ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL XXI MEM. 2.

LUI MIHAI VITEAZUL2. ZAVIRA SI OPUSCULUL LUI DIMITRIE

CANTEMIR DESPRE LUPTA INTRECANTACUZINI 51 BRANCOVENI

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

rotea L I *r

4 A C r

M. 0., IMPRIMERIILE STATULUI DEPOZIT LA LIB R A RI IL EIMPRIMERIA NATIONALA PRINCIPALE DIN TARA

BUCLTRESTI193 9

II

1310

,

1

Pill/ 4

I

I. «CALICID

MEMORIILE SECTIUNII IS TORICESERIA III Lei

TOMUL I, (1922-23) oo.-

TOMUL II, (1923-24) x 30. -

TOMUL III, (1924-26) 840.-

TOMUL IV, (1924) 16o.-

TOMUL V, (1925-26) r6o.-

TOMUL VI, (1926-27) 300.-

TOMUL VII, (1927) 300.-

TOMUL VIII, (1927-28) 320.-TOMUL IX, (1928-29) 200.-TOMUL X, (1929) 400.-TOMUL XI, (1930) 340.-TOMUL XII, (1931-32) 300.-TOMUL XIII, (1932) 300.-TOMUL XIV, (1933) 300.-

TOMUL XV, (1934) 300.-

R. V. BOSSY. Agentia diplomaticA a Romaniei in Belgrad i legaturilepolitice romAno-sfirbe sub Cuza-Voda 5o.-

P. PANAITESCU. Contributii la istoria lui Stefan cel Mare 25.-G-ral R. ROSETTI. Granitele Moldovei pe vremea lui Stefan cel MareG-ral R. ROSETTI. Un document inedit asupra miscarii dela 3 August 1865 15.-G-ral R. ROSETTI. Despre unele precizari recente ale locurilor bAtAliilor

dela Doljesti, Vaslui i ScheiaAUREL V. SAVA. Vornicul de Vrancea 48.-ALEX. LAPtDATU. Doi misionari scotieni in Tarile Romano scum o

sutA de ani 20.-ALEX. LAPtDATU. Evreii in tarile noastre acum o sutA de ani . . 20.-N. IORGA. Wilhelm de Kotzebue si momentul de prefacere modernA a

societatii moldovenesti 80.-N. IORGA. Memoriile unui vechiu dascalG-ral R. ROSETTI. Problema militarA romAneascA alaltAieri-ieri-azi . 12.-

5.-

TOMUL XVI, (1934-35):IOAN C. FILITTI. Proprietarii solului in trecutul Principatelor RomAneN. IORGA. $tiri despre Axintie UricariulCONST. I. KARADJA. Despre editiile din 1488 ale Cronicei lui Johannes

de ThuroczG-ral R. ROSETTI. 0 mica intregire la istoria lui Stefan cel Mare .

I. NISTOR. Tratativele lui Mihai Viteazul cu PoloniiN. IORGA. Legaturi cu manfistirile Meteorele din Tesalia. Cu o notita

despre Nicolae-VodA PetrascuN. IORGA. Testamentele domnitei Elina CantacuzinoGEORGE FOTINO. G. Popovici: Un istoric uitat al vechiului Drept

rom AnescN. IORGA. Bucurestii de scum un veac, dupa romanul unui avocat (Ioan

Em. Bujoreanu 862)N. IORGA. I. Scrisori de familie ale vechilor Brancoveni.N. IORGA. II. Dota arzuri ale tarn dare Sultan in sec. XVIII . . . .

240.-I 5.-I 5.-

15.-'5.-7.-

40.-I5.-20.-

10.-

z5.-

---

15.-5--

--

. . . . . .....

..... . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . ........... .....

iii3LIOTECA .,, :131TARA

listert. IonA

ColaIijventar

I. «CALICII» LUI MIHAI VITEAZUL0 NOUA ORANDUIRE A LUI

II. ZAVIRA I OPUSCULUL LUI DIMITRIECANTEMIR DESPRE LUPTA iNTRE CANTA-

CUZINI SI BRANCOVENIDE

N. IORGAMEMI3RU AL ACADEMIEI ROMANE

Sedinta dela 9 Decemyrie 1938.

I.

Un magistrat prieten mi-a &mit pentru Institutul deIstorie Universala douà acte din vremea lui Matei Basarabprivitoare la un Vintila din Greblesti, in judetul Arges, si lasotia lui, Anca.

In al doilea, din 1652, se vede cum o jupâneasa, sescrie in text: « jupana », Dumitra Vorniceasa, cu cei patrufii ai ei, da celor doi o bucata de pamânt in acest sat. Ar fiinteresant doar prin frumoasa limba romaneasca, in care seintAineste i cate o forma arhaica sau locala, cum e /u, in locde lui. Dar insernnatate deosebita are primul document, siiata de ce:

Matei-Voda judeca procesul dintre Vintila i dintre Preda,fiul lui Teodosie (Rudeanu) Vistierul, Logofatul i apoiBanul lui Mihai Viteazul 1). Preda staruia cà paritul ii esteruman, dar Vintila aduce inainte marturie staretilor vechi ce

Pentru daniile ce-i face Mihai, v. Iorga, Studii $i doe., V, p. 291, nota I; cf.ibid., pp. 679-80. Si Mihnea Turcul « iubise an't de multu « pe Teodosie, care faceinánbstirea Fliannfinda. Am dat si lista urmasilor lui la 1699; ibid.

Ai Monoriile Istorice. Seria III. Tom. XXI. Mem. 2.

.,.....w. 1-.1^-

4 d. . , i;.

,k--:,1C Ai E.,:.

1 71...'#040POLIM.Vt44

Secliunil

.

,<Z.c7/

')

.r

2 N. IORGA 26

au fost la Cozia si a egumenului Stefan, ca si a preotilor din sat,cari arata cà tatal lui Vintila « au fost dan cei calici care aufost dat räposatul Mihail Voevod pre la manastiri pentrupomeana », deci nu « ruman », la nimenea. « Calicul » faränume se casatoreste intr'un sat al manastirii, la Carnanesti,unde-si sfarseste zilele, sotia, insarcinatä, maritandu-se apoicu un altul, in casa caruia se naste Vintila. Acesta nu ramâneinsa la tatal vitreg, ci e luat la Cozia, unde calugarii ii cresc,« si au invatat si carte », fara ca ei sa voiasca a-I trage la dansii,nevrând « a sa amesteca in mila acelor raposati Domni ».Asa fiind, Vintila scapa de acela care « i s'au pus in spinare »numai « pre cuvintele altora ».

Avem a face deci cu o mdsurd a lui Mihai Viteazul. El culegepe « si-i imparte pe la nzdneistiri, cdrora ii face « po-meana», mila »0 de a ii da acesti oameni de serviciu.

Ce se intelege insa prin « calici ? E vorba oare de oamenisaraci cari cersesc, de cersetori ? Voià Mihai, care a primitmasura indatinata a principatului ardelean de a impiedecaratacirea din loc in loc a muncitorilor de pamant, masuracare i se parea potrività i pentru imprejurarile din tara sa,si a facut deci cunoscuta i mult discutata « legatura a luiMihai-Voda », sä curate drumurile de asemenea milogi,facandu-i folositori prin munca la acele lacasuri manastirestila care-i daruia ?

Se poate, dar i o alit explicatie s'ar potrivi. « Calic »,pana azi, inseamna si infirm. Se zice calic de o mAna »,

calic de un picior ». Sä nu insemne deci acesti « calici alui Mihai-Voda » ranitii i betegii razboaielor lui ? Iata oipotesa care ispiteste. 0 presintarn fará a apasa prea multasupra ei.

Milostiiu bjeiu Io Matei Basarab Voevod i gospodin vasoizemle ungrovlahiiscoe davat gospodstvami siiu poveleniegospodstvami ovom élvcü na im Ventild ot sel ot Greblestii sa snovih elitih bog' daet, ca sä fie in pace si slobod derumänie el si fee'orii lui de catra Preda Spat. sna TeodosieBanul si de catra feCorii lui si de catra toata ruda lui, mai

calici »

»

«

«

27 o CALICII LUI MIHAI VITEAZUL 3

mult val sä n'aiba. Pentru cd tatal lui Ventila ce scrie maisus el au fost clan cei calici carii au fost dat raposatul MihailVoevod pre la manästiri pentru pomeana. Deci atunce au fostdat si pre tatal lui la sfanta manastire la Cozii, intr'acei ca-lici, si tot au fost la manastire la Coziia pan au venit vreamede se-au casatorit in satul manastirii in Cämänesti ( ?) siau murit acolo. Iar dupa moartea tataine-sau muma-sa se-aumaritat dupa alt barbat, si au fost groasà. Deci 1-au fost facutin casa lui; si tot au avut pace de rumanie, n'au mai avut decatra nimeanilea nicio bantuialà. Iar, cand au fost acum,in zilele Domnii Meale, Preda Spat. sna Teodosie Banul eli s'au pus in spinare pre cuvintele altora, ca sa-1 rumaneascain silk zicand asa: cum ca i-au fost tata-sau rumanu mainainte vreame. Inteaceaia Ventilä, daca au vazut asa, el auvenit naintea Domnii Meale in Divan, cu carte de la tot sa-borul manastirii Cozii, si de la staritii cei batrani si de lapopii de acolo den sat, carii au fost pre aceale vremi, martu-risind ei toti cu ale lor suflete cum n'au fost tata-sau rumanci nimanuilea, nici 1-au mai apucat nimeanilea pana astazide rumanie. Inca si egumenul Stefan ermonah din Coziaau venit innaintea Domnii Meale in Divan de-au martu-risit cum au crescut tot acolo la manastire si au invatat Sicarte, ce lor nu le-au trebuit a sä amesteca in mila acelorraposati Domni. Derept aceaia i Domniia Mea, deaca amvazut cartea saborului manastirii i märturiseala egumenuluila Divan, Domnia Mea Inca am cautat si am judecat prederept si pre leage dumneziasca inpreunä cu toti cinstitiidregatorii Domnii Meale si am dat i Domnia Mea lu VentilaCasta carta a Domnii Meale la mana lui, de pace si de rapaosde rumanie de catra Preda Spat. si de catra fee'orii lui si decatra toad rudenia lui i mai mult val sä n'aiba in veacu, macarsä arti fi i fost tata-sau, calicul, ruman Predii Spat. maidenainte vremea, si tot nu-1 dau Domnie Mea pre Ventilda fi ruman nimanuilea, ca sa piara pomeana acelor raposatiDomni, ce sà aiba pace si rapaos, cum scrie si mai sus, ca safie si Domnii Meale pomeana i altor Domni carii vor fi in urmanoastra. Iar cine ar vrea sä faca intr'alt chip, sa-1 ruma-neasca, au pre dänsul au pre fee'orii lui, unu ca acela sa hie

4 N. IORGA 28

tra[clet] i anathima ot 318 oteti ot va Nichie i sa aiba partecu Iuda i cu Ariia la un loc, amin, j ne ot cogjd pocoleaminporizmo gospodstvami; sej i gredeatel postavihom gospodstvamijupan Dragomir Velichi Ban cralevschii i jupan DumitruDudescul Velichi Dvornic i jupan Radul Velichii Logofeti jupan Stroe Fiera Velichii Vistiiariu i jupan Preda Branco-veanul Velichii Spatar i jupan Dumitrasco Filipescul VelichiiStolnicu i jupanu Radu Mihaka Velichii Comis i jupanMarco Danovk Velichii Paharnicu i jupan Costandin Ve-lichii Postealnic, i is[pravnic] jupan Radul Vel Logofet; i azDumitru log. napisah va na stol grad Tragovist., mesta April5 dni i ot Adama daje do n[i]nea vasego pisanie tecenialeatom va leat 7151.

Monogram cu rosu. Pecete peste hârtie cusuta cu rosu.Iscalitura Io Mateiu Voevod.

Adeca eu jupana Dumitra Vor. si cu feCorii miei, anumeIvasco i Radul Peh. i Albul Peh., Dragomir Spat., scris-amzapisul nostru ca sa fie de mare credenta la mana lui Ventilasi la mana Ancai ot Greblesti, cum sä stie ca ne-amu toc-mitu de a nostra buna voe cu dumnelor, de le-amu vandutuparte nostra de mosie de la Intre Boil[e], insa dealnita lu Dantoata si a lu Valcan jumätate, de peste toot hotarul, si dein ca[m]pu si de in padure si de in apa si de in munte, ca sa[le] fie mosie lor si feC[o]rilor lor. Si insä ne-amu tocmitudereptu bani gat[a] 2.600. Si la tocmeala nostra fost-au multioameni [buni] marturie, insa ...n chileariul i Dumitru...Dumitru Buta i Dumitrelu... Noev. 8 dni, lt. 7160.

Trei peceti cu negru; pe una : c [Costan]din Vor[nic] ».Eu jupaneasa Dumitra.[Eu] Dragornir Spat. Eu Ivasco Log. san jupaneasa Dumitra.

ILIn urma unei prime versiuni date de Banul Vasile Varnav

in Archiva Romtineascd a lui Kogalniceanu, Gheorghe Siontiparia de mult, in Operele lui Dimitrie Cantemir editate deAcademia Roma* V, traducerea din greceste a acelor ateva

:

-

ZAVIRA I OPUSCULUL LUI DIMITRIE CANTEMIR 5

pagini in care Dimitrie Cantemir a infatisat, in sensul politiciisale personale, drama provocata in dinastia munteang delupta dintre neamul lui Constantin-Voda Brancoveanu si allui Constantin Stolnicul Cantacuzino 1).

Originalul se pastra numai la Biblioteca din Gottingen,dupa care s'a facut, in vederea acestei traduceri, o copiepentru Academia Romana. Astazi, prin bunatatea d-lui Fur-narachi, Institutul de Istorie Universala a capatat un al doilea,din care lipseste numai ultima pagina.

Traducatorul grec, Gheorghe Ioan Zavira din Siatista,vestit cuib de Romani balcanici, declara ca a avut inainte otraducere germana dupg cea ruseasca a originalului moldo-venesc ». Astazi, and se cunoaste, si in forma autentica,lucrarea cea mare a fostului Domn al Moldovei, Hronicul,nu poate fi nicio indoiala asupra formei prime. Traducereain ruseste a putut fi in legatura cu interesele politice alepribeagului. Ea nu s'a tiparit, i e probabil ca. Zavira, care,ca negustor prin Apus, stia bine limba germana, a gasitundeva la vreun tovaras de ocupatie forma in nenneste aopusculului.

Nu se spune unde s'a facut tiparul, la 1795, data pre-sintata greceste si in cifre arabe, dar literele au un vadit ca-racter german. Cred cä s'ar putea admite o tipografie dinLipsca, atat de cercetata de catre Greci din causa iarmaro-cului. E, de altfel, vremea and Ucuta era parohul acestorMacedoneni la Posen (Poznan), unde, in arhive, i-am gasitsi toate legaturile 2).

Sion n'a tradus foaia de titlu, care sund astfel: « Ale luiDimitrie Cantemir, Domnul Moldovei, intamplari ale celordin Valahia Cantacuzini i Brancoveni, traduse din limbagermana in a noastra limba comuna de prea-invatatul domnGheorghe Ioan Zavira, cel din Siatista, 1795 »3).

Nu se spune de unde si-a luat Zavira, intaiu in cunoscuta-ilucrare « Teatrul elenic », biografia, de altfel exacta, a lui

1) TAgficluirea de Sion a calitltii de autor a lui Dimitrie Cantemir, sprijinità peargumente de slabá valoare, nu mai e de discutat ast5zi. V. Iorga, Istoria LiteraturliRomdne, II, cap. Dimitrie Cantemir.

2) V. notele mele polone, in Mem. Ac. Rom.3) V. planqa adausä aici.

29

«

6 N. IORGA 30

Cantemir. De sigur nu din original, care nu putea s'o aiba.Faptele lui, acestea el le priveste ca «ale noastre* (at 4,airsea),ceea ce n'ar putea sa spuie un Grec. Astfel i Zavira ar faceparte dintre acei Macedoneni de la sfarsitul secolului alXVIII-lea cari erau deplin constienti de originea lor 1). Darnotiunile nationale in Sud-Estul european erau pe aceastavreme elastice. De fapt el vorbeste si de « a noastra limbacomuna

Adaug ca, precum o arata unele insemnari, volumul legatin piele dupä moda orientala era, la 1878, in maim unui Roman.

Tcp ' Avaytnameoru.

Mera role CIAAcov brwiliaw avyyeaTewv toiY ragging zotirov baggxerituirwe seal AriArecog 6 Kavregile, 6 'Hys,ucbv rik MoMaviag.

dtoi re riv worm-) ett'av xal rip nedg rag briaripag bridootv, xaiotet cal nolv,ucet,fi aOrof avyyecipiaara, gyévero yvcoardc sic rake., rivMedvrrivr mirk iv vidg Kcovaravrivov rob' Kavrepie, Hysydvog rijgMoAdavtag, xai lyevr4817 up het 1673, gv rfl MoAbavic.e, rip gv8excircphet rfig iltxtag brimthri duneog v KawaravrtrovadAst, &toygrn 7 btgrempe, up 1700. 'EvvitupsirOn riv Kaocirdeav, vv OvyargeaZeel3ci3ov wi KavraxovCivoii, roc, neckv 'HysttOvog rfig Blaxiag, xaipera rata SliTettps noihv b Kcovaravrivowcóhi dna 10 T g,,st,

1711 disbieri NixdAaov Toy Maveoxoeddrov eig riv 'Hystcoviav rçMo25avtag..`12g dg dvik sic Toy DROvov, iiflov14071 vet IhvOsecimin ripMoldavtav roli fryer", retie '00awaviov, Iliac TCP <drop gret ixatts xevy9ivearandxetatv path roll wbroxeciroeog Hereov rc `Pwacriag. ear &midira TOTE necintara rojv hboacov xara ocniv egret; 'e'deisov, ivayxciagri

vet qn5' rç nareldog xal vet ifl'aifl sic riv Pcoaatav.whip' its atiorn Hysttiov roil Mozadfi, ,671.6 roc, peyet2.ov Ilireov.earotiang (3g iiareeov rijg yvvatxOg euri9.19'ev sic riv Ihrecr5nro2tv,loon rcp gret 1718 Irv/L(29E1'4)i riv Ovyargea roil 'Hystidvog Teovfliaxor,dre phv pearled; atipflovlog lyévero roil AOroxeciroeog. Tcp gret 1722at' buaraciag al3rof, gavarit917 'Axadrhuia rfig Hereovnascog xairapt, rfl 21 roil,' .A.0yoimrov TOO 1723 grovg xai rio: 49 het rfig Ccorig&grail reyy Nov psz*Actsy. 'Hy arog siftucoy rfig Tovegoefig, Hseao*,

') V. despre el si aide de bio-bibliografie ale lui Sathas i Papadopulos-Vreths,

atirog,

aino0,

err).

oi5

whoi; Tcp

mica,

4

ZAVIRA SI OPUSCULUL LUI DIMITRIE CANTEMIR 7

'Aealaosijc, e.E2Anvtxfjc, rijg iittergeag "Air Afig, E2avovtxfic, Mo26avexfig;sal Pa Rtscfic StaMtrov. H peyeUri gatizasta &roil size xaraficiAn sic

laroelav, Otkoocplav mai Mai9.rhuartxiiv toy gxatts va ovpsekrcapi Tag xaRtrieovg ao(poiv Toil 7=QC/is') Toy mirk ?.)echi917 vet tivogaaft"mai paog Trig ' Axabnplag ralv gnwmu4iv Tag &pair. ;sal mei rOvOtivarov cofYroi5 Thte,ucbv roil Pcopa'exoid Kawaecnoil Kedrovg. Tee rijggcyztvoiag at'rtlyb" nov4para sivloetc naea no22oic avyyeaTeilotv, cliamortogxal iv rip 4,tteriecp Zvyyecilittart, evogg'opivcp 'Eaptx(3v 0gareov.Tarot, Awash) roil delorov ovreaTgcog TO mei riov b rfl BAaztct Kay-ragovCnvalv ai Beavxolgrinov novrbucirtov ovveyecim sic o26avrxiivôtdAsxrov, ;sal a3zic itterey2orrial971 eig rip "Pc000tx4v, ;cal gxsivng

milts sic r?)v fsepavosiiv. Taro stiecbv â yth, vet rO taraTiecoxal sic rip, Mocr'iv pag einlijv ötcasnrov, ha /di zatvcoatv ol lipireeot,eDsoi)onsc nae' etUoyeraiv ret *tirsea, aiazom xal ilvstOoc roI yivovgihue5v votta-srat,

'0 retheytog 'Iwcivvov Zafilea,oe Ziariorstic.

31

vjv e

t

aa

N. IORGA. Zavira i opusculul lui Dimitrie Cantemir Pl. I

M1-7tyksrrlp7"...74 x .i3O.11 ex rç

rAtimni.c, e:; Tr. 47,1,447(::.1:1 AlrdT":

414iXixtrin, . rata ..:*.fYyse.ter4V1

JiflPrtOTsarlt

111ANNOT ZABITA

4CADEmiEt

PiP114EI*

A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XXI. Mem. 2.

%

p

.;' MO 34.1All'AE,

41,2441343i1XGTOL-igt. %int1:1

n'SKIICValiii:' BIZT*0..2Y.OV:

1

,rel

TO ;/.. ..7.JATIZTILI

95.

-'71111(11

°

;

lirEma N 0%

teCi,..rA ,4

,

A ll MilIS I I

KANTEMIli).

a

ZENOVIE PACLISANU. Un vechiu proces literarN. IORGA. Practica domneascd a unui ideolog: D. CantemirI. LUPAS. Imparatul Iosif II si rAscoala tgranilor din Transilvania .

N. IORGA. Trei generatii in vieata publicA romaneasca dupa judecata luiJ. A. Vaillant

Lei

25.5.5o.5.

TOMUL XVII, (1935-36):N. IORGA. Doug hrisoave domnesti pentru mgngstirea MArgineni inchi-

natA Muntelui Sinai 30.N. IORGA. Trei rare documente fanariote to.G-ral R. ROSETTI. Din corespondenta inedita a Principelui Milan al Ser-

biei cu colonelul Gheorghe Catargi in timpul razboiului din 1877-878 35 .ST. METES. Din istoria Dreptului romanesc din Transilvania 20.N. IORGA. Formularul fanariotN. IORGA. Consideratii istorice asupra documentelor prezentate de d-I

Marcu Beza 5.FRANZ BABINGER. Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les Pays

Roumains du temps de Basile Lupu (1652) 35.N. IORGA. Comemorarea lui Lope de Vega 5.N. IORGA. Explicatia monumentului dela Adam ClislAURELIAN SACERDOTEANU. Dona' acte hategane si unul valcean to.P. P. PANAITESCU. 0 istorie a Ardealului, tradusg de Miron Costin so.ALEXANDRU CIORANESCU. Petru Rams si politica orientalA a lui

Carol Quintul so.N. IORGA. Dovezi despre constiinta originei Romfinilor 5--H. DJ. SIRUNI. MArturii armenesti despre Romania. Extrase din Cronica

Armenilor din Camenita to.N. IORGA. Mare le logofat al bisericii constantinopolitane Hierax si

insemngrile sale pe un manuscript al Academiei RambleANDREI RADULESCU. 24 Ianuarie 1862 25.TOMUL XVIII, (1936): 290.ANDREI RADULESCU. Constitutiunea cehoslovaat 45.FRANZ BABINGER. Originea si sfarsitul lui Vasile Lupu 15.I. LUPAS. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII si XIII 25.Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare la miscarea literarA si culturalA

a Romfinilor din Ungaria in sec.: XVIII si XIX . 25.N. IORGA. I. In jurul lui Mihai-Viteazul; II. Originea lui Mihai-Viteazul

dupA o cronica romaneasca 25.MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international 20.N. IORGA 0 scrisoare importantd a lui Cezar BoliacN. IORGA. Inceputurile si motivele desnationalizArii in SAcuime . . . , 15.ALEX. LAPEDATU, Un episod revolutionar in luptele nationale ale Roma-

nilor de peste munti acum o jumgtate de veac 50.I. LUPAS. Leopold Ranke si Mihail Kogalniceanu ro.N. IORGA. Congresele de istorie dela Venetia si dela Roma to.N. IORGA. Au fost Moldova si Tara-Romaneasca provincii supuse Fana-

riotilor ?N. IORGA. Sculptura in lemn romaneasca to.N. IORGA. Neamul lui Petru $chiopul si vechi documente de limbA mai

noua . . . . . . . . . 10.290.TOMUL XIX, (1937:8):

G-ral RADU ROSETTI. Un uitat, Generalul Ion Em. Florescu . .

N. IORGA. Stiri noi despre sfarsitul secolului al XVI-lea romanescR. V. BOSSY. Urme romanesti la miaza-noapteVICTOR SLAVESCU. Opera economicg a lui Ion GhicaCONSTANTIN I. KARADJA, Steagul romgnesc al lui Istratie Dabija

VoevodN. IORGA. Comemorarea lui Giacomo Leopardi

10.15.10.'5.25.5--

240.

SO.-

.

.

5.

..

5.

5.--

. . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . ............ . . . . .

. . . . . .... . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . .

. . . . . . . ..... .. . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

.

. .

. . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .... . . .......

N. IORGA. Exista o traditie literara romaneasca ?FRANZ BABINGER. 0 relatiune neobservata despre Moldova sub domnia

lui Antonie-Vocla Ruset (1676)FRANZ BABINGER. Originea lui Vasile LupuN. IORGA. 0 cronica munteang in greceste pentru secolul al XV-lea ?

Lei5.--

25.-i o.-

N. IORGA. Rogeriu Iosif Boscovich si Moldova 5.-Prof. G. TASCA. Cum a evoluat claca dela inceputul infiintarii ei si

pand azi 15.-N. IORGA. Noi descoperiri privitoare la istoria Romanilor so.-N. IORGA. Despre civilizatia romaneasca la 5870 5.-P. NICORESCU. Bisexarchus, un grad necunoscut in armata pre-byzantma 15.-P. NICORESCU. Garnizoana romana in sudul Basarabiei 20.-N. IORGA. Un memoriu politic care Cuza-Voda 5.-G-ral R. ROSETTI. Costachi Rosetti Tetcanu 1814-1879 7.-N. IORGA. Conflictul militar austro-rus in 1854-56 55.-Prof. N. BANESCU. Pared noua asupra lui Kekaumenos ..... . . 5.GH. DUZINCHEVIC1. Ceva nou asupra legaturilor lui Sobieski cu Moldova. to.ION RADUCANU. Economistii straini in Academia Romanä so.-G-ral R. ROSETTI. Insenmatatea istoricA a caderii Plevnei 7.-N. IORGA. Un mare ganditor italian despre luptele din sud-estul Euro-

pei: Giambattista Vico I0.-ANDREI RADULESCU. Constitutiunea polonA din 23 Aprilie 1935 25.-

TOMUL XX, (1938):N. IORGA. Zece inscriptii de morminte ale Mavrocordatilor 5.-N. IORGA. Despre revolutia dela 1848 in Moldova 35.-P. P. PANAITESCU, Mircea cel Batran i suzeranitatea ungureascA I 5.

N. IORGA. Inceputurile istoriei universale la Romani 20.-N. BANESCU. 0 colectie de sigilii bizantine inedite r5.-N. IORGA. Vasile Alecsandri, student la medicine x5.---

I. NISTOR. Ocupatia austriaca in Principate, 1854-1857 45.-N. IORGA. Un post al latinitatii in lumea germanica: Austria 10.-ION RADUCANU. In amintirea lui Ernest Solvay 1838-1938ION D. NISTOR. Principatele romane sub ocupatia ruseasca 35.-I. PETROVICI. La un secol i jumatate dela nasterea lui Schopenhauer xo.-Dr. KURT WESSELY. A doua Diploma Leopoldina 45.-N. IORGA. Sensul a Gazetei Transilvaniei * 5.-H. DJ. SIRUNI. Aron VodA, Raman Voda i Eremia Voda so.-N. IORGA. Intinderea spre Mani! a Moldovei lui 5tefan-cel-Mare . . . xo.-G-ral R. ROSETTI. x.-Cultura militara. 2.-Ce spune Maresalul Mackensen

despre operatiile sale contra Romaniei xo.-N. IORGA. Paralelisme helveto-romane xo.-N. IORGA. Principiul nationalitatilor i greselile lui Bismarck. . . . . xo.-G-ral R. ROSETTI. Steaguri, prapure (polemici). 5.--N. IORGA. Paralelisme si initiative de istorie universal! la Romani 12.-

TOMUL XXI, (5939):ANDREI RADULESCU. Romanitatea dreptului nostru I2.--N. IORGA. i. a Calicii lui Mihai Viteazul. 2. Zavira i opusculul lui

Dimitrie Cantemir despre lupta intre Cantacuzini i Brancoveni . . 8.

G-ral R. ROSETTI. Calarasii din vales Siretului in Razboiul de neatarnare 32.-CONST. MOISIL. Stemele primelor monete romanesti 50.-

C. 53.552. PRETUL LEI 8.-

u

.

961

5.

5.-

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . ..... . . . . . . . . . .

. . ... ..

. . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . .

. . .

. . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . ......... . . . . . .

.

. . .