Afectiuni Nutrition Ale La Copil

8/6/2019 Afectiuni Nutrition Ale La Copil

http://slidepdf.com/reader/full/afectiuni-nutrition-ale-la-copil 1/64

AFECTIUNI NUTRITIONALEAFECTIUNI NUTRITIONALE

LA COPILLA COPIL



MALNUTRITIAMALNUTRITIA

DefiniieDefiniieEste o tulburare cronic a strii de nutriie, caracteristic sugarului iEste o tulburare cronic a strii de nutriie, caracteristic sugarului icopilului mic, datorat unei carene nutriionale unice sau multiple icopilului mic, datorat unei carene nutriionale unice sau multiple icare are drept consecin diferite reacii adaptative metabolice,care are drept consecin diferite reacii adaptative metabolice,inducând procese de ³autofagie tisular´ i, în extremis, modificriinducând procese de ³autofagie tisular´ i, în extremis, modificri

morfofuncionale importante, deseori greu de recuperat. Semorfofuncionale importante, deseori greu de recuperat. Secaracterizeaz printr caracterizeaz printr--o greutate mic în raport cu vârsta copilului, iar o greutate mic în raport cu vârsta copilului, iar în formele cronice, greutate mic în raport cu talia (minus dou în formele cronice, greutate mic în raport cu talia (minus doudeviaii standard).deviaii standard).Malnutriia se realizeaz fie printr Malnutriia se realizeaz fie printr--o incret inadecvat, fie printr o incret inadecvat, fie printr--ununnecesar crescut de factori nutritivi, în diferite circumstane (bolinecesar crescut de factori nutritivi, în diferite circumstane (bolicronice, administrarea de medicamente cu aciune catabolic), fiecronice, administrarea de medicamente cu aciune catabolic), fieprin pierderea în condiii patologice de substane proteice.prin pierderea în condiii patologice de substane proteice.



Malnutriia cuprinde generic, atât strile deMalnutriia cuprinde generic, atât strile desubnutriie, cât i cele de obezitate. Easubnutriie, cât i cele de obezitate. Eapoate fi acut sau cronic i poate implicapoate fi acut sau cronic i poate implica în principal un deficit proteic (malnutriie în principal un deficit proteic (malnutriieproteic), fie deficit caloric sau proteinproteic), fie deficit caloric sau protein--caloric (MPC).caloric (MPC).

În literatura anglo În literatura anglo--saxon ssaxon s--a introdusa introdustermenul determenul de malnutriiemalnutriie, iar în cea francez, iar în cea francezcel decel de distrofiedistrofie..





Nutriionitii consider malnutriia ca oNutriionitii consider malnutriia ca ostare nutriional particular generalstare nutriional particular general

caracterizat prin deficitul unor principiicaracterizat prin deficitul unor principiinutritive sau prin excesul unuia sau mainutritive sau prin excesul unuia sau maimultor principii nutritive (obezitatea, guta,multor principii nutritive (obezitatea, guta,diabetul, etc).diabetul, etc).



În pediatrie, malnutriia definete strile În pediatrie, malnutriia definete strilenutriionale realizate de un deficit cronic de aportnutriionale realizate de un deficit cronic de aportenergetic i/sau proteic care, în timp, duc laenergetic i/sau proteic care, în timp, duc laepuizarea esutului adipos i a masei musculare,epuizarea esutului adipos i a masei musculare,interceptând o serie de activiti funcionale aleinterceptând o serie de activiti funcionale aleorganismului, reducerea mecanismelor deorganismului, reducerea mecanismelor deaprare antiinfecioas, limitarea activitilor aprare antiinfecioas, limitarea activitilor spontane, întârzierea dezvoltrii psihice ispontane, întârzierea dezvoltrii psihice icomportamentale, reducerea capacitii decomportamentale, reducerea capacitii dereproducere, etc. Termenul a fost adoptat i dereproducere, etc. Termenul a fost adoptat i deOMS, în clasificrile internaionale aleOMS, în clasificrile internaionale aletulburrilor strii de nutriie.tulburrilor strii de nutriie.



EtiologieEtiologie

Cauzele care pot determina MP sau MPCCauzele care pot determina MP sau MPC

sunt multiple.sunt multiple.ExistExist c auze favorizantec auze favorizante (prematuritatea,(prematuritatea,vârsta mic, mediul social nefavorabil) ivârsta mic, mediul social nefavorabil) ic auze determinantec auze determinante

. Acestea pot fi. Acestea pot ficlasificate în patru mari categorii:clasificate în patru mari categorii:



Aport alimentar deficitar Aport alimentar deficitar (Distrofia ³ex alimentatione´)(Distrofia ³ex alimentatione´)cantitativecantitative: hipogalactie matern, diluii necorespunztoare de lapte, raii zilnice mai mici fa: hipogalactie matern, diluii necorespunztoare de lapte, raii zilnice mai mici fade raia alimentar ideal pentru vârst, dificulti de alimentaie, tabuuri religioase, etc.de raia alimentar ideal pentru vârst, dificulti de alimentaie, tabuuri religioase, etc.calitativecalitative: zahararea insuficient a laptelui de vac, raie proteic redus, necorelat cu: zahararea insuficient a laptelui de vac, raie proteic redus, necorelat cunecesarul vârstei sau aport de proteine cu rat mic de utilizare, exces de finoase (distrofianecesarul vârstei sau aport de proteine cu rat mic de utilizare, exces de finoase (distrofiaedematoas prin exces de finoase), carene lipidice sau utilizare pe termen îndelungat a unor edematoas prin exces de finoase), carene lipidice sau utilizare pe termen îndelungat a unor formule semiecremate, diete restrictive lipidice, protidice în diareile recidivante.formule semiecremate, diete restrictive lipidice, protidice în diareile recidivante.

InfeciileInfeciile (Distrofia ³ex infectione´)(Distrofia ³ex infectione´)Infeciile recidivante sau cronice antreneaz perturbri ale metabolismului intermediar iInfeciile recidivante sau cronice antreneaz perturbri ale metabolismului intermediar i

tulburri gastrotulburri gastro--intestinale. În procesele infecioase cresc nevoile nutritive, scade apetitul sauintestinale. În procesele infecioase cresc nevoile nutritive, scade apetitul sause impun diferite diete restrictive. Antibioticele folosite per os induc anorexie sau pot producese impun diferite diete restrictive. Antibioticele folosite per os induc anorexie sau pot producemalabsorbie, prin scderea activitii dizaharidazice intestinale.malabsorbie, prin scderea activitii dizaharidazice intestinale.Afeciuni psihosomaticeAfeciuni psihosomatice (Distrofia ³e constitutione´) includ: anomalii enzimatice, ereditare,(Distrofia ³e constitutione´) includ: anomalii enzimatice, ereditare,malformaii, sindroame de malabsorbie (ex:deficitul congenital de lactaz, boala celiac,malformaii, sindroame de malabsorbie (ex:deficitul congenital de lactaz, boala celiac,fibroza chistic), vrsturi recurente, anorexia nervoas, diateze exudative.fibroza chistic), vrsturi recurente, anorexia nervoas, diateze exudative.Car ene de îngr ijir eCar ene de îngr ijir e (Distrofia ³ex curatione´) implic alimentaia necorelat cu vârsta,(Distrofia ³ex curatione´) implic alimentaia necorelat cu vârsta,

neglijarea ritmului fiziologic de alimentaie, mediu insalubru, privaiune afectiv.neglijarea ritmului fiziologic de alimentaie, mediu insalubru, privaiune afectiv.



PatogeniePatogenie În condiiile unei privaiuni nutriionale, organismul apeleaz prin mijloace de În condiiile unei privaiuni nutriionale, organismul apeleaz prin mijloace deadaptare, în scopul furnizrii energiei din principalele depozite energetice:adaptare, în scopul furnizrii energiei din principalele depozite energetice:glicogenul (din muchi i ficat) i esutul adipos. Astfel, dup epuizareaglicogenul (din muchi i ficat) i esutul adipos. Astfel, dup epuizareaglicogenului, grsimile vor fi transformate în acizi grai (AG) i glicerol.glicogenului, grsimile vor fi transformate în acizi grai (AG) i glicerol.O parte din AGL sunt folosii drept surs energetic, iar glicerolul va fiO parte din AGL sunt folosii drept surs energetic, iar glicerolul va fitransformat la nivelul ficatului în alfa gliceroltransformat la nivelul ficatului în alfa glicerol--fosfat. În muchi, formafosfat. În muchi, formaimportant de energie este reprezentat pe lâng glicogen de trigliceride iimportant de energie este reprezentat pe lâng glicogen de trigliceride iproteine. TG vor fi transformate în AGL, iar proteinele în aminoacizi care vor proteine. TG vor fi transformate în AGL, iar proteinele în aminoacizi care vor lua calea gluconeogenezei i a furnizrii de energie.lua calea gluconeogenezei i a furnizrii de energie.Consecinele clinice ale acestor dou procese adaptative vor fi: reducereaConsecinele clinice ale acestor dou procese adaptative vor fi: reducereapaniculului adipos i atrofia maselor musculare (cu hipotonie i hipotrofiepaniculului adipos i atrofia maselor musculare (cu hipotonie i hipotrofiemuscular), antrenând scdere ponderal.muscular), antrenând scdere ponderal.

În continuare, vor interveni o multitudine de reacii biochimice i bio În continuare, vor interveni o multitudine de reacii biochimice i bio--hormonale apte de a contrabalansa deficitul i de a furniza permanenthormonale apte de a contrabalansa deficitul i de a furniza permanentenergie creierului.energie creierului.



În formele severe de boal apar modificri În formele severe de boal apar modificristructurale i funcionale digestive (hepatostructurale i funcionale digestive (hepato--biliare, pancreatice, intestinale), renale,biliare, pancreatice, intestinale), renale,

cardiace, hormonale, metabolice i imunologice.cardiace, hormonale, metabolice i imunologice.La nivel gastricLa nivel gastric se produce atrofia mucoasei cuse produce atrofia mucoasei cuhipoclorhidrie, care antreneaz scdereahipoclorhidrie, care antreneaz scdereafunciei de barier pentru bacterii.funciei de barier pentru bacterii.

LaLa nivel duodenal i jejunalnivel duodenal i jejunal apar: turtireaapar: turtireavilozitilor intestinale, diminuarea marginii învilozitilor intestinale, diminuarea marginii înperie a enterocitelor, modificri histologice aleperie a enterocitelor, modificri histologice aleganglionilor i plexurilor nervoase.ganglionilor i plexurilor nervoase.



Consecine:Consecine:scderea ac tivit ii dizaharidazi c escderea ac tivit ii dizaharidazi c e i alterarea peristaltismului antrenând o toleran sczut la lactoz, afectareai alterarea peristaltismului antrenând o toleran sczut la lactoz, afectareascindrii dizaharidelor i apariia diareei osmotice.scindrii dizaharidelor i apariia diareei osmotice.afec tarea panc reati cafec tarea panc reati c (procese de fibroz, vacuole lipidice) predominant a pancreasului exocrin cu reducerea(procese de fibroz, vacuole lipidice) predominant a pancreasului exocrin cu reducereaactivitii lipazei, amilazei, tripsinei, chimiotripsinei.activitii lipazei, amilazei, tripsinei, chimiotripsinei.afec tarea hepatoafec tarea hepato--biliar biliar -- scderea concentraiei acizilor biliari conjugai va avea ca rezultat malabsorbia lipidelor scderea concentraiei acizilor biliari conjugai va avea ca rezultat malabsorbia lipidelor i a vitaminelor liposolubile.i a vitaminelor liposolubile.tulbur ri hormonaletulbur ri hormonale -- sunt considerate iniial reacii adaptative:sunt considerate iniial reacii adaptative:

--insulina plasmatic este sczut datorit hipoglicemiei i a scderii concentraiei plasmatice de aminoacizi. Îninsulina plasmatic este sczut datorit hipoglicemiei i a scderii concentraiei plasmatice de aminoacizi. ÎnMPC aceasta este principala modificare, care va avea drept consecin lipoliza (la nivelul adipocitelor), iar laMPC aceasta este principala modificare, care va avea drept consecin lipoliza (la nivelul adipocitelor), iar lanivelul muchilor, scderea utilizrii glucozei i anabolismul aminoacizilor, urmate de mobilizarea acestora sprenivelul muchilor, scderea utilizrii glucozei i anabolismul aminoacizilor, urmate de mobilizarea acestora spreficat i iniierea procesului de neoglucogenez.ficat i iniierea procesului de neoglucogenez.--stressul carenial va antrena la nivelul glandelor suprarenale eliberarea de adrenalin, ce va stimula prin axulstressul carenial va antrena la nivelul glandelor suprarenale eliberarea de adrenalin, ce va stimula prin axulhipotalamohipotalamo-- hipofizar eliberarea de cortizol, hormon cu rol în catabolismul proteic. De asemenea, crete sinteza dehipofizar eliberarea de cortizol, hormon cu rol în catabolismul proteic. De asemenea, crete sinteza dealdosteron explicândualdosteron explicându--se astfel tulburrile hidrose astfel tulburrile hidro--electrolitice.electrolitice.modifi cri hematologi c emodifi cri hematologi c e::--anemie normocrom, micro sau macrocitar care apare prin carena factorilor ce contribuie la hematopoez (P,anemie normocrom, micro sau macrocitar care apare prin carena factorilor ce contribuie la hematopoez (P,Fe,Cu, acid folic, vitamine de grup B, C), dar i prin pierderi digestive de hematii, consecutive unor infestaiiFe,Cu, acid folic, vitamine de grup B, C), dar i prin pierderi digestive de hematii, consecutive unor infestaiiparazitare.parazitare.

--sindrom hemoragipar care se datoreaz hipoprotrombinemiei i trombocitopeniei asociate.sindrom hemoragipar care se datoreaz hipoprotrombinemiei i trombocitopeniei asociate.modifi cri imunologi c emodifi cri imunologi c e -- au drept substrat atrofia timicoau drept substrat atrofia timico--limfatic, cu reducerea imunocompetenei, afectarealimfatic, cu reducerea imunocompetenei, afectareaimunitii celulare i umorale i apariia unor infecii trenante.imunitii celulare i umorale i apariia unor infecii trenante.modifi c area proc eselor de c retere i dezvoltaremodifi c area proc eselor de c retere i dezvoltare se caracterizeaz prin diminuarea i încetinirea multiplicriise caracterizeaz prin diminuarea i încetinirea multiplicriicelulare ceea ce va duce la: întârzierea multiplicrii celulelor adipoase, musculare sau de la nivelul unor viscere;celulare ceea ce va duce la: întârzierea multiplicrii celulelor adipoase, musculare sau de la nivelul unor viscere; încetinirea maturrilor osoase i creterii structurilor scheletice într încetinirea maturrilor osoase i creterii structurilor scheletice într--o faz ulterioar.o faz ulterioar.



Patogenia malnutr iiei pr otein calor icePatogenia malnutr iiei pr otein calor ice(MPC) sever e(MPC) sever e



În marasm, aportul energetic este deficitar i drept urmare nevoile energetice ale În marasm, aportul energetic este deficitar i drept urmare nevoile energetice aleorganismului se vor produce din surse endogene. Cortizolul intervine în mecanismeleorganismului se vor produce din surse endogene. Cortizolul intervine în mecanismelede adaptare i duce la catabolism proteic din structurile musculare, furnizândde adaptare i duce la catabolism proteic din structurile musculare, furnizândaminoacizi, care se îndreapt spre ficat, pentru sinteza proteic specific. Se meninaminoacizi, care se îndreapt spre ficat, pentru sinteza proteic specific. Se meninastfel, funciile normale ale ficatului în ciuda topirii maselor musculare.astfel, funciile normale ale ficatului în ciuda topirii maselor musculare.SintezaSinteza apolipoproteinelor apolipoproteinelor se desfoar normal, asigurând transportul trigliceridelor se desfoar normal, asigurând transportul trigliceridelor din ficat în ser, astfel c trigliceridele nu se depoziteaz în ficat.din ficat în ser, astfel c trigliceridele nu se depoziteaz în ficat. Acest mecanism fragil se va decompensa în condiiile în care deficitul energetic de Acest mecanism fragil se va decompensa în condiiile în care deficitul energetic deaport se menine. Secreia cronic de cortizol va afecta mecanismele imune ducândaport se menine. Secreia cronic de cortizol va afecta mecanismele imune ducândla apariia strilor infecioase.la apariia strilor infecioase.

În În kwashiorkor forma ac ut kwashiorkor forma ac ut de malnutriie proteic (MP), deficitul de aport energeticde malnutriie proteic (MP), deficitul de aport energeticpoate fi normal, dar apare un deficit selectiv de proteine.poate fi normal, dar apare un deficit selectiv de proteine.Persistena deficitului de proteine va duce la apariia kwashiorkorului cu:Persistena deficitului de proteine va duce la apariia kwashiorkorului cu:-- pstrarea depozitelor de esut adipos înc o perioad, fr afectarea taliei.pstrarea depozitelor de esut adipos înc o perioad, fr afectarea taliei.

-- pierderi de proteine labile (enzime), hepatice, pancreatice i musculare.pierderi de proteine labile (enzime), hepatice, pancreatice i musculare.-- alterarea sintezei hepatice, cu afectarea predominent a albuminelor (scad) ialterarea sintezei hepatice, cu afectarea predominent a albuminelor (scad) iapariia reteniei hidrosaline (edeme).apariia reteniei hidrosaline (edeme).-- alterarea calitativ a mitozelor celulare.alterarea calitativ a mitozelor celulare.-- alterarea mecanismelor de transport a trigliceridelor prin deficit de apolipoproteine ialterarea mecanismelor de transport a trigliceridelor prin deficit de apolipoproteine idepozitarea lor în ficat (infiltraie gras a ficatului).depozitarea lor în ficat (infiltraie gras a ficatului).



În În forme c roni c e de MP forme c roni c e de MP , în care carena de, în care carena deaport este selectiv proteic, esutul adipos eaport este selectiv proteic, esutul adipos enormal reprezentat, datorit faptului c insulina,normal reprezentat, datorit faptului c insulina,

secretat în limite normale, favorizeazsecretat în limite normale, favorizeazlipogeneza. Se asociaz edeme (datoritlipogeneza. Se asociaz edeme (datoritscderii serumalbuminelor), hepatomegaliescderii serumalbuminelor), hepatomegalie(datorit scderii apo(datorit scderii apo-- F F--proteinelor ce are caproteinelor ce are carezultat depozitarea lipidelor la nivel hepatic curezultat depozitarea lipidelor la nivel hepatic cuapariia steatozei hepatice), tulburri trofice aleapariia steatozei hepatice), tulburri trofice aletegumentelor i fanerelor, tulburri digestivetegumentelor i fanerelor, tulburri digestive(diaree cu dezechilibre hidroionice).(diaree cu dezechilibre hidroionice).



În concluzie, se poate afirma: În concluzie, se poate afirma:1. Lipsa surselor energetice i proteice necesare organismului1. Lipsa surselor energetice i proteice necesare organismuluiproduce modificri endocrine importante în economia organismului.produce modificri endocrine importante în economia organismului.2. Rolul hormonilor în procesul de adaptare la deficitul protein2. Rolul hormonilor în procesul de adaptare la deficitul protein--caloric se poate sistematiza astfel:caloric se poate sistematiza astfel:

-- intervin în mecanismele de satisfacere a nevoilor energetice dinintervin în mecanismele de satisfacere a nevoilor energetice dinsurse energetice.surse energetice.-- intervin în mecanismele de folosire a energiei endogene, prinintervin în mecanismele de folosire a energiei endogene, prindirijarea spre sectoarele vitale ale organismului.dirijarea spre sectoarele vitale ale organismului.-- inhib consumurile energetice pentru sectoare cu importan vitalinhib consumurile energetice pentru sectoare cu importan vitalmai redus (creterea în lungime, dezvoltarea pubertii, unelemai redus (creterea în lungime, dezvoltarea pubertii, unele

procese metabolice, etc).procese metabolice, etc).



Clasificar ea malnutr iieiClasificar ea malnutr iieiSS--au propus mai multe clasificri privind malnutriiile proteinau propus mai multe clasificri privind malnutriiile proteincalorice:calorice:1. Clasificarea antropometric a MP C 1. Clasificarea antropometric a MP C (dup indicele ponderal).(dup indicele ponderal). În 1956 Gomez utilizeaz pentru clasificarea MPC: În 1956 Gomez utilizeaz pentru clasificarea MPC:criteriul greutii, corespunztoare vârstei (indicele ponderal), astfel:criteriul greutii, corespunztoare vârstei (indicele ponderal), astfel:-- copiii cu IP cuprins între 90copiii cu IP cuprins între 90--75% din greutatea standard (copil de75% din greutatea standard (copil deaceeai vârst, situat pe percentila 50 a curbei de cretere) prezintaceeai vârst, situat pe percentila 50 a curbei de cretere) prezintmalnutriie de gradul I (IP = 0,89malnutriie de gradul I (IP = 0,89--0,76, deficit ponderal 100,76, deficit ponderal 10--25%).25%).-- copiii cu IP cuprins între 75copiii cu IP cuprins între 75--60% din greutatea standard, prezint60% din greutatea standard, prezintmalnutriie de gradul II (IP = 0,75malnutriie de gradul II (IP = 0,75--0,61, deficit ponderal 250,61, deficit ponderal 25--40%).40%).-- copiii cu IP sub 60% din greutatea standard, sunt clasificai încopiii cu IP sub 60% din greutatea standard, sunt clasificai înmalnutriie sever gradul III (IP sub 0,6 deficit ponderal peste 40%).malnutriie sever gradul III (IP sub 0,6 deficit ponderal peste 40%).



2 . Clasificarea antropometric2 . Clasificarea antropometric (dup indicele nutriional i indicele statural).(dup indicele nutriional i indicele statural).Clasificrile actuale folosesc criterii antropometrice nu în funcie de greutatea standard, ci în funcie de greutatea corespClasificrile actuale folosesc criterii antropometrice nu în funcie de greutatea standard, ci în funcie de greutatea corespunzunztoare talieitoare taliei(indicele nutriional) i talia corespunztoare vârstei (indicele statural).(indicele nutriional) i talia corespunztoare vârstei (indicele statural).Reducerea greutii în raport cu talia indic oReducerea greutii în raport cu talia indic o malnutriie ac ut malnutriie ac ut (slbire în greutate). Reducerea taliei în raport cu vârsta copilului indic o(slbire în greutate). Reducerea taliei în raport cu vârsta copilului indic omalnutriie c roni c.malnutriie c roni c.MPC afecteaz vizibil procesele de cretere în talie la 4 luni dup evidenierea celor în greutate. Starea de slbire se rapoMPC afecteaz vizibil procesele de cretere în talie la 4 luni dup evidenierea celor în greutate. Starea de slbire se raporterteaz laaz lapercentila 50 pentru greutatea corespunztoare taliei.percentila 50 pentru greutatea corespunztoare taliei.Dup indicele nutriional, putem clasifica MPC în:Dup indicele nutriional, putem clasifica MPC în:-- MPC gradul I MPC gradul I , când copiii cântresc între 90, când copiii cântresc între 90--80% din greutatea raportat la talia ideal (IN = 0,8980% din greutatea raportat la talia ideal (IN = 0,89--0,81 deficit al taliei 100,81 deficit al taliei 10--20%).20%).-- MPC gradul II,MPC gradul II, când acest procent este între 80când acest procent este între 80--70% (IN = 0,870% (IN = 0,8--0,71 deficit al taliei 200,71 deficit al taliei 20--30%).30%).

-- MPC gradul III MPC gradul III , când acest procent este sub 70% (IN = 0,70 deficit al taliei peste 30%)., când acest procent este sub 70% (IN = 0,70 deficit al taliei peste 30%).Pentru a aprecia oprirea creterii se va analiza raportul între talia actual i talia unui copil de aceeai vârst situat lPentru a aprecia oprirea creterii se va analiza raportul între talia actual i talia unui copil de aceeai vârst situat la pa percentila 50 aercentila 50 acurbei de cretere.curbei de cretere.DupDup indi c ele statural indi c ele statural malnutriia se poate clasifica în:malnutriia se poate clasifica în:-- MPC gradul I,MPC gradul I, când copilul prezint 95când copilul prezint 95--90% din talia ideal, pentru aceeai vârst.90% din talia ideal, pentru aceeai vârst.-- MPC gradul II,MPC gradul II, când raportul este cuprins între 90când raportul este cuprins între 90--85%.85%.-- MPC gradul III,MPC gradul III, când raportul este sub 85% din talia ideal.când raportul este sub 85% din talia ideal.3. Clasificarea MP C 3. Clasificarea MP C dup circumferina medie a braului, circumferina craniului i msurarea pl iului cutanat (lateroabdominal i tricipital).dup circumferina medie a braului, circumferina craniului i msurarea pl iului cutanat (lateroabdominal i tricipital).4. Clasificarea clinic aMP C 4. Clasificarea clinic aMP C a. MPC forma uoara. MPC forma uoarb. MPC forma medieb. MPC forma medie

c. MPC severc. MPC sever5 . Clasificarea mixt clinic i antropometric 5 . Clasificarea mixt clinic i antropometric este c ea mai deseste c ea mai des utilizat în practica pediatric.utilizat în practica pediatric.a.a. MPC forma uoar , gradul I MPC forma uoar , gradul I (IP = 0,89(IP = 0,89--0,76 IN = 0,890,76 IN = 0,89--0,81)0,81)b.b. MPC forma medie, gradul II MPC forma medie, gradul II (IP = 0,75(IP = 0,75--0,61 IN = 0,800,61 IN = 0,80--0,71)0,71)c.c. MPC forma sever , gradul III MPC forma sever , gradul III (IP(IP 0,6 IN0,6 IN 0,70)0,70)



Manifestr i clinice. For me cliniceManifestr i clinice. For me clinice

Malnutr iia uoara i medieMalnutr iia uoara i medie



Distrofia gradul IDistrofia gradul I -- se caracterizeaz prin IP = 0,90se caracterizeaz prin IP = 0,90--0,75, deficit0,75, deficitponderalponderal 25%, fr afectarea taliei. Pliul cutanat abdominal este25%, fr afectarea taliei. Pliul cutanat abdominal estesub 1,5 cm, esutul subcutanat este diminuat pe abdomen isub 1,5 cm, esutul subcutanat este diminuat pe abdomen itorace. Curba ponderal este staionar, apetitul bun, toleranatorace. Curba ponderal este staionar, apetitul bun, toleranadigestiv bun sau sczut, rezistena la infecii sczut, cudigestiv bun sau sczut, rezistena la infecii sczut, cuposibilitatea apariiei diferitelor infecii respiratorii i digestive;posibilitatea apariiei diferitelor infecii respiratorii i digestive;activitatea motorie este normal sau uor sczut.activitatea motorie este normal sau uor sczut.Prognosticul este favorabil, cu recuperarea rapid în greutate înPrognosticul este favorabil, cu recuperarea rapid în greutate încondiii de depistare precoce i metode de îngrijirecondiii de depistare precoce i metode de îngrijirecorespunztoare.corespunztoare.Distrofia gradul IIDistrofia gradul II -- se caracterizeaz prin IP = 0,76se caracterizeaz prin IP = 0,76--0,60 deficit0,60 deficitponderal 25ponderal 25--40%, talie normal. esutul adipos este disprut pe40%, talie normal. esutul adipos este disprut pe

abdomen, torace i redus pe membre. Tegumentele sunt palide,abdomen, torace i redus pe membre. Tegumentele sunt palide,musculatura hipoton, apetitul redus, toleran digestiv sczut,musculatura hipoton, apetitul redus, toleran digestiv sczut,rezistena la infecii sczut, curba ponderal staionar sau curezistena la infecii sczut, curba ponderal staionar sau cuperioade de scdere. Este o form reversibil dei prognosticulperioade de scdere. Este o form reversibil dei prognosticuleste mai puin bun.este mai puin bun.



2. Malnutr iia severa (Distr ofia 2. Malnutr iia severa (Distr ofia

grad

ulIII)g

radulIII)Malnutriia proteinMalnutriia protein--caloricã (deficit proteiccaloricã (deficit proteic

i caloric) i malnutriia proteic (deficiti caloric) i malnutriia proteic (deficit

proteic) se caracterizeaz prin IPproteic) se caracterizeaz prin IPee

0,60,0,60,deficit ponderaldeficit ponderal "" 40%, talia inferioar40%, talia inferioarvalorii ideale vârsteivalorii ideale vârstei



Malnutr iia pr oteinMalnutr iia pr otein--calor ic:calor ic:esutul adipos este disprut pe torace, abdomen, membre i faesutul adipos este disprut pe torace, abdomen, membre i fa(cu dispariia bulei grsoase Bichat). Tegumentele sunt palide,(cu dispariia bulei grsoase Bichat). Tegumentele sunt palide,flate, uneori însoite de eritem fesier i escare. Edemele suntflate, uneori însoite de eritem fesier i escare. Edemele suntfrecvente, fiind mai pronunate în malnutriia proteic. Faciesulfrecvente, fiind mai pronunate în malnutriia proteic. Faciesul

este caracteristic, cu aspect îmbtrânit, fa triunghiular, brbieeste caracteristic, cu aspect îmbtrânit, fa triunghiular, brbieascuit, maxilare proeminente i buze subiri. Abdomenul esteascuit, maxilare proeminente i buze subiri. Abdomenul estehipoton, apetitul este redus, tolerana digestiv sczut, iar hipoton, apetitul este redus, tolerana digestiv sczut, iar comportamentul alimentar este paradoxal: în caz decomportamentul alimentar este paradoxal: în caz desupraalimentare apar vrsturi sau diaree (cu scdere ponderal,supraalimentare apar vrsturi sau diaree (cu scdere ponderal,deshidratare, colaps).deshidratare, colaps).Diureza este bun, dar capacitatea de concentraie renal esteDiureza este bun, dar capacitatea de concentraie renal este

sczut. Rezistena la infecii este mult sczut. Comportamentulsczut. Rezistena la infecii este mult sczut. Comportamentulpsihic este modificat: uneori apatie, indiferen fa de mediu,psihic este modificat: uneori apatie, indiferen fa de mediu,alteori agitaie.alteori agitaie.



Malnutr iia pr oteic (distr ofia edematoas):Malnutr iia pr oteic (distr ofia edematoas):

Manifestrile clinice apar, de obicei, dupManifestrile clinice apar, de obicei, dupcâteva luni de la înrcare. Tegumentele suntcâteva luni de la înrcare. Tegumentele suntpalide, prezentând tulburri troficepalide, prezentând tulburri trofice(descuamri, fisuri), iar fanerele sunt friabile.(descuamri, fisuri), iar fanerele sunt friabile.Se asociaz edeme (localizate sauSe asociaz edeme (localizate saugeneralizate), oligurie, hepatomegalie, anemie.generalizate), oligurie, hepatomegalie, anemie.Cardiomegalia apare tardiv. Rezistena laCardiomegalia apare tardiv. Rezistena lainfecii este sczut.infecii este sczut.



DiagnosticDiagnosticDiagnosticul pozitiv Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe:se bazeaz pe:1. Criteriile c lini c e1. Criteriile c lini c e: : anamneza va furniza informaii asupra factorilor cauzali, dietetici ianamneza va furniza informaii asupra factorilor cauzali, dietetici ipsihosociali. Examenul clinic prezint date cu privire la starea tegumentelor, esutuluipsihosociali. Examenul clinic prezint date cu privire la starea tegumentelor, esutuluicelular subcutanat, troficitatea muscular, vârsta osoas i dentiie.celular subcutanat, troficitatea muscular, vârsta osoas i dentiie.2 . Criteriile antropometri c e2 . Criteriile antropometri c e vor evidenia valorile greutii, indicelui ponderal (IP),vor evidenia valorile greutii, indicelui ponderal (IP),

indicelui nutriional (IN

), taliei (indice statural), perimetrului cranian (PC), pliuluiindicelui nutriional (IN

), taliei (indice statural), perimetrului cranian (PC), pliuluicutanat tricipital, circumferina braului mediu.cutanat tricipital, circumferina braului mediu.3. Criteriile func ionale3. Criteriile func ionale vor evalua tolerana digestiv, reactivitatea imunologic ivor evalua tolerana digestiv, reactivitatea imunologic idezvoltarea neuropsihic.dezvoltarea neuropsihic.4. Criteriile bioc himi c e4. Criteriile bioc himi c e vor oferi informaii asupra proceselor metabolice alevor oferi informaii asupra proceselor metabolice aleorganismului, astfel:organismului, astfel:--metabolismul protei c metabolismul protei c : proteinemie, electroforeza proteinelor serice (ELFO), uree: proteinemie, electroforeza proteinelor serice (ELFO), ureeseric (sczut), cromotografia aminoacizilor, dozarea aminoacizilor esenialiseric (sczut), cromotografia aminoacizilor, dozarea aminoacizilor eseniali

(sczui), creatinina urinar (sczut).(sczui), creatinina urinar (sczut).--metabolismul gluc idi c metabolismul gluc idi c : glicemia, testul de toleran la glucoz (TTGO), dozarea: glicemia, testul de toleran la glucoz (TTGO), dozareacorpilor cetonici în urin.corpilor cetonici în urin.--metabolismul lipidi c metabolismul lipidi c : lipide, colesterol, trigliceride (TG), acizi grai liberi (AGL).: lipide, colesterol, trigliceride (TG), acizi grai liberi (AGL).--determinri enzimatice, hematologice, imunologice, hormonale, dozarea electroliilor determinri enzimatice, hematologice, imunologice, hormonale, dozarea electroliilor serici, teste bacteriologice i parazitare, etc.serici, teste bacteriologice i parazitare, etc.



Diagnostic d iferenial Diagnostic d iferenial va impune deosebirea MPC primare de celeva impune deosebirea MPC primare de celesecundare:secundare:MPC primare sunt rezultatul unui aport alimentar inadecvat nevoilor MPC primare sunt rezultatul unui aport alimentar inadecvat nevoilor nutriionale pentru vârsta respectiv (srcie, diet restrictiv,nutriionale pentru vârsta respectiv (srcie, diet restrictiv,comportament alimentar pe principii religioase, carenecomportament alimentar pe principii religioase, carene

educaionale, alterarea relaiei mameducaionale, alterarea relaiei mam--copil, etc).copil, etc).MPC secundare sunt consecina unor stri patologice careMPC secundare sunt consecina unor stri patologice careacioneaz fie prin împietarea aportului alimentar exogen, fieacioneaz fie prin împietarea aportului alimentar exogen, fieutilizarea sa, sau antreneaz creteri de nevoi energetice i plasticeutilizarea sa, sau antreneaz creteri de nevoi energetice i plasticecare depesc posibilitile de aport nutriional. Dintre afeciunilecare depesc posibilitile de aport nutriional. Dintre afeciunilecare pot genera MPC secundare putem enumera: boli genetice,care pot genera MPC secundare putem enumera: boli genetice,greutate mic la natere, malformaii congenitale (cu debutgreutate mic la natere, malformaii congenitale (cu debut

intrauterin), encefalopatii cronice infantile, malformaii congenitaleintrauterin), encefalopatii cronice infantile, malformaii congenitalede cord, boli metabolice, boli endocrine (hipotiroidismul, insuficienade cord, boli metabolice, boli endocrine (hipotiroidismul, insuficienahormonului de cretere), imunodeficiene primare sau dobândite.hormonului de cretere), imunodeficiene primare sau dobândite.



TratamentTratament

Tratament profilacticTratament profilactic -- vizeaz msuri sociovizeaz msuri socio--economice,economice,educative i medicale menite s scad incidena bolii.educative i medicale menite s scad incidena bolii.Ele se realizeaz prin: promovarea alimentaiei naturale,Ele se realizeaz prin: promovarea alimentaiei naturale,alimentaie mixt corectalimentaie mixt corect -- în caz de hipogalactie, în caz de hipogalactie,alimentaie artificial cu preparate de lapte praf, în diluiialimentaie artificial cu preparate de lapte praf, în diluiiadecvate i adaptate vârstei, diversificare precoce,adecvate i adaptate vârstei, diversificare precoce,corespunztoare vârstei, în funcie de toleranacorespunztoare vârstei, în funcie de toleranadigestiv; corectarea carenelor de îngrijire; profilaxiadigestiv; corectarea carenelor de îngrijire; profilaxia

infeciilor digestive; depistarea i tratamentul corect alinfeciilor digestive; depistarea i tratamentul corect alacestora, evitarea abuzului de antibiotice; abordareacestora, evitarea abuzului de antibiotice; abordareterapeutic a malformaiilor congenitale i anomaliilor terapeutic a malformaiilor congenitale i anomaliilor enzimatice; profilaxia infeciilor prin vaccinarea corect.enzimatice; profilaxia infeciilor prin vaccinarea corect.



Tratamentul curativ i recuperator Tratamentul curativ i recuperator

M surile igienoM surile igieno- - d ieteticed ietetice vor avea în vedere asigurarea unui microclimatvor avea în vedere asigurarea unui microclimatoptim, igiena corect corporal i a lenjeriei copilului asigurarea unuioptim, igiena corect corporal i a lenjeriei copilului asigurarea unuinecesar caloric, glucidic, lipidic, proteic, vitaminic i de oligoelementenecesar caloric, glucidic, lipidic, proteic, vitaminic i de oligoelementecorespunztor vârstei.corespunztor vârstei. A portul c alori c A portul c alori c va fi superior (cu 20va fi superior (cu 20--30 kcal/kg/zi) celui pe care îl primete30 kcal/kg/zi) celui pe care îl primeteun sugar eutrofic, fiind estimat la aproximativ 140un sugar eutrofic, fiind estimat la aproximativ 140--180 kcal/kg/zi.180 kcal/kg/zi.

A portul protei c A portul protei c va depinde de forma de boal:va depinde de forma de boal: În distrofia de gradul I i II În distrofia de gradul I i II -- 33--3,5 g/kg/zi, 3,5 g/kg/zi, În distrofia de gradul III În distrofia de gradul III -- 44--5 g/kg/zi,5 g/kg/zi, maximmaxim 6 g/kg/zi6 g/kg/zi în malnutriia în malnutriiaproteic sever.proteic sever. A portul de gluc ide A portul de gluc ide -- 1010--18 g/kg/zi.18 g/kg/zi. A portul lipidi c A portul lipidi c -- 44--5 g/kg/zi5 g/kg/zi;ele vor fi introduse precoce în alimentaie (dup;ele vor fi introduse precoce în alimentaie (dup

77--10 zile) folosind iniial ulei vegetal (conine trigliceride cu lan mediu) iar 10 zile) folosind iniial ulei vegetal (conine trigliceride cu lan mediu) iar apoi grsimi de origine animal.apoi grsimi de origine animal.Cantitatea de aliment va fi fracionat înCantitatea de aliment va fi fracionat în 88--10 mese/zi10 mese/zi i va totalizai va totaliza 160160--170 170 ml /kg/zi.ml /kg/zi.



În distrofia grad I În distrofia grad I se vor corecta greelile alimentare (deduse din anamnez).se vor corecta greelile alimentare (deduse din anamnez). În distrofia de gradul II În distrofia de gradul II se vor corecta greelile dietetice i se va promova ose vor corecta greelile dietetice i se va promova oalimentaie echilibrat.alimentaie echilibrat.

În aceast form de boal, rezistena la infecii i tolerana digestiv sunt sczute, În aceast form de boal, rezistena la infecii i tolerana digestiv sunt sczute,iar afeciunile acute evolueaz de obicei sever i în pusee recidivante. Se vaiar afeciunile acute evolueaz de obicei sever i în pusee recidivante. Se vafolosi o diet cuprinzând 130folosi o diet cuprinzând 130--140 kcal/kg/zi (apreciat la greutatea actual), cu un140 kcal/kg/zi (apreciat la greutatea actual), cu unaport proteic cu 1aport proteic cu 1--1,5 g/kg/zi în plus, comparativ cu sugarul eutrofic.1,5 g/kg/zi în plus, comparativ cu sugarul eutrofic.

În distrofia de gradul III În distrofia de gradul III (forma sever de boal) apar modificri morfo(forma sever de boal) apar modificri morfo--funcionalefuncionaledigestive i imunitare. Infeciile virale, bacteriene i parazitare sunt frecvente idigestive i imunitare. Infeciile virale, bacteriene i parazitare sunt frecvente iau, în general, o evoluie prelungit, însoinduau, în general, o evoluie prelungit, însoindu--se de manifestri digestive cuse de manifestri digestive cuimposibilitatea recuperrii nutriionale prin aport caloric adecvat datorit aaimposibilitatea recuperrii nutriionale prin aport caloric adecvat datorit aa--numitelor ³reacii paradoxale´ la supraalimentaie (vrsturi, diaree).numitelor ³reacii paradoxale´ la supraalimentaie (vrsturi, diaree).

Aceste forme severe, se asociaz frecvent cu tulburri ale echilibrului Aceste forme severe, se asociaz frecvent cu tulburri ale echilibruluihidroelectrolitic (cu tendin la deshidratare i colaps), tulburri ale echilibruluihidroelectrolitic (cu tendin la deshidratare i colaps), tulburri ale echilibruluiacidoacido--bazic (cu tendin la acidoz metabolic), tulburri ale metabolismuluibazic (cu tendin la acidoz metabolic), tulburri ale metabolismuluiglucidic, protidic, lipidic, carene vitaminice i de oligoelemente.glucidic, protidic, lipidic, carene vitaminice i de oligoelemente.Tratamentul formelor severe de boal va viza: recuperarea deficitelor existente,Tratamentul formelor severe de boal va viza: recuperarea deficitelor existente,normalizarea parametrilor metabolici, precum i recuperarea funcional inormalizarea parametrilor metabolici, precum i recuperarea funcional imorfologic plurisistemic.morfologic plurisistemic.Tabloul clinic cel mai sever este cel al sindromului acut de deshidratare (SAD), cuTabloul clinic cel mai sever este cel al sindromului acut de deshidratare (SAD), cucolaps hipovolemic i acidoz metabolic.colaps hipovolemic i acidoz metabolic.



Î n primele 2 4Î n primele 2 4--48 48 oreore de la internare se vor corecta tulburrilede la internare se vor corecta tulburrilehidroelectrolitice (hiponatremia, hipopotasemia, hipocalcemia) ihidroelectrolitice (hiponatremia, hipopotasemia, hipocalcemia) iacidobazice (acidoza metabolic), prin perfuzii hidroelectrolitice, dupacidobazice (acidoza metabolic), prin perfuzii hidroelectrolitice, dupdiferite scheme de recuperare (cea mai folosit fiind schema Darrowdiferite scheme de recuperare (cea mai folosit fiind schema DarrowVialatte).Vialatte).Perfuziile endovenoase se menin pân în momentul în care toleranaPerfuziile endovenoase se menin pân în momentul în care tolerana

digestiv ne permite aportul optim oral de glucide, lipide, proteine i lichidedigestiv ne permite aportul optim oral de glucide, lipide, proteine i lichidecorespunztor vârstei.corespunztor vârstei. Începând din Începând din a doua zi a doua zi se va încerca reluarea alimentaiei orale, prinse va încerca reluarea alimentaiei orale, prinadministrarea unor mici cantiti de alimente de tranziie.administrarea unor mici cantiti de alimente de tranziie.Cantitatea de aliment de tranziie va fi introdus progresiv, crescând cu 10Cantitatea de aliment de tranziie va fi introdus progresiv, crescând cu 10--20 ml/zi, în funcie de tolerana digestiv.20 ml/zi, în funcie de tolerana digestiv.Se pot folosi, în funcie de tolerana digestiv: mucilagiu de orez (MO) 3Se pot folosi, în funcie de tolerana digestiv: mucilagiu de orez (MO) 3--

5%, decoct de orez, ceratonia 35%, decoct de orez, ceratonia 3--5%, sup de morcovi, toate5%, sup de morcovi, toate -- cu 5%cu 5%glucoz sau soluie Gesol; alimentul de tranziie va completa tratamentulglucoz sau soluie Gesol; alimentul de tranziie va completa tratamentulparenteral, împreun cu care va totaliza necesarul + pierderile lichidiene iparenteral, împreun cu care va totaliza necesarul + pierderile lichidiene ihidroelectrolitice, survenite pe parcurs.hidroelectrolitice, survenite pe parcurs.



Necesar ul zilnic la copilNecesar ul zilnic la copil1. lichide � 80-100 ml/kg/zi

1. glucoz � 8-10 g/kg/zi

1. proteine � 1 g/kg/zi

1. Na, K, Ca, Mg � 2 mEq/kg/zi



Cantitatea de lichide administrat oral seCantitatea de lichide administrat oral seva calcula astfel încât aportul total zilnicva calcula astfel încât aportul total zilnic(oral + parenteral) s fie de 200 ml/kg/zi,(oral + parenteral) s fie de 200 ml/kg/zi,eventual cu un aport suplimentar oral deeventual cu un aport suplimentar oral depotasiu (datorit necesarului crescut de Kpotasiu (datorit necesarului crescut de Kdin faza de recuperare).din faza de recuperare).



RealimentareaRealimentarea se va face în funcie de tolerana digestiv prin adaosul unei cantitise va face în funcie de tolerana digestiv prin adaosul unei cantitide 10de 10--20 ml/mas a unui preparat de lapte dietetic delactozat care va completa20 ml/mas a unui preparat de lapte dietetic delactozat care va completaalimentaia de tranziie. Aceast cantitate va fi crescut zilnic, pân la înlocuireaalimentaia de tranziie. Aceast cantitate va fi crescut zilnic, pân la înlocuireatotal a alimentului de tranziie.total a alimentului de tranziie.

Atunci când survin pierderi suplimentare sau tolerana digestiv este sczut se Atunci când survin pierderi suplimentare sau tolerana digestiv este sczut semenine o nutriie parenteral parial care s completeze alimentaia oral.menine o nutriie parenteral parial care s completeze alimentaia oral.Preparatele terapeutice delactozate mai frecvent folosite în aceast etap sunt:Preparatele terapeutice delactozate mai frecvent folosite în aceast etap sunt:Humana H, Humana H cu MCT, Al 110. Dup dou sptmâni, preparatul de lapteHumana H, Humana H cu MCT, Al 110. Dup dou sptmâni, preparatul de laptedelactozat poate fi înlocuit cu un preparat semiecremat i hipolactozat (Robolactdelactozat poate fi înlocuit cu un preparat semiecremat i hipolactozat (Robolact15%, Lacto 10%).15%, Lacto 10%).

Aceste preparate pot fi meninute în alimentaia sugarului pân la vârsta de 4 luni, Aceste preparate pot fi meninute în alimentaia sugarului pân la vârsta de 4 luni,când se va trece la diversificarea alimentaiei.când se va trece la diversificarea alimentaiei.Sugarii mai mari de 6 luni i cei cu o greutate mai mare de 4500 g pot fi alimentaiSugarii mai mari de 6 luni i cei cu o greutate mai mare de 4500 g pot fi alimentaicu preparate de lapte hiperproteice, delactozate ca: Dispacid B , lapte albuminos .cu preparate de lapte hiperproteice, delactozate ca: Dispacid B , lapte albuminos .Se consider, teoretic, c procesul de reluare al creterii este vizibil dup 12 zile deSe consider, teoretic, c procesul de reluare al creterii este vizibil dup 12 zile deterapie nutriional. În aceast etap se va administra oterapie nutriional. În aceast etap se va administra o diet hiperprotei c diet hiperprotei c (4(4mg/kg/zi) img/kg/zi) i hiper c alori c hiper c alori c (peste 140 kcal/kg/zi).(peste 140 kcal/kg/zi).



Dup 7 zileDup 7 zile de la debutul bolii, în condiiile unei tolerane digestivede la debutul bolii, în condiiile unei tolerane digestivebune, se pot introduce în alimentaia copilului mai mare de 6 luni,bune, se pot introduce în alimentaia copilului mai mare de 6 luni,orez pasat cu brânz de vaci cu 5orez pasat cu brânz de vaci cu 5--10% glucoz;10% glucoz; dup 14 ziledup 14 zileglucoza va fi înlocuit cu zahr i se pot introduce în alimentaieglucoza va fi înlocuit cu zahr i se pot introduce în alimentaiecantiti progresiv crescute de carne mixat (30cantiti progresiv crescute de carne mixat (30--80 g/zi), pireu de80 g/zi), pireu demorcovi i înlocuirea supei de morcovi cu sup de zarzavat.morcovi i înlocuirea supei de morcovi cu sup de zarzavat.Dup 18 zile se introduce în alimentaie ulei vegetal în cantiti deDup 18 zile se introduce în alimentaie ulei vegetal în cantiti de0,5 ml/zi, crescând progresiv pân la 30,5 ml/zi, crescând progresiv pân la 3--4 ml/kg/zi.4 ml/kg/zi.Dup s pt mâna a 4Dup s pt mâna a 4--a,a, se introduc în alimentaie: mere coapte,se introduc în alimentaie: mere coapte,biscuii, budinci de orez, albu de ou.biscuii, budinci de orez, albu de ou.Dup 6 Dup 6--8 s pt mâni,8 s pt mâni, se pot aduga lapte praf cu coninut lactozatse pot aduga lapte praf cu coninut lactozat(tatonându(tatonându--se tolerana la lactoz), lipide animale, glbenu de ou,se tolerana la lactoz), lipide animale, glbenu de ou,cartofi.cartofi.Dup c âteva luni Dup c âteva luni se va tenta introducerea laptelui i a produselor se va tenta introducerea laptelui i a produselor lactate (ex: iaurt), iar dup 6 luni de la debutul bolii se poatelactate (ex: iaurt), iar dup 6 luni de la debutul bolii se poateintroduce în alimentaie glutenul.introduce în alimentaie glutenul.



T ratamentul med icamentosT ratamentul med icamentos vizeazvizeaztratarea corectã i precoce a infeciilor tratarea corectã i precoce a infeciilor (respiratorii, ORL, digestive) i infestaiilor (respiratorii, ORL, digestive) i infestaiilor parazitare asociate, anemiei careniale cuparazitare asociate, anemiei careniale cupreparate de fier, acid folic, vitamine depreparate de fier, acid folic, vitamine degrup B, corectarea deficitelor vitaminice igrup B, corectarea deficitelor vitaminice i

de oligoelemente, al rahitismului carenialde oligoelemente, al rahitismului carenialasociatasociat



N ec esarul de vitamine în ac east N ec esarul de vitamine în ac east etapetap

::� vitamina A � 1000-10000 U/zi, per os

� vitamina B1 � 2,5-5 mg/zi

� vitamina B6 � 50 mg/zi

� vitamina C � 100 mg/zi

� vitamina D � 500-1000 U/zi

� vitamina E � 30-50 mg/zi



N ec esarul anionilor intrac elulari N ec esarul anionilor intrac elulari::KK -- soluie de clorur de K (KCl, sol 7,5%) diluat în glucoz sau ceai,soluie de clorur de K (KCl, sol 7,5%) diluat în glucoz sau ceai, în cantitate de 5 mEq/kg/zi, timp de 10 zile dup sistarea perfuziei. în cantitate de 5 mEq/kg/zi, timp de 10 zile dup sistarea perfuziei.MgMg -- soluie de MgSO4 20% diluat în ceai (1 ml/2 mEq Mg)soluie de MgSO4 20% diluat în ceai (1 ml/2 mEq Mg)

--0,4 mEq kg/zi, i.m. în primele 7 zile0,4 mEq kg/zi, i.m. în primele 7 zile

--1,5 mEq kg/zi per os, în urmtoarele zile1,5 mEq kg/zi per os, în urmtoarele zileCaCa --soluie Calciu gluconic 10% se va administra injectabil însoluie Calciu gluconic 10% se va administra injectabil înprimele zile de terapie, apoi per os; necesarul zilnic este de 1primele zile de terapie, apoi per os; necesarul zilnic este de 1--2 mEq2 mEqkg/zi.kg/zi.suplimentarea cu fermeni pancreatici (Triferment, Cotazym, Festal,suplimentarea cu fermeni pancreatici (Triferment, Cotazym, Festal,Digestal) poate fi util.Digestal) poate fi util.

anabolizantele de sintez se pot folosi (cu discernmânt), datoritanabolizantele de sintez se pot folosi (cu discernmânt), datoritefectelor secundare nedorite. Cel mai utilizat anabolizant steroidianefectelor secundare nedorite. Cel mai utilizat anabolizant steroidianeste Decanofort (1/2 fiol inj. i.m. la 3 sptmâni, 3 doze).este Decanofort (1/2 fiol inj. i.m. la 3 sptmâni, 3 doze).



Evoluie. Complicaii. Pr ognosticEvoluie. Complicaii. Pr ognostic

E voluiaE voluia bolii este în relaie cu forma clinic. În cazul înbolii este în relaie cu forma clinic. În cazul încare boala debuteaz postnatal precoce, evoluia va ficare boala debuteaz postnatal precoce, evoluia va fimult mai sever comparativ cu cazurile în care debutulmult mai sever comparativ cu cazurile în care debutul

este mai tardiv (în primele luni de via).este mai tardiv (în primele luni de via).Mortalitatea este crescut în formele severe de boal,Mortalitatea este crescut în formele severe de boal,care se asociaz cu infecii frecvente i sunt rebele lacare se asociaz cu infecii frecvente i sunt rebele latratament.tratament.Nerecuperat corect i complet, malnutriia va generaNerecuperat corect i complet, malnutriia va generaretard statural, intelectual i al compoziiei corporale careretard statural, intelectual i al compoziiei corporale carevor persista chiar i la vârste mai mari.vor persista chiar i la vârste mai mari.



ComplicaiileComplicaiile posibile sunt:posibile sunt:c ompli c aii infec ioasec ompli c aii infec ioase (cele mai frecvente):(cele mai frecvente):bronhopneumonii, otite medii, otomastoidite,bronhopneumonii, otite medii, otomastoidite,infecii urinare, piodermite, septicemii, infeciiinfecii urinare, piodermite, septicemii, infeciimicotice i virale, infestaii parazitare.micotice i virale, infestaii parazitare.defi c ite vitamini c edefi c ite vitamini c e severe, care pot antrenasevere, care pot antrenauneori leziuni ireversibile: cecitate (deficit deuneori leziuni ireversibile: cecitate (deficit devitamin A), rahitism carenial (deficit devitamin A), rahitism carenial (deficit de

vitamin D), anemie hipocrom nutriionalvitamin D), anemie hipocrom nutriional(deficit de vitamine B1, C i de(deficit de vitamine B1, C i deFe), scderea activitii olfactive (deficit deFe), scderea activitii olfactive (deficit devitamine A, B12 i de Zn).vitamine A, B12 i de Zn).



P rognosticul P rognosticul este variabil. Pe termen scurt, îneste variabil. Pe termen scurt, înformele severe de MPC sunt de ru augur vârstaformele severe de MPC sunt de ru augur vârstasub 6 luni, deficitele ponderale (IP sub 0,6, IN sub 6 luni, deficitele ponderale (IP sub 0,6, IN sub 0,7), dezechilibrele homeostazice marcatesub 0,7), dezechilibrele homeostazice marcate

(electrolitice i acidobazice), hipoglicemii,(electrolitice i acidobazice), hipoglicemii,hipoproteinemii (sub 3 g%), simptome dehipoproteinemii (sub 3 g%), simptome deinsuficien hepatic, etc. Pe termen lung, MPCinsuficien hepatic, etc. Pe termen lung, MPCafecteaz procesul de cretere mai ales dacafecteaz procesul de cretere mai ales dacfactorii etiologici au acionat sub vârsta de 2factorii etiologici au acionat sub vârsta de 2--33

ani. La aceti copii, sani. La aceti copii, s--au comunicat deficiene deau comunicat deficiene dedezvoltare psihointelectual, cu scdereadezvoltare psihointelectual, cu scdereaperformanelor intelectuale, a activitii motoriiperformanelor intelectuale, a activitii motoriifine i capacitii de atenie.fine i capacitii de atenie.





Definirea antropometricã a celor douã entitãtiDefinirea antropometricã a celor douã entitãtipresupune:presupune:raportul greutate actualã/greutateraportul greutate actualã/greutatecorespunzãtoare taliei mai mare cu 120%corespunzãtoare taliei mai mare cu 120%definete copilul obez.definete copilul obez.indicele masei corporale (Body Mass Index:indicele masei corporale (Body Mass Index:BMI) se definete ca raportul greutate (Kg) iBMI) se definete ca raportul greutate (Kg) italie(m2) valoare normalã. Se apreciazã cã BMItalie(m2) valoare normalã. Se apreciazã cã BMI

este cel mai fidel indicator al aprecierii obezitãtiieste cel mai fidel indicator al aprecierii obezitãtiila adolescen, deoarece el stabilete ola adolescen, deoarece el stabilete ocorelaie dintre esutul adipos subcutanat icorelaie dintre esutul adipos subcutanat icantitatea total de grãsime a corpului.cantitatea total de grãsime a corpului.



Creterea cu peste 30% a tesutului adipos subcutanatCreterea cu peste 30% a tesutului adipos subcutanatfa de cantitatea totalã de grãsime a corpuluifa de cantitatea totalã de grãsime a corpuluidefinete obezitatea.definete obezitatea.raportul greutate/talie care depãete percentilul 95raportul greutate/talie care depãete percentilul 95

pentru sexul i vârsta copilului, definete starea depentru sexul i vârsta copilului, definete starea desupraponderal;supraponderal;tricipital skin fold (TSF) sau grãsimea pliului cutanattricipital skin fold (TSF) sau grãsimea pliului cutanattricipital, peste percentilul 85 pentru vârstã i sex, estetricipital, peste percentilul 85 pentru vârstã i sex, esteun alt criteriu de definire a obezitãtii.un alt criteriu de definire a obezitãtii.Deci, vorbim de unDeci, vorbim de un c opil obez c opil obez dacã raportul greutatedacã raportul greutatetalie este mai mare de percentilul 95 i TSF mai maretalie este mai mare de percentilul 95 i TSF mai marede percentilul 85 i dede percentilul 85 i de supraponderal supraponderal dacã raportuldacã raportulgreutate/talie este mai mare de percentilul 95 i TSF,greutate/talie este mai mare de percentilul 95 i TSF,normal.normal.





EtiopatogenieEtiopatogenie

Obezitatea este datoratã unui dezechilibru dintre aportulObezitatea este datoratã unui dezechilibru dintre aportulenergetic i consumul caloric al copilului. Trãsãturaenergetic i consumul caloric al copilului. Trãsãturaesenialã în obezitate este prezena aportului energeticesenialã în obezitate este prezena aportului energetic

crescut i în timp îndelungat, pe fondul unor perturbãri încrescut i în timp îndelungat, pe fondul unor perturbãri înfiziologia i igiena alimentaiei. În general, aportulfiziologia i igiena alimentaiei. În general, aportulexcesiv peste nevoile proprii alimentare se datoreazãexcesiv peste nevoile proprii alimentare se datoreazãunor cauze variate: obicei alimentar în familie i/sauunor cauze variate: obicei alimentar în familie i/sauindividual i un comportament psihologic inadecvatindividual i un comportament psihologic inadecvat

privind alimentaia. Se apreciaz cã 40% din copiiiprivind alimentaia. Se apreciaz cã 40% din copiiiprovenii din familiile cu pãrinte obez, vor fi obezi iprovenii din familiile cu pãrinte obez, vor fi obezi ipânã la 80%, dacã ambii pãrini sunt obezi.pânã la 80%, dacã ambii pãrini sunt obezi.



Cauzele obezitãiiCauzele obezitãii la copii pot fi:la copii pot fi:1. Cauze geneti c e1. Cauze geneti c e

--sindrom Turner sindrom Turner --sindrom Klinefelter sindrom Klinefelter --sindrom Laurancesindrom Laurance--MoonMoon--BiedlBiedl

2.2. Cauze endoc rineCauze endoc rine--hipotiroidismhipotiroidism

--hiperinsulinismhiperinsulinism--sindrom Cushingsindrom Cushing--disfuncii hipotalamicedisfuncii hipotalamice--sindrom Prader sindrom Prader--WilliWilli--ovarul polichisticovarul polichistic--castrareacastrarea

3.3. Afec iuni nervoase i psihi c e Afec iuni nervoase i psihi c e--tumori ale hipotalamusuluitumori ale hipotalamusului--tumori ale hipofizeitumori ale hipofizei--leziuni cerebrale diverseleziuni cerebrale diverse--psihopatii nevroticepsihopatii nevrotice--psihoze majore, etcpsihoze majore, etc



4.4. Alte c auze: Alte c auze: familiale, sociale, factori psihologici,familiale, sociale, factori psihologici,imobilizri prelungite, etc.imobilizri prelungite, etc.Din punct de vedere patogenic se considerã cã înDin punct de vedere patogenic se considerã cã înobezitate se produce o cretere a numãrului de adipociteobezitate se produce o cretere a numãrului de adipocite

i a mãrimii acestora. Adipocitele se multiplicã îni a mãrimii acestora. Adipocitele se multiplicã înperioada de gestaie i în primul an de via în condiiileperioada de gestaie i în primul an de via în condiiileunui aport caloric crescut. La pubertate se produce ounui aport caloric crescut. La pubertate se produce oscãdere a mãrimii adipocitelor dar i a numãruluiscãdere a mãrimii adipocitelor dar i a numãruluiacestora. Astfel, în condiiile aportului alimentar în regimacestora. Astfel, în condiiile aportului alimentar în regim

hipercaloric cu consumuri energetice reduse, adipocitelehipercaloric cu consumuri energetice reduse, adipocitelepot crete în volum generând o cretere a esutuluipot crete în volum generând o cretere a esutuluiadipos.adipos.



Meninerea acestor nivele crescute, aleMeninerea acestor nivele crescute, aleinsulinei serice va duce în timp mai ales lainsulinei serice va duce în timp mai ales laadult, la epuizarea rezervelor pancreaticeadult, la epuizarea rezervelor pancreatice

i apariia diabetului tip II, insulinoi apariia diabetului tip II, insulino--dependent. Obezul are un apetit exageratdependent. Obezul are un apetit exageratgenerat de creterea insulinei serice, degenerat de creterea insulinei serice, decomportamentul alimentar, familial saucomportamentul alimentar, familial sau

individual i de o serie de afeciuni careindividual i de o serie de afeciuni careevolueazã cu polifagie, bulimie (leziuni aleevolueazã cu polifagie, bulimie (leziuni alehipotalamusului, hipofizei, insulinom).hipotalamusului, hipofizei, insulinom).





Mor fopatologieMor fopatologie

În obezitate se descriu trei modele celulare: În obezitate se descriu trei modele celulare:hiperplazic: prin creterea numãrului de adipocitehiperplazic: prin creterea numãrului de adipocitehipertrofic: prin mãrirea celulelor adipoasehipertrofic: prin mãrirea celulelor adipoasemixt: prin creterea numãrului i al volumului adipocitelor mixt: prin creterea numãrului i al volumului adipocitelor Aspectul hiperplazic apare mai evident la cei cu debutul obezitãii în Aspectul hiperplazic apare mai evident la cei cu debutul obezitãii înprimii ani de via. Adipocitele la acetia sunt mai mari dar nu potprimii ani de via. Adipocitele la acetia sunt mai mari dar nu potmenine performane metabolice.menine performane metabolice. În obezitatea cu modelul celular hipertrofic, adipocitele sunt ³obeze´, În obezitatea cu modelul celular hipertrofic, adipocitele sunt ³obeze´,cu variaii structurale i alterri ale membranei celulare alecu variaii structurale i alterri ale membranei celulare aleorganitelor citoplasmatice i mitocondriilor. De aceea, acesteorganitelor citoplasmatice i mitocondriilor. De aceea, acesteadipocite la un moment dat nu mai au funcii metabolice i devinadipocite la un moment dat nu mai au funcii metabolice i devin

adevrate depozite de grãsimeadevrate depozite de grãsime -- adipostateadipostate -- incapabile sã maiincapabile sã mairãspundã la regimuri alimentare restrictive sau la tratament derãspundã la regimuri alimentare restrictive sau la tratament deslãbire.slãbire.



Manifestãr i cliniceManifestãr i clinicePlusul ponderal apare ca un simptom principal al boliiPlusul ponderal apare ca un simptom principal al bolii -- obezitateobezitate --atunci când se depãete cu 20% greutatea idealã a copilului înatunci când se depãete cu 20% greutatea idealã a copilului înraport cu vârsta i talia acestuia. Obezitatea devine evidentã laraport cu vârsta i talia acestuia. Obezitatea devine evidentã lainspecia clinic. Ea apare decelabil la orice vârstã (sugar,inspecia clinic. Ea apare decelabil la orice vârstã (sugar,precolar, adolescent, etc).precolar, adolescent, etc).Distribuia esutului adipos este general; sunt unele zone unde elDistribuia esutului adipos este general; sunt unele zone unde eleste mai vizibil:este mai vizibil:-- faciesul este rotund ³bucãlat́faciesul este rotund ³bucãlat´-- gâtul pare mai scurtgâtul pare mai scurt-- dispoziia în zona glandei mamare poate da aspectul dedispoziia în zona glandei mamare poate da aspectul de

pseudoginecomastie la bieipseudoginecomastie la biei-- abdomenul este destins, cu pliul cutanat îngroatabdomenul este destins, cu pliul cutanat îngroat-- zona pubianã este bine reprezentatã, ducând la o ³îngropare´ înzona pubianã este bine reprezentatã, ducând la o ³îngropare´ îngrãsime a organelor genitale masculine. Aceastã situatie creeazã degrãsime a organelor genitale masculine. Aceastã situatie creeazã demulte ori nelinite la pãrinti fiindcã penisul apare rudimentar.multe ori nelinite la pãrinti fiindcã penisul apare rudimentar.



La copilul obez apar:La copilul obez apar:-- tulburãri în instalarea pubertãiitulburãri în instalarea pubertãii-- genu valgumgenu valgum-- tulburãri psihologice i de adaptare în colectivitate.tulburãri psihologice i de adaptare în colectivitate.Copiii sunt în general ridiculizai pentru aspectul lor, cât i pentruCopiii sunt în general ridiculizai pentru aspectul lor, cât i pentrupreocuparea necontenit de a mânca produse alimentarepreocuparea necontenit de a mânca produse alimentarehipercaloricehipercaloriceSimptomatologia fizicã mentionatã este completatã cu polifagie,Simptomatologia fizicã mentionatã este completatã cu polifagie,uneori bulimie. Modul de viaã al copilului i familiei este marcat deuneori bulimie. Modul de viaã al copilului i familiei este marcat deinteresul pentru a mânca ³mult i bun´. Filozofia obezului esteinteresul pentru a mânca ³mult i bun´. Filozofia obezului estesimplã: ³a trãi pentru a mânca i nu a mânca pentru a trãi´.simplã: ³a trãi pentru a mânca i nu a mânca pentru a trãi´.

Aceti copii au o personalitate dizarmonicã cu numeroase tulburãri: Aceti copii au o personalitate dizarmonicã cu numeroase tulburãri:afective, frustrãri, neîmpliniri, etc. Ei în general sunt sedentari, evitãafective, frustrãri, neîmpliniri, etc. Ei în general sunt sedentari, evitãorice formã de efort fizic sau micare organizatã, ceea ce face dinorice formã de efort fizic sau micare organizatã, ceea ce face dinobez un ³copil lene´, apatic, adinamic i cu interese sociale maiobez un ³copil lene´, apatic, adinamic i cu interese sociale mailimitate.limitate.



Manifestãr i paracliniceManifestãr i paraclinice În obezitatea de tip exogen (prin aport alimentar În obezitatea de tip exogen (prin aport alimentar hipercaloric) investigaiile de laborator pot fihipercaloric) investigaiile de laborator pot finormale. Se vor determina valorile glicemiei,normale. Se vor determina valorile glicemiei,lipidelor, colesterolului i trigliceridelor.lipidelor, colesterolului i trigliceridelor.

În stãrile de obezitate de cauzã endogenã În stãrile de obezitate de cauzã endogenã(tulburãri endocrine, obezitate familialã, afectiuni(tulburãri endocrine, obezitate familialã, afectiunidiverse) care evolueazã cu obezitate cadiverse) care evolueazã cu obezitate ca

simptom asociat, se vor face investigatiisimptom asociat, se vor face investigatiibiologice (determinãri hormonale, examenebiologice (determinãri hormonale, exameneecografice, radiologice, tomografieecografice, radiologice, tomografiecomputerizatã, MRI, scintigrafie cerebralã, etc).computerizatã, MRI, scintigrafie cerebralã, etc).



Diagnosticul pozitivDiagnosticul pozitivDiagnosticul pozitiv în obezitate se bazeazã pe datele anamnesticeDiagnosticul pozitiv în obezitate se bazeazã pe datele anamnestice(obezitate familialã, comportament alimentar particular, dezechilibre(obezitate familialã, comportament alimentar particular, dezechilibrepsihologice, leziuni ale sistemulul nervos central, etc).psihologice, leziuni ale sistemulul nervos central, etc).Datele examenului fizic, vor oferi informaii în urma inspeciei, când seDatele examenului fizic, vor oferi informaii în urma inspeciei, când seevideniaz esutul adipos crescut, cu distribuie particular. Se va evaluaevideniaz esutul adipos crescut, cu distribuie particular. Se va evalua

greutatea corporalã (peste 20% fatã de normal) actualã i în dinamicã. Segreutatea corporalã (peste 20% fatã de normal) actualã i în dinamicã. Sevor calcula BMI i TSF, se va deternmina TA (crescutã cu 20vor calcula BMI i TSF, se va deternmina TA (crescutã cu 20--30 mmHg30 mmHgfaã de normal).faã de normal).Dezvoltarea intelectualã normalã, statura i dezvoltarea sexualã normalãDezvoltarea intelectualã normalã, statura i dezvoltarea sexualã normalãpermit diferenierea obezitãii exogene de cea endogenã. Americaniipermit diferenierea obezitãii exogene de cea endogenã. Americaniirecomandã în screeningul obezitãtii la adolescent a BMI. Ei definesc astfel,recomandã în screeningul obezitãtii la adolescent a BMI. Ei definesc astfel,douã categorii de copii obezi la adolescen:douã categorii de copii obezi la adolescen:

--copii cu risc pentru obezitate (BMI cuprins între percentila 85 i 95 sau cucopii cu risc pentru obezitate (BMI cuprins între percentila 85 i 95 sau cuBMI = 30)BMI = 30)--copii obezi (BMI) cuprins între percentila 85copii obezi (BMI) cuprins între percentila 85--95 sau cu BMI mai mare de95 sau cu BMI mai mare de30.30.



Diagnostic difer enialDiagnostic difer enial

Va avea în vedere diferenierea obezitiiVa avea în vedere diferenierea obezitiiexogene de cea endogenã secundarãexogene de cea endogenã secundarã

(endocrinã, geneticã, prin leziuni neuropsihice,(endocrinã, geneticã, prin leziuni neuropsihice,etc.) care evolueazã cu obezitate, întârziereaetc.) care evolueazã cu obezitate, întârziereadezvoltãrii intelectuale, a pubertãii, a vârsteidezvoltãrii intelectuale, a pubertãii, a vârsteiosoase, (statura este micã, etc.). Se apreciazãosoase, (statura este micã, etc.). Se apreciazã

cã doar 1cã doar 1--2% din cazurile de obezitate sunt de2% din cazurile de obezitate sunt deetiologie endogenã.etiologie endogenã.





Tratamentul curativTratamentul curativObiectivele tratamentului în obezitate:Obiectivele tratamentului în obezitate:1. Modifi c area c omportamentului alimentar al c opilului i familiei 1. Modifi c area c omportamentului alimentar al c opilului i familiei ..Este o mãsurã terapeuticã ³eroicã´, greu de realizat, având înEste o mãsurã terapeuticã ³eroicã´, greu de realizat, având învedere traditia familialã i profilul psihologic al familiei i copilului.vedere traditia familialã i profilul psihologic al familiei i copilului.

Se impun reguli de igienã alimentarã în ceea ce privete compoziiaSe impun reguli de igienã alimentarã în ceea ce privete compoziiameniului, ritmul de administrare i cadrul ambiental de luare ameniului, ritmul de administrare i cadrul ambiental de luare amesei. Se recomand ca:mesei. Se recomand ca:--alimentele sã fie consumate la ore fixe.alimentele sã fie consumate la ore fixe.--poria de hran va fi tãiatã în bucãti mici.poria de hran va fi tãiatã în bucãti mici.--durata mesei va fi în jur de 20 minute i va fi linititã.durata mesei va fi în jur de 20 minute i va fi linititã.

--se interzice în timpul mesei: cititul, uitatul la TV, ascultarease interzice în timpul mesei: cititul, uitatul la TV, ascultarearadioului, etc. se vor elimina gustãrile între mese i suplimentul deradioului, etc. se vor elimina gustãrile între mese i suplimentul dela masã.la masã.--se va urmãri crearea unui comportament alimentar privind alegerease va urmãri crearea unui comportament alimentar privind alegereahranei, a cantitãii i a ritmului alimentaiei.hranei, a cantitãii i a ritmului alimentaiei.



2 . A portul c alori c va fi adaptat vârstei 2 . A portul c alori c va fi adaptat vârstei i se vor eliminai se vor eliminaalimentele bogate în calorii (restricia caloric se va facealimentele bogate în calorii (restricia caloric se va facepe seama hidrailor de carbon i lipidelor). Aportul caloricpe seama hidrailor de carbon i lipidelor). Aportul caloricva fi în funcie de vârst:va fi în funcie de vârst:--sugarul va primi 110 cal/kg/zi sub 6 luni i 90 cal/kg/zisugarul va primi 110 cal/kg/zi sub 6 luni i 90 cal/kg/zipeste 6 luni.peste 6 luni.--precolarul i colarul mic în jur de 60precolarul i colarul mic în jur de 60--70 cal/kg/zi70 cal/kg/zi--colarul i adolescentul vor primi 1100colarul i adolescentul vor primi 1100--1300 cal/zi (în1300 cal/zi (încura de slãbire 800cura de slãbire 800--900 cal/zi, aproximativ o lunã). Dieta900 cal/zi, aproximativ o lunã). Dietava fi suplimentatã cu vitamine i minerale.va fi suplimentatã cu vitamine i minerale.Nu trebuie ca slãbirea sã fie spectacularã, esteNu trebuie ca slãbirea sã fie spectacularã, estesuficientã meninerea aceleiai greutãi, timp cât copilulsuficientã meninerea aceleiai greutãi, timp cât copilulcrete în înãlime.crete în înãlime.



3. A port normal de proteine3. A port normal de proteine

Va fi asigurat indiferent de regimul deVa fi asigurat indiferent de regimul de

slãbire adaptat.slãbire adaptat.4. Ac tivitatea fizi cã4. Ac tivitatea fizi cã, în coalã, timp liber i, în coalã, timp liber ichiar sportul de performan vor fichiar sportul de performan vor fi încurajate. Aceasta va fi continuatã i încurajate. Aceasta va fi continuatã idupã revenirea la normal a greutãiidupã revenirea la normal a greutãiicorporale prin regim dietetic.corporale prin regim dietetic.



5 . Psihoterapia în obezitate5 . Psihoterapia în obezitate -- are un rol foarteare un rol foarteimportant. În aceste programe sunt cuprini atâtimportant. În aceste programe sunt cuprini atâtcopiii obezi cât i pãrinii lor. Modificareacopiii obezi cât i pãrinii lor. Modificareacomportamentului alimentar, restructurareacomportamentului alimentar, restructurarea

personalitãii obezului i a familiei,personalitãii obezului i a familiei,contientizarea sarcinilor pe care le au celecontientizarea sarcinilor pe care le au celedouã entitãti (copilul i familia), cât i a faptuluidouã entitãti (copilul i familia), cât i a faptuluicã reuita tratamentului stã în primul rând încã reuita tratamentului stã în primul rând înmodul de cooperare pentru rezultatul finalmodul de cooperare pentru rezultatul final --

tratamentul obezitãii.tratamentul obezitãii.Medicaia anorexigen, hormonalã, chirurgicalãMedicaia anorexigen, hormonalã, chirurgicalã-- nu sunt oportune pentru copii i tineri.nu sunt oportune pentru copii i tineri.



Evoluie. Complicaii. Pr ognosticEvoluie. Complicaii. Pr ognostic

Sugarul i copilul mic obez au risc moderat de a deveni obezi la vârsta deSugarul i copilul mic obez au risc moderat de a deveni obezi la vârsta deadult. Acest risc crete când obezitatea apare în adolescen i dacãadult. Acest risc crete când obezitatea apare în adolescen i dacãfactorii ereditari sunt bine reprezentati.factorii ereditari sunt bine reprezentati. E voluia E voluia obezitii poate antrena înobezitii poate antrena întimp o serie detimp o serie de complicaii complicaii ::Sindromul Pi c kwi c k Sindromul Pi c kwi c k este o complicaie a obezitii exogene frecvente laeste o complicaie a obezitii exogene frecvente laadult. Se caracterizeazã prin tulburãri cardioadult. Se caracterizeazã prin tulburãri cardio--respiratorii (scãderearespiratorii (scãderea

volumelor respiratorii totale i de rezervã, hipoventilatia alveolarã).volumelor respiratorii totale i de rezervã, hipoventilatia alveolarã).Simptomatologia clinicã este prezentã prin hipoxie, cianozã, somnolenã,Simptomatologia clinicã este prezentã prin hipoxie, cianozã, somnolenã,policitemie, fenomene de insuficien cardiacã congestivã, etc.policitemie, fenomene de insuficien cardiacã congestivã, etc.Compli c aii c ardioCompli c aii c ardio--vasc ularevasc ulare (HTA, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie,(HTA, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie,creterea LDL, VLDL, scãderea nivelului HDL);creterea LDL, VLDL, scãderea nivelului HDL);Compli c aiile pulmonareCompli c aiile pulmonare sunt exprimate prin modificarea patologicã asunt exprimate prin modificarea patologicã atestelor funcionale pulmonare;testelor funcionale pulmonare;

Compli c aii de ordin psihologi c Compli c aii de ordin psihologi c (complexe de insatisfacie, frustrare, izolare(complexe de insatisfacie, frustrare, izolaresocial, complexe de inferioritate, dificultãti colare, etc.);social, complexe de inferioritate, dificultãti colare, etc.); Alte c ompli c aii Alte c ompli c aii : colelitiazã, pseudotumori cerebrale, necroza asepticã de: colelitiazã, pseudotumori cerebrale, necroza asepticã decap femural, picior plat, diabet zaharat, hiperuricemie, aterosclerozã.cap femural, picior plat, diabet zaharat, hiperuricemie, aterosclerozã.



Academia Americanã de Pediatrie propune cinci zone de risc pentru obezitate: Academia Americanã de Pediatrie propune cinci zone de risc pentru obezitate:antecedente familiale (istoric familial de boalã cardiovascularã)antecedente familiale (istoric familial de boalã cardiovascularã)tensiunea arterialã crescutãtensiunea arterialã crescutãcolesterolul total crescut peste 5,2 mmol/l sau mai mare de 200 mg%.colesterolul total crescut peste 5,2 mmol/l sau mai mare de 200 mg%.creterea BMI cu 2 U/ancreterea BMI cu 2 U/anprezena factorului psihologic care determin surplusul ponderalprezena factorului psihologic care determin surplusul ponderal

Dacã sunt prezente una sau mai multe din cele cinci zone de risc, copilul va fiDacã sunt prezente una sau mai multe din cele cinci zone de risc, copilul va fidispensarizat i evaluat în continuare.dispensarizat i evaluat în continuare.P rognosticul P rognosticul obezitãii la copil este variat; în formele primare este bun. Modificareaobezitãii la copil este variat; în formele primare este bun. Modificareacomportamentului alimentar, a profilului psihologic al familiei i copilului poate dacomportamentului alimentar, a profilului psihologic al familiei i copilului poate darezultate pozitive.rezultate pozitive.Obezitatea endogenã secundarã unor boli organice sau psihice ridicã problemeObezitatea endogenã secundarã unor boli organice sau psihice ridicã problemecomplexe de tratament, evoluie i prognostic.complexe de tratament, evoluie i prognostic.La sugar i copilul mic, prognosticul este bun vis a vis de apariia obezitii în viaa deLa sugar i copilul mic, prognosticul este bun vis a vis de apariia obezitii în viaa de

adult. La pubertate i adolescen are un prognostic mai rezervat.adult. La pubertate i adolescen are un prognostic mai rezervat. Apariia complicaiilor în obezitate întunec prognosticul bolii. Apariia complicaiilor în obezitate întunec prognosticul bolii.



Dispensar izar eDispensar izar e

Dispensarizarea este o metodã deDispensarizarea este o metodã de

supraveghere activã a pacienilor cusupraveghere activã a pacienilor cufactori de risc sau bolnavi. Bolnavul obezfactori de risc sau bolnavi. Bolnavul obezva fi dispensarizat pe toatã duratava fi dispensarizat pe toatã duratatratamentului cât i ulterior. Copiii cutratamentului cât i ulterior. Copiii cu

factori de risc în obezitate vor fifactori de risc în obezitate vor fidispensarizai în vederea profilaxiei bolii.dispensarizai în vederea profilaxiei bolii.







Date post:	08-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	madalina-maria
View:	233 times
Download:	0 times

Afectiuni Nutrition Ale La Copil

Documents