Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru PomiculturăPiteşti MărăcineniObiectiv general: ADESC 1 Numărul/codul proiectului: 9/1.1.9Contract: 119/2011Act adiţional: 6/2013Anul începerii: 2011Anul finalizării: 2014Durata: 37,5 luni Denumirea proiectului: ADER 1.1.9. Identificarea de genotipuripomicole tolerante la stres termic, hidric şi biotic, pretabile lasistemele tehnologice specifice agriculturii durabileDenumirea fazei V: Experimentarea în câmp şi laborator a modelului şi soluţiei propuseRealizarea bazei de date privind identificarea de genotipuri pretabile sistemelor de agricultură durabilă şi verificarea utilităţii studiului
Persoana de contact: Dr.ing. Mădălina BUTACDate contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: [email protected]
PLAN SECTORIAL – ADER 2020
Obiectivele Proiectului Evaluarea genotipurilor de pomi şi arbuşti fructiferi existente în câmpurile experimentale şi loturile demonstrative din principalele bazine pomicole din punct de vedere al rezistenţei la factorii de stres, cu scopul de a identifica pe cele cu valoare biologică ridicată, ce merită a fi înmulţite şi promovate în noile plantaţii comerciale, conform noilor cerinţe ale pieţei de fructe, care să se preteze la sistemele tehnologice specifice agriculturii durabile.
Obiectivele Fazei VII/2014 Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al rezistenței la boli și
dăunători (rapăn la măr, arsură bacteriană la păr, Plum Pox Virus la prun, antracnoză la cireș, pătarea roșie a frunzelor la căpșun etc.);
Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al vigorii de creștere; Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al calității fructelor; Identificarea genotipurilor pomicole rezistente/tolerante la secetă, insolaţie,
temperaturi extreme, boli şi dăunători specifici adaptate arealelor afectate de schimbări climatice ireversibile;
Răspândirea informaţiei la potenţialii beneficiari prin editarea unui ghid în care vor fi prezentate aceste genotipuri;
Coordonator proiect:Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti MărăcineniDirector proiect: Dr.ing. Mădălina BUTAC
Partener 1:Universitatea din Craiova – Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VâlceaResponsabil proiect: Dr.ing. Silvia PREDA
Partener 2:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură BistriţaResponsabil proiect: Dr.ing. Ioan ZAGRAI
Partener 3:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură ConstanţaResponsabil proiect: Dr.ing. Corina GAVĂT
Partener 4:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiResponsabil proiect: Dr.ing. Sorina SÂRBU
Partener 5:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VoineştiResponsabil proiect: Dr.ing. Valeria PETRE
Parteneri
Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei VII/2014
Nr.crt
Parteneri /acronim(cf. Formular A –
Informaţii)
Rezultate preconizate(cf. Planului de realizare al proiectului)
Rezultate obţinute
1 Coordonator proiect –ICDP Pitești Mărăcineni;
Partener 1 –Universitatea din
Craiova-SCDP Vâlcea;Partener 2 – SCDP
Bistrița;Partener 3 – SCDP
Constanța;Partener 4 – SCDP Iași;
Partener 5 – SCDP Voinești
- Evaluarea genotipurilor de măr,păr, prun, cireș, vișin, piersic,nectarin, cais, nuc, alun, castancomestibil, căpșun și arbuștifructiferi din punct de vedere alcalităţii fructelor, al capacităţii lorde păstrare, al rezistenţei la boli şidăunători şi al vigorii de creştere;- Identificarea genotipurilorpomicole rezistente/tolerante lasecetă, insolaţie,temperaturi extreme, boli şi dăunători specifici adaptate arealelor afectate de schimbări climaticeireversibile;- Editarea unui ghid cu privire la prezentarea noilor genotipuri selectate (calităţi şi defecte).-Evaluarea reactiei diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinata) ale virusului PPV in vederea identificarii unor forme potential rezistente/tolerante care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene
- Evaluarea genotipurilor de măr, păr, prun,cireș, vișin, piersic, nectarin, cais, nuc, alun,castan comestibil, căpșun și arbuști fructiferidin punct de vedere al calităţii fructelor, alcapacităţii lor de păstrare, al rezistenţei la bolişi dăunători şi al vigorii de creştere;- Identificarea genotipurilor pomicolerezistente/tolerante la secetă, insolaţie,temperaturi extreme, boli şi dăunători specifici adaptate arealelor afectate de schimbăriclimatice ireversibile;- Editarea unui ghid cu privire la prezentareanoilor genotipuri selectate (calităţi şi defecte).- Definitivarea diferentierii moleculara a unorizolate PPV de la soiurile Centenar si Stanleyau relevat prezenta infectiilor cu tulpinile PPV-D si/sau PPV-Rec. Aceste rezultate ne vorpermite efectuarea unei evaluari a reactieisoiurilor Centenar si Stanley la cele douatulpini virale- Diagnostic molecular al PPV, prin RT-PCR, la selectiile Local de Dragasani si Dunarea albastra in a confirmat statusul „liber de PPV” doar la pomii aprtinand selectiei Local de Dragasani. In acelasi timp rezultatele RT-PCR au relevat posibilitatea producerii infectiilor cu
Studiile şi determinările s-au efectuat în: câmpurile de selecţie, culturile de concurs şi loturile
demonstrative de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi amplasate la ICDP Piteşti – Mărăcineni;
câmpurile experimentale de nuc, alun, castan comestibil de la SCDP Vâlcea;
câmpurile experimentale de piersic, nectarin și migdal de la SCDP Constanța;
câmpurile experimentale de cireș și vișin de la SCDP Iași;
câmpurile experimentale de măr și păr de la SCDP Voinești;
laboratorul de virusologie de la SCDP Bistrița.
MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE
Astfel, în această etapă s-au efectuat următoarele observații și determinări:1. Aprecierea rezistenței la boli: arsură bacteriană la măr și păr, Plum Pox Virus la prun, antracnoză la cireș și vișin, antracnoză la căpșun prin acordarea de note;2. Evaluarea însuşirilor morfologice şi chimice ale fructelor pe baza determinărilor şi observaţiilor efectuate asupra unor probe medii, astfel:- culoarea fructelor apreciată vizual;- culoarea fructelor folosind colorimetrul Konica Minolta CR 400, bazat pe sistemul Hunter L,a,b, pe două fețe ale fructului;- fermitatea pulpei cu ajutorul penetrometrului nedistructibil HPE Qualitest cu dispozitiv de măsurare cu suprafața de 0,10 cm2 pentru prune, exprimată în unități HPE;- mărimea s-a determinat prin cântărirea tuturor fructelor dintr-o probă (25 fructe) şi s-a calculat greutatea medie a fructelor, în g/fruct, dar și prin măsurarea calibrului;- conţinutul în substanţă uscată solubilă s-a determinat cu ajutorul refractometrului digital, în procente Brix.3. Determinarea vigorii de creștere prin măsurarea diametrului trunchiului cu șublerul digital la 30 cm deasupra nivelului solului.4. Evaluarea reactiei diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinanta) ale virusului PPV.
MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE
ACTIVITATE 7.1. EXPERIMENTAREA ÎN CÂMP ŞI LABORATOR A MODELULUI ŞI SOLUŢIEI PROPUSE
COORDONATOR PROIECT – INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ PITEȘTI - MĂRĂCINENI
REZULTATE OBȚINUTE
1. Rezistența la boli şi dăunătoriArsura bacteriană sau focul bacterian produs de bacteria Erwinia amylovora afectează inflorescențele, frunzele şi lăstarii. În sezonul de vegetaţie 2014, soiurile de măr luate în studiu în loturi demonstrative la ICDP Piteşti Mărăcineni au fost evaluate pentru rezistenţa la arsură bacteriană după următoarea scără de evaluare: 1 – fără simptome de atac, 2 – câteva infecţii foarte mici, 3 - puţin sensibil (simptome vizile, dar fără consecinţe importante asupra pomului), 5 – sensibilitate medie, 7 – sensibilitate ridicată şi 9 – foarte sensibil (tabel 2, figura 3). Observaţiile s-au făcut în luna iulie, iar ca martor s-au evaluat soiurile: Florina (rezistenţă medie), Idared (sensibil) şi Golden Delicious (rezistent).Astfel, în anul 2014 atacul de arsură bacteriană a fost mult mai redus decât în anul 2013. Se poate observa, din tabelul 1, că dintre cele 26 de soiuri de măr luate în studiu, numai 8 au manifestat simptome de arsură bacteriană, aceeleaşi care au fist atacte şi în anul anterior, difernţa constând în faptul că gradul de atac a fost mult mai redus. Cele mai afectate au fost soiurile Auriu de Bistriţa, Topaz și Dalinco, la care gradul de atac a fost de aproximativ 25%, soiurile respective încadrându-se în clasa 5 – atac mediu. La păr, evaluarea la arsură bacteriană s-a efectuat utlizând aceeași scară de notare, constatându-se că soiurile românești, recent omologate, s-au dovedit, în continuare, rezistente, numai unul dintre ele manifestând un atac foarte redus (sub 2% grad de atac), și anume soiul Tudor. Ca şi în anul anterior atacul a fost mai intens la soiurile Abatele Fetel și Santa Maria. Ca și la măr, la păr atacul de foc bacterian a fost mai redus decât în anul 2013.
2.1. Arsura bacteriană (măr și păr)
Nr. crt. Soiuri de măr AD%
iulie 20141 Enterprise 02 Goldrush 03 Crimson Crisp 15.64 Falstaff 05 Fuji 14.66 Choupette® Dalinette 07 Dalinbel®Antares 7.28 Dalinco 25.09 Galarina 010 Ariwa 011 Topaz 20.012 Golden Orange 5.313 Golden Lasa 014 Rebra 015 Rustic 016 Romus 3 017 Romus 4 018 Romus 5 6.419 Bistriţean 020 Auriu de Bistriţa 27.921 Aura 022 Goldprim 023 Starkprim 024 Jonaprim 025 Ciprian 026 Redix 027 Florina (Martor 1) 028 Idared (Martor 2) 4.729 Golden Delicious
(Martor 3)0
Nr. crt.
Soiuri de păr Grad de atac (%)
Soiuri românești1 Monica 02 Paramis 03 Paradise 04 Isadora 05 Ervina 0,46 Jubileu 50 07 Milenium 08 Virgiliu hibernal 09 Orizont 010 Tudor 1,7Soiuri străine11 Abatele Fetel 18,412 Santa Maria 14,613 Packhams’s Triumf 2,9
Tabel 5. Soiuri de măr evaluate privind rezistenţa la rapăn (2014)Nr. crt. Soiul Comportarea la rapăn
1 Fuji Sensibil2 Ariwa Rezistent3 Dalinco Rezistent4 Dalinette Choupette® Rezistent5 Dalinbel Antares ® Rezistent6 Golden Orange Rezistent7 Golden Lasa Rezistent8 Initial Rezistent9 Topaz Rezistent10 Goldrush Rezistent11 Enterprise Rezistent12 Crimson Crisp Rezistent13 Falstaff Rezistent14 Aura Rezistent15 Auriu de Bistriţa Rezistent16 Bistriţean Rezistent17 Goldprim Rezistent18 Starkprim Rezistent19 Jonaprim Rezistent20 Ciprian Rezistent21 Redix Rezistent22 Romus 3 Rezistent23 Romus 4 Rezistent24 Romus 5 Rezistent25 Rebra Rezistent26 Rustic Rezistent
Comportarea la Plum Pox Virus a soiurilor de prun luate în studiu (ICDP Pitești, 2014)
Nr. crt. Genotipul Plum Pox Virus Pe frunză (notă) Pe fruct (notă)
Prunus domestica1 Carpatin 2 22 Centenar 8 33 Tita 3 24 Agent 1 15 Roman 1 16 Romanța 1 17 Romaner 2 18 Zamfira 5 19 Elena 3 110 Jubileu 50 3 111 Ivan 5 112 Iulia 1 113 Dani 5 114 Geta 3 115 Andreea 1 116 Cacanska Lepotica 1 117 Cacanska Rodna 3 118 Mildora 1 119 Opal 1 120 Avalon 1 121 Jubileum 1 122 Voyageur 2 123 Valor 1 124 Vision 2 125 Stanley (Mt) 3 2
Prunus salicina26 Angeleno 2 227 Black Diamond 1 128 Black Star 1 129 Black Beauty 1 130 Black Amber 1 1
Susceptibilitatea genotipurilor de cireș și vișin la Blumeriella jaapii (Iulie, august, 2014 – ICDP Pitești)
Nr. crt. Genotipul NotăCireș1 Rubin 22 Severin 23 Daria 24 Superb 25 HC 49/23 26 Kordia 27 Skeena 28 Ferovia 29 Sunburst 210 Georgia 211 Adriana 312 Sweetheart 213 Cristalina 314 Hardy Giant 3Vișin1 Rival 22 Bucovina 23 Ţarina 24 Timpurii de Piteşti 25 Brezniţa 2
Comportarea soiurilor de căpșun la Micosphaerella fragariaeîn 2014, la ICDP Pitesti-Maracineni
1.00 1.10
0.70
5.60
0.000.10
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
Mira Idea Benton Elsanta Marmolada CambridgeFavourite
Gra
d de
ata
c G
A%
(12.
05 -
03.0
6.20
14)
GA% (12.05.2014) GA% (20.05.2014) GA% (27.05.2014) GA% (03.06.2014)
*c
b bb
a
c
*Testul Duncan (P≤0.05)
Comportarea soiurilor de căpșun la Diplocarpon earliana în 2014, la ICDP Pitesti-Maracineni
0.00
0.00
3.80
0.00
1.30
0.00
0.00
0.00
2.50
1.30
2.50
0.00
0.00
0.00
3.80
1.30
2.50
0.00
0.00
0.00
5.00
1.30
3.80
0.00
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
Mira Idea Benton Elsanta Marmolada CambridgeFavourite
Inte
nsita
tea
I% (1
2.05
- 03
.06.
2014
)
I% (12.05.2014) I% (20.05.2014) I% (27.05.2014) I% (03.06.2014)
*b a a b b a a b
a
a
a
a
b
a a bb
a a
a
b a a b
*Testul Duncan (P≤0.05)
2. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR - MĂR
Epoca de recoltare și caracteristicile fructelor la soiurile de măr luate în studiu (2014, Mărăcineni)
Nr. crt. SoiulGreutate
medie(g)
Calibru (mm)
Fermitate (kg cm-2)
Conţinut în substanţă
uscată solubilă(Brix %)
1 Generos 194,2 75-80 7,48 8,72 Iris 154,0 70-85 6,83 10,63 Luca 142,6 70-75 7,91 10,54 Aura 293,0 85-90 7,79 9,15 Doina 201,6 75-80 8,19 9,56 Dani 236,6 85-90 8,16 7,37 Starkprim 242,2 80-90 8,11 7,88 Bistriţean 204,6 70-80 8,32 9,19 Salva 174,0 65-80 7,84 9,8
10 Jonaprim 161,4 65-80 7,87 10,211 Idared 263,0 85-90 7,84 9,112 Red Idared 234,0 80-90 7,74 10,213 Topaz 153,0 70-80 8,36 10,414 Orion 259,6 80-90 7,84 14,215 Golden Lasa 207,8 80-85 8,07 10,516 Greensleaves 216,4 80-90 7,51 11,217 3191, A 183,6 75-85 8,15 8,918 Dalinbel 236,2 80-85 8,31 9,119 Priam 154,4 60-75 7,56 9,520 Ariane 156,0 70-80 8,46 11,021 Ariwa 198,6 75-85 8,17 9,822 Saturn 198,6 70-80 7,80 9,823 Red Jonaprince 248,0 80-90 7,80 11,4
Rezultatele evaluării senzoriale la unele soiuri de măr – noiembrie 2014
140
190
Genero
s Iris
Luca
Aura
Doin
a Dan
i Star
kprim
Salva
Jona
prim
Idared
Red
Idare
dTo
paz
Orion
Golden
Lasa
Greens
leave
s 31
91, A
Dalinb
el Anta
resPria
mAria
ne
Ariwa
Saturn
Red Jo
na P
rince
Soiuri de măr cu calități gustative în anul 2014
DALINBEL
TOPAZ
RED JONAPRINCE
ARIANE
2. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR - PRUN
Epoca de maturare și caracteristicile fructelor la soiurile de prun studiateNr. crt. Soiul Maturare
fructGreutate medie fruct (g)
2013 2014 Average
1 Carpatin 28.07 41.90b 52.17b 50.48b2 Centenar 25.07 48.80a 40.97d 41.43c3 Tita 30.07 50.50a 62.43a 56.47a4 Čačanska Rodna 22.08 30.67c 30.46e 30.57d5 Stanley 25.08 42.83b 43.53c 43.18c
Medie 42.94 45.91 44.43
Nr. crt. Soiul Fermitate (N/0.10cm2) Conţinut în substanţă uscată solubilă
2013 2014 Medie 2013 2014 Medie
1 Carpatin 22.86bc 45.80b 34.33b 19.17a 18.23a 18.70a
2 Centenar 20.27c 36.67c 28.47b 17.83b 16.03bc 16.93b3 Tita 26.70b 36.86c 31.78b 16.07c 16.23b 16.15b4 Čačanska
Rodna41.50a 63.40a 53.87a 19.20a 18.43a 18.82a
5 Stanley 43.83a 66.23a 53.62a 14.90c 15.17c 15.03c
Medie 31.03 49.79 40.41 17.43 16.82 17.13
Aprecierea culorii fructelor vizual și cu colorimetrul Konica Minolta
Nr. crt. Soiul Culoare apreciată
vizual
Culoare (l,a,b) – medie 2013 - 2014CIE L* a* b*
1 Carpatin Albastru deschis
22.04c 4.20a 2.42a
2 Tita Albastru 21.25c 2.94ab -0.64b
3 Centenar Albastru 22.22c 2.54ab -0.96b
4 ČačanskaRodna
Roşietică 33.15a 3.93ab -7.20d
5 Stanley Albastru închis
25.70b 1.53b -3.70c
Medie 24.87 3.03 -2.01
CACANSKA RODNA
CENTENAR
TITA
3. DETERMINAREA VIGORII DE CREȘTERE SI PRODUCTIA DE FRUCTE LA PRUN
Nr. crt. Soiul Diametrul trunchiului (mm) Spor de creştere2012 2013 2014 Average
1 Carpatin 28.55c 46.13c 69.00a 47.89 40.45ab2 Centenar 33.81a 56.38a 71.31a 53.83 37.50ab3 Tita 30.92b 52.49ab 73.49a 52.30 42.57a4 Čačanska
Rodna25.28d 45.00c 60.83b 43.70 35.55b
5 Stanley 31.02b 51.78b 67.37a 50.05 36.35b
Nr. crt. Soiul Nr. fructe/pom Producţia/pom (kg/pom) Indice de productivi
tate2013 2014 Media 2013 2014 Average
1 Carpatin 16.67b 85.00c 50.83b 0.82c 4.44e 2.62b 0.152 Centenar 60.00b 483.33a 271.67a 2.50c 19.77b 11.13ab 0.493 Tita 9.33b 471.33a 240.33ab 0.47c 29.44a 14.95a 0.694 Čačanska
Rodna 451.00a 287.33b 385.83a 14.87b 8.74d 11.81ab 0.79
5 Stanley 484.33a 351.67b 401.33a 19.28a 15.33c 17.30a 0.88Media 204.27 335.73 270.00 7.59 15.54 11.56 0.60
PARTENER 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ BISTRIȚA (după I. Zagrai)
Rezultatele DAS-ELISA la pomii apartinand selectiei Local de Dragasani
Nr. prob
a
Denumire izolat Citire DAS-ELISA
(DO = 405 nm)
Rezultattestului
Status fitosanitar
(PPV)
1 Local de Dragasani 1 0.062 negativ Liber de PPV2 Local de Dragasani 2 0.054 negativ Liber de PPV3 Local de Dragasani 3 0.066 negativ Liber de PPV4 Local de Dragasani 4 0.060 negativ Liber de PPV5 Local de Dragasani 5 0.075 negativ Liber de PPV6 Control negativ 0.060 negativ Liber de PPV7 Control pozitiv 2.130 pozitic Infectat cu
PPV
Similaritatea simptomelor PPV-D si PPV-Rec pe frunzele soiului de prun
Centenar
Similaritatea simptomelor PPV-D si PPV-Rec pe fructele soiului de prun
Centenar
Similaritatea simptomelor PPV-D si PPV-Rec pe frunzele soiului de prun
Stanley
PARTENER 3 – STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ CONSTANȚA (după C. Gavăt)
Studiul a continuat în loturile demonstrative ale S.C.D.P. Constanţa de la Valu lui Traian. Au fost analizate și descrise o serie de soiuri de piersic, nectarin și cais soiuri noi care pot fi extinse în arealele de cultură favorabile piersicului și caisului și care sunt prezentate în continuare. Distanţele de plantare recomandate la piersicul standard sunt de 4/4 m, revenind o densitate de 625 pomi/ha, sau de 4/3 m, cu o densitate de 833 pomi/ha. La cais distanța de plantare recomandată este de 4/4 m sau 4/5 m.
PARTENER 4 – STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ IAȘI (după S. Sârbu)
Date privind derularea fenofazelor de fructificare la 5 soiuri de cireş în anul 2014
SoiulSfârşitul
înfloritului
Durata înfloritului
-zile-
Data maturãrii fructelor
Nr. zile de la sf. înflorit la maturitatea de recoltare
∑ °ta necesara de la sf. înflorit la maturitatea de
recoltare(peste 5ºC)
Oana 19.04 11 5.06 48 734,2Radu 20.04 12 5.06 47 721,4
Iosif21.04 15 17.06 58
941,3
Alex26.04 13 17.06 53
867,9
Mihai20.04 14 10.06 52
828,4
Media-
13-
51,6 818,6
Ab. standard -
1,6-
4,4 92,4
Coef. de variaţie (s
%)-
12,2
-
8,5 11,3
Date privind indicii de fertilitate la 5 soiuri de cireş (20134
Soiul % minim de fructe rezultate prin:Autopolenizare Polenizare libera
Oana 4,2 41,8Radu 3,9 48,0
Iosif3,2 35,8
Alex2,4 54,6
Mihai1,1 47,7
Media 45,6
Abaterea standard 7,1
Coeficient de variaţie (s %) 15,6
Date privind durata perioadei de vegetaţie la 5 soiuri de cireş (2014)
SoiulÎnceputulumflării
mugurilor
Data căderii frunzelor
Durata perioadei de vegetaţie-nr. zile-
Suma gradelor de temperatură
activă (peste 5ºC)
Oana 10.03 25.10 230 3596,3Radu 10.03 25.10 230 3596,3
Iosif11.03 25.10 229
3590,5
Alex11.03 26.10 230
3601,5
Mihai11.03 26.10 230
3601,5
Media- -
229,8 3597,2
Ab. standard - - 0,4 4,6
Coef. de variaţie (s %) - - 0,2 0,1
Însuşiri fizice şi chimice la 5 soiuri de cireş create la SCDP Iaşi (2014)
Soiul
Greutatea medie a fructului
(g)
Greutatea medie a
sâmburelui(g)
%sâmbur
e
Dimensiunile: (D/d/H)-mm-
Substanţa uscată
solubilă(%)Fructului Sâmburelui
Oana 7,7 0,37 4,8 24,5/21,0/21,0 9,1/8,1/9,6 17,7
Radu 5,7 0,32 5,6 22,6/19,5/19,4 9,3/7,4/9,8 15,9
Iosif 10,0 0,32 3,2 26,6/22,9/23,6 8,9/6,8/10,9 17,2
Alex 10,4 0,38 3,7 27,4/22,9/25,7 9,7/8,0/11,3 15,5
Mihai 6,9 0,35 5,1 22,4/19,0/21,5 8,6/7,0/10,6 18,4
Media8,1 0,3 4,5
- -16,9
Ab. standard 2,0 0,0 1,0
- -1,2
Coef. de variaţie (s %) 24,8 8,0 22,3
- -7,2
Rezistenţa la crăpare a fructelor la 5soiuri de cireş create la SCDP Iaşi
(2014)
Soiul Numărul de fructe crăpate după: % de fructe crăpate după 6 ore2 ore 4 ore 6 ore
Oana 0 0 1 3,3Radu 0 0 1 3,3
Iosif0 0 2 6,6
Alex0 0 3 10,0
Mihai0 0 0 0,0
Date privind vigoarea şi creşterea pomilor la 5 soiuri de cireş (2014)
Soiul
Suprafaţa secţiunii trunchiului (cm2) Creşteri anuale
2013 2014
Creştereaanuală a
secţiunii trunchiului
nr. creşteri/pom cm
Anul XXIV de la plantareOana 416,5 429,0 12,5 56 68,9Radu 485,0 508,3 23,3 90 27,2
Iosif 393,0 411,1 18,1 144 36,9
Anul XV de la plantare
Alex 272,6 288,9 16,3 154 80,0
Mihai 224,8 244,9 20,1 84 32,1
PARTENER 5. STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ VOINEȘTI (după V. Petre)Epoca de maturare, productivitatea şi calitatea fructelor la genotipurile de măr din microcultura de concurs înfiinţată în anul 2009 (Voineşti 2014)
Nr. crt Genotipul Data maturării
fructelorProducţii realizate
(kg/pom)Greutatea medie a
fructelor (g.) S.U. (%)
1 H 1/11 28.09 4,5 200 13,62 H 1/22 28.09 8,5 198 14,03 H 1/112 25.09 7,0 163 16,04 H 3/80 10.09 4,0 170 14,15 H 2/75 15.09 6,5 175 14,06 H 1/102 12.09 5,5 180 13,27 H 1/7 28.09 5,0 165 13,88 H 4/130 20.09 6,0 165 13,69 H 1/78 05.10 10,5 200 13,210 H 9/27 10.09 7,0 180 13,911 H 8/86 10.09 11,5 165 14,012 H 1/16 05.09 9,5 160 13,013 H 1/27 25.09 8,0 165 14,014 H 1/99 15.09 12,0 165 14,115 H 2/125 25.09 8,0 210 14,016 H 1/63 10.09 9,0 200 14,017 H 4/131 20.09 5,0 180 14,218 H 8/88 05.10 8,0 155 14,219 H 1/46 25.09 7,5 190 14,820 H 1/21 20.09 11,0 150 14,6
Rezistenţa la rapăn (Venturia inaequalis) la hibrizii din câmpul de fortificare.
Nr. crt. Combinaţia hibridă
Hibrizi analizaţi
Hibrizi rezistenţi la Venturia inaequalis
Nr. %1 Topaz x H 1/22 15 8 53,32 Topaz x H 1/27 29 18 62,03 Inedit x Topaz 6 4 66,64 Inedit x Ariwa 32 20 62,55 Goldrush x Golden Lasa 121 58 47,96 Goldrush x H 1/13 132 71 53,77 Goldrush x H 4/37 202 98 48,58 Goldrush x Inedit 208 100 48,09 Goldrush x Iris 60 31 51,610 Goldrush x H 5/20 128 68 53,111 Goldrush x H 1/7 133 79 59,3
TOTAL 1066 555 52,0
Vigoarea de creştere la genotipurile de măr dinmicrocultura de concurs înfiinţată în anul 2009 (Voineşti 2014)
Nr. crt.
Genotipul Diametrul trunchiului (mm) Spor de creştere anual (mm)
1 H 1/11 40,5 6,42 H 1/22 37,5 5,63 H 1/112 40,1 6,14 H 3/80 36,8 5,65 H 2/75 44,5 8,36 H 1/102 43,7 7,27 H 1/7 53,9 9,18 H 4/130 38,8 6,59 H 1/78 35,5 6,910 H 9/27 40,2 6,411 H 8/86 38,1 6,812 H 1/16 38,6 6,313 H 1/27 36,6 5,714 H 1/99 43,1 6,315 H 2/125 46,3 8,216 H 1/63 38,5 5,717 H 4/131 45,9 8,318 H 8/88 44,5 8,419 H 1/46 35,7 5,620 H 1/21 40,2 6,0
Combinaţii hibride realizate la măr în anul 2014 la SCDP Voineşti
Nr.crt.
Combinaţia hibridă
Flori polenizate
Fructe hibride rezultate la 01.10.2013
Nr. %1 Florina x Inedit 126 114 90,42 Inedit x
Enterprise520 110 21,1
3 H 1/46 x H 4/50 370 36 9,7TOTAL 1016 260 25,6
Nr. crt.Combinaţia hibridă
Flori polenizate
(nr.)
Fructe hibride rezultate la 01.10.2013
Nr. %1 H 9/34 – 94 x Favorita lui
Clapp295 25 8,5
2 H 21/12 – 86 x Beurre Bosc
285 9 3,1
3 H 9/34 – 94 x Lukosova 153 14 9,1TOTAL 733 48 6,5
Combinaţii hibride realizate la păr în anul 2014 la SCDP Voineşti
ACTIVITATEA 7.2. REALIZAREA BAZEI DE DATE PRIVIND IDENTIFICAREA DE GENOTIPURI PRETABILE SISTEMELOR DE AGRICULTURĂ DURABILĂ ŞI VERIFICAREA UTILITĂŢII STUDIULUI- Identificarea de genotipuri pomicole tolerante la stres termic, hidric şi biotic în vederea diversificării ofertei de material biologic;• Sortimentul de pomi şi arbuşti fructiferi a fost îmbunătăţit continuu, însă în ultimul
deceniu a apărut tendinţa de reducere a numărului de soiuri cultivate în funcţie de adaptabilitatea lor la condiţiile pedoclimatice din ţara noastră, de competitivitatea lor în conformitate cu cerinţele pieţei, precum şi de posibilităţile economice ale pomicultorilor români. Astfel, deşi există un număr foarte mare de soiuri, atât create în ţară, cât şi aduse din străinătate, se cultivă un număr restrâns, cu potenţial de producţie relativ scăzut şi fructe de calitate inferioară.
• Numărul redus de soiuri răspândite în plantaţiile comerciale este explicat, pe de o parte, de necunoaşterea noilor genotipuri create şi introduse de peste hotare de către producătorii particulari, iar pe de altă parte, de condiţiile impuse de comerţul cu fructe. Pentru a fi comercializate pe piaţă, soiurile de pomi şi arbuşti fructiferi trebuie, nu numai să corespundă standardelor de calitate, ci şi să fie cunoscute de către producători şi cumpărători din punct de vedere pomologic.
• La această activitate vom prezenta soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi care au avut rezultate favorabile din punct de vedere al adaptabilităţii pedoclimatice în diferite areale pomicole din ţară.
REBRA
Puncte tari Puncte slabeSe poate cultiva în sistem intensiv şisuperintensiv
Necesită o investiţie mai mare pe unitateade suprafaţă şi instalarea mijloacelor desusţinere a pomilor (spalieri cu sârme şitutori)Vârsta de exploatare rentabilă a liveziieste de maxim 12 – 15 ani în sistemsuperintensiv
Rezistenţă la rapăn şi făinare – număr redusde tratamente fitosanitareRezistenţă la secetă, la ger şi îngheţuri târziide primăvară
Uşor sensibil la arsură solară
Vigoare mijlocie, fructificare tip spurComercializare uşoară – primul soiromânesc cu maturare timpurie şi fructe decalitate (calibru, suculenţă, consistenţă)
Puncte tari Puncte slabeSe poate cultiva în sistem intensiv şisuperintensiv
Necesită o investiţie mai mare pe unitateade suprafaţă şi instalarea mijloacelor desusţinere a pomilor (spalieri cu sârme şitutori)Vârsta de exploatare rentabilă a livezii estede maxim 12 – 15 ani în sistemsuperintensiv
Rezistenţă la rapăn – număr redus detratamente fitosanitare
Uşor sensibil la făinare
Vigoare mijlocie, fructificare tip spurCalitate bună a fructelor Păstrare relativ redusă în depozit; începând
din luna martie fructele se prăbuşesc
ROMUS 3
Puncte tari Puncte slabeRezistenţă la rapăn – număr redus detratamente fitosanitare
Uşor sensibil la făinare
Precocitate, productivitate,adaptabilitateVigoare mijlocie, fructificare spur Uşoară tendinţă de degarnisire la
baza şarpantelorFructe de calitate, cu optim de calităţiîn decembrie - ianuarie
Puncte tari Puncte slabeRezistenţă la rapăn şi făinare – numărredus de tratamente fitosanitareSoi precoce şi productivFructe de calitate, cu destinaţie mixtă Păstrare relativ redusă în depozit
RUSTIC
LUCA
Puncte tari Puncte slabeRezistenţă la rapăn şi făinare – număr redus detratamente fitosanitare
Uşor sensibil la arsura bacteriană
Precocitate, productivitate Sensibil la fitoftora (Phytophtora cactorum)Vigoare mijlocie, fructificare spur, pretabilplantaţiilor superintensive
Necesită o investiţie mai mare pe unitatea desuprafaţă şi instalarea mijloacelor desusţinere a pomilor (spalieri cu sârme şitutori)Vârsta de exploatare rentabilă a livezii estede maxim 12 – 15 ani în sistemsuperintensivTăieri de formare relativ dificile datoritătendinţei de creştere erecte
Fructe de calitate, foarte bune pentru diabetici Păstrare relativ redusă în depozit
TOPAZ
Puncte tari Puncte slabeRezistenţă la rapăn Sensibilitate la făinarePrecocitate, productivitate Necesită rărirea fructelorVigoare mică, fructificare spur, pretabilplantaţiilor superintensive
Necesită o investiţie mai mare pe unitateade suprafaţă şi instalarea mijloacelor desusţinere a pomilor (spalieri cu sârme şitutori)Vârsta de exploatare rentabilă a liveziieste de maxim 12 – 15 ani în sistemsuperintensiv
Fructe de calitate, rezistente la manipulare şitransport
Excesul de umiditate înainte de recoltarepoate duce la crăparea pieliţei la nivelulcavităţii pedunculare şi depreciereaproducţiei
Păstrare îndelungată în depozit Maturare foarte târzie pentru bazinulpomicol Argeş
GOLDRUSH
Puncte tari Puncte slabeRezistenţă la rapăn Sensibilitate uşoară la făinare şi arsură
bacterianăProductivitate constantă - nu necesită rărireafructelorVigoare mijlocie, unghiuri mari de ramificare -nu necesită arcuiri şi palisăriRecomandat pentru plantaţii de mare densitate Necesită o investiţie mai mare pe unitatea de
suprafaţă şi instalarea mijloacelor desusţinere a pomilor (spalieri cu sârme şitutori)Vârsta de exploatare rentabilă a livezii estede maxim 12 – 15 ani în sistem superintensiv
Fructe de calitatePăstrare bună în depozit, dacă se recoltează laînceputul coacerii (5-15 septembrie la noi)
Fructele sunt sensibile la bitter-pit,necesitând fertilizare cu calciu în livadă
CRIMSON CRISP
Puncte tari Puncte slabeRezistenţă la rapăn şi toleranţă la făinareProductivitate constantă - nu necesită rărireafructelor
Vigoare mare mai ales la altoirea peportaltoiul MM106
Precocitate – intră foarte repede pe rod (anul II dela plantare când este altoit pe M9Recomandat pentru plantaţii de densitate medie Necesită o investiţie mai mare pe unitatea de
suprafaţă şi instalarea mijloacelor de susţinerea pomilor (spalieri cu sârme şi tutori)
Fructe de calitate, aspectoase Fructe cu pieliţă groasăPăstrare bună în depozit Sensibilitate medie la bitter-pit
ENTERPRISE
Puncte tari Puncte slabeToleranţă la arsura bacteriană şi Psylla – numărredus de tratamente fitosanitareProductivitate constantăVigoare mijlocie, afinitate cu gutuiul Tendinţă de supraîncărcare, necesită rărirea
fructelorRecomandat pentru plantaţii intensive Necesită o investiţie mai mare pe unitatea de
suprafaţă şi instalarea mijloacelor de susţinerea pomilor
Fructe de calitate, aspectoase Calibru foarte mare al fructelorPăstrare bună în depozit
PARAMIS
Puncte tari Puncte slabeToleranţă la arsura bacteriană şi Psylla –număr redus de tratamente fitosanitareProductivitate constantăVigoare mijlocie, afinitate cu gutuiul
Recomandat pentru plantaţii intensive Necesită o investiţie mai mare pe unitatea desuprafaţă şi instalarea mijloacelor de susţinerea pomilor
Fructe de calitate, aspectoase, apreciate decătre consumatori la toate concursurile şiexpoziţiile de fructe
Calibru mic al fructelor
Păstrare bună în depozit
PARADISE
Puncte tari Puncte slabeToleranţă la arsura bacteriană şi Psylla –număr redus de tratamente fitosanitareProductivitate constantăVigoare mijlocie, afinitate cu gutuiulRecomandat pentru plantaţii intensive Necesită o investiţie mai mare pe
unitatea de suprafaţă şi instalareamijloacelor de susţinere a pomilor
Fructe de calitate, aspectoase Păstrare redusă în depozit
PARADOX
Puncte tari Puncte slabePrecocitate – intră pe rod în anul al doilea dela plantare
Uşor sensibil la arsura bacteriană
Productivitate constantăVigoare mijlocieRecomandat pentru plantaţii intensive Necesită o investiţie mai mare pe unitatea
de suprafaţă şi instalarea mijloacelor desusţinere a pomilor
Fructe de calitate, fără sclereide, cu destinaţiemixtă (pentru consum în stare proaspătă şipentru procesare sub formă de peltea, dulceaţă,compot, distilare, deshidratare sub formă defructe feliate)
Sensibilitate la monilioză
Păstrare bună în depozit – până în luna iunie
ADONIA
Puncte tari Puncte slabePrecocitate – intră pe rod în anul altreilea de la plantare
Productivitate relativ redusă, necesitătăieri de fructificare corecte pentruasigurarea producţiei an de an
Tolerant la Plum Pox Virus (vărsatulprunului), rezistent la monilioză şipătarea roşie a frunzelorVigoare mijlocieEste parţial autofertil Necesită polenizatoriRezistenţă la excesul de umiditate din solatunci când este altoit pe portaltoiulAdaptabil
Creşteri vegetative foarte puternice înspecial când este altoit pe portaltoiulAdaptabil
Fructe de calitate, cu conţinut foarteridicat în substanţă uscată (mai maredecât la soiul d’Agen), destinate în specialpentru deshidratare
Fructe relativ mici
AGENT
Puncte tari Puncte slabePrecocitate – intră pe rod în anul al treileade la plantareProductivitate ridicată şi constantăTolerant la Plum Pox Virus (vărsatulprunului)Vigoare mijlocie - micăEste parţial autofertil Necesită polenizatoriRezistenţă la excesul de umiditate din solatunci când este altoit pe portaltoiulAdaptabilFructe de calitate, cu conţinut foarteridicat în substanţă uscată (mai maredecât la soiul d’Agen), destinate înspecial pentru deshidratare
Maturare eşalonată (necesită mai multetreceri pentru recoltare)
ANDREEA
Puncte tari Puncte slabePrecocitate – intră pe rod în anul al treilea de laplantareProductivitate ridicată şi constantăVigoare mică, fructificare spur – recomandatpentru plantaţii intensive
Necesită o investiţie mai mare pe unitatea desuprafaţă şi instalarea mijloacelor de susţinerea pomilor
Este parţial autofertil Necesită polenizatoriRezistenţă la monilioză Uşor sensibil la vărsatul prunuluiRezistenţă la ger, îngheţuri târzii de primăvară şisecetăFructe mari, aspectoase
ROMANŢA
Puncte tari Puncte slabeProductivitate ridicată şi constantăVigoare mijlocie, fructificare mixtă –recomandat pentru plantaţii intensive
Necesită o investiţie mai mare peunitatea de suprafaţă şi instalareamijloacelor de susţinere a pomilor
Este androsteril (lipsit de polen) Necesită obligatoriu polenizatori(Stanley, Renclod Althan, Grasameliorat, Gras romanesc, Anna Spath)
Rezistenţă la monilioză Uşor sensibil la vărsatul prunuluiFructe de calitate Fructe mici
IULIA
Puncte tari Puncte slabePrecocitate – intră pe rod în anul al doilea dela plantare
Uşor sensibil la vărsatul prunului
Productivitate ridicată şi constantăVigoare mică, fructificare spur – recomandatpentru plantaţii intensive
Necesită o investiţie mai mare pe unitateade suprafaţă şi instalarea mijloacelor desusţinere a pomilor
Este autofertil, nu necesită polenizatoriMaturare timpurieFructe aspectoase, destinate consumului înstare proaspătă
În condiţii de exces de umiditateatmosferică, fructele crapă
CACANSKA LEPOTICA
Puncte tari Puncte slabePrecocitate – intră pe rod în anul al treileade la plantareProductivitate ridicată şi constantăVigoare mică, fructificare spur –recomandat pentru plantaţii intensive
Necesită o investiţie mai mare peunitatea de suprafaţă şi instalareamijloacelor de susţinere a pomilor
Este autofertil, nu necesită polenizatoriRezistenţă la îngheţuri târzii de primăvară Uşor sensibil la vărsatul prunuluiFructe de calitate, cu conţinut ridicat însubstanţă uscată şi destinaţie mixtă
Fructe mici
CACANSKA RODNA
• Soiuri de piersic şi nectarinLIANA
FILIP
FLORIN MONICA
• SOIURI DE CAIS
OVIDIUS
ELMAR
• SOIURI DE CIREŞ
SPECTRAL
SPECIAL
LUDOVIC
MARGO
SKEENA
KORDIA
• SOIURI DE VISIN
RIVALTARINA
STELAR
• Soiuri de nuc
• Soiuri de alun
• Soiuri de castan comestibil
• Soiuri de căpşun
MAGIC
• SOIURI DE COACĂZ
GEO POLI 51
• SOIURI DE AFIN
PROD
VITAL
ZMEUR - VELYMUR – DAR 24
KAMI
Organizare loturi demonstrativeÎn anul 2014 s-a înfiinţat un singur lot demonstrativ de
măr, în suprafaţă de 2 ha cu soiurile Golden Reinders şi Gala.Editarea unei brosuri cu privire la prezentarea
noilor genotipuri selectate, precum şi a secvenţelor tehnologice specifice acestor genotipuriCa rezultat final, în această fază s-a editat, în format
electronic, dar şi tipărit, ghidul intitulat: „Genotipuri pomicole pretabile sistemelor tehnologice specifice agriculturii durabile”, ghid structurat în 4 capitole.Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic obiectivele
prevăzute în faza 7 de execuţie s-au realizat în totalitate.