ACHIZITII PUBLICE Caiet de Sarcini - Sectiunea II - Cerinte Specifice

� S.C. ECOROM S.R.L. Str. Moldovei nr.13A/3 540542 Tîrgu – Mureş

Tel: Fax: 00 40 (0)265 265.344 E-mail: [email protected] www.ecorom.net

SISTEM DE RACORDARE LA RETEAUA DE

CANALIZARE IN LOCALITATEA POGACEAUA,

COMUNA POGACEAUA, JUDET MURES

Beneficiar: COMUNA POGĂCEAUA

Proiectant general : S.C. ECOROM S.R.L. Tg- Mure ş

Faza de proiectare: PROIECT TEHNIC-DETALII DE EXECUTIE

NOIEMBRIE 2012

Exemplar Nr. _____

Conţine: ___ file scrise şi __ piese desenate

S.C. ECOROM S.R.L. Tîrgu-Mureş

Sistem de racordare la reteaua de canalizare în localitatea Pogăceaua, comuna

Pogăceaua, judeţul Mureş

Proiect Nr.934/2012 Faza: PT+DE

2

S.C. ECOROM S.R.L. - Toate drepturile rezervate. Această documentaţie este proprietatea spirituală şi intelectuală a S.C. ECOROM S.R.L. Copierea, publicarea, însuşirea sau

utilizarea sub orice formă, integral sau paţial, fără acordul scris al S.C. ECOROM S.R.L. este strict interzisă conform Legii nr.8/14.03.1996 (M.Of. nr.60/26.03.1996)

-

BORDEROU

PIESE SCRISE A. SECTIUNEA TEHNICĂ

1. Borderou

2. Pagina de titlu

3. Colectiv elaborator

4. Memoriu general

5. Reţele

− Caiet de sarcini pentru realizarea lucrărilor de terasamente

− Caiet de sarcini pentru execuţia retelei de canalizare menajera din conducte şi elemente din

PVC rigid de tip greu, pentru canalizare

− Caiet de sarcini privind utilizarea caminelor de inspectie din PP(PE) / PVC in retele exterioare de

canalizare pentru realizarea racordurilor canal

− Program de control pentru lucrări de reţele

− Instrucţiuni pentru urmărirea in timp a reţelelor de canalizare executate din PVC rigid

6. ANEXE

− Caiet de sarcini pt. protecţia mediului înconjurător

− Memoriu de prezentare privind protecţia şi igiena muncii in contrucţii, la lucrările de alimentare cu

apă şi canalizare

− Regulament de protecţia şi igiena muncii în construcţii

B. SECTIUNEA FINANCIARA

1. Centralizatorul financiar al obiectelor (Formular F1)

2. Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte (Formular F2)

3. Grafic fizic si valoric de executie a lucrarii (Formular F6)

4. Lista cantităţi de lucrări (Formular F3)

PIESE DESENATE AC-00 Retea de canalizare in localitatea Pogaceaua. Plan de situatie coordonator Sc: 1:2500

AC-01 Retea de canalizare in localitatea Pogaceaua. Plan de situatie – Tronson D1-C17 Sc: 1:500

AC-02 Retea de canalizare in localitatea Pogaceaua. Plan de situatie – Tronson C1-J9 Sc: 1:500

AC-03 Retea de canalizare in localitatea Pogaceaua. Plan de situatie – Tronsoane A1-A14; A19-K7; A20-SP2;

F1- F6, Refulare SP1

Sc: 1:500

AC-04 Retea de canalizare in localitatea Pogaceaua. Plan de situatie – Tronsoane A46-A26; Refulare SP2 Sc: 1:500

AC-05 Retea de canalizare in localitatea Pogaceaua. Plan de situatie – Tronsoane J1-SP; K1-K6; L1-K3 Sc: 1:500

AC-06 Retea de canalizare in localitatea Pogaceaua. Plan de situatie – Tronsoane H1-A27,G1-A37 Sc: 1:500

AC07 Retea de canalizare in localitatea Pogaceaua. Plan de situatie – Tronsoane I1 – A20, I19 – I13, B1 – A1, E1 – A7

Sc: 1:1000 1:200

Rc01 Racord tip 1 la retea canalizare cu sa de bransament Rc04


Sistem de racordare la reteaua de canalizare în localitatea Pogăceaua, comuna

Pogăceaua, judeţul Mureş


3



-

Rc02 Racord tip 2 la retea canalizare cu racord in camin Rc04

Rc03 Racord tip 3 la retea canalizare cu racord in camin Rc04

Rc04 Detalii montaj camin de inspectie Dn400 Rc04

întocmit:

ing. Valer Nemes


Sistem de racordare la reteaua de canalizare în localitatea Pogăceaua, comuna Pogăceaua,

judeţul Mureş


4



PAGINA DE TITLU

Denumirea lucrării: SISTEM DE RACORDARE LA RETEAUA DE CANALIZARE IN

LOCALITATEA POGACEAUA, COMUNA POGACEAUA, JUDET MURES

Faza: PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE

Beneficiar: COMUNA POGĂCEAUA, JUD. MUREŞ

Proiectant : SC ECOROM SRL

TÎRGU-MUREŞ

STR. MOLDOVEI, NR.13A/3

TEL/FAX: 0265 – 265.344

[email protected]

www.ecorom.net



judeţul Mureş


5



COLECTIV ELABORATOR

DIRECTOR ing. Valer Nemeş

_______ ________

ŞEF PROIECT ing. Valer Nemeş

_______ ________

PROIECTANŢI Ing. Valer Nemeş

edilitare ________ _______

ing. Ana Rigo

tehnologie

Ing. Mircea Maier

edilitare

_______ ______



judeţul Mureş


6



A. SECTIUNEA TEHNICĂ



judeţul Mureş


7



MEMORIU GENERAL privind investiţia:

SISTEM DE RACORDARE LA RETEAUA DE CANALIZARE IN LOC ALITATEA

POGACEAUA, COMUNA POGACEAUA, JUDET MURES

1. DATE GENERALE

1.1. DENUMIREA INVESTIŢIEI

SISTEM DE RACORDARE LA RETEAUA DE CANALIZARE IN LOC ALITATEA POGACEAUA, COMUNA

POGACEAUA, JUDET MURES

1.2. ELABORATOR

SC ECOROM SRL

Tg.-Mureş, Str. Moldovei nr.13A/3

Tel/Fax: 0265 – 265.344

[email protected]

www.ecorom.net

1.3. CORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE

COMUNA POGĂCEAUA, JUD. MUREŞ

1.4. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ

COMUNA POGĂCEAUA, JUD. MUREŞ

1.5. AMPLASAMENTUL

Sistemul de racordare la reteaua de canalizare se va realiza pe străzile localităţii Pogaceaua, pe

proprietatea publică în intravilan.

Amplasamentul localităţii este situat în Regiunea Nord – Vestică, com. Pogăceaua, jud. Mureş.

Comuna Pogăceaua este situată în nord – vestul Câmpiei Transilvaniei, în partea de vest a

judeţului Mureş, la 36 Km de municipiul Tg. Mureş.



judeţul Mureş


8



Suprafaţa totală a comunei insumează 3737 ha, cuprinde localităţi rurale cu o populaţie de 2216

locuitori, conform recensamântului din 2002.

Reşedinţa comunei este localitatea Pogăceaua cu o populaţie de 1404 locuitori. Celelalte 9 sate:

Văleni, Deleni, Sicele, Ciulea, Scurta, Bologoaia, Valea Sânpetrului, Pârâul Crucii, Fântâna Băbii,

înconjoară în toate direcţiile centrul comunei la distanţe de 1 – 6 Km, cuprinzând o serie de grupări de case

situate izolat în văile laterale tipice zonei de câmpie.

Localitatea Pogăceaua este cea mai dezvoltată asezare a comunei, care prezintă condiţii de

dezvoltare în domeniul agriculturii, bazate pe creşterea animalelor şi cultura plantelor şi în domeniul

industriei alimentare bazate pe prelucrarea produselor agricole, îndeosebi morărit şi panificaţie.

Localitatea Pogăceaua este deservită de DJ 152B, Săulia – Râciu, care reprezintă şi strada

principală a localităţii din care se ramifică DC 132 şi care asigură legătura cu satul Fânaţe, din Comuna

Band. Are un relief ondulat, traversat de Pârâul de Câmpie şi Pârâul Belenilor.

Clima este caracteristică zonei de silvostepă, cu temperaturii medii anuale de 80 C şi un regim

pluviometric de 636 mm/an.

2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE

SITUAŢIA EXISTENTĂ

In prezent este in executie realizarea unui sistem de canalizare capabil să colecteze apele uzate

menajere si industriale din localitatea Pogăceaua, in conformitate cu studiul de fezabilitate nr. 2507/2009

,,Construcţie sistem de canalizare ape uzate, menajere, inclusiv staţie de epurare în localitatea Pogăceaua,

comuna Pogăceaua, judeţul Mureş” si a proiectului tehnic Nr.767/2011 „Construc ţie sistem de canalizare

ape uzate menajere, inclusiv sta ţie de epurare în localitatea Pog ăceaua, comuna Pog ăceaua, jude ţul

Mureş”

Sistemul de canalizare va fi sistem separativ, in comună există sistem de canalizare pluvială prin

rigole stradale.

Prin proiectul tehnic nr. 767/2011 s-a proiectat sistemul de canalizare si epurare in localitatea

Pogaceua, alcătuit din colectoarele principale si secundare de canalizare, inclusiv statia de epurare ape

uzate, dar nu a cuprins si racordurile la canalizare, in care se pot conecta individual gospodariile si

societăţiile comerciale din localitatea Pogaceaua.

Prin urmare se impune realizarea cât mai urgentă a racordurilor de canalizare, care să asigure

posibilitatea de racordare a gospodariile si societăţiile comerciale din localitatea Pogaceaua, la sistemul de

canalizare si epurare proiectat si in curs de executie. Acest fapt se impune pentru a evita racordarea

necontrolată si neorganizată a consumatorilor, precum si pentru a evita spargerea drumurilor , avand in

vedere investitia demarată de asfaltare , care se va realiza imediat după finalizarea lucrărilor de canalizare.

.



judeţul Mureş


9



SITUAŢIA PROIECTATĂ Prin lucrările proiectate in prezenta lucrare se au in vedere următoarele:

• Realizarea unui sistem racordare la reteaua de canalizare, care să asigure posibilitatea de

racordare a gospodariile si societăţiile comerciale din localitatea Pogaceaua, la sistemul

de canalizare si epurare proiectat si in curs de executie .

DESCRIEREA OBIECTELOR PROIECTATE

Prin prezenta lucrare se proiectează următoarele obiecte:

- Ob.01. Sistem de racordare la reţeaua de canalizare in localitatea Pogaceaua

Conform STAS 4273-83, construcţiile se incadrează in „clasa a IV-a de importanţă, categoria 4”.

Ob.01. SISTEM DE RACORDARE LA REŢEAUA DE CANALIZARE IN LOC. POGĂCEAUA

Prin prezenta lucrare se proiectează 196 buc. racorduri, astfel aplasate, incat sa creeze posibilitatea

racordarii consumatoriilor din localitatea Pogaceua, acolo unde a fost proiectată si este in curs de executie,

reteaua de canalizare.

Pentru acest obiect au fost prevăzute următoarele categorii de lucrări:

− Retele:

La această categorie de lucrări se prevăd următoarele lucrării:

- Terasamente pentru realizarea racordurilor

- Racorduri la reţeaua de canalizare, din teavă PVC 100 De160 mm, SN4, fiecare

prevăzut cu:

o camin de inspectie (PVC De400mm), amplasat la limita proprietatii, pe

proprietatea publica a comunei,

o conducta de canalizare PVC 100 De160 mm, cu lungime variabila, in

functie de pozitia retelei la care se face racordul si de pozitia caminului de

racord proiectat, precum si coturi la 450 , acolo unde este cazul.

o Piesa de racord la reteaua de canalizare ( sa de bransare sau piesa de

trecere pentru camin) , in functie de locul de racordare , adică la conducta

sau la caminul , retelei de canalizare

o Dopuri PVC pentru baza camin inspectie De160



judeţul Mureş


10



Componentele totale a sistemului de racordare la reteaua de canalizare, proiectat in localitatea Pogăceua ,

sunt următoarele:

Conducta

PVC 100

De160

Camin

PVC

De400

Sa bransare

ptr teava

Dn200

Sa bransare

ptr teava

Dn200

Piesa trecere

ptr. Beton

De160

Piesa trecere ptr.

Plastic

De160

(m) (buc.) (buc.) (buc.) (buc.) (buc.)

1687 196 35 6 134 21

Fiecare camin de racord, dupa executie, se va echipa cu dopuri, pana la racordarea consumatorilor.

2.2. CARACTERSTICILE GEOFIZICE ALE TERENULUI DIN AMPLASAMENT

Amplasamentul este situat, din punct de vedere geomorfologic, la limita Podişului Transilvaniei cu

Subcarpaţii interni ai Transilvaniei. Zona este formată pe structură geosinclinal, în adâncime fiind formaţiuni

miocene, reprezentate prin formaţiuni de tip Secas. În subteranul zonei sunt prezente nisipuri, pietrişuri şi

argile marnoase de vârsta Neogen. Aceste depozite sunt acoperite de aluviuni grosiere recente (Cuaternar)

reprezentate prin nisipuri si pietrisuri, argile nisipoase.

Perimetrul comunei Pogăceaua este situat într-o zonă cu climat continental moderat de deal,

caracterizat prin următoarele valori ( conform Monografiei Geografice a României) :

• Regimul temperaturilor:

- Temperatura medie anuală : + 9 0C

- Temperatura maximă absolută : + 42,50C

- Temperatura minimă absolută : - 31,50C

- Temperatura medie în luna ianuarie: - 40C

- Temperatura medie în luna iulie: +200C

• Regimul vânturilor:

- Vânturile dominante bat din direcţia SE (13,6%) şi S ( 13%)

- Calmul inregistrează valoarea 21,4%

- Viteza vânturilor : N (30Bf) şi NV (2,90Bf)

• Cantitatea de precipitaţii medii multianuale, măsurate într-o perioadă de 10 ani, este de cca. 600mm

• Încercări date de vânt:

- Presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 min. La 10 m şi 50 ani interval mediu de

recurenţă: 0,4 Kpa

• Încercari date de zăpadă pe sol, pentru perioda de revenire 50 ani: 1,5 kN/mp.

Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2006, perimetrul examinat este

caracterizat de următoarele valori:

- Perioada de colt al spectrului de raspuns: Tc= o,7 sec



judeţul Mureş


11



- Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR 100 ani: ag= 0,12g

Conform studiului geotehnic în amplasamentul staţiei de epurare din localitatea Pogăceaua, riscul

geotehnic este scăzut, deci amplasamentul poate fi încadrat în categoria geotehnică 1.

Adâncimea de îngheţ cf. STAS 6054/77 este de 80 – 90 cm sub cota terenului natural.

Structura terenului de fundare: la suprafaţă, stat vegetal (0 – 0,3 m), apoi predomina argila

nisipoasă galbenă, plastic vartoasa (adâncimea 0,3 - 0, 6 m) şi nisipul argilos galben plastic vartos (0,6 – 4

m) conform forajului geotehnic efectuat pănă la adăncimea de 4 m. Apa subterană nu a fost interceptată în

acest foraj.

Dacă pe traseul conductelor de canalizare, la adâncimea de pozare stabilită, se vor găsi umpluturi

sau pământuri slabe, pozarea se va face numai după consolidarea pământurilor slabe/necorespunzătoare

fie prin compactarea porţiunilor neconsolidate, fie prin realizarea unui strat de nisip – pietris compact care

să înlocuiască solul necorespunzător pe o grosime de min 60 cm. În săpăturile traseelor sub nivelul freatic

se vor prevedea epuismente, iar sanţurile vor fi sprijinite.

2.3. UTILITĂŢI

Asigurarea utilităţilor pentru organizarea de şantier, execuţia lucrării şi funcţionarea instalaţiei se va

realiza din următoarele sisteme:

- se va realiza un bransament electric pentru organizarea de santier. Proiectarea şi executarea acestuia

se va realiza de către societatea electrică de profil.

Alte utilitati nu sunt necesare.

2.4. CĂILE DE ACCES

Având în vedere că lucrările proiectate sunt pe domeniul public al localităţiilor, pentru marea

majoritate a lucrărilor nu sunt necesare noi căi de acces. Pe timpul realizării lucrărilor se vor ocupa parţial

drumurile publice în concordanţă cu avizele emise de organele competente (poliţie rutieră, administrare

drumuri etc.)

2.5. PROGRAMUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR, GRAFICELE DE LUCRU

Acestea se vor detaila în funcţie de complexitatea lucrărilor descrise în memoriile de specialitate şi

caietele de sarcini, antreprenorul urmând să completeze formularul F1 anexat.

2.6. TRASAREA LUCRĂRILOR

Trasarea pe teren a reţelelor de canalizare se face conf.STAS 9821-5.

În plan orizontal, distanţele se vor măsura faţă de construcţiile existente.

Se vor respecta condiţiile şi precizările din avizele de amplasament eliberate de deţinătorii de reţele,

privind distanţele normate dintre conducta de canalizare proiectată, conductele de apa, conductele electrice,

comunicaţii, de gaz.

Înainte de începerea lucrărilor, beneficiarul sau antreprenorul va solicita prezenţa câte unui delegat

pentru predarea amplasamentului şi stabilirea cu exactitate a traseului conductelor şi dacă este cazul,

asigurarea asistenţei tehnice pe perioada executării lucrărilor.



judeţul Mureş


12



2.7. PROTEJAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE ŞI A MATERIALELOR DIN ŞANTIER

Se va institui o zonă de lucru şi protecţie având lăţimea de 2 m de-alungul traseului conductei şi a

construcţiilor aferente, împrejmuită cu panouri metalice inscripţionate cu denumirea firmelor participante la

execuţie.

În interiorul zonei de protecţie accesul va fi permis doar personalului de execuţie a lucrării.

Materialele se vor depozita tot în această zonă protejată, durata de depozitare va fi minimă înainte de

punerea în operă, pentru a se evita degradarea acestora.

Se va institui o zonă de lucru şi protecţie in zonele unde se vor realiza lucrările proiectate pentru

statia de epurare.

Zona de lucru se va delimita, conform legislaţiei in vigoare, iar la limita acesteia se va incripţiona

intr-un loc vizibil, date caracteristice despre execuţia investiţiei.

2.8. MĂSURAREA LUCRĂRILOR

Se realizează conform listelor de cantităţi de lucrări aferente prezentului proiect, luând ca bază

indicatoarele cu norme de deviz ediţia 1981.

2.9. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI ŞI TESTELE CARE CAD ÎN SARCINA SA

Laboratoarele de analiză şi control trebuie să fie acreditate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Pentru betonul preparat local se vor lua mostre din fiecare marcă spre verificare în laborator.

Pentru umpluturi la cererea beneficiarului se va determina gradul de compactare în laboratoare

specializate.

Betonul preparat în staţii centralizate va fi livrat însoţit de documentele referitoare la calitatea

acestuia şi a materialelor componente.

Constructorul are sarcina de a verifica calitatea tuturor materialelor puse în operă (ţevi din PP, PVC,

PE, ţevi otel, otel inox, fitinguri, armături, etc) care trebuie să fie marcate astfel încât să corespundă celor

prevăzute în proiect, ca dimensiuni, presiune nominală etc.

Toate materialele noi achiziţionate trebuie însoţite obligatoriu de documente de calitate sau

conformitate.

Se interzice cu desăvârşire folosirea de materiale, echipamente sau accesorii neagrementate.

2.10. CURĂŢENIA ÎN ŞANTIER

În interiorul zonei de protecţie se vor stabili ariile de lucru, de circulaţie, de depozitare şi de control a

materialelor astfel încât acestea să nu deranjeze traficul auto şi pietonal.

După terminarea fiecărei faze de execuţie, amplasamentul respectiv va fi curăţat de resturi de

materiale, echipamente, deşeuri, care vor fi depozitate intermediar şi final conform avizelor obţinute .

2.11. SERVICIILE SANITARE

În cadrul organizării de şantier antreprenorul trebuie să asigure personalului de execuţie condiţii

igienico-sanitare corespunzătoare prin amplasarea la zonele de lucru ale unor puncte sanitare mobile, la



judeţul Mureş


13



care acesta are acces. Punctele sanitare vor trebuie sa fie conform avizelor obţinute de organizarea de

santier.

2.12. PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

În cursul execuţiei trebuie respectate condiţiile impuse prin acordul de mediu obţinut, precum şi

prevederile din caietul de sarcini privind protecţia mediului înconjurător.

Întocmit:

ing. Nemeş Valer



judeţul Mureş


14



CAIET DE SARCINI

PRIVIND REALIZAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

1. Realizarea lucr ărilor de terasamente

1.1. Dispozi ţii generale

Execuţia tranşeelor pentru pozarea conductelor ( tuburilor ) reţelelor de distribuţie apă şi

canalizare se face cu respectarea proiectului, a normelor de protecţie şi igienă a muncii în construcţii,

precum şi a condiţiilor locale de teren.

Conform nomativ C.169 – 88 şi SR 4163 – 3, săparea tranşeelor pentru pozarea conductelor se

poate executa în terenuri cu umiditate naturală şi fără ape freatice, cu pereţi verticali, fără sprijiniri, în

următoarele tipuri de teren :

• teren uşor, (necoeziv şi slab coeziv), la o adâncime maximă de 0,75 m de la suprafaţa

terenului ;

• teren mijlociu, (coeziune mijlocie), la o adâncime maximă de 1,25 m de la suprafaţa

terenului ;

• teren tare, (coeziune foarte mare), la o adâncime maximă de 2,00 m de la suprafaţa

terenului ;

• teren foarte tare, la o adâncime maximă de 2,00 m dela suprafaţa terenului.

În cazul existenţei unor terenuri cu condiţii diferite de cele arătate mai sus, tranşeele se execută

cu pereţi în taluzuri, fără sprijiniri sau cu pereţi verticali sprijiniţi pe toată înălţimea. Înclinaţia taluzului sau

modul de sprijinire este indicat prin proiect, prin articole de norme de deviz şi chiar piese desenate când se

consideră necesar.

Pentru adâncimi de până la 5,00 m (după unele norme – până la 5,50 m), sprijinirea

pereţilor verticali ai săpăturii se face, de regulă, cu elemente de de inventar, conform articolului de deviz

prevăzut în proiect. Pentru adâncimi de săpătură peste 5,00 m (după unele norme – peste 5,50 m),

sprijinirile se execută după proiecte special întocmite.

Alegerea lăţimii tranşeelor se face avându – se în vedere asigurarea spaţiului de lucru mini

necesar pentru o execuţie corectă a montajului conductei, conform SR 4163 – 3, art.3.3.4 şi art.

3.3.5.

În timpul lucrărilor de execuţie a reţelelor, tranşeele şi gropile pentru îmbinări, câminele, etc. se

păstrează uscate (cu eventuala apă epuizată).

Inainte de inceperea executiei lucrarilor, antreprenorul va prezenta Manualul Calitatii pentru lucrare,

care trebuie sa cuprinda si procedura realizarii sapaturilor si sprijinirilor.

La realizarea sapaturilor mai adanci de 1,5m antreprenorul va prezenta solutia de sprijiniri adoptata

care trebuie sa fie aprobata de Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Pentru sprijiniri se pot utiliza sprijiniri prefabricate agrementate, existente in comert.

Prevederile prezentului caiet de sarcini se vor aplica în condiţiile respectării legislaţiei în

domeniul securităţii muncii în ramura construcţiilor edilitare.



judeţul Mureş


15



Principalele aspecte privind normele specifice de tehnica securităţii muncii şi PSI sunt tratate

într –un capitol separat purtând denumirea – INSTRUCŢIUNI.

Prezentul capitol are caracter ge neral şi vine în completare la caietele de sarcini elabora t

în cadrul proiectului, privind execu ţia re ţelelor de ap ă şi de canalizare.

Intocmit

Ing. Valer Nemes



judeţul Mureş


16



CAIET DE SARCINI

PRIVIND EXECUTIA REŢELEI DE CANALIZARE MENAJERA DIN CONDUCTE ŞI ELEMENTE DIN PVC

RIGID DE TIP GREU, PENTRU CANALIZARI

1. Generalit ăţi.

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplică la execuţia pe şantier al lucrării.

1.2. La execuţia lucrărilor se vor respecta reglementările şi prevederile în vigoare privind execuţia, verificarea,

calitatea execuţiei şi recepţia obiectelor de investiţie.

1.3. Firma executantă răspunde direct de buna execuţie şi de calitatea tuturor lucrărilor ce le revin, în

conformitate cu planurile de execuţie, cu prevederile standardelor, normativelor şi prescripţiilor tehnice în

vigoare, precum şi cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.

1.4. Elementele, subansamblele şi detaliile se vor executa conform planurilor de execuţie predate de

proiectant.

1.5. Execuţia, verificarea şi recepţia lucrărilor, se vor face în general conform STAS 3051-91.

1.6. Precizările acestor standarde sunt valabile în măsura în care ele nu contravin prezentului Caiet de sarcini.

1.7. Înaintea începerii execuţiei, o comisie formată din delegaţii beneficiarului şi a proiectantului verifică la

sediul întreprinderii executante dacă aceasta dispune de instalaţii şi utilaje corespunzătoare tehnologiei de

execuţie specifice lucrărilor ce au de executat şi de spaţii necesare pentru depozitarea şi pregătirea

subansamblelor.

1.8. Conducerea firmei executante va numi un coordonator tehnic care va conduce execuţia şi va răspunde

de buna calitate ale lucrărilor pe tot timpul execuţiei. Sarcinile coordonatorului vor fi aduse la cunoştinţă

beneficiarului şi a proiectantului.

1.9. Toate materialele, utilajele şi tehnologiile de asamblare vor avea agremente tehnice emise de organele

în drept din România.

2.Documenta ţia de execu ţie

2.1. Documentaţia tehnică de execuţie este elaborată de:

- proiectant.

2.2. Documentaţia elaborată de proiectant:

2.2.1. Aceasta cuprinde piesele scrise şi desenate conform standardelor în vigoare

2.2.2. Pe parcursul execuţiei proiectantul se va consulta cu coordonatorul tehnic în vederea

soluţionării tuturor situaţiilor neprevăzute ce pot să apară.

2.3. Documentaţia ce trebuie elaborată de către executant:

2.3.1. Înainte de începerea lucrărilor executantul are obligaţia să verifice planurile de execuţie. În

cazul constatării unor deficienţe sau în vederea uşurării execuţiei, se va proceda după cum

urmează:

- pentru deficienţe care nu afectează procesul tehnologic, va efectua modificările respective,

comunicându-le în mod obligatoriu şi proiectantului.



judeţul Mureş


17



- pentru alte modificări care ar modifica structura lucrărilor, comunică proiectantului

propunerile de modificare pentru a-şi da avizul. Orice modificare de proiect se face numai

cu aprobarea prealabilă a proiectantului ( în scris).

2.3.2. După verificarea proiectului şi introducerea eventualelor modificări, executantul întocmeşte

documentaţia de execuţie, care va cuprinde documentele specifice Cărţii Tehnice a Construcţiei,

conform legislaţiei în vigoare.

3.Materiale şi utilaje.

3.1. Tuburi şi accesori din PVC.

- Materialul tubular şi piesele de legătură din PVC rigid cu mufă şi garnitură de etanşare

din cauciuc vor corespunde prevederilor DIN 8062 şi documentelor de calitate ale

furnizorului.

- Tuburile din PVC rigid se vor livra în ţevi drepte şi vor fi marcate, marcajul conţinând

următoarele informaţii înscripţionate descifrabil, repetat cel puţin din metru în metru

conform ISO1043-1: producător - – tipul tubului – domeniul de utilizare – presiunea

nominală – dimensiunea tubului (diametrul x grosime) – data fabricaţiei –standardul de

referinţă

- Piesele de legătură din PVC rigid sunt marcate astfel încât marcajul să conţină :

denumirea produsului - diametrul nominal - presiunea nominala- standardul de referinţă.

3.2. Indicatoare:

Nu este cazul.

3.3. Cămine de inspectie :

Caminele de inspectie

- Se vor utiliza camine de inspectie de PVC D400, compuse din: baza camin PVC, garnitura

coloana, inel de beton si capac cu rama necarosabil

3.4. Piese speciale:

3.4.1. Piese de trecere special ă din PVC cu inel de etanşare elastomeric prin pereţii căminelor de

vizitare ; piesa se înglobează în peretele căminului , suprafaţa exterioară a piesei asigură o

aderenţă perfectă la suprafaţa din beton al peretelui căminului. Etanşeitatea în interiorul piesei de

trecere este asigurată de inelul elastomeric, ca parte componentă, înglobat în corpul piesei într-un

canal special.

4. Execu ţia lucr ării.

4.1. Trasarea lucr ărilor şi execu ţia lucr ărilor de terasamente.

- Înainte de începerea lucrărilor, executantul, proiectantul si detinatorii de retele vor

materializa pe teren traseul conductei, conform planşelor din proiect si avizelor marcând

punctele caracteristice ( cămine, etc… ) prin borne sau ţăruşi. În cazul în care elementele

din proiect sunt insuficiente, sau apar neconcordanţe între situaţia din teren şi proiect, se

vor solicita clarificări proiectantului, la faţa locului.



judeţul Mureş


18



- În lungul aliniamentelor se vor bate ţăruşi din 5 în 5 m, de o parte şi de alta a traseului, la o

distanţă suficientă pentru a rămâne nedeplasaţi în timpul lucrărilor, pentru materializarea

permanentă a axului conductei.

- Execuţia săpăturii se va începe numai după completa organizare a şantierului şi

aprovizionarea cu tuburi şi celelalte materiale necesare, astfel ca şanţurile să rămână

deschise numai timpul strict necesar.

- Realizarea precisă a adâncimii şi a pantei canalului va fi urmărită pe tot parcursul lucrărilor

prin măsurători topografice de precizie.

- Se va acorda aten ţie deosebit ă în zonele în care tran şeea este traversat ă de alte

reţele sau instala ţii subterane (ap ă, gaz, telefoane), s ăparea în aceste zone f ăcându-

se exclusiv manual.

- Săparea şanţurilor se va începe conform unui grafic detaliat al execuţiei conductei, întocmit

de constructor, pe baza posibilităţilor de lucru de pe şantier.

- Lăţimea tranşeelor este de 0,85m.

- Lăţimea tranşeei este măsurată la nivelul generatoarei superioare a conductei pozate atât

pentru tranşeele cu pereţi verticali cât şi pentru tranşeele cu pereţi înclinaţi.

- Execuţia tranşeelor pentru pozarea conductelor se face cf. SR 4163/3;1996.

- Nivelarea zonei care constituie patul de pozare ( definită cf. STAS 4163-3 ) se execută

exclusiv manual şi cu puţin timp înainte de montarea tuburilor. După săparea tranşeei până

la adâncimea stabilită în proiect se curăţă fundul şanţului de prundiş, pietre, să nu fie

împiedecată nivelarea şi se realizează în straturi succesive patul de nisip bine compactat pe

care se pozează ţeava. Stratul de umplutură cu nisip peste conductă are grosimea de 30cm

având gradul de compactare 89%.

- Săparea tran şeelor se execut ă avându-se grij ă ca pantele şi cotele fundului tran şeei

impuse prin proiect s ă fie respectate cu stricte ţe.

- În dreptul îmbinărilor, care se recomandă să se execute în tranşee, se vor executa lărgiri -

adânciri locale ale tranşeii.

- După poziţionarea şi îmbinarea ţevii se trece la acoperirea ţevii cu material de umplutură

(nisip) ; acesta se pune în jurul şi deasupra conductelor într-un strat de min. 30cm.

- Stratul de nisip de jur împrejurul conductei se compactează cu maiul de mână uniform pe

toată suprafaţa ( grad de compactare min.85% ) având grijă să nu se lovească şi să se

modifice poziţia ţevii.

- Se adaugă materialul de umplutură rezultat din săpătură, în straturi de 10-20 cm , cu

udarea şi compactarea fiecărui strat în parte. Pământul rezultat din săpătură, folosit la

umplerea tranşeelor, va fi bine fărâmiţat şi curăţat astfel încât să nu prezinte bulgări şi

corpuri mari care ar putea deteriora tuburile.

- Compactarea mecanică cu placa vibratoare de greutate de max. 70 kg este admisă numai

de la distanţa de min. 60cm deasupra generatoarei superioare a ţevii.

- Zonele îmbinărilor se vor lăsa neastupate până la efectuarea încercării de etanşeitate pe

tronsonul respectiv.



judeţul Mureş


19



- După terminarea probei se realizează umplutura şi în zonele de îmbinare , exact în acelaşi

condiţii cu cele avute în vedere la realizarea restului umpluturilor.

- În timpul lucrărilor de montare a conductei, tranşeele şi gropile pentru îmbinări se păstrează

uscate. Eventualele infiltraţii de apă din tranşeele şi gropile executate se vor evacua cu

pompe de epuisment.

- Pământul rezultat din săpătură se va depozita, pe cât posibil, pe o singură parte a tranşeii,

opusă părţii pe care se lucrează la asamblarea conductei la o distanţă de şanţ astfel încât

să se evite căderea pietrelor pe tubul de PVC poziţionat în şanţ.

- Pământul excedentar rezultat din săpătură se va transporta cu autobasculanta .

- În cazul întâlnirii unor conducte neidentificate , cabluri sau alte instalaţii care ar putea

produce accidente (electrocutări, explozii, etc) executantul va sesiza investitorul şi

proiectantul , care vor stabili măsurile de protejare, sprijinire sau eventualele devieri

provizorii.

4.2. Realizarea poz ării conductelor

- Suprafaţa patului de pozare trebuie să fie continuă, netedă şi să nu conţină particule de

dimensiuni mari care pot genera solicitări punctiforme asupra tubului.

- Respectarea suprafeţei de rezemare a conductei pe patul de pozare, a pantelor şi cotelor

din proiect cât şi realizarea umpluturii în zona specială sunt obligatorii.

- Executarea patului de pozare şi montarea conductelor se va face numai în uscat. În caz că

este necesar lucrările se vor executa sub epuismente.

- Până la efectuarea probei de etanşeitate se face o umplutură parţială lăsând îmbinările

libere pentru a putea controla etanşeitatea acestora.

- Se vor lua măsuri pentru prevenirea inundării accidentale a tranşeelor , când conducta este

neacoperită, situaţie care poate duce la flotarea acestora.

4.3. Modul de îmbinare ale conductelor din PV C rigid

- Modul de îmbinare este nerigid, prin intermediul inelelor de etanşare elastomerice.

- Ţevile din PVC au din fabricaţie o porţiune şanfrenată pentru uşurarea montării lor şi pentru

protejarea garniturii de montare. Această prelucrare este foarte importantă pentru că uşurează

realizarea îmbinării şi favorizează obţinerea unei îmbinări de calitate. În lipsa acestei şanfrenări

, de exemplu când este nevoie de îmbinarea unei bucăţi tăiate , se impune la montaj realizarea

ei cu o pilă sau cu un alt dispozitiv specific. Şanfrenarea se realizează într-un unghi de cca. 150

şi pe o lungime de 18mm la conducta cu diametrul de 160 mm.

- Se curăţă cu atenţie părţile de îmbinat ( exteriorul ţevii, interiorul mufei, inelul de etanşare ) de

particule abrazive şi se verifică integritatea lor.

- Se însemnează vizibil pe ţeavă linia de referinţă pentru montaj introducând ţeava în mufă în aşa

fel încât distanţa dintre capătul ţevii şi fundul mufei să fie de cca.10 mm.

- Se pregăteşte garnitura elastomerică pentru a fi introdusă în lăcaşul ei astfel încât partea mai

groasă al inelului să fie spre interiorul mufei. Introducerea garniturii poate fi înlesnită prin

umezirea ei .

- Se introduce garnitura elastomerică în canalul său.



judeţul Mureş


20



- Se lubrifiază suprafaţa şanfrenată a ţevii cu pastă lubrifiantă ( apă cu săpun sau lubrifiant pe

bază de siliconi , etc. ). Este interzis ă folosirea produselor petroliere în acest scop !

- Se introduce ţeava cu un dispozitiv mecanic special până când capătul mufei ajunge în dreptul

liniei de însemnare de pe partea şanfrenată a ţevii . Se va avea grijă de păstrarea coaxialităţii

tronsoanelor pe parcursul realizării îmbinării. Folosirea dispozitivului mai sus amintit este strict

necesară pentru îmbinarea ţevilor cu diametrul de la 160mm inclusiv.

4.4. Realizarea ramifica ţiilor la re ţeaua din PVC rigid

- Nu e cazul.

4.6. Realizarea umpluturilor şi refacerea suprafe ţei drumurilor sau a solului vegetal.

- Înainte de a se proceda la realizarea umpluturilor se verifică conductele şi toate

elementele acestora , în vederea depistării eventualelor defecţiuni survenite în timpul

montajului şi a remedierii lor.

- Realizarea umpluturilor se va face conform STAS 4163-3;1996 astfel :

- materialul rezultat din săpătură se va folosi pentru realizarea umpluturilor

- realizarea umpluturii se face conform pct. 4.1. din prezentul caiet de sarcini.

- Spaţiile laterale conductei se umplu şi se compactează simultan , în acelaşi sistem ca

şi spaţiul de deasupra conductei , până la limita superioară a zonei de siguranţă .

- Zonele de îmbinare a ţevilor sunt lăsate libere până la efectuarea probei de presiune.

După terminarea probei se realizează umplutura şi în zonele de îmbinare , exact în acele

condiţii cu cele avute în vedere la realizarea restului umpluturilor .

- Pentru refacerea carosabilului sau a spaţiilor verzi se vor avea în vedere prevederile SR

4163-3;1996 astfel :

- îmbrăcămintea definitivă trebuie să aibă cel puţin calitatea celei existente în

momentul începerii lucrărilor.

- capacele căminelor se pozează la nivelul îmbrăcăminţii definitive a zonei în care

sunt amplasate.

4.7. Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor.

- manipularea şi transportul tuburilor se va face cu atenţie, pentru a le feri de lovituri şi zgârieturi.

- la încărcare, descărcare şi alte diverse manipulări în depozite şi pe şantiere, tuburile nu vor fi

aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale.

- în timpul verii tuburile racordurile şi piesele de legătură se transportă acoperite cu prelată pentru

a nu fi expuse razelor solare.

- tuburile cu Dn≥100mm se vor aşeza în stive cu înălţime maximă de 1,5m.

- ţevile mufate trebuie stivuite pe juguri de lemn în aşa fel încât mufele aflate în partea inferioară

să nu se deformeze şi mufele să fie dispuse în afară , alternativ ( în plan orizontal şi în plan

vertical ), de o parte şi de alta a stivei .În acest mod mufele nu sunt solicitate de ţevi iar

sprijinirea are loc de-a lungul generatoarei ţevii pe toată lungimea acesteia.

- aceste condiţii trebuiesc îndeplinite şi în cazul transportării acestor tuburi.



judeţul Mureş


21



- tuburile şi piesele de legătură se vor depozita în magazii sau locuri acoperite şi ferite de bătaia

directă a razelor solare , de acţiunea surselor de căldură precum şi de contactul cu substanţe

chimice agresive pentru PVC.

- temperatura de depozitare va fi între 5...400C, ţevile şi fitingurile care au fost expuse

temperaturii scăzute ( t < 5 0C ) se menţin câteva ore la temperatura de montare pentru a se

evita deteriorarea lor .

- racordurile şi piesele de legătură vor fi depozitate în rafturi, pe sortimente şi dimensiuni.

- este interzisă târârea sau rostogolirea tuburilor, aceste se vor manipula numai prin ridicare.

- pentru transportul tuburilor se vor folosi camioane cu platforme care să asigure protecţia

materialelor împotriva eventualelor deteriorări.

- pe şantier, tuburile vor fi aşezate pe suprafeţe plane, amenajate corespunzător. Pentru o

depozitare mai îndelungată este bine să se evite contactul direct cu solul.

5. Condi ţii de calitate.

5.1. Verificarea lucr ărilor.

- se verifică cotele , aliniamentele , pantele şi dimensiunile canalului, abaterile limită

admise faţă de proiect conform STAS 3051-1991sunt : la pante ±10% , la cote ±50 mm,

fără a se depăşi abaterile admise pentru pante, dar la lucrarea de faţă având în vedere

situaţia existentă pe teren se impune executarea riguroasă a canalului după cotele şi

pantele din proiect .

5.2. Proba de etan şeitate

- Se efectuează conform STAS 3051 - 91

- Lungimea tronsoanelor de probă este cea dintre oricare două cămine succesive.

- Înainte de încercarea de etanşeitate se efectuează umpluturile parţiale lăsându-se

îmbinările libere , se închid etanş toate orificiile , se blochează extremităţile şi punctele

susceptibile de deplasare în timpul probei.

- Apa folosită pentru proba de etanşeitate se va măsura, costul apei folosite fiind suportat

de către beneficiar.

- Îmbinările neetanşe se remediază după scăderea presiunii, plata apei folosite la pentru

o nou probă nu se va deconta de către beneficiar.

- Pierderile de apă admise în l/m2 de suprafaţă udată în canale circulare închise pentru

conducte din PVC este de 0,002 l/m2 şi durată de încercare de minimum o oră.

- Desfăşurarea încercării de etanşeitate, cu toate datele din măsurările efectuate se

înscriu în procesele verbale încheiate. Acesta trebuie să cuprindă şi toate defecţiunile

constatate pe parcursul probei, şi remedierile efectuate.

- Îmbinările neetanşe se remediază după golirea apei, plata apei folosite pentru o nou

probă nu se va deconta de către beneficiar.

6. Verificarea calit ăţii

Verificările se execută conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii .

Verificarea calităţii constă în:



judeţul Mureş


22



- verificarea calităţii materialelor de bază;

- verificarea respectării tehnologiilor de execuţie;

- verificarea calităţii îmbinărilor cu inel de etanşare elastomeric;

- verificarea pantelor şi cotelor din proiect;

7. Recep ţia lucr ărilor.

- Recep ţia lucr ărilor se face în conformitate cu prevederile prezen tului Caiet sarcini şi

conform Legii nr.10/1995 privind calitatea în const ruc ţii, a Regulamentului de recep ţie a

lucr ărilor de construc ţii şi instala ţii aferente acestora, cu Regulamentul de efectuare a

recep ţiei obiectivelor de investi ţii în vigoare.

Etapele de realizare a recepţiei sunt :

- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;

- recepţia finală - după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în proiect

- Recepţia conductelor este precedată de controlul riguros al acestora, care cuprinde în mod

obligatoriu următoarele:

- Respectarea dimensiunilor şi cotelor prevăzute în proiectul de execuţie.

- Asigurarea etanşeităţii conductei

- Asigurarea capacităţii de transport

- Respectarea măsurilor de protecţie şi de securitate a muncii,

Verificarea se referă atât la elementele de construcţii, cât şi la instalaţiile hidraulice,

efectuându-se respectarea standardelor în vigoare şi a actelor cu caracter normativ.

- La recepţie se verifică şi executarea tuturor lucrărilor accesorii ale conductei.

- La recepţie, antreprenorul va prezenta certificatele de calitate a materialelor puse în operă ,

precum şi procesele verbale de lucrări ascunse, însuşite de investitor.

- La punerea în funcţiune a conductelor, care se face de către antreprenor, va participa în mod

obligatoriu şi beneficiarul.

- Documentele tehnice privind proiectarea , executarea , recepţia , precum şi comportarea în

timpul exploatării instalaţiilor şi anexelor aferente se cuprind in Cartea Tehnică a Construcţiei.

Cartea Tehnică a Construcţiei se întocmeşte conform “Normelor de întocmire a Cărţii tehnice a

construcţiei “ din “Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii “şi va conţine

evidenţa elementelor caracteristice (diametre, cote, etc) sub formă de planuri, profile, detalii . Toate

modificările ce se aduc reţelelor se transpun pe planuri.

8. Măsur ători de decontare.

Lucrările prevăzute se vor deconta pe unităţile fizice prevăzute în articolele de deviz.

9. Norme de protec ţia muncii pentru execu ţia re ţelelor exterioare

La execuţia lucrărilor se va respecta cerinţele normelor republicane în vigoare referitoare la

protecţia, siguranţa şi igiena muncii.



judeţul Mureş


23



Conducătorii firmei de execuţie precum şi reprezentanţii beneficiarului care urmăresc realizarea

lucrărilor au obligaţia să aplice toate prevederile legale privind protecţia muncii şi anume :

- Legea 90/1996 a protecţiei muncii şi normele metodologice de aplicare

- Normele generale de protecţie a muncii elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

în colaborare cu ministerul Sănătăţii - 1966

- Normele specifice de securitate a muncii

- Ordinul nr.9/N/15.03.1993 al M.L.P.A.T.

- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii

10. STAS-uri , normative , instruc ţiuni.

STAS 1343/1;2;3-2005 – Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru centre populate; pentru

unităţi industriale , pentru unităti zootehnice

Ordin 161/15.02.2005 –Ghid de proiectare, executie si exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare in mediul rural

STAS 1846-1-2006 - Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare. Prescripţii de

proiectare.

STAS 2448-82 Canalizari. Camine de vizitare

Normativ european pentru tratarea apelor uzate: 91/271/EEC

Indicativ GP-043/99-Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi

canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă şi polipropilenă"

SR EN 1671:2000 Reţele de canalizare sub presiune în exteriorul clădirilor

SR EN 1610:2000 Execuţia şi încercarea racordurilor şi reţelelor de canalizare

Ordin 161/15.02.2005 –Ghid de proiectare, executie si exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare in mediul rural

SR ISO 5667-10:1994 Calitatea apei Prelevare Partea 10: Ghid pentru prelevarea apelor uzate

L 319/2006 –Legea securităţii şi sănătăţii in muncă

Hotărârea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentatiei tehnico-economice

aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru

obiectivele de investiţii şi lucrări de intervenţii

Ordinul MLPAT nr.863/2.07.2008 pentru aprobarea,, Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din

Hotărârea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentatiei tehnico-economice

aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru

obiectivele de investiţii şi lucrări de intervenţii,

Directiva CE 91/271.

Proiectant,

ing. Valer Nemes



judeţul Mureş


24



CAIET DE SARCINI

PRIVIND UTILIZAREA CAMINELOR DE INSPECTIE DIN PP(PE) / PVC IN

RETELE EXTERIOARE DE CANALIZARE PENTRU REALIZAREA

RACORDURILOR CANAL

1. GENERALITATl

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la proiectarea si la executia pe santier a lucrarii.

1.2. La executia lucrarilor se vor respecta reglementarile si prevederile in vigoare privind executia, verificarea,

calitatea executiei si receptia obiectelor de investitie.

1.3. Firmele executante raspund direct de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin, in

conformitate cu planurile de executie, cu prevederile standardelor, normativelor si prescriptiilor tehnice in

vigoare, precum si cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.

1.4. Elementele, subansamblele si detaliile se vor executa conform planurilor de executie predate de

proiectant.

1.5. Executia, verificarea calitatii si receptia lucrarilor, se vor face in general conform urmatoarelor standarde si

normative fundamentale de proiectare;

Normativ C56-02 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de construct!ii si instalatii

aferente;

Normativ 122-99 - Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de

alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor;

Normativ 19-1994 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare ;

Normativ NP036 - Normativ de reabilitare a lucrarilor hidroedilitare din localitatjle urbane;

1.6. Precizarile acestor standarde sunt valabile in masura in care ele nu contravin prezentului Caiet

desarcini.

1.7. Executantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiii:

Sa dispuna de:

a) instalatii si utilaje corespunzatoare tehnologiei de executie specifice lucrarilor ce are de

executat;

b) spatii necesare pentru depozitare, pregatirea subansamblelor;

c) posibilitati tehnice pentru verificarea calitatii lucrarilor, conform programului de control.

1.8. Conducerea firmei executante va numi un colectiv tehnic coordonator care va conduce executia si va

raspunde de buna calitate ale lucrarilor pe tot timpul executiei. Sarcinile coordonatorului vor fi aduse la

cunostinta beneficiarului.

1.9. Lucrarile de montaj pe santier vor fi urmarite , pe faze de executie de un delegat permanent al beneficiarului.

1.10.Toate materialele, si tehnologiile de asamblare vor avea agremente tehnice emise de organele in drept din

Romania.



judeţul Mureş


25



2. DOMENIUL DE APLICARE

2.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste prescriptiile privind proiectarea si executarea racordurilor individuale la

reteaua publica de canalizare, cu utilizarea caminelor de inspectie tip 400, realizate integral din

materiale plastice (PP, PE si PVC).

2.2. Caminele de inspectie tip 400 se utilizeaza pentru realizarea racordurilor la canalizari individuale ale

unor incinte cu gospodarii casnice sau cu activitati lucrative cu caracter de prestatii. Prezenta solutie

de tehnici nu se aplica la racordarea canalizaaii interioare a incintelor industriale si a institutiilor social -

culturale.

2.3. Prin caminele compacte din materiale plastice se preconizeaza un sistem ecologic si de viitor, ce

satisface toate cerintele impuse in prezent pentru evacuarea deseurilor, obtinandu- se astfel un sistem

de canalizare realizat integral din materiale plastice, cu imbinari deosebit de etanse.

2.4. Caminele de inspectie (din materiale plastice) pentru canalizari individuale se vor monta cu precadere in

spatii verzi, parcari sau curti cu carosabil unde exista un trafic usor sau mediu.

2.5. Caminele de inspectie din materiale plastice sunt complet compatibile cu conductele de canalizare din

PVC uzuale pentru constructia retelelor exterioare.

2.6. Se va utiliza ca si camin de inspectie la racorduri de canalizari individuale caminul modular din PP(PE)

+ PVC cu diametrul interior de 400 mm.

3. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE

3.1. Parti componente ale caminului de inspectie modular din PP(PE) + PVC, tip 400 - utilizat la

racorduri individuale:

o corp caminului, cu o (1) intrare sau 3 intrari si o (1) iesire avand Dex.160 mm ;

o garnitura de etansare intre coloana si baza caminului;

o coloana caminului din tub PVC De400;

o garnitura de etansare intre telescop si coloana caminului;

o inel sau rama de beton - in functie de solutia constructive indicate in proiectul racordului;

o telescop flexibil pentru reglarea finala a inaltimii caminului - functie de varianta constructive ;

o capacul caminului, disponibil pentru clasele A15, B125 si D400 .

3.4 Structurile constructive ale caminului se vor stabili de proiectant de la caz la caz, functie de particularitatile

terenului desemnat pentru amplasament.

4. DOCUMENTATIA DE EXECUTIE

4.1. Documentatia tehnica de executie este elaborate de :

proiectant;

societatea care executa uzinarea subansamblelor;

societatea care executa montarea pe pozifle ale elementelor.

2.2. Documentatia elaborata de proiectant:

2.2.1. Aceasta cuprinde piesele scrise si desenate conform STAS 3051-91, Normativ 122-99



judeţul Mureş


26



2.3.1. Pentru asamblarea si pozarea elementelor de camin si a tuburilor de canalizare se va

respecta tehnologia din agrementul tehnic (fisa tehnica) pentru materialele respective.

2.3.2. Executantul va intocmi fise tehnologice pe baza proceselor tehnologice de mai sus, cu

respectarea cotelor si dimensiunilor din proiect, precum si calitatea lucrarilor in limita tolerantelor

admise prin STAS 707/0-88.

5. MATERIALE SI UTILAJE

5.1. Elemente de camin si tuburi de canalizare din materiale plastice, accesorii

Toate materialele uzinate (elemente Camin, tuburi, fitinguri, etc.) utilizate la realizarea

lucrarilor de racord canal, indiferent de provenienta (import sau fabricat in tara), vor fi insotite de

certificate de agrement tehnic (copie) si certificate de calitate (original).

5.1.1. Materialul tubular si piesele de legatura din PVC rigid cu mufa si garnitura de etansare din

cauciuc vor corespunde prevederilor STAS 6675/1,2-92 si documentelor de calitate ale

furnizorului.

5.1.2. Tuburile din PVC rigid se vor livra in bare drepte si vor fi marcate conform prescriptii ISO

1043-1

5.1.3. Elementele de camin si piesele de legatura din PVC vor fi marcate in asa fel incat marcajul sa

confirme denumirea produsului, caracteristici dimensionale si standardul de referinta.

6. EXECUTIA LUCRARII Sl CONDITII DE CALITATE

Conform specificatiilor de la cap.4 si cap.5 din caietul de sarcini privind executia racordului de

canalizare din conducte si elemente din policlorurA de vinii rigid - PVC .

Operatiile de asamblare / montaj la camine din PVC (PP) se vor desfasura in urmatoarea ordine:

1. se pregateste patul de asezare al bazei caminului conform SR EN 1610.

Solul trebuie sa fie stabil si plan.

Pentru aceasta, se aplica un strat adecvat de

nisip gros de minim 15 cm.



judeţul Mureş


27



2. Se introduce caminul în sant. 3. Montarea bazei caminului în santul pentru

conducta. 4. pozare baza camin, 5. verificarea verticalitatii axului (cu bolobocul);

6. Se introduce tubul vertical DN 400 în camin si se pozitioneaza manseta telescopica.

7. Asezarea acoperirii telescopice

8. Introducerea acoperirii telescopice DN 315 în tubul de înaltare DN 400.

9. depunerea în straturi si etansarea materialului de umplutura pâna la circa 20 cm sub muchia superioara a acoperirii telescopice.

10. Montarea ansamblului capac-telescop in interiorul coloanei caminului.



judeţul Mureş


28



11. pozitionare inelului din beton. Se monteaza central. Inelul de pozitionare din beton transmite mai departe sarcinile. Trebuie evitat contactul direct dintre capac si camin

• Tuburile , piesele speciale si racordurile trebuie sa fie verificate inainte de montare, in

vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul manipularii sj transportului

acestora pe santier. Se vor verifica dimensional si vizual culoarea tuburilor si a pieselor,

acesta trebuie sa fie uniforma , cu suprafete netede fara fisuri, arsuri .zgarieturi, cojeli.

7. CONTROLUL CALITATII

Verificarea calitatii consta in:

• verificarea calitatii materialelor de baza ;

• verificarea calitatii diferitelor accesorii;

• verificarea respectarii tehnologiilor de executie :

8. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia lucrarilor se face in conformitate cu prevederile prezentului Caiet sarcini si cu

regulamentul in vigoare de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii H.G.R.273/1994.

Receptia racordurilor de canalizare este precedata de controlul riguros al acestora, care

cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele:

Respectarea dimensiunilor si cotelor prevazute in proiectul de executie

Respectarea prescriptiilor de montaj;

Asigurarea etanseitatii tronsonului realizat;

9. MASURATORI DE DECONTARE

Lucrarile prevazute se vor deconta pe unitati fizice prevazute in articolele de deviz.

Proiectant,

ing. Valer Nemes



judeţul Mureş


29



Viza: Inspectoratul în construcţii

PROGRAM DE CONTROL

PENTRU LUCRĂRI DE RACORD LA RETEAUA DE CANALIZARE

Prezentul program de control este întocmit în concordanţă cu prevederile DISPOZIŢIEI

nr.15/05.03.2003 al I.S.C. Bucureşti şi a altor prevederi şi Legea 10/95 privind Calitatea în construcţii.

La control vor participa:

P - Proiectant

B - Beneficiar

C - Constructor

şi de la caz la caz I - inspector de specialitate din cadrul Inspectoratului în construcţii Mureş

pe bază de invitaţie de către investitor.

Cu ocazia controalelor se vor încheia procese verbale de lucrări ce devin ascunse PVLA, procese

verbale de control în faze determinante PVFD, procese verbale de recepţie calitativă PVRC, raport

videinspectie RV, procese verbale de recepţei PVR - semnate de către factorii participanţi la control.

Constructorul va anunţa din timp în scris factorii interesaţi pentru participare la control, şi cu cel puţin 10 zile înainte Inspecţia în construcţii pentru efectuarea verificărilor necesare acordării acestor faze.

OB.01. REŢEA DE CANALIZARE STANCENI

1. Trasarea lucrărilor BCP PV

2. Recepţia calitativă materiale înaintea montării C PVR

3. Verificarea cotei de fundare la şanţul conductei BC PVLA

4. Execuţia patului de pozare BC PVLA

5. Verificarea pozării conductelor de canalizare înainte de umplutură BC PVLA

6. Probă de etanseitate pe tronsoane BC PV LA

7. Recepţia la terminarea lucrărilor PBC PVR NOTĂ: ⇒ Rubrica 4 se va completa la data controlului. ⇒ Pentru recepţia de structură se va prezenta toate documentele specificate în Codul de practică

NE012-99 şi normativul C56-85.

Beneficiar Constructor

Verificator atestat Proiectant

S.C. ECOROM S.R.L Târgu Mureş

Viza: Inspectoratul în construcţii



judeţul Mureş


30



INSTRUCŢIUNI

PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A REŢELELOR DE CANALIZARE EXECUTATE DIN CONDUCTE DIN PVC RIGID

1. GENERALITĂŢI

Principalele acte normative care reglementează activitatea de urmărire a comportării în timp şi

urmărirea curentă a stării tehnice a construcţiilor şi instalaţiilor sunt :

• Legea calităţii 10/1995

• Normativul P130-1999

• HGR 261/1994 referitor la regulamentul privind asigurarea calităţii în construcţii

Se vor avea în vedere şi prevederile referitoare la activitatea de urmărire a comportării în timp

existente în documentele de calitate întocmite de producătorii/furnizorii materialelor folosite.

Activitatea de urmărire curentă are un caracter permanent , pe toată durata de serviciu efectivă a

construcţiilor şi instalaţiilor.

Ţinând cont de prevederile actelor normative în vigoare , lucrările proiectate nu necesită urmărirea

specială a comportării în timp , ci numai urmărirea curentă a stării tehnice .

Scopul urmăririi curente a stării tehnice a construcţiilor este asigurarea aptitudinii pentru

exploatare în bune condiţii la parametrii proiectaţi, pe durata de serviciu normată (efectivă ) şi obţinerea

unor informaţii necesare perfecţionării activităţilor în construcţii.

În acest scop beneficiarul va desemna, conform legii, un responsabil cu urmărirea comportării în

timp, care va verifica, în unele cazuri speciale chiar cu participarea şi a altor specialişti, starea reală a

construcţiei şi va face consemnările în cartea construcţiei.

În această activitate se va ţine seama şi de nivelul de performanţă a lucrărilor proiectate,

determinate conf. prevederilor HGR 261/1994 .

2. SUPRAVEGHEREA CURENTĂ A STĂRII TEHNICE

Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală , directă cu mijloace simple de măsurare

de uz curent , în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi a reglementărilor tehnice de urmărire a

comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii.

Urmărirea curentă se referă la depistarea şi semnalarea încă din faza primară a tuturor situaţiilor

ce pot afecta construcţiile şi instalaţiile sub aspectul durabilităţii, fiabilităţii, siguranţei şi confortului.

Astfel la lucrările aferente reţelei de canalizare se vor urmări :

• existenţa reperelor de marcare conf. STAS 9570/1-89 a poziţiei reţelelor, căminelor .

• schimbări în poziţia acestora în raport cu aceste repere sau construcţii învecinate , care se

poate manifesta prin deplasări vizibile , orizontale sau verticale cum ar fi înclinări, rotiri ,

tasări sau prin efecte secundare ca desprinderi de pavaj sau alte construcţii învecinate .

• apariţia de fisuri , crăpături în placă , pereţi sau radier



judeţul Mureş


31



• pete de infiltraţii, exfolieri , desprinderea tencuielii

• starea capacului şi a ramei din fontă , fisuri , spargeri

Proiectant,

ing. Valer Nemes



judeţul Mureş


32



CAIET DE SARCINI

PROTECŢIA MEDIULUI

Generalit ăţi

Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile privind protecţia mediului ce trebuie respectate la

realizarea proiectului.

Executantul lucrărilor va respecta legislaţia Uniunii Europene referitoare la protecţia mediului şi

legislaţia românească în domeniu, după cum urmează:

Legisla ţia Uniunii Europene:

• DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi

private asupra mediului (85/337/CCE)

• DIRECTIVA CONSILIULUI 97/11/CE din 3 martie1997 de modificare a Directivei 85/337/CCE privind

evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

• DIRECTIVA CONSILIULUI 90/313/CCE din 7 iunie 1990 privind libertatea de acces la informaţii în

domeniul mediului

• DIRECTIVA CONSILIULUI 86/278/CCE din 12 iunie 1986 privind protecţia mediului, în special a

solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

• DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1975 privind cerinţele calitative pentru apa de suprafaţă

destinată preparării apei potabile în statele membre (75/440/CCE)

• DIRECTIVA CONSILIULUI din 17 decembrie 1979 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării

cauzate de anumite substanţe periculoase (80/68/CCE)

• DIRECTIVA CONSILIULUI 98/83/EC din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului

uman

• DIRECTIVA CONSILIULUI din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase

deversate în mediul acvatic al Comunităţii (76/464/CCE)

• DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi

proveniţi din surse agricole (91/676/CCE)

• DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CCE)

• DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de

stabilire a cadrului comunitar de acţiune în domeniul strategiei apelor

• DIRECTIVA CONSILIULUI 96/61/CE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării

• NORMATIV EUROPEAN pentru tratarea apelor uzate : 91/271/EEC

Legisla ţia româneasc ă:



judeţul Mureş


33



• Legea nr. 18/1991 – Legea fondului funciar, republicată

• Legea nr. 137/1995 – Legea protecţiei mediului

• Legea nr. 26/1996 – Codul silvic

• Legea nr. 107/1996 – Legea apelor

• Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural

naţional

• Ordonanţa Guvernului nt. 33/1995 privind măsurile pentru colectarea, reciclarea şi reintroducerea în

circuitul productiv a deşeurilor refolosibile de orice fel

• Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor

• Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 – pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecţie sanitară

• Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor

tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de

poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare

• Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.125/1996 pentru aprobarea Procedurii

de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător.

• Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor

privind mediul de viaţă al populaţiei

• Ordinul ministrului transporturilor nr. 44 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor privind

protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor

• Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru

aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului

Legislaţia Uniunii Europene va fi respectată cu precădere faţă de legislaţia românească.

2. Protec ţia apelor şi a ecosistemelor acvatice

Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea

ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra

mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.

La execuţia lucrărilor executantul va asigura protecţia apelor de suprafaţă, subterane şi

ecosistemelor acvatice, care are ca obiect menţinerea şi amelioararea calităţii şi productivităţii naturale ale

acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.

Lucrările de execuţie vor respecta zonele de protecţie sanitară impuse de legislaţia în vigoare.

Execuţia lucrărilor de infrastructură se va face astfel încât contaminarea potenţială a cursurilor de

apă, lacurilor, pânzei freatice să fie evitată. Amplasarea lucrărilor de artă: poduri, viaducte, ziduri de sprijin,

tunele se va face astfel încât să se evite:

- modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secţiunilor albiilor;

- întreruperea scurgerilor apelor subterane.



judeţul Mureş


34



3. Protec ţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre

Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adevate de gospodărire,

consevare, organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru executanţii lucrărilor de construcţii.

Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării şantierului, să obţină acordul de mediu.

Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinţă, în zone neîmpădurite, zone care şi-au pierdut

total sau parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia făcându-se pe

baza de studii ecologice, avizate de organele de specialitate.

Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie , antreprenorul va lua măsuri pentru asigurarea

stabilităţii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucrările de ameliorare a terenurilor afectate.

Executanţii lucrărilor de construcţii, care prospectează sau exploatează resursele subsolului, au

următoarele obligaţii:

- să solicite şi să obţină acord şi / sau autorizaţie de mediu, potrivit legii, şi să respecte

prevederile acestora;

- să refacă terenurile afectate, să asigure încadrarea lor în peisajul zonei şi să le aducă la

parametri productivi şi ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcţional, constituind în

acest scop fondul de garanţie necesar conform prevederilor legale, şi să monitorizeze zona;

- să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau pe cele competente, potrivit legii, despre

orice situaţii accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru

refacerea acestuia.

4. Protec ţia atmosferei

Prin protecţia atmosferei se urmăreşte prevenirea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii

acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi a bunurilor

materiale.

Executantul lucrărilor are următoarele obligaţii în domeniu:

- să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate

de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;

- să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de măsură, să asigure

corecta lor funcţionare, să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit

programului pentru conformare, autorităţilor pentru protecţia mediului, datele necesare;

- să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în

exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise;

- să asigure, la cererea autorităţilor pentru protecţia mediului, diminuarea, modificarea sau

încetarea activităţii generatoare de poluare;

- să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de

zgomot şi vibraţii, să verifice eficienţa acestora şi să pună în exploatare numai pe cele care nu

depăşesc pragul fonic admis.

5. Protec ţia siturilor arheologice şi istorice



judeţul Mureş


35



Pe durata execuţiei este necesar să se prevadă măsuri pentru a se asigura o protecţie adecvată a

acestora.

6. Regimul de şeurilor

Principalele produse generate de activitatea de construcţie , ce pot fi clasate ca deşeuri, sunt

materialele rezultate direalizarea de construcţii , instalaţii tehnologice.

În activitatea de construcţie şi întreţinere a infrastructurilor rutiere se va ţine seama de

reglementările în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor.

Obligaţiile ce rezultă din prevederile Legii nr. 137/1995 sunt următoarele:

- deşeurile ce pot fi reciclate se vor colecta, depozita şi preda centrelor de colectare sau se vor

valorifica direct prin predare la diverşi consumatori;

- se vor depozita deşeurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafaţe special amenajate în acest scop;

- se vor respecta condiţiile de refacere a cadrului natural în zonele de depozitare prevăzute în acordul

şi/ sau autorizaţia de mediu;

- întreţinerea utilajelor şi vehiculelor folosite în activitatea de se efectuează doar în locuri special

amenejate, pentru a evita contaminarea mediului.

În cazul accidentelor în care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curatarea locului

accidentului de resturi de metal şi sticlă, decopertarea solului îmbibat cu produse petroliere şi alte substanţe

periculoase, refacerea vegetaţiei, precum şi repararea îmbrăcămintei rutiere şi lucrările de consolidare a

drumurilor avariate intră în sarcina celor vinovaţi de producerea incidentului, conform normelor în

vigoareprivind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind exploatarea şi menţinerea în stare

bună a drumurilor publice.

Deşeurile periculoase se identifică şi se înregistrează la fiecare loc de producere, de descărcare

sau de depozitare.

Unităţile care produc, valorifică, colectează sau transportă deşeuri periculoase trebuie să asigure

condiţiile necesare pentru depozitare separată a diferitelor categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de

proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru

fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deşeuri

periculoase, precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri nepericuloase.

În scopul îmbunătăţirii securităţii operaţiunilor de valorificare şi eliminare, amestecul de deşeuri

periculoase cu alte deşeuri, substanţe sau materiale se poate face numai cu acordul autorităţilor

competente.

Producătorii de deşeuri au următoarele obligaţii:

- să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţile

existente;

- să nu pună în circulaţie produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora ca deşeuri;

- să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile specifice, astfel încât să se reducă la

minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;



judeţul Mureş


36



- să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni deteriorarea şi transformarea

acestora în deşeuri;

- să evite formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse şi subproduse ce se

pot deteriora ori pot deveni deşeuri ca urmare a depăşirii termenului de valabilitate;

- să valorifice în totalitate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, subprodusele

rezultate din procesele tehnologice;

- să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu deşeuri

nepericuloase;

- să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente gestionării

deşeurilor în condiţii de securitate a muncii;

- să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în mediu;

- să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii de respectare a

reglementărilor privind protecţia populaţiei şi a mediului;

- să nu abasndoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;

- să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora,

- să desenmneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure

îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina producătorilor de deşeuri;

- să ţină evidenţa deşeurilor şi operaţiunilor cu deşeuri în conformitate cu prevederile legale în

vigoare;

- să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile

pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum şi la documentele care

se referă la deşeuri;

- să prevadă şi să realizeze restrictive necesare care trebuie să fie luate după închiderea

amplasamentelor şi încheierea activităţilor.

Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să implementeze “Planul naţional de gestiune a deşeurilor”.

Antreprenorul are următoarele obligaţii:

- să depună separat deşeurile şi deşeurile de ambalaje reciclabile acolo unde există recipiente

special destinate acestui scop;

- să nu abandoneze şi să nu depoziteze deşeurile în afara locurilor destinate acestui scop;

- să valorifice deşeurile combustibile şi degradabile biologic, iar pe cele nerecuperabile să le

depună în depozitul final de deşeuri al localităţii.

Propriet ăţi ale de şeurilor care fac ca acestea s ă fie periculoase:

H1. Explozive – substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scâtei sau care sunt mai sensibile

la foc ori la frecare decât dinitrobenzenul;

H2. Oxidante – substanţe şi preparate care produc reacţii exoterme în contact cu alte substanţe, mai ales cu

cele inflamabile;

H3. A. foarte inflamabile:

- substanţe lichide şi preparate care au punctul de aprindere sub 210C (inclusiv lichide extrem de

inflamabile)



judeţul Mureş


37



- substanţe şi preparate care se pot încălzi şi apoi se pot aprinde în contact cu aerul la temperatura

mediului ambiant, fără adaos de energie suplimentară;

- substanţe solide şi preparate care iau foc cu uşurinţă la contactul cu o sursă de aprindere şi care

continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei de aprindere ;

- substanţe gazoase şi preparate care sunt inflamabile în aer la presiune normală;

- substanţe şi preparate care, în contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze uşor inflamabileîn

cantităţi periculoase;

H3 B inflamabile – substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 210C şi

mai mic sau egal cu 550C;

H4 iritante – substanţe şi preparate necorosive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea

sau cu mucoasele, pot cauza inflamaţii;

H5 nocive – substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează pielea, pot

constitui riscuri limitate pentru sănătate.

H6 toxice – substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau dacă penetrează pielea, pot provoca

vătămări serioase, acute sau cronice ale sănătăţii şi chiar moartea.

H7 cancerigene – substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează pielea,

pot induce cancer sau un risc crescut de incidenţa a acestuia.

H8 corozive – substanţe şi preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea.

H9 infecţioase – substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora, care sunt

cunoscute ca producând boli omului sau altor organisme vii.

H10 teratogene – substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează pielea,

pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora.

H11 mutagene – substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă penetrează pielea,

pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidentei acestora.

H12 substanţe şi preparate care, în contact cu apa, cu aerul sau cu un acid, produc gaze toxice sau foarte

toxice.

H13 substanţe şi preparate capabile ca, după depozitare, să producă pe diferite căi altă substanţă (de

exemplu, levigat), care posedă una dintre caracteristicile prezentate mai sus.

H14 ecotoxice – substanţe şi preparate care prezintă sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate pentru

unul sau mai multe sectoare ale mediului.

Întocmit:

ing.Rigo Ana



judeţul Mureş


38



MEMORIU DE PREZENTARE

PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII ÎN CONSTRUCŢII

LA LUCRĂRILE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

La executia lucrărilor se prevede respectarea legislatiei in vigoare pentru fiecare activitate

desfăsurată, inclusiv prevederile din ,,Normele generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul

Ministrului Muncii si Protectiei Sociale nr. 508/20.11.2002 si Ordinul Ministrului Sanatatii si Familiei nr.

933/25.11.2002, cuprinzand principii generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale

precum si directiile generale de aplicare a acestora,,.

Executantul va asigura conditiile necesare de protectia muncii, conform legislatiei in vigoare şi va

efectua instructajul de protectia muncii pentru fiecare categorie de activitate, conform legislatiei in vigoare si

a normelor interne de protectia muncii ale acestuia, la fiecare obiect de investiţie.

În timpul execuţiei se va respecta Legea nr.90/1996 şi toate normele şi normativele de tehnica

securităţii muncii în vigoare.

Constructorul este obligat să instruiască angajaţii săi la locul de muncă şi să ţină seama de calificarea

profesională, de modul cum fiecare muncitor poate să-şi însuşească noţiunile din instructajul făcut, încât să

poată folosi fără pericol agregatele, instalaţiile, utilajele, sculele şi uneltele la locul de muncă unde este

repartizat, insistând în special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului făcut pe linie

NTS şi PSI, precum şi la ce situaţii se ajunge în cazul cănd s-ar produce un eventual accident de muncă

sau incendiu, dandu-se exemple concrete.

Nu se va primi la lucru nici un angajat fără a avea instructajul NTS şi PSI făcut şi însuşit.

Obligaţia efectuării instructajului NTS şi PSI o au cei care organizează, controlează şi conduc

procesele de muncă, pentru care răspund în faţa legilor disciplinar, material şi penal în funcţie de gravitatea

săvărşită.

Instructajul se va efectua în trei etape:

A. Instructajul întroductiv general ( 8 ore pănă la 2 zile cu verificări în fişa de instructaj ).

B. Instructajul la locul de muncă efectuat de către conducător respectiv (inginer, maistru, şef echipă )

durata fiind de cel puţin 8 ore şi verificat de şeful ierarhic, superior, celui care a făcut instructajul este admis

să lucreze, rezultatul verificării trecăndu-se în fişa de instructaj.

Ori de căte ori un angajat este mutat de la un loc de muncă la altul i se va face instructajul la noul loc

de muncă,atăt din punct de vedere al N.T.S. căt şi P.S.I.

C. Instructajul periodic se face la locul de muncă cel puţin odată pe lună de conducătorul locului de

muncă. Instructajele angajaţilor (întroductiv general, la locul de muncă şi periodic ) se va consemna în mod

obligatoriu în fişa individuală de instructaj.

Conducătorii şantierelor, loturilor şi punctelor de lucru sunt obligaţi să organizeze instructajele pe linie

NTS şi PSI, în conformitate cu reglementările în vigoare prin organizarea de cabinete de tehnica securităţii



judeţul Mureş


39



muncii şi paza contra incendiilor pe bază de prelucrare a capitolelor specifice în care este repartizat

angajatul, la locul de muncă.

Conform normelor specifice de protecţia muncii, editat de Consiliul popular al municipiului Bucureşti,

Centrale de construcţii montaj - Bucureşti,în anul 1977 (ediţia IV-a ) pentru activitatea întreprinderilor de

construcţii montaj şi de deservire aparţinănd consiliilor populare-volumul I - şantiere de construcţii se vor

respecta în cadrul execuţiei acestei lucrări următoarele capitole de norme specifice de protecţia muncii:

Cap. VI - organizarea şantierului

Cap. IX - măsuri privind activitatea pe timp friguros

Cap. X - executarea transporturilor

Cap. XIII - electrosecuritatea

Cap. XIV - scule şi dispozitive

Cap. XVI - utilaje mecanisme de ridicât, macarale şi dispozitive anexă

Cap. XVII - sudare

Cap. XVIII - utilaje folosite în atelier

Cap. XXI - lucrări de terasamante

Cap. XXIII - lucrări de alimentare cu apă şi canalizare

Cap. XVI. - lucrări de zidărie

Cap. XXVII - lucrări de preparare a betoanelor şi materialelor

Cap. XXVIII - lucrări de beton armat

Cap. XXX - montarea prefabricâtelor şi utilajelor tehnologice

Cap. XXXIII - lucrul în spaţii înguste

Cap. XXXIV - executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire

Cap. XXXVIII - lucrări de izolaţii

Cap. XXXIX - lucrări de finisaje la construcţii

Cap. XI-III - dispoziţii finale

Subliniem necesitatea acordării unei atenţii deosebite electrosecurităţii lucrărilor de terasamente şi

fundaţii, lucrărilor la înălţime, montării prefabricatelor, lucrărilor în spaţii înguste, precum şi dispoziţiilor finale

ale acestor norme, respectiv capitolele XIII,XXI,XXII,XXV,XXXIII,XL,II.

Conform catalogului de dispozitive şi elementele tipizate pentru protecţia muncii la lucrările de

construcţii montaj editate de Ministerul Construcţiilor Industriale (proiect IPC nr. 7088/1975 ) constructorul

va folosi dispozitivele indicate în acest catalog şi anume:

- subgrupa 1 - dispozitive de protecţia muncii pentru lucrări de săpătură (simbol catalog 122, 108, 107

)

- subgrupa III - dispozitiv de protecţia muncii pentru lucrări de sudură ( simbol catalog nr. 301,303,

305, 306, 307,)

- subgrupa VIII - semne convenţionale indicatoare de securitate (simbol catalog 801, 802)

Se menţioneză că această enumerare a capitolelor ce trebuiesc însuşite nu este limitată, constructorul

avănd obligaţia de a le completa cu alte măsuri specifice condiţiilor locale de execuţie sau exploatare pe

care le vor considera necesare.



judeţul Mureş


40



Se va face cu deosebită atenţie prelucrarea NPCI 1974 şi a instrucţiilor de prevenire şi combatere a

incendiilor precum şi în mod cu totul special şi insistent se va acorda o deosebită atenţie lucrărilor de sudură

în eliberarea perimetrului de foc la locurile de muncă cu materiale inflamabile (reziduri petroliere, construcţii

de gradul IV şi V de rezistenţă la foc executate din elemente combustibile)

DISPOZIŢII FINALE

Constructorul va prelucra cu angajaţii săi în mod obligatoriu NTS şi celelalte reglementări normative

înscrise mai sus şi cu alte măsuri pe care le găseşte necesare a fi luat în vederea asigurării executării

lucrărilor în bune condiţiuni şi de calitate fără accidente sau incendii.

În scopul evitării accidentelor de muncă, al prevenirii şi determinării unor lucrări subterane cum sunt

cabluri electrice, telefonice, conducte de apă şi termoficare, constructorul lucrării va convoca în scris

delegaţii întreprinderilor de exploatare al reţelelor subterane va stabili de comun acord cu aceşti delegaţi

înainte de stoparea lucrărilor de săpături manuale sau mecanice, traseele existente ale reţelelor pe care le

exploatează, încheindu-se un proces verbal şi numai după aceea se va da permis de atacarea lucrărilor de

săpătură.

Convocarea se va face conform procedurii civile cu 5 zile înainte de atacarea lucrărilor în zona

respectivă atrăgîndu-se atenţia că neprezentarea la această convocare atrage după sine răspunderea

materială şi penală după caz de producere a unui accident sau degradarea reţelelor subterane, dată fiind

necunoaşterea acestor reţele din zonă.

Prevederile de mai sus sunt obligatorii, fără să aibă un caracter limitativ, executantul va trebui să ia

măsuri pe care le găseşte necesare în vederea asigurării securităţii muncii fără să contravină normelor în

vigoare.

REGULI GENERALE

1. Se interzice executarea lucrărilor pentru construcţii de acest gen, în cazul când în proiectul de

organizare a şantierului nu s-au prevăzut principalele măsuri de tehnică a securităţii muncii şi

igienă industrială.

2. Aceste măsuri minime se vor prevede conform prescripţiilor din REGULAMENT PRIVIND

PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII ÎN CONSTRUCŢII

3. La lucrările de alimentare şi canalizare se vor respecta următoarele articole din regulament :

3.1. responsabilităţile proiectantului la cererea constructorului şi a investitorului; articolele:

21,22,23,24,25,26 şi 28

3.2. responsabilităţile investitorului Cap.5 art. 34 ÷ 39.

3.3. Toţi lucrătorii vor fi supuşi la angajarea unui control medical conform Cap.8 art. 82-88.

3.4. Muncitorii care lucrează trebuie să fie instruiţi conf. Cap.9 art. 89-120.

3.5. Repartizarea personalului la locurile de muncă se va face conf. Cap.10 art. 121- 129.

3.6. Reguli de igiena a muncii privind efortul fizic, art. 142-145.

3.7. Acordarea primului ajutor în caz de accidente se va face conf. art. 147-199 respectiv :

fracturi şi luxaţii , răniri, hemoragii, electrocutări, arsuri, leşini, insolaţie şi alte accidente.



judeţul Mureş


41



3.8. Riscurile profesionale posibile de accidentare din cauza intervenţiilor imprudene sau riscante

ale muncitorilor sunt următoarele:

o la lucrări de manipularea materialelor art. 205-216

o folosirea utilajelor electrice art. 217

o folosirea uneltelor de mână, art. 218-228

3.9. Mijloace individuale de protecţie luate la locurile de muncă vor fi conform Cap.14 art. 229-

275. Muncitorii vor utiliza după caz:

o centură de siguranţă la adâncimi mari de săpătură;

o cască de protecţie;

o ochelarii de protecţie pentru sudură;

o dispozitivele de protecţie a auzului la lucrări desfacere de pavaje;

o mănuşi pentru manipularea materialeloe iritante , corozive, ţevi de oţel , etc.;

o cizme de protecţie la toate fazele de lucrări ;

o cizme electroizolante la lucrări de suduri electrice şi cu alte maşini electrice

3.10. Dispozitivele de securitate a muncii:

o sprijinirea malurilor săpăturilor conform articolelor de devize;

o parapete pe contorul săpăturii conf. articolul de deviz ;

o podeţe cu balustradă peste şanţ conf. articolul de deviz ;

3.11. La lucrările executate pe timp friguros se vor respecta prescripţiile din Cap.16

o art. 279-287 - generalităţi

o art. 288-290 - betoane

o art. 296-30 - funcţionarea utilajelor de construcţii

3.12. La încărcarea, descărcarea şi depozitarea materialelor se vor respecta prescripţiile din

Cap. 17 art. 307-386.

3.13. Protecţia împotriva tensiunilor de atingere pe şantierele de construcţii se face conf. art.

432-433, iar executarea instalaţiilor electrice la pompe de epuizmente conform art. 521-536.

3.14. La lucrări de terasamente se vor respecta: reguli generale din Cap. 19 art. 537-566;

săpături în teren cu pereţi în taluz art. 567-573; săpături în teren cu pereţii sprijiniţi art. 574-

590; săpături mecanizate art. 591-613 şi la săpături de sondaj art. 614 - 618.

3.15. La prepararea şi transportul betoanelor şi mortarelor se vor respecta Cap.21 art. 691- 761.

3.16. La turnarea şi compactarea betonului se vor respecta Cap.22 art. 762- 793.

3.17. Fasonarea şi montarea armăturilor de oţel-beton va executa conf. Cap. 23 art. 794 - 805.

3.18. La executarea cofrajelor se vor respecta Cap. 28 art. 1131- 1191.

3.19. La lucrările de sudură se vor respecta Cap. 32 art. 1456 - 1582.

3.20. Se vor respecta normele specifice privind lucrările de alimentare cu apă şi canalizare din

Cap. 33 art. 1583- 1832.

3.21. La lucrările cu ţevi din PVC se vor respecta prevederile din Cap. 35 art. 1921- 1977.

3.22. La izolaţii şi protecţii anticorosive se vor respecta prevederile din Cap. 36 art. 1978 - 2105.

4. Alte dispoziţii şi măsuri.



judeţul Mureş


42



4.1. Pe lângă articolele de mai sus se vor respecta şi alte norme specifice de securitatea

muncii ; instalaţii tehnice sanitare, consolidări de teren, pentru sudarea şi tăierea metalelor,

lucrări de zidărie, de tencuire şi finisaje în construcţii.

4.2. Echipamentele tehnice, echipamentul individual de protecţie şi de lucru se va procura

conform Legii nr. 90/1996, inclusiv răspunderea juridică în cazul de încălcarea dispoziţiilor

prezentate.

4.3. În Cap. 6 din Legea nr. 90/1996 sunt prezentate norme metodologice privind comunicarea,

cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor

profesionale şi alte indicaţii necesare de protecţii a muncii.

4.4. Aceste reglementări de mai sus sunt necesare pentru lucrări de reţele exterioare de

canalizare şi alimentare cu apă montate cu tehnologie uzuală conform caietului de sarcini

anexat. În cazul în care executarea anumitor faze de lucrări necesită tehnologii noi de

execuţie, constructorul - cu acordul beneficiarului - va comanda un proiect pentru stabilirea

măsurilor speciale de protecţie a muncii pentru tehnologia respectivă.

Întocmit:

ing.valer Nemeş



judeţul Mureş


43



REGULAMENT PRIVIND PROTECŢIA

ŞI IGIENA MUNCII ÎN CONSTRUCŢII

(E X T R A S)

Capitolul 7

Organizarea activit ăţii de protec ţie a muncii

51. Organizarea activităţii de protecţie şi igienă a muncii se realizează la nivelul agenţilor economici de către

comisiile de administraţie şi de către conducătorii locurilor de muncă, conform atribuţiilor stabilite prin

legislaţia în vigoare, regulamentul de organizare şi funcţionare şi fişa postului.

În scopul realizării acestei activităţi la nivelul cerinţelor de securitate a muncii, se vor organiza

compartimente de protecţie a muncii sau se vor numi prin decizie persoane care vor ăndeplini sarcinile

privind această activitate

52.Compartimentul de protecţie a muncii sau persoana care îndeplineşte sarcinile de protecţie şi igienă a

muncii, sunt subordonate direct consiliului de administraţie, pe care îl ajută la îndeplinirea atribuţiilor privind

protecţia şi igiena muncii.

53.Persoanele care îndeplinesc atribuţiile de protecţie şi igienă a muncii vor fi atestate din punct de vedere

profesional de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

Condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi atestată ca să presteze

activitatea de protecţie şi igienă a muncii sunt următoarele:

-să fie încadrată ca tehnician, maistru, subinginer sau inginer într-una din meseriile care se practică în

cadrul activităţii de construcţie-montaj;

-să aibă minimum 5 ani practică în activitatea de construcţii-montaj;

-să cunoască bine legislaţia de protecţie a muncii şi regulamentul privind această activitate;

Capitolul 33

ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZAZRE

Reguli generale

1583. Elaborarea proiectelor de organizare a lucrărilor, a regulilor şi a fişelor tehnologice, a instrucţiunilor

tehnice, şi a altor documente privind lucrările de alimentare cu apă şi canalizare se va face cu respectarea

normelor de tehnică a securităţii muncii.

1584. Se interzice executarea lucrărilor pentru construcţii de acest gen, în cazul când în proiectul de

organizare a şantierului nu s-au prevăzut principalele măsuri de tehnică a securităţii muncii, cât şi de igienă

industrială.



judeţul Mureş


44



1585. În timpul executării lucrărilor, când se constată factori nocivi, emanaţii de gaze sau mirosuri provenite

din putrefacţie, lucrul se va putea continua numai după ce organele de specialitate vor constata natura lor şi

vor indica măsurile pentru prevenirea accidentelor.

1586. Măsurile de tehnică a securităţii muncii privind executarea diferitelor lucrări de construcţii hidrotehnice

şi foraje, cuprinse în proiectele de organizare a şantierului, în regulile şi în fişele tehnologice, vor fi

comunicate de conducerea şantierului direct celor care conduc şi supraveghează: maiştri, ingineri,

subingineri, tehnicieni, mecanici, care deservesc maşinile şi utilajele proprii sau închiriate.

1587. Măsurile de tehnică a securităţii se vor prelucra periodic cu întreg colectivul de muncă, ţinându-se o

evidenţă în legătură cu instructajul făcut, cu data la care s-a făcut, precum şi cu persoanele care au fost

instruiete.

1588. La locurile de muncă unde se pot produce accidente se vor prevedea, în mod obligatoriu,

dispozitivele individuale de protecţie şi dispozitivele de securitate necesare, inclusiv împrejmuirea cu

îngrădiri de protecţie rezistente, pentru a se evita accesul persoanelor străine pe şantier şi accidentarea

acestora, atât în timpul zilei, cât şi noaptea.

1591. Toate maşinile, utilajele, sculele, mecanismele şi obiectele de inventar care sunt folosite la lucrările

de construcţii hidrotehnice şi foraje vor fi în bună stare de funcţionare. Improvizaţiile în această privinţă sunt

interzise.

1592. În cazul în care pe un şantier de construcţii-montaj se execută canalizări şi alimentări cu apă,

concomitent cu celelalte lucrări, deschiderea şanţurilor nu va fi permisă decât în urma elaborării graficului de

execuţie de către executant, cu avizul antreprenorului general.

1593. Pentru contractele ce se încheie la executarea unor lucrări în subantrepriză, se va stabili, în mod

obligatoriu, unitatea căreia îi revine sarcina de a lua toate măsurile de protecţie a muncii la lucrările ce se

execută.

1594. Conducerea unităţii este obligată să pună la dispoziţia muncitorilor îmbrăcăminte şi încălţăminte de

protecţie, precum şi dispozitive individuale de protecţie, în conformitate cu normativele în vigoare, precum şi

cu specificul muncii prestate.

1595. Conducătorului unităţii, şefilor de brigadă, maiştrilor, le revine obligaţia să controleze, sistematic şi

continuu, respectarea prezentelor norme şi a instrucţiunilor de tehnică a securităţii, elaborate pe baza

acestor norme.

1596. Organizarea oricărui şantier se va face astfel, încât să satisfacă toate cerinţele tehnice şi sanitare.

Amplasamentul pe teritoriul unităţii, construcţiile auxiliare, depozitele, locurile de trecere, drumurile de

acces, instalaţiile sanitare şi baracamentele pentru lucrători vor corespunde cu proiectul aprobat pentru

organizarea lucrărilor ce se execută pentru alimentări cu apă, canalizări şi termoficări, şi vor avea prevăzute

toate lucrările pentru asigurarea protecţiei muncii la fiecare loc de muncă.

1597. La toate lucrările periculoase, atât la locurile de muncă, cât şi acolo unde este circulaţie mare, se vor

semnaliza pericolele de accidentare, prin semne speciale şi placarde, foarte vizibile, atât ziua cât şi

noaptea.

1598. Pasajele de nivel vor fi înzestrate cu semne vizibile şi bine iluminate în timpul nopţii.

1599. Drumurile pentru circulaţia vehiculelor şi trecerile pentru pietoni vor fi libere, neblocate cu pământ,

materiale sau utilaje. Acestea vor fi curăţate de moloz, gheaţă şi zăpadă.



judeţul Mureş


45



1600. Trecerile pentru muncitori, situate pe terenurile în trepte, pe taluzuri cu o înclinare mai mare de 20˚,

vor fi prevăzute cu rampe de acces sau scări cu balustrade.

1601. Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor acoperi sau împrejmui.

1602. Se interzice depozitarea materialelor, utilajelor, a elementelor prefabricate pe locurile de trecere

pentru oameni, pe drumurile de circulaţie a vehiculelor, pe vizierele de protecţie sau pe platformele de lucru.

1603. Podeţele peste gropi şi şanţuri vor fi astfel executate, încât să asigure circulaţia nepericuloasă a

oamenilor, concomitent cu circulaţia vehiculelor.

1604. Locurile de trecere pentru oameni peste gropi şi şanţuri se amenajează cu podeţe, având o lăţime de

cel puţin 0,8 m, cu balustrade cu înălţimea de 1 m pe ambele părţi şi cu scânduri pe margine de cel puţin 10

cm lăţime.

1605. Conductele reţelelor temporare de alimentare cu apă sau ale altor instalaţii vor fi obligatoriu îngropate

în locurile de încrucişare cu căile de acces pentru vehicule sau la trecerile pentru persoane.

1606. Se vor stabili dinainte vitezele admisibile pentru circulaţia autovehiculelor sau a altor mijloace de

transport pe căile de transport ale şantierului, în special pe cele din imediata apropiere a şanţurilor, în

funcţie de categoria drumului, de intensitatea traficului, de starea drumului, de natura straturilor de teren în

care se sapă sau în funcţie de alte condiţii locale.

Zonele în care se limitează viteza de circulaţie, precum şi locurile de staţionare a mijloacelor de transport

vor fi marcate cu tăbliţe şi semne de avertizare, uşor vizibile de conducătorii vehiculelor.

1607. Noaptea vor fi luminate drumurile, trecerile pentru persoane, scările de acces şi depozitele, precum şi

toate locurile de muncă de pe şantier. Se interzice lucrul în locurile neiluminate şi accesul oamenilor spre

aceste locuri.

1608. Utilajele şi dispozitivele folosite vor fi astfel instalate, încât să se asigure stabilitatea acestora şi

imposibilitatea unor deplasări necomandate. Toate utilajele ce sunt alimentate cu energie electrică, atât în

timpul pauzei de masă, cât şi după lăsarea lucrului, la terminarea programului, vor fi deconectate de la reţea

şi asigurate, pentru ca nici o persoană neautorizată să nu le poată pune în funcţiune.

1609. Gropile de fundaţii şi şanţurile, situate în zone umede, unde se efectuează epuizmente de apă, vor fi

apărate de infiltrarea acesteia, în vederea evitării eroziunii la baza taluzurilor şi a creării unor goluri

interioare, ce pot produce surpări.

1610. În zonele de lucru unde au fost montate palplanşe de lemn sau metalice, şi unde se face evacuarea

apelor cu mijloace mecanice, periodic se va verifica de către şefii de brigadă şi de maiştri, stabilitatea

acestor palplanşe, pentru evitarea pericolului de răsturnare, prin erodarea stratului de încastrare a

palplanşelor.

Săpături pentru executarea re ţelelor de canalizare

1611. Înainte de începerea lucrărilor de săpătură se vor analiza studiile geologice şi hidrologice întocmite la

elaborarea proiectului, pentru a se cunoaşte natura şi stratificaţia terenului, posibilităţile de alunecare a

straturilor, existenţa şi nivelul apelor subterane.

În funcţie de aceste elemente se va stabili organizarea executării lucrărilor de săpătură, utilajele ce se vor

folosi, felul sprijinirilor şi al consolidării lor.



judeţul Mureş


46



1612. Înainte de începerea săpăturilor se vor stabili existenţa lucrărilor de gospodărie subterană, cât şi

natura lor (apă, canalizare, cabluri electrice sub tensiune, cabluri de telefoane, conducte de gaze etc.), dacă

sunt în funcţiune, şi traseul exact pe care îl urmează sub pământ.

1613. În cazul existenţei unor instalaţii subterane, muncitorii vor fi instruiţi asupra metodelor ce se vor folosi,

pentru a fi feriţi de accidente, iar lucrările se vor desfăşura sub supraveghere tehnică permanentă.

1614. Începerea săpăturilor se va permite numai în baza unei înţelegeri scrise cu unităţile care exploatează

instalaţiile, acestea fiind obligate a indica toate măsurile de siguranţă.

1615. În amplasamentele cablurilor electrice, ale conductelor principale de apă cu presiune ridicată, ale

conductelor de gaze, nu este permisă întrebuinţarea răngilor, a penelor metalice şi a altor unelte complet

metalice. Lucrările se vor executa cu cea mai mare atenţie şi numai sub supravegherea directă a şefului de

brigadă sau a conducătorului punctului de lucru.

1616. Dacă în sectorul de lucru se descoperă existenţa unor instalaţii subterane de care nu s-a ştiut înainte,

lucrările vor fi imediat întrerupte, iar personalul evacuat, până la identificarea instalaţiilor descoperite. Este

interzisă continuarea lucrului înainte de a se lua măsurile de protecţie ce se impun.

1617. În apropierea cablurilor electrice subterane, lucrările de săpătură se vor putea continua numai după

ce cablurile au fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu este

posibilă, săparea pământului se va face numai cu cazmale de lemn, evitându-se loviturile bruşte, şi numai

sub supravegherea şefului de brigadă sau a ajutorului acestuia.

1618. La lucrările executate în apropierea conductelor de gaze sau a canalizării unor fabrici, unde sunt

posibile emanaţii de gaze toxice sau inflamabile, muncitorii vor fi preveniţi asupra pericolului şi instruiţi

asupra metodelor de protecţie, iar şantierul va fi înzestrat cu un număr suficient de aparate pentru

detectarea gazelor şi cu măşti izolante.

1619. Dacă în timpul lucrului se constată apariţia unor gaze periculoase, lucrările vor fi imediat oprite şi

muncitorii evacuaţi până la înlăturarea pericolului (repararea conductelor de gaze defecte, evacuarea

gazelor prin pompare de aer curat etc.)

1620. În cazul când nu se pot îndepărta complet gazele toxice, acestea fiind mai grele decât aerul,

muncitorii care lucrează în aceste locuri vor purta obligatoriu măşti izolante.

1621. Înainte de începerea săpăturilor se vor lua măsuri de îndepărtare a apelor de suprafaţă, asigurându-

se scurgerea lor de pe amplasamentul săpăturii, pentru a se evita eventuala prăbuşire a malurilor.

1622. Apa subterană care apare în timpul executării lucrărilor va fi evacuată imediat, prin curgere liberă sau

pompare, pentru a nu produce înmuierea pământului (ceea ce ar conduce la tasări şi prăbuşiri de maluri).

1623. Dacă pe emplasamentul săpăturilor vor fi făcute defrişări, la doborârea arborilor şi scoaterea

rădăcinilor se vor lua măsurile de tehnică a secutităţii necesare pentru executarea acestei operaţii. La

scoaterea din pământ a arborilor pe cale mecanică vor fi luate măsuri de siguranţă, pentru evitarea ruperii

eventuale a cablurilor sau a alunecării lor de pe buturugă. Înainte de începerea operaţiei de scoatere a

arborilor, lucrătorii vor fi avertizaţi printr-un semnal acustic, pentru a se îndepărta de zona periculoasă.

1628. Pentru a se evita accidentele provocate de surparea pereţilor săpăturii, se vor respecta următoarele

prescripţii privind depozitarea pământului şi a materialelor, precum şi instalarea şi circulaţia autovehiculelor

şi utilajelor pe marginea şanţurilor sprijinite:

Pământul rezultat din săpături va fi depozitat la o distanţă de cel puţin 0,7 m de la marginea săpăturii;



judeţul Mureş


47



La săpăturile în taluz, cu un unghi mai mare decât unghiul taluzului natural, distanţa maximă între locul de

aşezare a pământului şi marginea săpăturii va fi stabilită prin calcul, însă va fi de cel puţin 0,7 m;

Depozitarea materialelor în lungul săpăturii se poate face la o distanţă de cel puţin 0,75 m de la marginea

şanţului;

Este interzisă amplasarea stâlpilor pentru reţele aeriene ( energie electrică, telecomunicaţii etc. ) în raza

prismei de alunecare a terenului;

În cazuri deosebite, la săpăturile cu pereţii sprijiniţi, se poate permite circulaţia vehiculelor cu o viteză

maximă 10 km/oră, cât şi amplasarea utilajelor în raza prismei de alunecare a terenului, cu condiţia

verificării prealabile prin calcul a rezistenţei sprijinirilor.

1629. Se va verifica şi supraveghea zilnic starea terenului, în cazul când sunt posibile surpări sau alunecări

ale pământului. La apariţia de crăpături longitudinale, paralele cu marginea săpăturii, muncitorii şi utilajele

vor fi evacuaţi imediat şi se vor lua măsuri de consolidare, după care se va putea reîncepe lucrul.

1630. Este interzisă executarea săpăturilor manuale, pe dedesubt, în galerie ( metoda în tumbă ).

1631. Dacă în pereţii săpăturii se formează eventuale ieşinduri în consolă sau apar pietre mari, bolovani,

blocuri izolate, muncitorii vor fi îndepărtaţi, luându-se măsuri pentru săparea şi coborârea cu grijă a acestora

la piciorul taluzului, de unde se vor evacua.

1632. Pentru coborârea muncitorilor în şanţuri se vor folosi scări mobile rezemate. Este interzisă coborârea

pe şpraiţuri sau pe consolidările săpăturii.

1633. Podinele pentru scoaterea pământului din şanţuri, situate la diferite niveluri în interiorul săpăturii, vor fi

rezistente şi bine fixate, ca să suporte pământul aruncat. Podinele vor fi situate la o înălţime maximă de 1,5

m între ele şi vor avea o lăţime de cel puţin 0,75 m.

1639. Se interzice cu desăvârşire staţionarea muncitorilor în şanţuri sau pe marginea săpăturilor în timpul

executării lucrărilor, cât şi în timpul pauzei pentru masă.

1640. Executarea săpăturilor în apropierea fundaţiilor construcţiilor existente se va face numai cu pereţii

sprijiniţi, care se vor controla zilnic.

1641. Săpăturile executate în terenurile slabe (nisip, pietriş, loess etc.) cu umiditate ridicată, sau în imediata

apropiere a unor umpluturi, care nu s-au tasat complet, se vor face numai cu pereţii sprijiniţi, iar sprijinirile şi

starea terenului se vor controla în permanenţă.

1642. Săparea manuală se va folosi numai în cazul şanţurilor înguste, al existenţei unei numeroase reţele

de gospodărie subterană, la finisarea şanţurilor (înlăturarea ultimului strat de 30–40 cm până la cotă) şi la

lucrările izolate, cu volum mic. În general, lucrările de săpătură vor fi executate cu mijloace mecanice.

1643. Executarea săpăturilor nesprijinite se va face cu formarea de maluri înclinate la unghiul taluzului

natural al pământului.

Epuismente

1662. În cazul evacuării apei din săpături prin pompare, se vor respecta, în mod obligatoriu, următoarele

reguli:

pompele vor fi montate pe postamente bine fixate, fără posibilitate de răsturnare în timpul exploatării, şi vor

fi amplasate la o distanţă suficientă de marginea săpăturii;

locul unde se află amplasată pompa va fi îngrădit cu balustrade metalice sau din lemn;



judeţul Mureş


48



furtunul de aspiraţie al pompei va fi bine ancorat şi susţinut, spre a nu da pompei posibilitatea de răsturnare

în timpul exploatării.

Sorbul pompei va fi montat într-un puţ colector, care va fi executat cu pereţii din dulapi bătuţi sub cota

puţului. În interiorul puţului se va executa un strat filtrant din pietriş.

1663. Puţurile colectoare se vor aşeza în partea cea mai de jos a gropii (şanţului), către care se vor executa

şanţuri de scurgere sau drenuri din tuburi de beton găurite.

1664. Exploatarea pompelor se va face numai de personal calificat pentru această activitate.

1665. În cazul folosirii pompelor electrice, se vor respecta toate măsurile tehnice de securitate a muncii

prevăzute pentru astfel de utilaje (tablouri de distribuţie, legare la pământ, conductori izolaţi etc.).

1666. Îndepărtarea apei din epuizmente va fi făcută prin jgheaburi, furtunuri sau conducte, la distanţă mare

de marginea şanţului sau a gropii de fundaţie, la reţeaua de canalizare în exploatare sau în locuri joase,

acolo unde situaţia locală permite, astfel încât apa provenită din epuizmente să nu producă pagube sau

calamităţi.

1667. Schimbarea locului de muncă al pompei va fi făcută numai sub supravegherea mecanicului sau a

maistrului mecanic, iar legarea la reţeaua de alimentare cu energie electrică va fi făcută numai de către

electricianul autorizat.

1668. În timpul funcţionării pompelor nu este permis a se face lucrări de reparaţii sau de întreţinere a

acestora. Lucrările de reparaţii sau de întreţinere la o pompă se vor face numai cu pompa în stare de

repaus şi numai de către mecanicul respectiv, după ce aceasta a fost deconectată de la reţeaua electrică.

1669. În timpul funcţionării acestor pompe în cursul nopţii, se vor lua măsurile necesare ca zona de lucru

deservită de aceste utilaje să fie iluminată în mod corespunzător.

Conducte pentru re ţelele de canalizare

1670. Înainte de începerea lucrului, conducătorul punctului de lucru va lua măsuri spre a crea condiţii

normale şi sigure pentru executarea lucrărilor. La lucrările din exterior se vor lua măsuri de protecţie contra

ploilor şi vânturilor.

1671. Locul de muncă va fi bine iluminat.

1672. Nici un muncitor nu va executa alte operaţii decât cele care i s-au încredinţat.

1673. La executarea lucrărilor se vor folosi numai scule şi maşini unelte care sunt în bună stare de

funcţionare.

1674. La îmbinarea ţevilor prin flanşe se interzice a se face controlul manual al coincidenţei orificiilor

şuruburilor. Acest control se va face cu ajutorul dornurilor sau chiar al şuruburilor.

1675. Lămpile electrice portative care se folosesc pentru iluminarea locului de muncă vor fi alimentate la o

reţea de 24 V.

1676. Aparatele electrice fixe sau portative vor fi legate la instalaţia de punere la pământ, ale cărei

rezistenţe nu vor depăşi 4 ohmi.

1677. La lucrările de instalaţii care se execută în apropierea unor mase metalice sau reţele electrice, se vor

lua măsuri contra descărcărilor electrice. În timpul ploilor însoţite de descărcări electrice se va întrerupe

lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri protejate contra eventualelor descărcări electrice.



judeţul Mureş


49



1678. Încărcarea conductelor sau a tuburilor în mijloacele de transport se va face fie cu mijloace mecanizate

(automacara, trolii etc.), fie pe planuri înclinate, luând măsuri de frânare, având grijă ca rostogolirea să nu

se facă pe mufe.

1679. Este interzisă descărcarea conductelor sau tuburilor prin cădere liberă pe planul înclinat din cârligul

macaralei sau prin aruncare de la înălţime. La manipulare, tuburile se vor prinde cu chingi speciale, fiind

interzisă folosirea cablurilor sau lanţurilor.

1680. Este interzisă târârea tuburilor pe pământ cu tractorul sau cu alt mijloc de tracţiune.

1681. La transportul în autovehicule, tuburile se vor aşeza pe suporturi de lemn, atât în plan vertical, cât şi

orizontal.

1682. Tuburile de azbociment se vor imobiliza pe timpul transportului în rânduri strânse şi bine fixate cu

şipci pe marginea vehiculului. Pe fundul vehiculului se va aşterne un strat protector de paie, rumeguş sau

talaş. Mufele se vor aşeza vertical, fiind protejate de paie, rumeguş sau talaş.

1683. Este interzisă descărcarea tuburilor de azbociment prin aruncare sau prin rostogolire pe grinzi.

1684. Tuburile cu diametre de până la 150 mm şi piesele de îmbinare respective se transportă de la locul de

depozitare de pe şantier până la locul de montaj, fără dispozitive speciale, şi se coboară în şanţ cu ajutorul

frânghiilor.

1685. Tuburile cu diametre între 150-300 mm, se coboară în şanţuri cu ajutorul chingilor. Când adâncimea

şanţurilor depăşeşte 3 m, tuburile, indiferent de diametru, se coboară în şanţuri cu ajutorul chingilor sau al

funiilor trecute prin tuburi, folosindu-se trepiede cu scripeţi.

1686. Tuburile cu diametre mai mari de 150 mm se vor depozita cât mai aproape de marginea gropii, fără a

depăşi însă distanţele impuse de NTS pentru depozitarea materialelor.

1687. Montarea definitivă a conductelor şi instalaţiilor se va face conform proiectului întocmit pentru lucrarea

respectivă.

1688. La executarea lucrărilor se vor lua toate măsurile necesare pentru evitarea electrocutărilor prin

atingerea conductorilor electrici şi anume: scoaterea de sub tensiune a instalaţiei electrice, îngrădirea şi

izolarea conductorilor etc.

1689. Dacă se lucrează în spaţii unde instalaţiile de gaze, aburi sau apă fierbinte sunt în funcţiune, se vor

lua măsuri speciale de protecţie, prin blocarea robinetelor din sectorul respectiv de lucru, fixarea flanşelor

oarbe, montarea de robinete de închidere, plăci avertizoare, îngrădiri etc.

1690. Şanţurile pentru instalarea conductelor se vor executa şi asigura contra surpării, respectând

instrucţiunile prevăzute în prezentele norme “Lucrări de săpătură” şi “Lucrări de sprijiniri de maluri”.

1691. Aşezarea conductelor subterane pe sub şosele se va realiza, pe cât posibil, înainte de executarea

îmbrăcămintei drumului. În cazul în care se vor face traversări pe sub drumuri şi şosele, cu îmbrăcămintea

executată, aceasta va fi desfăcută pe o lăţime de cel puţin 0,50 m în ambele părţi ale şanţului săpat, pentru

aşezarea conductei.

1692. Este interzisă aşezarea ţevilor la o distanţă mai mică de 70 cm de marginea şanţului. În caz de

depozitare a ţevilor pe marginea şanţului, se vor lua măsuri contra rostogolirii lor.

1693. Coborârea ţevilor în şanţuri nu se face de pe partea unde s-a depozitat pământul.

1694. Nu se permite coborârea în şanţ a ţevilor, tuburilor sau armăturilor prin aruncare.

1695. Coborârea în şanţuri a ţevilor cu mufe se va executa cu mufa în sus.



judeţul Mureş


50



1696. Coborârea în şanţ a ţevilor sau armăturilor având greutatea până la 50 kg, se va face prin trecerea lor

din mână în mână.

1697. Coborârea în şanţuri, ca şi ridicarea conductelor, armăturilor mai grele de 50 kg, se va face cu

ajutorul unor macarale care se mişcă de-a lungul şanţului sau cu ajutorul unor scripeţi fixaţi pe trepiede.

1698. Trepiedele vor fi aşezate pe podine din dulapi, iar picioarele legate între ele pentru a se limita

deschiderea.

1699. Suspendarea palanelor şi a macaralelor diferenţiale de trepiede, pentru coborârea ţevilor în şanţuri,

se va realiza cu ajutorul unui inel special. Se interzice suspendarea palanelor şi macaralelor diferenţiale

direct de bulonul din vârful trepiedului.

1700. Se interzice folosirea elementelor de spijinire a pereţilor şanţurilor, ca suport pentru tuburile ce se

instalează în şanţ.

1701. Înainte de coborâre, conducta va fi adusă până la marginea şanţului şi plasată de-a curmezişul

şanţului. Coborârea va fi făcută pe toată lungimea, evitându-se înclinarea.

1702.Coborârea ţevilor într-un şanţ sprijinit va fi executată fără scoaterea elementelor sprijinirii. În cazuri

excepţionale, se permite scoaterea unei părţi din piesele sprijinirii în timpul coborârii ţevilor, pe baza unui

proiect însuşit de conducătorul punctului de lucru şi sub supravegherea directă a acestuia sau a unui

tehnician competent, luându-se totodată măsuri corespunzătoare de siguranţă.

1703. Este interzisă prezenţa muncitorilor în puţuri sau în şanţuri la coborârea pieselor şi conductelor.

1704. Înainte de coborârea muncitorilor în puţuri, acestea vor fi cercetate dacă nu conţin gaze vătămătoare

sau explozive. Pentru a se constata existenţa gazelor în puţ, este interzis a se folosi o lumânare aprinsă,

chibrituri, sau a se arunca hârtie aprinsă. Se va folosi numai detectorul de gaze.

1705. Se interzice fierberea şi încălzirea masticurilor izolante, ca şi prepararea acestora în interiorul

puţurilor sau şanţurilor şi al altor spaţii înguste.

1706. Plumbul se va topi în cazane aşezate pe forje sau pe sobe speciale şi se va turna în ţevi cu o lingură

cu cioc.

1707. Plumbul se va topi la o distanţă suficient de mare de şanţ, încât să nu prezinte nici un pericol pentru

cei ce lucrează în şanţ.

1708. Nu se admite ca la plumbul topit să fie adăugat plumbul vărsat, care a stat pe pământ, fără ca acesta

să fie în prealabil pus la uscat.

1709. Introducerea bucăţilor de plumb rece în cazanul cu plumb topit se poate face numai cu ajutorul unor

cleşti metalici.

1710. La coborârea în şanţ a cazanului cu plumb topit este interzis a se lua în primire cazanul de la o

înălţime care trece de mijlocul muncitorului.

1711. Înainte de umplerea capetelor ţevilor cu plumb, ele vor fi uscate, pentru evitarea stropilor de plumb.

1712. În timpul turnării plumbului se va lucra cu ochelari, ferându-se faţa, corpul şi picioarele de eventualii

stropi de plumb sau de vărsarea acestuia. De asemenea, muncitorii vor folosi în mod obligatoriu mănuşi de

protecţie.

1713. Muncitorii care execută curăţirea conductelor vor avea mănuşi de cauciuc şi ochelari de protecţie.

1714. Dacă se lucrează cu mastic de asfalt topit, se vor respecta aceleaşi reguli ca şi la plumb (nu se

încălzeşte până la fierbere, se fereşte de apă, iar muncitorii îşi vor unge mâinile cu o alifie protectoare).



judeţul Mureş


51



1715. Aşezarea conductelor pe şanţ se va face pe traverse de lemn rezistente, late de cel puţin 10 cm, cu o

lungime care să depăşească latura şanţului cu minimum 0,75 m de fiecare parte şi cu o distanţă între ele de

până la 2 m.

1716. În timpul cât se face aşezarea conductelor pe şanţ, muncitorii vor fi îndepărtaţi din şanţ sau de pe

conductă.

1717. Pregătirea utilajelor de ridicat, verificarea lor şi a chingilor de susţinere a conductei se vor face înainte

de terminarea asamblării tronsonului.

1718. Este interzisă suspendarea întâmplătoare a conductei cu sisteme improvizate (frânghii, lanţuri, cabluri

etc.). Punctele de suspendare a conductei se vor calcula astfel, încât să se realizeze o cubă de deformare

elastică a conductei, prin care să nu se depăşească rezistenţele admisibile în conductă.

1719. În timpul operaţiunii de lansare vor rămâne numai muncitorii echipei care execută această lucrare,

aceştia fiind special instruiţi asupra acestei operaţiuni.

1720. Lansarea conductei va fi condusă şi supravegheată în permanenţă de şeful de brigadă sau un

tehnician specialist în acest gen de lucrări.

1721. Înainte de începerea lansării, după ce conducta a fost ridicată şi adusă la poziţia suspendată

deasupra şanţului şi după o verificare suplimentară a legăturilor la punctele de susţinere, muncitorii de pe

traseul conductei vor ridica bilele de deasupra şanţului, se vor îndepărta la 2 m de şanţ şi apoi se va da

comanda pentru începerea coborârii conductei în şanţ.

1722. După ce conducta a fost pozată pe fundul şanţului pe toată lungimea acestuia, se va permite accesul

muncitorilor în şanţ, pentru desfacerea şi scoaterea chingilor din jurul conductei.

1723. Pentru ştemuirea mufelor se vor efectua gropi de poziţii, suficient de mari pentru a permite baterea cu

ciocanul.

1724. În cazul când traseele conductelor de alimentare cu apă se intersectează cu traseele altor conducte,

conductele cu apă potabilă se vor aşeza deasupra celorlalte, pentru a se evita infectarea apei în cazul unor

eventuale avarii.

1725. Încercarea conductelor instalaţiilor de apă va fi efectuată sub supravegherea şefului de brigadă sau a

unui tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor străine la sectoarele instalaţiei care se

încearcă.

1726. În general, conductele se încearcă la presiunea hidraulică. Încercarea cu aer comprimat este admisă

numai pentru conducte de oţel şi numai în cazuri excepţionale (iarna, sau în lipsă de apă) şi va fi executată

după instrucţiunile special prevăzute cu semne distincte.

1727. Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompă la instalaţia care se încearcă vor fi verificate

hidraulic în prealabil.

1728. Muncitorilor care participă la încercările de presiune a conductelor li se va face înainte un instructaj în

legătură cu:

aşezarea armăturilor (robinetelor) şi a flanşelor oarbe;

metodele de evacuare a aerului din instalaţii;

modul de mărire şi mişcarea treptată a presiunii din instalaţii;

interzicerea executării de reparaţii într-o instalaţie care se găseşte sub presiune;

presiunea maximă admisă de normele tehnice;



judeţul Mureş


52



interzicerea ciocnirii conductelor care se află sub presiune, în locurile îmbinate prin ambutisare;

procedeele de verificare a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune.

1729. Piesele fasonate (fitingăria) şi armăturile (robinetăria) pentru conductele din oţel, precum şi porţiunile

acestora care se află sub căi sau drumuri şi în locuri unde accesul la conductă este îngreunat, vor fi

încercate în prealabil.

1730. Încercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executată numai după aşezarea elementelor profilate

şi a armăturilor care au fost în prealabil încercate hidraulic. Se interzice încercarea cu aer comprimat a

conductelor pe care sunt montate elemente profilate şi armături, lângă marginea şanţului.

1731. Compresorul, anexele lui şi aparatele de măsură utilizate la încercarea cu aer comprimat a

conductelor se vor amplasa la o distanţă de cel puţin 10 m de conducta care se încearcă.

1732. Conductele de legătură dintre compresor şi conducta care se încearcă vor trebui verificate în prealabil

prin presiunea hidraulică.

1733. În tot timpul încercării cu aer comprimat, sectoarele respective de conductă vor fi supravegheate de

şeful de brigadă sau de către un tehnician de specialitate.

1734. Se interzice examinarea conductei care se încearcă cu aer comprimat, în timpul introducerii aerului

comprimat. Examinarea conductei este permisă numai după instalarea presiunii de regim.

1735. Urmărirea conductei în timpul încercării cu aer comprimat este permisă numai de la o distanţă de cel

puţin 5 m. Se interzice coborârea muncitorilor în şanţuri sau puţuri, precum şi ciocnirea conductelor.

1736. Înlăturarea defectelor observate în timpul încercării cu aer comprimat se va face, după reducerea

presiunii, la presiunea normală.

1737. În timpul încercărilor este interzisă îngrămădirea muncitorilor sau a altor persoane în apropierea

conductelor în curs de încercare şi a instalaţiei de aer comprimat în funcţiune.

1738. Reţelele exterioare de alimentare cu apă vor fi supuse încercărilor hidraulice, la rezistenţă şi la

etanşeitate, înainte de astuparea şanţurilor.

1739. Durata menţinerii presiunii este de la jumătate de oră până la o oră pentru conducte metalice şi de 1-

2 ore pentru conducte din alte materiale.

1740. Presiunile de încercare vor fi:

a. de 2 ori presiunea de regim pentru presiunea de regim sub 5 atm;

b. presiunea de regim + 5 atm, pentru presiuni de regim de 5 atm şi mai mari.

1741. Flanşele de la capete se sprijină şi se împănează pe masive de beton rezemate pe teren viu. Între

tronsoanele supuse la încercări se lasă o porţiune de şanţ nesăpat, care va constitui punctul de sprijin în

timpul încercărilor la presiune a conductelor. Proba se poate efectua la 14 zile de la turnarea masivelor de

ancoraj, în funcţie de anotimpul în care se face turnarea betonului.

1742. Presiunea de regim a tuburilor este de la 0,5 la 1 atm. Sarcina maximă de rupere a tuburilor la

presiune pe lungimea tubului (generatoare) este în funcţie de diametrul şi de presiunea de regim şi trebuie

să corespundă normativelor în vigoare.

1743. Proba de presiune hidraulică (presiune interioară) se va face astupând capetele tubului cu flanşe şi

pompând în interior apă cu ajutorul unei pompe.



judeţul Mureş


53



1744. Pentru 10 % din tuburile lotului, proba de presiune interioară se va face mărindu-se presiunea din

interior, în trepte de 0,5 atm, din 15 în 15 minute, până la presiunea de încercare, care se va menţine câte

15 minute pentru fiecare centimetri din grosimea peretelui tubului.

1745. Pentru restul tuburilor din lot, proba de presiune interioară se va face mărindu-se presiunea din

interior, în trepte de 0,5 atm, din 5 în 5 minute, până la presiunea de încercare, care se va menţine timp de

o oră.

1746. Tuburile din beton armat precomprimat servesc pentru conducte sub presiune de regim + lovitura de

berbec de 4 atm, 7 atm şi 10 atm.

1747. Încercarea tuburilor la presiune pentru impermeabilitate şi fisurare, se face cu dispozitive speciale de

către furnizor. Tuburile vor avea obligatoriu viza controlului de calitate.

1748. Încercarea la presiunea hidraulică se va face în etape şi anume:

a. încercarea pe tronsoane a conductelor;

b. încercarea generală a conductelor.

1749. Încercarea pe tronsoane se va face fără armături montate, cu capetele închise prin flanşe oarbe, iar

încercarea generală se va face având armăturile montate.

1750. Înainte de a se începe încercarea conductei, aceasta va fi acoperită cu pământ pe porţiunea dintre

îmbinarea tuburilor, şi va fi verificată în mod special la curbe, ramificaţii şi capete.

1751. Manometrele utilizate la încercările de presiune hidraulică vor avea cadranul cu gradaţii de 0,1 kgf /

cmp.

1752. După umplerea cu apă a conductelor, se procedează la ridicarea lentă a presiunii, până la presiunea

de regim. Tronsonul supus încercării de presiune se menţine sub presiunea de regim timp de 24 de ore,

pentru absorbţia aerului din apă şi îmbibarea tuburilor.

1753. Dacă în timpul încercărilor de presiune apar defecţiuni, se goleşte conducta, iar după remedierea

defectelor se umple din nou şi se menţine la presiunea de regim pe timpul necesar, pentru a completa cele

24 de ore.

1754. După prima etapă, se procedează la ridicarea presiunii până la presiunea de încercare prescrisă (1,5

ori presiunea de regim). Timpul de menţinere sub presiunea de încercare va fi de cel puţin o jumătate oră

pentru fiecare 100 m de tronson încercat.

1755. După efectuarea încercării tronsonului, se scade presiunea în conducte până la presiunea de regim şi

se acoperă îmbinările cu minimum 30 cm pământ.

1756. Încercarea generală se face înainte de darea în exploatare a conductelor, acestea având toate

armăturile montate. Încercarea generală durează minimum 2 ore la presiunea de regim a conductei.

1757. Pe tot timpul efectuării încercărilor de presiune a conductelor, este interzisă executarea altor lucrări în

şanţurile respective.

1758. Proba hidraulică nu se va face pe timp friguros (sub +50C)

Repara ţii la canaliz ările în exploatare

1809. Pentru acest gen de lucrări, instruirea muncitorilor utilizaţi se va face pe baza lucrărilor prevăzute în

caietul de sarcini, dat de către proiectant, şi pe baza condiţiilor în care se execută lucrările respective.



judeţul Mureş


54



1810. Constructorul nu va începe executarea lucrărilor decât după ce proiectantul determină şi indică prin

procesul de execuţie:

a. natura terenului din afara canalului;

b. tipul de canal;

c. starea de degradare a canalului.

1811. În funcţie de prevederile caietului de sarcini, se vor stabili de către conducătorul tehnic al lucrării

zonele în care vor fi efectuate sprijiniri, înainte de executarea lucrărilor, şi natura lor.

1812. Accesul muncitorilor în canal nu va fi permis decât numai în urma avizării acestuia de către

conducătorul tehnic al lucrării, care va stabili sarcinile fiecărui muncitor şi locul său de muncă, precum şi

măsurile de protecţie ce vor fi luate.

1813. Muncitorilor folosiţi la acest gen de lucrări li se va face un instructaj pe formaţii de muncitori înainte de

începerea fiecărei lucrări, insistându-se asupra măsurilor specifice.

1814. Accesul în canalele fisurate nu va fi permis decât cu cască de protecţie, luându-se măsura ca, la gura

de acces, să stea în permanenţă un muncitor care va avertiza circulaţia de pe stradă şi va ţine legătura cu

cei ce lucrează în canal, prin diferite semnale acustice sau luminoase.

1815. Înainte de atacarea lucrărilor, se va cere organelor sanitare teritoriale determinarea gradului de

toxicitate respectiv. Începerea lucrărilor se poate face numai după ce s-au luat toate măsurile pentru

înlăturarea pericolului de îmbolnăviri sau de accidente.

1816. La orice canal în funcţiune sau în legătură cu alte canalizări, constructorul este obligat să ia legătura

cu unitatea de gospodărie comunală locală, care va preciza, în scris, dacă aceste canale nu conduc şi ape

industriale, prin ele însele sau prin gazele toxice pe care le degajă.

1817. Unităţile de gospodărie comunală locală vor fi obligate să precizeze natura nocivităţii respective, orele

în care aceasta se manifestă, pentru a se putea stabili, pe baza acestora, măsurile de protecţie a muncii.

1818. Nu se vor introduce la lucru în interiorul canalelor decât muncitorii a căror sănătate, stabilită prin

control medical, poate suporta condiţiile de lucru la care vor fi supuşi muncitorii respectivi, dotaţi cu

echipamentul de protecţie aferent.

1819. Pe tot timpul activităţii în canal, echipa respectivă va fi supravegheată de conducătorul ei (şef de

brigadă, maistru, şef lot etc.), care va da indicaţiile potrivite, în funcţie de lucrarea ce se execută şi condiţiile

concrete.

1820. Executarea lucrărilor de reparaţii capitale la canale au un specific deosebit, ele executându-se pe

străzi, bulevarde, pieţe în circulaţie, pe trasee care au în imediata lor apropiere lucrări subterane în

funcţiune (conducte de apă, gaze, cabluri electrice şi telefonice etc.). Lucrările care se execută pot fi:

dublarea, înlocuirea sau repararea canalului existent.

1821. Muncitorii folosiţi la acest gen de lucrări se vor dota cu măşti de protecţie şi echipamentul necesar.

1822. Iluminarea canalului va fi asigurată la tensiunea de 24 V.

1823. Racordurile de la imobile sau de la canalele secundare în funcţiune se vor suspenda temporar,

luându-se măsurile necesare pentru această suspendare.

1824. Se va buşona canalul în amonte, pentru evitarea scurgerii unui debit de apă care eventual ar

împiedica circulaţia normală a muncitorilor în canal, sau care poate să degradeze lucrările executate

(remedieri de betoane şi tencuieli).



judeţul Mureş


55



1825. În timpul executării lucrărilor, în canal se vor deschide toate capacele de pe traseu, pentru a se

asigura ventilaţia în canal sau, în cazuri speciale, se va folosi instalaţia pentru ventilarea forţată a aerului în

canal.

1826. Se va obţine restricţia de viteză pentru circulaţie atâta timp cât muncitorii sunt în canal şi, dacă este

cazul, închiderea circulaţiei pe tronsoane.

1827. La executarea lucrărilor în canale fisurate, înainte de intrarea în canal se va închide circulaţia pe

tronsoanele respective.

1828. La canalele fisurate se va înainta luându-se măsuri de sprijinire a bolţii şi a pereţilor, în vederea

evitării surpării canalului.

1829. Spargerea betoanelor se va efectua lucrându-se numai pe deasupra canalului fisurat.

1830. Se va evita amplasarea utilajelor ce produc vibraţii în apropierea canalelor fisurate.

1831. Se va căuta evitarea distrugerii lucrărilor subterane existente (cabluri electrice, telefonice, conducte

etc.), iar la terminarea lucrărilor se vor lua măsuri de refacere a acestora, în cazul degradării.

1832. În cazul în care conductele de apă magistrale sunt în imediata apropiere a lucrării, se vor lua măsuri

de scoatere a acestora din funcţiune, dacă este posibil, iar în cazul când această întrerupere nu se poate

face, se vor lua măsurile necesare pentru evitarea ruperii acestor conducte datorită presiunii de împingere a

pământului, dintr-o singură direcţie, în zona în care conducta a fost descoperită lateral.

Protec ţia anticoroziv ă prin lacuri şi vopsele pe baz ă de răşini şi solven ţi organici

2072. Deoarece lacurile şi vopselele pe bază de răşini au în compoziţia lor solvenţi organici care sunt toxici,

inflamabili şi explozivi, în timpul lucrului se vor lua următoarele măsuri:

- se va asigura o bună ventilaţie artificială, pusă în mişcare înainte de începerea lucrului;

- temperatura camerei unde se execută vopsirea va fi sub 16-200C;

- se va asigura o bună ventilaţie de absorbţie locală;

- instalaţia electrică va fi ermetică, antiexplozivă şi la o tensiune de 12-14 V;

- se vor aduce la locul de muncă numai cantităţile de materiale care vor fi puse în operă în cel

mult 6 ore;

- se va interzice apropierea cu flacără sau cu obiecte care produc scântei la o distanţă mai mică

de 25 m;

- lacurile şi vopselele se vor aduce în ambalaje bune, iar păstrarea lor nu se va face la punctul de

lucru;

- materialele utilizate pentru ştergere se vor strânge într-o ladă metalică cu capac şi vor fi

depozitate în locuri ferite de incendiu;

- curăţirea uneltelor de vopsit nu se va face la punctul de lucru, ci într-un loc indicat de

conducătorul lucrării;

- aparatele de vopsit vor trebui să fie asigurate cu manometre şi supape de siguranţă reglate la

presiunea de regim şi verificate periodic;

- se vor instala extinctoare cu con şi spumă chimică uscată şi o ladă cu nisip la punctul de lucru;

- căile de acces vor fi libere şi curate.



judeţul Mureş


56



- 2073. Vopsitorii care suferă de boli de inimă nu vor fi admişi la asemenea lucrări. Deasemenea,

nu vor fi admişi la lucru muncitorii fără vizita medicală periodică (lunară) efectuată şi fără

instructajul necesar de protecţie a muncii.

2074. Înainte de începerea lucrului, muncitorii care lucrează cu lacuri de bachelită se vor unge pe mâini cu o

vaselină specială. La terminarea lucrului îşi vor curăţa urmele de material cu o cârpă înmuiată în solvenţi,

după care se vor spăla cu apă caldă şi săpun.

2075. În timpul efectuării lucrărilor cu lacuri şi vopsele pe bază de solvenţi volatili, se vor respecta măsurile

de prevenire şi stingere a incendiilor.

Protec ţia anticoroziv ă cu mase de şpaclu bituminoase

2076. Lucrările de protecţie antiacidă, care se execută cu mase de şpaciu bituminoase, sunt precedate de

un amorsaj atât pe stratul suport, cât şi pe cărămizile antiacide, cu bitum tăiat, preparat prin dizolvarea la

cald a bitumului cu benzină.

2077. Întrucât operaţia de amorsaj, efectuată în spaţiu închis, creează un mediu exploziv şi inflamabil, se

vor lua următoarele măsuri:

asigurarea unei ventilaţii artificiale eficiente;

folosirea iluminatului antiexploziv şi sub tensiunea de 12 V;

aprovizionarea locului de muncă cu cantitatea de amorsaj necesară numai pentru două ore de lucru;

interzicerea accesului cu flacără şi cu obiecte ce produc scântei pe o distanţă mai mică de 25 m. Totodată

se vor instala plăcuţe avertizoare la locul de muncă, pe o rază de 25 m, atrăgând atenţia asupra pericolului

de explozie;

îndepărtarea materialului folosit la ştergere (cârpe, deşeuri etc.) şi depozitarea lui într-o ladă metalică, în

locuri ferite de incendiu;

asigurarea locului de muncă cu extinctoare şi lăzi de nisip;

menţinerea în stare liberă a scărilor de acces;

supravegherea din afară a muncitorilor ce lucrează în turnuri şi rezervoare, pentru a li se putea da de

urgenţă primul ajutor. În acest caz, vasele vor fi prevăzute cu guri de vizitare şi scări de acces.

2078. Muncitorii ce execută operaţia de amorsaj cu bitum vor purta echipament de protecţie conform

normativului în vigoare. La lucrul în spaţiu închis, muncitorii vor primi un antidot, în conformitate cu legislaţia

în vigoare.

2079. La terminarea lucrului, după ce îşi vor curăţi mâinile cu o cârpă înmuiată în solvenţi

şi apoi cu apă caldă şi săpun, muncitorii îşi vor unge mâinile cu vaselină.

DISPOZITIE SPECIALA DE PROTECTIA MUNCII



judeţul Mureş


57



Inainte de inceperea executiei lucrarilor, antreprenorul va prezenta Manualul Calitatii pentru lucrare, care

trebuie sa cuprinda si procedura realizarii sapaturilor si sprijinirilor.

La realizarea sapaturilor mai adanci de 1,5m antreprenorul va prezenta solutia de sprijiniri adoptata care

trebuie sa fie aprobata de Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Pentru sprijiniri se pot utiliza sprijiniri prefabricate agrementate, existente in comert; anexam la prezenta un

astfel de sistem care poate fi utilizat.

SC ECOROM SRL



judeţul Mureş


58



B. SECTIUNEA

FINANCIARA

Date post:	26-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	ionut-coman
View:	63 times
Download:	10 times

ACHIZITII PUBLICE Caiet de Sarcini - Sectiunea II - Cerinte Specifice

Documents