Constela ii ie!ene, anul III, nr. 1 (9), martie 2008 30

Paul ZAHARIUC

Adev"rul despre cimitirele !i monumentele eroilor sovietici din Vaslui !i Negre!ti-târg

Moto: „Puterea corupe, dar puterea absolut corupe absolut”.

(Lord Acton) Dup cum se va vedea, ideea în l! rii unui monument la Vaslui dedicat eroilor sovietici a ap rut înc din iulie 1945, prin urmare, la câteva luni dup instalarea „primului guvern democratic” condus de dr. Petru Groza. Pe atunci, la conducerea jude!ului Vaslui fusese numit preotul Neculai Sârbu, care fusese „întronizat” ca prefect în locul curajosului magistrat Mihail Romano, cel care "i-a ar tat opozi!ia (în scris, prin adrese oficiale) fa! de imixtiunea partidelor politice în treburile administra!iei locale "i, mai ales, fa! de schimbarea primarilor ale"i de popula!ie cu al!ii numi!i conform unui algoritm politic n ucitor, valabil "i ast zi, lucru ce demonstreaz , în toat splendoarea lui, c politicienii contemporani au chiulit la ora de Istorie sau nu s-au obosit ca, dup ce au fost ale"i, s mai citeasc oare"ice lucr ri de specialitate din trecutul nu tocmai îndep rtat. Nu se poate demonstra documentar, dar se poate aprecia c Prefectura Vaslui nu a fost somat cu vreun ordin al Ministerului de Interne (a"a cum se va întâmpla mai târziu), pentru a pune la punct un deviz de lucr ri "i o antecalcula!ie de pre!, în vederea realiz rii acestui monument; totu"i, în luna iulie a anului 1945, "eful „serviciului technic” al jude!ului, arhitectul Constantin Zotta, depunea pe masa prefectului schi!a unui monument1 ce urma a fi amplasat în fa!a Palatului Administrativ (actualul Palat al Justi!iei), la intersec!ia str zilor M. Kog lniceanu "i C lug reni (fost Carol al II-lea)2. Proiectul era extrem de ambi!ios, atât prin dimensiuni, cât "i prin materialele scumpe "i greu de procurat la acea vreme, ce urmau a fi folosite la realizarea sa "i anume: „un

bloc de piatr alb dur de Târgu Ocna, cioplit , "i frecat ; f cliile urmau a fi executate din bronz; coroana "i stema URSS ar fi trebuit s fie din bronz aurit, iar inscrip!iile din litere de metal inoxidabil, în relief, aplicate "i fixate cu ciment”3. Costurile au fost apreciate la suma de 80 de milioane de lei, la nivelul anului 1946. De ce am dedus c nu a fost consultat Ministerul de Interne? Pentru c s-a luat

decizia ca acest monument s fie construit exclusiv cu bani proveni!i din subscrip!ii4 (cu siguran! obligatorii printre func!ionarii statului sau printre salaria!i). De exemplu, cotizante au fost cooperativele: Zorile, Înfr !irea, Rede"teptarea, dar "i Economatul Jude!ean Vaslui (ca s nu mai vorbim de angaja!ii prefecturii sau ai prim riei, care se bucurau, în acele vremuri cumplite, de cartele de alimente "i îmbr c minte „pe puncte”). Ca s între!in iluzia unei cotiz ri onorabile, prefectura a emis ni"te hârtii f r absolut nici o valoare practic , numite„c r mizi”, tip rite la atelierul „Constantin Chiriac” din Vaslui, str. D. C. Stati, 155. Cu totul remarcabil a fost ini!iativa „A"ez mântului Na!ional Regina Maria pentru Cultul Eroilor”, care propunea prefecturii vasluiene, printr-o adres emis la începutul anului 19466 „... ca în programul s u pe anul bugetar în curs, s acorde Ia"ului "i localit !ilor din Moldova, toat onoarea "i pre!uirea la care au dreptul”. Aceast „funda!ie” inten!iona, prin îns "i statutul s u, ca prin intermediul Comandamentului IV Teritorial Armat "i cu ajutorul Cercurilor Militare "i al

Constela ii ie!ene, anul III, nr. 1 (9), martie 2008 31

prefecturilor din Moldova „... s se identifice prin posturile de jandarmi "i organele comunale, toate cimitirele "i mormintele izolate ale OSTA#ILOR ROMÂNI din jude!ele respective”. Tot în aceast adres se propune ca, la alegerea locurilor unde se vor constitui cimitirele centralizatoare, s se !in seama de unele criterii (de altfel, de bun sim!) cum ar fi: „chiar locurile unde s-au dat luptele; în apropierea localit !ilor; lâng o cale de comunica!ie” pentru a se înlesni, printre altele „posibilitatea vizit rii mormintelor de c tre membrii familiilor”. Aceast adres a r mas f r ecou "i a fost „cusut ” la dosar f r nici o rezolu!ie a „sfin!iei sale”, preotul Neculai Sârbu. De ce? Pentru c , în primul rând, prefectul era prea ocupat cu trimiterea telegramelor de felicitare cu adres fix , adresate d-lui Petrea Grozea (sic!), omologului sfânt p rinte Burducea de la „Culte” (cel cu steaua "i cu crucea), precum "i eminentului ministru Z roni, bravul lacheu analfabet al "efului de Cabinet, dar "i pentru faptul c tot interesul "i eforturile erau canalizate spre alt obiectiv, considerat pe atunci de urgen! „0”, "i anume constituirea cimitirelor sovietice din oseminte culese din tot jude!ul "i care urmau a fi strânse, aduse "i reînhumate la Vaslui "i la Negre"ti. Revenind la anul 1946, se pare c banii strân"i din vânzarea „c r mizilor” nu au fost suficien!i, a"a c mai-marii jude!ului au hot rât c trebuie s apeleze tot la lumea satelor, dar într-un mod oarecum elegant (dac nu cumva este un eufemism) "i anume prin organizarea de „baluri "i serb ri în perioada 1-15 iunie 1946” care, în credin!a lor, ar fi completat golul bugetar care, astfel umplut, i-ar fi ridicat cu cel pu!in 100 de trepte în fa!a „"tabilor” de la Bucure"ti. Urmând modelul antecesorului lor, generalul de brigad Ion R "canu (fost primar al Vasluiului, dar "i al Bucure"tilor, care în anul 1934 a lansat o list de subscrip!ie public în vederea realiz rii Mausoleului Eroilor Neamului din cimitirul vasluian „Eternitatea” "i care s-a bucurat de un imens succes), s-au gândit s formeze un „Comitet de Ac!iune pentru Construirea Monumentului Închinat Eroilor Sovietici”7, compus din persoane publice „de n dejde” din rândurile c ruia au fost exclu"i reac!ionarii de „teapa” lui Gheorghe R "canu (fost prefect liberal între anii 1921 "i 1925), dintre care amintim pe: „Sfin!ia Sa, p rintele Neculai Sârbu; dl. colonel Alecu, comandantul Garnizoanei Vaslui; dl. profesor Hodoroab , Primarul Ora"ului Vaslui; dl. Roban, pre"edintele Tribunalului Vaslui; dl. avocat Matei, "eful Poli!iei; dl. avocat Cehan, "eful Federalei „Spiru Haret”; domnii Pretori: Neago" (Vaslui), Urlan (Cod e"ti), Dorneanu (Negre"ti) "i Cârnu (Punge"ti)” dar "i personajul malefic ap rut în peisajul politicii vasluiene imediat dup ocuparea ora"ului de c tre trupele sovietice, „... ziaristul profesionist Valer Mitru”, cel care avea s devin , nu peste mult timp, "eful sec!iei „propagand ” al Sfatului popular raional Vaslui. Ac!iunea de strângere a fondurilor din mediul rural, necesare acestui proiect grandios "i scump pe m sur , nu s-a bucurat de entuziasmul "i participarea scontate, deoarece ini!iativa a venit "i la un moment cu totul nepotrivit, cu o tripl explica!ie "i anume: 1. oamenii satelor nu uitaser la ce jafuri se dedaser trupele asiatico-ruse atât

Constela ii ie!ene, anul III, nr. 1 (9), martie 2008 32

în vara anului 1944, când le-au furat "i ceaunele de m m lig , cât "i la repatrierea acelor trupe la ba"tin , cu excep!ia celor r mase în !ar pentru urm torii 13 ani; 2. cotele de produse agro-alimentare, absolut obligatorii, ce trebuiau predate statului la pre!uri de nimic "i care urmau a fi trimise în URSS în contul achit rii imensei desp -gubiri de 300 de milioane de dolari-aur, la cursul din 1938; 3. în sfâr"it, seceta care se anun!a cumplit "i nemaiîntâlnit pe aceste meleaguri. Disperat, prefectul Sârbu încearc s „ciupeasc ” "i coarda sensibil a intelectualilor satelor, amintindu-le, atât subordona!ilor cu sutan , cât "i înv ! torilor, c , datorit interven!iilor sale, primesc salarii mai mari "i au drepturi la care nu visaser niciodat pe timpul „... tic losului regim”8 "i-i someaz s dea dovad sub semn tur de primire a acestor adrese de organizare a balurilor "i serb rilor, altfel spus „… în fa!a unei asemenea situa!ii”

roag conducerile Inspectoratului #colar "i ale Protoieriei Vaslui9: „cu onoare v rug m s lua!i m surile cuvenite "i totodat rug m pe dl. Inspector #colar s dispun întocmirea unui tabel de toate "colile rurale unde nu s-au !inut asemenea serb ri "i Baluri, care s ne fie trimis pentru o eviden! ”. Sun suav "i nevinovat, dar „eviden!a” aceasta a dus, cu numai un an mai târziu, la mutarea disciplinar a numero"i înv ! tori pe la "coli aflate la o distan! mare de domiciliile acestora sau, mai r u, la „com-primarea” posturilor sau, altfel spus, la „epurarea” lor definitiv din înv ! mânt, mai ales dac aveau "i unele suprafe!e de p mânt ceva mai mari decât al!ii (exemple: înv ! torul Constantin Popovici de la "coala din satul #tefan cel Mare, dat afar din slujb "i trimis cu domiciliu for!at în B r gan; înv ! torii Maria "i Victor C pitanu de la Moara Domneasc , transfera!i cu ordin la "coala din #tefan cel Mare, înv ! -torul Dumitru I. Beleu! de la C n! l re"ti, trimis la "coala Gârceni, unde nu s-a prezentat nici un minut la ore fiind dat afar , în final, din sistem ". a.10). Printr-un referat înaintat conducerii Preturii Cod ie"ti, func!ionarul M. B t u"u, care luase leg tura telefonic cu toate prim riile din Plas , comunic prim-pretorului Gh. Urlan urm toarele: „La Cod ie"ti, balul s-a amânat pentru 29 iunie a. c.; La Ciorte"ti, s-au scos 20 mii lei; La

Constela ii ie!ene, anul III, nr. 1 (9), martie 2008 33

D ne"ti – 200 mii lei; La Draxeni a r spuns primarul care a spus c locuitorii nu voiesc bal deoarece nu au porumb; La Dobrov !, s’a dat dou baluri din care n’a rezultat nimic pentru c nu s’a dus nimeni; La Fere"ti – 40 mii lei; La Micle"ti s’a amânat pe 29 iunie pentru c n-au g sit muzic ; La Pribe"ti nu au dat bal spunând c lumea nu are hran ; La #ur ne"ti – amânat pe 29 iunie, lumea refuzând a se duce, nemaiavând porumb de hran ; La Valea R – fixat pe 29 iunie, spunând c Directorul "coalei nu vrea s lucreze cu autorit !ile comunale”. Este lesne de în!eles turbarea de care a fost cuprins Neculai Sârbu, care-"i vedea planurile date peste cap. S-a mai încercat "i varianta punerii la dispozi!ie în mod gratuit a localurilor "colilor11, cu toate c acest lucru ar fi grevat bugetul de unele sume provenite din impozite, înc lcându-se, astfel, legea. În acest peisaj tulbure "i plin de noxele unui comunism de jungl , o not aparte a fost cererea preotului din satul Bou"ori, comuna Sole"ti, care a cerut aprobarea prea sfântului (?!?) prefect pentru a în l!a o troi! în curtea bisericii, „… în amintirea Eroilor c zu!i pentru AP"RAREA PATRIEI” (subl. n.). În mod absolut surprinz tor, preotul constructor de monumente pentru ocupan!ii sovietici a aprobat acest proiect! În rezumat, putem spune c anul 1946 a fost nefast pentru ambi!iile oportuni"tilor ot Vaslui. Dup cum se va vedea, elanul prea-plecatelor slugi ale ru"ilor a fost frânt "i în anul 1947, an în care, literalmente, s-a murit de foame în jude!ul Vaslui, ca efect al secetei din 1946, dar "i din cauza obliga!iei impus ! rii noastre de achitare a datoriilor de r zboi fa! de URSS numai în natur . Dac renun!ase prefectura Vaslui, asta nu a însemnat c renun!aser "i sovieticii la proiect, deoarece "i-au anun!at prezen!a în jude! pentru toamna anului 1947, printr-o adres emis de MAI "i trimis principalei institu!ii politice locale. Prin urmare, prefectul interimar (pân la numirea profesorului Gheorghe Mih ilescu), P. Dorneanu, a efectuat vizite „de lucru” în cimitirele sovietice din Vaslui "i Negre"ti, constituite, deja, din 1944, unde a constatat c sunt „… prost între!inute, cu buruieni înalte cât omul iar crucile sunt par!ial putrezite "i c zute, iar inscrip!iile cu numele eroilor nu se mai cunosc”12 a"a c someaz , printr-o adres , prim riile din Negre"ti-târg "i Vaslui s întreprind ” ac!iuni urgente "i energice” pentru reabilitarea acestor cimitire, deoarece, prin lege, prim riile le au în administrare, nicidecum prefectura. Între timp, tot în baza unui ordin emis de ministrul de interne Teoharie Georgescu, prefectura trimite adrese tuturor prim riilor din jude! pentru ca, împreun cu posturile de jandarmi, dar "i cu ajutorul cet !enilor, „s identifice mormintele individuale sau colective ale eroilor sovietici c zu!i pe teritoriul jude!ului nostru, pentru libertatea poporului românesc”. Într-adev r, în luna noiembrie a anului 1947, sosea la Vaslui delega!ia armatei ro"ii, condus de „locotenentul superior – inginer Vasili Nicolaevici Durov de la unitatea militar 03165 gvardii13” sta!ionat , cu siguran! , în Bucure"ti, care a început cercet rile pe teren, pentru a identifica "i a exhuma osemintele militarilor propriei armate. Pentru a le ad posti în vederea reînhum rii, s-a constatat necesitatea confec!ion rii unui num r de 80 de sicrie. Foarte meticulos "i "tiind cu siguran! c aceast problem este „ginga" ”, "eful serviciului tehnic al prefecturii, arhitectul Constantin Zotta, întocme"te „… o antem -sur toare "i un deviz estimativ privind lucr rile de confec!ionare de sicrie necesare pentru deshumarea "i a"ezarea eroilor sovietici care "i-au dat via!a la

Constela ii ie!ene, anul III, nr. 1 (9), martie 2008 34

eliberarea poporului românesc de sub jugul hitlerist”14. Tot acest specialist propune i firmele de profil din ora care ar putea executa aceast! lucrare i anume „Teibel Teibel i Bârc! Toader, care au la îndemân! lucr!tori i ateliere bine înzestrate”15. Probabil patronul Bârc! a avut o rindea în minus iar Teibel un carnet ro u de partid în plus, deoarece, a a cum se mai întâmpl!, cel din urm! a ajuns primul. Prin urmare, Teibel urma s! execute sicriele la pre"ul de 2 900 de lei/bucat!, ceea ce, înmul"it cu 80, d!dea un total de 232 000 lei (stabiliza"i n. n.) la care proiectantul de co ciuge, arhitect Zotta, a mai ad!ugat 8 mii de lei cu titlul de „diverse i neprev!zute16, a a c! afacerea a fost rotunjit! corespunz!tor la suma de 240 000 lei. Conform unui proces-verbal încheiat între Teibel i Prefectur!17, ru ii ar fi trebuit s! achite 1 200 de lei/sicriu, diferen"a de 1 700 lei urmând a fi pl!tit! de la bugetul institu"iei politice vasluiene. Pe verso-ul acestui proces-verbal se afl! i opinia seac! a locotenentului-major Durov, pe care o prezent!m ad integrum în traducere i în care, ca un adev!rat st!pân, îi trage de urechi pe "uc!larii de la palatul administrativ: „ADEVERIN#$. Am primit 80 sicrie conform contractului. Plata pentru materiale (scândur!, vopsea) i pentru munca depus!, trebuie s! se îndeplineasc! de Prefectura Vaslui conform indica"iilor ministrului de interne al României, Teoharie Georgescu. Plata pentru lucr!ri nu trebuie s! dep! easc! limita sumei care este în contract. Conform procurii (delega"iei – n. n.) 124/20.11.4718. Semneaz! lt. maj. Durov, 5.12.1947”. Directorul Direc"iei Generale a Administra"iei, Dumitrescu, pendinte de Ministerul Afacerilor Interne, a supralicitat peste preten"iile ru ilor, stabilind, printr-o adres!-ordin cu caracter „personal i foarte important”19 c! cimitirul trebuie ref!cut cu „stâlpi de lemn cu sec"iunea patrat! de circa 10/10 cm. înfip"i în p!mânt solid, r!mânând vizibili circa 80 cm. deasupra p!mântului. Pe vârful stâlpilor se va aplica semnul stelei URSS care va fi vopsit! în ro u aprins, iar stâlpii de lemn vor fi vopsi"i în culoare alb!20”. Tot prin aceast! adres!-ordin, emis! la data de 23 august 1948, se cere împrejmuirea cimitirelor din Negre ti-târg i Vaslui cu stâlpi din beton i lan"uri decorative. Aceast! adres! este important! i prin cererea imperativ! a aceluia i director care spunea c! „…opera"iunea de amenajare, împrejmuire i ridicare de monumente la cimitirele eroilor sovietice… trebuie te îndeplinit! în cele mai bune condi"iuni, ea constituind o obliga"ie luat! de MAI fa"! de Comandamentul Armatelor Sovietice”. Termenul de 1 septembrie 1948, stabilit de aceast! structur! birocratic! a MAI, nu a fost respectat, chiar dac! banii necesari erau aloca"i, de data aceasta, din fondurile ministerului i nicidecum din vânzarea celebrelor „c!r!mizi” sau din încas!rile provenite de la „baluri i serb!ri” rurale. În primul rând, se cerea împrejmuirea cimitirelor cu stâlpi de beton (fabrica"i „loco”), în cofraj nearmat cu fier-beton, opera"iune care ar fi durat m!car trei s!pt!mâni, pentru a face „priz!” amestecul de balast i ciment, în afar! de montarea acestora, plus prinderea „lan"ului decorativ” în zale de o"el încastrate în stâlpi . Aceast! lucrare (atât la Vaslui, cât i la Negre ti) a fost angajat!, ini"ial, de inginerul Ioan Iulian i de antrepriza „Antonio Gerometta” (proprietara fabricii de c!r!mizi cu marca înregistrat! „Leu”) dar, în scurt timp, ace tia au fost descalifica"i prin denun"area de c!tre „clasa muncitoare” aflat! în grev!, ca „reac"ionari” i „saboteuri” ai construc"iei socialismului, a a c! fra"ii David i Sae (??) C!ld!raru din Vaslui, domicilia"i pe strada C!lug!reni (fost! Carol al II-lea), vesti"i me teri zidari, au primit caimacul contractului,

Constela ii ie!ene, anul III, nr. 1 (9), martie 2008 35

înso!it de banii necesari procur rii materialelor "i angaj rii meseria"ilor "i salahorilor, ba chiar "i al unui „c r u"” care urma s transporte materialele din depozit pân în cimitirul „Eternitatea” din Vaslui, cu 100 de lei/or , sau la Negre"ti, din gar pân -n centru (unde era amplasat cimitirul sovietic), cu acela"i pre!. „Meciul” MAI – Prefectura Vaslui a continuat prin adrese ultimative de genul celei din 15 iulie 1948, care specifica: „Lucrarea de împrejmuire a cimitirelor sovietice este foarte urgent ” "i c „ar trebui executat în regie mixt , adic Prefectura s pun la dispozi!ie materialele necesare, precum "i eventuala MUNC$ VOLUNTAR$, transportul prin presta!ii etc., care se vor sc dea din pre!urile devizului, stabilite prin analize”21. Ca s stabilim un lucru, trebuie s mergem la contractul încheiat de fra!ii David "i Sae (??) C ld raru cu Prefectura, ca s vedem cât au costat cele dou împrejmuiri ale cimitirelor sovietice de la Negre"ti-târg "i Vaslui. Prin urmare, lucrarea de la Vaslui a costat 210 574 de lei22 iar cea de la Negre"ti-târg 147 431 de lei23. Lucrarea nu era nici pe departe gata, deoarece mai r mâneau de în l!at pân -n slava cerului, dac se putea, "i monumentele dedicate eroilor sovietici. Acestea ar fi trebuit s sfideze de-a pururi Imensitatea, dar s fie "i un omagiu adus frivolului "i kitsch-ului. De data aceasta, "eful serviciului tehnic al prefecturii, Constantin Zotta (celebrul, de acum, proiectant de racle), a fost nevoit (datorit costurilor propuse în 1945 pentru propriu-i proiect megaloman) s accepte o variant mai modest ca pre! "i, mai ales, s se alinieze standardului impus de Oficiului „Technic” al MAI, care propunea realizarea acestor obiective la un cost acceptabil "i cu un termen de predare ceva mai realist, anume 7 noiembrie 1948, zi important pentru Imperiul Ro"u Sovietic. MAI a decis ca aceste monumente s fie construite de c tre Societatea „Technica Nou ” din Bucure"ti, c reia îi revenea "i obliga!ia de executare a „semnelor distinctive tip MAI” ce urmau a fi plantate numai în cimitirul „Eternitatea” din Vaslui. Problema era ca "i rezolvat "i nu prea. Teoharie Georgescu d dea banii necesari, dar nu garanta procurarea materialelor "i în special a cimentului, l sând totul în spatele bietului prefect Gheorghe Mih ilescu (fost profesor al liceului „Mihail Kog lniceanu”), ce fusese proasp t uns pe scaunul l sat liber, prin deces, a nesfin!iei sale, Neculai Sârbu. Chestiunea monumentelor dedicate eroilor sovietici devenise una existen!ial , de genul „azi sunt prefect, mâine nu mai sunt”, a"a c proasp tul "ef vasluian a pus osul la treab "i condeiul la scris minciuni. Pe ce ne baz m în sprijinul acestei afirma!ii? Pe documente, care, din fericire, mai exist prin dosarele aflate la DJAN Vaslui. Prundi"ul (balastul) necesar s-a procurat. O!elul-beton, a"ijderea. Cimentul, nu, deoarece, conform unui r spuns dat de Ministerul Industriilor prefecturii, acesta era absolut necesar „marilor "antiere ale ! rii care tocmai fuseser deschise”. Pe atunci, în afar de pâine "i înc l! minte, "i cimentul era la cot , chiar dac solicitarea venea din partea unei institu!ii a statului. Timpul trecea "i cimentul nu mai venea, a"a c tovar "ul prefect Mih ilescu asalteaz atât MAI, cât "i Ministerul Industriilor, cu cereri de livrare a celor 15 tone de ciment necesare lucr rilor, dar nu sufl o vorb despre faptul c împrumutase, deja, aceast cantitate de la spitalul „Dr ghici” sau de la Întreprinderea „Moara Florica

Constela ii ie!ene, anul III, nr. 1 (9), martie 2008 36

Luchian”24 creditori care, prin diverse adrese ultimative, î"i cereau cimentul înapoi. Prefectul „rezolv ” aceast spinoas problem spunându-le, în scris c „… atunci când vom primi cimentul vi-l vom restitui”. O „rezolvare” în stil mafiot-dictatorial, am spune noi în secolul XXI. Ministerului Afacerilor Interne îi transmite telegrafic o minciun gogonat , cum c „… pentru a termina lucr rile la termen am fost nevoi!i s lu m 15 tone de ciment din cota rezervat drumurilor "i podurilor25. Nu avem "tiri dac aceast datorie a fost achitat vreodat spitalului Dr ghici sau morii Florica. Probabil nu. În sfâr"it, dup atâtea tribula!ii "i frustr ri, lucr rile la cele dou cimitire "i monumente sunt predate la termen, adic pe 7 noiembrie 1948. Dar, surpriz ! Inaugurarea acestora a fost amânat pentru o dat despre care noi nu avem cuno"tin! , cu toate cercet rile întreprinse prin arhive. Ca o recapitulare final , la Vaslui au fost reînhuma!i cca. 100 de militari sovietici în 65 de sicrie, iar la Negre"ti, 60 de solda!i "i 5 ofi!eri în 15 sicrie. Întrebarea pe care "i-o pune oricine viziteaz cimitirul sovietic din Vaslui este urm toarea: ce

caut 478 de semne distinctive (pietre funerare) "i, mai ales, cum au ajuns a fi îngropa!i militari sovietici mor!i în 1941, 1942 sau 1943? R spunsul este simplu "i ni-l d chiar inscrip!ia de pe placa de marmur care sun a"a: „Glorie etern eroilor sovietici care "i-au jertfit via!a pentru libertatea "i independen!a Uniunii Sovietice”, prin urmare, opin m c lista cu aceste nume a fost trimis prefecturii Vaslui de c tre comandamentul trupelor sovietice sta!ionate în !ara noastr pentru a da o dimensiune faraonic acestui cimitir. La Negre"ti-târg nu a fost plantat nici un semn distinctiv, r mânând numai monumentul "i piatra funerar , dar aici s-au ivit alte probleme. În rezumat, printr-o adres a prim riei c tre prefectur , se spune c locul amplas rii acestui cimitir a fost ales de c tre delega!ii sovietici "i c , de fapt, acest p mânt este locul de cas al cet !eanului Aizic #aimovici, care acum "i-l revendic . Primarul comunei Negre"ti spune c acesta s-ar mul!umi cu plata sumei de 150 de mii de lei, în felul acesta stingându-se conflictul. Prefectura comunic acest incident Ministerului Afacerilor Interne, c ruia îi propune "i plata acestor desp gubiri, pentru a nu se ajunge în instan! 26. Nu avem "tiri de ceea ce s-a întâmplat ulterior. În concluzie, aceste lucr ri au costat 4 200 000 de lei stabiliza!i, bani cu care statul ar fi putut pl ti cantitatea de 1 050 000 kg de porumb-boabe cu umiditatea maxim de 17%, cu titlul de cote obligatorii impuse s rmanilor oameni de la sate. Ultimul an când la aceste monumente s-au mai depus coroane "i jerbe de flori a fost 1995.

Constela ii ie!ene, anul III, nr. 1 (9), martie 2008 37

1 Direc!ia Jude!ean a Arhivelor Na!ionale Vaslui, Fond Prefectura jude!ului Vaslui, dos. 125/1946. 2 Idem, Fond Prim ria ora"ului Vaslui, dos. 61/1941. 3 Idem, Fond Prefectura jude!ului Vaslui, dos. 125/1946. 4 Ibidem, dos. 59/1946, f. 4. 5 Ibidem, dos. 125/1946, f. 13. 6 Idem, Fond Prefectura jude!ului Vaslui dos. 59/1946, f. 3; adresa 268 841 / 10 ianuarie 1946. 7 Ibidem, dos. 125/1946, f. 11 "i 12. 8 Idem, Fond Prefectura jude!ului Vaslui, dos. 59/1946, f. 5 9 Ibidem, f. 7, adresa nr. 3381 / 4 iulie 1946. 10 Idem, Fond Inspectoratul #colar Jude!ean Vaslui. 11 Idem, Fond Prefectura jude!ului Vaslui, dos. 59/1946, f. 16 bis, adresa 4028 / 22 iunie 1946. 12 Idem, Fond Prefectura jude!ului Vaslui, dos. 74/1948, f. 22. 13 Ibidem, dos. 18/1947, f. 1. 14 Idem, Fond Prefectura jude!ului Vaslui, dos. 49/1948, f. 4. 15 Ibidem, f. 2 16 Ibidem. 17 Ibidem, f. 1. 18 Idem, Fond Prefectura jude!ului Vaslui, dos. 18/1947, f. 1 v. 19 Ibidem, dos. 74/1948, f. 27. 20 Ibidem, f. 27 v. 21 Ibidem, dos. 49/1948, f. 22. 22 Idem, Fond Prefectura jude!ului Vaslui, dos. 49/1948, f. 27. 23 Ibidem, f. 35. 24 Ibidem, f. 49. 25 Ibidem, f. 52. 26 Idem, Fond Prefectura jude!ului Vaslui, dos. 74/1948, f. 37.