Curs 1

Dreptul administrative este o totalitate de norme care reglementeaza sau normeaza raporturi juridice administrative care-s de mai multe feluri, dar raportul juridic tip sau clasic se naste intre particular si administratie sau invers, iar contenciosul administrativ este un mijloc juridic (forma de control) aflat la indemana particularilor pentru temperarea exceselor administratiei. Am discutat in semestrul 1 ca acest raport administrativ e asa un pic dezechilibrat, in sensul ca administratia se bucura de o suma de privilegii care fac ca pozitia sa in raportul acesta juridic sa fie usor superioara fata de particular. Acesta este raportul juridic administrative.Pornind de aici, ce am facut in primul semestru?Am discutat despre sistemul administrativ, adica in general despre administratia publica privita in sensul sau organic, totalitatea organelor administrative. Dupa care, am discutat despre actul administrativ care este principalul mijloc de actiune al administratiei. Deci ce observati? Un semestru intreg am studiat o parte a acestui raport juridic, iar acum a venit randul celeilalte. Oriunde exista putere , inclusiv putere publica, exista tendinta spre abuz. Administratia emitand acte administrative evident poate emite excese in exercitiul acestei puteri publice, iar aceste excese sunt indreptate spre partea mai slaba a acestui raport juridic. Prin urmare, ca sa reechilibram situatia, legiuitorul trebuie sa puna la indemana particularului un mijloc de reactie. Reactia particularului la actele administrative se numeste contenciosul administrativ. Am facut practic semestrul trecut un drept al actiunii, iar acum o sa facem un drept al reactiei sau al protectiei. Contenciosul administrativClasificare:

Prima chestiune e sa vedem care este locul ideii de contencios in controlul administrativ, pentru ca pana la urma, contenciosul administrative este o forma de control.Control al cui? In general al activitatii administratiei. De cate feluri este controlul general al activitatii administrative? Primul criteriu: cine poate exercita controlul asupra activitatii administratiei? Controlul poate fi exercitat de catre instanta, sau de catre justitie, sau de catre instanta de contencios si atunci vorbim de catre control jurisdictional.Sau de catre administratie insasi si atunci se numeste bineinteles control administrativ.Deci in general controlul, sigur exista si forme de control specializat exercitate de catre Parlament, dar acestea nu ne intereseaza , controlul administrativ si cel jurisdictional , o sa vedeti ele se intalnesc intr-un punct.Ce pot sa insemne control administrative? Asa cum am vazut este controlul administratiei infaptuit de ea insasi. Sunt mai multe tipuri de control administrative.Prima subclasificare : este asa numitul control intern control extern. La ce se refera? Va amintiti cand am discutat noi despre sistemul de drept, am zis ca in varf este Guvernul, apoi avem ministere, avem prefecti si institutia prefectului, avem primari , consilii locale, etcetera. Ce-i de fapt Guvernul privit in sens larg? In ce consta? Cine alcatuieste Guvernul? Acest organ administrativ este extreme de stufos, noi am discutat foarte schematic ca avem un prim ministru, avem cativa ministri care fac parte din Guvern, dar Guvernul ca autoritate administrativa cu siguranta ca are si un aparat al guvernului format dintr-o armata de funtionari . Adica, acest Guvern, in frunte cu primul ministru, are in subordine tot felul de servicii, cabinete si asa mai departe, adica in interior este o microstructura.Exista control aici inauntru? DA. Asta este controlul intern, controlul care nu depaseste limitele unui organ administrativ. Controlul unui functionar superior asupra activitatii functionarilor din subordinea lui in conditiile in care toti fac parte din aceeasi autoritate publica . Ex. : primul ministru il controleaza pe secretarul general al Guvernului, secretarul general al Guvernului controleaza probabil serviciul juridic, seful serviciului juridic ii controleaza pe juristi si asa mai departe. Controlul extern ce presupune? Un control inafara organului administrativ. Adica, Guvernul controleaza pe cine? Un minister , un prefect si asa mai departe.Controlul extern la randul lui este de mai multe feluri. 1. Control ierarhic2. Control de tutela3. Control specializatCe inseamna fiecare dintre ele? Le luam pe rand .1. Controlul ierarhic este controlul specific cui? Este specific sistemului centralizat si deconcentrat , presupune ideea de subordonare ierarhica. Unul e sef, celalalt e subordonat. Este controlul exercitat de un organ superior asupra activitatii organelor din subordinea sa.Trasaturile acestui tip de control :A ) Nu trebuie sa fie expres prevazut de lege, rezulta din chiar ideea de ierarhie. Cum tineti minte daca trebuie sau nu trebuie expres prevazut de lege? Care trebuie si care nu trebuie? Rezulta chestiunile acestea din logica lucrurilor. Ce trebuie prevazut expres de lege? Ierarhia. Sa.ti spuna prefectul este in subordinea Guvernului , iar asta inseamna ca ti-a spus ca exista o ierarhie. Trebuie sa-ti mai spuna ca este si control ierarhic? Nu. De ce? Pai ce ar insemna existenta ierarhiei fara control? X este seful lui Y. Nu inseamna ca X ii poate da ordine? Ca-l poate controla? Nu se deduce ? E suficient sa fie stabilita ordinea de ierarhie. B ) Acest control este cat se poate de larg. In ce consta? Asemanator tutelei si aici exista un control ierarhic asupra actelor si un control ierarhic asupra persoanelor. Cu privire la acte. In principiu ce poate face organul superior cu privire la actele organului inferior? Ce le poate face cu siguranta? Sa le revoce, sau uneori legiuitorul spune : sa le anuleze. Atat pentru oportunitate cat si pentru ilegalitate.In general se poate. Intrebarea este, pot fi aceste acte reformate? Ce inseamna a le reforma sau a le modifica? Inseamna pe de o parte sa revoce actul inferiorului si pe de alta parte sa emiti altul in loc, modificat. Poate organul superior sa faca asta? Intotdeauna? Unde are competenta. Exact asta e discutia. Avem o mica problema, un alt principiu de drept , potrivit caruia un act administrativ poate fi emis , respectiv, poate fi revocat numai de catre un organ competent si in limitele competentei sale. Numai asa se poate. Bun, si atunci cand exista reformare? Si daca nu exista reformare ce exista? La a doua intrebare : daca nu exista reformare exista injonctiune. Ce inseamna injonctiune? Puterea de a da ordine imperative.Injonctiunea are mai multe sensuri, inclusiv in dreptul administrativ. Exemple : Relatia dintre prefect si Guvern. Ce stiti sau ar trebui sa stiti despre prefect? Ce poate sa faca prefectul? Poate sa atace in contencios administrativ actele ilegale ale administratiei publice locale. Primarul din Cluj emite frecvent acte administrative ilegale, dar prefectul fiind din acelasi partid politic , nu neaparat e cazul astazi, nu vrea sa le atace. Guvernul se gandeste ca nu e in regula situatia aceasta. Ce poate sa faca? Poate sa le atace el? Nu, pentru ca nu are competenta. Pot sa existe raporturi de subordonare, dar nu are competenta, articolul 123 alineatul 5 din Constitutie prevede in mod exprex : Prefectul poate ataca actele ilegale ale administratiei publice locale. Guvernul, neavand aceasta competenta de a ataca el actele ilegale, mergem la injonctiune. Adica ce poate sa-i faca? Ii da un ordin obligatoriu. Actele cutare si cutare sa le ataci in contencios administrativ. Si daca nu vrea prefectul? Urmeaza controlul ierarhic asupra persoanei. Aaa nu vrei, nu-i nimic, ca sunt altii care stau la coada si abia asteapta ) . Da, il revoca, mai ales ca-i o chestie discretionara aicea , in practica vorbind, nu asa ar trebui sa fie , numeste pe altul care respecta. Oricum, exista si justificat legislativ, prefectul este obligat sa indeplineasca insarcinarile date de Guvern. Daca-i transmite o insarcinare pe cale ierarhica nu vad cum s-ar putea opune. Imaginati-va alta situatie : un inspectorat scolar judetean de invatamant, printre altele ce atributii are el? Sa organizeze invatamantul in scoli si asa mai departe pana la invatamantul universitar inclusiv. Imaginati-va ca un anume inspectorat scolar nu emite un anumit ordin sau il emite complet gresit cu privire la anumite scoli . Ministerului nu-i convine asta . Ce poate sa faca el? Sigur, poate revoca acel ordin sau poate emite un altul, intrucat organizarea invatamantului este si de atributia ministerului , doar ca ministerul are atributia la nivel national, iar inspectoratul la nivel judetean. Aceasta atributie exista la ambele nivele. Asta inseamna ca organul superior, avand si el competenta , dupa ce revoca actul respectiv , poate emite unul nou, modificat si atunci avem si puterea de reformare. De asemenea, puterea de reformare exista daca un text de lege prevede acest lucru expres. Controlul ierarhic asupra persoanelor. La ce se refera? La posibilitatea organului superior, de a numi, sanctiona, demite sau revoca pe organul inferior. Uneori aceasta putere este discretionara , adica o face ca asa vrea , fara un motiv aparent, alteori puterea asta este legata, in sensul ca exista texte de lege care spun in ce conditii poti numi, in ce conditii poti sanctiona, in ce conditii poti demite . 2. Controlul de tutela Care la randul sau este la fel : cu privire la acte si cu privire la persoane. Este controlul specific sistemelor descentralizate. Adica un control al organelor centrale, respectiv deconcentrate asupra activitatii organelor descentralizate. Trasaturi: In mod abstract, dupa care vom particulariza pentru sistemul nostru de drept.A ) Trebuie sa fie expres prevazut de lege .De ce e asa? Pentru ca acest control este o exceptie. Vedeti, controlul ierarhic este regula, cand spui ierarhie, spui control implicit. In schimb, acest control, stabileste un principiu general de autonomie. Prin urmare, daca regula e autonomia, controlul nu poate fi decat exceptia. Si ca orice exceptie, trebuie expres prevazuta de lege. Bun, si atunci, tot la nivel teoretic, in ce consta acest control? E un control strict, nu un control larg. La nivel abstract, controlul de tutela consta in exact ceea ce prevede legea aia speciala . De vreme ce este o exceptie de la regula autonomiei, legea aia care il prevede ne si spune in ce consta. Exista sisteme in care in mod surprinzator controlul de tutela consta tot in posibilitatea de revocare. Daca ni s-ar spune, e autonomie, dar un text special din Constitutie ar spune asa : prefectul poate revoca actele administratiei publice locale pe care le considera ilegale. In ce ar consta controlul de tutela? In posibilitatea de revocare, pentru ca asa prevede legea, dar legea noastra nu prevede asa. Si acuma, la nivel practic, pragmatic, la nivelul sistemului nostru de drept, acest control consta in posibilitatea de a ataca in contencios administrativ actele organelor descentralizate. Suntem la controlul administrativ paradoxal, dar, prefectul le ataca, insa controlul cine il face? Evident instanta. Prin urmare, trebuie sa retinem ca acest control de tutela este locul unde controlul administrativ si controlul jurisdictional se intalnesc. Controlul de tutela nu este un control exclusiv administrativ, dupa cum nu este nici un control exclusiv jurisdictional. Ce ar anula instanta daca prefectul nu ar ataca nimic? Imaginati-va ca judecatorii de la tribunal si cei de la curtea de apel Cluj ar turba citind ziarele , vazand cat de ilegale sunt actele emise in Cluj . Ce ar putea face? Nimic, doar sa astepte ca prefectul sa faca actiune in contencios. Deci din perspectiva aceasta a sesizarii, controlul este administrativ. Ce ar controla prefectul daca instanta ar respinge tot? In principiu, tot nimic. De aceea acest control este mixt, deoarece trebuie actiunea cumulata a prefectului si a instantei. Deci din perspectiva organului care sesizeaza e administrativ, iar din perspectiva organului care transeaza raporturile juridice este jurisdictional. Controlul de tutela asupra persoanelor la fel, este reglementat expres de lege si consta exact in ceea ce prevede legea. Articolele 55 si 69 din legea 215/2001 : un consilier local sau judetean isi schimba domiciliul din unitatea administrativ teritoriala in cauza, in alta . Ce ne spune legea 215 ca se intampla? Esti consilier din Cluj, dar ai domiciliul in Tulcea . E in regula? Una dintre conditii pentru a putea candida este sa ai domiciliul acolo. Nu mai indeplinesti aceasta conditie, inseamna ca legea prevede faptul ca mandatul consilierului inceteaza de drept. Dar daca el nu spune la nimeni, cine credeti ca verifica la politie la Tulcea? Daca el tot vine la sedinte, e in regula? Adica el poate vota si asa mai departe? Evident ca poate. Mandatul lui trebuie sa inceteze formal. Inceteaza formal in momentul in care se prinde prefectul, emite un ordin prin care constata incetarea mandatului de consilier. Acel ordin practic este un tip de control de tutela asupra persoanei. Prefectul nu da afara consilieri si primari cand vrea, dar cand sunt indeplinite unele conditii legale, poate constata incetarea mandatelor ca sa nu se perpetueze o situatie ilegala.3. Controlul specializatCare e diferenata intre controlul specializat si primele doua forme de control? Pai daca acesta este specializat, celelalte doua cum sunt? Generale oarecum. Adica, Guvernul, cand controleaza pe prefect, e adevarat ca-l poate controla cu privire la toate atributiile prefectului din orice fel de domeniu? Da. Prefectul, cand ataca actele primarului, nu e asa ca poate sa atace acte care se refera la buget, acte referitoare la urbanism, acte referitoare la functionari? Da, de aceea spunem ca este vorba despre un control general, asupra intregii activitati si asupra oricarui fel de act. Controlul specializat e un control care este exercitat de anumite organe speciale ale statului, spre exemplu Garda Financiara, care acuma s-a desfiintat si s-a gasit o alta autoritate, Autoritatea Nationala de Antifrauda, Garda de Mediu si asa mai departe, Curtea de Conturi. Cand vine Curtea de Conturi , poate sa-ti dea amenda ca poluezi? Nu. Verifica doar dintr-o anumita perspectiva specializata. Pentru poluare vine Garda de Mediu. Fiecare cu atributiile sale, deci organul controlat, e controlat numai de un sector din activitatea lui, de aceea acest control de numeste control specializat. Fiecare are o lege speciala, cand o sa va intalniti in practica de el, o sa cititi legea speciala respectiva. In continuare vom discuta despre

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

Ce este contenciosul administrativ? Este un litigiu, sau o totalitate de litigii in principiu intre particular si administratie, exact in aceeasi ordine si nu invers. O sa vedeti ca exista din contencios rasturnat. De la ce porneste un asemenea litigiu? Se pune in discutie un act administrativ, fie el expres si propriu zis fie el implicit sau asimilat. Ce inseamna un act administrativ implicit? Cum se mai numeste? Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere. Si ce inseamna un act administrativ asimilat, sau care este actul administrativ asimilat pe langa acest refuz? Contractul administrativ. Si acesta face parte din obiectul unui contencios administrativ. In mare, acestea sunt litigiile de contencios, intemeiate pe acte, tacere, refuz de solutionare respectiv contract administrativ. Mai exista si alte tipuri de contencios dar sunt mai rare. Clasificari ale contenciosului administrativ: Prima clasificare se face din perspectiva reclamantului, cel care face actiunea in contencios . Si anume, in ceea ce-l priveste pe reclamant, interesul de a actiona. Ce interes apara un reclamant oarecare atunci cand face actiune in contencios administrativ? Ce interes poate apara el? Interesul sau personal , particular , al lui propriu, fiecare se apara pe sine. Ce-l care ataca o autorizatie in contencios a vecinului ca i se construieste o casa pe terenul lui apara ce? Principiile generale de urbanism? Nu, deranjeaza proprietatea lui, care e incalcata. Ori de cate ori avem un contencios intemeiat pe interesul propriu al reclamantului acest tip de contencios se numeste contencios subiectiv. Va puteti gandi asa: e subiectiv, pentru ca si reclamantul e subiectiv , il doare pe el incalcarea, dar s-ar putea sa se insele. A doua varianta: reclamantul apara un interes general sau public sau starea generala de legalitate. Reclamantii astia, nu au niciun interes personal acolo, fac actiune asa ca sa restabileasca legalitatea generala. Aici avem contencios obiectivArticolul 1, alineatul 1 din Legea Contenciosului Administrativ (LCA) instituie un contencios subiectiv : Orice persoana care se considera vatamata in drepturile si interesele sale legitime . Adica, in momentul in care faci actiune in contencios pe baza art. 1 al (1) din LCA trebuie sa-ti aperi sau sa te consideri vatamat in dreptul sau interesul tau. Acesta este un contencios subiectiv. Ori de cate ori reclamantul apara prin actiune numai starea generala de legalitate , acest tip de contencios se numeste contencios obiectiv. Reclamantul nemaiavand interese personale, tinde sa fie obiectiv, adica, impartial fata de situatia litigioasa. Contenciosul obiectiv, este bunaoara, cel din articolul 123 alineatul 5 din Constitutie, care ne spune : Prefectu poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele administratiei publice locale , daca le considera ilegale deci nu spune daca e vatamat. Prefectul oricum nu e vatamat e, ca persoana privata. Aceasta este prima clasificare si nu comporta discutii decat daca o coroboram cu cea de-a doua discutie, care este mult mai complexa. A doua clasificare, are ca punct de pornire instanta de contencios administrativ. Si anume, prerogativele acesteia. Imaginati-va un contencios administrativ oarecare . Intrebarea este ce poate sa dispuna instanta? Imaginati-va ca prefectul face actiune in contencios administrativ. Ce poate sa dispuna instanta? Sa anuleze actul. Dar poate sa ii ofere despagubiri? Ramane cu semnul intrebarii, nu conteaza, dar vedeti , este o intrebare. Dar poate pronunta o hotarare care sa substituie actul administrativ anulat la cererea prefectului? Discutia se pune asa : daca raspunsul este da, este un anume tip de contencios, daca nu, e de alt fel. Cum ne dam seama ce fel de contencios este? Din prevederile legale. Luati Constitutia si vedeti ce poate dispune instanta, luati art. 1 din LCA si o sa vedeti in situatia aia ce poate dispune instanta. In continuare : o teorie a contenciosului in functie de prerogativele intantei . Practic, o hotarare a instantei de contencios administrativ, ce este? O ingerinta, o imixtiune in activitatea administratiei . Administratia hotaraste ce vrea ea , dupa care cineva sesizeaza instanta si instanta ce spune? Nu e bine, desfiintam , despagubim si asa mai departe , practic, instanta intervine peste administratie. Intrebarea este, aceasta interventie, cat de brutala poate fi? Cu cat e mai intensa cu atat e mai suspecta constitutionalitatea acesteia pentru ca ar putea incalca principiul separatiei puterilor in stat. Dar pana acum nu avem nicio decizie a Curtii Constitutionale cum ca vreaun tip de contencios ar fi neconstitutional. Dar la nivel teoretic se poate discuta. In continuare vom analiza toate tipurile posibile de contencios administrativ din perspectiva acestei posibilitati. a.)CONTENCIOSUL IN INTERPRETARE. Dupa cum sugereaza si numele, singurul lucrur pe care instanta poate sa il faca este sa interpreteze un act administrativ. Ceea ce inseamna ca nu are voie sa-l anuleze , sa dea despagubiri, nu are voie sa-i faca sa-i faca nimic , decat sa-l interpreteze. Actul ramane in ordinea juridica, nu se desfiinteaza, nici macar nu este declarat ilegal ci doar il interpreteaza si este vorba despre actele administrative ambigue. Temei legal exista la noi doar in materia contractelor administrative, articolul 7 alineatul 6 litera e din LCA. Este cea mai slaba forma de control intrucat instanta nu face nimic, doar interpreteaza. b.) CONTENCIOSUL IN APRECIEREA LEGALITATII .In primul rand, presupune ideea unui act administrativ propriu zis cu privire la care instanta stabileste daca este legal sau ilegal. Si deci ce nu face instanta? Nici macar nu-l anuleaza, doar spune daca e lagal sau ilegal. Singurul lucrur la care se pronunta instanta e legalitatea actului, actul ramane valabil. Temeiul legal la noi, este contenciosul intemeiat pe articolul 4 LCA. Imaginati-va un litigiu oarecare, altul decat cel de contencios administrativ . Exemplul clasic : vecinul care construieste pe terenul altuia . Imaginati-va ca B construieste si pe terenul lui A , poate A e plecat undeva si nu observa acest fapt. Ce face A stiind ca aici a fost un gard, care a fost demolat si s-a construit altceva? Il da in judecata de B, direct pe B, nu-l intereseaza altceva, se adreseaza unei instante civile, si ce solicita? Revenirea la situatia anterioara. Si ce implica aceasta? Demolarea si revendicarea portiunii de teren, sa-i dea terenul cum era inainte. Dar, ca sa poti demola, printre altele, ce trebuie dovedit? Nu intram foarte mult in amanunte, intrucat este o chestiune ce tine de civil, dar sa vedeti cum se leaga civilul cu administrativul uneori . Ca sa poti demola o casa facuta pe terenul tau, trebuie sa probezi ca ai dreptul de proprietate asupra terenului si ca cel care a construit a fost de rea credinta. In Noul Cod Civil este o prevedere expresa cu privire la reaua credinta legata de autorizatiile de construire . Ca sa dovedesti ca a construit cu rea credinta, desigur , reclamantul va folosi orice mijloc de proba, dar B, cum se va apara, invocand ca el a fost de buna credinta? Va spune ca el a construit perfect legal, intrucat a avut autorizatie de construire , s-a documentat, va spune ca terenul lui e pana acolo, a construit legal , aduce in acest litigiu, actul administrativ in baza caruia a construit. A, cum se poate apara in contra acestei autorizatii? Ridica asa numita exceptie de nelegalitate , invoca faptul ca autorizatia este nelegala din mai multe puncte de vedere. In acest caz, ce trebuie sa stabileasca instanta? Legalitatea autorizatiei. Nu o anuleaza.Daca instanta spune, da, am verificat toata inscrisurile si autorizatia aceasta este nelegala, ne spune legea ce se intampla, instanta va solutiona acest litigiu ignorand-o ca si cum nu ar exista. Si atunci, in raporturile dintre A si B, stim ca B a construit ilegal , pentru ca a construit fara autorizatie. Care este diferenta intre autorizatie constatata ilegala si autorizatie anulata? Pai anularea produce efecte pentru toata lumea, autorizatia asta constatata ilegala produce efecte numai intre A si B, dar in rest, exista, isi produce efectele. Diferenta fundamentala : daca vin unii in control de la primarie, de la inspectoratul de stat in constructii si tu ai o autorizatie anulata, daca in termen de 1 luna, 2, nu reintri in legalitate, obtinand o noua autorizatie, ce o sa se intample? Primesti amenda, se poate dispune demolarea si asa mai departe. Daca insa ai o autorizatie care e constatata nelegala intre parti, atunci din perspectiva autoritatilor, aceea autorizatie este valabila . Nelegalitatea are un caracter relativ, numai in acest proces. Pe de alta parte, cand construiesti fara autorizatie, ce-o sa faci? O sa demolezi tot. Insa in procesul de fata, o sa se demoleze numai partea care vatama lui A , o bucata. Trebuie sa retinem ca in contenciosul pentru aprecierea legalitatii ca instanta nu anuleaza actul ci doar constata ilegalitatea/ legalitatea actului in discutie cu efectul inlaturarii actului din proces. c.)CONTENCIOSUL IN ANULARE Singura prerogativa a instantei este de a anula un act administrativ. Exemplu : contenciosul din 123 lineatul 5 din Constitutie. Textul spune ca prefectul poate ataca in contencios administrativ actele pe care le considera ilegale , dupa care daca va uitati in legea prefectului sau legea 215/2001 sau in LCA , se specifica faptul ca instanta va anula actul in cazul in care constata ilegalitatea lui, altceva nu poate. Speta: Intr-o comuna din Romania, Consiliul Local era divizat, jumatate si jumatate si la sfarsitul unui an calendaristic, nici cum nu puteau adopta bugetul local. De ce? La vremea respectiva, bugetul local se adopta cu votul a 2/3 si nu se intelegeau, nu existau 2/3 ca sa voteze intr-un sens si deja se ajunsese pana in iunie anul urmator si comuna nu avea buget . Si atunci ce a facut prefectul? A facut o actiune in contencios administrativ cu urmatorul petit: sa obligati Consiliu Local cutare sa-si adopte bugetul pentru ca nu are si interesul public local este vatamat. Care credeti ca a fost solutia instantei? S-a respins asemenea actiune ca inadmisibila. De ce? Prefectul nu are competenta sa ceara si instanta nu are abilitarea sa dea asa ceva, adica sa oblige o autoritate administrativa locala sa emita un act. Singura prerogativa este aceea de anula un act existent.Va amintiti clasificarea actelor administrative in acte explicite , acte implicite . Reversul contenciosului in anulare, e asa numitul CONTENCIOS IN CARENTA. Acel tip de contencios in care instanta obliga o autoritate sa faca ceva, ce sigur, aceasta autoritate ar trebui sa faca de buna voie, dar nu face. Vedeti cum se completeaza cele doua? Cand avem un act explicit , emis cu exces de putere, instanta il anuleaza. Cand insa avem un refuz, o stare de pasivitate abuziva, instanta, o obliga sa iasa din pasivitate si sa-si indeplineasca atributiile. Autonom, un asemenea tip de contencios nu exista la noi reglementat, exista prin contenciosul comunitar , dar la noi nu exista, numai ca-l facem, pentru ca el este o componenta a contenciosului pentru exces de putere, despre care o sa discutam imediat. d.)CONTENCIOSUL IN DAUNE Este acel tip de contencios in care instanta constatand un prejudiciu, acorda despagubiri. Instanta nu poate anula acte, nu poate obliga la emiterea actelor, nu poate face nimic decat sa acorde daune. Exemplu : contenciosul exproprierii. Trebuie sa se faca o autostrada, guri de metrou noi, iar pentru aceasta trebuie ca proprietarii din zona sa-si cedeze proprietatea. Daca utilitatea publica este evidenta, ce poate sa faca particularul nemultumit ca e expropriat? Se adreseaza instantei pentru cuantumul daunelor. Dar exproprierea in sine nu o poate contesta, fiind in interes public. Singurul obiect : daunele. e.)CONTENCIOSUL PENTRU EXCES DE PUTEREReglementat de art. 1 din LCA . Instanta poate anula un act ilegal, obliga autoritatea sa solutioneze o cerere, iar daca e cazul, sa acorde despagubiri. Este un contencios deosebit de larg, iar amestecul justitiei in administratie este destul de agresiv.Intrebarea este: care este contenciosul si mai larg? Cel mai agresiv tip de contencios este cel:

f.) DE PLINA JURISDICTIE Altfel spus, intr-un asemenea tip de contencios, instanta nu numai ca poate sa anuleze un act, sa acorde despagubiri, dar in loc sa oblige autoritatea sa emita un act, se substituie administratiei, iar hotararea judecatoreasca tine loc de act administrativ. Il gasim la noi in materie contraventionala.Exemple: Prima ipoteza : X vrea sa plece in state si pentru asta are nevoie de pasaport. Face o cerere la autoritatea competenta care nu ii raspunde , sau ii spune : nu intruniti conditiile pentru ca figurati in evidentele noastre pentru ca nu stiu ce . A , nemultumit si vatamat, face actiune in contencios admiinstrativ, ce poate solicita instantei? S-ar putea sa i se raspunda sub forma unei decizii : se respinge eliberarea de pasaport, se interzice dreptul de a parasi tara 3 ani, etc. Ce face reclamantul, ce cere el, ce poate sa ceara? In primul rand solicita anularea acelei decizii, sa fie clar ca e ilegala si sa fie desfiintata. Apoi, e destul daca anuleaza decizia? Ganditi-va, am anulat-o...si? Ma duc in State? Tot nu am pasaport, nu? Al doilea petit, sa fie obligata autoritatea sa emita pasaport, ca daca nu-mi emite degeaba anulez eu decizia, ca tot acasa stau. Si pana se rezolva litigiul, poate trece mult timp, si tot acasa stau si pot pierde o gramada de oportunitati si asa mai departe. Am suferit un prejudiciu, si pot cere si despagubiri.Dar ne focalizam pe petitul 2. Am zis, sa oblig autoritatea sa emita pasaportul . Pot eu sa cer o hotarare judecatoreasca sa tina loc de pasaport? Nu pot, de ce? E ridicol, te baga cineva in seama in aeroport daca le arati in loc de pasaport o hotarare judecatoreasca? Cred ca te trimit inapoi . Vedeti, actul ala are o forma tipizata, speciala, tu ai nevoie de actul ala, nu de o hotarare judecatoreasca. Plus ca, instanta nu emite pasapoarte si atunci nu are cum instanta sa-ti emita pasaport. Contenciosul acesta, in care numai asta poti cere, instanta sa oblige administratia, se numeste contencios pentru exces de putere. In materie contraventionala, imaginati-va ca X ia o amenda, recunoaste fapta, recunoaste cuantumul amenzii, stie ca e vinovat si vrea sa plateasca. Cum procedeaza in concret? Te duci unde se plateste, la finante, la posta si asa mai departe. Cu ce? Cu procesul verbal. Te duci, duci procesul verbal si buletinul, ii spui, vreau sa platesc 200 de lei, se uita , de ce? Pai trebuie sa scrie pe chitanta ce se achita, ca altfel, te executa finantele de 20 de ori pe amenda aia. Scrie, conform procesului verbal numarul, seria, se achita suma de... si gata. Acel act a fost achitat, ai dus actul si ai platit. Imaginati-va situatia inversa, A, nu este de acord cu situatia asta , invoca niste nelegalitati de fond, de forma, de competenta si asa mai departe. Instanta sigur poate anula actul, dar nu la asta ne gandim. Imaginati-va ca reclamantul considera amenda prea mare , a primit amenda maxima. Faci plangere si spui, da, e autoritate competenta, totul e in regula, dar totusi e un gard si amenda e de doua ori mai mare decat casa , e exagerata. Si vine instanta si spune ca da, intradevar amenda e prea mare , reducem amenda de la 100 000 la 1000 . Si reclamantul multumit, se duce si sa o achite. Cu ce se duce sa achite? Cu hotararea judecatoreasca. In hotararea judecatoreasca oricum figureaza si numarul procesului verbal care a fost atacat . Ce a facut instanta? Practic, a modificat ea insasi prin hotarare, continutul procesului verbal . Hotarare care deja tine locul procesului verbal, ca te duci cu hotararea, nu cu procesul verbal. Daca in materie contraventionala contenciosul era pentru exces de putere , cum ar fi trebuit sa se comporte instanta? Ce sa faca? Pe de o parte, cu privire la procesul verbal existent, sa-l anuleze, si dupa aia, in subsidiar sa ce? Sa oblige autoritatea sa emita un nou proces cu 1000 de lei. Si dupa aceea sa te duci acolo sa te mai amendeze o data cu 1000 de lei si dupa aceea sa te duci sa-i achiti. In acest tip de contencios, de plina jurisdictie, nu se intampla asa. Intrebare: Un reclamant afla ca vecinul lui a obtinut ieri o autorizatie si urmeaza sa construiasca pe terenul lui , insa nu s-a apucat de lucru pentru ca acuma i s-a comunicat. Reclamantul face direct actiune in contencios. Si ce solicita? Anularea autorizatiei. Solicita despagubiri? Nu, deocamdata ce prejudiciu? Solicita obligarea la nu stiu ce? Nu. Are o actiune in contencios cu un singur petit. Anularea autorizatiei. Ce tip de contencios este? Pentru EXCES DE PUTERE. Ideea este nu ceea ce cere reclamantul in mod concret, ci ceea ce ar putea el cere in mod teoretic si ceea ce instanta i-ar putea da in mod abstract. Orice contencios intemeiat pe articolul 1 din LCA este pentru exces de putere ! Eu fac actiune in anulare, dar pana sa mi se suspende autorizatia, pana sa castig, deja vecinul vine cu excavatorul sau cu buldozerul si-mi da jos gardul. Am suferit un prejudiciu? Actiunea asta o pot completa si cu o cerere in daune? O pot. Dar daca pot, instanta poate sa-mi dea si daune? Da. Deci contenciosul asta este pentru exces de putere. Contenciosul in anulare e acel tip de contencios in care in abstract nu se poate cere altceva decat anularea si in abstract, instanta poate sa acorde numai anularea. Ganditi-va la un prefect care spune: vreau si daune morale ca ma tot deranjeaza astia sa fac actiunea . O sa-i dea cineva daune morale? Este exclus, el isi exercita atributiile. Asta este atributia lui legala si prin definitie n-are cum sa suporte niciun prejudiciu. Intrebare : Contenciosul obiectiv cu care dintre cele 6 categorii de contencios este incompatibil? IN DAUNE . Contenciosul obiectiv este incompatibil cu ideea in sine de daune , deci este incompatibil cu orice tip de contencios care presupune acordarea de daune. ( d, e,f)Organizarea instantelor de contenciosClasificare in functie de calificarea judecatorilor:A) Sistemul judecatorului ordinar - specific anglo-saxon Imaginati-va ca ati ajuns in Statele Unite si ati vrea sa veti un proces de contencios administrativ, unde va duceti? La un tribunal oarecare , intrati acolo si va uitati intr-o sala de judecata si o sa observati ca unul si acelasi judecator are 5 cauze penale, 3 civile si 6 de contencios administrativ. Si intrati acolo si asteptati sa vina contenciosul administrativ.Uneori, in unele state din America , sistemul este organizat asa :ca acuma, judecatorul cutare judeca numai contencios si colegul lui civile, iar apoi se schimba dupa 5 ani.B) Sistemul judecatorului administrativ specific sistemului francez Dualitate de sistem de jurisdictie. Daca vreti sa vedeti un litigiu de civil sau penal, mergeti la instantele obisnuite, tribunale, curti de apel si in varf curtea de casatie a Frantei. Daca vreti sa vedeti un litigiu de contencios, mergeti in alta locatie. Sunt alte instante. Exista tribunalul administrativ in paralel cu tribunalul obisnuit , exista curtea administrativa de apel si exista consiliul de stat in varf. Adica alta instanta suprema. Sunt doua tipuri diferite de instante. C) Sistemul mixt specific sistemului german Exista si la noi. Litigiile de contencios se solutioneaza de catre instantele obisnuite, adica nu avem doua randuri de instante, dar in cadrul carora sunt organizate sectii speciale, adica divizarea exista dar nu e totala. Mergeti la Tribunal, dar cautati sectia de administrativ. Mergeti la curtea de apel , dar cautati sectia de contencios administrativ si asa mai departe.Exista insa si criteriul subsidiar, calificarea judecatorilor. Acum 6, 7 ani exista o idee in sensul ca , sa se infiinteze si la noi tribunale administrative si curti administrative de apel. Daca sistemul s-ar fi realizat, dar nu s,a realizat. Ce sistem am fi avut? Ar fi fost sistem mixt, dar mai aproape de sistemul administrativ.

Conditiile de admisibilitate ale unei actiuni in contenciosul administrativ !

In practica, sau la examen, aveti o speta si sigur ca una dintre intrebari este sa dati solutia si sa o motivati. Cum dati solutia? Verificati conditiile de admisibilitate.Daca toate conditiile sunt indeplinite, actiunea va fi admisa, daca nu, solutia este respingerea cererii. Litigiul se naste intre doua parti.Partile: reclamantul care-l da in judecata de parat. Aceasta este actiunea in contencios administrativ.Reclamantul trebuie sa aiba o pretentie. Aceea pretentie formeaza obiectul actiunii in contencios administrativ.Ce vrea reclamantul de la parat? Vrea sa se anuleze un act, sa primeasca despagubiri si asa mai departe. Specificul actiunii in contencios administrativ : inainte de a ajunge in fata instantei, trebuie sa urmezi o procedura prealabila. Intai procedura prealabila, apoi ajungi in fata instantei. Conditii: 1. Referitoare la reclamant2. Referitoare la parat3. Referitoare la obiect4. Referitoare la procedura

Reclamantul Capacitatea procesuala : parte a capacitatii civile aptitudinea unei persoane de a sta ca parte intr-un proces. Este o aptitudine abstracta, fiind o parte a personalitatii juridice. Art. 2 din legea contenciosului administrativ: actiunea in contencios o poate face persoana vatamata. Sunt asimilate persoanei vatamate printre altele si grupuri de persoane fizice fara persoanalitate juridica, titulari ai unor drepturi si interese legitime private.Calitatea procesuala activa : acea insusire, conditie pe care trebuie sa o indeplineasca un subiect de drept pentru a putea fi reclamant intr-un anumit litigiu. Contenciosul subiectiv se intemeiaza de regula pe art. 1 (1) orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau... In concencios administrativ nu trebuie sa ai o calitate speciala pentru a putea actiona.Interesul : un avantaj, un beneficiu pe care reclamantul l-ar obtine de pe urma admiterii actiunii. Interesul procesual trebuie sa existe la introducerea actiunii si trebuie sa se mentina pana la pronuntarea hotararii. Interesul procesual trebuie sa fie legitim ( acel interes care nu este contrar unei norme in vigoare- interes pe care legea nu il interzice).

Curs 2 Conditiile de admisibilitate a unei actiuni in contencios administrativ vizeaza cele patru elemente fundamentale : reclamantul, paratul, obiectul si procedura. In sens larg actiunea in contencios administrativ este o actiune asa-zis civila. Ce inseamna in sens larg actiune civila?In sens larg e civil tot ce nu e penal,e civila orice actiune careia i se aplica ca norma procedurala cadru Codul de Procedura Civila. Intrucat actiunea in Contencios e o asemenea actiune,inseamna ca si actiunii in Contencios i se aplica in subsidiar Codul de Procedura Civila.Si atunci,conditiile referitoare la reclamant ,in primul rand,trebuie sa fie acelea din Codul de Procedura Civila,insa,fiind in contencios,aceste conditii sufera niste modificari importante. Mai intai vom trata o paralela intre conditiile generale din Codul de Procedura Civila si conditiile speciale din Contencios Administrativ.In 15 februarie 2013 a intrat in vigoare un Nou Cod de Procedura Civila. Traditional,in CPC sunt instituite trei conditii : capacitatea,calitatea procesuala activa si interesul. O sa incepem cu trei spete care sa ilustreze in mare cele trei conditii.Prima speta : prin anii 1991 1992 in acel interval de timp in care erau zorii democratiei si prin urmare abuzurile erau mai dese poate decat astazi,un grup de cetatenii vrea sa infiinteze ASOCIATIA NATIONALA PENTRU DOVEDIREA ABUZURILOR.Potrivit legislatiei la vremea respectiva, ca sa primesti si statut de autoritate publica aveai nevoie de autorizare de la Guvern.Formuleaza cerere pentru a primi aceasta autorizare si Guvernul sau nu raspunde nimic sau refuza si atunci fac actiune in Contencios Administrativ pe aceasta asociatie,care evident inca neavand autorizatia nu avea personalitate juridica.Cauza ajunge la Curtea Suprema de la vremea aceea, sectia de Contencios Administrativ care da urmatoarea solutie irevocabila: se respinge actiunea ca fiind formulata de o persoana fara capacitate juridica civila.Ramane sa vedem daca e corecta si ce ar fi trebuit sa faca persoanele in cauza.A doua speta: la alegerile publice locale din anul 2000,intr-una dintre comunele din tara unul dintre consilieri,pe varii motive este invalidat de catre consiliu.Potrivit legii 215,consilierul vatamat prin invalidare poate formula actiune in contencios in termen de 5 zile de la data cand i s-a comunicat invalidarea.Acesta nu face niciun fel de actiune insa acest consilier avea o persoana in intretinere,majora,persoana respectiva face ea actiune in contencios administrativ impotriva actului de invalidare.Cel aflat in intretinere avea interesul ca,probabil tatal lui, sa aiba venituri cat mai mari.Printre altele,unul dintre veniturile sigure era indemnizatia de consilier.Prin urmare el avea interesul ca tatal sau sa ramana consilier ca sa obtina indemnizatia,ca el sa poata lua o parte din aceasta.Instanta da urmatoarea solutie: respinge actiunea pe motivul ca nu are calitate procesuala activa in sensul ca nu este consilier.Textul spunea : consilierul vatamat poate face actiune in contencios.Ultima speta: acum vreo 10,15 ani o persoana a formulat actiune impotriva Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si Clujului solicitand obligarea acesteia sa se abtina de a mai bate clopotele duminica la ora 12 pentru ca locuieste in piata si o deranjeaza la masa sunetele si vrea sa manance in liniste. Acestea sunt spetele de la care o sa pornim sa discutam despre cele trei conditii in procedura civila dupa care sa le particularizam in contencios. Prima conditie, capacitatea.Ce inseamna capacitate civila in general?O aptitudine generala si abstracta de a avea drepturi si obilgatii putand intra in diverse raporturi juridice civile.Ce vrea sa insemne capacitatea procesuala civila,care e o parte a capacitatii generale civile?Aptitudinea de a sta ca parte intr-un proces,introducand actiuni sau aparandu-te,de la caz la caz.Ceea ce trebuie sa retinem e ca capacitatea este o aptitudine abstracta ,adica posibilitatea unei persoane de a fi parte in orice fel de proces,in general.Ca regula,eu personal daca pot fi parte in procesul cutare,pot fi parte in toate procesele si daca nu pot fi parte intr-un proces nu pot fi parte in niciun fel de proces.Capacitatea este de folosinta si de exercitiu.Persoanele de peste 18 isi pot face singure actiunile,cele sub 18 ani isi fac actiunile fie prin reprezentanti fie asistati daca au intre 14 si 18 ani.Nu exista din punctul acesta de vedere nicio diferenta in contencios. Revenim la speta cu ASOCIATIA NATIONALA PENTRU DOVEDIREA ABUZURILOR.Este corecta solutia?Capacitatea si ideea de capacitate este strans legata de aceea de personalitate juridica.Daca nu ai personalitate juridica nu ai capacitate,in mod normal asa a gandit si Inalta Curte.Ceea ce nu e corect in speta este faptul ca nu e luata in considerare teoria capacitatii de exercitiu anticipatala persoanele juridice.Adica au acea capacitate,acea aptitudine de a incheia acte necesare infiintarii persoanei juridice.In speta acele acte necesare erau reprezentate de autorizare.Prin urmare persoanele respective au facut cerere la Guvern pt acea autorizatie,daca li s-a refuzat,actiunea in contencios era singurul remediu pentru a obtine aceasta autorizatie.Prin urmare aceasta actiune intra in notiunea de capacitate anticipata pentru ca era necesara pentru dobandirea personalitatii juridice depline.Deci,in temeiul capacitatii anticipate,sa nu uitam ca exista si asa ceva defapt solutia trebuia sa fie invers.Cum se putea face altceva ca sa nu ai probleme asta daca,in calitate de avocat nu te duce mintea sa invoci capacitatea de exercitiu anticipata?Reclamant putea fi nu cel fara personalitate,in speta asociatia, ci toate persoanele fizice care s-au asociat sau o parte din ele,care ar fi invocat ca li se incalca dreptul la asociere. Calitatea procesuala activa: In general in procedura civila cine poate introduce o actiune?Ce inseamna in primul rand calitate procesuala activa?Inseamna o aptitudine,dar de data asta nu abstracta,ci concreta de a fi parte,mai exact de a fi reclamant intr-un anumit litigiu.In general calitate procesuala activa are cel caruia i-a fost incalcat un drept in general daca vorbim de drept civil.Daca cineva a suferit o fapta ilicita,victima faptei ilicite,poate creditorii lui si asa mai departe.Deci problema calitatii este legata de problema interesului despre care o sa discutam in continuare.Exista insa situatii si in procedura civila cand se cere o calitate speciala pentru a actiona,pentru ca asa cere textul si daca nu ai acea calitate nu ai cum sa faci actiunea si asa se deosebeste calitatea de interes.Cea mai cunoscuta situatie pentru care iti trebuie o calitate speciala pentru a actiona intr-un litigiu civil este atunci cand se invoca nulitatea relativa.Norma care instituie nulitatea relativa o instituie pt a proteja anumite persoane,de pilda minorii.Majorul care a contractat cu un minor ar putea avea interesul sa desfiinteze vanzarea pt ca de pilda i-a vandut unui minor un bun cu un anumit pret iar dupa un an sau doi piata a crescut si pretul s-a dublat.Ar putea cere desfiintarea pe motiv de minoritate,sa isi ia bunul inapoi si apoi sa il vanda la dublu.Acesta nu poate totusi sa faca asta,instanta spunandu-i ca da,are interes dar nu are calitate pentru ca textul legal spune la cererea minorului iar acesta nu e minor.La fel e si in cazul vanzarii facuta de un sot fara consimtamantul celulialt sot,vanzarea putand fi desfiintata doar de sotul necontractant;vanzarea facuta cu incalcarea drepturilor de preemtiune ale vecinilor,statului,etc poate fi desfiintata intotdeauna doar de titularul dreptului de preemtiune.Acestea sunt situatiile in care trebuie sa existe o calitate speciala a reclamantului. Interesul: Ce inseamna interes de a actiona? Folosul pe care l-ar obtine reclamantul in ipoteza teoretica a admiterii actiunii lui.Foarte rar se intampla sa existe actiuni fara niciun fel de interes in sensul ca cine promoveaza actiuni fara sa obtina nimic cu siguranta e dus cu pluta.Un judecator find de serviciu la registratura,vine o doamna care face o cerere de chemare in judecata care suna in felul urmator: subsemnata cutare prin prezenta va solicit sa constatati ca eu sunt adevaratul Isus Hristos si nu vecina mea numita cutare pe care o chem in judecata.Daca aceasta actiune s-ar fi admis reclamanta nu ar fi obtinut nimic ( )) ) . In general e foarte greu sa gasesti o actiune fara interes insa un interes veritabil trebuie sa indeplineasca mai multe conditii : sa fie actual,sa fie serios,etc.Exista o conditie care ne intereseaza : in procedura civila se spune printre altele ca interesul trebuie sa fie legitim.Ne intereseaza pentru ca aceeasi sintagma interes legitim o foloseste si LCA si atunci de intereseaza sa stabilim daca interesul legitim din procedura civila e unul si acelasi lucru cu interesul legitim stabilit de LCA.Ce inseamna in primul rand in viziunea teoreticienilor civilisti si de procedura civila notiunea de interes legitim?Se spune asa: interesul legitim este acel interes care nu este prohibit de lege.Observam ca este o definitie negativa nu este prohibit de lege.Exemplul traditional pe care il dadeau inca din anii 60-70 e in felul urmator : imaginati-va o persoana care se afla in intretinerea de fapt a alteia.Ceea ce este important este ca intre cele doua persoane nu exista niciun raport juridic,adica nu exista nici o obligatie legala nici una contractuala de intretinere.Cel care presta intretinerea decedeaza ca urmare a unei fapte ilicite(accident de circulatie,omor,etc.).Se pune problema,cel care primea intretinerea de fapt are dreptul la despagubiri din partea autorului faptei ilicite?Si aici discutiile sunt in felul urmator: unii spun ca da ca asa e echiatbil ca el a pierdut ceva,altii spun ca nu,nu are dreptul la despagubire pentru ca avea un simplu interes si atunci neavand un drept vatamat nu are dreptul la despagubire.Jurisprudential la inceput,apoi si doctrina a admis,pe ideea ce avem un interes extrem de larg neprohibit de legi asemenea actiuni si acum prin noul cod civil chiar s-a stabilit ca o astfel de persoana este indreptatita deci acest interes legitim s-a transformat intr-un veritabil drept prin lege. Insa daca in acelasi exemplu nu era vorba de un raport de intretinere,daca cel care este victima faptului illicit,adica cel lovit de masina,asasinat s.a.m.d era sa zicem un consumator de droguri cel care-I furnizeaza droguri nu poate sa faca actiune si sa spuna si-a pierdut un client,si-a pierdut profitul,deci cel care l-a omorat pe clientul sau sa-i plateasca profitul pe care il obtinea din vanzarea de droguri.La nivel theoretic acest interes este vadit nelegitim pentru ca in general de prohibit de legi si sa consumi sis a vinzi droguri. CONDITIILE REFERITOARE LA RECLAMANT IN VIZIUNEA LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIVConditia capacitatii ca principiu ramane la fel ca in civil,adica reclamantul in mod normal ar trebui sa fie o persoana fizica sau juridica.Chiar daca la nivel general conditia capacitatii ramane aceeasi din procedura civila,la nivelul LCA exista o exceptie aparenta si extreme de discutabila si anume grupul de persoane fara personalitate juridica.Avem art 2(1) lit.a care ne spune ca persoana vatamata este orice persoana titulara a unui drept sau a unui interes legitim vatamata printr-un act administrativ si ca este asimilat persoanei vatamate si grupul de persoane care pe de o parte nu are personalitate juridica dar este titular de drepturi si interese legitime private pe de alta parte.Daca acest text era in vigoare cand s-a judecat acea cauza cu Asociatia Nationala pentru dovedirea abuzurilor nu am fi avut nicio discutie.Care e problema daca discutam la nivel teoretic,abstract aceasta prevedere este un paradox,o contradictie de termeni.Notiunea intermediara intre drept si interes legitim si personalitate juridica este patrimoniul.Nu ai personalitate juridica cu siguranta nu ai patrimoniu.Daca nu ai patrimoniu atunci ce drepturi sa se vatame?Daca esti titular de drepturi inseamna ca ai si un patrimoniu,ai patrimoniu,inseamna ca in mod normal ai personalitate juridica deci nu pot fi fara.In practica textul de fapt doar simplifica niste actiuni,de exemplu 50 de oameni fac o asociatie si pot sa faca actiune in contencios chiar daca nu au niciun fel de personalitate juridica.Acest text doar asa ar putea fi interpretat corect in sensul ca titulari sunt membrii grupului nu grupul in sine pentru ca daca grupul nu are personalitate juridical nu are in ce sa fie vatamat. Calitatea : ne uitam la art 1 din LCA si de acolo desprindem regula in contencios:cine are actiune in contencios? Orice persoana fizica sau juridica.Cu alte cuvinte de aici putem observa,ca regula,pentru reclamant ca nu trebuie sa aiba o calitate speciala.Calitatea procesuala activa presupune o calitate speciala(sa fie minor,sot,etc.).In contenciosul administrativ regula este ca nu trebuie niciun fel de calitate speciala.O autorizatie de construire a unui bloc langa aeroport-actiune,la nivel de calitate poate sa faca oricine.Conditia este sa iti justifici interesul,doar atat,in rest nu are importanta.Prin exceptie,exista texte speciale care instituie o anumita calitate speciala a reclamantului.Legea 215/2001 a administratie publice locale e un bun sediu al materiei de exemplificat.Textele ne spun,in materia invalidarii primarilor,ai consilierilor locali sau judeteni,a incetarii mandatelor acestora ,de exemplu: consilierul vatamat poate formula actiune in contencios administrativ si in ce conditii poate formula aceasta actiune.Sunt niste elemente specifice ale aceste actiuni in contencios.In asemenea situatii reclamantul trebuie sa aiba o calitate speciala pe care o prevede legea: primar,consilier,s.a.m.d adica avem situatia de exceptie care cel putin in mod aparent deroga de la regula.Regula generala este oricine,in anumite situatii speciale nu oricine ci numai cei care au si calitatea speciala.Ca o norma de exceptie sa poata deroga de la o norma regula conditia este ca aceasta sa aiba o forta juridica cel putin egala cu a normei reguli.Nu putem deroga prin hotarare de consiliu local,de exemplu,de la lege.Textele speciale sunt in principiu in legea 215.Aceasta lege are forta juridica de lege organica.Regula orice persoana fizica sau juridica am regasit-o in art.1 din LCA care e tot o lege organica,deci aparent raspunsul este ca pana aici au forta egala si prin urmare este posibil,dar din pacate pentru aceasta ide,regula aceasta nu figureaza numai in art.1 al LCA ci si in art. 52 din Constitutie.Defapt art.1 din LCA reia prevederile art 52 din Constitutie si atunci regula aceasta ca orice persoana fizica sau persoana vatamata poate face actiune in contencios administrative impotriva actului care o vatama are forta constitutionala.Problema este ca aceasta exceptie are forta inferioara,deci se pune problema neconstitutionalitatii.Este acest text constitutional sau nu?Sunt doua operatiuni prin care putem verifica.Prima operatiune este sa le comparam.Acestea par a fi contrare.Cand exista macar aparenta de contrarietate,singura situatie in care nu neaparat este neconstitutionala-neconstitutionalitate conditionata-de interpretare,in sensul ca la nivel de interpretare textul sa poata sa presupuna doua interpretari,una constitutionala,una neconstitutionala si atunci textul in continuare va ramane in vigoare dar va trebui sa fie interpretat in sensul in care convine nu contravine Constitutiei.Prima interpretare care aparent ar fi neconstitutionala ar fi in sensul evident si anume in situatiile acelea consilierii pot face actiune si ceilalti nu.Asta ar fi neconstitutional in interpretare pentru ca ar bloca accesul unor persoane vatamate la contencios.Alta interpretare ar fi ca este o diferenta de procedura.Intotdeauna textele speciale instituie si o procedura speciala:ai actiune in 5 zile,te judeci in 30 de zile,se da solutie irevocabila,instanta competenta e una,procedura prealabila nu trebuie,prin urmare daca introduce actiune o alta persoana decat cea cu acea calitate ea nu se va prevala de textul special din legea 215 ci de LCA si prin urmare evident ca pentru ea termenele sunt cele obisnuite,trebuie procedura prealabila,exista si recurs,s.a.m.d,deci e o alta procedura.Trebuie sa retinem,ca aceste exceptii,cand exista o calitate speciala sunt defapt exceptii numai in aparenta in sensul ca cei care au acea calitate speciala au si o procedura speciala la indemana.Ceilalti insa intotdeauna in temeiul art.52 din Constitutie vor avea actiunea in Contencios obisnuita.

Trecem la a treia conditie:Intersul reclamantului de a actiona.Prima interbare: oare acest interesa procesual, chiar asacum e vazut el legitim, adica nepohibit de legi, ar fi sufficient pentru o actiune in contencios administrativ?Traditional, adica inca de la izvoarele dreptului administrative, prin anii 1800 dacanu ma insel, asa 1880, raspunsul a fost nu, si dreptul administrative pratic care la noi a durat exact pana acum 9 ani, spuneau nu-I sufficient un simplu interes chiar asa legitim cum este el, reclamantul terbuie sa fie vatamat intr-un drept subectiv.Si sa pornim de aici: sa vedem de ce la inceput a existat aceasta diferenta. Va reamintesc speta si Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului , reclamantul avea un interes sa formuleze actiunea? Da! Ce obtinea daca I s-ar fi admis? Nimic ca era.. nu-I asa? Bun1 chestia asta este prohibita de lege? Nu! Bun! Intrebarea este, fara sa stiti prea multa teorie legata de contencios-administrativ : vi se pare normal sa se admita actiunea? Ganditi-va la o alta ipoteza. Asta nu-I speta din practica: ambele formuleaza actiunea sa fie consatatata politia si salvarea ca noaptea sa nu mai circule pe strazi cu soneria, cu alarma, pe om pt ca are dreptul la liniste la viata private, si asa mai departe , theoretic sunt niste texte constitutionale , da?! I s epoate admite o actiune? Chiar fara sa stiti teorie . Bun, Nu! Si n-o s-o admita nimeni . Bun dar vezi! Nici nu poti sa respingi o actiune in contencios in mod arbitrar , nu ca nu vreau, nu ca nu-I de bun simt, nu ca nu mi se pare normal , niciun judecator n-o sa scrie asa, da! Si atunci ar trebui create o teorie . pe lang interesul asta procesual simplu , de fapt in spate reclamantul tebuie sa sufere o vatamare mai importanta , si care-I explicatie, care-i diferenta de tratament inter o actiune in contencios is o actiune civila propriu-zisa? Aciunea civla are in spate dreptul civil , ii aceeasi explicatie, distinctia dinter dreptul administrativsi dreptul civil , chestier despre care am discutat anul trecut. Bun! Dreptul civil e un drept al, cuvantul in jurul caruia graviteaza dreptul civil este (particular, nu , nu-ti spune nimic, consimtamantul e o aplictie, si aaia e o alicatie, mai aproape de adevar, in afara de asta, da ptuteti sa ajungeti toti e acolo. Sa ..fraternitate) deci dreptul civil este un drept al , dar n-am mai discutat o data? Ma rog, asa.., ce poti face in dreptul civil? Tot ce nu e interzis de lege, prin urmare dreptul civil e un drept al LIBERTATII, bineinteles, poti sa inchei ce fel de contract, cand vrei, cum vrei, cu cine vrei, poti sa inchei daca vrei in limitele stabilite de legi, eh! Cum dr civil e in general un drept al libertatii, bineinteles cainteersdul pe care l aperi in spate este legitim, daca, si asta I definitia civilista, nu e prohibit de legi, at e legitim pt ca legea aici promoveaza libertatea bun! In contenciosul administrative ii o diferenta fundamental , si anume , dreptul administrative dimpotriva e un drept al constrangerilor. Ma rog al inteeresului public, iar pt cetateni este un drept al constrangerilor care se intampla prin puterea publica, da! Prin urmare vedeti una este sa promovezi un interes legitim in dreptul civil si alta este sa vrei sa anulezi un act admin care pana la proba contrara se presupune ca ce? Se presupune ca ar satisface sau ar urmari realizarea unui interes public, da? Si atunci , vedeti, exista si acte administrative ilegale care a urmarit un interes public, va dau numai un exemplu, ganditi va la niste acte e rechizitie a unor bunuri mobile facute de o persoana necompetenta , da? Prefectul organul competent, poate e demis si nu exista nici subprefect, ce sa facem? Poi nimic! Primarul cu forta vine si zice rechizitionat, actul e legal? Nu , ca e emis de organul necompetent, dar este in interese public? Poi da, ca altfel s-ar putea ca asa o comunitate sa fie rasa de o calamitate de pe suprafata pamantului.Deci! Vedeti, si atunci ca sa il inlatur din ordinea juridical, un asemenea act admin care se presupne ca e emis in interes public, doctrina vine si spune ca nu e sufficient un asemenea interes procesual slab, trebuie sa justifici o vatamare mai grava , primul pas a fost un drept subiectiv. Dupa care intr-adevar in sistemele occidentale si apoi ne-am aliat si noi, asa ! notiunea asta a fost extinsa si la aceea relative vecina, sau sa-i spunem asa, interes legitim.Dar! Asta nu echivaleaza cu acest interes legitim, o sa vedem cand ajungem sa le definim, deci! Vedeti, cu alte cuvinte, ca sa poata actiona in contencios admin, si ne-o spune art 1: ce se considera vatamat intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, ce o sa discutam noi in continuare este ce ins fiecare dintre aceste notiuni, bun! Ce inseamna un drept subiectiv? Asta ar rtebui sa stiti toti, de la, iarasi, TGD, ce inseamna un drept subiectiv? Vom discuta in continuare distinctia dinter drept si interes:Ce inseamna drept subiectiv? N-ati invatat la ncii o materie pana acuma? ( o doamne) va repet, eu nu neaparat ca sunt adeptul definitiilor formale dar nici nu stiti ce e aia? Prin ce se caracterizeaza un drept? E o prerogative pe care o are cineva, o facultate pe care o are cineva, poti sa faci ecva! Da? Dar atat? Deci, dreptul se caracterizeaza prin (foarte multe discutii etc) dreptului subiectiv ii corespunde intotdeauna si o obligatie corelativa a cui? A cui? A subiectului pasiv daca exista sau a statului sau o societatii in general, dupa natura dreptului, daca e drept real e intr-un fel, daca e drept de creanta e intr-un alt fel etc, iar ceea ce conteaza este ca pe deoparte dreptului subiectiv ii corespunde o obligatie corelativa a altcuiva fie a statului fie a altei personae, mai departe, altfel incat daca acest drept nu este respectat sau nu este realizat de la caaz la caz de buna voie acest drept are la , poate fi protejat cu ajutorul fortei de constranegere a statului, astea sunt trasaturie clasice , traditionale ale dreptului civil. Nu are nici o obligatie corelativa si nu are nici forta de constrangere a statului.Imaginati-va urmatoarea, hai sa-I zic, nu speta , exemplu. Ca stiu eu, domnul de la Xerox, domn sau doamna, nu stiu ce e , ar avea stiu eu, ar avea pe langa Xerox, din alea de vanzare ar avea si un Ferrari de vanzare la 1000 de lei , exemplul e absurd dar asa o sa intelegi cred ca mai bine , distinctia dinter drept si interes, cine din sala asta ar avea interesul sa cumpere un Ferrari cu 1000 de lei? Poi daca va pun sa ridicati mana , cred ca ar ridica mana toata umea chiar daca n-are carnet, pt ca il vinzi, si ramai cu banii, nu? Are cineva vreun drept asupra acelui Ferrari? Da sau nu? Nununu, nu ne ineterseaza proprietarul, dinter noi toti cei de aici, are cineva und rept asurpa acelui bun? Nu! Toti au simple interese, adica cine o sa-l cumpere? Daca se da anuntul acuma afara , stiu io, cine o sa-l cumpere? Cine ajunge primul, nu-I asA? Cine ajuge primul da banu si isi ia masina, ce putem sa spune ca a facut cu inetersele celorlalti? Le-a incalcat! Nu-I asa? E adevarat? =)))) e adevarat sau nu e adevarat? Adica ceilalti nu mai vad nciiun Ferrari, da? Bun. Pe cand cel cae l-a cumparat ce se intampla , interesul lui s-a tranformat in drept. Pana cand ai dobandit autoturismul aveai un simplu interes, o vocative extreme de abstracta si numai cine a ajuns sa-l cumpere, intersul lui se tranforma in drept subiectiv, si daca altul ia masina ce se intapl? Spunem ca I s-a incalcat dreptul si spunem ca exista forta de constrangere a statului, ceilalti au un simplu interes, nu-I asa? Bun! Deci pana acuma e clar acre e diferenta din ter drept si interes? Cumsa va spun? Stiti sau a ti inceput sa observati ca o sa va dati seama si mai bine peste 2-3 ani ca societatea asta in realitate e o jungle si fiecare in niste limite care ajunge primul la ceva isi satisface interesul si alalaalt nu, eh! Statul intervine si protejeaza in principiu drepturile, in principiu, eh acuma interbarea este ca acelasi exemplu, ce inseamna notiunea esentiala de interes legitim>? (nu stiu cine o sa invete si partea asta) In aceeasi speta intrebarea este cine ajunge primul sa cumpere masina? Cine alearga mai repede , e interzis sa alergi mai repede decat altii? Da? Nu! Deci pana aici e un soi de hai sa-I zic asa libera concurenta, da? Bun! Dar intrebare: daca stiu io geamurile astea sau stiu eu de pilda unul sau doi sau 5 dinter voi care ar alerga foarte repede ar fi sechestrat, ar primi un par in cap, da? Incat sa nu mai poata alerga si sigur din cauza asta n-au ajuns sau nici macar nu au avut sansa sa incerce sa cumpere , e acelasi lucru ca pana acuma? Da sau nu? Nu chiar!Prin urmare, vedeti, si ajungem aici sa dam alt exemplu:In general inetresul legitim, vedeti? Interesul este protejat d eforta de constrangere a statului , de ce ? Pt ca dreptul asta in primul rand este prevazut de o lege si daca incalci dreptul respective implicit incalci si legea, in general, inetersele simple nu sunt prevazut de nici un act juridic, si prin urmare incalcand acel ineters nu incalci nimci si actiunea ta e licita ca principiu, se poate intampla uneori, ca un asemenea interes sa fie incalcat printr-o actiune ilicita si atunci, la nivel teoretic, unii au venit si au spus: din momentul ala pt ca nu e echitabil (daca e vb) ca cineva sa suporte sa fie subiectul unei actiuni ilicite, interesul sau se legitimeaza, devine unul licit si asta e definitia de aici..Interesul legitim= un interes care, in idea protejarii starii generale de legalitate, merita protectie.In general, interesul poti sa il incalci ca nu se intampla nimic, dreptul va primi despagubire, in caz de incalcare indiferent daca actiunea care il incalca e licita sau ilicita. Situatia asta intermediara de interes legitim poate primi despagubire numai daca actiunea care il incalca este ilicita. Din punctul asta de vedere, avem asa o ierarhizare . De exemplu dr de proprietate..cum se poate incalca printr-o actiune ilicita? Printr-un act adm, printr-un fapt civil..n-are importanta vine cineva , imi distruge gardul, intra si construieste pe terenul meu , fara acordul meu..ii o incalcare ilicita a dr meu de proprietate? Da! Se poate incalca si printr-o actiune licita dr de proprietate, in cazul exproprierii si in cazul exploatarii resurselor subsolului ( constitutia presupune acestea). Ex: la mine in gradina se gaseste uraniu, teoretic, pot sa fiu expropriat, dar autoritatea nu are niciun interes pt ca exploatarea poate dura 2 anifapt pt care nu ma va expropria, ci intervin acolo, exploateaza si pleaca. Mi s-a incalcat dr de proprietate? Da, exercitiul atributelor dr de propritate sunt perturbate (nu pot sta cu cortul in gradina), avand un drept, am dreptul la despagubire. Vatamarea dreptului indiferent daca e printr-un act ilicit sau licit presupune despagubire. In schimb, vatamarea interesului legitim va presupune despagubire numai daca faptul sau actul respectiv este ilicit. Ce inseamna in viziunea legiuitorului interesul legitim? Art 2(1) lg cont.adm lit p) si r) interesul legitim este de doua feluri:1. Privat= legate tot de notiunea din dr civil; dr subiectiv viitor si prefigurat(previzibil)- notiuni incerte- previzibil, prefigurat=trebuie sa aiba un anumit grad de certitudine, nu asa o simpla espectativain exemplul nostru cu ferarri , cel care nu ajunge primul , are un dr subiectiv viitor? Nu prea, pt ca speranta lui nu se bazeaza pe nimic . Nu poti avea speranta ca tu ajungi al doilea si pe primul il calca masina. Alta ipoteza: ferarriul se vinde nu de un particular, ci de o autoritate publica, obligatoriu se vinde la licitatie, se inscriu 5 care intrunesc conditiile, dupa care se liciteaza care da mai mult, unul din cei 5 rezolva cu Comisia ii descalifica pe restul, sau tine cu 2h mai repede licitatia ca ceilalti sa nu afle cei care au fost vatamati si nu au reusit sa cumpere ferarriul (exista vicii acolo) sunt titularii unui interes simplu sau a unui interes legitim? Interesul a fost vatamat printr-o fapta ilicita( aranjamente la licitatie) ..dpdv al teroriei generale interesul a devenit legitimdpdv al definitiei legale avem interes legitim privat? Adica pentru unul din cei 5 se poate spune ca interesul e un drept viitor si prefigurat? Ce sanse avea x care nu apucase sa participe la licitatie sa si castige ?0% daca apucase sa participe = 20% daca putea sa participese deduce un oarecare grad de certitudine trebuie sa ai sansa de a participa in conditii legale!! Dreptul subiectiv viitor si prefigurat inseamna interes legitim privat. Prin urmare, interesul legitim privat se leaga de acele proceduri in dr adm , care tind sa se definitiveze prin dobandirea unui veritabil drept subiectiv, chiar daca pana la urma nu o sa se intample asa..dar exista un inceput de drept subiectiv. Atunci, in ipoteza asta , putem avea interese legitime private: participarea la licitatie, participarea la concursuri( functionari publici), etc. Pana la intrarea in vig a legii 554/2004 , se aplica legea 29/1990 care la art. 1 zice: pt apararea drepturilor subiective. Era celebra speta cu bibliotecara: se scoate la concurs un post, 2 pers participa. Cea de pe locul 2 formuleaza actiune impotriva deciziei de numire a contracandidatei sustinad niste motive de nelegalitate . Solutia ICCJ din 1995: se respinge actiunea pt ca cea care a ajuns pe locul 2 nu are un drept vatamat, are doar o vocatie, deci nu are actiune in contecios administrativ. Daca e doar ideea cu dreptul subiectiv ,la nivel teoretic e in regula Aceeasi speta in extenso: bibliotecara castigatoare a avut un mic avantaj: presedintele comisiei era directorul scolii, sotul ei . Solutia e fundamental gresita, lucrul acesta s-a invocat. Tocmai de aia sistemele occidentale au renuntat la ideea stricta de drept subiectiv. In speta noastra , constructia putea fi in felul urmator: cand ea s-a inscris la concurs, avea dr constitutional la egalitate in fata autoritatii publicein speta nu era legalitate ci o prezumtie puternica de inegalitate..defapt tot un drept se vatama, dar daca ne gandim la dreptul ulterior de a ocupa o functie , avem numai un interes legitim privat. Deci, daca ne gandim de ex ca cineva de pe strada face actiune in contencios : nu e corect , celalalt trebuia sa castige => un tert nu poate justifica un drept subiectiv incalcat, nici un interes legitim privat. Singurul lucru care l-ar putea justifica totusi, ar fi un interes legitim public .

2. Public (lit. f )=un interes care vizeaza ordinea de drept, democratia constitutionala, dr si libertatile, etc in speta avem si un interes legitim public? Luam alt ex: 2 care candideaza pt postul de prefect, guvernul numeste pe cel de-al doileanoi toti din judetul CJ avem interesul sa avem cel mai tare prefect( al doilea) => avem actiune in CA ( asa ar parea) doar ca lg 554 vine si face inca o precizare la articolul 8 (1 indice1 ) : pers fizice si jur de dr privat pot face actiune in CA numai daca prima data invocam incalcarea unui dr sau int leg privat si ne mai aparam si invocam incalcarea unui int leg public nu poti face actiune in CA intemeiata exclusiv pe vatamarea unui interes legitim public. Daca nu ne covine prefectul numit : putem vb cu prefectul sa faca el actiune, putem sa justificam un interes privat( e destul de greu) , am putea sa facem o asociatie (mai vedem la cont obiectiv) si sa facem pe aceasta P.J care ar putea primi si statut de utilitate publica, sa formulam actiuni in CA pe care nu trb sa justificam neaparat si vatamarea unui interes personal. De ex : In materia autorizatiilor si certificatelor de urbanism ( rosia montana) justitia le anula pt ca erau asociatii , formate din oameni care nu aveau treaba cu rosia montana( nu locuiau acolo) si care nu trb sa justifice un interes personal => numai asta e situatia in care inafara de alte autoritati competente sa formulize un contecios obiectiv, particularii pot sa apere interesul public sau interesul legitim public fara a justifica un drept sau un interes legitim privat. Alte ex( pt a intelege raporturile dintre interesul legitim public si interesul legitim privat) nu e suficient sa invoci in principal un drept sau interes legitim privat si in subsidiar un interes legitim public, ci asa cum spune art.1(1)= intre cele 2 trebuie sa existe un raport de cauzalitate. Vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Ex: ar exista norme care ar spune asa: culorile fatadelor in municipiul x trb sa intruneasca urmatoarele conditii..si sa it idea nistre reguli ..cum sa arate edifciileavand asemenea reguli clareCL din CJ adopta urmatoarea hotarare: incepand de maine toate blocurile din manastur sa se vopseasca in culoarea mov ..o pers din cartier locuieste la casa( de casa lui nu se atinge nimeni) => formuleaza actiune in CA si spune: sa anulati hotararea pt ca : arata ca naiba cartierul tot mov ce e aia regula de estetica urbana? Un interes legitim public? Instant cand se vede in fata cu actiunea: cand si cum te afecteaza pe tine ca stai la casa? Raspuns: ori de cate ori ma trezesc dimineata si ma uit in jur imi vine sa vomit, deci mi se incalca dreptul la sanatate(=dr constitutional) => actiunea NU se admite: pt ca nu e niciun drept acesta, nici macar un interes legitim, e un simplu interes. Dar daca reclamantul sta in blocul respectiv si spune: ca mi-au vopsit cu forta blocul mov si asta e proprietatea mea => ar putea fi o problema pt ca aici deja exista un dr de proprietate care ar putea fi afectat ( incalcarea nu e atat de grava -culoarea- dar totusi, macar un interes legitim exista, (trecand peste ideea de dr de proprietate) pentru ca avem niste norme care reglementeaza regulile coloristice( estetica urbana), care sunt incalcate prin culoarea mov, numai ca cel care nu are nicio treaba cu cartierul respectiv nu are cum sa faca actiune in CA, pentru ca nu-l afecteaza cu nimic, in schimb cel care e proprietar ar putea sustine cel putin un interes legitim privat si sa apere prin asta si interesul legitim public. Un alt ex ar fi : o pers care vine si spune: anulati actul x, autorizatia de construire, pt ca aceasta constructie nu are avizul conform al aeroportului CJ ( a gasit el intr-o lege), instanta: pe tine cu ce te vatama? Raspuns: cladirea e prea aproape de mine si inalta, nu mai am lumina in casa => art. 8( 1 indice 1) incalcarea interesului legitim public( citim definitia interesului legitim public) corelat cu anul 1 ( avizul conform= formalitate ce scoate in evidenta competenta, iar competenta e o forma de interes legitim public -art.2 litera r)- am gasit interesul public, cel legat de competenta il pot invoca ? doar daca in mod normal se lega de interesul meu legitim privateste legatura intre avizul aeroportului si lumina de la mine din casa? Adica daca obtineam acel aviz, aveam mai multa lumina? Nu e nicio legatura, daca insa in schimb avem urmatoarea idee: se incalca regulile de inaltime si distanta intre constructii - si aceste reguli sunt de interes public in general si din cauza asta eu nu am lumina in casa, sau cel care se muta acolo vede direct la mine in casa => mi se incalca dr la viata privata, pe langa ast, mai invoc si niste reguli care tin de interesul public. In ipoteza asta pot invoca interesul public, pt ca exista legatura intre interesul public vatamat si interesul privat. Daca de ex e vb de siguranta constructiilor ( si asta intra in ideea de interes public) daca eu sunt vecinul de langa blocul care sta sa se darame, pot face actiune si sa invoc ca se incalca normele legate de siguranta constructiilor! In schimb, daca sunt din cealalta parte a orasului, si spun: nu e corect sa avem in municipiu o asemenea cladire care sta sa se darame si poate se muta un prieten al meu acolo , ma duc in vizita la el si mor acolo => nu se poate , nu am un interes al meu, neavandu-l, nici interesul public nu poate fi invocat. Curs 3 Astazi vom discuta despre parat. Si probabil vom discuta si despre Obiect.INTREBAREA Cursului : Pe cine chemam in judecata in contenciosul administrativ (a fost la examen si va mai fi la speta).RASPUNSUL Cursului : O precizare : Exista 4 elemente. Pe care il verificam primul?Ca sa stiti daca toate conditiile sunt indeplinite, una dintre ele trebuie verificata prima, macar mental. Nu vom stii niciodata cine pe cine tre sa cheme in judecata si dupa ce procedura, decat daca stii ce se doreste. Tre sa stabilesti care e Obiectul actiunii ( ex: se vrea anularea unui act admin, se doresc despagubiri etc ) si apoi determini cine poate actiona, pe cine chemi in judecata, care e procedura. Deci totul porneste de la Obiect!!Pe titlul clasic in contencios, subiectul fara de care nu prea se poate, foarte rar se intampla sa nu existe, este ceea ce solicita reclamantul in primul rand este: anularea unui act administrativ. Daca cumva actul asta este negativ sau e un refuz atunci se spune obligarea unei autoritati publice la solutionarea unei cereri.Imaginati-va ca o persoana vrea anularea unui act de sanctionare disciplinara, e functionar public si a fost sanctionat disciplinar. Alta pers vrea sa primeasca de la faculta o adeverinta si nu i se da deci solicita obligarea autoritatii la solutionarea acestei cereri.Intrebare: pe cine cheama in judecata.Rasp: Aici avem 2 paliere. La nivel abstract (aveti art 1 in fata): Orice pers care se considera vatamata intr-un drept etc,( pana aici e vb de reclamant) ... de catre o autoritate publica. Deci in abstract paratul trebuie sa fie o autoritate publica. Cine e autoritate publica??? Dati o definite nu neaparat legala sau stiintifica : Cei care pot emite acte administrative.... Deci deocamdata nu am intrebat ce e aia autoritate administrativa.. am intrebat de autoritatea Publica...Rasp: Orice entitate indif daca are sau nu personalitate juridica care are EXERCITIUL PUTERII PUBLICE, cel putin in viziunea contenciosului administrativIntrebare: Eu personal (proful) pot sa fiu autoritate publica??? In abstractRasp: Teoretic in abstract DADeci teoretic orice pers fizica sau juridica ar putea avea acces cumva la puterea publica. Intrebare: Autoritatile publice de cate feluri sunt? Raportat la ce am inv la administrativ.Raspuns: Cele mai cunscute autoritati publice si cele mai des intalnite in contencios sunt : autoritatile administrative. Sunt 3 puteri in stat : Administrativa, Legislativa si Judecatoreasca pe langa acestea teoretic ar mai putea fi si altcineva autoritate publica si anume particularii.Autoritatile administrative dupa cum stiti , emit acte administrative scop. Aici nu e nici o probl in contencios deoarece nimeni nu o sa invoce faptul ca primarul nu poate sa apara in calitate de parat intr-un litigiu de contencios. Urmatoarele 2 ( Puterea Legislativa si Judecatoreasca) le-am divizat ca sa le vedeti mai bine. Ele au ca scop altceva. Actul lor traditional e altul si anume legea respectiv hotararile judecatoresti. Dar si astea emit uneori acte administrative care se numesc acte administrative mijloc.Si in fine particularii emit acte prin delegatie.Deci in abstract tre sa avem o autoritate publicaIntrebare : Astia (Puterile de mai sus) pot sa figureze neconditionat ca parati in contencios?Raspuns: Toti ar putea fi autoritati publice, unele mai probabil altele mai putin probabil dar in contencios vor figura ca parati numai daca in raportul juridic respectiv concret, ele se manifesta ca autoritate administrativa.Luam intai autoritatile administrative propriu zise. O autoritate administrativa se va manifesta intotdeauna ca autoritate admin? NU dar exista o prezumtie in acest sens. Adica daca stam sa ne gandim cum se manifesta primarul in general o sa raspundem ca in 95% din cazuri se manifesta ca o autoritate administrativa deoarece pune in aplicare legea sau presteaza un serviciu public sau refuza sa il presteze. DECI prezumtia este ca autoritatile administrative de obicei se manfesta ca atare.Intrebare: Puteti sa imi dati un exemplu cand o autoritate administrativa nu se manifesta ca atare si atunci nu avem treaba cu contenciosul??Raspuns: Exemplu cand o autoritate admin se manif ca un particular : Exemplu, primarul ii mandatat de municipiu cu acordul consiliului local sa cumpere un spatiu de protocol care va trece in proprietatea municipiului. Ordonanta 34 prevede in mod expres acest lucru. Se incheie un contract civil intre vanzatorul care e particular si cumparatorul care e administratia. Administratia se manifesta si ea aici ca un particular. Daca administratia nu plateste pretul, particularul se va adresa instantei de drept comun, civil pentru ca in acel raport juridic administratia e particular.O alta varianta e ca administratia sa se manifeste ca autoritate legislativa. Un sg EXEMPLU : Guvernul cand emite ordonante. Exista o procedura speciala in sensul asta dar vi se pare normal sa dai in judecata gurvernul pt ca instanta sa anuleze o ordonanta sau sa dai in judecata guvernul pentru ca el sa fie obligat sa emita o ordonanta???? Nu se poate acest lucru deoarece atunci cand guvernul emite o ordonanta, el este autoritate legislativa. Ordonanta are astfel natura juridica a legii si atunci in acea ipoteza NU poti chema in judecata guv pt anulare sau pt obligare la emitere.Intrebare: Putem chema in judecata parlamentul sau o instanta in contencios???Rasp: Da dar numai restrictiv, atunci cand ele se manifesta ca o autoritate administrativa.O instanta emite de regula hotarari judecatoresti. Poti chema in judecata judecatoria Cluj Napoca pentru a cere anularea unei sentinte in contencios administrativ?? Evident ca NU. Exista cai de atac, faci apel recurs dar Atat.In fine, particularul. Va dati seama daca un anumit particular se manifesta ca particular nu ai cum sa il dai in judecata in contencios. Regula e ca particularul nu are exercitiul puterii publice dar exista mai ales societati comerciale sau persoane care ocupa o anumita functie care pot avea exercitiu puterii publice si prin urmare daca vatama pe cineva in acea calitate atunci pot figura ca parati in contenciosul administrativ.Si atunci asa se formuleaza prima conditie :1. Paratul trebuie sa fie o autoritate publica care se manifesta ca o autoritate administrativa. Altfel nu avem contencios ci avem un raport juridic de alta natura.Intrebare: Cate autoritati administrative sunt in Romania?Rasp: In concret sunt nenumarate. De aici deriva a doua probl> Cine trebuie chemat in judecata??Aici trebuie sa vedem daca se solicita anularea, atunci va figura ca parat organul emitent. Ex: daca avem un ordin al prefectului atunci figureaza ca parat organul administrativ emitent adica prefectul.Daca e vorba de refuzul de a solutiona o cerere si se solicita obligarea autoritatii la solutionarea cererii atunci paratul e organul competent sa o solutioneze. Daca chemam in judecata un organ necompetent atunci, o sa ni se respinga cererea pe acest motiv.Intrebare: Imaginati-va ca avem un act emis de primar dar de competenta prefectului si vrem anularea lui. Pe cine chemam aici in judecata???Raspuns: Pai e anulare, cine a emis actul? Primarul. Eu vreau anulare deci chem pe cine a emis actul, deci pe primar. Chiar daca era de competenta prefectului, asta nu conteaza. E doar un viciu pe care poti sa il invoci.

Ei acuma sigur asta e doar teorie. Exista niste situatii speciale. Ce inseamna situatie speciala!!E o situatie in care fie nu astia vor figura ca parati fie ca pe langa ei vor figura si altii. Bun. Cand o sa avem situatii in care organul emitent respectiv organul competent NU va fi parat????Raspuns : Cand e reclamant!!!! Pai daca organul emitent/competent e reclamant nu mai are cum sa fie si parat deoarece nimeni nu se poate da in judecata singur!!Care sunt situatii din acestea atipice cand autoritatea publica este reclamant. Aceste situatii nu ar trebui sa existe pentru ca daca o autoritate publica se simte nedreptatita de particular isi face dreptate singura pt care are multe privilegii la indemana. Numai ca exista cel putin doua cazuri in care autoritatea publica nu are voie sa isi faca dreptate singura ci trebuie sa se adreseze unei instante. Prima situatie o gasiti la Art 1. Alin.6 din Legea Contenciosului= Situatia actelor administrative irevocabile. Autoritatea nu mai poate revoca actul dar il poate ataca in contencios. Aici cine e parat?? Normal ca numai particularul beneficiar al actului. Ex: X primeste autorizatie de la primar si mai apoi prmarul isi da seama ca autorizatia e ilegala si atunci il da in judecata pe beneficiarul actului. A doua situatie in cazul contractelor administrative. Daca cumva adminstratia formuleaza o actiune ca reclamant paratul va fi celalalt particular.Daca actul atacat este un act complex, concluzia va fi ca in instanta vor figura in principiu daca se solicita anularea, ambele organe administrative, iar daca se solicita obligarea la emiterea unui act complex, atunci pe cine chemati in judecata? Tot AMBELE. Intotdeauna ambele???Imaginati-va urm ipoteza : Ca avem un act complex care se formeaza succesiv, adica avem un aviz conform emis de organul administrativ 1 dupa care avem decizia emisa de organul administrativ 2. Vreau sa se emita actul asta in forma asta. Pe cine chem in judecata????? Pai inainte de a stii pe cine chem in judecata ce fac??? Formulam niste cereri. La cerera 1 pt emiterea avizului, pot sa primesc sau nu avizul. => Daca primesc avizul ne mai trebe decizia , iar daca organul 2 refuza sa imi dea decizia il chem in judecata numai pe al 2-lea pe cel care refuza.Dar daca organul 2 vrea sa imi dea decizia doar daca primesc avizul. Iti spune ca vrea sa iti dea decizia numai dupa ce iei avizul. Atunci il dam in judecata numai pe primul sa obtinem avizul si apoi facem o cerere la al 2lea organ. DAR exista riscul sa se razgandeasca si atunci o luam de la inceput.Se poate ajunge la acte administrative atat de complexe incat se poate ajunge si la 5 manifestari de vointa succesive. Daca este acest caz ii chemi pe toti chiar daca au fost initial de acord sa iti dea ce ai nevoie. Ca in acest mod cu o hotarare ii obligi pe toti sa se tina de cuvant, iar daca nu se opun nu mai trebuie sa plateasca cheltuieli de judecata.In fine ultima situatie este cea in care avem un act administrativ favorabil particularului. Autorizatiile de construire sunt cele mai des intalnite dar mai avem si deciziile de numire in functie, sau un concurs sau o licitatie. Avem de asemena o decizie de atribuire a unui contract. Toate aceste acte au in comun faptul ca au un beneficiar. In ipoteza asta cu siguranta ca trebuie chemat in judecata emitentul actului dar pe langa asta mai chemam in judecata si pe acest beneficiar. DE CE?Pt ca e obligatoriu. Totusi legea speciala nu spune ca e obligatoriu sa chemi si beneficiarul in instanta. Prin urmare ea se completeaza cu dreptul comun, codul de procedura civila sau cu principiile generale de drept. Unul dintre ele este dreptul la aparare. Imaginati-va ca X prin autorizatie a dobandit dreptul de a construi. Prin anularea autorizatiei el va pierde acest drept. Prin urmare inainte de a se anula autorizatie de catre instanta, deoarece particularul risca sa isi piarda dreptul de a construi, el are dreptul de a se apara. Din acest motiv il chemam in judecata si pe particular, beneficiarul aceslui act.Azi nici nu mai poti face o actiune prin care chemi in judecata numai organul emitent fara beneficiar.

II. Pe titlul subsidiar. DESPAGUBIRECand se solicita despagubiri, pe cine trebuie sa chemam in judecata IN ABSTRACT?? Pe cineva care are patrimoniu. Deci paratul in abstract trebuie sa fie o persoana juridica pt ca altfel nu are de unde sa plateasca acele depagubiri.IN CONCRET cine e persoana juridica din tara?? Trebuie sa aiba o personalitate juridica de drept public din care face parte organul emitent respectiv organul competent.Incepem cu presedintele pers juridica e administratia prezidentialaGuvernul pers juridica e tot guvernulMinistrul Ministerul de resortPrefectul pers juridica e Institutia prefectuluiInspectorul scolar judetean pers juridica e Inspectoratul Consiliul judetean- judetulPresedintele cons judetean - JudetulPrimarul Comuna , orasulPrimarul de sector Mun Bucuresti pt ca sectoarele nu au pers juridicaDaca structura din car face parte nu are personalitate juridica attunci urcam mai sus pana la un organ superior care are pers juridicaDaca avem o autoritate administrativa autonoma, in principiu are pers juridica, dar daca legea spune express ca nu are atunci chemam statul roman in judecata.Pt despagubiri pe de-o parte chemam in judecata o pers juridica de drept public. Pe de alta parte, (pt ca tot timpul apare intrebarea cine are calitate procesuala pasiva, deci cine poate fi chemat in judecata) mai putem chema in judecata conform art 16 din legea contenciosului , si pe niste persoane fizice (functionari, alesi locali). Daca avem de ex. un consiliu local care a emis un act conform art 16 ii pot chema numai pe consilierii care au contribuit la emiterea actului. In cazul votului secret ii chem pe toti prezenti la vot(care au contribuit la hotarare) in judecata . Intrebare: Ca sa raspunda trebuie ca functionarul ala sa fie coautor sau nu?? Cel care a dat un aviz poate sa raspunda sau nu??Raspuns: Legea spune ca raspunde daca a contribuit, intelectual, volitional in orice fel la emiterea actului. Ca sa fie coautor ar fi trebuit ca fara el actul respectiv sa nu fie dat. Exemplu: Secretarul, avize de legalitate. Avizele sunt consultative. Primarul vrea sa dea un aviz si il intreaba pe secretar daca e legal sau nu. Secretarul zice ca da. Primarul semneaza si apoi vine X si ii cere despagubiri ca a fost vatamat si primarul a incalcat legea. Noa aici cine suporta daunele?? Evident Secretarul pt ca era treaba lui sa stie daca este legal sau nu.!!!!!!!! Totusi nu oricine angrenat in procesul de emiterea actului va raspunde. Vor raspunde numai cei vinovati in functie de legile incalcate. Ex: pt autorizatie de constructie nu raspunde primarul sau secretarul ci arhitectul.

Noa in absract putem chema si o pers fizica si una juridica. In concret cine va fi chemat?Sunt mai multe criterii uneori chemam pers juridica uneori cea fizica:1. Solvabilitatea mun Cluj Napoca este solvabil.. comuna Ciorogarla Nu2. Depinde de perioada economica In boomul economic toti judecatorii acordau daune de sute de milioane de la bugetul de stat. Acuma ca e recesiune toti au retineri cand vine vorba de bani de la buget dar nu le pasa daca dai in judecata o persoana fizica. Aia sa plateasca daune.3. Depinde pe cine vrei sa dai in judecata: Ex: Daca esti constructor si vrei autorizatii .. si il dai in judecata pe primar ca persoana fizica te infunzi. Mai bine dai in judecata consiliul local ca pe aia nu ii intereIn practica veti aprecia voi de la caz la caz pe cine tre sa dai in judecata.PT EXAMEN : Ideea este ca atat persoana juridica cat si o pers fizica poate fi chemata in judecata si cand primiti intrebarea asta sa nu uitati nici de una nici de cealalta.

La calitatea procesuala pasiva este mereu dualitatea asta : Un organ administrativ, cel emitent sau cel competent, si o pers juridica de drept public, ori de cate ori reclamantul cere anularea sau despagubiri.Daca de ex cineva solicita anularea unei autorizatii de constructie si despagubiri, pe cine chemam in judecata? Cineva din Cluj e vatamat de vecinul care face casa peste gardul lui. Pe cine cheama? Raspuns: Pentru anularea actului se cheama in judecata organul emitent. Primarul municipiului Cluj Napoca. Pentru despagubiri pe de-o parte poate fi chemata pers juridica de drept public al carei organ emitent a emis actul, adica Mun Cluj Napoca, iar pe de alta parte poate fi chemat si functionarul vinovat si vedeti cine din speta aia ii determinabil daca e cazul. Si sa indicati temeiul legal. Daca il chemati pe functionar temeiul e art 16.Deci pt anulare si despagubiri chemi 2 autoritati pt anulare una pt despagubiri alta.Pt punctaj la examen trebuie scris asa frumos in propozitii.. Daca scrii doar primarul pierzi aproape tot punctajul !

CONDITII REFERITOARE LA OBIECT Obiectul = pretentia dedusa judecatii = ce vrea reclamantul de la instantaFie anularea unui act, fie obligarea autoritatii la solutionarea unei cereri fie obligarea autoritatii la plata unei despagubiri.Obiectul derivat Reclamantul poate sa vrea anularea a ceva care trebuie sa fie un act administrativ. Cand formulez petitia de obligare a autoritatii publi