A junsã la a XII-a ediþie în anul 2008, Tabãra de Culturã ºi Civilizaþie Româneascã „Acasã la noi” reprezintã, pentru Asociaþiunea ASTRA, un prilej de mare emoþie româneascã. Cu aceastã ocazie, copiii ºi tinerii români din teritoriile aflate în prezent în afara graniþelor României, cît ºi cei care se gãsesc în diferitele comunitãþi româneºti, se bucurã de activitãþile iniþiate ºi organizate de Despãrþãmintele Astrei din România ºi de profesorii din local- itãþile-gazdã. Pentru mulþi dintre aceºtia, taberele organizate în diferite zone ale României constituie o ocazie unicã, posibil- itãþile lor de a vizita România cu alte prilejuri fiind reduse. Invitaþii se bucurã de toatã grija organizatorilor, interesaþi sã le îmbogãþeascã cunoºtinþele de istorie, de geografie, de culturã ºi de civilizaþie româneascã care sã-i ajute la perfecþionarea limbii române, la cunoaºterea istoriei ºi a spaþiului în care aceasta s-a desfãºurat. Iniþiatã în anul 1997, sub înaltul patronaj al Guvernului României, prin Ministerul Învãþãmîntului ºi al Asociaþiunii Pentru Literatura Românã ºi Cultura Poporului Român – ASTRA, prima ediþie a Taberei s-a desfãºurat la Dezna, judeþul Arad. Din 1998, în condiþiile în care nu a mai primit susþinere financiarã din partea organismelor guvernamentale, Asociaþiunea a stabilit propria strategie pentru desfãºurarea activitãþii. Astfel cã, din acel an, grupurile de copii ºi tineri sosite din afara þãrii au fost oaspeþi ai familiilor astriste din localitãþile unde s-a desfãºurat tabãra. O importantã contribuþie au avut Despãrþãmintele din Transilvania care, la fiecare ediþie, au primit sute de copii ºi tineri români, însoþiþi de dascãli. Putem enumera aici Despãrþãmintele Nãsãud, Iaºi, Alba- Iulia, Blaj, Covasna-Harghita, Botoºani, Sibiu, Sebiº, Buteni, Sãcele, Braºov, Baia Mare, ªomcuta Mare, Seini, Satu Mare, Tg. Lãpuº, Cluj, Dej, Orãºtie, Câmpeni, Aiud, Beclean, Arad etc. O bunã impresie au fãcut oficialitãþile locale, cît ºi familiile care i-au gãzduit pe copiii care s-au implicat activ în susþinerea programului, donîndu-le rechizite ºcolare, manuale, calcula- toare, cãrþi, sume de bani; contactul direct în comunicare a con- tribuit la îmbogãþirea vocabularului ºi a vorbirii în limba românã – obiectiv ce stã în atenþia tuturor ediþiilor acestui pro- gram. Toþi cei care au luat parte la activitãþile Taberei de Culturã ºi Civilizaþie Româneascã „Acasã la noi” au avut ca punct de plecare, pe teritoriul României, capitala culturalã a Moldovei, Iaºii, despre care Nicolae Iorga spunea cã „sunt înainte de toate o bisericã, biserica bisericilor pentru trecutul nostru”. Pentru vizitatori, Iaºul rãmîne un vestit loc de pelerinaj, oraº al culturii ºi al renaºterii naþionale. Grupurile invitate anul acesta, ca ºi în anii trecuþi, la Tabãra „Acasã la noi” însumeazã aproximativ 290 de invitaþi din: Criuleni, Grigoriopol, Cãuºeni, ªtefan Vodã, Selemet, Feºteliþa, Ermoclia, Cahul, Anenii Noi, Coºerniþa, Cernãuþi, Herþa, Cimiºlia, Cosludui ºi Hîrleþ (Bulgaria). Primul popas înaintea destinaþiei la tabãrã a fost fãcut la Catedrala Veche, Sfîntul Mucenic Gheorghe, din cadrul Mitropoliei Moldovei ºi Bucovinei, cu ocazia acordãrii binecu- vîntãrii arhiereºti a I.P.S. Mitropolitul Teofan. Apoi vor fi viz- itate alte obiective ale oraºului: Muzeul Unirii, Muzeul Literaturii Române, Muzeul ,,Mihai Eminescu’’, Bojdeuca lui Ion Creangã din Þicãu etc. Obiectivele principale ale Taberei „Acasã la noi” Cunoaºterea patrimoniului cultural-naþional, a monu- mentelor ºi locurilor istorice, a frumuseþilor naturii patriei; viz- itarea a aproximativ 100 de obiective pe traseele româneºti de la intrare în þarã pînã la localitãþile-gazdã. Perfecþionarea cunoºtinþelor de limbã ºi literaturã românã prin contactul cu familiile româneºti, cu elevii ºi cadrele didactice locale. Cunoaºterea folclorului, tradiþiilor, datinilor, obiceiurilor româneºti prin participarea la manifestãri de gen tradiþionale, la spectacole folclorice special organizate ºi în colaborare cu par- ticipanþii din afara graniþelor (copii din Basarabia ºi nu numai). Dezvoltarea relaþiilor interumane, prin gãzduirea asiguratã în familii româneºti, recepþii la oficialitãþile locale, la instituþii de învãþãmînt ºi aºezãminte de culturã. Participarea, dupã caz, la obiceiuri legate de naºtere, nuntã, înmormîntare, hramuri bisericeºti, tîrguri tradiþionale, alte man- ifestãri înscrise în programul aºezãmintelor de culturã locale: hore, reuniuni, baluri etc. La programul verii 2008 au participat grupurile: 1. Criuleni (Oniþcani, Cruglic, Hîrtopul Mare, Zoloncen, 53 53 Revista românã nr. 3 (53) / 2008 A A S S T T R R A A Î Î N N E E X X P P A A N N S S I I U U N N E E TABÃRA DE CULTURà ªI CIVILIZAÞIE TABÃRA DE CULTURà ªI CIVILIZAÞIE ROMÂNEASCà „ACASà LA NOI” ROMÂNEASCà „ACASà LA NOI” EDIÞIA A XII-A, 17-24 IULIE 2008 (I) Organizatori: Despãrþãmintele „Astra” din România: Iaºi, Sibiu, Nãsãud, Blaj, Covasna-Harghita, Sãcele- Braºov; Despãrþãmintele ºi cercurile „Astra” din Republica Moldova: Criuleni, Grigoriopol, Coºerniþa, Cãuºeni, ªtefan Vodã, Selemet-Cimiºlia, Feºteliþa, Ermoclia, Anenii Noi. Fundaþia Alba-Iulia, 1918; Consiliul Judeþean Alba-Iulia; Primãria Alba-Iulia; Arhiepiscopia Ortodoxã, Alba-Iulia; Consiliul Judeþean Neamþ; Primãria Sãcele; ªcoala Generalã Dumitra, judeþul Bistriþa-Nãsãud; Primãria Întorsura Buzãului, judeþul Covasna; ªcolile generale din Hangu ºi Buhalniþa, judeþul Neamþ.
Transcript
Ajunsã la a XII-a ediþie în anul 2008, Tabãra deCulturã ºi Civilizaþie Româneascã „Acasã la noi”reprezintã, pentru Asociaþiunea ASTRA, un prilej
de mare emoþie româneascã. Cu aceastã ocazie, copiii ºi tineriiromâni din teritoriile aflate în prezent în afara graniþelorRomâniei, cît ºi cei care se gãsesc în diferitele comunitãþiromâneºti, se bucurã de activitãþile iniþiate ºi organizate deDespãrþãmintele Astrei din România ºi de profesorii din local-itãþile-gazdã. Pentru mulþi dintre aceºtia, taberele organizate îndiferite zone ale României constituie o ocazie unicã, posibil-itãþile lor de a vizita România cu alte prilejuri fiind reduse.Invitaþii se bucurã de toatã grija organizatorilor, interesaþi sã leîmbogãþeascã cunoºtinþele de istorie, de geografie, de culturã ºide civilizaþie româneascã care sã-i ajute la perfecþionarea limbiiromâne, la cunoaºterea istoriei ºi a spaþiului în care aceasta s-adesfãºurat.
Iniþiatã în anul 1997, sub înaltul patronaj al GuvernuluiRomâniei, prin Ministerul Învãþãmîntului ºi al AsociaþiuniiPentru Literatura Românã ºi Cultura Poporului Român –ASTRA, prima ediþie a Taberei s-a desfãºurat la Dezna, judeþulArad. Din 1998, în condiþiile în care nu a mai primit susþinerefinanciarã din partea organismelor guvernamentale,Asociaþiunea a stabilit propria strategie pentru desfãºurareaactivitãþii. Astfel cã, din acel an, grupurile de copii ºi tinerisosite din afara þãrii au fost oaspeþi ai familiilor astriste dinlocalitãþile unde s-a desfãºurat tabãra. O importantã contribuþieau avut Despãrþãmintele din Transilvania care, la fiecare ediþie,au primit sute de copii ºi tineri români, însoþiþi de dascãli. Putemenumera aici Despãrþãmintele Nãsãud, Iaºi, Alba- Iulia, Blaj,Covasna-Harghita, Botoºani, Sibiu, Sebiº, Buteni, Sãcele,Braºov, Baia Mare, ªomcuta Mare, Seini, Satu Mare, Tg.Lãpuº, Cluj, Dej, Orãºtie, Câmpeni, Aiud, Beclean, Arad etc.
O bunã impresie au fãcut oficialitãþile locale, cît ºi familiilecare i-au gãzduit pe copiii care s-au implicat activ în susþinereaprogramului, donîndu-le rechizite ºcolare, manuale, calcula-toare, cãrþi, sume de bani; contactul direct în comunicare a con-tribuit la îmbogãþirea vocabularului ºi a vorbirii în limbaromânã – obiectiv ce stã în atenþia tuturor ediþiilor acestui pro-gram.
Toþi cei care au luat parte la activitãþile Taberei de Culturãºi Civilizaþie Româneascã „Acasã la noi” au avut ca punct de
plecare, pe teritoriul României, capitala culturalã a Moldovei,Iaºii, despre care Nicolae Iorga spunea cã „sunt înainte de toateo bisericã, biserica bisericilor pentru trecutul nostru”. Pentruvizitatori, Iaºul rãmîne un vestit loc de pelerinaj, oraº al culturiiºi al renaºterii naþionale.
Grupurile invitate anul acesta, ca ºi în anii trecuþi, la Tabãra„Acasã la noi” însumeazã aproximativ 290 de invitaþi din:Criuleni, Grigoriopol, Cãuºeni, ªtefan Vodã, Selemet, Feºteliþa,Ermoclia, Cahul, Anenii Noi, Coºerniþa, Cernãuþi, Herþa,Cimiºlia, Cosludui ºi Hîrleþ (Bulgaria).
Primul popas înaintea destinaþiei la tabãrã a fost fãcut laCatedrala Veche, Sfîntul Mucenic Gheorghe, din cadrulMitropoliei Moldovei ºi Bucovinei, cu ocazia acordãrii binecu-vîntãrii arhiereºti a I.P.S. Mitropolitul Teofan. Apoi vor fi viz-itate alte obiective ale oraºului: Muzeul Unirii, MuzeulLiteraturii Române, Muzeul ,,Mihai Eminescu’’, Bojdeuca luiIon Creangã din Þicãu etc.
Obiectivele principale ale Taberei „Acasã la noi”
Cunoaºterea patrimoniului cultural-naþional, a monu-mentelor ºi locurilor istorice, a frumuseþilor naturii patriei; viz-itarea a aproximativ 100 de obiective pe traseele româneºti de laintrare în þarã pînã la localitãþile-gazdã.
Perfecþionarea cunoºtinþelor de limbã ºi literaturã românã princontactul cu familiile româneºti, cu elevii ºi cadrele didacticelocale.
Cunoaºterea folclorului, tradiþiilor, datinilor, obiceiurilorromâneºti prin participarea la manifestãri de gen tradiþionale, laspectacole folclorice special organizate ºi în colaborare cu par-ticipanþii din afara graniþelor (copii din Basarabia ºi nu numai).
Dezvoltarea relaþiilor interumane, prin gãzduirea asiguratãîn familii româneºti, recepþii la oficialitãþile locale, la instituþiide învãþãmînt ºi aºezãminte de culturã.
Participarea, dupã caz, la obiceiuri legate de naºtere, nuntã,înmormîntare, hramuri bisericeºti, tîrguri tradiþionale, alte man-ifestãri înscrise în programul aºezãmintelor de culturã locale:hore, reuniuni, baluri etc.
La programul verii 2008 au participat grupurile:1. Criuleni (Oniþcani, Cruglic, Hîrtopul Mare, Zoloncen,
! ! 5353Revista românã nr. 3 (53) / 2008
AA SS TT RR AA ÎÎ NN EE XX PP AA NN SS II UU NN EE
TABÃRA DE CULTURÃ ªI CIVILIZAÞIETABÃRA DE CULTURÃ ªI CIVILIZAÞIEROMÂNEASCÃ „ACASÃ LA NOI”ROMÂNEASCÃ „ACASÃ LA NOI”
12. Grupul Asociaþiei Tinerilor Etnici Români din Bulgaria:Cosludui, Hîrleþ (25 persoane) – Alba-Iulia
Susþinãtori: Muzeul Literaturii Române Iaºi; ConsiliulJudeþean Suceava; Complexul Muzeal Moldova Iaºi; MitropoliaMoldovei ºi Bucovinei; Inspectoratul ªcolar Judeþean Iaºi;Liceul „Mihai Eminescu” Iaºi; S.I.F. Moldova, Bacãu; S.C.Construcþii Hidro, Iaºi; S.C.C.F. Iaºi Grup Colas S.A.; S.C.Incom S.A., Iaºi
Mass media: Radio Iaºi, TVR Iaºi, „Flacãra Iaºului”,„Bunã Ziua Iaºi”, Ziarul „Lumina”, „Revista românã”,„Drapelul muncii” Anenii Noi, „Est Curier” Criuleni, „Gazetade Herþa” Herþa, „Unirea” Alba Iulia, „Dacoromania” AlbaIulia, „Evenimentul de Neamþ” Piatra Neamþ etc.
Comitetul de organizare:Prof. Areta Moºu, prim-vicepreºedinte ASTRA, preºedin-
tele Despãrþãmîntului ASTRA „Mihail Kogãlniceanu” IaºiProf. Iulian Pruteanu-Isãcescu, secretar I al
Despãrþãmîntului ASTRA „Mihail Kogãlniceanu” IaºiProf. Vica Þuþurman, membru în Comitetul de conducere al
Despãrþãmîntului ASTRA „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi
ACASÃ LA NOI – COPIII DIN CERNÃUÞIAU ADUS BUCURIA CÎNTECULUI ROMÂNESC
Lacrimi de bucurie se nasc cînd arta doineºte în versromânesc. La ediþia a XII-a a Taberei de Culturã ºiCivilizaþie Româneascã Acasã la noi, în perioada 17-
24 iulie 2008 au participat 20 de elevi, alãturi de profesorul lorcoordonator, domnul Iurie Levcic, preºedintele Centruluibucovinean de artã pentru conservarea ºi promovarea culturiitradiþionale româneºti, din Cernãuþi. Cei douãzeci de elevi suntmembri ai Ansamblurilor Perla ºi Dor Bucovinean ºi cu sensi-bilitate învaþã cîntecul ºi dansul românesc. Venirea lor înRomânia a fost sprijinitã ºi de cãtre Consiliul Judeþean Suceava,prin domnul preºedinte Gheorghe Flutur.
Vedeam multã bucurie în sufletul acestor copii cînd auajuns pentru prima oarã în Alba Iulia. Domnul Ion Strãjan,preºedintele Fundaþiei Alba Iulia 1918, sprijinit de ConsiliulJudeþean ºi Primãria Alba Iulia, s-a ocupat cu dãruire ºi respon-sabilitate de organizarea programului desfãºurat în Alba Iulia.Descoperirea Sãlii Marii Uniri, a Muzeului Unirii, a Catedralei,a Cetãþii au fost pentru aceºti copii asemeni descoperirii uneicomori care urma sã fie pãstratã cu sfinþenie în suflet. Iatã cespune Vasile Gavriliuc, unul dintre participanþi, despre AlbaIulia: Mie îmi place cã la tabãra aceasta e ideea unirii a tutur-or românilor de aici ºi de dupã graniþele þãrii. Zamfira Evciuc,profesoarã de limba românã în Ucraina, a spus cu emoþie:Importanþa acestui eveniment constã în faptul cã ne înþelegem,nu conteazã în ce þarã trãieºti, dacã eºti român, vorbeºtiaceeaºi limbã ºi o mare plecãciune vreau sã-i aduc doamneiAreta Moºu pentru cã ne-a dat alãturi pe Nicole Vasilcovschi,pe care îmi permit sã o numesc surioara mea, a noastrã. Aºaprecia eforturile depuse de membrii ASTREI atît la cazare, cîtºi la excursiile organizate în Alba Iulia ºi împrejurimi, totul laun nivel excelent.
Vizita la mãnãstirea Rîmeþ ºi drumeþia pînã la CheileRîmeþului au fost încãrcate de bucuria de a descoperi un loc pecît de simplu, pe atît de deosebit. Teodor Glizan ne spune: Celmai impresionant a fost pentru mine mãnãstirea Rîmeþ ºi munþiice astupau mãnãstirea din toate pãrþile.
Cetatea Sarmizegetusa a fost locul în care toþi participanþiidin Nordul Bucovinei, Basarabia, Bulgaria au putut descoperileagãnul civilizaþiei dacice, flacãra nestinsã a civilizaþieiromâneºti. Carina Pascar a spus: Îmi place sã vãd munþii dinRomânia ºi rîul de lîngã munþii de la Sarmizegetusa, iar LiaLevcic a completat: Foarte mult înseamnã aceasta pentru noi,copiii, programul a fost interesant, de la cele mai vechi timpuripînã în zilele noastre.
Vizita la Sibiu le-a oferit copiilor posibilitatea sã cunoascãfrumoasa capitalã europeanã a anului 2007, sã vadã muzeulBrukenthal, muzeul Civilizaþiei Tradiþionale ASTRA, dar ºibiblioteca ºi Palatul ASTREI. Un moment deosebit a fost viz-itarea Catedralei Ortodoxe, întîlnirea cu reprezentanþi ai fac-ultãþii de Teologie Ortodoxã din Sibiu, dar ºi întîlnirea cupreºedintele Asociaþiunii ASTRA, domnul profesor DumitruAcu, prim-vicepreºedinta Astra, doamna profesoarã AretaMoºu, ºi ceilalþi membri din conducerea ASTREI.
La Blaj, doamna Silvia Pop, preºedinta DespãrþãmîntuluiAstra Timotei Cipariu, a organizat vizita impunãtoareiCatedrale greco-ortodoxe din Blaj, a Cîmpiei Libertãþii, dar ºiprezentarea cîtorva momente artistice din partea participanþilorla Casa de Culturã Blaj.
Copiii din Ansamblul Perla au susþinut un frumos momentartistic în Sîncel, amintindu-ne cã în nordul Bucovinei bate cuemoþie inima româneascã.
Cea mai frumoasã încheiere este sã-l citez pe domnul profe-sor Iurie Levcic, care a spus: Într-adevãr a fost o tabãrã de cul-turã ºi civilizaþie româneascã. În atît de scurt timp au fostspicuite cele mai importante valori ale istoriei ºi culturii nea-mului ºi cu atîta dragoste au fost puse la dispoziþia acestorcopii.
Acasa la noi suntem ºi vom fi mereu împreunã, aici sã fimdin ce în ce mai mulþi la anul care vine.
Nicole VASILCOVSCHI
! ! 5454 Revista românã nr. 3 (53) / 2008
EDUCAÞIE PRIN CULTURÃ
În perioada 17-24 iulie curent,Asociaþiunea ASTRA, în colaborare cuFundaþia „1 Decembrie 1918, pentru
unitatea ºi integritatea României” Alba Iulia(reprezentatã de domnul Ec. Ioan Strãjan), cusprijinul deosebit din partea Primãriei AlbaIulia (domnul primar Mircea Hava) ºi aConsiliului Judeþean Alba (domnul preºedinteIon Dumitrel), a organizat a XII-a ediþie aTaberei de varã „Acasã la noi”. Aceastã fru-moasã acþiune cultural-didacticã a întrunit, înanul curent, aproape 400 de copii ºi profesoridin Republica Moldova, România, Ucraina,Bulgaria. Raionul nostru a fost reprezentat deun grup format din 21 de copii (din sateleHîrbovãþ, Gura Bîcului, Bulboaca, Mereni,Þînþãreni, Floreni, ªerpeni, Speia ºi Delacãu),precum ºi de doi însoþitori.
Scopul principal al taberei este de a con-tribui la educarea tinerei generaþii în spiritulfrumosului, oferindu-i posibilitatea de apetrece vacanþa de varã nu doar plãcut, dar ºicu folos. Tabãra este o fericitã ocazie pentru copii de a admirafrumuseþile naturale ºi vestigiile istorico-arheologice ale þãriivecine, de a cunoaºte trecutul poporului nostru, de a se familiar-iza cu experienþa României în ceea ce priveºte pãstrarea ºi val-orificarea patrimoniului cultural.
Grupul nostru a fost cazat în oraºul Alba Iulia, un oraº vechide mai bine de 2000 de ani, bogat în nenumãrate vestigii ale isto-riei antice ºi medievale (cetate dacicã, castru ºi oraº romane,cetate medievalã etc.). Programul activitãþilor a fost unul foartevariat: 18 iulie – vizitã la Palatul Arhiepiscopului de Alba-Iulia,19 iulie – vizitã la mãnãstirea Rîmeþ (cea mai importantã mãnã-stire a Transilvaniei), precum ºi urcarea la Cheile Rîmeþului(prilej pentru copii de a-ºi manifesta talentele de alpiniºti), 21iulie – vizitarea cetãþii dacice Sarmizegetusa, 22 iulie – vizitareaoraºului Sibiu, capitalã europeanã a culturii în anul 2007 ºi, înfinal, încheierea taberei, care a avut loc la 23 iulie la Blaj – oraºistoric, leagãn al spiritualitãþii naþionale ºi unul din centrele rev-oluþiei de la 1848.
Impresii deosebite le-au lãsat copiilor excursia laSarmizegetusa, capitalã a vechii Dacii, situatã la o înãlþimeimpunãtoare (pînã la care am urcat mai bine de 5 km pe potecilemontane). Am rãmas cu toþii frapaþi de zidurile vechii cetãþi(pãstrate parþial), de pavajul antic încã funcþional, de construcþi-ile religioase masive din andezit, dar ºi de celebrul calendardacic, care servea strãmoºilor noºtri drept reper în timp.
Un alt moment de referinþã a fost vizitarea palatului ºi bib-liotecii ASTREI din Sibiu (asociaþiune înfiinþatã în acelaºi oraºîn anul 1861). Biblioteca, înfiinþatã în 1905, întruneºte înprezent cca 1 milion de volume, amplasate în 2 blocuri: celvechi ºi cel nou, dat în exploatare în 2007. Instituþia include ºio salã de 30 de calculatoare conectate la Internet, o salã deproiecþie video, aici sunt organizate expoziþii permanente deartã. Un proiect care tinde sã devinã realitate este înfiinþareaunui punct de observaþie astronomicã. ASTRA deþine ºi otipografie în oraº, editînd periodicul de culturã „Transilvania”(primul numãr al cãreia a apãrut în anul 1868).
Tabãra de varã ne-a convins cã, dacã existã dorinþã, culturapoate deveni un bun al tuturor, inclusiv al celor ce alcãtuiesctînãra generaþie, care, ne-am convins, au nevoie de culturã pen-tru a deveni cetãþeni ai Europei de mîine.
Octavian ZELINSKI
* * *„LIMBA ROMÂNÃ ESTE PATRIA MEA”
Sub patronajul Despãrþãmîntului ASTRA „MihailKogãlniceanu” Iaºi, în cîteva judeþe din Transilvanias-a organizat, în perioada 17-24 iulie 2008, a XII-a
ediþie a Taberei de Culturã ºi Civilizaþie Româneascã „Acasã lanoi”, pentru 12 grupuri de tineri români care trãiesc în teritori-ile aflate în prezent în afara graniþelor României.
Obiectivele acestei complexe activitãþi sunt multiple, întrecare: cunoaºterea realitãþii de dincoace de Prut – patrimoniucultural-naþional, monumente ºi locuri istorice, frumuseþilenaturii, folclorul ºi tradiþiile româneºti –, cultivarea mîndriei ºirespectului pentru înaintaºi, dezvoltarea abilitãþilor de comuni-care între copiii oaspeþi ºi copiii gazdã, perfecþionarea limbiiromâne, perceperea definiþiei pe care Nichita Stãnescu a dat-olimbii române: „Limba românã este patria mea”.
Noi, cei din comuna Subcetate, judeþul Harghita, am fostonoraþi sã-i avem ca oaspeþi pe membrii Ansamblului folcloric„Mãrunþica” din localitatea Selemet, raionul Cimiºlia(Republica Moldova), însoþiþi de maestrul în dans Iurie Catanãºi de doamna profesoarã Lidia Oboroceanu.
Organizatorii taberei de la Subcetate au fost:Despãrþãmîntul ASTRA Harghita-Covasna – preºedinte dom-nul Constantin Costea; ASTRA Subcetate – preºedinte prof.Vasile Rusu, Grup ªcolar „Miron Cristea” Subcetate – direc-tori: profesori Vasile Dobrean, Ioan Cutlac, Maria ªerban; prof.Doina Dobrean, prof. pr. Adrian Lung, înv. Ileana Todor,Primãria Comunei Subcetate reprezentatã de domnul primar
! ! 5555Revista românã nr. 3 (53) / 2008
Copiii de la Cernãuþi la SarmizegetusaCopiii de la Cernãuþi la Sarmizegetusa
Dan Cotfas, Centrul Cultural „Miron Cristea” din Topliþa prindomnul Doru-Viorel Ciubucã. Dar pentru tot ce s-a întîmplat laSubcetate, în aceste zile, se cuvine sã mulþumim doamnei AretaMoºu, preºedinta Despãrþãmîntului ASTRA Iaºi.
Activitãþile propuse au fost integral realizate: cunoaºterealocalitãþii ºi a împrejurimilor, realizarea spectacolului laCãminul Cultural din Subcetate de cãtre dansatorii ansamblului„Mãrunþica” în faþa localnicilor, participarea la Zilele topliþene(vizitarea Muzeului Etnografic din Topliþa, participare la hra-mul Mãnãstirii „Sf. Ilie” din Topliþa, agapã la „MãnãstireaDoamnei” din Topliþa, prezentarea spectacolului folcloric lamanifestãrile artistice organizate cu acest prilej), participarea laserbarea cîmpeneascã de la stîna din satul Secu, excursia laLacul Roºu ºi Cheile Bicazului, întreceri sportive, seri de dans,redactarea jurnalului cu impresii ale participanþilor la tabãrã.
Iatã cîteva din gîndurile lor:„Fac parte din Ansamblul Mãrunþica, am fost ºi rãmîn cu
totul învãluitã de bucuria de a fi o demnã purtãtoare a tradiþiilorstrãmoºilor noºtri. De mici copii am obþinut multe succese,începînd cu cuvintele de laudã ale consãtenilor noºtri ºi contin-uînd cu numeroasele trofee care au rãsplãtit munca ºi stãruinþanoastrã.
Pasiunea noastrã pentru dans s-a format de-a lungul multorani de activitate. Am ales dansul popular pentru cã dansuri mod-erne are oricine, dar spectatorii aºteaptã cu dor ºi mare drag sãvadã ºi dansurile noastre tradiþionale, care ne reprezintã cel maibine ca naþiune.
Foarte mulþi ne-au pus întrebarea: De ce Mãrunþica?Rãspunsul este cã numele acesta se înscrie într-o tradiþie: cuaproape 40 de ani în urmã, în zona noastrã a mai activat unansamblu de dansatori care a luat numele unui dans popularfoarte frumos, virtuos ºi expresiv, de prin pãrþile noastre.Dansul Mãrunþica face parte din repertoriul nostru, alãturi denumeroase alte dansuri populare – româneºti ºi ruseºti – pe carenoi le interpretãm cu mare bucurie ºi cu mîndrie, ceea ce, cred,aþi putut vedea pe feþele ºi în privirile noastre în momentul dan-sului. În faþa spectatorilor din Subcetate ºi din Topliþa noi amexprimat, prin dansurile populare prezentate, întreaga þarã,întreaga naþiune.
Alãturi de compoziþii care reprezintã jocuri populare trans-mise din generaþii în generaþii, avem ºi cîteva dansuri în reper-toriul nostru care sunt legate de anumite tradiþii: Hostropãþ –
ziua de dupã nuntã, Jocul Mare – poftitul la nuntã, Struguraº –culesul poamei, al viei.
Nu doar prin limba pe care o vorbim ne simþim legaþi deînaintaºii noºtri, ci ºi prin dansurile moºtenite de la buneiinoºtri, ca ºi prin portul popular. Ne bucurãm cã avem posibili-tatea sã-l îmbrãcãm, cu ocazia spectacolelor folclorice prezen-tate, ºi atunci ne simþim onoraþi ºi foarte importanþi.
Ne-am bucurat cînd am primit vestea cã vom participa întabãra Acasã la noi, în România. Credeam, la început, cã este otabãrã ca multe altele… La Subcetate am gãsit un grup de per-soane cu suflet mare ºi cred cã orice am face nu ar fi destul pen-tru a le mulþumi îndeajuns. Am aºteptat în special spectacolul desîmbãtã seara, pe care noi l-am prezentat în faþa localnicilor,pentru ca în acest fel sã mulþumim gazdelor noastre pentru ospi-talitatea oferitã.
Am avut la Subcetate un program foarte bogat ºi interesant,ceea ce a fãcut sã nu ne plictisim. Totul mi-a plãcut aici,începînd cu oamenii ºi terminînd cu norii…
Am cunoscut-o aici pe Adriana, gazda noastrã, o fatãdrãguþã ºi cu firea deschisã. Avem multe puncte comune. Cîtdespre limbã, este clar cã vorbim una ºi aceeaºi limbã ºi cã neînþelegem foarte bine” (Doina Ciocîrlan).
„Sunt însoþitoarea grupului de dans popular Mãrunþica. (…)Aici, cu toate cã ne aflãm la sute de kilometri de locul în carenoi trãim, ne simþim minunat, ca la noi acasã. Am întîlnitoameni frumoºi la chip ºi suflet, mãrinimoºi, primitori, deschiºi,cu aceleaºi tradiþii, cu aceeaºi limbã vorbitã.
Subcetate este o comunã micã, dar cu oameni cu un sufletmare. Am vizitat multe locuri frumoase, am admirat peisaje nat-urale care-þi bucurã ochii ºi care-þi rãscolesc sufletul.
Suntem un neam, suntem o þarã./ Avem un grai, avem omamã” (Prof. Lidia Oboroceanu).
„Ne-am ataºat repede de cei ce aveau sã devinã prieteniinoºtri din Subcetate, pentru cã imediat am gãsit cu ei punctecomune: jocuri, muzicã, dans, plimbãri… În ceea ce priveºtelimba, nici nu are sens sã mai vorbim. Istoria ne spune cã avemaceiaºi strãmoºi, am fost un popor, avem aceeaºi limbã, chiardacã Prutul ne desparte… Dar «sîngele apã nu se face», spuneun proverb de-al nostru, ºi noi simþim acest lucru. Am venit lafraþii noºtri români ºi la Subcetate ne-am simþit cu adevãratfraþi” (Anastasia Badan ºi Daniela Florea).
„În mod deosebit ne-a impresionat cãlãtoria noastrã, din
! ! 5656 Revista românã nr. 3 (53) / 2008
Ansamblul „Mãrunþica”Ansamblul „Mãrunþica”
penultima zi, la Lacul Roºu ºi la Cheile Bicazului. Peisajelemajestuoase pãreau totodatã miraculoase, deoarece stîncileimpunãtoare care þinteau spre cer se pierdeau în norii ale cãrorlacrimi ne mîngîiau feþele.
Noi nu avem asemenea peisaje în Moldova, dar ºi ale noas-tre au farmecul lor ºi meritã a fi admirate. Sperãm ca prieteniinoºtri din Subcetate sã fie ºi ei oaspeþii noºtri în curînd, pentrua se bucura de frumuseþea locurilor noastre natale. Îi aºteptãmcu mare drag” (Mihaela ºi Dumitriþa Prodius).
„Am plecat pentru prima datã de acasã pentru mai multezile. Am plîns la gîndul cã va trebui sã locuiesc în casa unoroameni necunoscuþi, dar m-am împrietenit repede cu Bianca, ofetiþã cu ochii albaºtri ºi blînzi, gingaºã, drãguþã ºi cu inimãmare. Pentru cã nu are fraþi ºi surori, ºi-a arãtat toatã afecþiuneapentru mine. Îi mulþumesc ºi nu o voi uita” (Diana Arusoi).
„Datorãm venirea noastrã în România, la Subcetate, pasiu-nii noastre pentru dans, faptului cã facem parte din Ansamblulfolcloric Mãrunþica, un ansamblu laureat la diferite concursurinaþionale. Dansul este pentru noi un lucru minunat, este cevacare ne dã o stare sufleteascã bunã, o stare care ne face sã uitãmde toate problemele pe care le avem.
Cînd am ajuns la Subcetate credeam cã nu ne vom simþibine, dar am greºit. Ne simþim atît de bine încît nu am vrea sãmergem încã acasã. Am fost primiþi cu cea mai mare bucurie ºicãldurã. Nu am crezut cã ne vom face atîþia prieteni, cu care sãne împãcãm de minune.
Cît despre programul vacanþei la Subcetate, aºteptam cumare curiozitate sã mergem la Lacul Roºu ºi la CheileBicazului, pentru cã ni se vorbise despre priveliºtile naturale deo frumuseþe rarã. Ne-am convins de acest lucru, iar peisajelemagnifice, impresionante, care ne-au încîntat ochii, le vom ducecu noi în mintea ºi în sufletele noastre.
Timpul a trecut incredibil de repede ºi nici nu ne vine sã cre-dem cã momentul plecãrii este foarte aproape. Ne pare rãu cãtrebuie sã ne despãrþim de aceºti minunaþi oameni, care ne-auprimit cu atîta cãldurã ºi care ne-au fãcut sã ne simþim ca la noiacasã” (Tatiana Arama ºi Igor Zgherea).
„Am avut în mijlocul nostru un grup de copii din RepublicaMoldova. ªtim cã noi, românii ºi moldovenii, suntem, paradox-al, douã popoare care vorbesc aceeaºi limbã ºi au aceleaºitradiþii. Ne desparte doar o apã: Basarabie, Basarabie,/ Dorulmeu de dincolo de Prut,/ Basarabie, nici o sabie/ N-o sã taie totce-am început!
Am vãzut aceºti copii pe scenã. Nu pot reda în cuvinte fru-museþea chipurilor lor, graþia, eleganþa miºcãrilor, acea armoniesublimã pe care o împrãºtiau în jur. În sufletul meu au curslacrimi, lacrimi de bucurie; tot acolo am aºezat cu gingãºiechipurile lor delicate ca pe niºte minunate flori.
Am încercat, m-am strãduit sã alin puþin dorul de casã ºi decei dragi celor douã fete pe care le-am gãzduit, iar zîmbetul caldal Anastasiei ºi cel reþinut al Danielei m-au mîngîiat. Ne vomaminti cu drag cã toate acestea s-au petrecut într-o varã” (înv.Ileana Todor).
„Am aºteptat cu nerãbdare sosirea fraþilor noºtri dinRepublica Moldova. Douã ore au durat emoþiile ºi neliniºtileproduse de momentul întîlnirii. I-am întîmpinat cu pîine ºi sareºi cu mîncare caldã, la Cãminul Cultural. Pe feþele lor se puteaciti oboseala cãlãtoriei, însã ochii le strãluceau. De neliniºte?De bucurie? De curiozitate?.... Cu toate cã afarã se lãsaseîntunericul ºi rãcoarea, cãldura din glasurile lor ºi vorba lordulce moldoveneascã ne încãlzeau sufletele. Doamna profe-soarã Doina Dobrean ne-a prezentat pe fiecare noilor veniþi ºi
ne-a lãsat cîteva minute sã ne privim. Oaspeþii aveau posibili-tatea sã-ºi aleagã fiecare pe cel pe care urma sã-l ia acasã la el.De mine s-a apropiat o fatã drãguþã ºi zîmbitoare. Ne-am plãcutde la prima vedere. S-a dovedit a fi comunicativã ºi prietenoasã.Ne-am înþeles foarte bine în zilele petrecute împreunã.
Mi-au plãcut foarte mult costumele ºi dansurile specificezonei lor. Toþi arãtau astfel îmbrãcaþi ca niºte îngeri trimiºi deDumnezeu sã ne mîngîie sufletele.
O sã ne fie greu sã ne despãrþim de ei, dar rãmînem cu sper-anþa cã îi vom revedea în curînd, la ei acasã” (Ioana Vaidoº).
„Aceastã tabãrã ne-a ajutat sã cunoaºtem persoane noi ºi sãlegãm noi prietenii. Am oferit cu drag celor doi oaspeþi ai noºtri,cu acordul binevoitor al pãrinþilor noºtri, confortul casei noastreºi prietenia noastrã, nedorind altceva în schimb decît aceeaºisincerã prietenie” (Bianca ºi Alin Hurubã).
„Apreciez pasiunea prietenilor moldoveni pentru dans. Aº fibucuroasã ca ºi la noi sã se cultive copiilor aceastã pasiune pen-tru dansul popular.
Am cunoscut-o pe Diana, o fatã cu un suflet minunat. Ne-am strãduit sã facem totul ca ea sã se simtã ca la ea acasã. Nuvoi uita momentele minunate petrecute împreunã ºi mi-aº dorisã rãmînem prietene în continuare” (Bianca-Ioana Urzicã).
„Ceea ce apreciez la membrii ansamblului Mãrunþica estepasiunea lor pentru cîntecul ºi dansul popular, arãtîndu-ne ast-fel cã îºi respectã þara ºi portul ºi cã duc tradiþiile lor maideparte. Dansurile lor mi-au umplut sufletul de bucurie, iarochii de lacrimi. Pentru prima oarã în viaþa mea am vãzut unasemenea spectacol…” (Alexandra Cotfas).
Spectacolul prezentat de aceºti tineri pe scenã pentru noi afost o adevãratã sãrbãtoare a sufletului, prin bucuria extaticãtrãitã. Dansatorii au arãtat pe scenã, alãturi de frumuseþea trupu-lui lor tînãr, ºi calitãþile pe care le au cultivate artiºtii profe-sioniºti: eleganþã ºi frumuseþe în miºcare, exuberanþã, bucuriade a dansa, dezinvolturã, sincronizare perfectã a miºcãrilor.
Eu am trãit simultan sentimente contradictorii, de bucurie ºide amãrãciune, respectiv bucuria de a vedea dansuri tradiþionaleinterpretate cu atîta dragoste ºi vioiciune ºi tristeþea cã noi, ceidin Subcetate, am fost doar spectatori, neavînd pregãtirea ºimãiestria oaspeþilor pentru a putea dialoga în limbajul dansului.
În afara probei de foc de pe scenã, tinerii veniþi din Selemetla noi au dovedit, prin comportamentul lor, în perioada petre-cutã alãturi de noi, trãsãturi de caracter ºi virtuþi, fortificate,desigur, ºi prin instrucþia primitã în arta dansului: punctualitate,perseverenþã, încredere în sine, curaj, seriozitate, rãbdare,echilibru, prietenie, respect pentru sine ºi faþã de cei din jur,demnitate.
Suntem fericiþi cã am trãit împreunã o experienþã frumoasã,de neuitat, cã am cunoscut cu acest prilej oameni de excepþie, acãror prietenie, sper, am cîºtigat-o ºi pe care dorim sã o pãstrãm.Nu este greu, din moment ce limba, instrumentul comunicãriigîndurilor, este aceeaºi, din moment ce locuim cu toþii, dincolosau dincoace de Prut, între hotarele aceleiaºi limbi, limbaromânã. Am conºtientizat toþi, în aceste zile, cã limba românãeste patria noastrã comunã.
Sperãm ca frumoasa relaþie de prietenie stabilitã laSubcetate în aceste zile sã dãinuie la nivel de instituþii ºi lanivelul relaþiilor personale.
