de procesele productive.
Gestiunea stocurilor poate fi privit în dou accep iuni:
în sens restrîns, de eviden propriu-zis , în care se urm reste mi carea materiilor prime,
materialelor ( intrarile, iesirile, stocul initial, stocul final );
în sens larg, de modelare i optimizare a proceselor de stocare prin luarea in considerare
a costurilor implicate de existen a stocurilor în întreprinderi.
Una din metodele practice, moderne, larg utilizate în gestiunea stocurilor curente o constituie
metoda Just-In-Time, despre care vom vorbi în continuare.
Metoda Just-In-Time este o filosofie organiza ional care are la baz ideea c activitatea de
produc ie trebuie calculat i proiectat cu mare precizie astfel încât stocurile sa fie reduse la
minim. Fiind aplicat , în primul rând, la întreprinderile de produc ie, metoda este orientat mai
degrab spre proces. Metoda dat se utilizeaz de majoritatea întreprinderilor mari ca un
instrument de sporire a reac iei de r spuns de pe pia (la cerin ele consumatorilor si furnizarea
bunurilor si serviciilor într-un timp minim). Înc din anii 1960 în gîndirea managerial a aparut o
modificare de paradigm ai c ror promotori au fost inginerii de la uzinele Toyota, respectiv de la
65
a produce cît mai mult la a produce doar atît cît e nevoie. Stocurile au fost privite ca cel mai
mare r u al unei companii ce produc: costuri mari de depozitare, pierderi de calitate a produselor
în timpul depozit rii, riscul de a produce stocuri nevandabile, iar un stoc mare ascunde probleme
de produc ie! Aceasta perspectiv organizationala de tip „Just in Time”, prive te calitatea din
prisma activitatii operative, a procesului i mai pu in din perspectiva rezultatului. Aceste
organiza ii î i au stocurile preponderent „pe patru ro i” în drum c tre clien i i nu în depozite!
Marele neajuns al abordarii Just in Time îl constituie faptul ca în situatiile de excep ie in care
apare o cerere mare pe pia a la un moment dat de timp, acest tip de organiza ii nu o pot satisface.
Just in time r mîne o abordare extrem de actual în managementul modern dar trebuie re inut
faptul c ea creeaz i se bazeaz pe o cultura organiza ional puternic . Aceasta metod este
considerat de speciali ti ca o condi ie important pentru ob inerea unei organiz ri superioare a
produc iei, iar aplicarea ei contribuie la reducerea costurilor de produc ie aferente stocurilor de
materii prime, materiale, piese i subansambluri. Ea a ap rut ca o replic la metodele clasice de
organizare, care au la baz existen a stocurilor tampon, constituite în vederea contracar rii
diferitelor evenimente cu caracter negativ care pot s ap ra în derularea produc iei (opriri
accidentale ale utilajelor, absen a personalului, desincroniz ri între ateliere, defecte de calitate
etc.). Sistemul JIT implic reducerea m rimii loturilor prelucrate, eliminarea practice de lucru în
curs, pentru a minimiza cantitatea de inventar i s execute ordinele de produc ie nu, luni i
pt mâni, i pe timp de zi i chiar or de or . În aceste condi ii, de asemenea, simplific
sistemul de contabilitate a costurilor ca pe o oportunitate de a pune în aplicare de contabilitate a
materialelor i a costurilor de produc ie pe un cont comun. În plus, atunci când se utilizeaz acest
sistem, costurile de întreprindere de la categoria de schimb rile indirecte în liniile de desc rcare
de gestiune. De exemplu, în termeni de organizare a produc iei în sistemul de lucru linii de
produc ie JIT ocupat de ie ire, sunt obliga i s fac cât de între inere, repara ii i reglare, care în
condi ii tradi ionale, efectuate de c tre al i lucr tori i sunt clasificate ca i costuri indirecte.
Aceasta, la rândul s u, cre te precizia de calcul a costului pe unitate de produc ie. Conform
acestei metode trebuie s se produc numai ce se vinde i exact la timp.
Metoda J.I.T. se bazeaz pe principiul numit „produc ia cu fluxuri trase” conform c ruia
toate comenzile de fabrica ie trebuie transmise ultimului loc de munc al procesului tehnologic
(de regul montajul general), acesta transmi ând necesarul de piese i subansambluri locului de
munca precedent i a a mai departe. Prin acest mod de lucru, metoda J.I.T. se deosebe te de
sistemele clasice de produc ie, care se bazeaz pe principiul „produc ia de fluxuri împinse”
conform c ruia piesele realizate la primele locuri de munc sunt împinse înainte, f s
intereseze dac ele vor intra imediat în fabrica ie sau se vor stoca în magazii intermediare.
66
Metoda J.I.T. ofer multiple avantaje, care pot fi grupate astfel:
– reducerea costurilor prin reducerea stocurilor, reducerea rebuturilor, reducerea timpului de
munc i reducerea modific rilor fa de proiectul ini ial;
– cre terea veniturilor prin îmbun irea calit ii produselor i cre terea volumului vânz rilor.
– reducerea investi iilor, atât prin reducerea spa iilor de depozitat cât i prin minimalizarea
stocurilor;
– îmbun irea activit ii de personal; for a de munc este foarte bine preg tit , motivat
material, ata at firmei i responsabil fa de rezultatele muncii; toate aceste tr turi determin
cre terea productivit ii muncii.
Obiectivele metodei Just in Time sunt:
1° Eliminarea activit ilor de recep ie i inspec ie a pieselor primite. Produc ia se deruleaz dup
anumite metode de organizare care ordoneaz activit ile în spa iu i timp, iar dac activit ile
sunt alimentate de c tre furnizori care sunt responsabili de calitatea produselor livrate exact la
secven a de timp planificat , inspec iile i controalele calitative al acestora devenind inutile.
2° Eliminarea stocurilor din întreprindere. Materialele, piesele si subansamblele sunt livrate de
furnizor la momentul când trebuie prelucrate sau ansamblate în loturi exact dimensionate care
elimina stocurile ini iale i intermediare.
3° Eliminarea stocurilor “în tranzit”. Stocul în tranzit este format din materialul deplasat de la
furnizor la client i se elimin prin crearea de c tre furnizor a unor depozite proprii situate în
proximitatea clientului (utilizatorului). În aceste condi ii se lucreaz cu un “stoc de camer ” pe
care-l gestioneaz furnizorul asigurând respectarea termenelor i a loturilor contractate.
4° Calitate si siguran crescut . Datorit reducerii num rului de furnizori, cre te volumul
colabor rii pe termen lung, se stabilesc condi iile tehnice obligatorii ce trebuie s le
îndeplineasc produsele achizi ionate, iar rata defectelor trebuie redus la zero.
Dac consider m perioadele în care sunt efectuate cheltuielile legate de fabricarea si
comercializarea unui produs prin achizi ionare, produc ie, distribu ie i recep ie la client, prin
metoda JIT se reduce durata fiecarei activit i complexe men ionate precum i se elimin unele
opera ii care se dovedesc inutile: stocare, manipulare, control, inventariere.
Pentru a realiza excelen a, întreprinderea trebuie sa cumuleze efectul a celor apte condi ii
fundamentale a Just in Time-ului: ordine si cur enie în ateliere; amenaj ri ra ionale, prin
optimizarea amplas rilor interioare; timpi opera ionali i de preg tire, încheiere corect
determina i; relatii de parteneriat cu furnizorii; calitatea produc iei realizate; fiabilitatea utilajelor
din dotare; formarea si motivarea personalului.
67
În timpul etapei de planificare se planific de a vinde 140 de unit i (în exemplul nostru ne
vom referi la volumul sucului de vîndut în litri care trebuie de stocat pentru a r spunde
necesit ilor unit ii de alimenta ie public cu cheltuieli minime de stocare). În consecin , la
începutul acestui pas de planificare în depozit (bar) ar trebui s fie nu mai mult de 140 de
unit i, eventual cu o corec ie de multiplicitate pe partide, sau livrarea lotului minim. În cazul
planului de pas adoptate de zi, de la începutul zilei de lucru de la depozit (sau magazin) trebuie
fie primit cantitatea de m rfuri, programate pentru a fi vândute.
Aceast metod ar trebui s fie utilizat în paralel cu metodele de ordinele de control ca o
metod de "La cerere” ("lot pentru lot"), metoda de "La comand " i, în unele cazuri - metoda de
rime fix a comenzii. Metoda de "Just in time" este optim pentru utilizarea în companiile
comerciale, industriale i de servicii.
Scopul principal al stocurilor de m rfuri este de a asigurara unitatea economic împotriva
varia iei nea teptate a cererii, frecven ei de livrare, ect. Prin urmare, stocul, care trebuie s
permit neutralizarea acestor abateri, este numit de siguran . Stocul care trebuie creat se va
putea calcula dup rela ia: Stoc = stoc de siguran + volumul de m rfuri planificat pentru
vînzare. Exist mai multe moduri de a calcula stocul de siguran . Aici sunt enumerate câteva
dintre modalit ile cele mai simple i eficiente.
a) Stocul de urgen :
Exemplu 16:
presupunem c consumul (vînz rile) medii pentru o zi pentru perioada sau pas de planificare
este de 20 de unit i vândute în prima zi lucr toare. În caz de e ec, determinat de un alt standard
de alimentare, de livrare de urgen pe termen lung (inclusiv timp pentru plasarea comenzii (3
zile), produc ia de bunuri (6 zile), transport (2 zile) i termen în drum de 5 zile) este de 16 sau 12
de zile calendaristice. Prin urmare, stocul de siguran a acestui produs ar trebui s fie 240.
Când vânz rile planificate a acestui produs sunt 60 unit i cu un pas înainte de planificarea
vînz rilor, i de la începutul pasului de planificare, stocul ar trebui s suprinda 300 unit i (240
+60).
Aceast metod ar trebui s fie aplicat în cazul ratei de un flux stabil al (cheltuieli) din stoc.
Optim de aplicare în întreprinderile industriale în gestionarea stocurilor de materii prime, piese
sau consumabile consumate în cantit i mari i relativ stabil.
b) Abaterea:
La planificarea (analiza i planificarea vânz rilor) se determin , cu aproxima ie abaterea de
vânz ri: nivelul minim - maxim. De exemplu, volumul de vânz ri planificat: min. 150 de unit i,
max. 180 de unit i, stoc de siguran - 30 de unit i vândute.
68
Volumul mediu al vânz rilor proiectate reprezint abaterea probabil de la volumul mediu de
vânz ri. De exemplu, vânz rile planificate - 150 unit i, abaterea probabil - + / - 40 de unit i.
stoc de siguran - 40 de unit i vândute. + / - 40 de unit i – este o deviere probabil , dar ar
putea fi 60 de unit i de m rfuri. Nivelul de servicii prestate rezult din capacitatea de a satisface
cererea de clientului ". Mai mult decât atât, în cazul în care sortimentul care cuprinde 10 pozi ii,
pe fiecare dintre care nivelul de serviciu ( adic posibilitatea acestei pozi ii de a fi oferite
clientului) este de - 99%, nivelul cumulat de serviciu va fi de aproximativ 90% (probabilitatea ca
cel pu in pentru una dintre pozi ii exist deficit pe termen scurt este de aproximativ 10%).
c) Curba:
Calcularea stocului de siguran (stocul de la începutul ultimei zile lucr toare din etapa de
planificare) se face pe baza datelor statistice privind dependen a dintre volumul vânz rilor m rfii
respective i m rimea stocului acestei m rfi, adic se determin de condi iile- limit a stocului
respectiv:
- stocului minim, pentru care vânzarea planificat de zi cu zi s-ar putea realiza.
- stocului maxim, între inerea c ruia c nu are sens.
Cea mai r spîndit ilustrare a dependen ei vînz ri –stocuri va c ta urm toarea configurare
(figura 9.3):
(Volumul vînz rilor/ m rimea stocului-figura 9.3)
Pentru determinarea acestei dependen e se aplic de obicei ecua ia cu patru necunoscute
(implicarea mai multor necunoscute pentru un grad de precizie mai înalt nu justific
complexitatea calculelor efectuate). Func ia dependen ei va fi : Y= Ax4+Bx3+Cx2+Dx+E.
Solu iile valabile pentru ecua ia dat nu pot fi mai mici de nivelul zero- adic nu pot lua valori
negative- fapt demonstrat în circa 95% din situa ii.
Grafic, planificarea stocurilor se va reprezenta astfel :(figura 10.3)
69
A B
(Volumul vînz rilor/ m rimea stocurilor)
Figura 10.3: Planificarea stocurilor în concordan cu volumul vînz rilor)
Punctul A –reprezint m rimea minim a stocului de m rf , dac acesta este mai mic- clientul
poate s plece, nefiindu-i satisf cut cererea;
Punctul B-stocul maxim necesar-m rimea int a stocului.
Trebuie de men ionat faptul c metoda dat ia în considera ie cele mai nea teptate dolean e ale
clien ilor, care pot ce veni i procura ”totul ce se afl în stoc”: Utilizînd aceast metod , cu
timpul curba dependen ei cap o form mai ideal , partea stîng a acesteia devenind mai
abrupt . Metoda-politica respectiv ”lucreaz ” în urm toarele condi ii:
Necesitatea form rii stocului de siguran ;
Termenele nedeterminate de livrare a m rfurilor de c tre furnizori;
Necunoa terea strict a necesit ilor clien ilor;
Vînz ri regulate, cu o anumit periodicitate i cu un volum de vînz ri mediu constant.
Aplicarea metodei:
Mai întîi se întocme te tabelul cu urm toarea informa ie (tabelul 2), iar în baza datelor
acestuia graficul evolu iei vînz rilor în raport cu evolu ia stocurilor –figura 10)
Astfel din graficul analizat se observ c pentru un stoc mic de marf , clientul nu poate s i
satisfac cererea. Volumul maximal al vînz rilor este atins doar la men inerea unui stoc optim de
de 100-150 litri, iar cu odat cu cre terea ulterioar a stocurilor, cînd m rimea acestuia era mai
mic decît volumul vînz rilor, iar apoi la cre terea m rimii acestuia, pîn cînd clientul nu se va
adapta-volumul vînz rilor va sc dea cînd stocul va fi cuprins între 150-200 litri).
Tabelul 2.3:” Volumul (litri) de suc vîndut i stocul de m rf pe parcursul lunii decembrie 2010”
70
Figura 11.3:”Evolu ia vînz rilor în dependen de evolu ia stocurilor”
Metoda EOQ (economic order quantity)- dimensiunea optim a comenzii. Rela ia matematic
cconform c reia se calculeaz dimensiunea comenzii, care permite s realizeze echilibrul optim
între cheltuielile de depozitare (inclusiv valoarea din banilor înghe i) i costul de preg tirea i
executarea comenzii. Aceast metod se bazeaz pe determinarea punctului de ”re-comand ” -
nivelul minim al stocurilor, dincolo de care se formeaz o comand pentru reaprovizionare.
Volumul de comandat se calculeaz pe baza formulei pentru dimensiunea optim a comenzii, de
asemenea, uneori numit modelul Wilson, care minimizeaz costul total de plasare a comenzii i
depozitarea m rfurilor în stoc. Cum a fost men ionat în paragrafele anterioare, modelul dat
determin m rimea comenzii, pentru care cheltuielile pentru p strarea acestui stoc i cheltuielile
pentru realizarea comenzii sunt minimale.
Cantitatea cu care urmeaz s se fac aprovizionarea-q- i num rul de aprovizion ri-n-
(respectiv interbalele de aprovizionare) sînt cei doi parametri de baz între care exist rela ii
cauzale, rela ii care au fost puse în eviden pentru prima oar , cu ajutorul modelului ”Wilson”,
potrivit c ruia atunci cînd cele dou costuri sunt egale, se ob in m rimi optime, respectiv:
Data Stoc la începutul zilei (l) Vînz ri pe zi (l)10.12.2010 284 5911.12.2010 225 3312.12.2010 192 1913.12.2010 173 9214.12.2010 141 1415.12.2010 127 2916.12.2010 98 1717.12.2010 81 9618.12.2010 47 36……………..20.01.2011 60 2921.01.2011 31 13
71
q= = ; No=T* , unde:
q-este cantitatea optim cu care trebuie s se fac aprovizionarea;
dz-ie irea zilnic din stoc;
Ca-costul de aprovizionare;
Cs-costul de p strare în stoc;
O-ie irile totale din stoc în perioada T
T-perioada total pentru care se calculeaz norma de stoc.
În figura de mai jos (figura 12.3) este reprezentat evolu ia func iei costului total ( C= f(q))
pentru diferite valori ale variabile q:
Figura 12.3:-Evolu ia stocului total pentru diferite valori ale variabile q:
Dac costul total de gestiune a stocului este dat de expresia : Ca* Qz+Cs*q/2, unde costul de
strare în stoc Cs este egal cu P*i ( P-pre ul de realizare unitar, iar i-costul anual de p strare în
stoc a unei unit i de produs în % din pre ul acestuia) atunci, derivînd costul total în raport cu q
i egalînd cu zero, ob inem o alt expresie a formulei ”Wilson”:
q= , pe care o scriem q= , unde K= . Presupunînd cantitatea real de
comand egal cu cea economic , atunci K= unde N este num rul total de reaprovizion ri.
Constanta k se calculeaz plecînd de la observa iile anterioare –tabelul 3- i va servi ulterior
la determinarea noilor cantit i de comand -tabelul 4- care vor antrena o diminuare a stocului
mediu total i deci o reducere a cheltuielilor.
Tabelul 3.3: Calculul constantei k:
Art. Nr. de
reaprovizion ri
Pre unitar,
lei
Desfacerea
anual , buc. Cantitatea
medie
comandat
Valoarea
stocului
mediu ,lei
1 6 4 400 40 67 134
72
2 10 10 600 77,46 60 300
3 14 20 1600 178,89 114 1140
4 20 40 2000 282,84 100 2000
5 4 6 1000 77,46 250 750
6 8 12 2000 154,92 250 1500
Total 62 811,57 5824
K= 811,37/62=13,09
Tabelul 4.3: Calculul parametrilor ”norma i” ai stocului
Art. Q/Pu / q Valoarea
stocului
mediu
Nr. de
reaprovizion ri=Q/q
1 100 10 131 262 5
2 60 7,75 101 505 6
3 80 8,94 117 1170 14
4 50 7,07 94 1880 21
5 166 12,91 169 507 6
6 167 12,91 169 1014 12
Total 5338 62
Astfel se constat o sc dere a valorii stocului mediu circa 9% în condi iile aceluia i num r de
reaprovizion ri (62), deci putem afirma c aplicarea în practic a rezultatelor „norm rii” va
determina o reducere a cheltuielilor totale, pe seama celor de p strare în stoc. Rezultatele vor
servi la analiza ”regulilor de aprovizionare” aplicate i la corectarea acestora. În sensul aplic rii
unor reguli coerente care s conduc la o gestiune logic a stocurilor.
Mul i exper i în logistic cred c formula lui Wilson este simpl , popular , dar de multe ori
refuz s o aplice, indicând faptul c aceasta formula are unele limite serioase i ipoteze. Ipoteze
pentru dimensiunea optim a ofertei formul EOQ urm toarele:
- Consumul de resurse continuu i uniform;
- Perioada dintre dou aprovizionari consecutive este constant ;
- Cererea este îndeplinit pe deplin i imediat;
- Stocurile de tranzit i stocurile de asigurare nu sunt disponibile ( spre deosebire de metoda Just
in time , unde este prev zut stocul de asigurare);
- Capacitate de stocare nu se limiteaz ;
- Costul comenzii nu depinde de m rimea comanzii i este constant în perioada planificat ;
- Pre ul produselor furnizate în perioada planificat sunt constante;
73
- Costul pentru între inerea unei unit i de stoc în unitatea de timp dat este constant i nu
depinde de suma investit în fondurile de stocuri i de termene limit .
Cu toate acestea, multe întreb ri r mîn f r spuns, printre care urm toarele: modul de a
calcula dimensiunea comenzii, în cazul în care livrarea se face de c tre furnizor i costul de
transport este inclus în pre ul m rfurilor, dar dac s-ar lua în considerare existen a unor stocuri
de asigurare, dac se dore te utilizarea în calcularea pre ului de m rfuri a taxei pe valoarea
ad ugat (TVA) etc. Aceste probleme similare i practice pot aduce exper ii logistici în impas, s
pun la îndoial eficacitatea modelului i s abandoneze folosirea acest instrument de optimizare.
O variant mai simpl de reprezentare a modelul Wilson conform c ruia va fi calculat
comanda optim implic calculul urm torilor parametri:
Co-cheltuielile pentru executarea comenzilor (de regul pentru un an);
Cc- cheltuielile pentru p strarea i gestionarea stocurilor în cursul perioadei respective;
Ct-cheltuielile totale în cursul perioadei;
Kc-cheltuielile pentru p strarea unei unit i din stoc;
K-cheltuielile pentru executarea unei comenzi;
D-cererea de stoc pentru o perioad ;
Q-m rimea optimal a comenzii- variabila necunoscut în modelul dat.
Astfel vom avea:
Num rul de comenzi în decursul unui an = D:Q;
M rimea medie a stocului=Q:2 (se presupune utilizarea liniar );
Cheltuielile anuale pentru p strarea stocului: Cc=Q:2*Kc;
Cheltuielile anuale pentru executarea comenzilor: Co=D:Q*K;
Cheltuielile totale: Ct=Cc+Co=(Q:2*Kc)+(D:Q*K). Cheltuielile totale vor fi minimale, adic
Ct=0, atunci cînd cînd cele dou m rimi din partea stîng a ecua iei vor avea acelea i valori dup
modul, prin urmare: Q:2*Kc=D:Q*K. Prin înmul irea celor dou p i la Q, vom ob ine:
Q= . Ulterior vom analiz un exemplu:
Exemplu 17: S presupunem c este nevoie s se calculeze m rimea optimal a comenzii de
sucuri, avînd în vedere urm torii parametri:
D=300.000 unit.
Kc=400 lei
K=200 lei
Costul unei unit i din stoc =60 lei.
Aplicînd rela ia de mai sus vom ob ine:
Q= 200 300.000: 400=547,72;
74
A adar, pentru tipul respectiv de m rf , comanda optim constituie 548 de unit, ceea ce îi va
permite întreprinderii s nu î i m reasc cheltuielile legate de gestionarea acestor stocuri:
Ct=(548:2*400)+(300000:548*200)=219.089 lei
Deasemenea, m rimea optimal a comenzii poate fi determinat i în etalonul valoric. Astfel
dac cunoa tem m rimea optim a comenzii în unit i cantitative i costul unei unit i din stoc,
atunci m rimea optimal a comenzii va fi egal cu: 548*60=32880 lei
Analizînd modelul de mai sus, am presupus c cererea pentru marfa dat este cunoscut , ea
fiind relativ stabil pe parcursul perioadei analizate. În realitate îns , cererea poate varia, mai
mult ca atît bugetul cheltuielilor poate fi determinat eronat. Determinarea precis a cheltuielilor
legate de gestiunea stocului este un proces laborios i destul de complex. De aceea, aparea
întrebarea privind ”sensibilitatea” sau elasticitatea acestui model la a a factori cum sunt varia ia
cererii i erorile care pot înso i procesul de bugetare. Fiind propuse urm toarele date vom
observa modificarea m rimii optime a stocului determinat de modificarea cererii i a
cheltuielilor privind între inerea stocului:
Tabelul 5.3: ”Analiza sensiblit ii modelului EOQ” (mii
lei)
1) EOQ calculat în baza datelor bugetare:
EOQ= = 300000 =3000 unit.
2) EOQ calculat în baza datelor faptice:
a) Pentru D faptic:= 370000 150/10=3201
b) Pentru Kc= 150 300000/13=2631
c) Pentru K= 180 300000/10=3286
În baza datelor analizate se poate observa c modificarea m rimii optime a comenzii (EOQ) este
cu mult mai mic decît abaterea cererii sau cheltuielilor de între inere a stocurilor. Astfel,
determinarea abaterii factorilor acestui model permite rezultate satisf toare în luarea deciziilor
manageriale.
Metoda ABC: se aplic cînd avem un mare num r de grupe de produse (familii). Criteriile de
grupare a produselor potrivit metodei cunoscute (legea lui Vilfredo Paretto, sec.XIX) pot fi
Indicatori Buget Faptic Abaterea in % EOQ in baza datelor bugetateEOQ ]n baza datelor faptice Abaterea în %Cererea ( real iz ri în perioada respectiva 300000 370000 23,33 3000 3201 6,7Cheltuiel i pentru p strarea stocului 10 13 30 3000 2631 12,3Cheltuiel i pentru executarea comenzi i 150 180 20 3000 3286 9,53
75
num rul de intr ri i ie iri, greutatea produselor, distan a de transportat, timpul sau costul de
manipulare. Metoda dat nu ne permite s determin m cu precizie dac , din punct de vedere al
cheltuielilor de circula ie nu a fost aleas cea mai bun solu ie. Metoda se aplic atît în
întreprinderile din ramura produc iei cît i a celor din comer , mai ales în cadrul unit ilor
economice cu volumuri mari de stocuri diverse. La baza acestei metode este ”legea 20-80”, ceea
ce înseamn c la 20% de stoc le revin 80 % de vînz ri (sau aprovizion ri), adic de inerea
contolului asupra 20 % din pozi iile nomenclaturii ( în cazul nostru de marf ) permite de inerea
controlului de 80% asupra sistemului economic. Criteriul cel mai folosit în gruparea bunurilor
prin metoda ABC se refer la valoarea stocului mediu la diferitele bunuri. Folosind acest criteriu
de grupare, metoda ABC permite formularea unor stocuri cât mai mici de resurse materiale,
asigurându-se prin aceasta o vitez de rota ie mai accelerat si un necesar de finan are moderat.
Analizele efectuate au relevat faptul ca un num r relativ restrâns de m rfuri de in ponderea
principal în valoarea total a stocurilor. Aceste materiale se cuprind în grupa A. O a doua grupa
B, de importan mai redus , va cuprinde un num r mai mare de m rfuri, cu o valoare total mai
mic . În grupa C se vor include majoritatea m rfuri aprovizionate în cantit i foarte mici i care
influen eaz foarte pu in volumul total al capitalului circulant.
Ca urmare a importan ei diferite a resurselor materiale în procesul de produc ie si a influen ei
asupra capitalului circulant, pentru fiecare grup se va aborda un sistem diferit de gestiune a
stocurilor atât pe linia metodologiei de dimensionare a acestora, cât si pe linia strategiei abordate
în procesele de stocare. În cazul grupei A de importan , aten ia se va orienta în sensul folosirii
de modele matematice exigente, care vor avea în vedere elemente (factori) concrete ce
condi ioneaz nivelul stocurilor i care asigura constituirea lor la dimensiuni mai mici,
determinând accelerarea la maximum a vitezei de rota ie a capitatului circulant.
Pentru grupa B se pot aplica doua strategii:
• stabilirea de modele distincte cu un grad de exigen mediu pentru dimensionarea stocurilor de
materiale din aceast grup ;
• folosirea metodelor alese pentru grupa A la materialele care, din perspectiva valorii prezint
tr turile acestei grupe si a modelelor pentru grupa C, m rfurilor ce-i pot fi asimilate.
Pentru materialele din grupa C se pot folosi modele mai pu in exigente i care vor re ine în
calcul numai factorii cu ac iune hot râtoare în dimensionarea stocurilor.
Metoda asigur dozarea eforturilor în vederea atingerii obiectivului principal al gestiunii
stocurilor, acela de a de ine stocuri de m rfuri cât mai mici, dar care s permit alimentarea
ritmic a consumului, cu costuri minime, în condi iile unui risc controlat. Nu trebuie uitat faptul
dac efectele sunt pozitive se poate conduce o gestiune a stocurilor supranormative. În
76
practic , îns , aceste oportunit i sunt limitate numai la anumite sortimente din bunurile
aprovizionate. În acest caz, aceste bunuri vor fi izolate, asigurându-li-se un tratament special, cu
ajutorul metodei ABC.
Atribuirea la vre-o una din grupe se face în dependen de cota cumulativ , calculat în baza
cotei fiec rui tip de marf în volumul total al m rfurilor vîndute. Deci, prin urmare se atribuie :
În grupa A-dac cota cumulativ este mai mic de 80%.
În grupa B-dac cota cumulativ este cuprins între 81-90%.
În grupa C-dac cota cumulativ este mai mare de 90%.
Pentru ilustrarea celor expuse mai sus vom purcede la urm torul exemplu:
Exemplu 18:
Folosindu-ne de informa ia din tabelul de mai jos vom determina la ce grup se atribuie fiecare
tip de m rf în dependen de volumul vînz rilor al acestora:
Tabelul 6.3 : Analiza ABC a m rfurilor realizate
(mii lei pentru valoarea m rfurilor vîndute i % pentru cote)
Cota cumulativ se calculeaz în felul urm tor: se alege cota m rfii cu valoare cea mai mare în
totalul vînz rilor –în cazul dat este cea de 27,22 % pentru suc. Apoi la aceast cot se adun
urm toarea cot dup m rime- 19,33 % i se ob ine cota cumulativ de 46,88 %, apoi urm toarea
dup m rime i se ob ine cota cumulativ de 65,03% i tot a a pentru fiecare pozi ie din
sortimentul de marf realizat , pîn la ob inerea cotei cumulative de 100%. Ulterior dup
condi iile indicate mai sus, m rfurile vor fi atribuite la categoriile respective A, B, C, pentru a fi
ulterior supuse modelelor de gestionare a stocurilor descrise mai sus.
În cadrul acestei analize i luarea deciziilor manageriale în baza rezultatelor analizei ABC,
este nevoie de memorizat urm toarele aspecte, care constituie a a numitele ”p i slabe” ale
analizei:
1) Criteriile de importan -de cele mai dese ori nivelul de aprovizion ri sau vînz ri se ia ca
criteriu de grupare cu condi ia ob inerii mai u oare a solu iei analizei. În acela i timp este
important de memorizat c criteriul nu este trebuie s fie ales nu din considerentul c
Denumirea m rfii Unit. de m sur Valoarea m rfurilor vîndute (q*p) Cota m rfi realizate Cota cumulativ Grupa la care se atribuieApa minerala sticle (0,5) 800*15=12000 18,15 65,03 AVin sticle (0,75) 35*195=6825 10,32 88,51 BSuc litri 300*60=18000 27,22 27,22 ARachiu litri 25*520=13000 19,66 46,88 APr jituri buc. 400*7=2800 4,23 100 CBere sticle (0,5) 160*30=4800 7,26 95,77 CDivin litri 15*580=8700 13,16 78,19 ATotal 66125
77
calculele se vor efectua u or, ci bazîndu-ne pe decizia care trebuie laut . De exemplu,
dac conducerea entit ii ia decizia privind efectuarea investi iilor în stocuri, atunci mai
binevenit va fi criteriul nivelului de vînz ri sau a valorii totale a aprovizion rilor. Iar dac
decizia ine de capacitatea entit ii de satisfacerea a nevoilor clien ilor f careva limite,
mai acceptabil ar fi criteriul frecven ei furniz rii m rfurilor de c tre furnizori, fiind luat
în considerare termenul de efectuare a comenzii.
2) Stocul categoriei C-de cele mai dese ori, stocurile atribuite categoriei C în baza nivelului
de vînz ri constituie m rfuri importante pentru clien i. De exemplu pr jiturile din
exemplul analizat mai sus, din cauza valorii mici a acestora ele au nimerit în categoria C,
dar cantitatea necesar acestei m rfi (400 buc.) trebuie s fie asigurat pentru a satisface
cererea clentelei.
În cadrul cercet rilor opera ionale, teoria stocurilor este considerat de a fi cel mai elaborat
capitol al lor. Gestiunea stocurilor nu se reduce la alegerea unui model matematic, care s
fixeze dimensiunile optime ale stocurilor, ci alc tuieste un sistem complex, în cadrul c ruia
normarea va reprezenta doar punctul de plecare. Func ionarea unui asemenea sistem depinde
de elementele, de parametrii ce-l alc tuiesc, respectiv de „restric iile”sistemului. În func ie de
natura i con inutul lor concret, asemenea restric ii vor afecta în mod cu totul diferit
rezultatele gestiunii stocului, condi ionând în mod semnificativ succesul întregului sistem de
gestiune. Raportate la politica dus de agentul economic, restric iile sistemului de gestiune se
împart în doua categorii:
a) restric ii exogene, ce nu depind de politica firmei (ex: evolu ia cererii);
b) restric ii endogene, ce depind de politica firmei, aceasta având posibilitatea de a le
modifica în func ie de obiectivele sale (ex: nivelul de servicii si cheltuielile aferente stocului,
sistemul informa ional etc.).
78
Concluzii i recomand ri
Procesul dezvolt rii economice are tempouri excesive, i ca rezultat devine mai acut
necesitatea ob inerii unor informa ii noi în diferite domenii ale activit ii economice, în special în
domeniul serviciilor de alimenta ie public , ponderea c rora totalitatea serviciilor actual prestate
se afl în proces de cre tere. A vorbi despre contabilitate înseamn a face referiri la conturi,
formule contabile, mijloace economice i surse de finan are, bilan uri, situa ii preluate din
registre, rapoarte, gestionari i gestiune, ect.
Încheind lucrul asupra tezei date, nu putem pune punct asupra descrierii temei date.
Tema „ Particularit ile contabilit ii în unit ile de alimenta ie public ” este una foarte larg ,
factorul important în acest sens jucîndul specificul activit ii date, care cuprinde atît opera iuni
caracteristice comer ului, dar i opera iuni caracteristice pentru procesul de produc ie. Astfel
încît în contabilitatea m rfurilor, care constituie elementele patrimoniale de baz în organizarea
activit ii unit ilor de alimenta ie public pot fi identificate probleme de natur diferit în ceea
ce prive te prevederile actelor normative i legislative, metodele prev zute de acestea la
constatarea, clasificarea, evaluarea m rfurilor, definirea activit ilor unit ilor de alimenta ie
public , tipurile acestor entit i, tipurile opera iunilor în desf urarea activit ii lor, specificul
formulelor contabile complexe utilizate în contabilizarea preg tirii preparatelor culinare i a
produselor de cofet rie.
Deasemenea existen a diverselor p reri i prevederi ale economi tilor implic analiza multor
am nunte legate de existen a i mi carea m rfurilor.
Diversitatea opera iunilor legate de intrarea i utilizarea m rfurilor precum i diversitatea
activit ilor practicate de agen ii economici, determin apari ia unor situa ii cînd este nevoie de o
studiere mai aprofundat a particularit ilor contabilit ii ce in de aceste bunuri.
La fel pe lîng numeroasele prevederi ale actelor normative i legislative cu caracter contabil,
trebuie de inut cont de prevederile actelor fiscale, astfel încît între acestea deseori pot ap rea
divergen e cu „consecin e inconvenabile” în contabilizarea opera iunilor aferente m rfurilor, în
particular a celor legate de evaluarea, stabilirea pre urilor, inclusiv a taxei pe valoarea ad ugat .
Totu i, acele sarcini de baz stabilite în introducerea lucr rii date, putem spune c au fost
realizate, i anume au fost determinate func iile economice i rolul economic actual al ramurii
serviciilor de alimenta ie public , au fost analizate i explicate prin exemple diverse metode de
formare a pre urilor, de evaluare i contabilizare a m rfurilor, deasemenea au fost studiate
con inutul documentelor primare i centralizatoare utilizate în eviden a contabil a unit ilor de
alimenta ie public , precum i s-a acordat o aten ie deosebit asupra mecanismelor de
79
func ionare a eviden ei privind mi carea m rfurilor i a produc iei între subdiviziuni, cu
eviden ierea diferitor modele matematico-statistice de gestionare i normare a stocurilor.
Studierea contabilit ii în baza materialelor teoretice i studierea contabilit ii în baza unei
întreprinderi concrete, repectiv în baza unor opera iuni i documente concrete, desigur c implic
anumite divergen e. Nu merge vorba de ceva ilegal, pur i simplu divergen e între teorie i
practica pot ap rea sub influen a mai multor factori. Astfel particularit ile contabilit ii a unei
unit i economice rezult din sinteza urm toarelor împrejur ri „factori” – ramur de activitate
statutul juridic al acesteia, tipurile de activit i pe care le desf oar , softurile utilizate în
prelucrarea informa iilor ect.
Investiga iile efectuate în scopul stabilirii c ilor de perfec ionare a contabilit ii în unit ile de
alimenta ie public ne-au permis s formul m o serie de propuneri i recomand ri ca:
1. Pornind de la func iile alimenta iei publice, determinate, în primul rând, de caracterul
produc iei i, în al doilea rând, de condi iile de comercializare i de consum, au fost detectate i
definite diverse particularit i proprii doar ramurii investigate, iar marea diversitate existent a
unit ilor de alimenta ie public a implicat tratarea distinct a obiectivelor de activitate a acestora
impunând clasificarea lor, ca o condi ie obligatorie în elaborarea unui sistem contabil
performant.
2. Existen a diferitelor niveluri ale pre urilor libere cu am nuntul, complexitatea mecanismului
de preparare a bucatelor i preparatelor culinare, care includ o varietate mare de materii prime
utilizate cu cote reduse a T.V.A., posibilitatea inocuit ii produselor substituibile în timpul
prepar rii, varierea pre urilor din cauza unor indicatori calitativi, ca: densitatea, gradul de
prelucrare, volumul de eurilor, impune:
a) utilizarea pre urilor medii ponderate, care simplific considerabil calcula ia i eviden a
fluxului materiilor prime i a produselor în subdiviziunile de produc ie ale unit ilor de
alimenta ie public , decontarea acestora din gestiunea persoanelor responsabile. Calculul
pre urilor medii ponderate e caracteristic pentru:
• materiile prime i produsele, în urma prelucr rii c rora, la rece/cald, nu sunt atestate de euri
sau m rimea de eurilor fixate este aceea i;
• materiile prime i produsele, în urma prelucr rii c rora, la rece/cald, sunt ob inute cantit i
diferite de de euri, volumul acestora e strict dependent de condi ii, calitate, sezon i tipul de
prelucrare industrial ;
b) calcularea pre ului de vânzare a setului de bucate, în componen a c ruia se includ materiile
prime procurate cu cote reduse a T.V.A.,având în vedere ponderea T.V.A. în m rime de 8% i
respectiv 20%. În prezent, ponderea T.V.A. în pre ul de vânzare constituie 20%, indiferent de
80
existen a în set a materiilor prime cu cote reduse a T.V.A. (8%). Pe lâng faptul c se încalc
conceptul T.V.A, care reprezint un impozit indirect aplicat la valoarea nou-creat , pentru a nu
pierde profiturile, unit ile de alimenta ie public compenseaz diferen a ap rut din contul
adaosului aplicat la pre în alimenta ia public , fapt ce duce la majorarea pre ului de vânzare.
3. În condi iile economiei de pia , un criteriu esen ial în stabilirea pre urilor îl constituie raportul
dintre cerere i ofert . Deci, pre ul de vânzare se stabile te inând cont de condi iile i nivelul
concuren ei, capacitatea de cump rare a consumatorilor etc. În scopul simplific rii contabilit ii
i, în general, impulsionarea dezvolt rii activit ii unit ilor de alimenta ie public , s-a propus:
a) ca alternativ metodei tradi ionale de formare a pre urilor de vânzare a produselor preparate
prin aplicarea coeficientului multiplicator, stabilirea pre urilor de vânzare apriori, direct pe baza
factorilor pie ei;
b) elaborarea sistemului de formare a pre urilor pentru serviciile suplimentare prestate de
unit ile de alimenta ie public . Astfel, la baza form rii pre urilor acestor servicii, spre deosebire
de metoda aplicat în prezent în ramur , unde ca element de baz serve te materia prim , trebuie
pus costul acestora care reprezint cheltuielile curente ale întreprinderii asociate cu utilizarea în
procesul de prestare a serviciilor a bazei tehnico-materiale, for ei de munc , materialelor
auxiliare etc.
4. În scopul excluderii dubl rii informa iilor, minimiz rii lucr rilor de calcul, sporirii eficien ei
înregistr rilor în contabilitate, s-a argumentat necesitatea perfec ion rii documentelor primare i
centralizatoare, care se reduc la urm toarele:
• comasarea cererii de comand i a bonului de consum într-un document unic – cerere-bon;
• utilizarea în cadrul subdiviziunilor de produc ie ale unit ilor de alimenta ie public a fi elor-
limit de livrare a materiilor prime;
• utilizarea formei desf urate a Raportului privind mi carea produselor i ambalajelor în
buc rie i excluderea întocmirii Actelor de comercializare i eliberare a bucatelor;
• utilizarea Rapoartelor gestionare cumulate cu Registrul la contul 217 „M rfuri”.
5. Mi carea produselor i m rfurilor în cadrul subdiviziunilor unit ilor de alimenta ie public
presupune opera ii complexe. Ca urmare a cercet rilor efectuate, s-a propus o modalitate de
eviden a acestora pornind de la varianta concret de formare a pre urilor practicat de
întreprindere care, într-o m sur mai mare, corespunde particularit ilor de eviden specifice
ramurii. În acest context, s-a argumentat necesitatea eviden ei produselor i a m rfurilor în
subdiviziunile unit ilor de alimenta ie public în baza contului 217 „M rfuri” i a subconturil
respective ale acestuia pentru diferite etape pe care le parcurc m rfurile în cadrul ciclului
economic : intr ri- prelucr ri –ie iri.
81
6. Stabilirea integrit ii patrimoniului i, nu în ultimul rând, cunoa terea structurii fondului de
marf , a dinamicii i vechimii stocurilor este asigurat prin inventariere. Prezen a în
subdiviziunile de produc ie ale unit ilor de alimenta ie public , în momentul inventarierii (pe
lâng materia prim neutilizat i produsele finite), a semipreparatelor aflate în diferite faze de
prelucrare, a impus determinarea corect a acestora. În acest scop, a fost elucidat modul de calcul
al semipreparatelor, sub forma unei mase omogene sau neomogene, respectând cerin ele
Regulamentului cu privire la modul de efectuare a inventarierii i Culegerii de re ete de
preparare a bucatelor i articolelor culinare.
7. Respectând cerin ele i principiile contabilit ii, s-a argumentat includerea nemijlocit la
cheltuieli a lipsurilor stabilite la inventariere, ignorând conturile contabilit ii de gestiune
propuse pentru aceste scopuri i a provizioanelor pentru pierderile în limitele perisabilit ii
naturale.
8. În scopul optimiz rii contabilit ii analitice i sintetice a cheltuielilor în cadrul unit ilor de
alimenta ie public , asigur rii posibilit ii de analiz i reducere a lor:
a) s-a propus organizarea contabilit ii cheltuielilor pe centre de responsabilitate. Gruparea
respectiv asigur amplificarea leg turilor i interdependen ei centrelor de cheltuieli, totodat ,
permite organizarea eviden ei mai întâi pe sectoare i func ii de activitate i numai apoi pe
obiecte de calcula ie;
b) s-a propus clasificarea structural a cheltuielilor comerciale. A fost men ionat necesitatea
prevederii în eviden a analitic a cheltuielilor comerciale ale unit ilor de alimenta ie public a
subconturuilor 7121 „Cheltuieli de preparare” i 7122 „Cheltuieli de comercializare i organizare
a consumului”, cu o divizare conform denumirilor de articole.
A adar, concluzionînd cele expuse mai sus în procesul desf ur rii activit ii lor, unit ile de
alimenta ie public trebuie s acorde aten ie urm toarelor momente importante:
Prestarea serviciilor de alimenta ie public este posibil doar în cazul existen ei
documentelor i autoriza iilor speciale eliberate de organele administra iei publice locale,
principalele acte normative în acest domeniu fiind: Legea privind comer ul intern,
Regulamentul privind ordinea gener de desf urare a activit ii în cadrul unit ilor de
alimenta ie public , Instruc iunea privind formarea pre urilor în cadrul organiza iilor de
alimenta ie public , ect.
Calcularea pre urilor de vînzare trebuie s fie efectuat în strict concordan cu
prevederile actelor normative, dar i în baza conjucturii pie ei, astfel încît s fie stabilit un
adaos comercial de alimenta ie public adecvat localului sau unit ii de alimenta ie
public (categoria I, II,III), care ar putea acoperi toate cheltuielile generate de procesul de
82
preg tire apreparatelor culinare, a produselor de cofet rie, precum i a celor determinate
de realizarea m rfurilor, mai mult ca atît, de afi ”capabil” s genereze un profit economic
necesar pentru dezvoltarea economic a unit ii economice-de altfel acesta fiind
obiectivul principal pentru existen a i func ionarea oric rei entit i economice.
Este important pentru unitatea de alimenta ie public s - i stabileasc direc ia de
activitate în care vor fi orientatea toate sursele materiale i nemateriale, fie c aceast
unitate activeaz cu un anumit specific, în cazul întreprinderii analizate- aceasta fiiind
tipul restaurantului specializat în buc rie regional , de aici rezultînd i specificul
procesului de produc ie (tehnologia special de preg tire a bucatelor, necesitatea de
materii prime specifice- în special carne de ovine, condimente, ceea ce conduce la
utarea diferitor furnizori, precum i a procesului de deservire a clien ilor-
îmbr mintea chelnerilor, anturajul localului,ect. De aici rezultînd i structura
cheltuielilor i a costului preparatelor culinarea preg tite, prin urmare pre ul m rfurilor
vîndute i acestor preparate culinare fiind determinat în concordan cu ace ti factori.
Cu toate c se consider unit i de comer , în unit ile de alimenta ie public , în procesul
activit ii lor apar acelea i articole de consumuri ca i în produc ie- uzura mijloacelor fixe
( a ar gazelor, microundelor, utilajelor de prelucrare a c rnii), salariile muncitorilor care
nemijlocit particip la procesul de produc ie-a buc tarilor, cofetarilor, serviciile ter ilor-
energia electric , apa, gazele naturale-toate acestea, îns , în alimenta ia public constituie
articole de cheltuieli general-administrative i/sau comerciale. Astfel încît unit ile de
alimenta ie public , conform prevederilor Legii cu privire la comer ul intern reprezint
unit i de comer i nu de produc ie, metoda de eviden a consumurilor i cheltuielilor de
preg tire a preparatelor culinare este cea de comer i nu cea de produc ie, adic cu
utilizare subconturilor contului de m rfuri i nu a contabilit ii de gestiune.
Deasemenea spre deosebire de unit ile de produc ie, în cadrul unit ilor de alimenta ie
public obiectul de calcula ie constituie pre ul i nu costul, ceea ce prin urmare
condi ioneaz un proces complex de determinare a pre urilor, avînd în vedere sinecostul
preparatului culinar respectiv (adic doar costul materiilor prime calculate) i m rimea
adaosului comercial specific, capabil s acopere cheltuielile generate de procesul de
produc ie i desfacere i s ”creeze” profit. Mai mult ca atît acest proces complex ce
determinarea a pre urilor implic utilizarea multor documente i formulare specifice
activit ii de alimenta ie public : planuri-meniu, cartele tehnologice, fi e de calcula ie,
ect.
83
Unit ile de alimenta ie public opereaz cu volume mari de stocuri de m rfuri i
materiale, de aceeia gestiunea eficient a acestora constituie o problem important în
procesul activit ii unit ilor de alimenta ie public . Astfel normarea acestor stocuri,
depozitarea lor, efectuarea oportun i ra ional a comenzilor, stabilirea necesarului de
rfuri astfel încît s nu fie acordate surse suplimentare pentru între inerea acestor
stocuri, dar în acela i timp i s fie satisf cute necesit ile clien ilor-constituie o tem
important i larg în organizarea activit ii, legat nemijlocit i de sistemul
informa ional eficient al întreprinderii, i de cultura organiza ional a acesteia, i de
rezervele financiare, materiale, i umane ale entit ii.
Un factor important ce influen eaz activitatea acestor tipuri de unit i economice
reprezint i eviden a pierderilor de m rfuri din perisabilt ile natuarale, eviden a
amabalajului, veselei, inventarului de produc ie i gopod resc, precum i organizarea
eviden ei i reflectarea în contabilitate a deservirii delega iilor, desf uararea diferitor
banchete, respectiv eliberarea facturilor fiscale i achitarea clien ilor prin intermediul
diferitor modalit i de plat numerar, carduri bancare, virament.
Toate aceste momente avînd o influen nemijlocit în organizarea contabilit ii acestor
unit i economice cu o activitatea de alimenta ie public , care la prima vedere pare atît de
evident i de simpl , îns care într-adev r reprezint un proces foarte complex atît în esen a
sa de prestare a acestor servicii de alimenta ie public , cît i din punct de vedere a sistemului
informa ional, în special al organiz rii eviden ei contabile-componentei de baz a acestui
sistem, care necesit prelucrarea unui volum enorm de informa ii începînd de la necesit ile
i cele mai alese preferin e ale clien ilor (calcula iile pentru preparatele culinare i finisînd cu
întocmirea rapoartelor financiare i luarea deciziilor economico- financiare de lung i scurt
durat .
84
Bibliografie:
I.Acte legislative i normative:
1.1. Legea contabilit ii. nr.113-XVI din 27.04.2007// MO nr.90-93 /399 din 29.06.2007.
1.2. Standardul Na ional de contabilitate 1 „Politica de contabilitate” // „Ghidul studentului” –
Chi in u: ed. Vivar-Editor SRL, 2007., 702 p.
1.3 Standardul Na ional de contabilitate 2”Stocuri de m rfuri i materiale” // „Ghidul
studentului” – Chi in u: ed. Vivar-Editor SRL, 2007, 712 p.
1.4. Standardul Na ional de contabilitate 3„Componen a consumurilor i cheltuielilor
întreprinderii” // „Ghidul studentului” – Chi in u: ed. Vivar-Editor SRL, 2007., 718 p.
1.5. „Comentarii cu privire la aplicarea Standardului Na ional de contabilitate 2” // „Ghidul
studentului” – Chi in u: ed. Vivar-Editor SRL, 2007., 821 p.
1.6. Standardul Interna ional de contabilitate 2 „Stocuri”.
1.7. Codul fiscal al Republicii Moldova i legile pentru punerea în aplicare a titlurilor
acestuia, „Contabilitate i audit”, an. 2010, nr.1.
1.8. „Regulamentul privind inventarierea nr.37 din 28.04.04. // MO al Republicii Moldova
nr.123-124 /268 din 27.07.04. cu complet rile la situa ia de la 16.09.07.
1.9 ”Legea privind comer ul intern nr.749” din 23.02..1996// MO nr.31 din 23.05.1996
1.10 Hot rîrea guvernului Republicii Moldova ”Cu privire la aprobarea Regulilor de baz ale
comer ulu cu am nuntul i activit ii în sfera alimenta iei publice pentru agen ii
antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova” Nr.49 din 24.01.94// MO nr.1/28 din
30.04.1994
1.11 ”Instruc iunea cu privire la formarea pre urilor în cadrul unit ilor de alimenta ie public pe
teritoriul Republicii Moldova” aprobat prin Ordinul Departamentul de Comer al Republicii
Moldova nr.12 din 26.04.1996// MO 034 din 06.06.1996
1.12 Hot rîrea Guvernului nr. 111 din 01.02.2007 cu privire la aprobarea Strategiei de sus inere
a dezvolt rii comer ului interior în Republica Moldova pentru anii 2007 – 2009 // M.O. 2007,
nr.18-20, art.124
1.13 Hot rîrea Guvernului nr.1068 din 20.10.2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire
la recep ionarea m rfurilor conform cantit ii i calit ii în Republica Moldova // M.O. 2000,
nr.137-138, art.1174
1.14 Hot rîrea Guvernului nr.996 din 20.08.2003 despre aprobarea Normelor privind etichetarea
produselor alimentare i Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj // M.O.
2003, nr.189-190, art.1046
85
1.15 Hot rea Guvernului nr.1141 din 04.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de gestionare a Registrului de reclama ii // M.O. 2006, 161, art.1233
1.16 Hot rîrea Guvernului nr. 474 din 28.04.1998 cu privire la aplicarea ma inilor de cas i
control cu memorie fiscal pentru efectuarea decont rilor în numerar // M.O. 1998, nr.62-65,
art.589
1.17 Hot rîrea Guvernului nr. 547 din 04.08.1995 cu privire la m surile de coordonare i
reglementare de c tre stat a pre urilor (tarifelor) // M.O. 1995, nr.53-54, art.426
1.18 Hot rîrea Guvernului nr. 335 din 24.05.1994 privind liberalizarea continu a pre urilor //
M.O., 1994, nr.5, art.180
1.19 Hot rîrea Guvernulu nr.1508 din 21.11.2002 cu privire la aprobarea Nomenclatorului-tip al
unit ilor de comer cu am nuntul // M.O. 2002, nr.159-160, art.1645
1.20 Hot rîrea Guvernului nr. 65 din 26.01.2001 cu privire la aprobarea Regulilor de
comercializare cu am nuntul a unor tipuri de m rfuri alimentare i nealimentare // M.O. 2001,
nr.11-13, art.101
1.21 Hot rîrea Guvernului nr. 212 din 04.04.1995 despre aprobarea regulilor de comercializare
cu am nuntul a produc iei alcoolice // M.O. 1995, nr.25-26, art.193
1.22 Hot rîrea Guvernului nr.1209 din 08.11.2007 cu privire la prestarea serviciilor de
alimenta ie public // M.O. 2007, nr.180-183, art.128
1.23 Hot rîrea Guvernului nr.147 din 12.03.1996 cu privire la aprobarea Regulilor deservirii
sociale a popula iei // M.O., 1996, nr. 25-26, art 213
II. Manuale, monografii, c i, bro uri:
2.1. „Coresponden a conturilor contabile conform prevederilor SNC i codul fiscal”
/Alexandru Nederi a – Chi in u: Contabilitate i audit,2007-640 p.
2.2. „Contabilitate financiar ” / Alexandru Nederi a – Chi in u: ACAP, 640p.
2.3. „Principiile de baz ale contabilit ii”, Needles GR., Ir.B.E., Anderson H.R., Caldwell
I.C. – Chi in u: ed. Arc, 2000, 1320 p.
2.4. „Tratat din contabilitatea financiar ” / Feleaga N., Iona cu I., - Bucure ti, ed. Economica,
