Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu” 28 iulie - Ziua Județului Timiș CJT www.cjtimis.ro Se distribuie gratuit Consiliul Judeţean Timiş Periodic de informare administrativă IMIŞ Tiraj: 3 500 exemplare Anul XI, Nr. 96, ianuarie 2016 AGENDĂ Emilia Milutinovici: “Toţi copiii sunt importanţi pentru noi!” Spitalele din Timişoara dispun de 70 de locuri pentru urgenţe în UPU MUZEUL DE ARTĂ ÎN 2016 Piesa anului 2015 la Teatrul Merlin Pag. 3 Pag. 6 Pag. 10 Pag. 13 Pag. 7 Pag. 8-9 Pag. 11 NEVOILE JUDEŢULUI UNIREA MICĂ SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA Pag. 5
Transcript
Centrul Şcolarpentru
Educaţie Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu”
28 iulie - Ziua Județului Timiș
1
noiembrie 2015 CJTAGENDA
IMIŞ
www.cjtimis.ro
Se distribuie gratuit
Consiliul Judeţean TimişPeriodic de informare administrativă
IMIŞ
Tiraj: 3 500 exemplare Anul XI, Nr. 96, ianuarie 2016
AGENDĂ
Emilia Milutinovici:
“Toţicopiii sunt
importanţi pentru noi!”
Spitalele din Timişoara dispun de 70 de locuri pentru
urgenţe în UPU
MUZEUL DE ARTĂ ÎN 2016
Piesa anului2015 laTeatrul Merlin
Pag. 3
Pag. 6
Pag. 10
Pag. 13
Pag. 7
Pag. 8-9
Pag. 11
NEVOILE JUDEŢULUI
UNIREA MICĂ SĂRBĂTORITĂLA TIMIŞOARA
Pag. 5
2ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
AUDIENŢE ŞI RELAŢIICU PUBLICUL
Programul de audienţe:
La preşedintele ConsiliuluiJudeţean Timiş, dl.Titu Bojin,marţi şi joi, între orele 11-13. În-scrierile se fac în ziua desfă şu -rării audienţei la Registra tură,telefoane 0256/406 406, 0256/406 413.
La vicepreşedintele C.J.Timiş, dl. Ionel Călin Dobra,luni, între orele 11-13. Înscrier-ile se fac zilnic la secretariatulcabinet vicepreşedinte, camera207, telefon 0256/406 334.
La vicepreşedintele C.J.Timiş, dl. Florian Zanfir, mier-curi, între orele 11-14. În scrie - rile se fac miercuri, între orele8-10, la Registratură, telefoane0256/406 406, 0256/406 413.
La secretarul general alC.J.Timiş, dl. Ioan DănuţArdelean, vineri, între orele 11-14. Înscrierile se fac vineri, întreorele 8-10, la camera 201, tele-fon 0256/406 324.
COMPONENŢA COMISIILOR DE SPECIALITATEa) Comisia economică1. Bologa Gheorghe - preşedinte2. Radu Marina - Rodica - secretar3. Stancu Filip - membru4. Lelescu Tiberiu-Procopie - membru5. Juravle Petru - membru6. Lăzureanu Aurel - membru7. Daviţoiu Ion - membru
b) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului, lucrări publice şi protecţia mediului1. Mihoc Marcel - preşedinte2. Costa Cosmin-Lăscuţ - secretar3. Cutu Dorin-Pompiliu - membru4. Szatmari Ioan-Ştefan - membru5. Cocean Liviu-Marius - membru6. Plavoşin Deian-Dan - membru7. Stanciu Pompiliu - membru8. Bojin Mihăiţă - membru
c) Comisia pentru agricultură şi dezvoltarerurală1. Lăzureanu Aurel - preşedinte2. Daviţoiu Ion - secretar3. Petrescu Balint - membru4. Vasile Marian Constantin - membru5. Lelescu Tiberiu - membru
d) Comisia pentru cultură, învăţământ,tineret şi sport1. Negoiţă Adrian Valentin - preşedinte
2. Păşcuţă Adrian - secretar3. Popescu Marin - membru4. Bitea Nicolae-Florin - membru5. Pau Radu-Adrian - membru
e) Comisia pentru sănătate şi protecţie socială1. Borha Liviu - preşedinte2. Crăciunescu Gabriela-Rodica - membru3. Moldovan Paul-Bogdan - membru4. Rus Georgeta-Aurelia - membru5. Gavriliţă Bianca - Miruna - membru
f) Comisia pentru administraţie publică locală1. Demea Dorel-Ioan - preşedinte2. Stancu Traian - secretar3. Martinescu Marius - membru4. Marinconi-Marcu Flavia - membru-Steluţa-Georgeta
g) Comisia pentru relaţii şi cooperare internă şi externă1. Rus Alain-Florin - preşedinte2. Gaita Oana-Dana - secretar3. Ritivoiu Mihai - membru4. Crişan Teodor Adrian - membru5. Crăciunescu Gabriela- Rodica - membru
Publicaţia „Agendă C.J.T.“este supliment al Monitorului Oficial
al Consiliului Judeţean Timiş.Apare în baza O.G. nr. 75 din
Agenţiile pentru Dezvoltare Regională au devenit orga -nisme intermediare pentru Programului Operaţional Sec -torial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) înanul 2013, ca urmare a preluării axei prioritare 1: „Un sis-tem de producţie eficient şi eco-inovativ”. Un an maitârziu, a fost preluată şi axa prioritară 3: „Tehnologia In-formaţiilor şi Comunicaţiilor pentru sectorul privat şi pu -blic”.
În momentul preluării POSCCE de către Agenţiile pen-tru Dezvoltare Regională, nivelul absorbţiei era de 6,77%,ajun gând, la finele anului trecut, la 64%. S-a înregistrat,astfel, o creştere de aproximativ zece ori a gradului de ab-sorbţie, esti mân du-se că până la finalul implementăriiPOSCCE acest pro cent să crească la 76%. La nivelulAgenţiei pentru Dezvol tare Regională Vest (ADR Vest) aufost gestionate 257 de pro iec te, cu o valoare de 49,31 mili -oane de euro. Dintre acestea, 246 sunt deja finalizate, iar
11 se află în faza de implementare.Prin intermediul acestor proiecte au fost achiziţionate
utilaje şi echipamente moderne şi performante, au fostcon struite sau modernizate spaţii de producţie, au fost im-plementate standardele ISO şi au fost realizate planuri,studii şi strategii. Organizaţiile din re giunea Vest care auobţinut finanţare nerambursabilă prin POSCCE – organi-zaţii neguvernamentale, mi croîntreprinderi şi întreprinderimici şi mijlocii - activează în domenii ce vizează fabri-carea mobilei, fabricarea încălţă min tei, fabricarea hâr ti -ei/car to nu lui/ambalajelor, fabricarea produselor din be ton,fabricarea ar ticolelor din plastic, fabricarea maşinilor şiutilajelor, fabricarea an samblurilor electronice, lucrări deconstrucţii utilita re/dru muri/au tostrăzi, lu crări de instalaţii,extracţia pietrei/ni sipu lui/pietrişului sau operaţiuni de me -ca nică sau în alte sectoare şi domenii eli gibile.
Anton BORBELY
La Caravana Fondurilor Europene: Preşedintele Titu Bojin, Sorin Maxim, directorul ADR Vest, Mircea Leschian,
director al Organismului Intermediar POS Mediu Timişoara -Regiunea Vest. (18.05.2015, S.d.V.):
ADR VESTAbsorbţia prin POSCCE a crescut de zece ori!
Elicopterul SMURD va rămâne la Timişoara
Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a anunţat că instituţia judeţeanănu va mai achiziţiona, aşa cum se intenţiona, un elicopter SMURD, ci îl va aduce la Timi -şoara pe cel care operează de la Arad. De altfel, aparatul de zbor aparţine judeţului Timiş,urmând a fi create condiţii pentru ca acesta să poată fi garat la Timişoara.
Titu Bojin a făcut o serie de precizări pe marginea acestui subiect, după discuţia cusecretarul de stat Raed Arafat: „Avem promisiunea că elicopterul va fi adus acasă de laArad. Am vorbit cu domnul secretar de stat Arafat, am făcut pista, urmează să facem şicelelalte amenajări pentru gararea elicopterului. În aceste condiţii, vom mări la cincinumărul de ambulanţe care vor fi cumpărate de către Consiliul Judeţean. În loc să cum -părăm un elicopter, vom mări numărul de ambulanţe. În momentul în care vom eliberaspaţiul de la Spitalul Judeţean, nu va mai fi nici un impediment la aterizare şi decolare.Vom face demersurile necesare pentru avize, iar atunci elicopterul va putea fi aici. Estimezcă acest lucru se va întâmpla cel târziu la 1 martie. În principiu nu mai intră în discuţieachiziţionarea unui elicopter. Am vorbit cu domnul Arafat şi acesta mi-a spus că nu puteausă rămână două elicoptere pe această zonă”.
Declarațiile președintelui Consiliului Județean Timiș, potrivit cărora elicopterulSMURD aflat la Arad ar urma să fie mutat la Timișoara, au provocat atacuri în mass-mediadin partea omologului său de la județul Arad. Astfel, Adrian Țolea, președintele interimaral C.J. Arad, consideră că demersul lui Titu Bojin este făcut în scopuri electorale și pentrua-și ascunde propriile nerealizări. Președintele CJ Timiș, domnul Titu Bojin, a răspunsacestor atacuri: „Nu este vorba de nicio campanie. Niciodată elicopterul nu a fost al Aradu-lui. În urma discuțiilor pe care le-am avut la Ministerul de Interne s-a stabilit ca noi să fimde acord să vină elicopterul acasă, cu condiția ca noi să putem sprijini activitatea ISU cualte utilaje necesare și pentru celelalte județe, inclusiv judeţul Aradu. Domnul Țolea ar fibine să se gândească la el și pe ce val a ajuns în acea funcție. Nu am de ce să stau de
vorbă cu el. Ar trebui să analizeze ce se întâmplă la el în județ nu să analizeze ce se întâm-plă în Timiș, în Bihor sau în Caraș, pentru că și în Arad s-au pierdut multe proiecte eu-ropene.
Anul trecut elicopterul a efectuat aproximativ 60 de zboruri, ori anul are 365 de zile...Trebuie să ne gândim ce facem:susținem ambițiile interimarului de la conducerea judeţuluiAradul sau susținem o eficientizare a folosirii resurselor și a banilor publici. Dl AdrianȚolea se chinuie să-și facă campanie. Pe mine mă cunosc cetățenii județului Timiş, nureprezint o soluție de moment, ca în cazul domniei sale. Apoi, mai mult de 70 la sută dinintervențiile cu elicopterul au fost dirijate către Spitalul Județean Timișoara. Ministerulde Interne trebuie să hotărască şi sunt convins că ministerul și-a făcut un calcul din punctde vedere economic și din punct de vedere al afluirii unor județe către Spitalul JudețeanTimișoara”, a declarat Titu Bojin, președintele CJ Timiș.
Otilia HALUNGABogdan NĂDĂŞTEAN
3ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
C. J. Timiş:
ŞEDINŢA ORDINARĂÎn urma ședinței ordinare a Consiliul Judeţean Timiş din data de 25 ianuarie 2016,
au fost adoptate următoarele hotărâri:1. Hotărâre privind stabilirea unor măsuri privindblocul de locuințe situat în Timișoara, strada Martir Marius Ciopec, nr. 3; 2. Hotărâreprivind aprobarea dării în administrare a rețelelor de alimentare cu apă și de canalizaredin cadrul Parcului Industrial și Tehnologic Timișoara; 3. Hotărâre privind aprobareaprelungirii contractului de închiriere încheiat de Județul Timiș cu Institutul FrancezTimișoara; 4. Hotărâre privind preluarea contractului de închiriere a unui spațiu dinimobilul situat in Timișoara, Piața Libertății, nr. 5-7; 5. Hotărâre privind propunereade aprobare a Actului Aditional la Contractul de închiriere nr. 1889/07.03.2003 încheiatîntre Județul Timis și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș; 6.Hotărâre privind aprobarea exercitării dreptului de preemțiune din partea JudețuluiTimiș asupra intenției de înstrăinare a imobilului cu destinația de locuințe din Timi -șoara, Bd. Tinereții, nr. 3, parter, apartament nr.1; 7. Hotărâre privind aprobarea neex-ercitarii dreptului de preemțiune din partea Județului Timiș la intențiile de înstrăinarea unor imobile cu altă destinație decât cea de locuințe; 8. Hotărâre privind aprobareaneexercitarii dreptului de preemțiune din partea Județului Timiș la intențiile de în-străinare a imobilelor cu destinație de locuințe în anul 2016; 9. Hotărâre privind pro -punerea de aprobare a licențelor de traseu pentru efectuarea transportului de persoaneprin curse regulate speciale unor operatori de transport rutier; 10. Hotărâre privindpropunerea de apobare a atribuirii unor trasee din “Programul județean de transportpersoane prin curse regulate pentru perioada 01.01.2014 - 30.06.2019” unor operatoride transport rutier urmare licitației electronice din data de 14.12.2015, în vedereaatribuirii licențelor de traseu; 11. Hotărâre privind modificarea Normativului privinddotarea cu autovehicule și consumul lunar de carburanți; 12. Hotărâre privind apro-barea încetarii Contractului de finanțare a proiectului “Modernizare Ambulator de Spe-cialitate la Spitalul Clinic Județean de Urgență “Pius Branzeu” Timișoara și pentrutrecerea cheltuielilor efectuate în cheltuieli neeligibile suportate din bugetul propriual Județului Timiș; 13. Hotărâre privind aprobarea prețurilor medii ale unor produse
agricole pentru anul fiscal 2016; 14. Hotărâre privind aprobarea asocierii JudețuluiTimiș prin Consiliul Județean Timiș cu Orașul Jimbolia prin Consiliul Local al Orașu-lui Jimbolia și Comuna Comloșu Mare prin Consiliul Local al Comunei Comloșu Mareîn vederea cofinanțării căminelor pentru persoane vârstnice; 15. Hotărâre privindachiziţionarea de servicii juridice în vederea reprezentării Bibliotecii Județene Timiș„Sorin Titel” în faţa instanţelor de judecată; 16. Hotărâre privind aprobarea plății co-tizației anuale către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș; 17.Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a serviciuluipublic de salubrizare din județul Timiș revizuit la data de iunie 2015 și a indicatorilorde performanță pentru activitatea de colectare-transport a deşeurilor, a Studiului deoportunitate pentru delegarea de gestiune prin concesiune a serviciilor de colectare -transport al deșeurilor municipale din cele cinci zone ale județului Timiş, și a Docu-mentației de atribuire pentru delegarea gestiunii prin concesiune a serviciilor decolectare - transport al deșeurilor municipale din județul Timiş; 18. Hotărâre privindaprobarea componenței Consiliului de Conducere al ADETIM - Agentia de DezvoltareEconomico - Sociala Timiș; 19. Hotărâre privind aprobarea componenței AutoritățiiTeritoriale de Ordine Publică a Județului Timiș; 20. Hotărâre privind utilizarea exce-dentului bugetului Judeţului Timiş în anul 2016; 21. Hotărâre privind repartizareasumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelorlocale pe anul 2016 și estimări pe anii 2017, 2018 si 2019; 22. Hotărâre privind repar-tizarea sumelor defalcate din TVA pentru drumurile județene și comunale pe anul 2016;23. Hotărâre privind aprobarea înlocuirii proiectelor cu finanțare europeană cu proiecteproprii finanțate din împrumut și aprobarea prelungirii perioadei de tragere din liniade credit contractată cu CEC BANK; 24. Hotărâre privind aprobarea bugetului propriual Judeţului Timiş pe anul 2016 și estimările pentru anii 2017-2019; 25. Hotărâreprivind avizarea normelor de venit pentru contribuabilii care realizează venituri comer --ciale pentru anul fiscal 2016.
Bogdan NĂDĂŞTEANConsilier superior
Direcţia Administraţie Publică Locală
Reporter: Domnule preşedinte Titu Bojin, una dinproblemele mari ale Timişoarei este lipsa locurilor deparcare. O chestiune care interesează pe toată lumea.
Titu Bojin: Ne-am dorit ca iniţial în spaţiul aflat pestrada Sfântul Ioan, în buricul târgului, cum se spune, săridicăm un nou sediu pentru Biblioteca Judeţeană Timiş.Consiliul Judeţean a primit terenul respectiv de la Minis-terul Apărării Naţionale, spaţiu pe care funcţionează înprezent o parcare administrate de noi. Nu am reuşit să rea -lizăm mutarea bibliotecii la Centrul Militar Judeţean pentrucă nici nu se putea realiza acolo. Proiectul a fost făcutgreşit, nu a avut aprobările necesare, pentru că dacă aveaaprobările necesare ar fi fost totul în regulă. În această situ-aţie, am reluat intervenţile către Ministerul Apărării şi cuajutorul ministrului de la vremea respectivă şi al lui Dum-nezeu am reuşit să preluăm Garnizoana Timişoara. Aiciexist ă posibilitatea realizării unui obiectiv cultural, extra-ordinar, aşa arată proiectul pentru Biblioteca Judeţeană“Sorin Titel”. În spaţiul de pe strada Sfântul Ioan, în şedinţăde Consiliu va fi supusă în buget finanţarea şi realizarea
unei parcări supraterane.R. Să rămânem în centrul Timişoarei. Sunt ani de
când Castelul Huniade este în reabilitare…T.B. Prima parte a reabilitării Castelului Huniade este,
cumva, pe ultima sută de metri. Directorul Muzeului Ba-natului, Claudiu Ilaș, m-a asigurat că până în luna martie
anul acesta se va finalizată consolidarea aripii de nord-vestși urmează restaurarea. Dânsul consideră, de altfel, că lu-crările merg foarte bine, iar constructorul a lucrat și întresărbătorile de iarnă și lucrează în continuare”.
R. Mai este, totuşi, nevoie de bani, în jur de 1,2 mili -oane de lei pentru terminarea acestei prime etape, banicare ar trebui să vină de la Consiliul Județean Timiș.
T.B. Vin banii. Comisilile de specialitate ale consiliuluiau aprobat solicitarea celor de la Muzeul Banatului , iar înŞedinţa ordinară de luni, 25 ianuarie, bugetul a fost aprobat.Trebuie menţionat că suma pe care am investit-o pânăacum în reabi litarea Muzeului este deja de 10 milioane delei. Sunt bani de la consiliul județean! Numai de aici s-auinvestit. Nu au existat alte finanțări! În prezent se lucreazăla proiectul pentru faza a doua a reabilitării Muzeului şi evorba de un necesar de cinci milioane de euro.
R. Domnule preşedinte, printre alte nevoi ale Timi -şoarei are fi aceea a unor utilaje utile în cazul unor in-cendii la mare înălţime. E vorba în special de blocurileturn.
T. B. E mare nevoie de o autospecială cu macara, sufi-cient de înaltă ca se poată interveni la blocurile turn sau laalte clădiri foarte înalte. Ne dorim o asemenea achiziție.Sperăm ca şi domnul primar Nicolae Robu să colaborezela acest proiect, că va găsi și el o soluția. O macara de peste70 de metri înălţime ca să putem ajunge la blocurile turn,utilaj pe care nu-l avem. Va fi achiziționată anul viitor,poate în colaborare cu primăria. Există în prezent doar unsingur utilaj pentru lucrul la înălțime, un model mai vechicare ajunge doar pe la 30 de metri. O altă autospecială deacest tip există și la Lugoj, dar pompierii de la Inspec-toratul de Situații de Urgență „Banat” ar avea nevoie de unvehicul mult mai performant, macara de peste 70 de metri,pe care o vom achiziţiona anul acesta.
R. Anul 2015 a fost unul bun pentru infrastructurarutieră a judeţului Timiş. Cum va fi anul 2016?
T.B.: Am inaugurat destul de multe drumuri astfel căputem spunem că anul 2015 a fost cel mai bun an din istoriaBanatului din punct de vedere al drumurilor. Am avut ac-ceptul Consiliului Judeţean, aşa că am luat creditul necesar,pentru care am fost criticat în 2014, șdar am reușit să chel-
tuim toți banii care au fost repartizaţi pentru drumuri (…)Am avut un total valoric de 130 milioane de lei, a fost celmai bun an, repet. Să fiu foarte exact, banii pentru cei 123kilometri de drumuri județene au provenit de la bugetul C.J.Timiş - 60 de milioane de lei, din creditul CEC - 38 mili -oane și din Programul Național de Dezvoltare Locală - 32milioane. Să dau un exemplu comparativ. În perioada 2004-2012 s-au alocat pentru drumuri aproximativ 426 milioanede lei. iar în statistici 492 kilometri realizați în această pe-rioadă, dar, de fapt, 223 de milioane de lei sunt, de fapt,plăţi pentru lucrări de tratamente bituminoase, emulsiileacelea care se dădeau de două ori pe an. În schimb, din anul2012, în trei ani și jumătate, s-au realizat 436 kilometri, cu438 milioane de lei. Eu zic că e o diferenţă evidentă.
R. Ar fi grozav dacă judeţul Timiş ar avea doar dru-muri asfaltate, aşa, ca ‘ntr-o ţară de afară. Una occiden-tală…
T.B. Din acest punct de vedere, dacă Dumnezeu ne dăminte și sănătate și, bineînțeles, minte și sănătate tuturorconsilierilor judeţeni,în anul acesta putem spune că vom fi,dacă vreți, aproape de ceea ce înseamnă necesarul firesc dedrumuri în județul Timiș. Părerea mea este că la finalul lui2016 ar cam trebui să nu mai existe niciun kilometru dedrum de pământ, că acum încă avem câțiva kilometri… Nuvom mai discuta anul acesta de drum de pământ, vomputea discuta de doar 40-50 de kilometri de drumuri de pi-atră. Restul ne dorim să fie toate asfaltate.
A consemnat Cornel TODOR
Nevoile judeţului:SĂNĂTATEA, PARCARE SUPRAETAJATĂ, MUZEU RENOVAT, MACARA DE PESTE 70
DE METRI ÎNĂLŢIME, DRUMURI ASFALTATE, SUPERBIBLIOTECĂ...
4ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
Licitaţia pentru Spitalul Clinicde Psihiatrie de la Giroc
Consiliul Judeţean Timiş pregăteşte licitaţia pentru mutareaSpitalului de neuropsihiatrie din cadrul Spitalului ClinicJudeţean de Urgenţă ‘Pius Brînzeu’ Timişoara din reşedinţa dejudeţ în comuna limitrofă Giroc. Unitatea spitalicească ar urmasă fie finalizată până la sfârşitul anului 2016, întrucât corpurilede clădire există, acestea aparţinând în trecut MinisteruluiApărării Naţionale. Lucrările necesare sunt estimate la 15 mi -lioane de lei, echivalentul a circa 3,5 milioane de euro, iar in-vestiţia va fi suportată integral din bugetul CJ Timiş.
“La ora actuală se derulează tot ce înseamnă studii, astfelca până în luna februarie să înceapă licitaţia pentru lucrărilenecesare mutării Spitalului Clinic de Psihiatrie al Judeţeanuluila Giroc. Spaţiul este aprobat, banii sunt aprobaţi, suma ur-mând să fie votată (în şedinţa de CJ de la finele lunii, n.r.).Sper ca până la finele lui 2016 să fie finalizată clinica la Giroc,în totalitate, cu toate că am dat termen 24 de luni”, declară TituBojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş. În prezent,clinica de neuropsihiatrie funcţionează în condiţii improprii,într-un spaţiu pentru care plăteşte chirie.
Zona care s-a propus pentru reamplasarea Spitalului deneuropsihiatrie este amplasată în fosta cazarmă din Giroc, peo suprafaţă de 5.500 mp, unde se află două clădiri (una cuparter, cealaltă parter plus un etaj) în care există un “rost anti-seismic”, potrivit Raportului privind studiul de fezabilitate. Sevor efectua lucrări de consolidare pentru rezistenţă, dar şi in-tervenţii la arhitectura exterioară şi internă a clădiri, plus toatedotările necesare specifice unui spaţiu medical.
Spitalul Judeţean Timişoara a găzduit în perioada 11-12 ianuarie 2016 întâlnirea inaugurală a unui proiectERASMUS+ de care vor beneficia medicii specializaţiîn chirurgie vasculară şi endovasculară, prin Centrulpentru Promovarea Învăţării Permanente (CPIP), şi careva permite extinderea aplicării tehnicilor moderne îndomeniu pentru reducerea numărului de amputaţii lamembrele inferioare. “Progresele medicale se traduc întratamente ale unor stadii de boală imposibil de tratat an-terior şi, de asemenea, mai uşor de suportat de către pa-cienţi. O evoluţie majoră în chirurgia vasculară ore prezintă tehnicile endovasculare, care au devenit ocomponentă importantă în arsenalul chirurgului vascularşi pe viitor probabil că vor reprezenta metoda preferatăîn tratamentul bolii arteriale periferice”, a afirmat prof.univ. dr. Mihai Ionac, şeful Secţiei de Chirurgie Vascu-lară a Spitalului Judeţean Timişoara.
Potrivit acestuia, în numeroase situaţii, tehnicile dedilatare şi stentare sunt singurele care pot salva mem-brele inferioare de la amputaţie. La ora actuală, acestetehnici au depăşit ca pondere intervenţiile chirurgicaleclasice, iar trendul este crescător. Mai mult, Boardul Eu-ropean de de Chirurgie Vasculară din cadrul Uniunii Eu-ropene a Specialităţilor Medicale (UEMS) a redefinitchirurgia vasculară în Chirurgie Vasculară şi Endovas-culară, iar specialistul, ca şi chirurg vascular şi endovas-cular.
Răspunzând acestor nevoi de adaptare la realităţileşi evoluţia specialităţii, Societatea Română de ChirurgieVasculară (SRCV), la numai doi ani de la înfiinţarea sa,a câştigat la nivel naţional un proiect Erasmus+, finanţatcu suma de 139.000 euro. Proiectul intitulat ‘Oportu-nităţi pentru dezvoltarea profesională în boala vasculară‘a fost evaluat cu cel mai mare punctaj la categoria sa decătre Agenţia Naţională Erasmus+. Acest proiect are înparteneriat clinici de prestigiu în chirurgie vasculară dinEuropa, precum Departamentul de Chirurgie Vascularădin Munchen (Germania), Clinica de Chirurgie Vascu-lară din Groningen (Olanda) şi Great Middle East Healthand Education Foundation, Ankara (Turcia).
“Centrul pentru Promovarea Învăţării PermanenteTimişoara este partener, responsabil cu dezvoltarea com-ponentei pedagogice şi de lifelong learning, atât online,cât şi off line. Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea unuimodel de învăţământ la distanţă în chirurgia vascularăperiferică în care medicii specialişti şi rezidenţi învaţăsă aplice tehnicile moderne endovasculare şi mi-crochirugicale de revascularizare la pacienţii cu boalăarterială periferică. Rezultatele scontate includ creareaunui curriculum pentru boala arterială periferică lanivelul circulaţiei de sub genunchi, crearea unei plat-forme online de informaţii specifice şi de învăţare atehnicilor operatorii endovasculare necesare”, a mai pre-cizat profesorul Mihai Ionac.
Proiect european ERASMUS+ pentru reducereanumărului de amputaţii
Pagină realizată de Otilia HALUNGA
Peste 200 de copii cu deficienţe de vedere sau lipsiţicomplet de vedere, care învaţă la Liceul Teoretic ‘Iris’ dinTimişoara, beneficiază de căldura unui personal didacticpreocupat profund de educaţia lor, iar pentru a beneficia decondiţii şi mai bune, conducerea şcolii a înaintat la Consi -liul Judeţean Timiş o solicitare pentru amenajarea curţii in-terioare, pentru un teren de joacă pentru copii şiman sar darea şcolii, ca investiţii majore în 2016.
“În prezent avem 29 de săli de clasă şi toate sunt în bunăstare de funcţionare, iar anul viitor şcolar se mai micşoreazăpuţin numărul de clase. Acum sunt 227 de copii, dintre care40 sunt complet nevăzători, cu o repartizare de maximum12 elevi într-o clasă. Numărul de viitori elevi îl cunoaştemdeja din grădiniţă, pentru că noi avem grădiniţa noastră şiputem face o prognoză privind numărul de şcolari.
Din grădiniţa noastră putem forma cam o clasă de copiişi cea de-a doua clasă o realizăm din copii care au frecven-tat grădiniţa în alte locuri, sunt veniţi din alte localităţi şijudeţ sau din ţară. De obicei putem realiza cam două clase;începem cu o clasă zero şi pe parcurs, până se termină ciclulprimar, mai vin copii, întotdeauna; există o migraţie a lor.De asemenea, în internat avem 70 de copii’, spuneprof.psih. Ileana Lazsadi, director adjunct.
De la C. J. Tmiş, şcoala aşteaptă fonduri pentru mansar-dare şi pentru amenajarea curţii interioare, ca spaţiu dejoacă. „Mansardarea este cu probleme pentru că nu suntemproprietari, sunt probleme cu Cartea Funciară. Am cerutbani pentru amenajarea curţii pentru amenajarea unui locde joacă”, precizează directoarea adjunctă a şcolii ‘Iris’.
Un lucru bun este faptul că elevii au manuale; deşi sunttransmisibile, ele există. Apoi, elevii beneficiază şi de obibliotecă de unde pot împrumuta cărţi pentru a citi în Braillecturi suplimentare, de ajutor în acest sens fiind un proiectderulat de grupul LIONS, care asigură necesarul de cărţide poveşti pentru clasele mici, la lecturi suplimentare.
ACTIVITĂŢI ŞI PERFORMANŢE ALECOPIILOR DE LA IRIS
“Le punem casete audio cu poveşti, mergem pe audio.Acum, unul dintre colegii mei complet nevăzător lucreazăla un proiect în care sunt implicaţi copiii complet nevăză-
tori, şi anume fotbal pentru copiii complet nevăzători. Amachiziţionat nişte mingi cu zurgălăi, astfel încât să poatăface şi sport, un fel de fotbal”, spune prof.psih. IleanaLazsadi.
Copiilor de la “Iris” le place mişcare, ei au la dispoziţieşi doi kinetoterapeuţi, iar la jocurile sportive, executăcomenzile. Se fac cu ei mişcările şi se repetă, până le învaţă.Fac o legătură între comandă şi exerciţiu. De asemenea, ceide la Teatrul Merlin le oferă periodic spectacole. “Par-ticipăm în fiecare an la Olimpiada pentru nevăzători şi slabvăzători. În 2014 am organizat noi olimpiada, în 2015 amfost la Cluj. Elevii noştri au obţinut rezultate remarcabile,suntem foarte buni la matematică, la TIC, şi la citire rapidăîn Brail. Am avut premii la fiecare disciplină, câte douălocuri I (la matematică şi TIC), II (TIC şi citire rapidă) şiIII şi o menţiune (lb Română) la Limba Română. Ei pot citifoarte rapid, în câteva secunde un text de 4-5 rânduri. Înfiecare an, şcoala noastră organizează concursul de şah des-tinat elevilor nevăzători şi slab văzători, finanţat anual deCJT. De asemenea, noi organizăm concursul de TIC pentrunevăzători, suntem la cea de-a III-a ediţie. Laptopurile şicalculatoarele au tastatură normală, doar calculatoarele des-tinate nevăzătorilor au ataşate nişte programe speciale careau ca specific verbalizarea informaţiei. Nouă ni se afişeazăinformaţia pe ecran, dar ei au căşti şi li se spune în cască înfiecare moment ce şi cum să facă. Ei deja cunosc tastatura
la orb. Au viteză foarte mare. Pe de altă parte, le place muz-ica. Se descurcă tot aşa pe claviatură, la pian, nu au nevoiede claviatură specială. Dacă ar fi nişte instrumente cu clape,care nu ocupă mult spaţiu, de gen pianină de perete, orgă,ar fi binevenite. Nu avem decât o pianină veche, uzată, încabinetul de muzică‘, spune directoarea adjunctă de la‘Iris’.
NEVOI SPECIALE PENTRU ELEVII SPECIALI DE LA ‘IRIS’
Liceul ‘Iris’ are, însă, nevoie de o sală specială, pentrucopii speciali. “Noi şcolarizăm copii şi cu deficienţe devedere, dar şi cu deficienţe asociate, adică, deficienţei devedere i se asociază şi alte deficienţe: mentale, diferite sin-droame, autism, debilitate mentală, sindrom Down. Şiatunci, pentru aceşti copii am avea nevoie de o cameră destimulare polisenzorială. O cameră echipată astfel încât săli se stimuleze mai multe simţuri. De exemplu: un pat de
apă, diferite lumini. Aceste camere sunt capitonate. Şcolilespeciale din Occident au astfel de camere şi ar fi binevenităşi la noi o astfel de încăpere, întrucât şcolarizăm elevi cu opaletă mai largă de deficienţe decât problema de vedere.Avem copii cu intelect normal şi cu deficienţe de vedere,dar şi cu probleme asociate. Pentru aceştia ne-am dori oastfel de camere. Avem spaţiu pentru o astfel de sală şi arputea să înceapă dotările, iar ulterior ar putea urma şi altesponsorizări”, a detaliat prof.psih. Ileana Lazsadi, directoradjunct.
O sală polisenzorială şi orgă pentru Liceul Teoretic „Iris“
5ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
ADIVEST (Asociatia de dezvoltare intercomunitara pentru managementul situatiilorde urgenta) este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, apolitică,nonsindicală şi nonsectantă, constituită pe baza dreptului la liberă asociere si are ca
MEMBRI FONDATORI sunt: Judeţul Arad, cu sediul în Arad, Bvd. Revoluţiei nr.75, reprezentat prin Preşedintele Consiliului Judeţean; Judeţul Caraş-Severin, cu sediul înReşiţa, Piaţa 1 Decembrie Nr. 1, reprezentat prin Preşedintele Consiliului Judeţean; JudeţulHunedoara, cu sediul în Deva, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 28, reprezentat prin PreşedinteleConsiliului Judeţean; Judeţul Timiş cu sediul în Timişoara, Bvd. Revoluţiei din 1989 nr.17, reprezentat prin Preşedintele Consiliului Judeţean
Aasociaţia şi-a început activitatea începând cu data de 25.06.2009, pe durată nede-terminată, scopul asociatiei fiind îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţăla nivelul fiecărui judeţ din Regiunea Vest, prin reducerea timpului de intervenţie pentruacordarea primului ajutor calificat şi pentru situaţii de urgenţă
Obiectivele asociatiei sunt: Îmbunătăţirea sistemului integrat pentru situaţii de urgenţăprin achiziţionarea în comun a echipamentelor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă şifurnizarea în comun a serviciului public de intervenţie în situaţii de urgenţă; Îmbunătăţireadotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă; Pre-venirea şi facilitarea intervenţiei în caz de dezastre; Implementarea proiectelor cu finanţareinternă, externă sau mixtă care să conducă la funcţionarea unui sistem regional de coor-donare şi intervenţie în situaţii de urgenţă; Extinderea domeniului de activitate al ADI-VEST pentru alte domenii de interventie de interes regional, complementare atribuţiilorADR Vest, cum ar fi Planificare teritorială regională (elaborare PATR – Plan de amenajarea teritoriului regional;
Proiecte derulate de ADIVEST„Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbună tăţirea capacităţii şi calităţii
sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medi calede urgenţă şi a primului ajutor calificat, în Regiunea 5 Vest”
COORDONATE PROIECT1. Programul de finanţare: Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa pri-
oritară 3 “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, DMI 3.3. ”Îmbunătăţirea dotării cu echipa-mente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă”;
2. Nr. contract de finanţare - 673 / 10.03.20103. Cod SMIS - 134644. Autoritatea de Management a Programului: Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului;5. Organism Intermediar: Agenţia de Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest);6. Beneficiar de grant: – Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Manage-
mentul Situaţiilor de Urgenţă ADIVEST;7. Buget total: 49.721.770 lei.
OBIECTIVELE PROIECTULUIProiectul are drept obiectiv general crearea premiselor necesare creşterii calităţii ser-
viciilor pentru siguranţă publică şi de asistenţă medicală în situaţii de urgenţă şi dezastremajore prin îmbunătăţirea infrastructurii, urmărindu-se astfel sprijinirea unei dezvoltărieconomice şi sociale durabile şi echilibrate teritorial, la nivelul Regiunii Vest, prin creştereagradului de siguranţă a populaţiei, indiferent de localizarea aşezămintelor umane.
Pentru realizarea acestui scop următoarele obiective specifice trebuiesc îndeplinite:- îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul Regiunii Vest
prin reducerea timpului de intervenţie pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentruintervenţii în situaţii de urgenţă;
- atingerea obiectivelor strategice ale domeniului situaţiilor de urgenţă prin investiţiiîn achiziţionarea de echipamente specifice, atât pentru dezvoltarea bazei operaţionale re-gionale, cât şi pentru îmbunătăţirea dotării bazelor judeţene existente, pentru înlesnireaintervenţiilor integrate în caz de dezastre (cutremure, inundaţii, eroziuni);
- creşterea gradului de siguranţă a populaţiei şi primirea ajutorului de urgenţă calificatîntr-un timp mai scurt.
REZULTATE PRINCIPALE ALE PROIECTULUIPrin proiect au fost achizitionate echipamente speciale de intervenţie în situaţii de ur-
genţă, echipamente distribuite unităţilor operative subordonate Inspectoratelor pentru Situ-aţii de Urgenţă din toate cele 4 judeţe ale Regiunii Vest.
Tipurile de echipamente, precum şi distribuţia acestora se regăsesc în tabelul demai jos:
După achiziţionarea echipamentelor, a fost selectat si instruit personalul care deservesteechipamentele din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă şi a unităţilor subor-donate. In total au fost instruiti 138 de angajati ISU din cele 4 judete.
Astfel, numărul unităţilor mobile de intervenţie în situaţii de urgenţă la nivelulRegiunii Vest va creşte cu 41,12% (de la 107 bucăţi la 151 bucăţi).
De asemenea, se preconizează o scădere a timpului mediu de răspuns al unităţilormobile, după cum urmează:
În zonele rurale: de la 41 minute la 28 minute (reducere de 30,7%)În zonele urbane: de la 22 minute la 13 minute (reducere de 40,9%)Proiectul a fost finalizat in septembrie 2013 , fiind completat cu inca doua proiecte
prin care s-au mai achizitionat inca 10 autospeciale.
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA Unirea Principatelor Române petrecută la 24 Ianu arie
1859, cunoscută ca Mica Unire, cea a Moldovei cu ȚaraRomânească, a fost marcată în faţa Monumentului luiAlexandru Ioan Cuza, din faţa Inspectora tului de PoliţieTimiş. Au participat reprezentanţii ad ministraţiei publicejudeţene şi locale, şi anume prefectul de Timiş Mircea Bă-cală, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, FlorianZanfir, Nicolae Robu, primarul Mu ni cipiu lui Timi şoara, vet-erani de război, structuri militare, organizaţii politice şi
apolitice. Momentul festiv a fostdeschis prin intonarea imnului destat, în acordurile fanfarei militarea Brigăzii 18 Infanterie “Banat” Unsobor de preoţi a săvârşit îndăti-natul Te Deum. Prin rugăciunileînălţate de feţele bisericeşti au fostaduse mulţumiri Bunului Dum-nezeu pentru binefacerile revărsate
asupra poporului român prin unirea principatelor Moldovaşi Ţara Românească din anul 1859. După oficierea serviciu-lui religios, au avut loc depuneri de coroane la bustul dom-nitorului Alexandru Ioan Cuza, moment urmat de defilareagărzii de onoare constitută din militari aparținând Brigăzii18 Infanterie „BANAT“, Grupării de Jandarmi Mobile „GladVo ievod“ și Inspectoratului pentru Situații de Urgență„BANAT“. Ceremonia s-a încheiat cu tradiţionala Horă aUnirii.
A.B.
Licitaţia pentru achiziţionarea de aparatură medicală pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Timişoarava fi reluată în acest an de Consiliul Judeţean (CJ) Timiş, spune preşedintele forului judeţean timişean, TituBojin. Conform acestuia, dotarea Judeţeanului face parte din Strategia de dezvoltare economico-socială ajudeţului Timiş 2014-2020. “Pentru Spitalul Judeţean, reluăm punerea proiectului pe finanţarea 2014-2020 şi-l trecem pe listă ca prioritate. Nu este nimeni vinovat pentru faptul că la o licitaţie internaţională nu s-a prezentatnimeni. Probabil că sunt nişte deficienţe în sistem pe zona aceasta (...)”, a afirmat Titu Bojin.
Nicio firmă de specialitate nu s-a prezentat la cele două licitaţii anterioare organizate de CJ Timiş pentruachiziţionarea de aparatură în valoare de peste 10 milioane de euro, Bojin susţinând că unele firme care producaparatura medicală solicitată nu au dorit să participe la licitaţie, iar pe de altă parte, timpul în care ar fi trebuitsă onoreze cerinţele - aparatura necesară nefiind “de duzină”, ci realizată special - a fost prea scurt. “Mediciinoştri au solicitat aparate unicat, care nu sunt în stoc. Ele trebuie produse de către firmele respective. Nu suntaparate de duzină care să se poată cumpăra. Tocmai în aceasta consta importanţa şi noutatea proiectului. Erafoarte delicat pentru orice firmă să poată îndeplini aceste cerinţe prin licitaţie într-un termen atât de scurt (dedouă luni, n.r.) şi atunci, din teama de a nu se putea cheltui fondurile europene, lumea s-a dat la o parte şi nua participat’, a completat preşedintele CJ Timiş. Aparatura solicitată urma să deservească absolut toate spe-cialităţile din Ambulatoriul şi l-ar fi transformat într-un “spital mai mic” în cadrul Judeţeanului. Finanţareaproiectului ar fi venit în cadrul POR 2007-2013, fonduri europene, valoarea totală a investiţiei fiind de 56,3milioane de lei, din care 42 de milioane de lei (aproape 10 milioane euro) reprezintă suma nerambursabilă, iar
restul cofinanţare aConsiliului JudeţeanTimiş. Din aceşti baniar fi trebuit să seachi ziţioneze 228 deechipamente perfor-mante pentru a în-locui aparatura uzatădin actuala dotare aSpitalul Judeţean Ti -mişoara. La SpitalulJudeţean Timişoaraajung anual să fie in-ternaţi 40.000 de pa-cienţi.
O.H.
AGENDĂ
IMIŞ
6ianuarie 2016
CASĂ NOUĂPENTRU “BEGA”
Maternitatea “Bega” are o vârstă, spitalul funcţionând în ac-tualul spaţiu din anul 1974. Conform planurilor ConsiliuluiJudeţean Timiş, “Bega” se va muta complet într-o clădire ceurmează să fie construită lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă.
”Eu sper să înceapă de anul ăsta construcţia, dacă pânăatunci reuşim să terminăm proiectul, aşa cum ne-am înţeles cudomnul secretra de stat Doru Săndesc, să înceapă proiectulacum, iar până la toamnă să putem discuta despre începereaconstrucţiei. În momentul în care proiectul este aprobat, putemvorbi de demararea construcţiei.
Până când noua maternitate va fi construită, la “Bega” se vorface doar investiţiile strict necesare pentru desfăşurarea activităţiiîn condiţii normale. În plus, odată cu finalizarea noii maternităţidin Timişoara, nu doar spitalul Bega ar urma să se mute, ci şi oparte din maternitatea Odobescu.
„Probabil că, dacă ne punem de acord cu ministerul, putemdiscuta inclusiv de Odobescu. Ştim că şi acolo sunt condiţii nutocmai în regulă pentru copii. Chiar e indicat ca şi o parte deacolo să se mute şi să fie găsite alte funcţii pentru clădirile caresunt în proprietatea noastră”, a încheiat Titu Bojin.
A.B.
Se reia licitaţia pentru pentruachiziţia de aparatură medicală
„În UPU a Spitalului Ju deţean Timi şoa ra avem 24 depaturi alo cate pe unitate. În caz de calamităţi sau detragedii, cum a fost cea de la Bucureşti, putem mări capac-
itatea UPU la primirea a 50 de pacienţi care să fie consultaţiconco mitent şi trataţi simultan. Aceasta este capacitateaUPU a Spitalului Judeţean Timişoara. Avem 7 unităţi deventilaţie (ventilatoare pentru întreţinerea respiraţiei saupentru înlocuirea activităţii mecanice a plămânului, n.r.) cucare este dotată UPU şi poate fi crescută până la 12 venti-latoare. Avem secţia de ATI pe Spitalul Judeţean, ATI laChirurgie, Politraumă şi Arşi şi Secţie de ATI la Ortopedieşi respectiv, la Obstretică-Ginecologie, unde, în caz de ur-genţe extreme pot fi deserviţi respectivii pacienţi’, spunedr. Marius Craina, managerul Spitalului Judeţean Tim-işoara.
Craina a mai subliniat faptul că UPU a Spitalului
Judeţean dispune în permanenţă, cu titlu de obligativitate,de rezerve de medicamente şi materiale sanitare care să de-servească în cazuri extreme acel număr de 50 de pacienţi
care se pot prezenta. „‘Stocul acesta se reînnoieştepermanent, când ne apropiem de termenul de expi-rare a valabilităţii reîntregim stocul. Aceste rezervesunt în permanenţă asigurate şi nu se atinge nimenide ele’, afirmă directorul Spitalului Judeţean. Deasemenea, dr. Marius Craina precizează că numărulde medici care ar putea deservi asistenţa de special-itate pentru urgenţe extreme, cu număr mare de vic-time, ar putea fi asigurat, deoarece ar fi mobilizateşi cadrele medicale de pe alte secţii. „‘Nu ne dorim,dar nu ar fi nicio problemă, pentru că UPU are la oraactuală număr suficient de medici care să de-servească asistenţa de specialitate; am mai scos la
concurs încă alte câteva posturi de medici, asistente, infir-miere, brancardieri. Nustăm deloc rău pe UPU.Pe lângă cei de la UPU,pot fi imediat mobilizaţidin toate celelalte secţii.Nu doar UPU are 50 demedici, ci se mobi-lizează de pe secţii’, adetaliat Marius Craina.
UPU a SpitaluluiMunicipal Timişoaradispune de ‘9 paturi
standard-targă şi mai avem paturi de consultaţii, pat de triajşi vom extinde la 16 paturi, plus paturi adiacente care vorfi făcute de consultaţie’, afirmă dr. Octavian Mazilu, man-
ager general al Spitalului Municipal. ‘În caz de catastrofepot fi mobilizaţi şi medici de la alte secţii’, susţine Mazilu.
Spitalul de Boli Infecţioase ‘VictorBabeş‘ Timişoara nu dispune de secţie UPU.‘Noi nu avem UPU (...), avem ATI propriucu 10 paturi, dar nu avem medici specializaţidecât pe infecţioase. Noi suntem numaiunispecialitate - boli infec ţioase cu pneumo.În caz de catastrofă, spitalul are până la 300de locuri pe total spital şi s-ar putea orga-niza’, a afirmat dr. Virgil Musta, purtător decuvânt al Spitalului de Boli Infecţioase ‘Vic-tor Babeş‘ Timişoara.
Otilia HALUNGA
Spitalele din Timişoara dispun de 70 de locuripentru urgenţe în UPU
Timişoara are doar două spitale prevăzute cu Unitate Primire Urgenţe (UPU), Judeţeanul şi Municipalul, care pot asigura o capacitate de primire de maximum 70 de pacienţi.
Mai mulți studenți și masteranzi ai Facultății de Arte și Design din cadrul Univer-sității de Vest Timișoara au primit diplome de vrednicie din partea Preafericitului PărintePatriah Daniel, în semn de apreciere pentru contribuția adusă la proiectul de conservare-restaurare a bisericii “Sfânta Ecaterina” din București. În mod deosebit, d-na prof. univ.dr. Doina Mihăilescu a primit diploma omagială “SfântulIoan Gură de Aur” pentru merite deosebite în acest par -teneriat. Îndrumați de dr. Diana Iuliana Barbu, secretartehnic la Comisia de pictură bi se ricească a PatriarhieiRomâne, tinerii timișoreni au participat în mai multe etapela procesul de restaurare a catapetesmei și a mobilieruluide lemn (tetrapoadele și tronul arhieresc) al bisericii custatut de parohie și paraclis pentru Facultatea de Teologie“Iustinian Patriarhul” din capitală. Ceremonia de decer -nare a diplomelor a a vut loc la finele anului trecut cu prile-jul slujbei de sfințire a bisericii de către PreafericitulPă rinte Patriarh Daniel.
Prof. univ. dr. Doina Valeria Mihăescu este Directoral Şcolii Doctorale din cadrul Facultăţii de Arte şi Design
a Universităţii de Vest, Profesor universitar şi Director de pro-gram al secţiei Conservare Restaurare în cadrul aceleaşi facul -tăţi, pe baza studiilor de specialitate la Academia de ArtăBu cureşti (absolvite în 1978), şi a Şcolii doctorale la Acade-
mia de Arte din Pecs, Unga -ria (absolvite în anul 2002).Dr. Doina Valeria Mihăilescudesfăşoară o activi tate com-plexă în domeniul artei şi cer -cetării. Născută la 29 ianuarie1953 la Reşiţa, a fost elevă aLiceului de Arte Plastice, Ti -mi şoara, 1972 - clasa prof. Ștefan Bertalan. A urmat Aca-demia de Artă, Bucureşti, secţia Tapiserie, 1978. Doctorîn Arte Vizuale, Academia de Arte din Pecs, Ungaria, prof.Dr. Ilona Keseru, 2002. Este expert-restaurator pictură.Deţine atestat MCPN. Este membru al U.A.P.R.
A.B.
7ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
PIESA ANULUI 2015 LA TEATRUL
MERLINToate spectacolele teatrului timişorean de păpuşi
“Merlin” din Timişoara sunt minunate. Totuşi, de-schiderea stagiunii 2015-2016 poate fi considerată unaspecială, cu un spectacol care poate fi egalat destul degreu: “Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”.
O piesă “care a fost ocolită , chiar daca este o piesafrumoa să, pentru ca e o lucrare complexă, care ceremulta fan tezie şi imaginaţie”, după cum apreciază regi-zorul ieşean Toma Hogea, profesor al Universităţii deArte “George Enescu” din Iaşi.
Scenografia a fost şi ea una “altfel”, conformscenografei Eugenia Tarasescu Jianu: “Suntem câţivasce nografi în Ro mânia care pic tăm pe sce nă, dar nu cupensula, ci cu lucru rile. Aşa punem în scena tot...”
Iar critica de teatru a fost una pe măsură: “Spec tacoluleste adresat deopotriva copii lor, ado les cenţilor, dar şipărinţilor. Artiştii Teatrului Merlin au reuşit să îmbinedansul contemporan, panto mi ma, pă pu şăria, actoria şiimaginea, în aşafel încât să deabasmului „Ti ne -reţe fara bătrâ -neţe şi viaţă fărăde moarte” unaer actual.”
Sigur, “clou”-ul spectacoluluia fost ideea în-drăzneaţă a acto -rului - directorLaurenţiu Pleşa.Acesta a adus pescena “Merlinu-lui”, în rolul pă -puşei-bebeluş,un... un actor a -de vărat, în carne şi oase, cum s-ar spune! Dar şi înscutece cum părate de tatăl actorului şi de mama acestuia,prezenţă emo ţionată în culise. Tatăl, Laurenţiu Pleşa. Be-beluşul-actor, Louis Pleşa, în vârstă de o lună, fiul tatăluiactor!
Laurenţiu Pleşa :„Ştiind aproximativ data când se vanaşte fiul meu, am aruncat la repetiţii ideea de a folosi,în locul pă puşii, un bebeluş adevărat. Cred că nimenidintre colegi nu a luat în seamă ideea mea. Li s-a părutprea năstruşnică, bănu iesc. Înaintea premierei, la carerepetaserăm toată vara, a venit regizorul Hogea în Timi -şoara pentru a lucra cu noi şi i-am amintit discuţia. Mi-a zis: “Eşti nebun?!” Am făcut totuşi o repetiţie cares-a filmat şi a ieşit foarte bine. Emoţia actorilor se simţeaîn tonul vocii lor, doar se adresau unui bebeluş adevărat,nu unei păpuşi din plastic...”
B.A.
TIMIŞORENI LA PATRIARHIA ROMÂNIEIDR. DOINA MIHĂILESCU - DIPLOMA OMAGIALĂ “ION GURĂ DE AUR”
Semn al unei excelente colaborări interjudeţene, Şcoalade Arte Timişoara a fost invitată din nou la manifestărileculturale organizate de Şcoala Populară de Arte „TudorJarda” din Cluj-Napoca.
Este vorba de a patra ediţie a „Serii artelor – Porţi de-schise la Şcoala de Arte Cluj”, care va avea loc în municip-iul de pe Someş, în data de 4 februarie 2016.
La ediţia din acest an participă cu expoziţii tematice:şcoli de arte, centre culturale, asociaţii ale artiştilor plastici,licee de artă, precum şi toate secţiile de arte vizuale dincadrul instituţiei gazdă. Manifestarea va cuprinde în jur de35 de expoziţii şi se va încheia cu un moment artistic.
La fel ca anul trecut, Şcoala de Arte Timişoara arăspuns cu interes invitaţiei şi s-a prezentat la Cluj cu o bo-gată paletă de lucrări realizate de cursanţii claselor de artevizuale, cine-foto şi design vestimentar.
Participarea clasei profesoarei Lucia Kolla Stoica s-aconcretizat cu o expoziţie de pictură, alcătuită din 15 lucrăriîn ulei pe pânză, dimensiunea 60x60 cm, plus 5 icoane pesticlă, dimensiunea 25x35 cm, în tradiţia credinţei creştine,ce va rămâne perpetuu oglindită în artă. În dreptultablourilor pe pânză, prof. Lucia Stoica notează: „Sufletulse încarcă cu bogăţia experienţelor şi îşi şlefuieşte strălu-cirea de-a lungul vieţii, în dinamica anotimpurilor”.
Clasa profesoarei Nora Novak vernisează 6 picturi şidesene, dimensiunea 30x40 cm, intitulate „Jocurilecopilăriei”, însoţite de următoarele însemnări: „Îmbătrânimşi murim atunci când uităm să mai fim copii. Să ne bu-curăm de spontaneitatea şi autenticitatea picturilor real-izate de copii”.
„O lume tridimensională” se intitulează lucrărileprezentate de clasa profesorului Aurel Gheorghe Arde-leanu, respectiv un studiu în ghips şi o lucrare de mici di-mensiuni executată în lemn, „despre aflarea poziţiei noastre
într-o lume a volu metriei materiale”.Nu va lipsi nici clasa de cine-foto a prof. Cosmin şi
Onuţ Danciu, care va expune 30 de lucrări, format 35x50cm, cu tot cu paspartout, sub titlul „Simbol – foto grafieminimală”. Coordo natorii acestei clase notează: „Conside -răm fotografia o provocare – semn, idee, simbol. Deşiimaginea lucrează cu obiecte concrete, într-o anumeasociere şi cu un anume semn, aceasta poate fi înnobilatăcu valori ce le lăsăm a fi descoperite de cei care privesc şi
gustă frumosul”.Nu în cele din
urmă, vor fi prezentela Cluj şi cele 5 lu-crări ale clasei de de-sign vestimentar,co ordonate de dnapro fesoară GabrielaMuscan. Pre zenţa e -chi pei timişo re ne vafi remarcată, cu si gu -ranţă, ca şi anul tre-cut, pentrucon sis tenţa şi calita -tea artistică a expona -telor.
Cornel BOGDAN
CENTRUL DE CULTURĂ ŞI ARTĂ TIMIŞ
Şcoala de Arte Timişoara – invitată din nou la Cluj-Napoca
8ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
“Am născut copii în lumea asta întunecată, pentru căaveam nevoie de lumina pe care numai un copil o poateaduce” (Liz Armbruster).
Din păcate, lipsa de dragoste pă rintească şi egoismulpărinţilor creează rupturi neînţelese de o minte normală,care despart definitiv copiii de părinţi. Părintele care-şi iu -beş te copilul, indiferent prin ce greutăţi trece, nu şi-l în-străinează. Mai rar sunt şi cazuri în care cauze naturale, carenu depind de om contribuie la astfel de rupturi. În judeţulnostru, în ajutorul copiilor abandonaţi sau care au alte nevoivitale şi nu sunt ajutaţi de familie, se ocupă Direcţia Gene -rală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC)Timiş. Despre problemele instituţiei vorbim, în cele ce ur -mează, cu Emilia MILUTINOVICI, director general alDGASPC Timiş, în cadrul unui interviu acordat AgendeiCJT.
Agenda CJT: Ce investiţii majore aţi reuşit să faceţiîn anul 2015?
Emilia Milutinovici: Ne bucură faptul să putem afirmacă şi în 2015 Consiliul Judeţean Timiş a înţeles nevoile de
natură socială pe care le-am prezentat, necesitatea faptuluica toate aceste persoane defavorizate să fie sprijinite în aşafel încât să ducă o viaţă cât mai apropiată de normal. Aşacă, în limita posibilităţilor şi a bugetului judeţului, ConsiliulJudeţean ne-a sprijinit foarte mult în 2015 şi nu pot decâtsă mulţumesc, în numele beneficiarilor şi al tuturor co -legilor mei, atât conducerii CJT, cât şi aleşilor judeţeni.
Practic, când vorbim despre investiţii majore, nu potdecât să mă gândesc la toată activitatea DGASPC Timiş.Din punctul nostru de vedere, toate investiţiile sunt impor-tante şi toţi banii primiţi au fost folosiţi pentru beneficiariinoştri. Sunt la fel de importante, spun eu, sumele de banifolosite pentru construirea unui centru nou, pentru reabil-itarea unuia deja existent sau pentru achiziţionarea obiec -telor necesare copiilor - îmbrăcăminte, rechizite, obiecte demobilier etc - ori pentru desfăşurarea de activităţi educative,culturale, recreative sau sportive - tabere, excursii, compe -tiţii sportive, activităţi de art-terapie etc.
Agenda CJT: Despre ce sume vorbim, ca alocări din
partea CJT, în anul 2015?Emilia Milutinovici: Concret, dacă este să vorbim de-
spre sumele primite ca investiţii, la începutul anului 2015,suma prevăzută pentru acest capitol (investiţii) era de4.355.500 de lei, iar în urma rectificărilor din cursul anului,suma primită pentru investiţii a crescut cu 506.000 de leiîn luna august, respectiv cu 1.469.000de lei în luna octombrie, aşa că totalulpentru investiţii pe 2015 a fost de6.330.500 de lei.
Printre cele mai importante investiţiiale anului trecut aş dori să menţionezmansardarea CIA Ciacova, aceasta fiindo necesitate atât din punctul de vedereal nevoii de spaţiu, cât şi din necesitateade a respecta standardele minime de
cali tate impuse delegislaţie pentru unastfel de centru.Importante, au fostşi investiţiile ce auvizat reabilitareamai multor centre (CRRN 1 Lugoj,CPCD Recaş, CPRU Timişoara,CSIFPT Timişoara), achiziţia deobiecte de mobilier, de electrocasnice,precum şi achiziţia de microbuze adap-tate pentru transportul persoanelor cudizabilităţi.
Agenda CJT: Ce realizări aţiavut pentru copiii din Timişoara?
Emilia Milutinovici: Toţi copiiisunt importanţi pentru noi şi încercăm să le oferim tuturoraceeaşi atenţie, acelaşi suport, fie că vorbim despre copiiidin centrele timişorene, de cei ocrotiţi în centrele din judeţ,de copiii aflaţi în grija asistenţilor maternali profesionişti
sau despre cei aflaţi în plasament, toţi suntimportanţi, toţi sunt deosebiţi, toţi sunt niştesuflete care au fost traumatizate cândva şicare au nevoie de căldură sufletească şi desusţinerea noastră pentru a se ridica şi a pornipe un drum mai sigur şi mai senin în viaţă.
În Timişoara, la fel ca şi în celelalte centredin structura DGASPC Timiş, am pus accentatât pe reabilitarea centrelor, cât şi pe activ-ităţile de socializare şi de recreere destinatecopiilor.
De exemplu, la Centrul de Primire în Re -gim de Urgenţă Timişoara şi la Centrul pentruSprijinirea Integrării Familiale şi ProfesionaleTimişoara ne-am axat pe reabilitarea cen-trelor, precum şi pe achiziţia de mobilier noupentru camerele copiilor şi pentru camerelecu destinaţie comună. Copiii au fost foartebucuroşi când au văzut toate
aceste obiecte noi şi frumoase. La Centrul de Primire în Regim de Ur-
genţă Timişoara, după reabilitarea centru-lui şi dotarea lui, a fost prezent şi preotulnostru, care a oficiat o slujbă de sfinţire asediului, la aceasta participând atât copiii,cât şi personalul.
Agenda CJT: De ce acţiuni mai de-osebite s-au bucurat copiii?
Emilia Milutinovici: Toţi copiii acăror stare de sănătate a permis-o, au fostplecaţi, în 2015, în cel puţin o tabără, lamare sau la munte. De asemenea, cu toţiiau fost implicaţi în excursii, vizite la di-verse obiective turistice din zonă, activităţide socializare, concursuri şi competiţii.
O manifestare deosebită, organizată înpremieră de DGASPC Timiş, în realizareacăreia am beneficiat de sprijinul CJ Timiş,
a fost competiţia ‘Ştiu că pot!’, destinată copiilor cu diz-abilităţi din ţară şi chiar şi de peste hotare. Mai mulţi copiidin CRRNC Timişoara au participat la această competiţie,în care accentul s-a pus pe promovarea drepturilor copiluluişi pe atragerea atenţiei comunităţii la situaţia copiilor cudizabilităţi şi la faptul că ei sunt egali în drepturi cu toţi
ceilalţi copii.Agenda CJT: Ce ne puteţi spune despre Centrele din
Periam şi Găvojdia?Emlia Milutinovici: Considerat ca fiind un centru-
mamut, CRRN Găvojdia oferă servicii pentru un numărmare de persoane cu dizabilităţi, majoritatea cu gradul deîn cadrare grav, aici existând, printre alţii, bolnavi cu pa-tologii foarte rare (1-2 cazuri în Europa), care, însă, bene-ficiază de condiţii decente de trai, îngrijire, asistenţă şi, înfuncţie de boală şi de posibilităţile fizice şi mentale alefiecăruia, de recuperare şi de reabilitare.
O parte din ansamblul ce compune CRRN Găvojdia areo vechime de peste 120 de ani, iar celălalt corp de clădirea fost construit şi dat în folosinţă în 1977. Vorbim, deci,des pre un centru destul de vechi, în care, cu sprijinul Con-siliului Judeţean Timiş, s-au fost învestit sume de bani sem-nificative pentru reabilitare, modernizare şi eficientizare.
La numirea mea în funcţia de director general alDGASPC Timiş, aici se aflau 320 de persoane. Am reuşit,cu multe eforturi şi muncă, să transferăm 53 de persoanedin acest centru într-un centru nou înfiinţat, care respectăîn totalitate standardele în domeniu, respectiv CRRN Siner -sig.
Printre obiectivele cele mai importante, ale mele şi aleechipei pe care o conduc şi o coordonez, se numără trans-ferul altor aproximativ 100 de beneficiari de la Găvojdia,în alte două centre de recuperare şi reabilitare neuropsihi-atrică. Unul dintre ele, aflat la Lugoj, este finalizat, ame-najat, mobilat; acum se află în proces de acreditare, iar înscurt timp va demara procesul de transfer al beneficiarilor.
Celălalt, aflat la Periam, este în curs de construcţie, lu-crările fiind în stadiu avansat, urmând să fie finalizat în
DGASPC TIMIŞ
EMILIA MILUTINOVICI: “TOŢI COPIII SUNT IMPORTANŢI PENTRU NOI!”
tate/ur mări pozitive ale finalizării proiectelor cu fi-nanţare străină.
Emilia Milutinovici: DGASPC Timiş a avut douăproiecte importante cu finanţări externe, care s-au finalizatîn cursul anului 2015 şi care au vizat facilitarea accesuluipe piaţa muncii a grupurilor defavorizate.
Ambele au avut rezultate foarte bune, în multe situaţiifiind chiar depăşiţi indicatorii propuşi iniţial. Mai mult, din-colo de organizarea de cursuri de formare profesională şide burse ale locurilor de muncă, ambele proiecte au avutcomponente ce au vizat consiliere şi sprijinirea persoanelordefavorizate aflate în căutarea unui loc de muncă, precumşi campanii ce au vizat informarea despre o viaţă sănătoasăşi promovarea accesului pe piaţa muncii.
Proiectul ‘Participarea pe piaţa muncii a grupurilor vul-nerabile din judeţul Timiş‘ s-a desfăşurat în perioada 1 mar-tie 2013 - 28 februarie 2015, fiind cofinanţat din FondulSocial European prin Programul Operaţional Sectorial Dez-voltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 -‘Promovarea incluziunii sociale’, Domeniul Major de In-tervenţie 6.2 - ‘Îmbunătăţirea accesului şi a participăriigrupurilor vulnerabile pe piaţa muncii’.
Valoarea totală a proiectului este de 2.240.344,00 de lei,din care valoarea con-tribuţiei FSE este de2.006.720,93 de lei, val-oarea contribuţiei de labugetul naţional este de188.816,19 de lei, cotade contribuţie a FundaţieiServiciilor Sociale Be -thany este de 36871,00de lei, iar contribuţia In-stitutului de Cercetarepentru Dezvoltare Soci -ală şi Inovare-ICED estede 7935,88 de lei.
Scopul proiectului avizat facilitarea accesuluipe piaţa muncii a gru -
purilor vulnerabile din judeţul Timiş, în special din comu-nităţile rurale şi/sau izolate, prin furnizarea unui programde servicii integrate, destinat educaţiei şi formării acestora,precum şi promovării oportunităţilor deocu pare.
Beneficiarii proiectului au fost 259 depersoane, dintre care 148 de persoane cudizabilităţi, 81 de persoane de etnie romă şi30 de tineri cu vârsta de peste 18 ani, carepărăsesc sistemul instituţionalizat de pro-tecţie a copilului, 30 de angajaţi ai admin-istraţiei publice locale care lucrează cupersoanele vulnerabile şi 17 voluntari.
Proiectul “Integrat, Activ, Independent!Facilitarea integrării pe piaţa muncii agrupurilor vulnerabile din judeţul Timiş” afost implementat de către Direcţia Gener-ală de Asistentă Socială şi Protecţia Copilu-lui Timiş, în parteneriat cu PSIHO PROFILSRL, Institutul de Cercetare pentru Dez-
voltare Socială şi Inovare – ICED şi SIVECO Romania SA. Proiectul a fost cofinanţat din Fondul Social European
prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resur -selor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6- “Promovarea incluziunii sociale”, Dome-niul Major de Intervenţie 6.2 - “Îmbu nă -tăţirea accesului şi a participării grupurilorvulnerabile pe piaţa muncii”.
Valoarea totală a proiectului este de2.237.508,00 de lei, din care valoarea con-tribuţiei FSE este de 2.004.043,71 de lei,iar contribuţia de la bugetul naţional estede 188.564,29 de lei.
Obiectivul general al proiectului avizat facilitarea accesului pe piaţa munciia grupurilor vulnerabile din judeţul Timiş,prin furnizarea unui program de serviciiintegrate, destinat educaţiei şi formăriiacestora, precum şi promovării oportuni -tăţilor de ocupare.
În cei doi ani de implementare, toţi indicatorii proiec-tului au fost atinşi sau chiar depăşiţi (de exemplu, numărulparticipanţilor la instruire – acces pe piaţa muncii, numărulpersoanelor angajate ca urmare a acestui proiect), peste 300de persoane beneficiind de serviciile oferite în cadrul aces-
tui proiect (179de persoane de
etnie romă, 49 de persoane cu dizabilităţi,50 persoane din familii cu mai mult de 2copii, 40 persoane din familii mono-parentale).
Agenda CJT: Care sunt necesităţilede investiţii estimate pentru anul 2016?
Emilia Milutinovici: Pentru anul2016, ne propunem să continuăm reabil-itarea centrelor care încă nu au fost reabil-itate, astfel încât acestea să corespundăstandardelor de calitate impuse de legis-laţie şi să ne ajute să oferim servicii socialede calitate.
De asemenea, vom continua procesulde transformare a centrelor rezidenţialepentru copii în căsuţe de tip familial, aşacum este prevăzut, de altfel, şi în strategia
naţională în domeniu. Primul centru vizat este CRRNC Lugoj, pentru care, de
altfel, s-a şi aprobat, prin Hotărâre de Consiliu Judeţean,
realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic.Vor urma, CP Găvojdia, CP Lugoj şi CPCD Recaş.
Pentru realizarea acestor alternative de tip familial au
fost identificate următoarele surse de finanţare: ProgramulOperaţional Regional 2014-2020, în cadrul căruia există uncapitol special dedicat instituţiilor de asistenţă socială cuprivire la închiderea centrelor mari de plasament şi de-schiderea unor alternative de tip familial, precum şi Pro-gramele de Interes Naţional 2015-2020 ale AutorităţiiNaţionale de Protecţia Copilului şi Adopţie.
Agenda CJT: Vă mulţumim.
A consemnat Otilia HALUNGA, corespondent AGERPRES
10ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
Ca în fiecare an, în această perioadă, când românii ani-versează Ziua Unirii Principatelor Române, Centrul de Cul-tură şi Artă al Judeţului Timiş, cu sprijinul ConsiliuluiJudeţean Timiş, le-a oferit iubitorilor de folclor din aceastăparte de ţară un spectacol deosebit.
Evenimentul a fost găzduit de Sala „Capitol” a Filar-monicii „Banatul” din Timişoara, joi, 21 ianuarie 2016, dela ora 18,00. Sala a fost plină, ca de fiecare dată, dovedindcă românilor din Vestul ţării le sunt dragi atât sărbătorilede suflet, cât şi cultura tradiţională.
Spectacolul i-a avut ca protagonişti pe virtuozii instru-mentişti ai Orchestrei Ansamblului Profesionist „Banatul”,sub bagheta talentatului dirijor Sebastian Roşca, care aimpus deja un stil aparte de orchestraţie, ce pune în valoaretalentul membrilor orchestrei.
Pe scenă au urcat şi trei generaţii de dansatori, care i-au avut ca maeştri coregrafi pe Nicolae şi Brânduşa Stă-nescu şi pe Grigore şi Floare Munteanu. A fost vorba dedansatorii profesionişti ai Ansamblului „Banatul”, care i-au ridicat în picioare pe spectatori cu trei suite: dans dinBanatul de Câmpie, dans din Moldova şi dans din Făgăraş.Având nenumărate ore de repetiţii şi de efort în sala debalet, dansatorii de la „Banatul” şi-au reconfirmat măiestriaprin siguranţa şi fineţea interpretării, iar publicul avizat i-arăsplătit cu aplauze la scenă deschisă.
A doua formaţie de dansuri a fost Formaţia de Tineret aAnsamblului Profesionist „Banatul”, coordonată de core-grafii Grigore şi Floare Munteanu, care a încântat publiculcu un splendid dans de munte. Tinerii ce compun aceastăformaţie reprezintă, de fapt, pepiniera formaţiei dedansatori profesionişti.
A treia trupă de dansuri a fost alcătuită din juniorii For-maţiei de Copii a Centrului de Cultură şi Artă al JudeţuluiTimiş, îndrumaţi de aceiaşi maeştri coregrafi Nicolae şiBrânduşa Stănescu. Faptul că doar la CCAJT şi Şcoala deArte Timişoara există patru formaţii de dansuri popularereprezintă o dovadă plauzibilă că tradiţiile culturale dinBanat vor merge mai departe, în ciuda agresiunii tot maipronunţate a prostului-gust, găzduit mai ales de televiziu-nile aşa-zis comerciale.
Printre cele mai gustate momente ale spectacoluluioferit de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş tu-turor iubitorilor de folclor au fost soliştii vocali promovaţicu această ocazie.
Patru tineri solişti vocali extrem de talentaţi ai Banatuluiau delectat publicul avizat şi primitor din Sala „Capitol”:Stana Stepanescu, Georgiana Viţa, Ciprian Pop şi BogdanFiru. Fiecare dintre ei a interpretat câte trei melodii, nu doardin zonele din care provin, ci din alte regiuni ale României.
A fost o bună ocazie pentru Centrul de Cultură Timiş săpromoveze nu doar soliştii consacraţi din Banat, ci să prop-ună publicului tinere talente.
Capul de afiş al spectacolului „Cântecele românilor” afost o solistă sosită de la Sibiu: Mariana Anghel, o expo-nentă de frunte a cântecului de sorginte patriotică, a fol-clorului de suflet românesc. Doamna Mariana Anghel nueste o prezenţă exotică la Timişoara, ea fiind în ultima pe-rioadă de cel puţin trei ori pe scenele din Banat, atât cuocazia spectacolului de gală al Festivalului- concurs „Ladacu zestre”, cât şi cu ocazia Festivalului „Tradiţii la români”,festival ce a reuşit să se impună cu brio în folclorul româ-nesc.
La ultimul cântec interpretat de doamna MarianaAnghel – Hora Unirii – sala s-a ridicat în picioare,aplaudând îndelung.
Au fost două ore de folclor autentic românesc, nepoluat,care i-a încântat pe spectatorii de la Timişoara. „Cânteceleromânilor” a reprezentat, de fapt, primul spectacol din acestan al Ansamblului Profesionist „Banatul”şi al Centrului deCultură şi Artă al Judeţului Timiş. Urmează un an plin deevenimente artistice care vor duce mai departe culturatradiţională românească.
Cornel BOGDAN
“Cântecele românilor” – un spectacol de Ziua Unirii principatelor Române
La fel ca în anii anteriori, Muzeul de Artă din Timişoaraîşi continuă activitatea culturală, fiind una din principaleleinstituţii prin care Timişoara îşi întăreşte candidatura laobţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană pentruanul 2021.
Stăruind asupra activităţii desfăşurate la Muzeul de Artădin Timişoara anul trecut, amintim expoziţia „L’air duCirque” cu lucrări de litografie din creaţia artistică amaeştrilor artei universale Pablo Picasso, Henri deToulouse-Lautrec şi Marc Chagall; expoziţia de litografiecu lucrări din creaţia artistică a lui Salvador Dali; expoziţade artă naivă ce a cuprins lucrări din colecțiile Muzeului deArtă Naivă și Marginală de la Jagodina, din Serbia, respec-tiv ale Galeriei de Artă Naivă a Casei de Cultură „Doina”din Uzdin; o conferinţă a prof. Franz Metz, cu temă muzi-cală bănăţeană; conferinţa internaţională „Utopie şi ScienceFiction”; festivalul de artă contemporană „ArtEncounters”.Printre oaspeţii de seamă ai Muzeului de Artă din Tim-işoara, în anul 2015, s-a numărat Principele Nicolae, nepo-tul Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României, care avizitat Muzeul de Artă în ziua de 10 martie. PrincipeleNicolae a vizitat expozițiile permanente, artă bănățeană re-ligioasă și laică, expoziția de artă europeană, expoziția deartă modernă românească, expoziția „Corneliu Baba”, ex-poziția de artă bănățeană contemporană, expoziția tempo-rară „Rembrandt – apogeul artei gravurii” şi Sala Baroc.
Anul 2016 va începe la Muzeul de Artă din Timişoaracu o expoziţie dedicată artei europene de avangardă dinRomânia. Expoziţia este dedicată maestrului timişoreanŞtefan Bertalan, artistul plastic ce a jucat un rol cheie înarta românească de avangardă. Expoziţia va fi deschisă în28 ianuarie şi va putea fi vizitată până în luna martie.
În luna martie, Muzeul de Artă din Timişoara va inau-gura expoziţia de pictură a maestrului Cătălin Bălescu, pro-fesor universitar la departamentul Pictură al UniversităţiiNaţionale de Arte din Bucureşti, deţinător al titlului univer-sitar de Doctor în ArteVizuale, rectorul Univer-sităţii Naţionale de Arte dinBucureşti.
În mai, la Muzeul deArtă din Timişoara vor fiexpuse lucrările de picturăale maestrului Gheorghe I.Anghel, pictor şi poetromân, profesor universitarla Universitatea Naţionalăde Arte Bucureşti, doctor înarte vizuale. Expoziţia vaputea fi vizitată până lasfârşitul lunii iunie.
În luna august, Muzeulde Artă din Timişoara va in-augura expoziţia retrospec-tivă a pictorului timişoreanViorel Toma.
În luna octombrie,Muzeul de Artă din Timişoara va inaugura expoziţia pic-torului şi desenatorului Sorin Ilfoveanu, iar în luna decem-brie va fi deschisă expoziţia de pictură a maestruluiConstantin Flondor, eveniment ce va încheia activitatea ex-poziţională de la Muzeul de Artă din Timişoara în anul2016.
Nu vor lipsi de la Muzeul de Artă expoziţiile temporare
ale marilor maeştrii ai artei universale. Astfel, de-a lungulanului 2016 se vor afla în sălile Muzeului de Artă din Tim-işoara lucrările artiştilor platisci Marc Chagall, Vincent vanGogh, Pablo Picasso şi Ernst Fuchs.
Prin expoziţiile ce vor fi găzduite de sălile sale, Muzeulde Artă din Timişoara oferă iubitorilor de artă un conţinutfoarte bogat care reflectă o diversitate de stiluri, arta con-temporană din România şi din Banat împletindu-se cu mar-ile creaţii ale artei universale.
Cornel SERACIN
Muzeul de Artă - Activitatea expoziţională în anul 2016
11ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
Consiliul Judeţean Timiş doreşte săcumpere imobilul în care-şi desfăşoarăactivitatea Centrul Şcolar pentru EducaţieIncluzivă (CŞEI) ‘Dumitru Ciumăgeanu’din cartierul timişorean Iosefin, care esteîn proprietatea Ordinului Surorilor deNotre Dame şi pentru care plăteşte ochirie anuală de 40.000 de euro.
Deşi administraţia judeţeană are dreptde preempţiune pentru a cumpăra acestimobil, au existat voci în plenul dinnoiembrie 2015, care spuneau că ar fi maibine să se cumpere un sediu noi, întrucâtactuala clădire este degradată şi arenevoie de renovări. Nefiind proprietar,CJT nu poate investi în lucrări majore, deconsolidare, extindere, mansardare, cutoate că şcoala are nevoie de un plus despaţiu. “Nu se poate discuta despre in-vestiţii în consolidarea clădirii, atâta timpcât ea este închiriată. Sper ca aceastăcomisie pe care am ales-o să poată nego-cia varianta cumpărării şi să putem dis-cuta, apoi, şi despre consolidarea clădiriidin punct de vedere seismic”, spune TituBojin, preşedintele Consiliului JudeţeanTimiş.
Pe de altă parte, cei care-şi desfăşoarăactivitatea în CŞEI “Dumitru Ciumă -geanu” aşteaptă nerăbdători ca adminis-traţia judeţeană să devină proprietaraclădirii, pentru a profita de beneficiile cal-ităţii de proprietar. “Prin contractul
încheiat între CJT şi Biserica Romano-Catolică, noi avem obligaţia de a efectuadoar reparaţii de întreţinere, reparaţiicurente, nu capitale, care ar presupune in-vestiţii mult mai mari. Beneficiile, dacăar fi proprietatea CJT clădirea, ar fi foartemari, mai ales pentru ulterioarele in-vestiţii care s-ar răsfrânge asupra activ-
ităţii copiilor, referindu-mă la mai multeaspecte. Noi şcolarizăm copii cu defi-cienţe mentale severe, copii cu tulburăridin spectrul autist, copii care au nevoie deun climat afectiv şi educogen propice, iarstabilitatea privitoare la această clădire arfi pozitivă, deoarece s-ar crea investiţiipentru aceşti copii în sediu, s-ar crea ostabilitate, noi am putea să ne dezvoltămmult mai mult, investiţiile din partea CJTar fi mult mai mari şi s-ar reabilita clădi-rea, care este întreţinută cât de cât, bine,doar că este nevoie de reparaţii capitale,nu doar de reparaţii curente. Sunt nece-sare investiţii atât în exterior, cât şi în in-teriorul clădirii’, spune prof. directorCristina Bancu, directoarea CŞEI ‘Du-mitru Ciumăgeanu’ din Timişoara.
Potrivit acesteia, Centrul “DumitruCiumăgeanu” şcolarizează 165 de copiicu deficienţe mentale severe în 21 declase, de la preşcolari până la clasa a X-ainclusiv, ultimele două (a IX-a şi a X-a)fiind considerate primariale. ‘Din acesteclase, noi avem una care-şi desfăşoară ac-
tivitatea în cadrul Spitalului de Neuropsi-hiatrie Infantilă. Suntem singurii din ţarăcare avem o clasă-spital, pe lângă cei dela Spitalul “Marie Curie” din Bucureşti.Aceşti copii sunt într-o situaţie mai gravă.Profesorii sunt ai noştri, sunt cadre didac-tice de la ‘Ciumăgeanu’, iar Spitalul deNeuropsihiatrie Infantilă de pe stradaCorbului a oferit o locaţie. Cazurile foartegrave îşi desfăşoară activitatea acolo, încadrul spitalului, pentru că este un ben-eficiu foarte mare pentru copiii noştri,putând fi supravegheaţi şi se poate creaintervenţie neuropsihiatrică la nevoie. Pelângă cei 165 de elevi ai Centrului, noimai avem 197 care sunt şcolarizaţi în în-văţământul de masă, doar că noi oferimservicii de sprijin cu profesorii noştri”,detaliază prof. Cristina Bancu.
Dacă s-ar achiziţiona clădirea şcolii decătre CJT, cei de la “Dumitru Ciumă -
geanu” ar putea demara un proiect de re -no vare şi de mansardare a clădirii, aceastapărând să fie cea mai mare problemă, în-trucât cadrele didactice care lucrează aicisunt suficiente şi foarte bine pregătite.“Avem cadre didactice foarte bine pregă -tite şi instruite, avem necesarul. În acestmoment avem 74 de cadre didacti ce, per-sonal didactic auxiliar şi personal nedi-dactic. Copiii noştri vin zilnic la şcoalăde la ora 8.00 până se termină cursurile,la ora 16.00 - 17.00. Nu avem internat, în-trucât noi servim copiii din Timişoara”,punctează Cristina Bancu.
PERFORMANŢE ALE COPIILOR ŞCOLARIZAŢI
Performanţele copiilor de la “Ciumă-genu” sunt diferite faţă de performanţelecopiilor din celelalte şcoli. În fiecare zi,aici, orice beneficiu şi achiziţie a copilu-lui cu astfel de nevoi este o performanţă.‘Dacă am face o paralelă între învăţămân-tul special şi cel de masă, am putea spunecă performanţele la noi se măsoară altfeldecât cela ale celorlalţi copii. Copiii
noştri merg în excursie la fel ca orice alţicopii, ies în diverse activităţi, participă lacompetiţii sportive, dar care le sunt dedi-cate lor, copiilor cu cerinţe educaţionalespeciale. De asemenea, organizăm, anualdiverse activităţi în care participă copiii -simpozioane, conferinţe, avem şi un fes-tival de teatru pentru copiii cu deficienţe,festival care anul acesta se va afla la ceade-a III-a ediţie, în fiecare an am avut par-ticipanţi de 200 de elevi din toată ţara şiîn fiecare an avem tot mai multe solicităridin partea tuturor acestor şcoli din ţară.Copiii noştri realizează activităţi de-osebite faţă de alte şcoli cu pretenţii. Nuexistă termen de comparaţie’, subliniazăNadia Baloteanu.
Bineînţeles, şi copiii de la ‘Ciumă -geanu’ au intrat în contact cu calculatorul.Dacă, în fiecare unitate de învăţământ ex-istă laborator de informatică sofisticat, la
‘Ciumăgeanu’, laboratorul de Info este osală unde copiii au acces la calculatoareşi împreună cu cadrele didactice intră înacea sală şi desfăşoară diverse activităţiîn funcţie de potenţialul fiecărui elev,pentru că fiecare este unic, şi are capaci-tatea lui proprie de a asimila. DirectoareaCristina Bancu ştie şi ce îi pasionează celmai mult pe aceşti copii: ‘Şcolarizândcopii cu autism, avem copii care sunt înaltfuncţional, asta înseamnă că sunt foartebine dezvoltaţi pe o axă, pe o anumităstructură şi avem elevi care sunt foartetalentaţi la muzică, la dans. De obicei,copiii noştri nu prea au dezvoltat simţultactil, cum sunt cei nevăzători, dar se de-scurcă foarte bine la cântat, la activităţilecultural-sportive”.
Potrivit unui Raport de evaluare, va -loarea de piaţa a imobilului este de731.778 de euro, iar valoarea lucrărilor deconsolidare care trebuie realizate este de1.077.857 de euro, rezultând o valoare to-tală de piaţă de 1.809.635 de euro. Imo-bilul are o suprafaţă construitădes fă şurată de peste 3.000 de metri pătraţişi teren de aproape 1.500 de metri pătraţi.
Otilia HALUNGA
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu”
Unitate de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean,
complet renovatăSpitalul Judeţean Timişoara şi-a inaugurat, la finele an-
ului 2015, noua Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), com-plet renovată şi modernizată în urma unei investiţii de300.000 de lei alocaţi de Consiliul Judeţean Timiş. ‘Totuleste complet modernizat şi renovat, de la parteade infrastructură sanitară, utilitară şi electrică,până la dotările tehnice. Nu mai găsim nimicdin vechea structură. Lucrările au fost necesare,pentru că de opt ani nu s-a mai făcut nicio in-vestiţie majoră în UPU, din punct de vederetehnic’, spune dr. Marius Craina, mana ger gen-eral al Spitalului Jude ţean Timi şoara. Direc-torul spi talului a mai adăugat că dotările s-aufăcut în ur ma unui studiu tehnic în cadrul că -ruia s-a urmărit inclusiv asigurarea unui conforthotelier pentru paci enţii care ajung aici.
Etapa următoare este aşteptată de UPU de
la Ministerul Sănătăţii, în privinţa aducerii de aparaturănouă, pentru că actuala este destul de veche în comparaţiecu ultimele noutăţi în domeniu. Conducerea Spitalului Ju -de ţean Timişoara va înainta Mi nisterului Sănătăţii solici -tarea de bani pentru cumpărarea ne cesarului de aparatură,care va fi stabilit de medicii UPU. ‘Sperăm că vom mergeînainte cu dotarea din punct de ve de re al aparaturii med-icale, pentru că este una uşor îmbă trâ nită. Ministerul
Sănătăţii va trebui să facă investiţii înaparatură medicală. (...). În această UPUajung zilnic sute de bolnavi, fiind cea maimare din vestul ţării. Este vorba despreaparatură specifică pentru primiri urgenţe’, aprecizat Marius Craina. Acesta a subliniat căactuala aparatură este îngrijită şi bine întreţin-ută, dar este păcat să nu fie ‘şi dotarea cuaparatură medicală pe măsura personaluluicare lucrează la cotele superlativului’. Anul2015 secţia UPU-SMURD din cadrul Spi-
talului Judeţean de Urgenţă din Timişoara reuşit să reducdeficitul de personal cu 30%, aşa că în 2016 noii angajaţiurmea ză o serie de cursuri de spe cia litate necesare cazurile
care ur mează a fi îngrijite. Şeful UPU-SMURD, MihaiGrecu îşi doreşte şi investiţii în aparatura existentă, vechede peste opt ani.
Preşedintele României Klaus Jo hannis adecorat angajaţi ai Spita lul Judeţean de Ur-genţă Timi şoara, prin tre deco raţi fiind şicadre medicale ale serviciului UPU din Ti mi -şoara. Astfel Mihai-Bujor Gre cu, medic pri-mar UPU-SMURD Timişoara (foto) şi dr.Ioan-Cosmin Mun tean, au fost deco raţi cuOrdinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler, iar Ani -şoa rei-Elena Borbely, asistent me di cal UPU-SMURD, i-a fost a conferită Medalia „Meri tul Sanitar” clasa a III-a.Cu prilejul decorării, medicul primar Mihai Grecu, şefulUnităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean Tim-işoara, a declarta: „Nu e un titlu personal. Eu îl înţeleg caaprecierea ac tivităţii întregului serviciu. Este meritul pânăla urmă al tuturor colegilor care stau la dispoziţia sistemuluide urgenţă şi im pli cit a populaţiei.”.
O.H./A.B.
12ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
C. J. TIMIŞ INVESTEŞTE ÎN SĂNĂTATE
În jur de 3.500 de copii din Timiş au trecut din 2012, într-unfel sau altul, pragul CJRAE Timiş, pentru că au avut nevoie deevaluare pentru orientare şcolară şi profesională, fie că auprovenit din şcolile speciale, fie că sunt din şcoli de masă, darcare au o curriculă adaptată nevoilor lor speciale, fie că estevorba despre tinerii fără probleme speciale, dar care au nevoiede orientare în carieră.
'Circa 3.500 de copii am evaluat din 2012. Toţi au primitcertificate de orientare şcolară şi profesională pentru copii cudeficienţe, copii care, fie că sunt în şcolile speciale, fie că suntîn şcolile de masă cu curriculum adaptat, au trecut prin aceastăcomisie', afirmă prof. Simona-Viorica Jugariu, directorulCJRAE Timiş.
Centrul, ca unitate conexă a învăţământului preuniversitartimişean subordonată Ministerului Educaţiei şi Cercetării Şti-inţifice şi coordonată metodologic de Inspectoratul ŞcolarJudeţean Timiş desfăşoară o paletă largă de activităţi prin carecontribuie la accesul tuturor copiilor şi al tinerilor la educaţiaadaptată nevoilor fiecăruia, care să asigure dezvoltarea au-tonomiei personale, inserţia socio-profesională şi o viaţă de cal-itate.
Are ca principale obiective, prin tre altele: cuprinderea şimen ţinerea în sistemul de învăţământ obligatoriu a tuturor copi-ilor/tinerilor, indiferent de particularităţile lor psi ho individualeşi sociale; asigurarea suporturilor suplimentare necesare des-făşurării educaţiei de calitate în funcţie de potenţialul bio-psi-hosocial al fiecărui copil/tânăr, dar şi informarea şi consiliereacadrelor didactice în spiritul opti-mizării activităţii didactico-educa-tive; colaborarea cu factoriieducaţionali implicaţi în dezvoltareapersonalităţii elevilor/tinerilor înscopul integrării optime a acestora înviaţa şcolară, socială şi profesională,precum şi implicarea părinţilor în ac-tivităţi specifice unei relaţii eficienteşcoală-familie-comunitate, ca bază aadaptării şcolare şi a integrării so-ciale a copiilor/tinerilor.
'Avem şi această parte de orientare în carieră, care este pen-tru toţi copiii, inclusiv pentru cei care nu au niciun fel de defi-cienţe. La nivel de judeţ, coordonăm toate proiectele de orientarea carierei care le-ar derula şi şcolile şi le derulăm şi noi. Noi astaşi facem, consilierea carierei, dar şi a profesorilor şi a altor pro-fesori consilieri, care să facă această consiliere a carierei', spuneSimona-Viorica Jugariu.
Potrivit directorului CJRAE Timiş, pentru că încă ar mai finevoie de cadre specializate, lucru care, însă, nu depinde deConsiliul Judeţean Timiş, echipa de psihopedagogi ai Centruluiîi consiliază pe alţi dascăli, ce vor putea disipa, la rândul lor, in-formaţia şi cunoştinţele în şcoli.
'În fiecare an, noi adunăm date de la psihologii noştri, în cab-inetul lui câţi elevi a consiliat şi câţi am consiliat noi, pentru cănoi avem o echipă de cinci specialişti care oferim aceste serviciiîn şcolile unde nu avem angajaţi profesori consilieri. Profesoriconsilieri sunt doar 59, logopezii sunt doar 12, şcolile sunt multmai numeroase şi atunci noi trebuie să acoperim cu echipa pecare o avem la Centrul Judeţean', punctează prof. Jugariu.
NEVOILE CJRAE TIMIŞ: PSIHOLOGI ŞI LOGOPEZI
Dacă în urmă cu câteva decenii, şcoala românească de psi-hologie a fost desfiinţată, întreaga ţară a intrat în ultimul deceniual veacului trecut cu o lipsă marcantă de astfel de specialişti,care încă se face resimţită. Pe de altă parte, a fi psiholog şcolar
este cu totul altceva decât a fi psihologîntr-un cabinet privat din oraş.
'În mod normal, legislaţia spune că artrebui să fie cam 800 de elevi la un con-silier. Aşa că necesarul nostru ar fi depeste 120 de consilieri pentru ca săacoperim numărul de elevi, care estefoarte mare. Am profesori consilieri careau şi câte 1.600 de elevi. Pentru că, întretimp, şcolile s-au mai comasat, s-au maiadăugat şcoli noi şi, oricum, nu aveam
consilier, aşa că avem consilieri psihologi care s-au trezit cu
dublarea numărului de elevi.La logopezi am nevoie de mult mai mulţi, pentru nevoile
care sunt. Sunt doar 12 unităţi, grădiniţe şi şcoli cu clasele I-IV(doar la aceste clase se acordă servicii de logopedie) unde avemlogopezi. Sunt prea puţine, aici avem chiar mare nevoie, suntemdeficitari. Dar, încadrările cu personal nu le face CJT, ci trebuieaprobate de Inspectoratul Şcolar. Şi, cum în ultima perioadă afost tot o scădere a numărului de norme, venit de la Minister,nu ni s-a mai putut creşte nouă numărul de norme, deşi nevoileexistă', subliniază prof. Simona-Viorica Jugariu.
CE A REUŞIT SĂ FACĂ CJRAET CU AJUTORUL C. J. TIMIŞ
Directorul CJRAE Timiş susţine că tot ceea ce este în Cen-tru, de la înfiinţarea lui, în 2007, până acum, se datorează admi -nistraţiei judeţene.
'Tot ceea ce înseamnă dotare materială, din 2007 până acum,este asigurată de CJT. Toate finanţările pentru utilităţi, servicii,tot ce este necesar pentru ca noi să putem funcţiona, este asiguratde CJT.
La acestea se adaugă toate proiectele pe care noi le finanţăm,fie că sunt cu finanţări europene, fie să sunt cu fonduri judeţene.Avem multe proiecte, pentru că acesta este unul dintre specifi-curile activităţii noastre, să derulăm proiecte singuri sa înparteneriate cu alte instituţii, şi ne-au fost integral finanţate saucofinanţate, după caz. În cazul proiectelor europene a fost vorbadespre cofinanţări pe care le-am primit de fiecare dată de la Con-siliul Judeţean, când le-am solicitat.
De asemenea, din 2012 s-a înfiinţat un serviciu nou la noi,la CJRAE de evaluare a copiilor cu cerinţe educaţionale spe-ciale. Dacă în celelalte judeţe, astfel de centre s-au înfiinţat foartegreu, pentru că presupune posturi noi, costuri suplimentare pen-tru desfăşurarea de activităţi, la noi am aflat imediat înţelegere.
Noi emitem certificatele pentru copiii cu cerinţe edu-caţionale. Toate solicitările pe această temă pe care le-am adresatConsiliului Judeţean, ne-au fost finanţate', adaugă prof. Jugariu.
O. HALUNGA
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Timiş(partea I)
13ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
La inițiativa președintelui Consiliul Județean Timiș, d-l Titu Bojin, a fost publicat pe pagina web a instituției unproiect de hotărâre prin care se propune instituirea “Zileijudețului Timiș”. În urma fundamentării istorice a prof.univ. dr. Radu Păiușan, ziua județului urmează să fie cele-brată în 28 iulie. La această dată, în anul 1919, a fost insta-lată la Timișoara administrația civilă românească. Proiectulva fi supus aprobării plenului Consiliului Județean Timișîn luna februarie a.c.
Judeţul Timiş prin tradiţie, perseverenţă şi performan -ţele sale a devenit cel mai atractiv centru economic al Ro -mâ niei, un important şi credibil partener de afaceri şico o perare regională din Europa Centrală, pentru întreagalume.
Tradiţia, multiculturalitatea determinată de convieţuireaîn armonie a mai multe etnii, alături de vocaţia occidentalăa locuitorilor judeţului, fac din acesta un etalon de toleranțăîntre județele României.
Istoria bogată a judeţului, care s-a împletit de-a lungulveacurilor cu destinele marilor puteri ale Europei Occiden-tale face ca astăzi să privim cu încredere vii torul judeţuluiTimiş şi al României ca o casă bună pentru europeni, într-o Europă comună.
Istoric, continuitatea vieții pe aceste meleaguri este at-estată încă din cele mai vechi timpuri, județul Timișaparținând Statului Dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperi-ului Roman (sec. II - III d.Ch.).
Regiunea istorică Banat, din care face parte și județulTimiș, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, însecolul al XI-lea, existând un Voievodat Românesc condusde Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actualaCenad). Două secole mai târziu, este consemnată existențacetății "Castrum Timissiensis" - Timișoara. În anul 1552,Banatul este cucerit de oștile otomane conduse de SulimanPașa și rămâne timp de 164 de ani sub stăpânire turcească,respectiv până în anul 1716, când Timișoara este eliberatăde Armata Imperială Austriacă.
După cucerirea Timișoarei de către trupele austriece,Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, avândloc colonizări masive cu populație de ori gine germanică,ceea ce modifică profilul etnic al regiunii și imprimă o nouădinamică a dezvoltării economice.
Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformări,materializate în vaste lucrări de construcții, ceea ce face cajudețul Timiș să se integreze zonei de civilizație a EuropeiCentrale.
După Primul Război Mondial și Unirea cu RegatulRomâniei (1918), urmează o perioadă prosperă în care seînființează primele instituții de învățământ superior și creștenumărul instituțiilor culturale. Această evoluție pozitivăeste însă întreruptă brutal de cel de-al Doilea Război Mon-dial.
Marea Unire a fost proclamată, la Alba Iulia, pe data de1 Decembrie 1918, care a devenit sărbătoarea naţională aRomâniei, dar nu peste tot Unirea a fost şi pusă în practică.
Astfel, în Banat, care era ocupat de către armatelestrăine, administraţia a fost preluată de către autorităţileromâne de abia în prima jumătate a anului 1919.
Pe cale de consecință, în judeţul Caraş-Severin, admin-istraţia a fost preluată de către autorităţile române în datade 28 mai 1919, primul prefect fiind avocatul dr. GeorgeDobrin, iar în judeţul Timiş, pe 28 iulie acelaşi an, primulprefect român fiind avocatul dr. Aurel Cosma, preşedinteleorganizaţiei judeţene a Partidului Naţional Român.
În data de 25 iulie 1919, la Timişoara a fost numit, decătre Consiliul Dirigent, organ care preluase temporar ad-ministraţia Transilvaniei şi a Banatului, în funcţia de prefectal comitatului, apoi judeţului Timiş şi a unei părţi din comi-tatul Torontal, parte care i-a revenit României prinhotărârile Conferinţei de Pace de la Paris, dr. Aurel Cosma.Acest teritoriu face parte, şi astăzi, din judeţul nostru.
Astfel, după o luptă naţională îndelungată, românii aureuşit să aibă un prefect al judeţului din rândurile lor.
Prefectul român al judeţului Timiş, apoi al judeţuluiTimiş-Torontal, dr. Aurel Cosma, a depus jurământul faţăde autorităţile româneşti, reprezentate de Valeriu Branişte,un vechi luptător naţional român şi director al ziarului
„Drapelul" din Lugoj, care eraşef de resort, un fel de mi -nistru în Consiliul Dirigent.
Pe data de 27 iulie, trupelede ocupaţie retrăgându-se depe teritoriul comitatuluiTimiş, în ziua următoare, 28iulie 1919, dr. Aurel Cosma afost instalat în funcţia de pre-
fect, preluând adminis-traţia în numele statuluiromân în judeţul Timiş,Timişoara şi în zona dinfos tul comitat Torontal,care a re venit Românieiprin hotă rârile Con ferinţeide Pace de la Paris. Pentrupunerea în aplicare a ad-ministraţiei jude ţene ro -mâ neşti au venit 400 de
jandarmi români din judeţul
Arad şi 500 de jandarmi de la Lugoj, reşedinţa comitatului
Caraş-Severin, unde administraţia românească a fost instau-
rată cu câteva luni înainte.
A doua zi, 3 august 1919, şi-au făcut intrarea în Timi -
şoara unităţi ale armatei ro mâ ne, comandate de colonelul
Virgil Economu, fiind primite de o mulţime de români şi
de reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.
La intrarea în oraşul Timişoara, armata română a fost
salutată de către prefectul Aurel Cosma, care a exprimat
entuziasmul mulţimii particpante.
Pentru a sărbători evenimentul au sosit, în aceeaşi zi, în
oraşul Timişoara Ion I.C. Brătianu, prim-ministrul guver-
nului român, împreună cu alţi miniştri din guvern, şi dr. Şte-
fan C. Pop, şef de resort în Consiliul Dirigent, aceştia fiind
salutaţi de prefectul judeţului Timiş, instalat în 28 iulie
1919, deci cu câteva zile înainte, şi de primarul oraşului
Timişoara, Iosif Gemml.
Astfel se instalase, în data de 28 iulie, administraţia
civilă românească, iar în 3 august a sosit, în Timişoara, ar-
mata română, ziua de 3 august 1919 fiind proclamată ziua
Timişoarei, prin Hotărârea Consiliului local Timișoara
nr.217/1999.
Administraţia românească în judeţul Timiş a fost instau-
rată, însă, pe data de 28 iulie, după plecarea armatei de
ocupaţie şi înainte de intrarea armatei române şi, în con-
secinţă, considerăm că este necesar ca această zi să fie
proclamată ca ziua judeţului Timiş, alături de cea de 3 au-
gust, care a fost proclamată ziua oraşului Timişoara.
Județul Timiș este reînființat în anul 1968, prin Legea
nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului
României, republicată, actualizată, în structura și pe teri-
toriul pe care-l ocupă și în prezent.
Istoria contemporană este semnată de Timișoara în de-
cembrie 1989 când timișorenii, nemaisuportând opresiunile
și privațiunile regimului comunist au aprins scânteia rev-
oluției din România. Timișoara devine astfel un simbol al
curajului și sacrificiului uman primind titulatura de oraș
martir al României.
Pentru a păstra vie amintirea timişorenilor care în de-
cembrie 1989 au semnat cu sânge şi curaj, istoria contem-
porană a României, cinstind memoria acestora, Consiliul
Județean Timiș, prin Hotărârea nr.148/15.12.2010, a de-
clarat perioada 15-20 decembrie "Zilele Revoluției din
1989" , iar data de 21 decembrie ca "Ziua Revoluției din
1989".
Se constată că, de-a lungul timpului, Județul Timiș a
cunoscut numeroase momente de cumpănă și tumult istoric,
însă, administraţia românească în judeţul Timiş a fost in-
staurată pe data de 28 iulie, după plecarea armatei de ocu-
paţie şi înainte de intrarea armatei române şi, în consecinţă,
considerăm că este necesar ca această zi să fie proclamată
ca ziua judeţului Timiş, alături de cea de 3 august, care a
fost proclamată ziua oraşului Timişoara, prin Hotărârea
Consiliului Local Timișoara nr.217/1999.
Ziua Județului Timiș, eveniment de interes județean, va
fi marcată de către autoritățile administrației publice locale
și instituțiile publice de cultură din județ, prin organizarea
unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter
evocator și științific, în spiritul locuitorilor județului Timiș.
Sumele necesare realizării acestor manifestări vor fi su-
portate din bugetul propriu al Consiliului Județean Timiș,
prin instituțiile și compartimentele de specialitate ale CJ
Timiș.
Doina-Adriana TĂRÎLĂDirector executiv
al Direcției de Administrație Publică Locală
28 iulie – Ziua Județului Timiș
Valeriu Branişte
Dr. Aurel Cosma
Intrarea Armatei Române în Timişoara
Duminică, 3 august 1919. Armatat Română primită în Piaţa Unirii.
Pe calul împodobit cu flori, col. Virgil Economu.
Autorităţile locale, în frunte cu dr. Aurel Cosma şi protopopul ortodox român Ioan Oprea,
primesc, cu discursuri şi flori, în Piaţa Unirii,ostaşii Armatei Române
14ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
Care este opinia unui specialist al agriculturii tim-işene, în particular, şi al celei româneşti, în general e im-portant pentru agricultorii bănăţeni. Vorbind despre anul2015, despre finalul acestuia, e bine de ştiut că agricul-torii l-au trecut cu nemulţumirea că nu și-au primit sub-vențiile la vreme, bani care le-ar fi fost de mare folospentru procurarea de îngrășăminte, ierbicide, pesticideori semințe pentru campania de primăvara acestui an. Oaltă supărare a constituit-o faptul că nu s-a elaborate unset de acte normative serioase care să sprijine agriculturaromâ nească, agricultorii autohtoni.
Sunt părerile economistului şi juristului NicolaeOprea, secretarul Asociaţiei Producătorilor Agricoli deCereale şi Plante Tehnice (APCPT) Timiş şi consilier per-sonal al preşedintelui C. J. Timiş (foto, sus), care sperăcă anul 2016 va însemna altceva pentru agricultura ro -mâ nească. Vede o perspectivă nouă, optimistă, în faptulcă în fruntea Ministerului Agriculturii se află în prezent
un nou ministru, Achim Irimescu, fost secretar de stat înMinisterul Agriculturii în perioada 2012-2014, apoi mi -nistru-consilier în cadrul Repre zentanței Permanente aRomâniei pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles,
șef secție agricultură, reprezentant al Ro mâ niei în Comi -tetul Special Agricol. Nicolae Oprea îşi doreşte ca în anul2016 să fie refăcută şi revizuită Legea camerelor agricole,drept o lege a agricultorilor, una care să fie susţinută atâtde la buget, cât şi prin fonduri europene. Speră într-unprogram de politici agricole bine structurat şi care să ţinăcont şi de nevoia de specialişti, şi aceasta la nivelul fie -cărei comune, pentru că ar fi fost mai mult decât necesar,de exemplu, având în vedere seceta din anul 2015, ca spe-cialiştii în agricultură să constate şi să evalueze pagubele.Categoric trebuie conso li dată Camera Agricolă, coopera -tivele agricole, e nevoie de legislație adecvată privinddezvoltarea în agricultură și asigurarea culturilor, care săvizeze modernizarea și eficientizarea instituțiilor publiceagricole. E nevoie să fie armonizată relaţia dintre Came -rele Agricole de pe lângă consiliile județene şi CamereleAgricole private, e nevoie de sprijinirea oficiilor de se-lectare și ameliorare a animalelor, a oficiilr fito-sanitarecare să sprijine efectiv agricultorii sufocanţi de o biro-craţie exacerbată.
Nicolae Oprea consideră că trebuie profitat, la nivelnaţional, de momentul actual, unul fără o presiune poli -tică deosebită, pentru a realiza o descentralizare efectivă,mai ales că, cel puţin la nivelul agriculturii, acest lucru eposibil, având în vedere faptul că în acest domeniu existăanumite structuri judeţene care pot permite trecera de lanivelul judeţean la cel regional.
T. B./C.T.
Un deziderat - descentralizarea agriculturii A FOST VOTATBUGETUL C.J. TIMIȘ
În Ședința Ordinară a Consiliului Județean Timiș din 25ianuarie 2016 a fost apobat în unanimitate bugetul instituțieipe anul în curs, în sumă totală, pe secțiuni de funcționare șidezvoltare, de 418,06 milioane de lei.
Sunt câteva investițiile majore prevăzute în bugetul anu -lui 2016: asfaltarea câtorva zeci de kilometri de drumuri ju -dețene, mutarea Clini cii de Psihiatrie de la Timişoara laGiroc, cum pă rarea unei scări de 70 metri pentru pompieri,dar și asfal tarea câtorva zeci de kilometri de drumuri ju de -țene. Spitalul Județean de Urgență Ti mi șoara primește 8,2milioane de lei, pentru consolidarea imobilului în carefuncționează Școala Specială „Dumitru Ciumăgeanu”, aufost alocate 8 milioane de lei (4,5 milioane de lei pentrureabilitare, iar pentru cumpărarea clă dirii de la actualul pro-prietar încă 3,5 mili oa ne). Centrul de recuperare pentrucopii cu dizabilități „Speranța” are o sumă prevăzută de 5milioane de lei (pentru reactualizare do cu mentație și exe-cuție).
Direcția de Drumuri a Județului Timiș are prevăzut pentru2016 un buget de 23,9 mili oane de lei, iar inspectoratul pen-tru Situații de Urgență „Banat” suma de 9,89 milioane de lei.
Sume importante au primit şi instituţiile de cultură subor -donate Consiliului Judeţean: Muzeul Banatului - 2,1 milioanelei, Muzeul de Artă - 280.000 de lei, Muzeul Satului Bănăţean- 1,8 milioane de lei, Teatrul Merlin - 560.000 de lei, iar Bib-lioteca Județeană Timiş „Sorin Titel”- 30.000 lei. Direcția deAsistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului are des-tinat pentru anul 2016 un buget de 161,5 milioane de lei,jumătate, adică 71,8 milioane, reprezintă plata drepturilorpersoanelor cu dezabilităţi. A.B.
În dotarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență „BANAT” al județului Timiș auintrat în luna ianuarie 2016 patru noi mijloace de intervenție: o autospecială de lucru cuapă și spumă, o autospecială cu echipament specific pentru transport scafandri la inter-venție și două ambarcațiuni. Acestea au fost primite prin Inspectoratul General pentruSituații de Urgență.
Autospeciala de lucru cu apă și spumă este folosită la stingerea incendiilor în zonegreu accesibile, teren accidentat, punându-se accentul pe deplasarea rapidă, realizarea înscurt timp a dispozitivului de intervenție și utilizarea apei cu randament de stingere ridicat,fiind dotată cu un rezervor de apă de 5000l și unul de spumă de 500l. Autospeciala estespecial proiectată pentru utilizare off road. Aceasta a fost alocată Stației de Pompieri Făgeturmând a fi folosită și pentru intervenții pe autostradă.
Autospecialacu echipament specific pentru transport scafandri la intervenție tip STIM-PEX ATSI 0215 este destinată misiunilor de salvare ce au loc pe apă, sub apă sau în careeste necesară intervenția scafandrilor pentru salvarea persoanelor în mediul rural și urban,punându-se accent pe deplasarea rapidă în diferite medii de teren. Aceasta asigură re-alizarea în timp scurt a dispozitivului de intervenție și protecția pe timpul transportuluiechipajului și echipamentelor. Autospeciala este dotată cu 6 echipamente de scafandrii, 3uscate și 3 umede, echipament de prim ajutor, salvări din puțuri, instalații de iluminat și
alte echipamente specifice acestui tip de intervenții.Cele două ambarca țiuni sunt folosite pentru salvări din mediul acvatic.
Şi tot în dotarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență „BANAT” al județului Timișa intrat o nouă ambarcațiune, cu chilă rigidă și borduri moi, de aluminiu tip IB 5. Ambar-cațiunea a fost achiziționată de InspectoratulGeneral pentru Situații de Urgență șieste destinată intervențiilor în situații de urgență de căutare și salvare din mediulacvatic.Ambarcațiunea este dotată corespunzător executării misiunilor specifice: proiec-tor portabil, costum de protecție echipaj, mănuși de protecție, stingător cu pudră, colacsolas, vestă salvare automată, trusă medicală, cange din aluminiu. A.B./T.C.
Dotări noi la ISU Timiș
ACS Poli Timişoara a perfectat primul transfer al iernii,aducându-l la echipa de pe „Dan Păltini şa nu” pe atacantulPrince Rajcomar. În vârstă de 30 de ani, olandezul a jucatîn prima ligă din Țara Lalelor, unde a evoluat la Utrecht.
Rajcomar a mai evoluat în Islanda și înUngaria. La începutul sezonului a re -venit la echipa din orașul natal, Maas-tricht.
Prince a fost internaţional de juni -or, evo luând pentru Olanda, unde afost coleg la naționala sub 20 de ani cuIbrahim Affelay și Ryan Babel. Caseni or joacă pentru statul Curacao înpreliminariile Cupei Mondiale. Rajco-mar e primul transfer al iernii pentruACS Poli. Cu ACS Poli se mai
pregătește și Alin Ignea. Mijlocașul timișorean de 26de ani s-a despărțit în iarnă de liderul seriei de Vest dinLiga 2, FC Baia Mare, echipă afectată de probleme fi-nanciare.
15ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
Coordonatorul de joc şi căpitanul echipei de handbalCH CSU Politehnica Timişoara a fost desemnat drept celmai bun handbalist din întrecerea internă. Cristian Fenici aînceput, astfel, în plan personal, sub cele mai bune auspiciianul competiţional 2016. Nu acelaşi lucru se poate spunedespre naţionala de handbal a României, acolo unde Crist-ian Fenici este titularul postului de coordonator. Tricoloriiau ratat prezenţa în play-off-ul calificărilor pentru Campi-onatul Mondial de Handbal de anul viitor, în lotul se-
lecţionat de antrenorul Aihan Omer pentru partidele cu Fin-landa, Austria şi Italia, desfăşurate la începutul acestui an,regăsindu-se şi Demis Grigoraş, de asemenea, componental CH CSU Politehnica Timişoara.
Născut la Timişoara, în 13 februarie 1986, CristianFenici a început handbalul la Buziaş şi l-a continuat la LPSBanatul Timişoara. La nivel de seniori, a debutat în LigaNaţională la Poli Timişoara, iar după ce a evoluat la Reşiţasau Bacău, s-a reîntors în oraşul de pe Bega.
Revenind la re-cunoaşterea lui CristianFenici drept cel mai bunhandbalist din campi-onatul intern, să spunemcă superlativele semicer-cului din ţara noastră aufost stabilite în urma votu-lui exprimat de cătreantrenorii echipelor dinLiga Naţională feminină şimasculină, împreună cuDepartamentul Tehnic alFederaţiei Române deHandbal.
Este îmbucurător fap-tul că, în ciuda prob-lemelor de ordin financiarcu care s-a confruntat înanul 2015, echipa de hand-
bal a Timişoarei a avut evoluţii remarcabile, jucând de laegal la egal cu cele mai bune formaţii din România. Iată căjocul bun al timişorenilor a fost recunoscut, practic, prinaceastă distincţie acordată lui Cristian Fenici, omul care opoate readuce pe Poli acolo unde îi este locul şi care tra-versează una dintre cele mai faste perioade ale carierei sale.
Lista superlativelor handbalului românesc pentru anul 2015:
MASCULIN
1. Cel mai bun handbalist român al anului 2015Valentin Ghionea (ORLEN Wisla Plock)2. Cel mai bun handbalist român din Liga NaţionalăCristian Fenici (CH Poli Timişoara)3. Cel mai bun handbalist străin din Liga NaţionalăJacov Vrankovic (Dinamo Bucureşti)
FEMININ
1. Cea mai bună handbalistă româncă a anului 2015Cristina Neagu (Buducnost Podgorica)2. Cea mai bună handbalistă româncă din Liga NaţionalăPaula Ungureanu (HCM Baia Mare)3. Cea mai bună handbalistă străină din Liga NaţionalăIsabella Gulden (CSM Bucureşti)
Încununarea unui sezon foarte bun:
Cristian Fenici, declarat handbalistul anului 2015 în campionatul intern
ACS Poli şi-a adus atacant din Olanda
Pagină realizată de Anton BORBELY
Campioana României la rugby, Timişoara Saracens R.C.M. U.V.T., a avut un parcurs fărăgreşeală în faza grupelor preliminarii pentru accederea în European Rugby Challenge Cup, adoua competiţie inter-cluburi la nivel continental.
Continuând parcursul excelent de anul trecut, încununat cu victorii în toate cele trei com-petiţii interne – Liga CEC Bank, Cupa României şi Cupa Regelui – la care se adaugă victoriilecu Valladolid, Rovigo şi Roma din cupele europene, sportivii antrenaţi de Grainger Heikell aureuşit o victorie şi în compania campioanei Germaniei, Heidelberger Ruderklub.
Înaintea meciului direct, cele două echipe erau neînvinse. Timişorenii au tranşat jocul încădin prima repriză, când au marcat un eseu, transformat, şi o lovitură de pedeapsă, în timp cegermanii au reuşit doar transformarea unei lovituri de penalitate. Cu scorul de 10-3, care puteafi mult mai mare dacă timişorenii reuşeau să fructifice multiplele situaţii de eseu din partea adoua a jocului, Timişoara Saracens R.C.M. U.V.T. s-a impus şi a reuşit să-şi construiască o fru-moasă carte de vizită internaţională.
În barajul pentru accederea în European Rugby Challenge Cup, campioana României arputea întâlni fie campioana Italiei, Calvisano, fie pe cea a Rusiei, Yenisei-STM Kranoyarsk.Până atunci, rugby-ştii de pe Bega se vor reuni în 14 februarie pentru pregătirea întâlnirilor dinstagiunea de primăvară, dar şi a ediţiei 2016-2017 a întrecerii interne, care se va derula în sistemtoamnă-primăvară.
Timişoara Saracens R.C.M. U.V.T. aşteaptă barajulpentru accederea în European Rugby Challenge Cup
În ultimul meci din grupa preliminară, rugby-ştii timişoreni au învins, în deplasare, campioana Germaniei
16ianuarie 2016
AGENDĂ
IMIŞ
Lacul Surduc, Gladna și Zolt, un spațiu întins pe câțivazeci de kilometri, situat în cea mai frumoasă zonă naturalăa județului Timiș, reprezintă o promisiune ademenitoarepentru turiști în cea mai mare parte a anului. Zona cuprinsăîn perimetrul Țării Făgetului oferă trecătorilor motive dife-rite de popas: istorice, culturale, ecumenice, sportive dar șide loisir.
Lacul Surduc. Situat în Vestul țării, în judeţul Timiş,în partea de S-E a munților Poiana Ruscă, la o distanță deaproximativ 100 de km de Timișoara și la 30 km de Lugoj,lacul Surduc este un important obiectiv turistic. Surduc esteun lac de acumulare considerat a fi cel mai mare lac dinvestul României cu o suprafață de 460 hectare și o adân-cime ce oscilează între 16-20 m. Accesul spre lac se poateface pe DN Timișoara – Deva, dreapta în localitatea TraianVuia spre Fârdea, iar datele statistice arată că barajul se aflăla 195m deasupra nivelului Marii Baltice fiind consideratcel mai îngust baraj din România, raportat la volumul deapă deținut. Lacul de acumulare are ca scop principal asi-gurarea cu apă potabilă a zonei Timișoara, dar are și un scopturistic iubitorii de pescuit si de agrement putându-se bu-cura în voie.
Zona oferă, din punct de vedere natural, numeroase po-sibilități de petrecere a timpului liber, iar Asociația pentruPromovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș
susține și promovează dezvoltarea turismului de weekendîn zonă. Bisericile de lemn, Muzeul Traian Vuia, PeșteraRomânești reprezintă doar câteva dintre celelalte motivepentru a vizita zona. Mai mult, anual aici au loc Zilele La-cului Surduc. Inițiate în 2015 de Asociația pentru Dezvol-tarea și Promovarea Turismului în județul Timiș, PrimăriaFârdea și Consiliul Județean Timiș, Zilele Lacului Surducau atras la prima ediție, printr-un program deosebit, mii de
oameni pe parcursul celor două zile în care au avut locdemonstrații aeriene de zbor cu avioane ușoare de tip Ces-sna, cu motodeltaplane și motoparapante, sărituri cu pa-rașuta cu aterizare, în premieră pentru România, la punctfix pe apă, demonstrații și curse nautice cu bărcile Dragon,caiace și canoe. Pentru ediția din 2016, organizatorii își do-resc adăugarea în program a unui Show Aeronautic de am-ploare.
Regiunea este, de asemenea, ideală pentru iubitorii deplimbari in natura. Pentru agrement se pot inchiria barci sihidrobiciclete.
Satul Zolt este amplasat tot în zona Făgetului, o zonă aBanatului care – conform istoricilor - de-a lungul anilor areprezentat o adevărată „fortăreţă” a românilor în faţa di-verselor ocupații care au influențat echilibrul etnic în multedin satele bănăţene de şes. Din acest motiv, Zoltul, ca şicelelalte sate din zonă, şi-a păstrat de-a lungul timpului ca-racterul pur românesc. Situat în estul judeţului Timiş, lapoalele Munților Poiana Ruscă, satul Zolt a fost înfiinţatcel mai probabil în Evul Mediu, fiind însă amintit pentruprima dată în anul 1454 ,când era proprietate a lui Iancu deHunedoara. Numele satului este de origine slavă. El s-anumit iniţial Zolot, care vine de la slavul Zoloto, careînseamnă aur.
Biserica din lemn din Zolt reprezintă, de departe, celmai important punct de atracție al satului și este un monu-ment istoric care datează din sec. 18. Construită în 1775,
din stejar, cu fundament pe piatră, biserica poartă hramul„Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, iar tradiţia orală susţinecă a fost cumpărată din Gladna. Inițial construcția avea îm-binările lemnului bătute cu cuie de lemn, însă la restaurareau fost înlocuite cu altele din fier. Acoperișul a fost și el
reînnoit.Turiștii vor putea găsi o bogată ofertă de activități po-
posind la Complexul turistic Zolt. Situat într-un decor depoveste, la poalele munților Poiana Rusca, lângă o livadăde peri, înconjurat de păduri, complexul oferă găzduireturiștilor interesați, în egală măsură, de liniște și relaxare,dorință de activitate sportivă sau drumetii.
Gladna Montană Situat tot în partea de est a județuluiTimiș, într-o mică depresiune aflată la poalele nordice alemunților Poiana Ruscă, satul Gladna Montană aparține decomuna Fârdea. Până la1784, istoria sa se contopește cu ceaa Gladnei Române, însă apoi se trasează noi hotare şi celedouă aşezări se despart. Pe lângă românii majoritari, aici auînceput să se aşeze şi germani veniţi pentru minerit şi pro-veniţi din Rusca, Oraviţa, Reşiţa, Bocşa şi alte localităţi dinBanat. Din acest motiv s-a numit un timp “Gladna Ger-mană”. Spre sfârşitul secolului XIX germanii rămaşi abiadepăşeau 10% din populaţie, iar în perioada următoare lo-calitatea a redevenit aproape complet românească. Unuldintre punctele de interes ale localității rămâne Biserica Or-todoxă, dar turiștii se pot bucura și de tradiția culinară a lo-cului.
Cu un bogat potențial turistic, zona Lacului Surducreprezintă unul dintre obiectivele intens promovate de Aso-ciația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din ju-dețul Timiș. Rezolvarea aspectelor de infrastructurăturistică – posibilități și condiții de cazare și masă -, dar șiorganizarea de evenimente periodice care să atragă atențiaturiștilor asupra zonei sunt câteva dintre aspectele aflate îndesfășurare privind această zonă turistică a județului Timiș.
Delia S. BARBU
O bucată de țară în județul Timiș
Cea mai recentă investiţie realizată în comuna Dumb-răviţa, Sala Polivalentă, a fost inaugurată oficial în aceastălună. Panglica de inaugurare a fost tăiată de către primarullocalității, domnul Victor Malac, și primarul localității în-frățite Szentes, din Ungaria, domnul Imre Szirbik. Laaceastă inaugurare au mai participat domnul Călin Dobra,vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, domnul Fran-cisc Halasz, președintele U.D.M.R. Timiș, domnul SzilagyGheza, fostul primar al comunei Dumbrăvița, domnul VirgilBunescu, primarul comunei Giarmata, domnul GheorgheTuta, constructorul sălii, și alții.
În cuvântul său, Călin Dobra, vicepreşedintele CJ Timiş,a felicitat autorităţile din Dumbrăviţa pentru această in-vestiţie, dar şi pentru faptul că aici sportul este încurajat şi,
iată, cu succes, pentru că echipa feminină detenis de masă a clubului din comuna de lângăTimişoara a cucerit, anul acesta, pentru a douaoară campionatul naţional. De altfel, ca o re-cunoaştere a acestor merite, ediţia din acest ana Cupei României la tenis de masă, competiţieîn care fetele de la clubul dumbrăviţean s-auimpus din nou, a fost organizată în noua salăde sport din Dumbrăviţa.
Sala Polivalentă din Dumbrăvița are osuprafață totală de 2.244 mp și poate găzduimultiple activități sportive: tenis de masă, fot-bal de sală, handbal, baschet și volei. În tri-bunele sălii pot lua loc 500 de spectatori. Înjurul sălii se află o suprafață de 1.364 mp destinată par-cărilor, aici putând fi parcate o sută de autovehicule mici,din care două pentru persoane cu handicap locomotor, altetrei locuri fiind destinate autocarelor medii. Tot în jurul săliipolivalente recent inaugurată, pe întinderea unei suprafețede 4.626 mp, se află spații verzi ce au destinație recreativă.Între terenul de sport și sala de sport a fost realizat un drumde acces, iar în viitor se are în vedere realizarea unui centrude informare turistică. Sala Polivalentă din Dumbrăvița afost dotată cu echipament sportiv care să permită organi-zarea de evenimente sportive de nivel modern, cu re-spectarea normelor internaţionale.
O dată cu inaugurarea acestei săli, a luat sfârșit cel de-al nouălea proiect realizat în urma colaborării dintre co-muna Dumbrăvița și orașul maghiar Szentes, toate celenouă proiecte realizate până acum prin colaborarea celor
două localități fiind parte a Proiectului de Cooperare Trans-frontalieră Ungaria-România 2007-2013. Proiectul se nu-mește „Sport, a tool of the cross-border offer touristicdevelopment” („Sportul, un instrument de dezvoltare tur-istică transfrontalieră”) și are drept scop dezvoltarea turis-mului în zona de frontieră, în judeţele Csongrad (Ungaria)și Timiş (România), iar pentru aceasta s-au derulat activităţispecifice.
Pentru finalizarea Sălii Polivalente a fost alocată sumade 2.143.355 euro, localității timișene (lideră de proiect), i-a revenit suma de 1.357.495 euro, din care 44,75% sunt dela bugetul local. În acest proiect, maghiarii din Szentes aumodernizat Holiday Resort Complex în Szentes. Beneficia-rii proiectului sunt comunităţile din Dumbrăviţa şi Szentes,dar şi comunităţile din cele două judeţe: Timiş şi Csongrad.
