d

ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TQM. XVI MEM. ir

PRACTICA DOMNEASCA A UNUIIDEOLOG : DIMITRIE CANTEMIR

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

edinf a dela 12 Aprilie 1935

Ce a insemnat Dimitrie Cantemir in vieata politica aMoldovei, pe care a incercat s'o faca libera de Turci, legand-oin conditii de autonomie desavarsita, cu o dinastie a ei, cu ooaste care s'o apere, cu intoarcerea inapoi a teritoriului ajunssupt stapanire otomana, e asa de bine cunoscut incat nu maie de nevoie sa se reia cercetarea imprejurarilor in care s'aajuns la legamantul cu Petru-cel-Mare, la primirea acestuiala Iasi, la participarea militara a Moldovenilor, iar, la, urma,dupa neizbanda Tarului, care se visase peste Dunare in caleaspre imparatescul Constantinopol, retragerea in Rusia, undeacest om cu indrazneata minte inalta a vegetat intre strainiprea putin atinsi de cultura, avand el singura mangaiere acetirilor, studiilor si scrierilor sale.

Ce nu a format obiect de cercetare e atitudinea neobis-nuitului Domn fats de vieata insasi a patriei pe care de douaori, si tot pe scurta vreme, a ajuns s'o stapaneasca acestideolog dominat de elementele abstracte ale crezului sau luatdin carti si hranit printr'o neobosita cugetare.

SA incercam a desface, din acest domeniu, cateva

Cand batranul Constantin-Voda Cantemir ispravitvieata, fiul mai mare, Antioh, fiind ostatec la Constantinopol,intre tinerii Moldoveni era o mare miscare spre ispravile

r A. R. Memoriile Segiunii Istorice. Seria III. Tom. XVI. Mem. rr.

311

-t,

'11

`

g

'

. ,

si-a

LI

Aillosrmwswerarrailoriommortarateroosirmarawirgirla

- Tin '5".....sa

2 N. IORGA 212

razboinice, daca nu subt steag propriu, cum de sigur ca arfi dorit, macar subt acela al vecinilor in lupta pentru cau-zele for nationale : Poloni, in randul intaiu'si Rusi, pansla acea minune de eroism aventuros care a fost Carol alXII-lea, leul nebiruit » pentru oamenii nostri de atunci.

Beizadeaua Dimitrie era si el partas al acestei stari despirit si, pe langa aceasta, trait pans atunci in tars, el erapatruns de acea traditie care, cum a expus-o el insusi, in ad-mirabila carte din exil, Descriptio Moldaviae, prevedea cer-cetarea in fata boierilor a o testamentului » Domnului mort

deci principiul de ereditate, si, interesat, Dimitrie adaugiaca se putea inlatura fiul eel mai mare in folosul celui maimic apoi, cu multe ceremonii impunatoare, asemenea cucele obisnuite la Imparati, binecuvantarea cununii de our pecare unul din dregatorii cei maxi ai Orli avea privilegiul de ao pune pe fruntea noului stapan.

Prezenta in Cara a trei Patriarhi: de Alexandria, de Antiochiasi de Ierusalim, pe langa un Ecumenic mazil, Iacob, care s'asi stins in Cara, participarea for la slujba pentru Domnul ra-posat ceremonie cum nu se mai vazuse in tars trebuiausä indemne pe acela care se simtea mostenitorul de drept altatalui sau la o anumita atitudine legata de seculara traditiebizantina trecuta la noi.

Era, in sfarsit, viu in mintea tuturora felul cum prin vointaboierilor si anume a celor dintr'un singur partid prinaclamatiile soldatilor urmate de marele vuiet surd al multimiidin strada fusese ridicat in Scaunul Tarii-Romanesti la moar-tea inainte de vreme a lui Serban-Voda Cantacuzino nepotullui, Constantin Br ancoveanu.

Deci asa s'a procedat si in Iasul dela 1693.

Cele trei cronici moldovenesti ale acestui moment prezintaaceasta alegere si inscaunare in aceleasi forme.

Nicolae Costin arata pe scurt cum (c boierii de casa lui Can-temir » e ridica » pe Dimitrie : in fruntea for stim ca era cum-natul tanarului, Lupu Bogdan, om energic, de care lumeafusese deprinsa a asculta, si bogatul, mesterul in tot felul deuneltiri Iordachi Roset, care, fusese si el in legaturi de familie

a

213 PRACTICA DOMNEASCA A UNUI IDEOLOG: DIMITRIE CANTEMIR 3

cu un Domn, ca unul care tinuse pe fiica, moarta tanara siingropata la Barnova, a lui Dabija-Voda.

E dus, in lipsa Mitropoliei, neispravita, la biserica lui Stefan-cel-Mare, de curand reparata si crescuta de TarigradeanulAntonie Roset, Sfantul Nicolae, unde Dimitrie a tinut sa seaseze, in o gropnita » pregatita pentru Domnul reparator,trupul, mutat apoi in fundatia cantemireasca dela manastireaMira, batranului sau parinte. Patriarhul Gherasim de Ale-xandria face slujba, dupe vechea dating imparateasca pe caretrebuia s'o cunoasca. « Sarutarea poalei », potrivit cu modaturceasca, se face de toata lumea la Curte 1).

Neculce, omul lui Dimitrie Cantemir, intr'o mai large po-vestire, atribuie insa rolul de capetenie in aceasta creatiunedomneasca, nu boierilor din partidul cantemiresc, ci casteimilitare. « Slujitorii au si inceput a strigare ca altul nu li trebuiesa fie Domn, ce numai Dumitrasco beizadea, feciorul luiConstantin-Voda. Ce boierii si tara nu cutezau sa zica intr'altchip, ca se temeau de slujitori; ce numai le cauta sa priimeascasi sa zica cum ziceau slujitorii ». 0 intarire turceasca intam-platoare se adauga. Un simplu aga era la Iasi, cu trebi, siacesta, « vazand ca striga cu totii intr'un cuvant », isi arogadreptul de a confirma tumultuoasa alegere, mergand 'Dana laasezarea in biserica langa Scaunul domnesc, ba luand chiarloc in alt scaun. Urmeaza, de sigur, molitva aratata mai susla Sfantul Nicolae 2). o Si au inceput a slobozire pustile celemari si a zicere surlele, trambitele si a batere tobele, pe obiceiu,tabulhanaua 3). »

Desi se ceruse prin trimisi speciali, intre cari un Canal-Roset, intarirea din partea Sultanului, ea n'a putut ficastigate, desi, cum am vazut, aga pusese in spinareabeizadelei un caftan provizoriu. In curand acela care seintitulase Dimitrie-Voda trebuia sa ieie calea catre Con-stantinopol.

Din aceasta a Domnie » neconfirmata, pe care cel care cre-zuse ca o putea pastra n'a pomenit-o in acte sau scrise de

1) In Letopisetele lui Kogalniceanu, II, p. 39.2) Ibid.; p. 244.3) Ibid.

.

:

;5-

..

4 N. IORGA 214

mai tarziu, nu ne-a ramas niciun document, desi carti dom-nesti au trebuit sa se dea in acest asa de scurt rastimp.

Noua Domnie, pe care Dimitrie Cantemir o datoria inter-ventiei Hanului Tatarilor si, probabil, si unora din prieteniiconstantinopolitani, arata un fel de a fi cu totul deosebit.Ace la care devenise, in Capita la imperiului, un tanar < cilibiude princiara origins, traind dupa moda locului si a vremii inpalatul a carui infatisare o cunoastem si din care s'au pastratimportante ruine, purtand in acelasi timp turbanul si hangerulca si cravata si haina stransa pe corp a curtenilor marelui regefrancez, cu al carui ambasador era in legatura, se simtiaacuma ca un reprezentant al acelui spirit apusean pe care-1putuse cunoaste zilnic in Pera plina de Levantini, in lacasurileambasadorilor straini. Nu mai visa de apuse splendori bizan-tine, pastrate din instinct in vechea lui Moldova, ci tindeasa se manifeste ca un iubitor de oameni, vrajmas al porn-pelor, despretuitor al formelor, sprijinitor inainte de toate alsaracilor, gata sa-i ajute chiar in dauna Camarii domnesti sia Vistieriei, iar, fats de boierii speriati de ifosurile imperialeale lui Nicolae Mavrocordat, de asprimea cu care cadea asu-pra celor banuiti de dansul, chemand calaul ca sä mantuiepe data cu dansii, el aparea ca un bun tovaras din vremileintaii tinerete, socotind, pretuind si asezand pe fiecare dupavrasta si vrednicia lui.

In aceste privinti toate izvoarele de tali concords.Dupa Nicolae Costin, pe care noul drum it aseza, pentru

pedanta lui invatatura si cunoasterea, dela Iezuitii din Iasi, sia limbii latine, in fruntea noului Divan, Dimitrie Cantemiraparu la Iasi, coborindu-se din posta turceasca, «menzilul im-paratesc cu o neobisnuita simplicitate. Nu era Tanga dansulnimic din semnele impunatoare ale unei not stapaniri nicituiurile &Amite de Sultan vasalilor infeodati de dansul, nicisteagul de Domnie, nici muzicantii turci cari cantau, dupgdating, de inscaunare fara tuiuri, fara sangeac, fara tabul-hanaoa imparateasca *. Atata numai ; un Turc purtand nu

1) 89.

.

! :

u

Ibid., p.

1)

a

5,

215 PRACTICA DOMNEASCA A UNUI IDEOLOG: DIMITRIE CANTEMIR 5

stiu ce semn al puterii, in care cei nedeprinsi cu un astfel dealaiu vazura numai « o ghioaga lunga de lemn tinuta amana ».Cu dansul, cu clerul, cu boierii, cu slujitorii si multimea cese va fi adunat, el merse la biserica lui Stefantefan-cel-Mare, unde-iera ingropat parintele, si acolo primi pe frunte mirul, cu oevlavie pe care vom vedea ca o inseamna un martur strain.

Cuvantarile altora se indreptara iarasi, dupa ceremonialularhaic, catre dansul. Dar elocventa lui Voda insusi trebuisa intreaca pe a laudatorilor sai. Cronicarul o afirma : fiind« slovesnic », el a cerut cu caldura « sa fie unii catre altiiintru dragoste, poftind pre cei batrani ca pre niste parinti,pre cei de vrasta sa ca pre niste frati, pre cei mai tineri ca preniste fii, areitand ce ar fi folosul unirii boieresti». Indemn cenu se auzise niciodata in aceasta Moldova sfasiata de interese,mancata de cumplite uri, in care unii erau pentru MihaiRacovita, altii pentru tanarul Constantin Duca, ba cate unulsi pentru Tarigradeanul Nicolae Mavrocordat, fara sa uitampe anume boieri cari, intre cele doua beizadele lasate deConstantin-Voda Cantemir, preferau pe fiul cel mare, a caruiinlaturare dela succesiune a incercat s'o explice prin traditia;aril Dimitrie : Antioh-Voda.

Aceeasi « filosofie » o recunoaste credinciosul sfetnic al luiDimitrie-Voda, Ion Neculce. Pe cand, in Domnia lui Antioh,fratelui mai mic ii iesise numele ca e « nerabdator si manios,zlobiu la betie », «om rau », acuma, din inaintarea vrastei saudin experienta in lucruri de turburari si de razboiu, « asa searata de bun si bland ca tuturor le erau usile deschise, fi ne-morel, de vorovia cu tog copiii ». 0 induiosatoare nota aacestui temperament superior, rafinat si inaltat prin cetireamultor carti si prin cunoasterea atator oameni alesi: placereade a se apropia si de sufletul nevinovat al copiilor tarii salede nastere.

Banii steagului e silit, contra vointii sale, a-i scoate, pentruplati la Constantinopol Domnia, dar cu un sfert mai

putin decat ceruse Nicolae Mavrocordat, deci trei miff degalbeni. Prieten al mazililor, din ale caror randuri de vred-nici gospodari si de ostasi nascuti i se tragea neamul si dupatata si dupa mama, el le scade la jumatate dajdea, « si unora

1

Y.

6 N. IORGA 216

si mai bine ». Desfiinteaza prin <( testament », deci cu blastamal clerului, rostit de Mitropolitul ;aril, desetina, si poate

cum se va vedea din alts marturie , nu numai pentruboieri, cum o afirma Neculce, desi acesta spune in toataforma ca a acest obiceiu se facuse dela Mihai-Voda de daudesetina boierii, iar Dimitrasco-Voda i-au iertat ». Aceastaera si firesc ca unul care, in deosebire de altii, «lacomie nuavea mare ».

Aplecat spre cei mici si saraci, el aduna toata boierimea injurul lui, cautand in Unirea lor: sprijinul pentru viitorulprimejdios de lupta cresting; « deci boierii, vazand asa milssi nemarire, incepuse toti a se lipire si a-1 laudare

Se observa, ca element de critics, atata ca, necunoscandCara, de mult ce traise dincolo de hotarele ei, judecata, la care,ca orice Domn, era indatorat zilnic, nu-i era prea sigura:

la.giudecatia nu prea putea lua sama bine, poate unde fusesetrait mult la Tarigrad, in strainatate ».

pentru toate acestea el nu cerea altceva cleat o recu-noastere dare de sigur i se cuvenia: « lucrurile lui poftea sd fielandate » ). ySi care e oare omul superior care, intre ai lui,carora osteneste a li face bine, sa n'o fi dorit candva in

S)i" iata un al treilea contemporan, acela care trece subtnumele modestului logolat de Divan Mustea. Iarasi lipsa do-rintii de a se impune prin forme exterioare: <( Au venit maidegrabd ford gloatd, ford de nicio mfindrie ». Aceeasi prieteniefara deosebire de varsta si de rang: <( S'a aratat catra toti cudragoste si cu bland*, si pre toti boierii ii Linea la cinste, sitara nu o au supdrat cu bani, ce prea usor au ldsat pe sdraci,ca sit poatd pldti mai lesne », adaugind ca si lumea, cu ochii lanadejdile muscalesti, nu era dispusa sa caute pang in fundulpungii 2).

un glas strain se adauge la acelea care arata intentiilede noun Domnie, « filosofica », ale lui Dimitrie-Voda. Spi-ritualul parazit corfiot, facand haz de instrainarea, de saracia

1) Ibid., p. 302.2) Ibid., III, p. 43. Al patrulea martur, Grecul Amiras, vorbeste numai de

inovatiile lui Dimitrie Cantemir in ce priveste muzica turceasa (ibid., p. 117),

.

.

».

. .,,

. 1

Si 0'

sevieata,? . . .

; ,r

i

.;

fSi

.

217 PRACTICA DOMNEASCA A UNUI IDEOLOG: DIMITRIE CANTEMIR 7

si de boala sa, Anastase Condoid, asezat de mai mult timpin aceasta Moldova, unde mediul boieresc, chiar in Iasi, i separea greoiu si neintelegator, in comparatie cu ce lasase ininsula sa influentata de Venetia, impartaseste lui Hrisant,Patriarh al Ierusalimului, cu care Dimitrie va avea tainicelegaturi politice, cum apare stapanitorul abia sosit in Iasi,fata de acel Nicolae Mavrocordat pe care totusi scriitorul itrecunoaste ca fusese « intru toate prea-glorios, prea-bogat,vrednic de o puternica imparatie » 1). Aratand de ce ajutors'a invrednicit dela fostul Vornic Iordachi Ruset, ajuns acumaHatman, el urmeaza asa, vorbind de Domnul insusi: <( A

venit Domnul cel nou, la inima caruia am cunoscut o bund-vointa fata de mine care n'a stiut maguli cu cuvinte plasmuite,ci a face bine cu bogate daruri. I-am rostit o lauda la ceasulvenirii lui, si mi-a daruit un frumos postav de doisprezececoti, canavat, de matasa, venetian, de saizeci de lei, si m'aasigurat sa iau cat luam si de la Domnul de mai nainte. Sperde la marinimia lui acel ajutor pe care nu 1-am stiut de lasocotinta guvernarii otomane ».

«Si rugaciunea Ta », adauge el, sa fie aceasta : sa-i dea o marestabilitate si stare pasnica pentru de obste folosul carmuiriitarii, caci si de Dumnezeu se teme, bisericile lui le venereazd, sipoporul nu-1 suporci n'a volt cheltuieli de Domnie noud si ainldturat peste tot darea albinelor si a viilor. Boierii cari defrica se salasluiau prin pustiu, de mult curaj s'au intors laale lor, rasufland aierul for pai-intesc cu toate formele bu-curiei si multamirii. In scurt, straluceste in Bogdania azi oschimbare a dreptei celui Prea-inalt, caci a rasarit in eanou soare de dreptate ».

Aceeasi multumire cu noul Domn o arata Condoidi si inscrisoarea dela 18 Aprilie, in care vorbeste de rasplata dinbielsug pentru opera de traducere la care, din insarcinarealui Hrisant, lucreaza cu greutate, fara un Lexicon ca acela,vestit, al lui Scriverius (Schryver), si ureaza <c intarirea peparintescul Scaun » a celui care asa de generos a fost fats dedansul. Rolul strain lui era de a face predicele grecesti, de o

1) Iorga, in <, Hurmuzaki r, XII, pp. 83-85, Nr. LI,

;

. ,

,

N. IORGA 218

retorica aleasa, in zilele Postului celui mare, si in frumoasabiserica a lui Voda-Barnovschi. Cu acest prilej aflam ca egu-menul, care carmuia in numele Sfantului Mormant, se facusevinovat de les-maiestate, de buns sama atacand pe Dimitriein folosul fostului stap an grec, Nicolae Mavrocordat, si atrebuit ca Domnul sa se gandeasca la legatura vinovatului cuPatriarhul Ierusalimului pentru ca pedeapsa sä nu fie si maiaspra.

Dar Inca din acel moment problema grea a politicei externeintre Turci, Suedezi si Rusi se punea aceluia care, de mult,cu sperante mari, o resolvise teoretic. Condoidi arata ca laCetatuia erau adapostiti Suedezi, Poloni de-ai lui StanislavLeszczynski si Cazaci de subt ascultarea lui Mazeppa, aliatuleroicului rege 1).

Alcatuirea Divanului Domnesc pune alaturi boieri de maiveche si mare vaza, ca Nicolae Costin, Lupu Costachi, Cons-tantin Costachi, Ioan Sturza, Sandu Sturza, Ilie Catargiu,cu oameni noi, din tineret, ca Hatmanul Antohie (alt Antioh)Jora, Ioan Neculce, Gheorghita Paharnicul, Dabija Banul,locul de Postelnic fiind rezervat unui Grec constantinopolitan,de cunostinta intima, acel « Spraioti Dracumana », care tre-bue sa fie dragomanul Euspragiotes, Evspraioti 2).

Cu acesti sfetnici el va fi desfasurat o intreaga activitatedominata, fireste, de un spirit nou. Din nenorocire actele ces'au pastrat privesc lucruri fara insemnatate.: privilegii pen-tru boieri de cei noi, si mai ales ostasi tineri, ca Stefan Luca,fost al treilea logofat a). Paharnicul Adam Luca, Alexandru,capitanul de Falciiu 4), Sandu Varnav, parcalabul de Orheiu,Pavel Varnav, Apostol Dabija 5), Beldiman treti logofat 6),restul privind pe episcopul de Roman, Pahomie 7) , preoti sialti slujitori bisericesti 8), calicii sau miseii tot din Romanul

') Ibid., pp. 85-86, Nr. VII.2) Neculce, p. 302.3) Bibl. Ac. Rom., CXLI, z8. Cf. pentru dansul Nicolae Costin, p. tot.4) Bibl. Ac. Rom., XLVII, 214. Cf. Codrescu, Uricariul, XVI, pp. 221-2.5) Ibid., LXX, 189.6) Ibid., XII, 261. Pentru un fazes dela Alexesti, ibid., CIV/42. Cf. si ibid.,X, 6.7) Ibid., LXVI, 4.8) Ibid., LXXXVI, 54

gi

8

219 PRACTICA DOMNEASCA A UNUI IDEOLOG: DIMITRIE CANTEMIR 9

Vladicai Pahomie 1). Am publicat candva in aceste a Memorii »

chiar un document de caracter militar.Ce pacat ca nu ni s'a transmis dela el o condica asemenea

cu acelea ale Fanariotilor urmatori ! Dar ca in aceasta admi-nistratie, pe care abia o intrezarim, era o politics, apare ne-indoielnic.

Ne putem gandi ce ar fi dat ea daca lui Dimitrie Cantemir

i-ar fi fost ingaduit a imbatrani in Scaun, si cu atat maimult a lasa Domnia urmasilor cari sa continue inoirea Sta-

tului dupa exemplul lasat de dansul.Nu odata imprejurari neprevazute au stricat norocul acestui

popor.

--- 1) Ibid., LXV, (2)27. Alte documente ale lui ar trebui adunate,

PRETUL: LEI 5.

'

VERIP1OAT

p

1,-

Ij

f '

".

11-

1

i t . , ./ "", - . . .

- 4 ':f,...

-: 1 '

st . = Fv" 47:-....

t ' % 1,1 .

.

v

.

64. . I ,

r.

9?'/".'" ':

9

17-.- 1 ',, ".

!ifir^

6.,

t. N.5a

/Mar+