Cimpean Afectiuni renourinare.ppt

7/22/2019 Cimpean Afectiuni renourinare.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/cimpean-afectiuni-renourinareppt 1/121

Asociaţia Română a Medicilor Fitoterapeuţi

Indicaţii şi limite

ale fitoterapiei înafecţiunile reno-urinare



1. Litiaza urinară

2. Infecţiile urinare

definiţia bolii,

principii de tratament

alopat,

tratament fitoterapeutic,

particularităţi




Obiectivele fitoterapiei în litiaza urinară

Reducerea şi dizolvarea calculilor Litotriptice, antilitiazice, litolitice

Eliminarea calculilor de dimensiuni mici

Diuretice, saluretice, uricozurice

Ameliorarea suferinţelor asociate litiazei Analgezice

Antiinflamatoare, emolienteHemostatice

Antiinfecţioase, antibacteriene




Obiectivele fitoterapiei în colica renală

Eliminarea durerii şi a spasmelor: antispastice

analgezice

Drenarea căilor urinare, dacă dimensiunile calculilor

sunt mici diuretice




Obiectivele fitoterapiei în infecţii şi inflamaţii alesistemului urinar: cistite, nefrite, pielonefrite,

glomerulonefrite, uretrite

Tratarea infecţiilor asociate inflamaţiei: Antiinfecţioase, antibacteriene

Tratarea inflamaţiei şi a durerii: Antiinflamatoare, emoliente

Analgezice

Tratarea hemoragiilor asociate inflamaţiei:

Hemostatice



Litiaza urinară

Litiaza urică – 5 %

Litiaza oxalică – 80 %

Litiaza fosfatică – 15 %




Obiectivele tratamentului alopat

antialgice:

antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS) sau steroidieneconsumul crescut de lichide:se recomanda un consum de lichide peste cel normal

(excepţie: boli renale, cardiace sau hepatice)

se evita consumul de alimente care favorizează litiaza medicamente ce dizolvă calculii

litotripsiacu unde de soc extracorporeala (ESWL):

nefro-litotripsia sau nefro-litotomia percutana:

ureteroscopia în scop litotriptic

operatia chirurgicala clasica - rar




Aproape jumatate din cei diagnosticati cu litiaza, vordezvolta mai multi calculi in 5 ani de la diagnosticulinitial daca nu sunt luate masuri preventive, cum ar fiingestia crescuta de lichide si ajustari ale dietei.

Tratament suplimentar pentru litiaza renala se impunedaca exista simptomatologie continua si concomitentexista: infectii ale tractului urinar repetate

functie renala scazuta

rinichi unic

afectiuni ale sistemului imunitar

transplant renal.




Medicamente ce previn formarea de calculi

calculi bogati in calciu (oxalaţi)

tiazidele (Hidroclortiazida si Clortalidona) si citratul de potasiu

ortofosfatul si fosfatul celulozic

carbonatul de calciu sau citratul de calciu si colestiramina: pentru nivele mari

de oxalat in urina.

calculi bogati in acid uric

citratul de potasiu si bicarbonatul de sodiu:

allopurinolul reduce sinteza interna de acid uric

calculi bogati in cistina (cistinurie familiala).

penicilamina, tiopronina si captoprilul: ajuta la dizolvarea cistinei in urina si

implicit scade formarea de calculi citratul de potasiu previne acidifierea crescuta a urinei, care scade riscul

formarii calculilor.

calculi bogati in struvita (de infectie),

inhibitori de ureaza: sunt rareori folositi, datorita efectelor secundare si doar atunci

cand procedurile de indepartare a pietrelor nu pot fi folosite sau nu dau rezultate.



Litiaza urică – tratament natural

Litiaza urică: eliminare de microcristale de acid uric în urină

aciditate urinară: pH < = 5

Scopul tratamentului: alcalinizarea urinii (acidul uric este solubil în mediu

alcalin) fără a depăşi un pH de 7 (peste 7 estefavorizată litiaza fosfatică)

Aproximativ jumatate din cei cu cel putin un calcul renalvor dezvolta noi calculi in urmatorii 5 ani daca nu esteurmat nici un tratament.



Litiaza urică

Alcalinizarea urinii (pH = 7): reducerea alimentelor care cresc acidul uric

carnea de orice tip, leguminoasele

alimentaţie alcalinizantă

alimentaţie lacto-fructo-vegetariană administrarea de remedii alcaline: regimul dietetic

conduce la un pH în jur de 6; pentru a ajunge la un

pH de 7 este nevoie de remedii alcalinizante

(bicarbonat de sodiu 5 g în 24 de ore etc.)



Litiaza urică

Caracteristici regim dietetic: hipocaloric

hipoprotidic (hipopurinic)

hipolipidic

normoglucidic

hiposodat

bogat în lichide

alcalinizant




Litiaza urică

Purinele: sunt substanţe naturale prezente în toate celule vii,

deoarece intră în structura materialului genetic.

sunt metabolizate în corpul uman în acid uric, osubstanţă deosebit de utilă, deoarece are o acţiuneantioxidantă puternică şi previne deteriorareavaselor sanguine.

Un număr mic de alimente conţin cantităţi mari depurine, în general alimentele bogate în proteine.




Litiaza urică

Concentraţia acidului uric în sânge şi ţesuturicreşte anormal datorită:insuficienţei renale,

moarte celulară masivă sau apoptoză masivă,

aport alimentar excesiv de purine.





Litiaza urică

Acumularea acidului uric conduce la depunerea decristale monosodice de uraţi în tendoane, articulaţii,rinichi şi alte organe, conducând la gută şi/sau litiazăurică.

În aceste cazuri restricţia alimentară de purine este necesară şi utilă.




Litiaza urică

Un studiu recent, realizat pe câteva mii de bărbaţi şi femei, a

demonstrat că impactul purinelor asupra riscului de uremie şide gută diferă în funcţie de natura purinelor: purinele de origine animală (carne şi peşte) cresc în mod evident riscul

de gută, purinele de origine vegetală nu cresc riscul de uremie şi gută, purinele din lactate scad riscul de gută.

Choi, H. K., K. Atkinson, E. W. Karlson, W. Willett, and G. Curhan. "Purine-RichFoods, Dairy and Protein Intake, and the Risk of Gout in Men." N Engl J Med.2004 350(11): 1093-103.

Choi, H. K., S. Liu, and G. Curhan. "Intake of Purine-Rich Foods, Protein, andDairy Products and Relationship to Serum Levels of Uric Acid: the ThirdNational Health and Nutrition Examination Survey." Arthritis Rheum. (2005).52(1): 283-9.




Litiaza urică

Alimente care conţin cantităţi mari de purine (mai mult

de 1000 mg/100 g):anşoa,creier,

sosuri de carne,

rinichi, ficat,

sardine,

momiţe.




Litiaza urică

Alimente care conţin cantităţi moderate de purine(între 5-100 mg/100g):costiţă, carne de vacă, supă de vacă, limbă de viţel,

crap, pui, cod, raţă, gâscă, şuncă, miel,

homar, berbec, stridii, biban, iepure,

somon, oaie, scoici, măruntaie,

păstrăv, ton, curcan, viţel, carne de vânat.






Litiaza urică

Alimente permise: lapte şi produse lactate, brânzeturi nesărate şi

nefermentate,

cereale, făinoase

fructe,

legume cu excepţia spanacului, ciupercilor şileguminoaselor

1 ou la două zile

supe creme de legume, supe de făinoase




Litiaza urică

Alimente nepermise:

carne şi preparate din carne, brânzeturi fermentate şi sărate, conserve decarne, sosuri de carne, viscere, momiţe, scrumbii, sardele, heringi, anşoa.

Alimente bogate în purine care nu cresc uremia: leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, bob) spanac, ciuperci, sparanghel, varză, conopidă

grăsimi în cantitate mare (de regulă există obezitate) oleaginoase: nuci, etc.

ciocolata, patiserie, creme, foietaje

băuturi alcoolice, ceai, cafea, cacao

condimente picante




Litiaza urică

În puseul acut (primele 48 de ore, dieta va fi compusădin:orez,

paste făinoase,

supe creme de legume,

piureruri de legume preparate fără grăsimi



Litiaza oxalică





Litiaza oxalică

Oxalaţii oxalaţii sunt acizi organici, prezenţi în toate structurile vii,

inclusiv în trupul uman.

de exemplu vitamina C este în mod obişnuit convertită întrupul uman în oxalaţi.

Surse de oxalaţi:producţia internă de oxalaţi

aportul alimentar:

În general frunzele plantelor conţin mai mulţi oxalaţi decâtrădăcinile, mugurii şi lăstari.




Litiaza oxalică

cei care prezintă deja tulburări netratate de tipulcalculilor renali sau biliari este bine să evite consumulalimentelor care conţin cantităţi crescute de oxalaţi.




Litiaza oxalică

Studiile de laborator au arătat faptul că oxalaţii dinalimente pot interfera cu absorbţia calciului reducând-o însă, în mod categoric, această reducere este într-omică măsură şi nu împiedică asimilarea calciului dinalimentele cu oxalaţi, la un individ cu o digestie

normală. Kikunaga, S.; Arimori, M., and Takahashi, M. The bioavailability of

calcium in spinach and calcium-oxalate to calcium-deficient rats. J

Nutr Sci Vitaminol(Tokyo). 1988 Apr; 34(2):195-207.




Litiaza oxalică

Factori favorizanţi: deshidratare, climat cald, oligurie

consum excesiv de alimente bogate în oxalaţi (oxalofore)sau care generează în corp oxalaţi (oxaligene)

creşterea eliminării urinare de calciu şi acid oxalic producţie crescută – oxaligene, paraziţi intestinali aport crescut;

modificări de resorbţie intestinală (hiperaciditatea gastrică – creşte solubilitatea oxalaţilor alimentari)




Litiaza oxalică

Se reduc alimentele cu conţinut moderat de oxalaţi şi

oxaligene (se reduc glucidele pentru a reduce fermentaţiile): cartofi, pâine neagră, leguminoase boabe

Se exclud alimentele foarte bogate în oxalaţi (oxalofore):

spanac, rabarbăr, măcriş ceaiul negru, cacao, ciocolata

sparanghelul, sfecla (în special frunzele),

agrişele, prunele, coacăze, fragi, smochine, banane

dulciurile concentrate

piper, muştar, hrean




Litiaza oxalică

Alimente permise cu precauţii (oxaligene) glucidele pot forma acid oxalic prin fermentaţie

intestinală, de aceea se recomandă maxim 200-250 g de

glucide / 24 ore

cartofii, sfecla, leguminoasele boabe, dulciurile concentrate,

pastele făinoase glicogenul provenit din consum de carne la cei infectaţi

cu ascarizi, tenii, poate fi descompus în intestine în acid

oxalic




Litiaza oxalică

Caracteristici regim dietetic: hipo-normocaloric

hiperproteic

hipolipidic

hipoglucidic

acidifiant

bogat în lichide

fracţionată în 5 mese pe zi




Litiaza oxalică

Alimente permise: mere, lămâi, grepfruit, (pere, piersici, caise,struguri, gutui – în cantităţi mai mici)

castraveţi, conopidă, mazăre verde, varză

albă, ridichi, salată verde, ţelină

cereale:

pâine veche (200 g / zi)

griş, orez, fulgi de ovăz (200-250g/zi)




Litiaza oxalică

Alimente permise: grăsimi:

unt (15-20g),

ulei (30-35g),

smântână (20-30g)

alimentele bogate în proteine

Ciuperci

lapte (250 ml/zi), brânză nefermentată (100 g/zi)

ouă (3-4/săptămână)




Litiaza oxalică

Alimente cu conţinut scăzut în acid oxalic: morcovi – 33 mg/100g

fasole verde – 31 mg/100g

andive – 27 mg/100g

portocale – 24 mg/100g

ceapă – 23 mg/100g

fragi, mure – 18 mg/100g

afine, caise – 14 mg/100g

roşii, salată de varză – 7,5 mg/100g




Litiaza oxalică

Alimente cu conţinut scăzut în acid oxalic: banane, ananas – 6,4 mg/100g

cartofi, varză de Bruxelles – 5,8 mg/100g

sparanghel – 5,2 mg/100g

pere - 3 mg/100g

caise uscate, piersici - urme




Litiaza oxalică

Alimente care nu conţin oxalaţi laptele, brânzeturile

oul

grăsimile

cerealele, făinoasele

zahărul

castraveţii, ridichile, conopida, mazărea verde

grepfruit, pepene, struguri, mere, cireşe,sucuri de fructe




Litiaza oxalică

Afecţiunile în care este necesară restricţia strictă a

consumului de alimente foarte bogate în oxalaţi suntrelativ rare:hipercalciuria de tip II (de absorbţie),hiperoxaluria enterică şi hiperoxaluria primară.

În aceste cazuri consumul zilnic de oxalaţi esterestricţionat la 50 miligrame pe zi (de exemplu un sfertde cană de spanac pe zi).

Curhan, G. C. Epidemiologic evidence for the role of oxalate inidiopathic nephrolithiasis. J Endourol. 1999 Nov; 13(9):629-31.




Litiaza oxalică Studiile clinice nu au constatat o influenţă semnificativă arestricţiei alimentare în prevenirea formării de calculi de

oxalaţi la pacienţi cu antecedente de litiază.oxalatul provenit din dietă reprezintă doar 10-15 % dinoxalatul identificat în urina celor cu litiază oxalică,mulţi cercetători consideră că restricţia alimentară deoxalaţi nu poate influenţa semnificativ riscul de formare acalculilor.

Parivar, F.; Low, R. K., and Stoller, M. L. The influence of diet on urinary stonedisease. J Urol. 1996 Feb; 155(2):432-40

Kikunaga, S.; Arimori, M., and Takahashi, M. The bioavailability of calcium in spinachand calcium-oxalate to calcium-deficient rats. J Nutr Sci Vitaminol(Tokyo). 1988 Apr;34(2):195-207.

Hanson, C. F.; Frankos, V. H., and Thompson, W. O. Bioavailability of oxalic acid

from spinach, sugar beet fibre and a solution of sodium oxalate consumed by femalevolunteers. Food Chem Toxicol. 1989 Mar; 27(3):181-4.

Assimos, D. G. and Holmes, R. P. Role of diet in the therapy of urolithiasis. Urol ClinNorth Am. 2000 May; 27(2):255-68.




Litiaza oxalică

Un studiu recent a arătat că aportul alimentar de proteine,

calciu şi apă influenţează formarea calculilor de oxalat decalciu la fel sau chiar mai mult decât aportul de oxalaţi.Unele alimente care în trecut erau considerate caamplificând litiaza oxalică, datorită conţinutului lor crescut înoxalaţi (ex. ceaiul negru) au de fapt un efect protector, aarătat de un studiu clinic recent.

Assimos, D. G. and Holmes, R. P. Role of diet in the therapy of urolithiasis. UrolClin North Am. 2000 May; 27(2):255-68.

Curhan, G. C. Epidemiologic evidence for the role of oxalate in idiopathicnephrolithiasis. J Endourol. 1999 Nov; 13(9):629-31.

Kelsay, J. L. and Prather, E. S. Mineral balances of human subjects consumingspinach in a low-fiber diet and in a diet containing fruits and vegetables. Am JClin Nutr. 1983 Jul; 38(1):12-9.




Litiaza oxalică

Concluzii Datorită tuturor acestor motive, dieta cu restricţie de

oxalaţi la pacienţii care deja au litiază oxalică, selimitează la a recomanda „limitarea” sau „reducereaaportului”, sau „reducerea aportului atât cât poate fi bine

tolerat”.




Litiaza fosfatică




Litiaza fosfatică

calculi radio-opaci, coraliformi, frecvent în bazinet şi

calice renaleasociată adesea cu: infecţie urinară, febră

hematurie




Litiaza fosfatică

Eliminare crescută de fosfaţi prin urină la: surmenaj

stare febrilă

alimentaţie bogată în carne

Fosfatul precipită şi apare formarea calculilor doar înurină alcalină. – ph > 7






Litiaza fosfatică

Profilaxia calculilor fosfatici, post-chirurgical:

1. DEZINFECTAREA URINII

2. Acidifierea urinii




Litiaza fosfatică

Caracteristici regim dietetic:

acidifiant urinar sărac în fosfor şi calciu

hipo-normocaloric, normoglucidic,normosodat

sărac în grăsimi

bogat în proteine hiposodat

bogat în lichide pentru a favoriza eliminareasărurilor, împiedicând precipitarea lor

alimentaţie fracţionată în 5-6 mese pe zi




Litiaza fosfatică

Alimente permise: lapte – 250-350 ml/zi şi derivate (limitat datorităconţinutului în calciu) ouă – 3-4 buc/săpt. Grăsimi moderat ciuperci pâine albă sau intermediară veche de o zi

făinoase, în special orz biscuiţi, aluaturi cu unt supe de făinoase şi legume sosuri dietetice




Litiaza fosfatică

Alimente permise: fructe: în cantităţi reduse şi numai mere, coacăze, afine,

prune

condimente: mărar, pătrunjel, tarhon, leuştean, oţet legume sărace în calciu şi mediu alcalinizante:

sparanghel, dovleac, dovlecei, varză de Bruxelles,

mazăre verde, fasole verde Alimente bogate în vitamina A şi D: unt, drojdie de bere

supe de făinoase şi legume permise




Litiaza fosfatică

Alimente interzise: brânzeturi, gălbenuş de ou în exces conserve, borş

pâine în cantitate mare

leguminoase boabe

legume bogate în calciu şi puternic alcalinizante oleaginoase: nuci, alune, migdale

ciocolată, prăjituri, condimente picante

lapte în exces, sucuri, alcool, băuturi alcaline




Litiaza fosfatică

Alimente cu conţinut ridicat în calciu:

lapte praf – 1300 mg/100g brânză de burduf, schweitzer – 920 mg/100g

caşcaval – 750-700 mg/100g

telemea – 388 mg/100g

pătrunjel frunze – 325 mg/100g

alune, migdale – 240 mg/100g

fasole boabe, ciocolată cu lapte – 180 mg/100g smochine – 186 mg/100g

brânză de vaci – 164 mg/100g

gălbenuş, ceapă verde, icre – 135 mg/100g

lapte de vacă, hrean – 120 mg/100g




Litiaza fosfatică

Alimente cu conţinut moderat în calciu:

ciocolată neagră, pătrunjel rădăcină, nuci, fragi, spanac,smântână, măsline, stafide, paste făinoase, ovăz – 92-78mg/100g

curmale, arahide, fasole verde, mure, mazăre boabe,andive – 71-60 mg/100g

varză roşie, ţelină, varză albă, măceşe – 53-50 mg/100g portocale, orz, griş, zmeură, căpşuni, morcovi, ridichi,

dovlecei – 44-39 mg/100g




Litiaza fosfatică

Alimente cu conţinut scăzut în calciu:

varză de Bruxelles, castraveţi, agrişe, sparanghel, pâine,afine – 30-20 mg/100g

biscuiţi, struguri, vinete, roşii, gutui, coacăze negre, unt,cacao, mere – 17-10 mg/100g

cartofi, ardei gras, mălai, banane, miere, ciuperci – 9-3mg/100g




Litiaza fosfatică

Alimente cu conţinut ridicat în fosfor: lapte praf – 1000 mg/100g

schweitzer – 750 mg/100g

brânză de burduf, cacao – 700 mg/100g

caşcaval, gălbenuş – 500 mg/100g

migdale, alune, ciocolată – 450 mg/100g arahide, nuci, fulgi de ovăz – 380 mg/100g

mazăre, fasole boabe, carne – 303 mg/100g

pâine de secară, linte, – 250 mg/100g

pâine neagră, paste făinoase, brânză de vaci, mălai -160 mg/100g

Caise uscate, ciuperci, pătrunjel frunze, mazăre verde – 120 mg/100g




Litiaza fosfatică

Alimente cu conţinut mediu în fosfor: pâine intermediară şi albă, măsline, lapte:

98-90 mg/100g

prune uscate, spanac, pătrunjel rădăcină – 85 mg/100g

conopidă. hrean, andive – 70 mg/100g

curmale, biscuiţi, sparanghel – 62 mg/100g

vişine, smântână, praz, cartofi – 50 mg/100g




Litiaza fosfatică

Alimente cu conţinut scăzut în fosfor:

fragi, varză albă, vinete, miere, varză roşie - 38-32mg/100g

morcovi, cireşe, căpşuni, banane, grepfruit, castraveţi,ţelină, ridichi, roşii, unt, ceapă verde – 30-27 mg/100g

piersici, lămâi, portocale, gutui, dovlecei – 23-20mg/100g

pepeni, afine, mere – 10 mg/100g




ELEMENTE DE FITOTERAPIE

A LITIAZEI URINARE




Plante litotriptice

Juniperus communis –

ienupăr – fructeAcţiuni: analgezic,

antiinflamator, diuretic,litotriptic, antibacterian,antispastic, antiseptic urinar

Indicaţii: calculi vezicali,litiază renală, cistită, disurie,Doză: 3-6 g

Contraindicaţii, interacţiuni:sarcină, afecţiuni ale

parenchimului renal




Juniperus communis

Părţi utilizate:

fructele- ajunse la maturitate în plină iarnă, se recoltează de toamnatîrziu pînă primăvara.

Uleiul volatil pe care-l conţin se constituie într -un antigel natural, careface în aşa fel ca aceste fructe să nu-şi piardă proprietăţile curativenici la temperaturi foarte scăzute. Iarna, la fel ca toate coniferele,ienupărul secretă maximum de uleiuri volatile.

Principii active: ulei eteric, tanin, glucide, albuminice, substanţe amare şisăruri minerale

Acţiuni farmacologice:

diuretice, antiseptice, dezinfectante, antilitiazice urinare

Indicaţii:

infecţii renale şi urinare- uretrită, cistită, nefrită, pielonefrită litiază urinară, în special urică

orhite, epididimite

obezitate

Cura cu boabe de ienupăr




Se începe prin consumul a 4 boabe proaspete de

ienupăr pe zi. Acestea se iau întotdeauna pe stomaculgol, mestecate încet. Doza se creşte, zilnic, cu cîte oboabă, pînă se ajunge la 15 boabe, cînd administrareaacestora începe să scadă, tot cu cîte o boabă pe zi,

pînă se ajunge din nou la patru boabe. În timpul cureinu se consumă deloc carne şi se reduce consumul deprăjeli, alimente conservate sau cu aditivi alimentari.




Plante litotriptice

Ononis spinosa – osul

iepurelui – rizomiAcţiuni: antiinflamator,

diuretic, litotriptic,

Indicaţii: calculi vezicali,

litiază renală, cistită, disurie,cistită, disurie,

Doză: 3-6 g

Contraindicaţii, interacţiuni:

edeme cardiace şi renale




Plante litotriptice

Elytrigia repens sin.

Agropyron repens – pir -rizomiAcţiuni: antiinflamator,


antibacterian Indicaţii: calculi vezicali,

litiază renală, cistită,disurie, gravelurie, gută,

Doză: 3-6 g




Plante litotriptice

Taraxacum officinale –

păpădie – rădăcină şi parteaeriană Acţiuni: antiinflamator,

diuretic, natriuretic, saluretic,

litotriptic, antibacterian,antispastic

Indicaţii: calculi vezicali, litiazărenală, cistită, disurie, gută,

Doză: 4-10 g frunze, 2-4 g

rădăcină




Plante litotriptice

Phyllanthus niruri -

bhumyamalaki – FrunzeAcţiuni: analgezic,

antiinflamator, diuretic,

litotriptic, antispastic

Indicaţii: calculi vezicali, litiazărenală, disurie, gravelurie,gută,

Doză: 3-6 g




Plante litotriptice

Crataeva nurvala – Varuna – scoarţă

Acţiuni: diuretic, urolitiazic(principala acţiune în IndianHerbal Pharmacopoeia)

Acţiunea antiurolitică esteatribuită lupeolului. Lupeolulprevine formarea de calculi

vazicali şi reduce volumulcalculilor existenţi (studiu peşoareci de laborator),normalizează constantelebiochimice în urină, sânge şi ser.

Indicaţii: tulburări urinare,

urolitiază, vezică neurogenă(partea aeriană), infecţii urinare

Doză: 3-6 g/zi




Plante litotriptice

Agrimonia eupatoria – turiţa

mare – parte aeriană Acţiuni: antibacterian,

antiinflamator, antifebril,antiseptic, astringent,litolitic, uricolitic (la doza de

3g) Indicaţii: gută, litiază urinarăDoză: 3-6 g/zi

Contraindicaţii, interacţiuni:dozele mari pot interfera cu

medicaţia anticoagulantă şihipotensivă.




Plante litotriptice

Althaea officinalis - nalbă

mare - rădăcină Acţiuni: analgezic,


litotriptic, antibacterian,

antispastic Indicaţii: calculi vezicali,

litiază renală, cistită, disurie,gravelurie

Doză: 3-6 g




Plante litotriptice

Asparagus officinalis – sparanghel – lăstari Acţiuni: antibacterian,

antiinflamator, Comisia Germană E – pevenirea calculilor renali;diuretic; litolitic,

rădăcina conţine glicozidesteroidice şi glicozide amare, acid

asparaginic, asparagine, arginină,tirozină, flavonoide (rutină,kemferol, cvercitină) polizaharide şiinulină. Asparagina este undiuretic puternic şi o sursă naturalăde acid folic şi seleniu.

Indicaţii: litiază renală, calculivezicali, disurie, gută, Doză: 3-5 g/zi

Contraindicaţii, interacţiuni:Comisia Germană E – afecţiuniinflamatorii renale, edeme decauză renală sau cardiacă




Plante litotriptice

Calluna vulgaris – iarbaneagră – parte aeriană Acţiuni: antiinflamator,


antiseptic, antispastic Indicaţii: calculi vezicali,

litiază renală, cistită,gută,

Doză: 3-6 g




Plante litotriptice

Citrullus lanatus – pepene –

fructAcţiuni:antiinflamator,


antiseptic, antispastic

Indicaţii: calculi vezicali,litiază renală, cistită,disurie, strangurie

Doză: alimentar




Plante litotriptice

Fumaria officinalis – fumariţă

– parte aeriană Acţiuni:antiinflamator,

diuretic, litotriptic, antispastic


litiază renală, cistită, disurie,gută,

Doză: 2-3 g




Plante litotriptice

Lithospermum

officinale – mărgeluşe – parte aeriană Acţiuni:

antiinflamator,

diuretic, litotriptic, Indicaţii: calculi

vezicali, litiază renală,

Doză: 2-4 g




Plante litotriptice

Tribulus terrestris -

colţii babei – fructe,parte aeriană,nefrotonic

Acţiuni: antiinflamator,

diuretic, litotriptic,antispastic

Indicaţii: calculivezicali, litiază renală,cistită, disurie,gravelurie, gută,fosfaturie, strangurie

Doză: 3-6 g




Plante litotriptice

Persea americana – avocado – fruct

Acţiuni: antiinflamator, diuretic,litolitic, uricozuric

Indicaţii: litiază renală, gută, Doză: alimentar

Petroselinum crispum – pătrunjel – rădăcină Acţiuni: analgezic, antiinflamator,

diuretic, litotriptic, antibacterian,antispastic

Indicaţii: calculi vezicali, litiază

renală, anurie, disurie, gravelurie,strangurie

Doză: alimentar




Plante litotriptice

Pimpinella anisum – Anason –

seminţe (ulei volatil)Acţiuni: litolitic, diuretic,

antispastic, antiseptic

Indicaţii: litiază urinară

Doză: 3g

Contraindicaţii, interacţiuni:inflamaţii renale, la doze mariinterferă cu anticoagulantele şicontraceptivele.




Plante litotriptice

Veronica beccabunga –

bobor nic – parteaeriană Acţiuni: diuretic, litolitic


litiază renală Doză: alimentară




Plante litotriptice

Urtica dioica – Urzica – frunzeAcţiuni: analgezic, diuretic,


antispastic


renală, cistită, disurie,hematurie,

Doză: 3-6 g




Plante litotriptice

Verbena officinalis – verbina –

parte aeriană Acţiuni: analgezic,



antispastic Indicaţii: calculi vezicali, litiază

renală, cistită, disurie,gravelurie, gută, hematurie

Doză: 3-6 g





Plante antibiotice, antiseptice şiantiinfecţioase urinare


Plante antibiotice, antiseptice şi antiinfecţioase




urinareArctostaphylos uva-ursi – strugurii

ursului – frunzeAcţiuni: antibacterian,

antiinflamator, diuretic, litolitic,nefroprotector, antiseptic urinar,

Indicaţii: disurie, gută, hematurie,calculi renali, liturie, strangurie

Doză: 1-3 g

Contraindicaţii, interacţiuni:contraindicată în glomerulonefrite,urină acidă; nu se utilizează timp îndelungat (maim 7 zile);contraindicată la copii, femei însărcinate, lactaţie.





urinare

Vaccinium vitis-idaea –

merişor – parte aeriană Acţiuni: antiseptic urinar,

diuretic,

Indicaţii: litiază urinară,

gută,Doză: 2-8 g

Contraindicaţii,interacţiuni: sarcină,alăptare, copii sub 12 ani




Vaccinium vitis-idaea – Merişorul

Părţi utilizate:

frunzele, fructele şi mugurii.Se recoltează în lunile septembrie-octombrie, când

conţinutul în substanţe active al plantei este maxim

Principii active:

arbutozidă, metilarbutozidă, flavonoizi, tanin, ericolină,acid chinic, săruri de magneziu, săruri ale acizilor organici, vitamina C şi alte vitamine, leucoantociani





Acţiuni farmacologice:

Fructele:bactericide, diuretice, antiinflamatorii, dezinfectante

urinare

acţiunea antiseptică urinară se manifestă doar în mediu

alcalin

Frunzele:antiinflamatorii, astringente (datorită taninului), slabă

acţiune antidiabetică





Indicaţii:

îndeosebi în stări inflamatorii purulente ale căilor urinare:catar vezical, cistite, pielite, uretrite

litiază urinară urică.

gută, reumatism

incontinenţa urinară - se foloseşte maceratul din frunzede merişor, administrat intern

Fructele se consumă în stare proaspătă, uscate sausub formă de sucuri, compoturi





urinare

Vaccinium myrtillus – afin – parte aeriană şi fructe Acţiuni: antiseptic urinar,

diuretic, Indicaţii: litiază urinară, gută,

Doză: 2-8 g

Vaccinium myrtillus – Afinul



Parti utilizate: fructe (recoltate din iulie pana in septembrie),

frunzePrincipii active: Fructele conţin: tanin, pectine, mirtilină, zaharuri, provitamina A,

vitamina C,vitamina P, acizi organici (citric, malic, oxalic,succinic, tartric).

Frunzele contin: tanin, arbutină, hidrochinonă, mirtilină,neomirtilină

Acţiuni farmacologice: diuretic, antibacterian, hemostatic, antiinflamator,

hipoglicemiant

Indicatii: infectii urinare, edeme, guta

Mod de utilizare:macerat la rece din frunze sau fructe de afin, tinctura din frunze

si din fructe de afin, suc din afine, fructe proaspete.




Plante antibiotice, antiseptice şiantiinfecţioase urinare

Arctium lappa – brusture – rădăcină Acţiuni: antibacterian,

diureticIndicaţii: calculi vezicali,

gută, fosfaturie, litiază renală Doză: 2 – 6 gContraindicaţii, interacţiuni:

sarcină





urinare

Berberis vulgaris -

dracila – scoarţa rădăcinii Acţiuni: antibacterian,

antiinflamator,antispastic, diuretic;conţine berberină

Indicaţii: calculi vezicali,gută, oxalurie, litiazărenală

Doză:1,5-3 g/zi

Contraindicaţii,

interacţiuni: peste 8 g – dispnee, spasme,paralizie respiratorie,nefroză





urinare

Hypericum perforatum – sunătoare –

flori Acţiuni: analgezic, antiinflamator,diuretic, antibacterian, antispastic

Indicaţii: calculi vezicali, litiazărenală, cistită, disurie, gută,hematurie

Doză: 3-6 g

Fraxinus excelsior - frasin – frunze Acţiuni: analgezic, antiinflamator,

diuretic, antibacterian, uricozuric

Indicaţii: calculi vezicali, litiazărenală, cistită, disurie, gută,

Doză: 3-6 g





urinare

Inula helenium – iarbă mare – rădăcină

Acţiuni: antiinflamator, diuretic,antibacterian, antispastic

Indicaţii: calculi vezicali, litiază renală,disurie, gravelurie

Doză: 2-3 g

Contraindicaţii, interacţiuni: sarcină,alăptare, supradozarea poate cauzadiaree, vomă, spasme

Nasturtium officinale – năsturel – parteaeriană, proaspătă

Acţiuni: diuretic, antibacterian Indicaţii: calculi vezicali, litiază renală,

strangurie, cistită, gravelurie, gută,strangurie

Doză: 3-6 g





urinare – prezentate anterior

Elytrigia repens sin. Agropyron repens – pir - rizomiAlthaea officinalis - nalbă mare – rădăcină

Asparagus officinalis – sparanghel – lăstariPetroselinum crispum – pătrunjel – rădăcină

Pimpinella anisum – Anason – seminţe (ulei volatil)Urtica dioica – Urzica – frunze

Verbena officinalis – verbina – parte aeriană

Jun iperus communis - ienupăr



www.steaua-divina.ro

Fam. Cupressaceae

Părţi utilizate:bacele, scoarţa, lemnul, rădăcina

Acţiuni:antibacterian, antimicrobian,

antiseptic, antifungic, carminativ,diuretic

Eficient împotriva:Staphylocc ocus aureus,

Pseudomonas aeruginosa,

Shigel la dy senteriae, sp ecii le de Streptococcus , Escher ichia col i ,

Cand ida albicans, speci i le de

Salmonel la

Jun iperus communis - ienupăr




Întrebuinţări:

Uleiul esenţial este excretat prin urină şi este eficient pentruinfecţii urinare; in vitro este foarte activ asupra bacteriilor rezistente la antibiotice, în special faţă de stafilococi aurii;

Bacele sau acele: infecţii de căi urinare şi respiratorii,Salmonella, E.coli, Shigella

Bace, ace, scoarţă, lemn intern: infecţii dermatologice,

dizenterie Tinctura: de bace – 1:5 în alcool de 75%, 5-30 de picături de

până la 3 ori pe zi

Pulbere sau macerat: infecţii de căi respiratorii superioare, decăi urinare şi toxinfecţii alimentare. Pentru Shigella doze câtmai mari

spălături sau pulbere;: răni – 25 g la 1 litru, macerat pestenoapte sau fiert 30 de minute

Spălături: sterilizarea instalaţiilor de fabricare a berii, austensilelor de gătit, a instrumnetarului medical, a mâinilor,tejghelelor

Alte conifere cu acţiune antibiotică




Orice specie de conifere prezintăaceastă acţiune

Pinul -

studiile de laborator au arătat că areo acţiune antibacteriană foarteputernică faţă de bacteriile rezistentela antibiotice; acţiune similară dar maislabă au şi bradul, cedrul şi molidul, în ordinea reducerii acţiunii

Scoarţa de pin este cea mai bogatăplantă, cu excepţia sâmburilor de

struguri, în proantocianidine – antioxidant remarcabil

Mugurii coniferelor sunt foarte

bogaţi în vitamina C

Eucalipt – Eucalyptus globulus




Familia: Myrtaceae

Părţi utilizate: uleiul volatil – este conţinut în toate părţile

plantei; scoarţa, frunzele mai tinere

Acţiuni: antibacterian, antimalaric, antifungic,

antipiretic, antispastic, diaforetic

Eficient împotriva: Staphyloccocus

aureus , Shigella dysenteriae,

Haemophylu s inf luenzae,

Enterobacterii, Escher ich ia col i ,

Pseudom onas aerugin osa, Cand ida albicans , Klebsiel la pneumoniae, speci i

de Salmonel la, Hel icobacter p ylor i

Eucalyptus globu lus




Întrebuinţări:

Infecţii respiratorii şi urinareMacerat – o lingură la cană: răceli, laringite, congestii bronşice,

febră, frisoane; spălături externe pe răni infectate, de 6 ori pe zi

Pulbere – pe răni sau ulceraţii infectate

Tinctură

Gargară – 30 de picături la 200 ml apă, de 3 ori pe zi, fără a înghiţi

Spray nazal: 30 de picături de tinctură sau 5 picături de uleiesenţail în 30 ml de apă

Inhalaţii, băi de aburi – pentru afecţiuni respiratorii superioare Contraindicaţii: uleiul volatil este toxic peste 5 picături;crampe intestinale

Alte uleiuri volatile utile pentru infecţii cu




germeni rezistenţi

Uleiul volatil de ti-tree – Melaleuca alternifo l ia

uleiul volatil de cimbru – Thymus vulgar is

Uleiul volatil de oregano – Origanum vulgare şi

Origanum compactum

Uleiul volatil de rozmarin – Rosmarinus o f ic inalis

Uleiul volatil de sovârf – Origanum vu lgare

Remedii antibiotice urinare – uleiurile volatile




Rezultatele studiului “Activitatea antibacteriană a unor uleiuriesenţiale” - rezultatele evaluării clinice

și de laborator - dr.Gabriela

Staicu, dr. Dalia Faur, dr. Carmen Nonn

Au fost examinate in laborator mai multe tipuri de probebiologice printre care şi urină şi au fost identificaţi germenii: E.Coli, Klebsiella, Piocianic, Stafilococ auriu,

S-au efectuat 103 aromatograme cu 5 uleiuri esenţiale:

lavandă, rozmarin, geraniu, ti-tree, cuişoare, cimbru

Uleiurile esențiale testate au demonstrat acțiune antibacteriană certă pe tulpini de E. Coli, Stafilococ auriu, Klebsiella, Piocianic,Proteus, dar nici unul dintre uleiurile esențiale nu au avut efect

asupra Streptococului beta hemolitic.Efectul a fost constatat şi asupra unor bacterii care au prezentatrezistenţa la toate antibioticele clasice testate în paralel peantibiograme

Utilizarea uleiurilor esenţiale



constituie o alternativă de tratament a infecţiilor

bacteriene, la pacienţii care prezintă: intoleranţe la antibiotice,

alergii la antibiotice

nu mai răspund la antibioticele clasice.


Argumente care pledează pentru utilizarea



aromaterapiei

În conformitate cu datele tradiţionale sauetnofarmacologice există numeroase plante medicinale cu conţinut ridicat

de uleiuri esenţiale eficiente împotriva infecţiilor.

Există o bună biocompatibilitate între uleiurile esenţialeşi organismul uman,aspect care nu apare şi î n cazul antibioticelor de sinteză.

Spre deosebire de antibioticele chimice, uleiurile

esenţiale nu produc efecte secundare (dacă suntadministrate corect).


Argumente care pledează pentru utilizarea



aromaterapiei

Efectul uleiurilor esenţiale se bazează pe sinergismul

farmacologic al tuturor constituenţilor :germenii patogeni se dezvoltă mult mai greu şi mai lent;

nu apare rezistenţă microbiană.

Pe langă efectul antibiotic majoritatea uleiurilor

esenţiale prezintă şi: acţiune antivirală, antifungică, antiparazitar ă şi

imunostimulentă.

Sunt eficiente împotriva mai multor tipuri de germeni

patogeni.La ora actuală există posibilitatea recomandării ţintite auleiurilor esenţiale conform aromatogramei.


Testarea activitatii antibacteriene a uleiurilor esentiale

prin intermediul AROMATOGRAMEI



prin intermediul AROMATOGRAMEI



Aromatograme ale uleiului esential de menta



Plante diuretice


Plante diuretice




Polygonum aviculare - troscot –

parte aeriană Acţiuni: analgezic, antiinflamator,

diuretic, antibacterian, antispastic


renală, disurie, Doză: 3-6 g

Zea mays - mătasea de porumb Acţiuni: diuretic,

Indicaţii: calculi vezicali, litiază renală,cistită, disurie, gută

Doză: 4-8 g

Plante diuretice




Betula sp. – mesteacăn – frunze

Acţiuni: Frunzele sunt antisepticeurinare, antiinflamatoare,

astringente, diuretice şi eliminăacidul uric, analgezice,

antibacteriene, saluretice,

Indicaţii: Frunzele pentru tratamentul gutei,

reumatismului, litotriptic pentru

calculii de uraţi.

Comisia germană E: Betulapendula – tratamentul gravelei

renale; calculi vezicali, gută,inflamaţia, nefroză, calculi renali

Doză: 3-6 g/zi

Betula sp. - Mesteacănul




Părti utilizate: frunzele tinere recoltate în lunile mai-iulie, până la pornirea în

vegetaţie, seva extrasă prin incizii făcute primăvara în ramuri tinere şi în tulpini.

Frunzele: diuretice , contribuie la dizolvarea calculilor renali, contribuie la

eliminarea prin urină a excesului de uree, acid uric, azotaţi, azotiţi şicloruri

antiseptice, antimicrobiene, bacteriostatice (mai ales asupra bacteriilor Escherichia coli şi a stafilococului auriu).

sudorifice, expectorante, decongestive, antireumatismale,antiinflamatoare, antigutoase şi uşor hipotensive.

Antiinflamatoare, Depurative

În alimentaţie, frunzele tinere de mesteacăn pot fi consumate

primăvara, adăugate la salata de lăptucă.Seva: Diuretic, antilitiazic urinar, tonic general

Betula sp. - Mesteacănul




Indicatii: cistită, pielonefrită, nefrită cronică, uretrită

litiază urinară-efectul este mai intens în cazul prezenţei uraţilor (săruri de calciu aleacidului uric)

edeme renale si cardiace

obezitate

ascită

Seva de mesteacăn, obţinută primăvara prin incizii în ramuri tinere sau în tulpini,

are puternice acţiuni diuretice şi se bea câte un pahar de 50 ml în fiecare dimineaţă,pe stomacul gol, pe o durată de 15-20 de zile. Are efecte de stimulare generală afuncţiilor vitale ale organismului şi de dizolvare a calculilor renali.

Betulinic acid (3β, hydroxy-lup-20(29)-en-28-oic acid), a lupine class type,pentacyclic, triterpene compound is obtained naturally from various plant species.This compound is obtained in good amounts from the bark of many trees, includingwhite-barked birch trees (Betula alba ). The mechanism of action of betulinic acid isthat they trigger the mitochondrial pathway of apoptosis which causes cancer cell

death. Thus this compound exhibits potent anti-cancer activity in humans. (Fulda,2008).

Plante diuretice




Prunus cerasus (vişin) şi

Prunus avium (cireş) – codiţele fructelor Acţiuni: antiinflamator,


Indicaţii: calculi vezicali,litiază renală, cistită, disurie,cistită, disurie,

Doză: 3-6 g

Plante diuretice




Solidago virga-aurea – splinuţă –

parte aeriană Acţiuni: antiinflamator, antisepticurinar , diuretic (fără pierdere desodiu)

Indicaţii:

inflamaţii ale tractului urinar,nefrite, cistite, calculi urinari şigravela urinară (ComisiaGermană E);

ESCOP – infecţii urinarebacteriene;

conţine glicozide fenolice,cvercitrină, rutină, astragalină,kemferol, cvercitină, acid cafeic,acid clorogenic, diterpenoide.

Plante diuretice




Equisetum arvense – coada

calului – parte aeriană Acţiuni: antiinflamator,

diuretic, antibacterian,

nefrotonic

Indicaţii: calculi vezicali,litiază renală, cistită, disurie,gută, gravelurie

Doză: 3-6 g

Contraindicaţii, interacţiuni:cardiopatii

Plante diuretice




Pinus sylvestris - pin -muguriAcţiuni: analgezic,


antibacterian, antispastic

Indicaţii: calculi vezicali,litiază renală, cistită,disurie,

Doză: 3-6 g

Mugurii de pin




Componentul principal al mugurilor de pin este

uleiul volatil format din pinen, limonen si silvestren, drept componenti

predominanti cantitativ. Mugurii ca si cetina de pin contin o cantitate apreciabila de acid

ascorbic (pana la 300 mg %), alaturi de pinitol (metoxi-inozitol) si unprincipiu amar, pinipicrozida, care se gaseste in fractiunea rezinoasa.

Utilizari terapeutice:

modificator al secretiilor bronsice si totodata, un bun diuretic. Se

administreaza sub forma de infuzie si sirop si se recomanda intratamentul bronsitelor, pielitelor, cistitelor catarale sau uretrite. Ca antiseptic al cailor urinare se caracterizeaza prin faptul ca dupa

administrare, urina capata miros de violete. Bune rezultate au dat mugurii de pin in tratamentul scorbutului ca si

faina din cetina de pin, in general, prin continutul ridicat in acidascorbic

Se mai foloseste in compozitia inhalantelor, ca aromatizant, intra incompozitia unor preparate antigripale si antireumatice; a figurat inFarmacopeea Romana Ed. A VII-a ca inlocuitor al balsamului de Tolusi face parte din compozitia Ceaiului antibronsitic nr. 2.

Plante diuretice deja prezentate




Ononis spinosa – osul iepurelui – rizomiJuniperus communis – ienupăr – fructe

Elytrigia repens Sin. Agropyron repens– pir - rizomiTaraxacum officinale – păpădie – rădăcină şi parte aeriană Phyllanthus niruri - bhumyamalaki – FrunzeCrataeva nurvala – Varuna – scoarţă

Althaea officinalis - nalbă mare – rădăcină

Asparagus officinalis – sparanghel – lăstariCalluna vulgaris – iarba neagră – parteaeriană

Citrullus lanatus – pepene – fructFumaria officinalis – fumariţă – parteaeriană Lithospermum officinale – mărgeluşe – parte aeriană

Tribulus terrestris - colţii babei – fructe,parte aeriană

Persea americana – avocado – fructPetroselinum crispum – pătrunjel – rădăcină Pimpinella anisum – Anason – seminţe(ulei volatil)Veronica beccabunga – bobor nic – parteaeriană Urtica dioica – Urzica – frunzeVerbena officinalis – verbina – parteaeriană Arctostaphylos uva-ursi – strugurii ursului – frunzeVaccinium vitis-idaea – merişor – parte

aeriană Vaccinium myrtillus – afin – parte aeriană şi fructe Arctium lappa – brusture – rădăcinăFraxinus excelsior - frasin – frunze



Plante analgezice, antiinflamatoare,emoliente


Plante analgezice, antiinflamatoare, emoliente




Linum usitatissimum – in – seminţe

Acţiuni: analgezic, antiinflamator,diuretic, antispastic, emolient

Indicaţii: calculi vezicali, litiazărenală, cistită, disurie, cistită,disurie,

Doză: 10 g de seminţe întregi în100 ml de apă, se lasă o oră, sestrecoară şi se bea


obstrucţii intestinale, ileus,inflamaţii digestive

Plante analgezice, antiinflamatoare, emoliente




Borago officinalis – limba

mielului – parte aeriană Acţiuni: analgezic,

antiinflamator, antispastic,

diuretic, demulcent

Indicaţii: litiază renală, litiazăvezicală

Doză: 3-6 g

Contraindicaţii, interacţiuni:sarcină, lactaţie, răni

deschise (conţine alcaloizipirolizidinici).



Reţetă pentru cistită infecţioasă



Rp1/

Ulei volatil de eucalipt – 3 picături

Ulei volatil de ienupăr – 3 picături

Ulei volatil de cuişoare – 2 picături

D.s. Int

1 x 3 / zi o linguriă de miere în care s-au omogenizat uleiurile volatile;

Rp1/ Merişor – frunze – 30 g

Mesteacăn – frunze – 10 g

Nalbă mare – rădăcină – 20 g

Pin – muguri – 10 g

Mătase de porumb – 10 g

Ienupăr – fructe – 20 g

D.S. Int.

Macerat din 1 lingură de amestec la o cană de apă rece de izvor; se lasă 4ore, se strecoară, se încălzeşte şi se consumă 4-5 căni pe zi

Reţetă pentru pielonefrită



Rp 1:

Seminţe de in întregi – 10 g D.S. Int.

Macerat din 10g de seminţe la o cană de apă rece de izvor; se lasă 1 oră,se strecoară şi se consumă o dată pe zi

Rp1:Limba mielului – parte aeriană – 20 g

Creţuşcă – parte aeriană – 10 g

Codiţe de cireşe – 10 g

Afin – frunze – 20 g

Păpădie – frunze – 10 g

D.S. Int.


Reţetă pentru litiază renală cu oxalaţi




Rp 1/

Pir – rizomiPăpădie – rădăcină

Osul iepurelui – rădăcină

Colţii babei – fructe, parte aeriană

Verbină – parte aeriană D.S. Int.




Vă mulţumesc pentru atenţie!

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-paste
View:	228 times
Download:	1 times

Cimpean Afectiuni renourinare.ppt

Documents