"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821 www.primaria-mizil.ro Publicaţie lunară a ORAŞULUI MIZIL Anul XI /Nr. 122 / octombrie 2015 OStaLIonul p GRATUIT ARE VALOARE Acest ziar dar se distribuie Fondator Emil PROSCAN AUGUST 2004 Fiecare generaţie ce a trăit înaintea noastră, prelua de la cea dinnaintea ei toate avuţiile materiale şi sprituale de care poporul dispunea în acel moment. Cultură, tradiţii, obiceiuri, bogăţii ale solului şi sub- solului, educaţie, învăţă- mânt, sănătate, performanţe ştiinţifice..., toate erau pre- luate ca fiind zestrea de preţ a înaintaşilor. Cei care con- duceau, fiecare om în parte, aveau obligaţia de folosi judicios toată această bo- găţie naţională, de a o con- serva şi a o dezvolta, după cum trebuinţele o cereau.. Aşa a fost de când lumea şi pământul, fiecare generaţie s-a spetit nu numai pentru ea, ci şi pentru cea viitoare. Cu cei care veneau să ne fure şi să ne cotropească se duceau lupte grele, şi în mare parte avuţiile noastre date de Dumnezeu erau sal- vate cu preţul sacrificiului. Totul era păstrat cu sfinţe- nie! A venit anul anul 1989 care a impus această „democraţie” absolută. Ca şi cum totul era stabilit dinainte, străinii hămesiţi au dat buzna! Cei aleşi „demo- cratic” de popor nu s-au opus şi fără niciun fel de ripostă din partea noastră, ni s-a luat aproape tot. Dar nu despre asta vreau să vor- besc acum, sunt lucruri ştiute de cei mai mulţi, chiar dacă instituţii specializate se străduiesc să ascundă adevărurile depre ceea ce s- a întâmplat şi se întâmplă, despre nedreptate, necinste, suferinţă. Despre o nouă sărbătoare a poporului nos- tru aş vrea să vorbesc! Se numeşte Halloween! Mă întreb cum a fost şi este posibil să renunţăm la tradiţiile noastre milenare şi să adoptăm o sărbătoare a morţii? De mai mulţi ani mi-au atras atenţia abun- denţa de schelete, cranii, stafii şi alte asemenea sim- boluri morbide care se gă- sesc peste tot: îmbrăcă- minte pentru toate vârstele, coperţi de caiete, jucării, ta- tuaje, portchei, lego, puzzle, etichete, creioane, baloane et caetera. Un adevărat cult morbid! S-a întrebat cineva ce nefaste consecinţe pot avea toate aceste însemne sinistre asupra copiilor, tinerilor şi chiar adulţilor? Cultivăm răul şi moastea până la obsesie? Zilele trecute am observat chiar pe stradă copii îmbrăcaţi în costume ce simbolizau schelete, mu- mii, vrăjitoare, lilieci, stafii, vampiri... Majoritatea celor întrebaţi mi-au răspuns se- nin: „Aşa ni s-a cerut de la şcoală!”. Incredibil! Aş vrea să vă întreb, domnilor profesori, cum aţi putut face copiilor asemenea solicitări ori su- gestii, ce raţionament v-a îndemnat să oripilaţi vi- ziunea copiilor despre viaţă, zâmbet, bucurie de a fi? Ce credeţi că mai rămâne din gingăşia, puritatea şi ino- cenţa lor, inoculând-le în subconştient asemenea ima- gini morbide? Ce efecte benefice poate avea o sărbă- toare a morţii? Fenomenul ia amploare: magazine de orice fel, inclusiv supermar- keturi, sunt pline de produse inscripţionate cu însemne satanice, morbide, înfrico- şătoare. Televizunile şi în- treaga mass-media fac re- clamă pozitivă Halloween- ului. Oficiul pentru Pro- tecţia Consumatorului nu ar putea interveni? În obiectul său de activitate nu intră şi protecţia copiilor şi a tine- rilor împotriva agresiunilor vizuale care pot favoriza şi chiar produce diferite ma- ladii psihice? Ar fi interesant de ştiut dacă BOR, prin re- prezentantul ei, Preaferi- citul Părinte Patriarh Da- niel, a avut o reacţie deza- probatoare, de stopare şi interzicere a acestor feno- mene. Am încercat să mă documentez şi am găsit destul de multe reacţii nor- male, adică acuzatoare, faţă de aeastă „sărbătoare”. În Biserica Anglicană, unele dioceze au ales să subli- nieze tradiţiile creştine ca Sărbătoarea Tuturor Sfin- ţilor, în timp ce Protestanţii o consideră Ziua Reformei, o zi de comemorare şi rugă- ciuni pentru unitate. În noiembrie 2009, Vaticanul a catalogat ziua de Hallo- ween ca necreştină, decla- rând că este bazată pe un sinistru şi periculos curent ocultist. Creştinii sunt îngri- joraţi de Halloween şi res- ping sărbătoarea, deoarece ei sunt convinşi că trivia- lizează normalul, dar cele- brează „ocultul” şi ceea ce ei percep ca fiind rău. Un răspuns în rândul unor fun- damentalişti în ultimii ani a fost utilizarea de Case ale Iadului (Hell Houses) sau pamflete tematice (cum ar şi cele ale lui Jack T. Chick), care cred despre Halloween că ar fi o oportu- nitate pentru evanghelizare. Unii consideră Halloweenul ca fiind com- plet incompatibil cu cre- dinţa creştină datorită ori- ginii sale păgâne de Festival al Morţilor. Originea acestei sărbători poate fi plasată în ocultism şi păgânism, iar grupările satanice, în unele regiuni, îi ataşează o însem- nătate deosebită. Sfântul Scaun i-a avertizat pe părinţi să nu-şi lase copiii să se îmbrace în fantome şi vampiri, deoarece Hallo- weenul este o sărbătoare păgână a „terorii, a fricii şi a morţii”. Un ziar controlat de episcopii italieni – Avvenire -, a cerut, în 2009, boi- cotarea zilei de Halloween, despre care a spus că este „o celebrare a groazei şi a macabrului”, care ar putea să încurajeze „sectele [sa- tanice] nemiloase şi fără scrupule”. Mai multe bi- serici din Florida au protes- tat în octombrie 2010 faţă de decorarea unui parc cu motive specifice sărbătorii Halloween, acuzându-i pe organizatori că promovează imagini ale „crimei şi tor- turii”. „Părintele” modern al „bisericii lui Satan” - Anton Szandor LaVey -, obişnuia să spună că Halloween este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic, alături de „Noaptea Walpurgică“ sau Sabatul vrăjitoarelor de pe 1 mai. Sunt câteva reacţii normale faţă de aceste încercări de a impune prin inginerii malefice rigorile răului sub masca unor evenimente ce se mai vor şi de „sărbătoare”. Să propăvăduim viaţa în toate formele ei de frumos, stimaţi părinţi, şi să fim foarte atenţi la ce anume dăm spre consum copiilor noştri! Domnilor educatori le sugerez să con- ceapă sărbători în care părinţii să facă eforturi fi- nanciare pentru a cumpără copiilor lor costume cu per- sonajele îndrăgite din bas- me, flori, păsări, adică tot ce poate produce zâmbet şi nu oroare! Să promovăm iu- birea, dragostea, frumosul, adică viaţa aşa cum Dum- nezeu ne-a dat-o spre trăire! Sunt condiţii elementare spre a fi buni, iertători, fru- moşi! Emil PROȘCAN ALB ŞI NEGRU Editorial Rugă şi solidaritate Într-un gest spontan de solidaritate, mizilenii au simţit nevoia să depună flori şi să aprindă lumânări la coloana „Trepte spre cer” din cen- trul oraşului, în memoria victimelor tragediei din Clubul „Colectiv”. Suntem îndureraţi... suntem alături de familiile îndoliate cărora le transmitem sincere condoleanţe dar şi de cei aflaţi în luptă cu moartea pe care sperăm ca rugile noas- tre, ale tuturor românilor şi bunul Dumnezeu să-i ajute să o învingă!
Transcript
"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821
www.primaria-mizil.ro
Publicaţie lunară a ORAŞULUI MIZIL Anul XI /Nr. 122 / octombrie 2015
OStaLIonulpGRATUIT
ARE VALOARE
Acest ziar
dar se distribuie
Fondator
Emil
PROSCAN
AUGUST 2004
Fiecare generaţiece a trăit înaintea noastră,prelua de la cea dinnainteaei toate avuţiile materiale şisprituale de care poporuldispunea în acel moment.Cultură, tradiţii, obiceiuri,bogăţii ale solului şi sub-solului, educaţie, învă ţă -mânt, sănătate, performanţeştiinţifice..., toate erau pre-luate ca fiind zestrea de preţa înaintaşilor. Cei care con-duceau, fiecare om în parte,aveau obligaţia de folosijudicios toată această bo -găţie naţională, de a o con-serva şi a o dezvolta, dupăcum trebuinţele o cereau..Aşa a fost de când lumea şipământul, fiecare generaţies-a spetit nu numai pentruea, ci şi pentru cea viitoare.Cu cei care veneau să nefure şi să ne cotropească seduceau lupte grele, şi înmare parte avuţiile noastredate de Dumnezeu erau sal-vate cu preţul sacrificiului.Totul era păstrat cu sfinţe-nie!
A venit anul anul1989 care a impus această„democraţie” absolută. Caşi cum totul era stabilitdinainte, străinii hămesiţi audat buzna! Cei aleşi „demo-cratic” de popor nu s-auopus şi fără niciun fel deripostă din partea noastră, nis-a luat aproape tot. Dar nudespre asta vreau să vor -besc acum, sunt lucruriştiute de cei mai mulţi, chiardacă instituţii specializate
se străduiesc să ascundăadevărurile depre ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă,despre nedreptate, necinste,suferinţă.
Despre o nouăsărbătoare a poporului nos-tru aş vrea să vorbesc! Senumeşte Halloween! Măîntreb cum a fost şi esteposibil să renunţăm latradiţiile noastre milenare şisă adoptăm o sărbătoare amorţii? De mai mulţi animi-au atras atenţia abun-denţa de schelete, cranii,stafii şi alte asemenea sim-boluri morbide care se gă -sesc peste tot: îmbră că -minte pentru toate vârstele,coperţi de caiete, jucării, ta -tuaje, portchei, lego, puzzle,etichete, creioane, baloaneet caetera. Un adevărat cultmorbid! S-a întrebat cinevace nefaste consecinţe potavea toate aceste însemnesinistre asupra copiilor,tinerilor şi chiar adulţilor?Cultivăm răul şi moasteapână la obsesie?
Zilele trecute amobservat chiar pe stradăcopii îmbrăcaţi în costumece simbolizau schelete, mu -mii, vrăjitoare, lilieci, stafii,vampiri... Majoritatea celorîntrebaţi mi-au răspuns se -nin: „Aşa ni s-a cerut de laşcoală!”.
Incredibil!Aş vrea să vă
întreb, domnilor profesori,cum aţi putut face copiilorasemenea solicitări ori su -gestii, ce raţionament v-aîndemnat să oripilaţi vi -ziunea copiilor despre viaţă,zâmbet, bucurie de a fi? Cecredeţi că mai rămâne dingingăşia, puritatea şi ino -cenţa lor, inoculând-le însubconştient asemenea ima -gini morbide? Ce efectebenefice poate avea o sărbă-toare a morţii? Fenomenulia amploare: magazine deorice fel, inclusiv supermar-
keturi, sunt pline de produseinscripţionate cu însemnesatanice, morbide, înfrico -şă toare. Televizunile şi în -treaga mass-media fac re -clamă pozitivă Hallowee n-ului. Oficiul pentru Pro -tecţia Consumatorului nu arputea interveni? În obiectulsău de activitate nu intră şiprotecţia copiilor şi a tine -rilor împotriva agresiunilorvizuale care pot favoriza şichiar produce diferite ma -ladii psihice?
Ar fi interesant deştiut dacă BOR, prin re -prezentantul ei, Prea fe ri -citul Părinte Patriarh Da -niel, a avut o reacţie deza-probatoare, de stopare şiinterzicere a acestor fe no -mene.
Am încercat să mădocumentez şi am găsitdes tul de multe reacţii nor-male, adică acuzatoare, faţăde aeastă „sărbătoare”. ÎnBiserica Anglicană, uneledioceze au ales să subli -nieze tradiţiile creştine caSărbătoarea Tuturor Sfin -ţilor, în timp ce Protestanţiio consideră Ziua Reformei,o zi de comemorare şi rugă-ciuni pentru unitate. Înnoiembrie 2009, Vaticanula catalogat ziua de Hallo -ween ca necreştină, decla -rând că este bazată pe unsinistru şi periculos curentocultist. Creştinii sunt îngri-joraţi de Halloween şi res -ping sărbătoarea, deoareceei sunt convinşi că trivia -lizează normalul, dar cele-brează „ocultul” şi ceea ceei percep ca fiind rău. Unrăspuns în rândul unor fun-damentalişti în ultimii ani afost utilizarea de Case aleIadului (Hell Houses) saupamflete tematice (cum arşi cele ale lui Jack T.Chick), care cred despreHalloween că ar fi o oportu-nitate pentru evanghelizare.
Unii consideră
Halloweenul ca fiind com-plet incompatibil cu cre -dinţa creştină datorită ori -ginii sale păgâne de Festivalal Morţilor. Originea acesteisărbători poate fi plasată înocultism şi păgânism, iargrupările satanice, în uneleregiuni, îi ataşează o însem-nătate deosebită. SfântulScaun i-a avertizat pepărinţi să nu-şi lase copiii săse îmbrace în fantome şivampiri, deoarece Hallo -weenul este o sărbătoarepăgână a „terorii, a fricii şi amorţii”. Un ziar controlat deepiscopii italieni – Avvenire-, a cerut, în 2009, boi -cotarea zilei de Halloween,despre care a spus că este „ocelebrare a groazei şi amacabrului”, care ar puteasă încurajeze „sectele [sa -tanice] nemiloase şi fărăscrupule”. Mai multe bi -serici din Florida au protes-tat în octombrie 2010 faţăde decorarea unui parc cumotive specifice sărbătoriiHalloween, acuzându-i peorganizatori că promoveazăimagini ale „crimei şi tor-turii”. „Părintele” modernal „bisericii lui Satan” -Anton Szandor LaVey -,obişnuia să spună că
Halloween este una dintrecele mai mari sărbători încalendarul satanic, alăturide „Noaptea Walpurgică“sau Sabatul vrăjitoarelor depe 1 mai.
Sunt câteva reacţiinormale faţă de acesteîncercări de a impune prininginerii malefice rigorilerăului sub masca unorevenimente ce se mai vor şide „sărbătoare”.
Să propăvăduimviaţa în toate formele ei defrumos, stimaţi părinţi, şi săfim foarte atenţi la ceanume dăm spre consumcopiilor noştri! Domniloreducatori le sugerez să con-ceapă sărbători în carepărinţii să facă eforturi fi -nanciare pentru a cumpărăcopiilor lor costume cu per-sonajele îndrăgite din bas -me, flori, păsări, adică tot cepoate produce zâmbet şi nuoroare!
Să promovăm iu -birea, dragostea, frumosul,adică viaţa aşa cum Dum -nezeu ne-a dat-o spre trăire!Sunt condiţii elementarespre a fi buni, iertători, fru-moşi!
Emil PROȘCAN
ALB ŞI NEGRUEditorial
Rugă şi solidaritate
Într-un gest spontan de solidaritate, mizileniiau simţit nevoia să depună flori şi să aprindălumânări la coloana „Trepte spre cer” din cen-trul oraşului, în memoria victimelor tragedieidin Clubul „Colectiv”. Suntem îndureraţi... suntem alături de familiileîndoliate cărora letransmitem sincerecondoleanţe dar şi decei aflaţi în luptă cumoartea pe caresperăm ca rugile noas-tre, ale tuturorromânilor şi bunulDumnezeu să-i ajutesă o învingă!
Acum, când trã -im vremuri în care nupregetãm sã ne aruncãmmult prea grãbiþi într-orelaþie fãrã a avea chib -zuinþa de a aºtepta sã senascã mai întâi sentimen-tul, confundând iubirea cuo pasiune trecãtoare, de -clarându-ne mult prea re -pede îndrãgostiþi ºi riscândsã ajungem, la fel derepede, în statistici, existãoameni care au ºtiut sãiubeascã frumos, demon-strând cã dragostea ade-vãratã existã ºi chiar dãi -nuie.
Unii dintre a ceº -tia sunt Maria (65 de ani)ºi Marin Moldoveanu (72de ani), sãrbãtoriþii acesteiluni în cadrul acþiuniidemarate de cãtre domnulprimar Emil Proºcan ºicare constã în aniversareacuplurilor ce sãrbãtoresc"nunta de aur", evenimentcare pune accentul pe sta-tornicia cuplului, calitatece scoate la ivealã senti-mente adevãrate, testate întimp ºi întâmplãri petre-cute.
50 (cincizeci) de
ani de convieþuire înseam-nã sã îm parþi nu numaizilele cu soare, vânt, ploisau zã padã, dar ºi multeleneajunsuri, chiar ºi lacrimi,care apar inevitabil în oriceviaþã.
Un fapt inedit aconstat chiar ºi în abor-darea acestei perechi. Vã -zându-i pe stradã þinându-se de mânã, impresionat deacest gest de dragosteaºezatã ºi puritate totodatã,domnul primar Emil Proº -can i-a invitat la o cafea ºio porþie de vorbã. Cu a -ceastã ocazie am aflatsecretul longevitãþii cãsã-toriei acestora ºi povesteaiubirii împãrtãºitã de dom-nul Marin, care ne-a de -clarat: "Eu am avut ocopilãrie grea, tatãl meu amurit în rãzboi aºa cã amdat piept cu greuþãþile demic; jumãtate de zi mer -geam la ºcoalã ºi jumãtatede zi la fermã. M-am lup-tat cu viaþa ca sã pot sãrãzbesc, atunci singur ºiulterior împreunã cu Ma -ria, mânã în mânã ºi la pro-priu ºi la figurat, am pornitde la zero ºi ne-am clãdit o
familie bazatã pe respect ºidragoste. Maria este dinBotoºani ºi am cunoscut-oîn anul 1967, când eram înarmatã la Rãdãuþi. Tot înacelaºi an ne-am cãsãtoritºi de 40 de ani locuim înMizil.
Am lucrat la TCMPloieºti (zidar, zugrav,mozaicar) 20 de ani, iarulterior am lucrat 21 de anila Filaturã, de unde am ieºitºi la pensie. Soþia mea alucrat ospãtãriþã la "To -hani", la îmbuteliat ºi laFilaturã pânã în anul 1999.
În anul 1968, aapãrut primul rod al iubiriinoastre - o fetiþã, care a -cum este poliþistã la Buzãuºi la rândul ei are o fatãcare se pregãteºte pentrumaster la Facultatea deDrept ºi un bãiat, elev laLiceul Sportiv. Anul 1971ne-a adus o altã fetiþã, careacum este ºefã de linie laFilaturã ºi care are ºi ea ofetiþã care urmeazã cursuripentru a deveni asistentmedical. În anul 1973,cred cã aþi ghicit deja... amai urmat o fetiþã, careeste la Istanbul, are propria
ei afacere ºi are la rândul eidoi bãieþi care sunt la fa -cultate. În anul 1975 apare,în sfârºit, ºi un bãiat careacum este în Olanda ºi areo fetiþã care este la ºcoalã.Avem copii minunaþi,nepoþi buni, suntem foartemândri de ei ºi de felul încare am reuºit sã-i creºtem.Fiind o familie modestã,fãrã niciun ajutor, ammuncit din greu ca sã pu -tem sã-i ajutãm, sã-i facemmari ºi sã-i vedem la case-le lor. Suntem împliniþi ºimulþumiþi din acest punctde vedere.
Nici acum nu nelãsãm, suntem foarte ac -tivi, ne-am inspirat chiardintr-un articol din "Poº -talionul" ºi culegem plan -te, facem siropuri, nu stãmo clipã.
În ceea ce pri -veºte secretul longevitãþii
cãsãtoriei noastre, considercã în afarã de o mareiubire, a constat în respect,comunicare, plãcerea de aface totul împreunã - noiºi dacã ne uitãm la televi-zor ne þinem de mânã -dragostea noastrã a crescutîn intensitate odatã cu tim-pul, e frumos ceea ce trã -im. Le dorim tuturor sã seiubeascã aºa cum ne iubimnoi!"
Marin ºi Maria,douã nume predestinate,cãrora li se potrivesc spu -sele lui Dante Alighieri:"Te iubesc ºi te voi iubitoatã viaþa, iar dacã ºi dupãmoarte oamenii iubesc,atunci te voi iubi pentrutotdeauna!"
Îi felicitãm ºi ledorim "La mulþi ani, oa -meni frumoºi!".
Gabriela NEGOIÞÃ
O IUBIRE CONSOLIDATĂ ÎN TIMP
Încet-încet, ºahul,atât de îndrãgit de mizileni,începe sã se impunã ºi peplan local, astfel cã la ceade-a II-a Ediþie a Cupei 25Octombrie numãrul partici-panþilor a crescut consi -derabil.
Concursul s-a de -rulat în dimineaþa zilei de18 octombrie, la sediul A -sociaþiilor "Aurel Vlai cu" ºi"Regina Maria", fi lialelemizilene, unde atât juniorii,cât ºi seniorii participanþi auoferit celor prezenþi prinpartidele bine gândite, ade-vãrate demonstraþii ºahiste.
Cei mai buni din-tre cei buni au fost urmã-torii:
Juniori - Locul IRareº Ristoiu, cls. a VIII-a,Scoala "Sf. Maria"; LoculII - Alexandru Tiþa, cls. aVII-a, ªcoala GimnazialãNr.1; Locul III - Alexandru
Lungu, cls. a VIII-a, ªcoala"Sfânta Maria". De remar-cat este prezenþa a douãeleve ale ªcolii GimnazialeNR1, Diana Stoica, cls. aIV-a ºi Cosmina Moise, cls.a VII-a, jucãtoare cu realecalitãþi, care îmbinã treiramuri esenþiale sport, ºti-
inþã ºi artã dupã cum spuneacelebrul campion rusAlexandru Alehin.
La seniori a fost opremierã pentru oraºul nos-tru, dat fiind faptul cã s-ajucat dupã sistem el veþian,concursul atrãgând partici-parea a 14 jucãtori, cotaþi ca
fiind cei mai buni ºahiºtidin Mizil.
Dupã disputarea acinci runde, clasamentul fi -nal a fost: Locul I - Gheor -ghe Niþu, Locul II - Viorelªerbulea, Locul III - KarolGeoroc.
În ultimii ani maiprecis din anul 1986, înoraºul nostru nu s-a maidisputat niciun campionatde ºah, ci numai turnee ºicupe. În viitorul apropiat seare în vedere organizareaunor campionate de ºahpentru juniori ºi seniori.
Eugen GRIGORE
OCTOMBRIECUPA 25
Pagina 3 Nr. 122 / octombrie 2015
GRUPAJ INFORMATIV GRUPAJ INFORMATIV
Sub directa co or -donare a ºefului For ma þiu -nii de Poliþie Rutierã Mi -zil, comisarul ºef de po -liþie Adrian Þurcaº, în ziuade 19 septembrie, întreorele 10:00 ºi 13:00, înparcarea S.C. Lidl s-audesfãºurat activitãþi speci-fice pe linia cunoaºteriipoligonului în circulaþiede cãtre elevii din cadrultuturor unitãþilor de în -vãþãmânt de pe raza ora -ºului Mizil. Ca urmare arãspunsurilor prezentate
de cãtre copiii participanþi,au fost înmânate premiisub formã de dulciuri, su -curi, precum ºi pliante cumesaje pentru prevenireaim plicãrii în evenimente
ru tiere. La campania" Ver -de la Edu caþie pentru Cir -culaþie" au participat 140de elevi îm preunã cucadrele didactice.
uPOLIŢIA ROMÂNĂ ŞI LIDL DAU "VERDE LA EDUCAŢIE PENTRU
CIRCULAŢIE"
Biserica Ador mi -rea Maicii Domnului afost înãlþatã în jurul anului1865 de Iordache Ruºet,prin obolul locuitorilor. Înpatrimoniul sãu se pãs trea -zã o cruce din lemn sculp-tat ºi argint filigranat, cu24 de pietre roºii. Dateazãde la sfârºitul secolului alXIX-lea, iar autorul pare afi un anonim de ºcoalãrusã.
Acest locaº sfântunde slujeºte Pãritele Pa -roh Gheorghe Croitoru ºiDiaconul Alexandru Croi -toru, a sãrbãtorit pe 27septembrie - 150 de ani dela ctitorire.
Cu prilejul aces-tei sãrbãtori zeci de cre -dincioºi s-au închinat lamoaºtele Sfântului IoanGurã De Aur, aduse de laParaclisul istoric SfântulMare Mucenic Gheorghede la Reºedinþa Patiarhalã.Sfânta liturghie a fostsãvârºitã de PreasfinþitulPãrinte Ieronim Sinaitul,Episcop - vicar patriarhal,iar în cuvântul de învãþã-turã Prasfinþia Sa a vorbitdespre simbolul cel maicuprinzãtor al Bisericiicare este corabia.Totodatã,pentru a puncta cei 150 deani de existenþã, a fost edi-tatã ºi o monografie a a -cestui locaº care a fost pre -zentatã de Pãrintele ParohGheoghe Croitoru.
Chiar dacã dom-nul primar Emil Proºcan
nu a fost în localitate,dorind sã fie alãturi de ceiprezenþi le-a transmis ur -mãtoarele: "Biserica "A -dor mirea Maicii Dom -nului" este unul din edifi -ciile emblematice ale ora -ºului nostru!
Acum 150 de aniun anume boier IordacheRuset, beneficiind de a -por tul substanþial al local-nicilor a reuºit ctitoria a -cestui lãcaº de închinã -ciune!
O sutã cinzeci deani! Aceastã cifrã mã ducecu gândul la nenu mãrateleevenimente care s-au de -rulat aici! Sãvâr ºirea sluj-belor de Naºterea ºi În -vierea Domnului, a celor-lalte sãrbãtori din an, acelor de cununie, botez
sau de trecerea la celeveºnice! Mã gândesc lamulþimea de paºi ce s-auperindat prin acest sfântlãcaº... Mã gândesc lasmerenia gândurilor, larugãciunile ce s-au ridicatde aici cãtre Cer! În
diferitele etape ale recon-strucþiei ce de-a lungultimpului au fost necesare,aici s-au sãvârºit ºi cuve -nitele sfinþiri, ce au înnobi-lat în sfinþenie tot ceaparþine acestei Biserici.Dincolo de toate acesteamã gândesc la mulþimeade oameni, preoþi, slujbe ºirugãciuni ce s-au rostit aiciîn lumina lumânãrilor ºi acandelelor... Dacã am a -duna orele cred cã amobþine mai mulþi ani deslujbe ºi rugãciuni conti -nu e. Acest lucru mã im -presioneazã cel mai multºi consider cã toate acestemomente de pioºenie pe -trecute împreunã de oa -meni, preoþi, Dum nezeu,au sfinþit ireversibil acesteziduri, picturi, icoane!
Aici, în taina tãcerii, oa -menii se apropie cel maimult de adevãratul lorsuflet! Cei ce pãºesc aiciînvaþã brusc limbajul ade-vãrului, al dreptãþii, alcãinþei, al iertãrii, al cre -dinþei!
Încerc un gândde recunoºtinþã, respect ºimulþumire pentru întreagaistorie a acestei biserici,pen tru preoþii ce întru cre -dinþã au slujit-o, pentrumulþimea de oameni ce i-au trecut pragul!
Felicit pe Pãrin -tele Croitoru pentru tot cea reuºit sã facã pânã acumîntru buna dãinuire a rân-duielilor bisericeºti ºi îimulþumesc pentru faptulcã datoritã dânsului oricecreºtin se poate închinaaici oricând, biserica fiinddeschisã tot timpul zilei!
Mulþumiri Con -siliului Parohial ºi tuturorcelor care s-au implicat în
bunul mers al Bisericii!Mai mult ca ori -
când oamenii au nevoie deajutorul Lui Dumnezeu!
Rãul nu poate fistârpit cu rãu, ci numai cubinele, adicã cu ajutorulTa tãlui Ceresc!
Multã sãnãtate tu - turor, zile normale întrucredinþã!
La mulþi ani!Cu preþuire,
Emil Proºcan"
La finalul slujbei,Ierarhul împreunã cu unsobor de preoþi a oficiat unparastas pentru ctitori ºibinefãcãtori.
"EMOŢIE, RUGĂ ŞI CREDINŢĂ ÎN ZI ANIVERSARĂv
Ziua ForþelorAr mate Române a fostsãrbãtoritã pentru primadata la 2 octombrie 1951,iar din anul 1959 a foststabilitã ca zi aniversarã,ziua de 25 octombrie.Devenitã sim bol al pãs -trãrii independenþei, su -ve ranitãþii naþionale, altuturor bãtãliilor ºi eroi -lor neamului românesc,data de 25 octombrie arãmas întipãritã în su -fletele românilor ca zi încare þara îºi sãrbãtoreºtearmata ºi pe cei care au
fost în slujba ei.Nici noi mizi -
lenii nu i-am uitat pe eroiiromâni de pretutindeni,ºtiuþi sau neºtiuþi, ºi ne-am strâns cu mic cu marela statuia din centruloraºului unde am înãlþato rugã în memoria celorce au pierit pentru ca noisã fim astãzi. În cinsteaacestui eveniment au fostdepuse coroane de floride cãtre Asociaþia Ca -
drelor Militare în Re tra -gere ºi Rezervã "AurelVlai cu" ºi Asociaþia Cul -tul Eroilor "Regina Ma ri -a". Importanþa isto ricã aacestei zile a fost puncta -tã de domnul plutoniermajor (r) Eugen Grigoreºi de Adriana Apostol, e -le vã a ªcolii Gim nazialeNr.1. De ase menea, eleviai Liceului Teoretic "Gri -gore Toci lescu" au pre -zen tat un scurt programartistic închinat acesteisãrbãtori. În încheiereaactivitãþii au fost premiaþi
câºtigãtorii Cupei 25 Oc -tombrie la ºah, premiilefiind oferite de Primãrieºi Centrul de InformareEurope Direct Mizil.
Salutãm pre zen -þa elevilor din cadrulCercurilor Cultului Ero -ilor "Regina Maria" aiinstituþiilor de învã þã -mânt mizilene, care auales sã respecte trecutul ºieroii fãrã de care noi nuam fi existat.
Gabriela NEGOIÞÃ
25 OCTOMBRIE - ZIUA ARMATEI ROMÂNEw
Pagina 4Nr. 122 / octombrie 2015
Pe data de 24 sep-tembrie, în prezenþa con-ducerii Primãriei, toþi cei17 membri ai ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit înºedinþa ordinarã, sub pre -ºedinþia de ºedinþã a dom-nului consilier CrãciunNicolai.
Preºedintele de ºe - dinþã, Dl. Consilier CrãciunNicolai, constatã cã suntîntrunite condiþiile legalepentru desfãºurarea ºedin -þei ºi supune spre aprobareordinea de zi propusã deexecutiv solicitând sã fieintroduse pe ordinea de ziºi urmãtorul proiect: Pro -iect de hotãrâre privindrectificarea bugetului localal oraºului Mizil pe anul2014.
Propunerea de in -troducere a proiectelor dehotãrâre suplimentarã peordinea de zi, este supusãla vot de preºedintele deºedinþã ºi aprobatã în una-nimitate.
Ordinea de zi esteaprobatã în unanimitate devoturi ºi se prezintã astfel:
1. Aprobarea pro-cesului verbal din data de27.08.2015;
2. Proiect de ho -
tãrâre privind reactuali za -rea Comisiei pentru îndru-marea asociaþiilor de pro-prietari, stabilitã conformHotãrârii Consiliului Localnr. 44/31.03.2011;
3. Proiect de ho -tãrâre privind desemnareareprezentanþilor Consiliu -lui Local al oraºului Mizilîn Consiliile de Adminis -traþie ºi în Comisiile pentruevaluarea ºi asigurarea ca -litãþii din cadrul unitãþilorde învãþãmânt preuniversi-tar de stat de pe raza ora -ºului Mizil pentru anulºco lar 2015 - 2016;
4. Proiect de ho -tãrâre privind modificareaºi completarea HotãrâriiConsiliului Local nr.13/24.02.2011 privind funcþio -narea unitãþilor comerciale
ºi de prestãri servicii înMizil;
5. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareaRe gulamentului pentru sta -bilirea programului de fun -cþionare al unitãþilor co -merciale de alimentaþie pu -blicã precum ºi al celordestinate recreerii ºi diver-tismentului;
6. Proiect de ho -tãrâre privind concesio na -rea prin licitaþie publicã aterenului proprietatea pri -vatã a oraºului Mizil însuprafaþã de 1080 mp, situ-at în Mizil, str. MihaiBravu, DN1B (tarlaua 116parcela A 3178/475) în -scris în cartea funciarã nr.274;
7. Proiect de ho -tãrâre privind aprobarea
desfãºurãrii festivitaþilor "SERBARILE TOAMNEI- 2015, LA MIZIL ", ediþiaa XII-a, în perioada 02 -04 octombrie 2015;
8. Proiect de ho -tãrâre privind participareaîn anul competiþional 2015-2016 la Campionatul re -pu blican a echipelor dehandball din cadrul Secþieide Handbal a ClubuluiSportiv Orãºenesc Mizil;
9. Proiect de ho -tãrâre privind rectificareabugetului local al oraºuluiMizil, pe anul 2015;
10. Diverse.Dupã discutare ºi
avizare, proiectele de ho -tãrâre au fost supuse la votºi aprobate cu unani mitatede voturi.
*Pe data de 29 sep-
tembrie, în prezenþa con-
ducerii Primãriei, 13 dinmembrii Consiliului LocalMizil s-au întrunit în ºe -dinþa de îndatã, sub pre -ºedinþia de ºedinþã a dom-nului consilier Crã ciun Ni -colai, cu urmãtoarea ordinede zi:
1. Proiect de ho -tãrâre privind asociereaoraºului Mizil cu JudeþulPrahova prin ConsiliulJudeþean Prahova în ve de -rea realizãrii obiectivuluide interes public "Rea -bilitare/Modernizare strãziîn oraºul Mizil";
Supusã la vot or -dinea de zi se aprobã înunanimitatea de voturi acelor prezenti.
Dupã discutare ºiavizare, proiectul de ho -tãrâre a fost supus la vot ºia fost aprobat cu unanimi-tate de voturi.
Victoria PANAIT
Dacã-i întâlniti pe:
Primãria este si locul unde seoficiazã cãsãtoriile, adicã sedesã vârsesc povestile de dra -
goste. Dorin tele de a fi pentrutotdeauna împreunã, prindaici conturul adevãrului.
Câte un "DA" rostit din toa tãfiinta si se unesc aici destine, senasc familii! Mo mente emotio-nante, unice în viata noastrã, atuturor!Le urãm o viatã cât mai lungãîmpreunã, sã trã iascã în res pect,liniste, adevãr, sãnãtate sã con-state cât mai des cã au fãcut ceamai bunã alegere si cã viata edeosebit de frumoasã!
Stanciu Robert - IoanBãnicã Adrian - Vasile
Burlacu IonuþPerºinaru Cãtãlin
Udrea Alexandru - FlorinMoise Marian
Iacob AlexandruLeescu Octavian - MarianStan Cãtãlin - Leonard
Bãcanu SamuelMocanu Adrian - NicolaePanait Gheorghe - DãnuþDumitru Bogdan - ViorelPantilia Marius - CristianMuja Gheorghe - Bogdan
Negoiþã MioaraMortasivu Cãtãlina NicoletaLecu AndreeaDrãgulin Mihaela - IrinaDumitraºcu Elena - DoiniþaConstantin Cãtãlina FlorinaLica Corina - LoredanaMilea GeorgetaFrusinoiu Alexandra IzabelaCocione Elena - IrinaObrocea Ramona - AndreeaVlãsceanu Cristina - MirelaCucu Georgiana VeronicaPopa Daniela Roxanaªapera Andra
...sã stiti cã deacum încolosunt sot si
sotie! Bine ar fisã le ziceti cevadespre fericire,
dragoste,întelegere!
CASÃ DE PIATRÃ
Cu sigurantã se vor bucura si vor cãpãta si mai mare încredere
în lungul drum
ce-i asteaptã!
În perioada carea trecut de la apariþiaultimului numãr al publi-caþiei noastre, pe raza decompetenþã a lucrãtorilorde Poliþie Rutierã au avutloc douã accidente sol-date cu vãtãmari corpo-rale, dintre care unul cuconsecinþe grave, ce aavut loc pe raza comuneiFulga ºi anume pe DJ100 B, la kilometrul 34+750m, iar cel de aldoilea cu consecinþe (vã -tãmãri corporale) uºoare,a avut loc pe DN1B - E577, la intersecþia DJ102N Ceptura - Inoteºti.
Permanent, pen-tru prevenirea unor astfelde evenimente, lucrãtoriiPoliþiei Rutiere desfã -ºoarã activitãþi specificeîn teren, organizeazã în -tâlniri cu grupuri-þintã decetãþeni, participã la ac -
tivitãþi de educaþierutierã în instituþii deînvãþãmânt, distribuiepli ante cu mesaje adre -sate tuturor categoriilorde participanþi la trafic ºiorganizeazã acþiuni te -matice în zonele vulnera-bile ºi la ore pretabile.
Pe aceastã cale,adresãm rugãmintea faþãde acele categorii de par-ticipanþi la trafic care nuposedã cunoºtinþele mi -ni me necesare deplasãriipe drumurile publice,întrucât nu au susþinut unexamen ca ºi conducã-torii auto pentru obþi -nerea permisului de con-ducere ºi anume: pietoni,bicicliºti ºi conducãtoride atelaje hipo, de a res -pecta cu stricteþe re gulilede circulaþie pentru a nufi implicaþi în evenimen -te rutiere.
Bicicliºtii ºicon ducãtorii de atelajehipo trebuie sã ºtie cãsunt obligaþi sã poarteveste reflectorizante petimp de noapte ºi sã aibãechipate cu elemente re -flectorizante dar ºi lu -minã atât bicicletele, câtºi atelajele hipo.
Totodatã, îi în -dru mãm sã se adresezeautoritãþilor locale învederea achiziþionãrii deplãcuþe cu numãr deînregistrare pe care sã lemonteze la partea dinspate a atelajelor, la locvizibil.
Alege viaþa!
Comisar ªef Adrian ÞURCAª
ALEGE VIAŢA!
Şedinţele Consiliului Local MARTOR LA SFATUL ALEŞILOR
Pagina 5 Nr. 122 / octombrie 2015
O SUTĂ DE FERESTRE PE CERVineri, 2 octom -
brie a.c., la Centrul Cultural"Adrian Pãunescu" din Mi -zil a avut loc spectacolul degalã al ediþiei a IX-a aFestivalului Naþional deLiteraturã "Agatha Grigo -rescu Bacovia", una dintrecele mai valoroase ºi echili-brate "competiþii" literare,din cele opt ediþii desfã -ºurate pânã acum.
Juriul, format din:Nicolae Bãciuþ (redactor-ºefal revistei "Vatra veche",preºedintele juriului), Vale -ria Manta Tãicuþu (redactor-ºef al revistei "Spaþii cultur-ale" ºi membrã în conduc-erea USR - Filiala Bacãu),Victoria Milescu (poet -USR Bucureºti), RodianDrãgoi (poet - USR Bu -cureºti), Alexandru Jur can(poet, prozator, regizor deteatru, membru USR, Fi -liala Cluj), Lucian Mãnãi -lescu (redactor-ºef al revis-tei "Fereastra", membruUSR, Filiala Bacãu) ºi EmilProºcan (primarul oraºuluiMizil), a avut o misiune difi-cilã, în cele din urmã premi-ile ºi menþiunilor revenindurmãtorilor nominalizaþi:
Marele Premiu:Adam Armina Flavia dinTârgu Mureº. O poetã deindiscutabilã valoare, cares-a impus în acest an înpeisajul literar românesc,publicând - dupã o întreru-pere de câþiva ani - maimulte volume de poezie,foarte bine primite de criticade specialitate.
Premiul I - Poezie:Negru Alexandra din Su -ceava. Absolventã a Fa -cultãþii de Litere ºi ªtiinþe
ale Comunicãrii,
Univer sitatea "ªtefan celMare", Suceava.
Premiul I - Prozã:Popescu Mariana din Bucu -reºti. Absolventã a Facul -tãþii de Litere (Univer sitatea
Premiul II - Poe -zie: Braºoavã Dana ªtefaniadin Târgu Jiu. Studentã laFacultatea de Litere dincadrul Universitãþii Bucu -reºti. Debut editorial cuvolumul de versuri: "Apos -trof între lumi", EdituraPim, Iaºi (2014).
Premiul II - Prozã:Dina Angela din Bucureºti(profesor de limba ºi lite -ratura românã, membrã aLigii Scriitorilor din Ro -mânia (Filiala Vâlcea).
Premiul III - Poe -zie: Sibechii Vlad din loca -li tatea Boroaia, judeþul Su -cea va. Doctorand în Filo -logie.
Premiul III - Pro -zã: (ex aequo): Raºcu Mi -haela - Alexandra din TârguMureº. Economistã - 3 vo -lume publicate.
Stoicescu Alexan -dra din Buzãu. Elevã - clasaa XII-a - la Colegiul Na -þional "B.P.Hasdeu" - Bu -zãu.
Premiul special aljuriului pentru prozã: SilviaNicoole Pencu (studentã -Coreea de
Sud)Premiul pentru
debut (Poezie) - OanaMâncu din Buzãu. Elevã.
Premiul special al
Revistei "Fereastra" pentrupoezie: Camelia ManuelaSava din Râmnicu Sãrat.Profesor de limba ºi literatu-ra românã, Colegiul Na -þional "Alexandru Vlahuþã",Rm. Sãrat. Doctor în filolo-gie.
Premiul "Antepor tas": Diana AndreeaBeldeanu din Suceava. E -levã la Colegiul Naþional"Petru Rareº").
Premiul revistei"Spaþii culturale": ªerbanGeorgescu din Bucureºti.
Premiul revistei"Bucureºtiul literar ºi artis-tic" - Mihai Batog Bujeniþãdin Iaºi. Preºedintele Aso -ciaþiei epigramiºtilor ºiumoriºtilor din Iaºi - Aca -demia Liberã "Pãstorel".
Premiul special alrevistei "Fereastra" (Prozã) :Claudiu ªimonaþi din Geoa -giu Bãi.
Menþiuni poezie:1. Gela Enea din Craiova.Profesor de limba ºi literatu-ra românã (douã volumepublicate). 2. Victoriþa Tu -dor din Constanþa. - Ab -solventã a Facultãþii de Li -tere din cadrul Univer sitãþiidin Bucureºti
(specializarea românã- fran -cezã; în prezent masteratulde Studii Franceze ºi Fran -cofone (anul I). 3. Alexan -dru Cazacu din Bucureºti(patru cãrþi publicate.) 4.Gina Zaharia din Buzãu.Redactor-ºef al revistei on-
line "Ante portas" (ªaptecãrþi publicate). 5. MihaelaBoboc din Buzãu. Licen -þiatã în Mana gement ºiMarketing (trei volume pu -blicate).
Menþiuni prozã: 1.Niþu Maria din Timiºoara.Bibliotecar-bibliograf custu dii superioare, la Biblio -teca Centralã Universitarãdin Timiºoara (opt volumepublicate). 2. Dobricã Ma -riana din Salcia (Teleor -man). Absolvent al Facul -tãþii de Litere din cadrulUniversitãþii Craiova. 3.Gabriela Vlad din Con -stanþa (trei romane publi-cate; Membru USR -Filiala Braºov).
În deschiderea ma - nifestãrii, dl. Emil Proº can asubliniat rolul pe care l-auavut, de-a lungul anilor,scriitorii ºi oamenii de cul-turã de mare valoare care auparticipat, în calitate de invi-
taþi, la Festivalul Naþionalde Literaturã sau au colabo-rat la revista "Fereastra",ajunsã la numãrul 100. "Osutã de Ferestre spre Cer,spre dimineþi, spre anotim-puri, spre sufletul oame-nilor! Fiecare numãr arepovestea lui, iar nemãr -ginirea albã a paginilor salealte poveºti ºi trãiri." - a su -bliniat vorbitorul. În contextau fost amintiþi: AdrianPãunescu, Fãnuº Neagu,Constanþa Buzea, GrioreVieru, Tatiana Stepa, EugenSimion, Magda Ursache,Ileana Vulpescu, Dinu Sã -raru, George Vulturescu,Gheorghe Istrate, prof. univ.dr. Lidia Vianu, prof. Mar -gareta Labiº, sora poetuluide la Mãlini, Florentin Po -pescu, actorii Mircea Di a -conu, Dan Puric, regizorulDan Piþa, Valeria MantaTãi cuþu, Ion Roºioru, Ni -colae Tãicuþu, Virgiliu Dia -
conu, Florin Dochia, Ni -colae Silade, Geo Galetaru,Militaru Corina, Silvia Bi -tere, ªerban Georgescu, E -mil Niculescu.
Invitaþii acestei e -diþii au fost: Ileana Vul -pescu, Margareta Labiº, Ni -colae Tãicuþu, LaurenþiuBelizan, Stan Brebenel etc.
Dar, prin mesajeletrimise, i-am simþit, spiritu-al, alãturi de noi, pe mulþialþii: Nicolae Breban, Mag -da Ursache, George Vul -turescu, prof. univ. dr. Mi -haela Albu, prof. univ. dr.Dan Anghelescu, AnitaNea gu (fiica scriitoruluiFãnuº Neagu), Ana MariaPãunescu, Paul Chiribuþã,decanul Facultãþii de TeatruUNATC Bucureºti, DinuSãraru, Nicolae Dabija, Si -mona Grazia-Dima, MariaPostu, Adrian Suciu, Nico -lae Silade º.a.m.d.
Iatã un scurt citat
din mesajul Aidei Hancer,prima laureatã a festivalui,urmând sã revenim, pe larg,în Almanahul cultural ce vafi editat în decembrie a.c.:"Viaþa mea de pânã acum afost un mozaic. Fãrã plãcilede marmurã pe care le-amfurat de la voi, fãrã paginilede versuri pe care vi le-amîncredinþat, ºi cãrora le-aþidãruit încrederea ºi girulpublicându-le în revistã,poezia mea ar fi o balerinãsprijinindu-se în cârje. Fãrãcei care mi-au dãruit un trupde luminã pe când eram uncopil de abur, n-aº fi pututîmblânzi astãzi "Lupii deca sã". De aceea, cu drag, vãtrimit scrisoarea aceasta peadresa inimii numãrul 7, ºiaºtept neîntârziat rãspuns. Avoastrã cu drag, AidaHancer"
Lucian MÃNÃILESCU
Pagina 6Nr. 122 / octombrie 2015
În zilele de 2 ºi 3octombrie, Centrul Cultural"Adrian Pãunescu" a gãz-duit cea de-a VII-a ediþia aFestivalului de Folk, orga-nizat de Primãria Mizil, înmemoria celei care a ºtiut sãtreacã frumos ºi tandru prinanotimpurile iubirii - o voceºi o chitarã - TATIANASTEPA.
Prima zi dedicatãconcursului de folk ºi re -citalurilor a fost deschisã dedomnul primar Emil Proº -can, omul fãrã de care aces-te zile de simþire autenticãºi evocare a celei mai tul-burãtoare voci a folkuluiro mânesc nu ar fi existat,dum nealui menþionând prin -tre altele: "Existã o povestea acestui festival... Eu ocunosc pe Tatiana de foartemult timp, mai întâi princântecele sale, iar ulterior i-am luat un interviu ºi deatunci ceva comun ne-alegat. A avut o viaþã tristãdar ºi-a ascuns tristeþile subzâmbet... însã a avut foartemulþi prieteni ºi asta s-adatorat sufletului ei bun.
În ultimele saleluni de viaþã, o bunã pri-etenã a ei a dorit sã-i orga-nizeze un spectacol ºi a -ceastã idee a revigorat-o,chiar ea alegând data des -fãºurãrii, însã dupã cevatimp a murit. Prietena res -pectivã m-a sunat ºi m-aîntrebat dacã ºtiu pe cinevacare ar dori sã organizezespectacolul ºi eu i-am pro-pus sã-l facem aici la Mizil,unde ne-a fost oaspete demulte ori, fiind iubitã ºiaplaudatã. Am respectat da - ta aleasã de Tatiana ºi a fostchiar a 40-a zi de când ea nu
mai era printre noi.Ea ne-a unit, da to -
ri tã ei suntem aici, sunt si -gur cã ne priveºte ºi zâm -beºte."
"Se moare la ne -vre me" scria Adrian Pãu -nescu vlãguit de tristeþeamor þii privighetoarei sale. Aplecat într-adevãr... însã ne-a pus sufletul ei în palme ºine-a spus: "Vã las singura a - vere, vã las cântecele me le."
A cântat frumoasãºi puternicã despre bucurie,tristeþe ºi nedreptate, trãin-du-le pe toate deopotrivã-"Tatiana sunetul în formã desuflet" cum prea frumosspunea Romulus Vulpescu.
ªi de aceastã datã,cei care au participat la con-curs, s-au prezentat pe mã -sura aºteptãrilor, interpre -tând cu multã sensibilitatecântecele sale sfâºietor defrumoase.
Juriul format din:Emeric Imre, Cãtãlin Stepa,Maria Gheor ghiu, Vasile
Mardare, Daniel Iancu ºiEmil Proº can au avut difi-cila sarcinã de a-i alege pecei mai buni dintre cei buni,astfel cã premianþii sunt:
MARELE PREMIU -Natalia Croitor (30 de ani )din Chiºinãu; PREMIUL I -David Marin (16 ani), este
elev în clasa a X a la Co -legiul National "Spiru Ha -ret" din Bucureºti; PREMI-UL II - Lãcrãmioara Stoica(44 de ani ) din comunaBuc ºani, sat Uieºti, judeþulGiurgiu ºi Ana Maria Du -mitru (25 de ani) din Bu -
cureºti; PREMIUL III -ªer -ban Florian Gosa (17 ani)elev în clasa a X a la Liceul
de Arte “Regina Maria” dinAlba Iulia.
Secþiunea copii:PREMIUL I - AlexandraMihaela Sãndulescu (11ani) este în clasa a VI-a laªc. Gimnazialã nr.178 dinBucureºti ºi la ªcoalaVocaþionalã de Arte IosifSava; PREMIUL II - AnyaAlexa Bunduc (8 ani) ºi esteîn clasa a II-a la ªcoala nr.1din Râmnicul Sãrat; PRE-MIUL III- Luminiþa ElenaDonisa (8 ani) din jud. Hu -nedoara municipiul Pe tro -ºani, elevã la ColegiulNaþional Mihai Eminescu,în clasa a II-a.
În cele douã seri,cei prezenþi au ascultatrecitalurile unor voci mar-cante ale folkului românesc- Emeric Imre, MariaGheor ghiu, Vasile Mardare,Liviu Bãieþel, Dan Vanã,Cãtãlin Stepa, Cristian Bui -cã, Daniel Iancu, GrupulContraste ºi Andrei Pãu -
nescu.Ca ºi în ceilalþi
ani, cel mai emoþionantmoment a fost recitalul luiCãtãlin Stepa, alãturi decare publicul mizilean atrãit fiecare clipã cu o inten-sitate extraordinarã, cântândîn picioare ºi cu ochii înlacrimi "Copaci fãrã pã -dure".
Ce ne-am face fãrãaceste momente, fãrã acestetrãiri, fãrã putinþa de a cãlã-tori prin meandrele ade-vãrului ºi frumosului? Ar fide neînchipuit...
Salutãm prezenþaunei mari Doamne a litera-turii - scriitoarea Ileana Vul -pescu, o prietenã specialã aTatianei ºi a domnului EmilProºcan, care ºi de aceastãdatã a fost alãturi de noi.
Emoþionantã afost ºi prezenþa lui HoraþiuIulian, cel de care v-ampovestit anul trecut, omulcare iubeºte mai presus de
cuvinte muzica Tatianei ºicare vine "din dulcele târg alIeºilor" la fiecare ediþie afestivalului desfãºurat lanoi.
Festivalul a fostprezentat cu multã emoþie ºisensibilitate de colega noas-trã -Andrada Dochiþeanu.
Timp de douã zile,publicul mizilean, a simþit, acântat, a aplaudat muzicace lei care spunea: "Am cân-tat, am creat, am suferit, amfost fericitã, am luptat, amplâns, m-am bucurat. Amtrãit!"
O voce ºi o chitarã- TATIANA STEPA
SERBĂRILEUN DESTIN FORMAT DIN SUFLET ŞI CÂNTEC - TATIANA STEPA
Pagina 7 Nr. 122 / octombrie 2015
Cu câtã uºurinþãtrec anii... precum un arcuºpe corzile viorii. Iatã cã amajuns împreunã, laolaltã cutoamna, la cea de-a XII-aediþie a Serbãrilor Mizilene,un eveniment devenit tra -diþie, care, în ciuda vremu -
rilor, a rezistat ºi a luat am -ploare de-a lungul ani lor.
În paralel cu eve -nimentele culturale de mar -cã care s-au derulat laCentrul Cultural "AdrianPã u nescu", în centrul ora -ºului s-a dat startul la dis-tracþie ºi ne-am putut bucu-ra alãturi de cei dragi ºi deprieteni de atmosfera desãrbãtoare. Mizilenii i-auputut vedea ºi auzi pe mulþidintre interpreþii favoriþi,selectaþi ºi invitaþi de cãtre
domnul primar Emil Proº -can în urma unor sondajede opinie realizate de re -dacþia publicaþiei noastre,pentru a fi în asentimentuldorinþelor dvs.
Nu au fost uitatenici activitãþile sportive,astfel cã la Sala Sporturilorau avut loc meciuri de defotbal, handbal juniori ºidemonstraþii de karate, iarîn centrul oraºului - meciuride box. Nu au fost omiºinici iubitorii jocului de ºah,pentru aceºtia organizându-se concursuri desfãºuratepe Aleea ªahului din faþaPrimãriei, concursuri dota -te cu premii, înmânate pescena serbãrilor de cãtredomnul primar Emil Proº -can.
Trecând la parteaartisticã a acestei sãrbãtori,o sã încep chiar cu mizile -nii care au cântat cu aceeaºidãruire ca de fiecare datã:Fomaþiile Fantastic, Uni -vers, copiii care activeazãîn cadrul cercurilor Cen tru -
lui Cultural "Adrian Pãu -nescu", Trupa Alla Dance,Cosmina Onuþu, MariaTran dafir ºi Cãtãlina Barbu.
ªi pe aceastã caledorim sã mulþumim an -sam blurilor populare ºi so -
liºtilor aparþinând centrelorculturale din þarã, care ca ºianul trecut au onorat invi-taþia domnului primar ºi aupoposit în Mizil doar pen-
tru bucuria de a fi alãturi denoi la aceastã sãrbãtoare.Felicitãri pentru gesturilefãcute, dar ºi pentru pres -taþiile impecabile care ausmuls ropote de aplauze.Acestea sunt: Ansamblul"Brâuleþul" din Vâlcãneºti,Ansamblul "Codruleþul"din Comarnic, Ansamblul"Podgoriþa" din Tãtaru,
Me lania Adam, LucianaMatei din Loloiasca ºi Rãz -van Alexe din Tomºani.
Ne-au oferit reci -ta luri de calitate, oferindu-
ne astfel ocazia de a cântaîmpreunã: un prieten denãdejde, cu aceeaºi energieincomensurabilã -, AdrianEnache, frumoasa Antonia,îndrãgitul artist Fuego, Ro -xana Marcu (de la AntenaStar), Axinte, Vali Vijelie,Silvi, Georgiana de laClejani, Nicu Albu, De ni -sa, Iuliana Zlatov ºi AurelMoga care a ºi prezentataceastã parte a sãrbãtorilor.
Ca în toþi anii, amavut parte de un spectacolmagic de luminã ºi culoareîn acordurile "Corului Ro -bilor" din opera "Nabu co"de Verdi, moment ce amãrit intensitatea emoþiei ºia splendorilor toamnei.
Ul terior, aºteptat
cu mare nerãbtare, AlexVelea ne-a oferit un showincendiar spre încântareageneralã a fanilor.
Aceste manifes -tãri au fost transmise inte-gral de Societatea UPCRomânia, fiind astfel ur -mãrite de toþi abonaþii sãi.
Nu putem încheiaaceastã scurtã cronicã acelei de-a XII-a ediþii aSerbãrilor Toamnei fãrã a lemulþumi tuturor celor careau contribuit la realizarea
acestui eveniment aºteptatcu drag de dvs.
La cât mai mulþiani, mizileni! La mulþi ani,
Mizil!Gabriela NEGOIÞÃ
TOAMNEIÎNCĂ O PAGINĂ DE TOAMNĂ A SĂRBĂTORILOR MIZILENE
Pagina 8Nr. 122 / octombrie 2015
Pe data de 9octombrie, domnul pri-mar Emil Proºcan a prim-it vizita doamnei prof.înv. primar VrânceanuCarmen Elena ºi a ele -vilor clasei a VI-a A de laªcoala "Sfânta Maria".
Cu aceastã oca -zie, copiii frumoºi ºi maiales inteligenþi i-au pre -zentat edilului proiecteleeuropene pe care aceºtiale-au derulat în anul ºco-lar 2014-2015.
De remarcat estefaptul cã aceºtia au con-ceput o revistã, "Cifreleprind viaþã", care a fosttradusã în ºapte limbi ºi afost editatã cu ajutorulCentrului de InformareEurope Direct Mizil.
De asemenea, unalt moment marcant alevenimentului a fost ace -la în care elevii au recitatpoezii scrise de ei, dincare reiese ataºamentulacestora faþã de oraºullor, locul unde s-au nãs-cut ºi trãiesc.
Dupã ce au fostfelicitaþi de cãtre domnulprimar, puºtimea i-a a -dresat acestuia o serie deîntrebãri din care vãspicuim câteva:
"- Cum credeþicã va arãta Mizilul peste40 de ani?
E.P.: Da... bunãîntrebare. Noi, Primãria,am fãcut o strategie petermen lung, vizând pro -iecte pentru dezvoltareaacestui oraº. Dacã toateacestea se vor respecta,
va arãta minunat.Sã sperãm cã þa -
ra noastrã o sã fie respec-tatã ºi cei care ve gheazãla bunul mers vor aveagrijã ºi de nevoile acestuioraº. Voi veþi fi în postu-ra de a decide, de aceeaeste necesar sã învãþaþipentru a vã face în viitorviaþa uºoarã ºi frumoasãîn þara voastrã.
- Ce îndatoririaveþi?
E.P.: Mi-ar fiplãcut sã am mai multeîndatoriri, dar legislaþianu ne avantajeazã, nu nise dau pârghii de dez-voltare ci doar sarcini...printre altele, de exem-plu, suntem rãspunzãtoride bunul mers al instituþi-ilor de învãþãmânt, darbani nu ni s-au dat. La felse întâmplã ºi cu spi-talele. Este destul de greuavând în vedere cã trãimîn mare din taxele pe carepãrinþii voºtri le plãtesc,dar care ºi ele s-au îm -puþinat. Nu putem de câtsã sperãm într-o viitoarelegislaþie justã.
- Este grea mese-ria de primar?
E.P.: Este o pos-turã în care încerci sã facicât mai multe pentru
oameni. Poate sã fie greu,poate sã fie uºor... Dacãsimþi cã faci parte dintr-ofamilie mai mare, atuncieste uºor; dacã lucrurilear fi normale ºi ar fi baniatunci ar fi uºor, însã dacãnu sunt trebuie sã te zbaþizilnic pentru a acoperinevoile oraºului, ale oa -
menilor care au aºteptãriºi speranþe... ºi atunciintervine starea de a figreu.
Revenind la voi,sunt impresionat de ceeace faceþi, mi-a plãcut ºivã felicit încã o datã pen-tru aceste reuºite!"
Activitatea s-ater minat cu un tur alPrimãriei, elevilor fiindu-le prezentate birourile ºirolurile acestora în bunulmers al instituþiei.
Dragi copiii, vãaºteptãm cu drag ori decâte ori doriþi sã trans-miteþi ceva, sã vã pro-movaþi munca ºi rezul-tatele sau pur ºi simplu
când doriþi sã ne vedeþi! Datoritã vouã, a
proiectelor derulate, ºap -te þãri au aflat de exis-tenþa Mizilului, de valo-rile ºi tradiþiile româneºti,de sufletul vostru min-unat. Felicitãri!
Gabriela NEGOIÞÃ
ÎN VIZITĂ LA PRIMĂRIEÎN VIZITĂ LA PRIMĂRIE
Iatã câteva din poeziile micilor poeþi:
MIZILULde Olteanu Andrei
Mizilule, MiziluleLocalitatea mea natalã eºti, Mizilule.
Eºti trecut prin multe veacuri,ªi prin multe chilimiruri.
Tu cu Fefeleiul,Sat cu cinci felii,
Formaþi un singur orãºelTrecut prin istorii.
O, vechi Mizil,Orãºelul meu iubit eºti.
O vechi Mizil,Eu te iubesc aºa cum eºti!
ORAªUL MEU de Vasilescu Maria
Este un orãºel frumos,Cu oameni buni ºi inimoºi,
Oraº ce a întineritDe când noi l-am împodobit
Cu spaþii verzi, frumoase flori,Cu porumbeii cãlãtori.
Un târg micuþ, provincial,Este oraºul meu natal.
De micã eu am îndrãgitAcest orãºel iubit
ªi sunt un mândru copilCã trãiesc în Mizil.
ORAªUL MEU NATALde Anghel Rãzvan Andrei
O Prahovã, frumoasã eºti!Cu dealuri mândre ca-n poveºti.
În care vale sãlãsluieºte,Mizilul nostru ca-n poveste!
Aici s-au nãscut parinþii mei,Aici copilãresc ºi eu
Aici am primit creionul în mânã,De la o doamnã foarte bunã.
Noi cu toþii azi venim,La Primãrie sã povestimLucruri bune ºi frumoase,
Despre proiecte luminoase.
Pagina 9 Nr. 122/ octombrie 2015
În perioada 03-09octombrie 2015, oraºul Mi -zil a primit vizita unei dele-gaþii formate din reprezen-taþi ai Reþelei Maison Fa -miliales Rurale (Asocia þiaCaselor Familiale Rurale)din regiunea Pays de la Loi -re (Franþa), în cadrul proiec-tului "Rolul pãrinþilor îneducaþia copiilor", finanþatdin fonduri europene prinProgramul Erasmus.
Casele familialerurale formeazã în fiecarean peste 93.000 de tineri ºiadulþi. De la crearea lor, a -ceste centre practicã peda-gogia alternanþei, cu sãp-tãmâni de formare în între-prinderi ºi sãptãmâni de for-mare în ºcoalã. O casã fa -milialã are în medie 150 deelevi cazaþi în internate careparticipã la viaþa din aºe -zãmânt, învãþând sã-ºi asu -me responsabilitãþi ºi orga-nizând activitãþi în a fa raprogramului ºcolar. Ca selefamilial rurale propun peste200 de calificãri pentruînvãþãmântul tehnologic ºiprofesional prin alternanþã.
Având în vederecaracterul acestei organiza-þii ºi obiectivele proiectului,programul vizitei delegaþieifranceze la Mizil a fost
organizat ºi realizat de cãtrePrimãria Mizil, reprezentatãde domnul primar EmilProº can ºi coordonatorulactivitãþilor din partea Pri -mãriei, ºeful serviciului dedezvoltare, d-ra Petro nelaSturz, în colaborare cu Li -ceul Teoretic "Grigore To -cilescu" ºi Liceul Teh no -logic "Tase Dumitrescu",re prezentate în echipa deorganizare de d-na Valen -tina Cernat, respectiv d-naMirela Velcea.
Delegaþia france -zã, condusã de dl. Domi -nique Ravon, PreºedinteleFederaþiei Maison Fami -liales Rurale din RegiuneaPays de la Loire, tutore depracticã în domeniul agri-culturii ºi pãrinte a doi eleviai MFR, a fost alcãtuitã din:Marie-Claire Lesoueve, tre-zorier al Federaþiei, NoëlGuillonneau, pãrinte, preºe -dintele MFR Chateubriantºi reprezentantul întreprin -derii ce gãzduieºte stagii depracticã, Yves-Marie Heu -lin - pãrintele unui elev, Su -zanne Cousin - tutore stagiide practicã în servicii deasistenþã social ºi JustineDersoir - profesor la MFRAigrefeuille.
Activitãþile desfã -
ºu rate pe parcursul sãp-tãmânii au inclus: prezentãriale partenerilor (oraºulMizil ºi MFR) ºi ale þãrilordin care provin, prezentãriale sistemelor educaþionaledin ambele þãri ºi opiniilediverselor pãrþi implicate(profesori, elevi, pãrinþi,companii, administraþie lo -calã), cu privire la acestesisteme educaþionale, pre -zentarea stagiilor de prac-ticã efectuate de elevii dinliceele oraºului Mizil ºivizite la companii care augãzduit aceste stagii depracticã, organizarea unuiatelier având ca temã mo -bilitatea elevilor ºi profeso-rilor cu dezbateri legate deoportunitãþile ºi riscurileasociate mobilitãþii, precumºi vizitarea regiunii în carese aflã oraºul nostru. O zi afost dedicatã cunoaºteriiaprofundate de cãtre dele-gaþia francezã a activitãþiicelor douã licee.
Pe data de 9 oc -tombrie, delegaþia MFR s-aîntâlnit cu edilul oraºului,pentru a trage concluzii ºipentru a stabili paºii viitoridin cadrul acestui proiect.
Membrii delega -þiei franceze, încântaþi ºiimpresionaþi de felul cum
au fost primiþi, de celevãzute ºi simþite pe parcusulvizitei, au declarat cã vor ficei mai buni ambasadori aiRomâniei în Franþa.
În acest contextdomnul primar Emil Proº -can a precizat: "Existã totfelul de nedreptãþi care sepun în dreptul poporuluiromân. Foarte mulþi oamenisunt influenþaþi de ceea ce sescrie în media. Anormal estefaptul cã cei care scriu derãu despre noi, nici mãcarnu ne cunosc. În schimb ceicare ne viziteazã au o cutotul ºi cu totul altã pãrere.Ar fi ideal dacã acesteproiecte ar fi cunoscute deorganismele guvernamen-tale, poate aºa acestea voireuºi sã facã schimbãri con-
form realitãþilor ºi nevoilorcu care þara se confruntã.Ideea de a face schimb debune practice, de a ne inspi-ra unul de la altul - vedem,ne formãm ºi ne întoarcemacasã, mi se pare minunatã".
Concluzia finalã afost cã acest proiect va con-tinua prin organizarea altoractivitãþi de colaborare,men þionându-se, printre a -cestea: organizarea de stagiide practicã pentru elevii dininstituþiile de învãþãmânt înþara partenerã, precum ºiorganizarea vizitei unei de -legaþii române formate dinreprezentanþii liceelor, pã -rinþi, reprezentanþii admi -nistraþiei locale, în Franþa laMFR Pays de la Loire.
Gabriela NEGOIÞÃ
MOBILITATEA TINERILOR - UN PROIECT DE VIITOR
Dupã duºul receatât la propriu, cât ºi la fi -gurat de la Berceni, echipãcare a câºtigat jucând cu 12jucãtori, cel în plus fiindchiar vântul puternic careparcã îºi schimba direcþianumai în favoarea adver-sarilor, a urmat o serie deºase meciuri în care fotbal-iºtii mizileni s-au impuscategoric.
A urmat altã de -plasare la Albeºti, unde amîntâlnit echipa localã" ªti-inþa", iar scorul de 4-1 pen-tru ai noºtri reflectã difer-enþa de valoare dintre celedouã echipe.
În urmãtoarea e -tapã am jucat cu "UnireaLipãneºti", care a fost în -vinsã cu scorul de 6-2 ºi în
plus am observat cã oas -peþii nu au avut decât o rez-ervã.
Deplasându-se laTârºorul Vechi unde cutoate cã a întâlnit o echipãambiþioasã ºi dornicã devictorie în faþa numeroºilorspectatori din comunã, fot-baliºtii mizileni s-au impuscu scorul de 2-1.
A urmat un jocacasã cu o echipã foartetânãrã, "Caraimanul Buº -teni",care, dupã o reprizãaproape egalã, tinerii "buº -tenari" au cedat în repriza adoua, fizic ºi psihic, pier -zând la scorul de 8-1.
În etapa a IX-a decampionat, mizilenii s-audeplasat la Proviþa de Sus,unde jucând cu echipa lo -
calã "Vulturii", echipã carea reuºit "sã-i ciupeascã doarla picioare", au învins cuscorul de 2-0.
În etapa a X-a,jucând pe teren propriu cu"A.S. Dâmbu", echipa mi -zileanã a efectuat un galopde sãnãtate, mai ceva ca laun meci de antrenament,învingând cu 8-0.
Dupã X etape,clasamentul aratã astfel:Real Rio Cocoºeºti 10-9-0-1 24-6 27 de puncte;
Ra pid Mizil 10-8-1-1 36-10 25 de puncte; PetrolulBãicoi 10-7-1-2 37-8 22
de puncte.La încheierea e -
diþiei Cupa României -Olimpia Cireºanu-RapidMizil 2-1 (0-1). Tinerii fot-
baliºti de la Olimpia aujucat cu multã ambiþie ºidãruire reuºind astfel sã
Dansuri populare - Miercuri între orele 10.00 - 13.00Dansuri moderne - Marþi între orele 13.00 - 16.00
Chitarã - Luni între orele 17.00 - 20.00
În funcþie de solicitãri, Primãria oraºuluiMizil, prin Centrul Cultural "Adrian Pãunescu"
poate înfiinþa ºi organiza orice alt curs artistic sauaplicativ. Opiniile dumneavoastrã în acest sens, vãrugãm sã le adresaþi conducerii Centrului sau direct
domnului primar la tel.: 0722 653 808. Nu ezitaþi sã orientaþi copilul dumnea -
voastrã spre o astfel de îndeletnicire ce cu sigu-ranþã îi va face sufletul mai frumos ºi îi va
bucura pe cei din jur.
CENTRUL CULTURALCENTRUL CULTURAL "ADRIAN PÃUNESCU" "ADRIAN PÃUNESCU"
FOTBAL SUPER LIGA B - PRAHOVARapid Mizil neînvinsă în şase etape!
Pagina 10Nr. 122/ octombrie 2015
Vineri, 9.10.2015ªcoala Gimnazialã "SfântaMaria", a avut-o ca invita -tã pe doamna Simona Da -vid-Crisbãºanu, liderul A -so ciaþiei ROI, care este ini -þiatoarea ºi coordonatoareaproiectului Zburd-Educaþieprin coaching, ba zat pevoluntariat. A produs fil-mul documentar "Ba sepoa te!" despre acest pro iect.
Se aflã printre ini -þiatorii Coaliþiei pentru E -ducaþie, o federaþie a ONG-urilor din domeniu.
Nominalizatã, în2014, de cãtre revistaForeign Policy Romaniaprintre cei 100 de românicare prin puterea ideilorsau a exemplului miºcã
lucrurile în România. Desemnatã Fe -
me ia Anului 2014 pentru"Excelenþã în Educaþie" decãtre Revista Avantaje.
Este dezvoltatorde proiecte, expert în co -municare, în CSR, lobby ºifoloseºte coachingul camod de lucru.
La aceastã întâl-nire au participat cadreledidactice ºi câte un pãrintede la fiecare clasã din ºcoa -la "Sfânta Maria", Mizilînsoþiþi de câþiva copii. S-au alãturat ºi patru profe-soare pentru învã þãmântulprimar de la ªcoala Nr. 1Mizil.
Întâlnirea a debu-tat cu un joc de cunoaºtere
ºi a continuat cu filme deprezentare ale unor profe-sori ºi elevi ce au beneficiatde schimbãri în bine alesituaþiei în urma parti ci -pãrii la proiectul menþionatmai sus. Pentru a da maideparte experienþa acumu-latã, în parteneriat cuInstitutul de ªtiinþe aleEducaþiei ºi alte instituþii,experþii Asociaþiei ROI aucontribuit la susþinerea decursuri acreditate pentrupeste 1.200 de profesoridin întreaga þarã în 2014.
Cursurile au fostorganizate cu susþinerefinanciarã din fonduri eu -ropene. Obiectivul urmãtoral Asociaþiei este sã con-tribuie la crearea unei reþele
de sprijin pentru profesoriialtfel, implicaþi, din învã -þãmântul preuniversitar.
În ultima jumãtatede orã am purtat discuþiiexprimându-ne gândurile,dorinþele, propunerile lega -te de educaþie, de schim-bãrile benefice pe care levrem în ºcolile noastre.
Ne dorim un pro -iect care sã demonstreze cãeste posibilã obþinerea derezultate foarte bune atuncicând profesorii, elevii, pã -rinþii ºi alþi reprezentanþi aicomunitãþii lucreazã îm -preunã, în echipã.
Dupã o orã ºi ju -mãtate am stabilit sã nereîntâlnim peste douã sãp-tãmâni, cu cei care doresc
sã continue, pentru a gãsidrumul spre un proiect princare sã îmbunãtãþim acti -vitãþile noastre.Ce poate fimai frumos decât sã alãturioameni care cred cã sepoate gãsi cheia potrivitãpentru a deschide poartaunei ºcoli în care cei maimulþi copii învaþã respectulpentru ei dar ºi pentru ceidin jur, sprijinul reciproc ºiprietenia.
Aºteptãm la ur -mã toarea noastrã întâlnireprofesori mizileni, dar ºi pecei din împrejurimile ora -ºului nostru. Închei prin a-lcita pe Art Williams :"Nu-þi spun cã va fi uºor. Îþispun cã va merita".
Prof. înv. primar,Vrânceanu Carmen Elena
Iniţiativă în educaţie- primul pas
România a fostcel de-al 19-lea stat mem-bru vizitat de vi ce pre -ºedintele Maroš Še fèoviè,în timpul turneului dedicatUniunii energiei. Discuþiilecu reprezentanþii auto ri tã -þilor române, pãrþilor in -teresate ºi ai societãþii ci -vile s-au concentrat pe be -neficiile acestui pro iect ºipe rolul pe care îl poatejuca România pentru pu -nerea sa în practicã.
"România va jucaun rol esenþial în cadrulUniunii Energiei, oferindsecuritate ºi previzibilitateatât altor state membre aleUE, cât ºi þãrilor din afaragraniþelor noastre. Con -sider cã România va bene-ficia enorm de existenþaUniunii Energiei, valori-ficându-ºi astfel pe deplinpotenþialul din punctul devedere al producþiei deenergie din surse regenera-bile ºi al eficienþei energe -tice", a declarat vice pre -ºedintele Šefèoviè îna intede sosirea la Bucureºti. Deasemenea, la reuniunea
BucharestForum, în secþi-unea dedicatã strategiei eu -ropene de securitate ener -geticã, vicepreºedintele Še -fèoviè a declarat: "Cred cãRomânia poate ºi trebuiesã-ºi pãstreze rolul de pu -tere regionalã în domeniulenergiei".
În întâlnirile sale,vicepreºedintele Šefèoviè asubliniat urmãtoarele:
- România esteaproape de îndeplinireaobiectivelor stabilite pentruanul 2020;
- exploatarea lamaximum a potenþialuluiromânesc în domeniul efi-cienþei energetice va aveaca rezultat reducerea cos-turilor, investiþii crescute ºidezvoltarea anumitor sec-toare economice (con-strucþii, de exemplu), înparalel cu crearea de opor-tunitãþi pentru crearea delocuri de muncã;
- România poatecontinua sã joace un rolimportant în regiune, înspecial prin dezvoltareagradului de interconectare,
acest lucru putând ducela reducerea dependenþeide Rusia, ca singur furni-zor de energie, sau la posi-bilitatea de a exporta su -pra producþia de electrici-tate pe pieþele europene;
- sprijinul Româ -niei este important atâtpentru elaborarea ºi pro-movarea Uniunii ener giei,cât ºi pentru punerea înpracticã a obiectivelor sale.
Uniunea Energieiva asigura Europei energiesigurã, ecologicã ºi la pre -þuri accesibile.
Folosirea judici -oa sã a resurselor energe -tice, combinatã cu luptaîmpotriva schimbãrilor cli-matice, constituie un ade-vãrat motor pentru creareade locuri de muncã ºicreºtere economicã, pre-cum ºi o investiþie în vi -itorul Europei.
Turneul Uniuniie nergiei va continua înperioada urmãtoare, cuvizite în Belgia, Malta,Danemarca ºi Estonia.
România - putere regională
în domeniulenergiei
Ziua mondială aeducaţiei
Cu ocazia ZileiMondiale a Educaþiei,luni, 5 octombrie 2015,Centrul de InformareEurope Direct (CIED)Mizil a primit vizitaelevilor de clasa a X-a,alãturi de doamnele pro-fesoare Ionescu Mihaelaºi Negraru Mihaela de laLiceul "Tase Dumi tres -cu" din Mizil.În timpulîntâlnirii, tinerii vizita-tori au primit informaþiidespre obiectivele ºiactivitãþile Centrului Eu -
rope Direct Mizil, dar ºidespre funcþionarea ºirolul Uniunii Europene,de a promova valorileeuropene la nivel naþio -
nal în diverse medii, pre-cum cel public, privat,academic, de afaceri, so -cietatea civilã etc. Deo -potrivã, elevii partici-panþi au primit materialeinformative despre Uni -u nea Europeanã ºi aufost încurajaþi sã adre se -ze cât mai multe întrebã -ri pe tematica europeanã.
O parte din par-ticipanþii prezenþi la a -ceastã acþiune de infor-mare s-au arãtat intere-saþi sã se implice în des-
ÎN SLUJBA TA, OMULE!Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã gestioneze ºi dupã
putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoastrã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta esterostul nostru, al tutu ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do rinþã ºiimplicare.
Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºicompletatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de plaseze în sectorul arondat, sãconstate toate problemele existente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusivmie. Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro blemele avute, ajutaþi! Dorescdeasemenea sã ºtiu dacã publicaþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã curegula ritate acasã.
Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi peadresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau la adresa de [email protected] Emil PROªCAN
Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pepãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în care a simþitºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurieºi tristeþe, dintre zâmbet ºi lacrimã. Fiecare om aiubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano -timpuri, sãrbãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, afost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.
Pentru fiecare om vine, însã, o zi când tre-buie sã se despartã definitiv de co paci, de flori, deape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi cândrã mâ nem doar cu aminti rile despre zâmbetul ºisufletul lor!
Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri -mitem spre ei un gând de recunoºtinþã ºi preþuire,rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!
Vând casã la ºo -sea în Fulga de Sus - 2000mp. Casa are trei camere,bucãtãrie ºi baie. Relaþiisuplimentare la telefonul:0720 086 844
Vând casã înTohani (7km de Mizil), si -tuatã pe ºoseaua principalã,preþ 60 000 euro. Casa esteP+M (izolatã) compusã din2 dormitoare, living, baie,bucãtãrie ºi dining room laparter, iar mansarda are 2camere, balcon ºi pod(man sarda neterminatã).Be ciul are o suprafaþã de6/8mp iar încãlzirea se facecu centralã pe lemne.
Suprafaþa totalã aterenului este de 1000 mpdin care amprentã casã72mp ºi vie 300 mp. Relaþiila telefonul: 0732 731 194.
Vând apartamentpe str. I.L. Caragiale, nr. 46,et. I, 3 camere decoman-date, îm bunãtãþiri. Relaþii latelefonul: 0724 947 133.
Vând foarte ieftinapartament cu 3 camere.Re laþii la: 0732 367 549.
Vând casã (pa -iantã) la ºosea, în satul Vis -peºti, comuna Breaza (jud.Buzãu), în suprafaþã de
2500 metri pã traþi. Tel:0741 573 698.
Vând urgent apar -tament cu 2 camere, et. III,preþ negociabil. Relaþii lanumãrul: 0722 634 924.
Vând apartament(cu îmbunãtãþiri, deasuprarestaurantului Central), do -uã ca mere, preþ 40 000euro. In formaþii la numãrul:0732 731 194.
Vând loc de casãla Gura-Vadului (lângãºcoalã) - 1000 metri pãtraþi.Preþ negociabil, informaþiila numãrul: 0764 643 235.
Vând casã cu etajpe str. Spiru Haret (4camere+baie la etaj ºi li -ving+bucãtãrie la parter).Informaþii la telefonul 0736730 782.
Vând casã pe str.M.Basarab. Informaþii lanumãrul: 0724 030 116.
Vând apartamentcu 3 camere, decomandat,et. IV situat pe str. Blajului,preþul fiind negociabil. Re -laþii suplimentare la nu -mãrul 0729 697 080.
Vând apartamentcu 3 camere, decomandat,et.I, situat în centrul ora -ºului. Tel. 0765 434 925.
Vând 12 bucãþi deplãci de azbest pentruacoperiº ºi un butoi demetal de 200 de litri.
Este un modelinovativ, solid, variantaup-gradatã a carucioruluijs02- Model pe 3 roþi, uºorde manevrat- Roþile sunt mari, gonflabile(cu camerã ºi cauciuc)- Are 3 poziþii de înclinare a
spãtarului- Centura de si -
guranþã în 5puncte- Bara de protecþiefaþã detaºabilã, ºi
reglabilã- Mânerul estereglabil pe
înãlþime- Suport la picior, reglabil - Husã de picior , specialãpentru sezonul rece
- Coº pentru cumpãrãturiîncãpãtor ºi uºor accesibil- Roata de pe faþã, pivotantã la360, sau poziþie fixã, pentrumers înainte- Roþile din spate sunt dotatecu suspensii ºi sistem defrânare simultan
VÂND
Premergãtor în formã demaºinã
de la Primii Pasi- Funcþie triplã de
premergãtor/ sãritor/ride-on- Jucãrie electro -nicã rabatabilã cu lumini/
mu zicã pentru picioare- 3 nivele de înãlþime
- Bord maºinã, claxon, volan- Picioare cu arcuri incluse - Scaun detaºabil pentru a ajuta copilul în primle luni demers
