I. I. U.
ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III. TOMUL XVIII. MEM. 7.7.
AU FOST MOLDOVA SI TARAROMANEASCA PROVINCTISUPUSE FANARIOTILOR?
DE
NICOLAE IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
i5-61-,Te.7-11.; ;,-;',-
* ACAnEFil!fl *4.eb
\ ,,...-,P21., '
MONITORUL OFICIALSI IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA
DEPOZITUL GENERALCAR TEA ROMAN°EASCAB-DUL ACADEMIEI 3-5
BUCURESTI1937
II
i 303L
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III
TOMUL I, (19;27-23):
Lei
TOMUL II, (1923-24): 130.
TOMUL III, (1924-26): 840.TOMUL IV, (1924): x6o:
TOMUL V, (1925-26): t6o.TOMUL VI, (1926-27): 300.-
TOMUL VII, (1927): 300.-
TOMUL VIII, (1927-28): 320.-
TOMUL IX, (1928.29): 200.-
TOMUL X, (1929): 400.-
TOMUL XI, (1930): 340.-
TOMUL XII, (1931-32): 3oo.
TOMUL XIII, (1932): 300.-
N. IORGA. Un cugetAtor politic moldovean dela jumAtatea secolului alXIX-lea: $tefan Scarlat Dasca learn 45.-
N. IORGA. Doamna Elina a Tarii-Romanecti ca patroanA literarA . .
I. I. NISTOR. Bisericile i coala greco-romAna din Viena 45.-N. IORGA. Cava din legAturile domniilor romanesti cu Ierusalimul . . 20.-N. IORGA. Dotal scrisori ale lui Atanase Anghel to.N. IORGA. Domnitorii romani Vasile Lupu, $erban Cantacuzino i Const
Brancoveanu in legAturA cu Patriarhii Alexandriei 5.-N. IORGA. Radu Cantacuzino To.N. IORGA. Donatiile romanesti pentru Megaspileon i Vlah-Sarai . 5.N. IORGA. B. P. Hasdeu ca istoric 5.N. IORGA. In jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun to.I. I. NISTOR. Contributii la relatiunile dintre Moldova si Ucraina 30.ION I. NISTOR. Din corespondents lui Todleben dela Plevna . . 40.-ALEX. LAPEDATU. Campania polona in Moldova la 1686 25.-N. IORGA. Un pedagog s moldovean » pe la i800 5.N. IORGA. Cateva observatii asupra celui mai vechiu tezaur cultural ro-
manesc 5.N. IORGA. LegAturile romanesti cu Muntele Sinai 5.I. LUPA$. Inceputul domniei lui Matei Basarab i relatiunile lui cu Tran-
silvania 55.I, C. FILITTI. Oameni dependenti si cultivatori liberi in Principatele
Romano in sec. XVXVII
TOMUL XIV, (i933): 300.-
N. IORGA. Opinia publicA germana si Romania lui Carol I, inaintedupA razboiul de independenta 20.
G-ral R. ROSETTI. Faptuirea rAzboiului dela moartea lui $tefan cel Marela acea a lui Matei Basarab. V. Strategia 70.-
N. IORGA. Din vieata sociala a BrAilei subt Turci io.N. IORGA. Un observator englez asupra Romanilor din epoca lui Tudor
VladimirescuN. IORGA. Un om de severA muncl i aprigA autoritate: D. A. Sturdza
20.-5.-
, . . ,so.-
.
.
. .
2
15.-
00.-
si
g.
. . . . . . . .
. . . . . . ..... . ....
. . . . . .
. . . . . . . . . . ........... . . .
. . . ....... . . . . . .
/taiaLIOTECN
,1 ...... ....
Auotplri
..
Tha
AU FOST MOLDOVA $1 TARA-ROMANEASCAPROVINCII SUPUSE FANARIOTILOR ?
DE
N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
$edinta dela 20 Noemvrie 1936
Acum in urmd s'a afirmat din nou ca Romanii din Wilelibere, Moldova si Muntenia, ar fi fost subt o stàpânire fana-riota, pusa aläturi cu stapanirile straine subt care s'au gäsitceea ce oratorul, d-1 Iuliu Maniu, mcmbru de onoare al Aca-demiei Romane, numeste celelalte trei « provincii ».
Am fost presintat ca falsificator al asertiunii d-lui IuliuManiu. Procesul-verbal al sedintei aratä ea' am citat exactcuvintele pe care d. Iuliu Maniu i le recunoaste in seri-soarea de tAgAduire adresata Academiei.
Academia Românk in sarcina careia cade i pazirea adeva-rurilor de capetenie pe care se sprijina fiinta i desvoltareaacestui popor, datoreste cu atat mai mult o rectificare hotaritaa greselilor cuprinse in aceastä rostire, cu cat numeroase organede presa, purtand o violenta campanie contra acelui care aadus inainte aici aceste erori de rectificat, a parut ca admite
existenta celor « patru provincii ) i traiul umilit subt std-paniri straine al Romanilor din Ardeal, Bucovina si Basarabiasi mai ales caracterul de « provincie.» al Domniilor romanesti
supunerea acestei de a patra « provincii » Fanariotilor, con-siderati ca niste cuceritori, stapani i desnationalizatori dupaputintä.
.r A. R. Memoriile Sedition !notice. Seria III. Tom. XVIII. Mem. rs.
' . 137.-itTh
..............
.
si
I
,it23 -: :-
-
2 NICOLAE IORGA 348
«Provincii*, in sensul de teritorii oarecare subt o administratieoarecare, nu se pot numi, desi termenul s'a incetatenit intr'opublicistica fara stiinta i fara raspundere, nici Bucovina, niciBasarabia, nici Ardealul, cu atat mai putin alcatuirile asa devechi, incepand, dupa ultimele cercetari, Inca din secolul alXI-lea si ducandu-si din secol in secol fiinta de o vesnica si inultima instanta biruitoare luptä, prin insäsi pastrarea Statului,care au fost cele cloud tari de dincoace de Carpati.
Fiecare din aceste parti care sprijing ideea unei perfecteunitki si a unei libertati de constiinta, mai pretioasä decallibertatea de lege si de forma, se poate invedera usor, spreinvatatura acelora cari n'au ajuns prin ei Insii la stabilireaconceptiei dreptului nostru istoric i demnitätii noastre nationale.
In adevar, incepand cu pdrtile din Tara Roma ;teased, deunitara origine si de necontenite legaturi ale unei perfectesolidaritki, care s'au unit cu stravechiul Stat, niciodata oprit oriintrerupt in desvoltarea lui politica i chiar militara, numai intimpul din urmä, prin vointa lor hotarità, sprijinitä pe o con-stiinta necontenit vie, iar nu pe simple idei abstracte care arputea fi stampilate cu termenul, de multe intelesuri, care e
democratia », dar i prin jertfa supraumana a sutelor de miide ostasi ai Regatului Romaniei, ele au un caracter cu totuldeosebit de acela al simplelor impartiri materiale care suntprovinciile.
Bucovina nu se chiarna asa deck prin falsificarea austriackmenitä sa ascunda caracterul moldovenesc, deci romanesc, alpartii din mostenirea lui Stefan-cel-Mare pe care si-a anexat-o,fara a varsa o picatura de singe, lard a cheltui un singur ban,Maria-Teresa, in criza hräpirilor de teritorii pe care o inau-gurase cinismul rationalist, strain de orice ideologie, al luiFrederic al II-lea, reprezentant al conceptiei Statelor de purlmecanica. Acolo erau Campulungurile, de o asa de indelungatädainuire a autonomiei lor taranesti, era tinutul de hotar alCernautului, pe ambele maluri ale Prutului, era partea smulsadin teritoriul capitalei de odinioara a Sucevei, era domeniulmanastirilor larg inzestrate de bunii crestini eroici, Domnii
.
.
. . .
, .
"
o
:",
.
.
.
:
-
-
349 AU FOST MOLDOVA SI TARA-ROMANEASCA SUPUSE FANARIOTILOR 3
Moldovei; era padurea Hotinului, ocupat de curand i lardniciun drept de Turci.
Constiinta ca aceasta e o tara romaneasca n'a disparut nici-odata la « Bucovineni », numesc mica lor patrie in-strainata Cordun », ei fiind <Cordunenii » legati de acelipocrit « cordon » contra ciumei, pe care 1-au tras ofiterii au-strieci ca sa anexeze in dosul lui, rezervandu-si ca, in cursulunor viitoare razboaie, sa ia intreaga parte dintre CarpatiSiretiu, macar pand la Roman. S'au pastrat alcatuirile tradi-tionale in Biserica, Mitropolitul din Iasi fiind « al MoldoveiSucevei » si Suceava ramanand astfel deosebità de diecesa epi-scopului de Radauti, facut Mitropolit pentru ambitia personalaa unui Hacman, care nu voia sa fie supus, in cadrele intregiimonarhii habsburgice, unui cu atata superior aguna ; s'a res-pectat vieata de sine statatoare a manästirilor, reunindu-li-seaverile in forma administrativa a Fondului Religionar ; s'aurecunoscut, cu titluri noi de cavaleri i baroni, vechile neamuriboieresti ; s'a intrebuintat multà vreme limba romaneasca,ideea Domniei moldovenesti, cu Voevozii Orli intregi, reaparein creatiunea ducatului Bucovinei pentru Francisc-Iosif I-iu.
Basarabia nu e o « provincie », ci Moldova dintre PrutNistru, cu linia cetatilor de aparare contra Tatarilor din stepa.Cand Rusii au smuls aceasta parte asa de insemnata din tamcea veche, ei n'au creat un district oarecare din imensa lor-Imparatie, ci, si in credinta pe care au avut-o, de altfel,Austriecii ca se va ajunge sa fie stapani i pe restul Moldoveiincoltite, au privit teritoriul anexat, caruia i-au dat, dupapartea de jos, mostenire basarabeasca, a Domnilor Tarii-Romanesti, ceea ce insemna, de altfel, recunoasterea uneiatarnari de traditiile batrane ale natiei, numele de Basarabia,ca o « oblastie ». I-au pastrat rostul bisericesc deosebit, cu oarhiepiscopie care a fost prefacuta numai de noi, printeungest discutabil, in Mitropolie, i-au dat ierarhi moldoveni,n'au bagat calugari rusi in manastiri, au lasat in biserica totlimba poporului, ba chiar i s'a facut loc in sentintile judecato-resti; Rusii nu s'au atins de legislatia moldoveneasca si au recuno-scut situatia predomnitoare a clasei boieresti, ca i privilegiile ra-zesilor ce se coboara din glorioasele neamuri luptatoare. Nici
I.
cari-si«
si
si
si
si
si,
si
4 NICOLAE IORGA 350
aici nu s'au rupt legaturile de toate felurile, economice, sociale,culturale, cu Moldova ramasa libera. Taranul nostru a ramassi acolo cu mandra constiinta ca e in tara lui, doar cu inlocuireaDomnului printr'un Imparat pe care-I intelegea, nu Rus, delaun Petersburg necunoscut lui, ci, dupa o datina care n'a dis-pärut niciodata, in legaturà cu vechea idee imparateasca aRomei, dela unire incoace Ferdinand I-iu si Carol al II-leafiind, pentru acest mandru bastinas tot Imparatul, cu sporulca este cu mult mai mult al lui.
pentru Basarabia ca i pentru Bucovina strainul careanexase fàrä lupta cu nimeni, la Austrieci, fàrà lupta cu noi,cari-i primiseram i hraniseram, la Rusi, ceea ce se adaugiseunor Imparatii de caracter roman in fond, credea cd este numaiprima faza, punctul de plecare pentru anexarea Statului mol-dovenesc intreg.
Ardealul e o lard, cu un regim de State, i, tocmai pentrucaare un regim de State, de o potriva cu insusi regatul Ungariei,organism deosebit, e o tara. Dar nu o tard pentru ea, cipartea ocu-patd, nici mdcar prin cucerire, ci prin strecurare lentd de-a lungulsatelor romeniegi, nu de poporul unguresc ca atare, ci de regalitateaungureascd in functiune de cruciatd. 0 parte din Tara-Romii-neascd, singura conceptie popularä nezguduita, existand asade adanc in mintea poporului, incat, precum Ungurul ajunspana pe celalalt mal al Siretului, in trei sate, spune ca acolo,fiind Unguri, e Tara Ungureasca », Romanul nu vede deckTara Romaneasca oriunde se afla el din vechi i insumi,inainte de fericita intregire, am auzit sateni din Ardeal, carorale aratam banul lui Carol I-iu, admitand ca acesta e Dom-nul bor.
« Tara », cu un « duce », devenit in slavoneste voevod, a fostgasita astfel de rege in acel inceput de secol al XII-lea cands'a trecut pasul de Apus al Ardealului ca sa se intemeieze, cuepiscop i parcalab, burgul, de caracter carolingian, al Arpa-dienilor. Tot ce s'a adaus pe langa cei cativa clerici i ostasi,pe langa cei dintai tarani risipiti, subt obladuirea « domnilorde pamant », a intrat in regimul acelor State, nationale i socialein acelasi timp, care, adunandu-se in diete, corespunzatoarevechilor noastre « cuvinte » (conventus) , in sensul albanezului
i -
,
«
.
.. . -.
, . .
,
351 AU FOST MOLDOVA SI TARA-ROMANEASCA SUPUSE FANARIOTILOR ? 5
« kovent », hotarau sarcinile fiscale pe care nu putea sa leimpuie voevodul, niCi regele care i se suprapusese.
Din acest regim de State, de « natii recunoscute i privi-legiate nu faceam parte noi, alaturi de nobili, Sasi i Secui.Aceasta a fost, in parerea curentä, o nedreptate i o scaderefata de noi, dar altfel a fost un mare folos. Am stat, cu vechilenoastre obiceiuri, inradalcinate Inca in epoca romana, in afarade artificialele distinctii medievale. Tot neamul a fost impreundin rosturile lui traditionale. Numai regimul angevin a osebito clasä de « viteji», dintre cari unii, ca Huniadestii, facandu-secatolici, s'au pierdut intre Unguri, dar altii, cei din Mara-
urmand unui admirabil instinct national, au trecutmuntii si au intemeiat Inca o « Tara-Romaneasca » libera, peapa Moldovei. Ai nostri, p anal la absolutismul austriac, abiadaca s'au prelins in functii, i astfel o altä cale de parasire arostului lor national ii s'a inchis. In cetatea taranimii ramaseafara de Stat s'a trait si mai departe, la 1800 ca i la 1100.
Ideile cele mai false domnesc i la multi dintre Romani,mai ales la aceia cari n'au primit dela inceput o instructieistorica romaneasca, privitor la originea i rostul Domniilornoastre, intitulate, dupa o practica straina, « Principate ». Con-ceptiile dusmanilor nostri s'au impus i spiritelor luminatedistinse, cu tot neadevarul i veninul ce este intr'insele.
De fapt avem a face cu partea, ralmasal libera i impartita indada prin actul revolutionar al «vitejilor maramuralseni », dintr'oTara-Romaneasca, veche de atatea secole i cladità, pe primor-diala baza a Daciei romane, din elementele unei sinteze de ele-mente deosebite, solid inchegate in limba ca si in asezaminte.
Orice element strain ce a venit in mijlocul ei a fost ori inldturatori supus unei lente, dar sigure asimildri.
Asa-numitii Fanarioti, de cari se face atata caz, ca i ori-care altul.
II
Greci au venit la noi ca negustori Inca din secolul al XIV-lea.Un mare bancher dela Cetatea-Alba era, pe vremea lui tefan-cel-Mare, Grecul Caliani. Un SinadinO, Grec dela Sinai, e
»
...
muras,
, '
,.
.
'
.
-
L : .
;
..4 - -7. - : .
,
e . n''71- .1e...*
NICOLAE IORGA 352
intre boierii Tarii-Romanesti. Cand Constantinopolul a fostcucerit de Turci, clerici greci s'au refugiat la noi. 0 Comnenä
PaleologA, Maria, a fost una din Doamnele lui tefan. Totici toate au intrat in ordinea romiineascd dela noi, si am culesdela dash tot ce ni puteau da.
0 noua influenta slava, dela Sarbi, s'a intins dupà 1500asupra ambelor täri, pästrandu-se, fireste, in singurele rosturiale slujbei bisericesti si ale actelor de Stat. Numai la sfarsitulsecolului, cand s'a produs mutarea la noi a nobililor bizantini,a oamenilor de influenta si a capitalistilor, o a doua strecuraregreceasca se produce. Erau Greci in jurul Chiajnei, fiica luiPetru Rares, sotia lui Mircea Ciobanul, Sarboaica dupa mama,
Doamne de sange grecesc se intalnesc si in Tara-Roma-neasca si in Moldova dela 1570 inainte: Ecaterina a lui Ale-xandru Mircea, Maria Paleologa a lui Iancu Sasul, Maria Ami-rali din Rodos, a lui Petru chiopul. Noii stapanitori au facutun stagiu intre Greci, traind si la Constantinopol, pang la
tefan Surdul i Alexandru-cel-Rau. Paleologi i Cantacuzinise aseaza aici, dupa ce afacerile ambelor Domnii fuseserd Con-duse de Banul Iani, ruda dupä mama i ocrotitorul lui MihaiViteazul insusi. Acesta intrebuinteaza in razboaiele lui pe GreculMihalcea Carageh din Chios si pe Radu Calomfirescu, al cäruinume de familie vine dela Kalopheros, iar ispravile i se cantà,in numele Grecilor cari asteptau sa-1 salute ca ImpArat laAdrianopol i Constantinopol, de boierinasul lui, Stavrinos,de cutare alt Grec, italianizant, Gheorghe Palamed, la Ostrog,in Polonia. De mult, Greci se strecoara in Scaunele episcopale
Biserica munteanä are dupa i600, cu Matei al MirelorCu Mitropolitul Luca, vlddici de acest neam. Relatiile cuConstantinopolul lui Meletie Pigas si lui Chiril Lukaris suntmai dese i autoritatea Ecumenicilor, cAlAtori dupä subsidiipe la noi, e mai puternica, ea cuprinzand in raza-i de in-fluenta i Moscova, desi s'a creat acolo, de curand, Inca unPatriarhat.
Dar n'avem a face cu nicio tentativä de grecizare. Pe incetuldela formele slavone ale ierarhiei bisericesti i cancelariilor setrece, fara nicio strecurare de altà influenta sträind, la celeromanesti.
6
si
siai
353 AU FOST MOLDOVA SI TARA-ROMANEASCA SUPUSE FANARIOTILOR ? 7
0 miscare a Orli se produce la Munteni subt Leon-Voda;ea se va inoi subt fiul acestuia, Radu. Participa la dansaoameni din toate treptele sociale, iar in Moldova taranii de pevremea lui Alexandru Dias zvarl cu pietrele asupra Grecilorin marginea Iasului. Dar cine sunt conducatorii ? Dela 1630 gäsimpe viitorul Vasile Lupu, care e, dupà tata un Balcanic grecizat,iar, pe la 1670, sta in Tara-Romaneasca neamul, de origineimperiala bizantina, al Cantacuzinilor. Asa de mult am fostnoi subt Greci!
Fanarul e abia pomenit pana atunci. Sunt acolo case fru-moase ale Domnilor nostri, a lui Serban Cantacuzinoca si a lui Duca-Voda Si chiar a lui Dimitrie Cantemir. DarGreci pot veni, ca Domni, de oriunde. Nimeni nu le cere uncertificat de fanariotism. Ca dragomani ai Imperiului, Grecise instaleaza abia pe-atunci, cu Panaiotachi Nikusio i cuAlexandru Mavrocordat, ambii din Chios, nu din Constanti-nopol, i oameni de cultura italiana. Pe vremea marinimosuluidonator Constantin Brancoveanu nu noi ne supunem elenis-mului de nuanta otomana, ci acesta vede in Domnul romanpe firescul ski ocrotitor, pe urmasul Imparatilor bizantini,cu acel drept de a porunci pe care asa de necrutator ii impuseseVasile Lupu.
III
Nicolae Mavrocordat, crescut in acel Fanar care nu-si in-suseste dreptul de a da el singur Domnii, nu reprezinta oorganizatie care ar cauta sa domine ori macar sä se infiltrezepretutindeni, ci o familie. Una care, aspirand sa ajunga odinastie, incepe legandu-se cu ale noastre. Cronica munteanaoranduitä de acela care protege si opera de cronicari aMoldovenilor, incepe cu genealogia care ridica pe acest tank-Constantinopolitan panA la venerata amintire a lui Alexandru-cel-Bun. Mavrocordat batranul insurat fiul, Scarlat, menitDomniei, dar care va muri inainte de vreme, cu o fata aBrancoveanului, a carui stapanire inseamna pe toate terenu-rile o afirmare de romanitate. Ghiculetii, inruditi cu acestneam nou, care a cautat astfel de legaturi familiare, stapanesc
si-a
^
insusi,
8 NICOLAE IORGA 354
in puterea rostului domnesc pe care 1-au avut doi Domni,complet romanizati, peste un albanism de origine, in secolul alXVII-lea. Nimeni altul dintre « Greci » nu ajunge pe tronultarilor noastre deck prin acest cartel al celor cloud familii. DarRacovitestii, bätranul Mihai i fiii sài, domnesc in lungulaceleiasi epoce.
Si voiesc ei oare, Domnii de atunci, sa grecizeze » ? Nu e nimicnational in ei. Politiceste, sunt Otomani ; cultural, ei, venind dinitalienismul dela Padova, sunt « filosofi » de moth fiance* crea-tori de asezaminte i doritori de reclama pariziana. In tara, tineriicauta casatorii cu fete bogate dela noi : ce mare rol a jucat Eca-terina Roset, sotia lui Constantin Mavrocordat, care, ea, Ikeaparte dintr'un neam de Levantini, deci Italieni grecizati, cari seasimilasera perfect cu vechea noastrd boierime. Brancoveanu aavut Mitropoliti greci : pe Antim Ivireanul, de origine Ibercaucazian, care inst face predici admirabile in româneste, i peMitrofan, dar dupa dânsii Scaunele episcopale sunt mai desla dispozitia Romanilor. Domnul pastreaza pentru slujba gre-ceascä doar o strand in Biserica Domneasca. Subt Mavrocor-dati se preface in romaneste ce lucru greu ! liturghia.Toate actele se scriu in romaneste ; in romaneste se redacteaza siprivilegiile solemne pentru Locurile Sfinte ; acesti strdini suntcei cari au ingropat slavonismul.
Functionarii, afara de cativa intimi, sunt Romani. Nicolae-Voda recomanda fiului sau sa nu aduca Greci ca sal nu superepe localnicii stapani in tara bor. Unui ispravnic, care credea cämaguleste pe Constantin Mavrocordat facandu-i un raport ingreceste, i se porunceste sä scrie româneste : Pentru ciumace s'au insemnat acolo (la Galati) nu ni scrii cu amaruntul;
pentru o pricing ca aceasta de ce sa ni scrii greceaste ? » 1).
altuia, de la Soroca : « ce mi-ai trimis am luoat i cele scrisaam vadzut ; dar pentru ce sä ni scrii greceste ? Au asteptisa-ti dam noi logofat sa scrie româneste ? » (nu rumaneste !).« Sa-ti cauti logofetal sa ni scrii romaneaste ? SA nu ni maiscrii greceste ! 2). Din nou catre parcalabul de Galati : « Si
1) Iorga, Studii fi doc., VI, p. 288, No. 572.Ibid., p. 290, No. 576.
. -
-
2)
«
o
sii
355 AU POST MOLDOVA SI TARA-ROMANEASCA SUPUSE FANARIOTILOR ? 9
de acmii, and ni-i mai scri, sa nu mai scrii greceste, ce ro-mâneste sa ni scrii » 1).
Neamul de razesi al Calmdsilor, botezati Callimachi, dapatru Domni moldoveni; un frate al lui Ioan-Voda, Dumi-trascu, traieste razaseste in marginea Botosanilor.
In a doua jumatate a secolului, dupa ispravirea razboiuluidin 1768-1774, boierii munteni vreau sa aiba Domn pe StefanPrascoveanu, om dela ;ark din Buzau, Moldovenii intrânddin nou subt obladuirea lui Grigore Alexandru Ghica, a caruicrestere era romaneasca. Alexandru Ipsilanti e dintr'un neamgrecesc, cu un inaintas in societatea noastra, dar el e unmai perfect reprezintant al « filosofismului » occidental, siIi creste copiii cu un Raguzan de spirit italian, care va fi consulaustriac, si cu un abate din Neapole.
Fata de boieri, cu totii umbla foarte prudent si ferit. Eistiu ea la Poarta dreptatea se da totdeauna < saracei raiale »
ca la orice plângeri inchisoarea sau chiar moartea-i ame-ninta. Grigore Ghica piere de pe urma pArilor venite delafrancmasonii moldoveni. C and urmasul sau, alt Grec din AsiaMica, tragandu-si dreptul din incuscrirea cu Mavrocordatii,cauta sa sfarme aceasta periculoasä click taind pe boieriiBogdan si Cuza, intreaga boierime se solidarizeaza cu acestia.
Cel mai vioiu din Domnii acestui timp, Nicolae Mavro-gheni, creator si comandant de osti si el, la urma, rapus deboierii din tagma lui Ienachita Vacarescu, pe cari a cutezata-i exila i cari, printr'o intriga, 11 fac sa fie decapitat obscurde un Vizir castigat de dansii, e un insular cu shnge venetian.Domnia lui se tine printr'o continua lupta cu Fanariotii, caricauta i ei sa rastoarne pe acest parvenit. Avem o urma dinacest continuu conflict in corespondenta secretä, asa de fericitconservatd, pe care am tiparit-o acum de curand in volumulIII al « Documentelor grecesti » ale mele.
Mai « Greci », Sutestii, tot Asiatici, sunt niste intrusi in Fanar,unde se aseaza, ca i Hangerliii, veniti i ei din provincie. Subtei nu se incearca niciun gest impotriva datinei, hotaritoare.In moartea lui Hangerli, executat in chiar capitala sa Turcii
1) Ibid., p. 294, No. 595.
,
-
si
1
' .
ai
so NICOLAE IORGA 356
rezervandu-si once masura fata de oamenii lor, nu fata de tara,ale carii privilegii trebue neaparat respectate denunturileboieresti trebue sa-si fi avut partea.
Abia dupa Revolutia franceza apare un nationalism gre-cesc peste « filosofia internationala care dominase p aria atunci.El se incearca tiinid in ate o diploma de rasplatire data unuiGrec din intimitate, i neo-elenismul cauta a stapani scoli careodinioara avusera greceasca numai pentruca era o limba clasicainternationala. Dar indata *colilor Domnesti din Bucuresti sidin Iasi ale lui Carageh i Scarlat Callimachi li se opun celeromanesti ale lui Lazar i Asachi. La cel dintai gest de pa-trundere noi am raspuns cu o revolutie si in domeniul politic,unde Tudor Slugerul din Vladimiri se opune beizadelei Ale-xandru Ipsilanti.
IV.
Toti Fanariotii, indemnätori la scrierea de cronici in roma-neste, pana la Grigore Matei Ghica, Domn in Moldova, aucautat, si in forma greceasca, data, pentru o mai larga ras-pandire a acestor povestiri, sd se integreze in istoria fdrii, ne-putand sa-si inchipuie macar a ea ar fi fost intrerupta in vecheaei traditie, pentru a se incepe un nou regim, pe care tara nu1-ar fi admis in niciun chip ca strain. La 1730, putin timpinainte de moartea sa in chiar acest an, Nicolae Mavrocordatscrie vechiului sal amic grec, atat de amestecat el insusi intoate rosturile noastre, politice i culturale, Hrisant Notara« Cercetam in istoriile Tarii-Romanesti » 1).
Se ceteste in limba tarii, care, de altfel, are intrebuintareaei si in raporturile cu lumea turceasca.
Am tipdrit eu insumi cloud acte cdtre Sultan in care, pe ltingdforma turceascd, este una in limba insdfi a tdrii2).
Nesatiosii » Fanarioti fac, de obiceiu, ce pot ca sä crute tara.Constantin Mavrocordat scrie : « Dar si noi, ce putem sä facemintr'alt chip, de vreme ce atate poronci ce s'au adaos asupra
1) Iorga, Documente grecefti, in colectia Hurmuzaki, II, p. 1051, No. MX.2) V. Mem. Ac. Rom., XVI: Doud arzuri ale tdrii cdtre Sultan In sec. XVIII.
«
a
357 AU FOST MOLDOVA $1 TARA-ROMANEASCA SUPUSE FANARIOTILOR ?
noastra, carile le tii dumneata, poronci stapanesti fiind, cusoli mari ca aciia, cu cetki, cum sa putè sa se lasa gios ? »
Crutarea Orli era o datorie strict observata subt Fanarioti.Despre Constantin Mavrocordat, in a doua Domnie moldo-veneasca, se scrie: Usile Divanului erau deschise i multavorba cu prostimea avea, cat atata ii dedese obraz, cat nuputea nime din boieri ca sa zica macar cat de putin lucru vreunui Oran, ea indata striga la Voda, i, pentru un lucru denimica a unui Oran cat de prost, facea pe un boier mare:« mascara » si-1 inchidea. Si mai daduse o porunca in tail casa nu fie volnic nime a lua cuiva macar un ou lard de bani, nicislujbas, nici altul nime » 2). Nu mai vorbesc de nobila hotarirede a libera pe taranii serbi.
Din parte-i, Grigore Matei Ghica giudecatile foarte lecauta, si nu lipsia in toata saptamana sal nu faca Divan sa-racilor » 3).
Boierii de cari e vorba sant cei de tara, nu Greci.Am facut candva socoteala boierilor straini ai lui Nicolae
Mavrocordat. Sunt ceva mai multi deck cei doi pe cari-i po-meneste Atanase Comnen Ipsilante: Gheorghe Ramadan siGheorghe Arnautul. Dar cuvintele lui de instiintare in aceastaprivinta catre fiul Constantin sunt dare: Sà aiba o suitaputin numeroasà; putini Fanarioti » 4), cuvantul este.
V
Pentru a invedera si mai bine din ce parte veniau intri-gile i schimbarile care au adus greaua osanda ce apasaasupra fanariotismului, mi se pare ea nimic nu e mai po-trivit deck o infkisez, pe baza izvoarelor, cariera aceluibun si bland ideolog care a fost fiul lui Nicolae Mavrocordat,Constantin, cel asa de zguduit de valurile vietii i, pand lacapat, asa de fard noroc.
') Iorga, Studii ti doc., VI, p. 403, No. 1517.2) Kogalniceanu, Letopiseti, III, p. 203.3) Ibid., p. 212.4) Daponte, Ephemerides daces, ed. Emile Legrand, II, 188i, p. XXVI i nota 1.
- I
«
,
«
1
TM %3+90%
174K/I C,
12 NICOLAE IORGA 358
Respectul pentru vechile datine ale tarii ii era atat de mare,incat el facu sa fie ales de o adunare a clerului i boierimii,la moartea parintelui sail 1). Cu acest prilej s'au cercetatmeritele a trei candidati, Grigore Ghica i Mihai RacovitAadaugindu-se pe langa tanarul beizadea 2). Pentru alegereaacestuia, ceruta i prin scris la Poarta, a intervenit batranulIordachi Cretulescu, ginerele lui Voda Brancoveanu 3). Totasa mäsurile lui constitutionale din 1740 se vor lua cu in-voirea clerului i boierimii, care o i declara in preambul 4).Se spune anume ca acest asezamant a fost primit intr'oAdunare a tuturor starilor Orli si iscalit de starile bisericeascasi mireneasca »5).
Chiar dupa ce dusmanul roman, care pandea de mult, cutoata originea sa moldoveneasca, Domnia Tarii-Romanesti,Mihai Racovita, crede Ca a capatat acest Scaun i tandrulConstantin e chemat la Poarta, ford a fi fost mazilit, pentru ase indreptati, vedem pe Cretulescu, sprijinitor al noii Domnii,pe care o crede Inca fiintand, ca trimete la Constantinopol pefiul sau Raducanu i pe alt boier din noua generatie, ginerele
Vistierul Vacarescu, dire prea-cucernicul i prea-inaltatulDomn nou »6).
cronicarul grec dar nu din taxa al Fanariotilor in-seamna ca s'a pazit Inca alegerea de boierii Orli pentru both"-rirea inaltärii cuiva in Domnie »7).
Boierii sunt Constantin Brancoveanu Mare Stolnic, GrigoreFilipescu Mare Serdar, Barbu Vacarescu Mare Pitar. Greciar fi sau pot fi doar un Constantin Mare Mamie, faralnume de familie, un Constantin Ramadan Mare Clucer, demult purtat pe la noi si, poate, un Constantin Mare Sluger.Un Grec sigur,, pe jumdtate romanizat, doi cari ar putea fi Greci ;niciun Grec nou, afard de Marele Vistier Antonachi.
') V. ibid, pp. XXXI II.2) Ibid.3) Ibid., p. XXXII, nota x. Toate tiri1e dupa Atanasie Comnen Ipsilanti, Td
&cow, p. 327.4) Dupa Mercure de France, Iulie 1742, in Daponte, kc. cit., p. L i urm.5) Ibid., p. LXI.") Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1(368, No. MxXI.7) °Dare egovAdrrevo staert 4 bawl) Taw ivronlow dudvrcov ata cinOTaatv
sof, neothilaapoii neombnov uvdg etc tispoveiav; p. 328; ibid., p. sobs, note 2.
t .
.
,
.
«
.
sAu,
«
:
.
nerd TO
tr)i,
«
359 AU FOST MOLDOVA SI TARA-ROMANEASCA SUPUSE FANARIOTILOR? 13
Mihai Racovità, biruind incercarea iacobinilor turci in plinaräscoala, cari voiau sa-si impuna in Moldova pe un casap grec,capätä acest Scaun contra vointii ãrii, pe care el, Romanul,o calca atunci cand Grecul, chemand adunarea Orli, o res-pectase 1). E pedepsit i Manuil Ipsilanti, unchiul D omnuluide mai tarziu, Alexandru-Voda, pentruca a parasit punctulsail de vedere, alaturandu-se la vointa Orli « ca sa nu stricedreptul Orli cel cu privire la alegerea Domnilor Iar AtanasieComnen Ipsilanti inseamna rispicat Aceasta este cea dintaiDomnie a lui Mihai Racovita Voevod in Tara-Romaneascafdrd alegerea localnicilor 2). Peste unsprezece luni insa, unnou Mare-Vizir restabileste pe tanarul Domn ales 3). Peste altecateva luni, vedem pe Constantin Mavrocordat, avand langadansul ca Mare Logoat pe chiar Constantin Vacarescu, gine-rele sprijinitorului sau, &and in romaneste un hrisov de daniepentru manastirea din Tesalia cu moastele Sfantului Visa-rion 4), caruia i se ridica la Bucuresti o biserica avand in-scriptia in romaneste 5). Intre boieri se inseamnä ca martoriacesti Romani : Iordachi Cretulescu, Mare Spatar, de carea fost vorba mai sus, Barbu Merisanu, Mare Vornic, Ienachi
Mihalachi Roset, cari se vor romaniza, Constantin CaragehIordachi Fach, al carui urmas va scrie isteata comedioaraFrantuzitele. Din potriva Fanarul, prin Manuil Ipsilanti,lucreaza contra acestui Domn 6).
Cand Mihai Racovita, Moldoveanul, care, in aceastd in-viersunata luptä, la care participa i Ghica, revine pe tron,intareste o danie, gdsim aceeasi proportie de boieri de lard,numele fiind doar schimbate prin introducerea a doi Dudesti,cari sunt sefii unui intreg partid, i unui Greceanu; s'a pastratchiar i Vistierul grec Antonachi 7). In acest timp Bisericamunteana are un Mitropolit roman, tefan, care se plange ca
') Ibid., pp. 1071-2, No. MXXIV, i Atanasie Comnen Ipsilanti, o. c., pp.330-331; reprodus ibid., p. 1071, nota I.
2) Loc. cit.3) Ibid., p. 334; reprodus in Iorga, loc. cit., p. 1073, No. MXXV.4) Ibid., pp. 1076-7, No. MXXXI.5) Iorga, Inscriptii, I° la acest capitol.6) Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 341; Iorga, loc. cit., p. io8o, No.
MXLIII.') Ibid., p. 1078, No. MXXXI.
:
».
«
-
,.
.
.-
.
siAi
14 NICOLAE IORGA 360
Ecumenicul nu i-a anuntat alegerea sa 1). In Moldova carmao are alt Roman, Antonie.
acolo, in Moldova, unde fusese mutat la 1733, ConstantinMavrocordat da mandstirilor grecesti, Ierusalimului insusiAthosului, privilegii in româneste 2). A.57 aid stdpfinii tdrii suntboierii romfini ; astfel la 1735 : Constantin Costachi, SanduSturdza, Iordachi Cantacuzino, Constantin Roset, cumnatullui Voda, Mihalachi i Ianachi Roset, Costachi Razu, IoanCantemir, neam de Domn roman al Orli, care e Mare Ban,Toader Paladi, Lupu Bogdan, ruda Cantemirestilor, ConstantinCantacuzino, ba chiar un Radu Racovità, cel ingropat la TargulOcnei, rudd a unui inviersunat i neadormit dusman. Calitateanationalà nu apare doar la Comisul Constantin, la CAminarulomonim.
Dar Mihai Racovitä 3) lucreaza la Constantinopol cu Fana-riotii Stavrachi, de o trista i tragica faima, i Manole Gelepul,pe cari-i va läsa ca epitropi ai fiilor sai 4). Acestia sunt Mi-halitii » lui 5). Mavrocordat face insä a se exila gelepul, Sta-vrachi ascunzandu-se 6).
La 1743, Constantin Mavrocordat, care, ca Domn al Mol-dovei, dà iaräsi un hrisov pentru Ierusalim, pastreazä pe vechiiboieri, cu adausul Grecilor Aristarh i Paleologul 7).
La 1748, biruitor asupra lui Racovità, Constantin-Vodaia Domnia munteana ca sa fie rästurnat pentrucd a trimis tineriboieri spre invdtdturd la Venetia 8). El plead. in Moldova,avfind lángd dfinsul pe seful «nationalistilor » munteni, RdducanuCantacuzino, cel cu studii la Venetia, care-1 intovdreiseste in
1) Ibid., p. 1079, No. MXXXVI; p. io88, No. MXLII. Actul pentru mangstireaKykos din Cipru e poate o traducere in greceste; ibid., pp. 1094-6, No. MLI.
2) V. §i ibid., pp. 1079-1080, No. MXXXVII.3) Danie a lui in greceste (traducere?) pentru o biserica din Constantinopol;
Iorga, kc. cit., pp. II07-1110, No. MLXX. Nu se d'S numele boierilor. Acelasi eanul pentru o danie la Rhossikon din Athos; ibid., pp. 11123.
Atanasie Comnen Ipsilanti, loc. cit., p. iro5, No. MLXI. i Joan, fratele luiConstantin, intrebuinteazä la Constantinopol pe Ramadan si pe &toenail Kritias(ibid., pp. 351-352; si in Iorga, loc. cit., la date).
5) Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., pp. 352-353; Iorga, loc. cit., p. 1114,No. MLXXVII.
Ibid. Divanul lui Racovila cu singurul grec Laskaris, ibid., p. 1117.7) Ibid, pp. 1109I I 1, No. MLXXIII.'9 Gen. Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 12o.
«
4)
°)
.
361 AU FOST MOLDOVA SI TARA-ROMANEASCA SUPUSE FANARIOTILOR ? 15
drumul la Constantinopol dupd mazilia din 1750 1). Mavro-cordat, caruia i se cerea un spor de tribut, prefera exilul laLemnos.
Dupd aceasta vine in ambele tari o vreme a Grecilor. UnStefanachi Medelnicerul paraste insa pe Matei-Voda Ghica,fiul lui Grigore i ginerele lui Gheorghe Hatmanul. E intere-sant sa se vada ce se petrece. Mitropolitul, un Grec, Neofitde Creta, se pune in fruntea boierilor, atragand i pe sfetniciiDomnului roman, Barbu i Stefan, VdcArestii. A luat cruceain mana si a strigat : « Urmati-ma » 2). La Constantinopol, sotialui Constantin Dudescu si fiul cer sa vie batranul ca säse judece cu capuchehaielele. Domnul cade, trecand in Mol-dova, dar i Dudestii merg toti la Lesbos iar socrul Domnuluila Chios 3). Stapanul adevarat al Orli, Gheorghe Hatmanul,care si-a dat aka fata dupa Nicolae Roset, era considerat caunul care ar putea inoi imparatia Grecilor 4).
Cand se aduce la Bucuresti Constantin 5), fiul lui Mihai Raco-vita, Dudestii, rechemati, Barbu Vacarescu, episcopul romandela Ramnic, Grigore, care fuge la Adrianopol cu boierii Craio-vei, cer inlaturarea Grecilor constantinopolitani, cu PostelniculGeanet in frunte, numindu-se capuchehaiele boieri alesi de tard,pe langa Stavrachi pe care-I primesc; Domnului i se fixeazavenitul 6); Mitropolitul Filaret trebuie sa fie inlocuit cu Grigore.Pentru a-1 aduce, merge noul capuchehaie Sandu Bucsanescu(tovarasul lui e Stefan Manailä) si un Mihai Cantacuzino.
Dar, acum, ce se petrece e lupta intre Romanii Vacaresti i Ro-manul Constantin Brancoveanu ; cei dintai sunt trimesi in exil inCipru i capuchehaielele expediati in tara ferecati; BarbuVacarescu moare in temnita ; pe tefan ii va scoate la 1757Mavrocordat 7), intors el insusi din Chios. Ca boieri ai luiConstantin Racovita : un Nasturel, un Brancoveanu, Barbu si
1) Ibid., pp. 120-1.3) Atanase Comnen Ipsilanti, loc. cit., p. 1123, No. MXCI; Iorga, kc. cit., p.
1122, No. MXCI.3) Gen. Cant., pp. 121-123; Iorga, kc. cit., p. 1131, No. MCII; Atanase Comnen
Ipsilanti, op. cit., pp. 367-9.4) Anton dmat (St' &nail %al rijg Baaaelav Taiv Pcoputtov; ibid, 367-9.5) Act grecesc pentru Rhossikon, p. 1129, No. MXCIX.6) Gen. Cant ; p. 123 §i urm. Iorga, loc. cit.7) Ibid., pp. 127-8.
o
16 NICOLAE IORGA 362
tefan Vacarescu, un Cretulescu, un Greceanu, un StirbeiGrecii Iordache Gianet, Lascarachi Giani i Iordachi Caragea 1).« Boierii nu 1-au tinut in surd. »
Numit din nou, in Muntenia, la 1756, dupa atatea incer-suferinte, Constantin Mavrocordat se duce intaiu la
manastirea VAcaresti, unde era mormantul tatAlui, Nicolae-Voda, ctitorul. Acolo face Pastile cu boierii, si a doua zi deInviere intrà cu alaiu in Bucuresti 2). E sarac i nu-si poatelibera cArtile iubite, lasate amanet la un Englez Barker ; casadela Balata o vinde unui Evreu 3). Vrea sä domneasca dupdtraditiile familiei, culegand informatii din sträinatate; Sul-tanul, intalnind pe cAlarasul muntean, Ii ia scrisorile i ordonainläturarea unui Domn care i se parea cà tie prea multe.E inchis la Cele $apte Turnuri, dar de acolo acelasi Sultan iicere relatii care aduc destituirea Vizirului.
La 1761 era vorba sA se dea din nou principatul munteanlui Constantin. Vizirul ar fi declarat ca, vechii lui sfetnicifiind morti sau dusi la sate, el dela sine nu poate carmui.Sultanul personal porunceste inst a se face numirea. Socoteliturcesti in legatura cu pari dela boieri pribegi, intre cari oruda. a Brâncoveanului, aduc mazilirea lui peste cateva luni 4).Se recunoaste in cronica lui Mihail Cantacuzino cà denuntulfacut de cei doi Dudescu, Constantin si Nicolae, acesta aflAtorla Constantinopol, si de Dumitrachi Ghica, ginere al lui BarbuVAcArescu i fratele lui Grigore Alexandru-Voda, prin patruboieri marunti cari yin la Poarta, despre sumele mari luatetarii de un Domn sarac erau o « probä mincinoasä ». SultanulMustafa., pedepsind pe paritori, pusi in fiare i retrimesi acasà,intreabal el insusi, « imbräcându-se tiptil », pe tanàrul Du-descu. Ca rezultat, subt cuvant cä se face o inoire a Dom-niei, un capugibasa vine la Bucuresti cu ordin « sä bage infiare pe Costandin Mavrocordat Voevod i pe boierii greci,anume pe doi frati Misoglu, pe doi frati, fiii Logofatului
1) Ibid., p. 1133, No. MCVIII. Act grecesc pentru Rhossikon dela Matei Ghica,ibid., pp. 1134-5, No. MCXII, Asa fac si altii pe
2) Iorga, Mc. cit., p. 1136, No. MCXIX.3) Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 375; Iorga, loc. cit., p. 1137.41 Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 388; Iorga, kc. cit., p. 1148.
I
can i
.
.
urmfi..
'..
1
1 c
si
363 AU FOST MOLDOVA SI TARA-ROMANEASCA SUPUSE FANARIOTILOR 17
Mihalache Manu, pe doi frati, fiii Postelnicului Costandin Iorgu-lescu, i pe doftorul Fotachi 1). » Batranul Dudescu, Mare-Ban,e pus caimacam 2). Nu deci Fanariotii apasau pe localnici...
Domnul, luat ca prins, e inchis la Mitilene. « N'avea ce samat-lance: Ii hraneau boierii, i pentru cheltuielile drumuluii-au dat oaresce bani 3). »
Inlocuitorul, Constantin Racovitä, trebue sa guverneze cumIi porunceste Dudescu, care-si « face partid » cu DumitrascuRacovitä cu Badea Draganescu,,« andu-i ci foaie anume pecine sd boiereascd, dela boieria cea mai mare pdnd la cea maimicd». Cum Domnul numeste i pe Radu Vdcarescu si Con-stantin CAndescu, « partidul » se supara, desi Voda poruncise« ca nimic sal nu se urmeze idea' sfatul sefului. Pretentii debani ale Turcilor aduc insa inchiderea membrilor acestei alca-tuiri, i ceata Dudescului », care, spune Voda, « turbura toatatara si stria odihna tuturor Domnilor ».
Acuma multimea intervine. 0 boala a Domnului o incura-jeaza. Boierii sunt liberati,si rasculatii merg i la Turc i laCurte cu plangere. Domnul, inghitind la apa de melisä cucare era deprins, s'ar fi sinucis .
Urmasul lui, fratele, Stefan, chiama pe Dudesti la Constan-tinopol, and Inca nu pornise, i povestirea contemporana aratacum au fost mustrati acesti uneltitori. Venind in tara, cel de-aldoilea fiu al lui Mihai Racovitä face sä se spanzure un Stefa-nachi, « om foarte amestecator », i sa se taie capul lui IordachiPopescu. Batranul Dudescu, späimantat, se calugareste 4).
Totusi e nevoie sà se mai inchida Si alti boieri uneltitori :Pana Filipescu, Pantazi Campineanu, Grigore Bdleanu, JoanBalaceanu, din cele mai mari familii, dupà cererea agentuluiconstantinopolitan, Stavrachi.
Din nou se trag clopotele la Mitropolie. « S'au sculat totiBucurestii .cu impotrivire, strigdnd sd ii sloboazd pe boierii delainchisoare, cd, de cad i-au inchis pe dash, s'a prdpddit tam
1) Atanasie Comnen Ipsilanti, PP. 394-395; Iorga, kc. cit., p. 115o.2) Gen. Cant., pp. 129-131.3) La Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 397 (= Iorga, loc. cit., p. 1154, No.
MCXLII) se noteazd: Arapachi, cei doi Manu, cei doi Balaban, un Alexandru, fiulPostelnicului Constantin, si Fotachi.
4) i in Rev. p. ist., arh. bifilol., I, p. 34.
.'
:..
i
F
-
. . .
._
.
I 2
.,
,
7
f
8 NICOLAE IORGA 364
de nedreptdti ». Domnul trebue sa iasa calare, cu ArnautiTurci. Doi rasculati Ii pierd capetele : un bogasier, un rob si uncroitor 1). Cum intervine i marturia Pasei dela Vidin, energiculSultan Mustafà ordona sa fie spanzurat Stavrachi. Domnullibereaza pe boieri, cari-1 chiama inaintea cadiului, dar Iipierde tronul. o La iefirea lui din Bucuregi, s'a strdns tot norodul,strigdnd, injurdndu-1,bldstdmandu-1 ci arunceind in careta lui cutind cu balegd 2). » Lumea sta sa ucida pe raii sfetnici, carise strecoara noaptea spre Constantinopol, « ca sd nu-i sfdsieori sd-i ucidd multimea »3). E ceea ce numesc Grecii « rascoalarufeturilor din Bucuresti » 4).
0 astfel de miscare tot contra lui Stavrache o facusera siMoldovenii. Un cantec istoric a pomenit aceste imprejurari.
Nesuferirea Grecilor era si un obiceiu vechiu moldovenesc.Pe la 1749, sub Constantin Racovita, boierii zic : « Trebue preGreci sa-i gonim de aice, caci n'au gand bun, nici asupranoastra, nici asupra saracilor, i vor sa ne desbrace fail devoia noastra » 5).
Sfarsitul lui Constantin Mavrocordat a fost vrednic de in-treaga-i vieatä. Cu banii sai carmueste, si el scapa tara deamenintatoarea pedeapsd a Vizirului care, dupd osanda luiGrigore-Voda Callimachi, considera Moldova ca rebela.Aceasta reiese din insesi cuvintele unui boier care era privitca unul din « francmasonii » uneltitori contra Domnilor 6),Joan Canta.
Prin Tunic 1769, in mijlocul razboiului pierdut cuGrigore-Voda Callimachi fiind executat ca tradator, Con-stantin Mavrocordat e trimes, fard bani i sprijin, in Moldova 7).
').-Atanasie Comnen Ipsilanti ; Iorga, loc. cit., p. 1154, No. mcxLII.2) Iorga, Studii si doc., XXII, p. 30 (= Doc. grec., II, No. MCLXVIII).3) Gen. Cant., 1. c. i Atanase Comnen Ipsilanti, p. 398 i urm.; Iorga, 1. c.,
p. 1163 §i urm. Stefan-Voda inchide pe un boier care era sl ieie pe o Cretuleascilmáritl in sill fats cu Radu Slatineanu; Iorga, Studii i doc., XIII, pp. 89-90
(= Doc. grec., II, No. MCLIII).4) Atanasie Comnen Ipsilanti, op. cit., p. 406; Iorga, loc. cit., pp. 1178-9,
No. MCLXII. Cf. Iorga, Studii i doc., XXII, p. 90 (=Doc. grec., II, No. MCLXIII).Cf. Iorga, Studii fi doc., XXII, p. 89 (=Doc. grec., 1176).
5) Kogalniceanu, Letopise(i, II, p. 221.Q) V. stihurile pentru peirea boierilor Bogdan si Cuza, ibid. p. 282.7) Atanasie Comnen Ipsilanti, PP. 450-1; Iorga, loc. cit., p. 1206, No. MCCII.
fi
-
-.P
Ti
oi
365 AU FOST MOLDOVA SI TARA-ROMANEASCA SUPUSE FANARIOTILOR ? 19
El lupta la Galati in randurile Turcilor. Cazand prins, ame-ninta cu intoarcerea räzbunatoare a Turcilor. Un ofiter brutal
raneste la cap cu cutitul si, rana cangrenandu-se, el moarela Iai, fiind ingropat cu onoruri de Rusi, de sigur la Mi-tropolie 1). Se sfdr,sise apdriindu-si tara pe care o iubise ci pecare voise s'o inalte. Dar tam nu-1 iubise numai caci era Domnfara noroc »2).
* *
Ideea unui Fanar blestemat, cuib de intrigi, tainità de crime,calcand peste tot ce pretinde inrudirea i prietenia, e noud, ciea nu vine dela noi.
Cand s'a produs revolutia greceasca dela 1821, in Principate,pe de o parte, in Moreia, de alta in Constantinopol ea fiindinnabusitä dela inceput, cu jertfa sangeroasa sau exilul re-prezentantilor vechilor familii, s'a iscat o luptä fireasca intredeosebitele categorii de revolutionari, fiecare cerAnd putereapentru &Ansa : de o parte palicari cu iatagane i fes, insularisemi-italieni, Greci din Apus, dintre negustori sau, cazul luiCapodistria, diplomatul, din Rusia, i istetii Fanarioti cu ideifilosofice i gulere de doctrinari, de alta. Atunci Zallony, medic decultura francezd, s'a fAcut detractorul acelora carora in adevar,printr'o darza impotrivire a celor dela fata locului, ii s'ausmuls destinele Statului grecesc.
In acest proces noi n'avem functia de procurori si mai alesnu trebue sA ni injosim un intreg trecut de statornicd alipirela drepturile i rosturile noastre, pentru a o exercita.
Aceasta e « provincia fanariotA » contra ideii careia, in numelea tot ce au dat aceste tari libere neamului rominesc intreg, amprotestat aici.
Sä nu ne inselarn nici asupra democratiei lui Tudor; e luatäin mare parte din « adunarea poporului » s ArbeascA a lui Cara-gheorghe. Slugerul s'a inteles cu boierii « »patrioti i intelegeaa guverna cu dânii. Crescut in casa Glogovenilor, el se simte
1) Ibid.2) Cronica lui Ienachi Kogfilniceanu, in M. Koaniceanu, III, ed. a II-a, p. 197.
. .-,
:.
- ,
ii
«
-...
- . .-;
.
_ .
. ;
.
. -
.
-
' .
4 .
'
20 NICOLAE IORGA 366
legat deo lume aristocraticA in care fAcea distinctii care nu suntintru toate nationale. Iar, cand el cade, in nehotArirea lui, pro-dug si de lipsa experientei, intelectualii iau asupra lor mareamisiune nationala. Ei au dat i Unirea Principatelor i Indepen-denta i marele act din zilele noastre.
Iar, dacA te uiti bine, si in Ardeal, prin cArturarii din secolulal XVIII-lea i prin pAtura suprapusä din al XIX-lea, s'aimpus acea trecere de pe planul austriac pe cel panromAnesc,careia-i datorim granite pe care ca sä le aparam bine inafard nu trebuie, prin injosirea factorului dominant, care efireste al Regatului, sA le cream artificial inAuntru.
10
I-10T Ecl:;i4.
r At ADEtilE1
\-1.......44(11P8PULtit
LeiCONST. I. CARADJA. Steagurile cucerite de Mihai Viteazul in lupta dela
GuruslAu din 3 August x6o1 5--ALEX. LAPEDATU. In jurul asasinarii lui Barbu Catargiu (Iunie 1862) 30.-ANDREI RADULESCU. Cercetari privitoare la infiintarea Curtii de
Casatie in RomAnia 40.-I. LUPAS. Corespondenta lui Grigore Ghica, Domnul Moldovei, cu Felix
von Schwarzenberg, ministru presedinte al Austriei 1849-1850 . . . 25.-G-ral R. ROSETTI. Inceputurile artei militare in cuprinsul României de azi 40.-N. IORGA. Vicisitudinile celui dintAi student moldovean la Paris: Gh. Bog-
dan 3o.-TOMUL XV, (1934):
R. V. BOSSY. Agentia diplomaticA a RomAniei in Belgrad si legAturilepolitice româno-sdrbe sub Cuza-VodA 5o.-
P. PANAITESCU. Contributii la istoria lui $tefan cel Mare 25.-G-ral R. ROSETTI. Granite le Moldovei pe vremea lui Stefan cel Mare to.-G-ral R. ROSETTI. Un document inedit asupra miscArii dela 3 August 1865 x 5.-G-ral R. ROSETTI. Despre unele precizAri recente ale locurilor bAtAliilor
dela Doljesti, Vaslui si $cheia 5.-AUREL V. SAVA. Vornicul de Vrancea 48.-ALEX. LAPEDATU. Doi misionari scotieni in TArile Romano acum o
sutA de ani 20.-ALEX. LAPEDATU. Evreii in tArile noastre acum o sutA de ani . . 20.-N. IORGA. Wilhelm de Kotzebue si momentul de prefacere modernA a
societatii moldovenesti 80.-N. IORGA. Memoriile unui vechiu dascAlG-ral R. ROSETTI. Problema militarA romfineascA alaltAieri-ieri-azi I2,-TOMUL XVI, (1934-35): 240.-IOAN C. FILITTI. Proprietarii solului in trecutul Principatelor Romfine x5.-N. IORGA. $tiri despre Axintie UricariulCONST. I. CARADJA. Despre editiile din 1488 ale Cronicei lui Johannes
de Thurocz 15.-G-ral R. ROSETTI. 0 mica intregire la istoria lui Stefan cel Mare . ro.-I. NISTOR. Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonii 7.-N. IORGA. Legaturi cu mAnAstirile Meteorele din Tesalia. Cu o notita
despre Nicolae-Vodà Petrascu I 5.-N. IORGA. Testamentele domnitei Elina Cantacuzino 5.-GEORGE FOTINO. G. Popovici: Un istoric uitat al vechiului Drept
romfinesc 40.-N. IORGA. Bucurestii de acum un veac, dupd romanul unui avocet (Ioan
Em. Bujoreanu x862) 15.-N. IORGA. I. Scrisori de familie ale vechilor BrAncoveni.N. IORGA. II. DouA arzuri ale Orii cAtre Sultan in sec. XVIII . . . . 20.-ZENOVIE PACLISANU. Un vechiu proces literar 25.-N. IORGA. Practica domneascl a unui ideolog: D. CantemirI. LUPAS. ImpAratul Iosif II si rAscoala Wanner din Transilvania . 5o.-N. IORGA. Trei generatii in vieata publica romfineascA dupà judecata lui
J. A. Vaillant 5.-TOMUL XVII, (1935-36): 240.-N. IORGA. Dona hrisoave domnesti pentru m5n5stirea Margineni inchi-
natà Muntelui Sinai 30.-N. IORGA. Trei rare documente fanariote 1 0.-G-ral R. ROSETTI. Din corespondenta inedità a Principelui Milan al Ser-
biei cu colonelul Gheorghe Catargi in timpul rizboitilui din 1877-1878 35.-ST. METES. Din istoria Dreptului romAnesc din Transilvania 20.-N. IORGA. Formularul fanariot 1 o. -N. IORGA. Consideratii istorice asupra documentelor prezentate de d-1
Marcu Beza 5.-
300.-
-
15..
1 5..
-
5--
..
. . . . . . ....... . .
. . . . . . . .
.
. . . . . . . . . . . .
...... . . . . . . .
. . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . .
FRANZ BABINGER. Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les paysroumains du temps de Basile Lupu (1632) 35.
N. IORGA. Comemorarea lui Lope de Vega 5.N. IORGA. Explicatia monumentului dela Adam Clisl 5.AURELIAN SACERDOTEANU. Doul acte hategane si unul valceanP. P. PANAITESCU. 0 istorie a Ardealului, tradusá de Miron Costin so.ALEXANDRU CIORANESCU. Petru Rams si politica orientall a lui
Carol Quintul so.N. IORGA. Dovezi despre constiinta originei Rcmanilor 5.--H. DJ. SIRUNI. Márturii armenesti despre Romania. Extrase din Cronica
Armenilor din Camenita 20.-N. IORGA. Marele logofgt al bisericii constantinopolitane Hierax si? insemnArile sale pe un manuscript al Academiei RomAne 5---ANDREI RADULESCU. 24 Ianuarie x862
TOMUL XVIII, (1936): 290.-ANDREI RADULESCU. Constitutiunea cehoslovaca 45.FRANZ BABINGER. Originea i sarsitul lui Vasile LupuI. LUPAS. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII si XIII 25.Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare la miscarea literati si culturala
a Romanilor din Ungaria in sec.: XVIII si XIX 25 .-N. IORGA. I. In jurul lui Mihai Viteazul; II. Originea lui Mihai-Viteazul
dupa o cronica romaneasca 25.MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international 20.----N. IORGA. CY scrisoare importantA a lui Cezar BoliacN. IORGA. Inceputurile si motivele desnationalizãrii in SAcuime . . .
ALEX, LAPEDATU, Un episod revolutionar in luptele nationale ale roma-nilor de peste munti acum o jumatate de veac 50.
1. LUPAS. Leopold Ranke si Mihail Kogalniceanu i o.N. IORGA. Congresele de istorie dela Venetia si dela Roma in.--N. IORGA. Au fost Moldova si Tara-Romaneasca provincii supuse Fana-
riotilor ?N. IORGA. Sculptura in lams romaneasca 1 o.N. IORGA. Neamul lui Petru Schiopul si vechi documente de limbA mai
noná ... i 0.TOMUL XIX, (1937):
G-ral RADU ROSETTI. Un uitat, Generalul Ion Em. Florescu . . . . in.
C. 42.930.
so.
.,
25.
x5.
..
.:&
.
.
15.
. . . ...... . .
. . . . .
..... . . . . . . . .
. . . . .
. . . . . ..... . . . . . . .
. . . . . .
. . . . . . .
. . . ..... . .
. . . . . 5..--
. . .
. ....... . . . .
