"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821 www.primaria-mizil.ro Publicaţie lunară a ORAŞULUI MIZIL Anul XII /Nr. 124 / ianuarie 2016 OStaLIonul p GRATUIT ARE VALOARE Acest ziar dar se distribuie Fondator Emil PROSCAN AUGUST 2004 Sunt Ioana, fetiţa ce tot îţi scrie despre bunicul, părinţii şi viaţa ei, adică despre frământările şi zbuciumul neputinţei de a înţelege răul care s-a abătut asupra noastră! Ştiu că toţi te roagă câte ceva şi numai eu lipseam din mul- tele ascultări pe care încontinuu ştiu că le faci. Sunt necazuri multe şi oamenii necăjiţi nu mai au pe nimeni care să-i ajute şi mai ales în care să aibă încredere. Sunt convinsă că înţelegi că nu am cui să-i spun ceea ce se zbate în mine. Ştiu că nu te supăr, că mă asculţi şi asta îmi face bine, pentru că în afară de bunicul, nu mai am pe nimeni şi Tu ştii asta. Părinţii au uitat complet de mine… În afară de suferinţa pricinuită de lipsa lor, îmi e teamă că li s-a întâmplat ceva rău sau necazuri mari au venit peste ei. Chiar dacă aş mai avea cu cine vorbi, eu de Tine am trebuinţă. Cu Tine îmi petrec mare parte din gânduri şi numai aşa mai simt liniştea. Bunicul meu spune că numai Tu mai poţi face ceva pentru dreptatea oamenilor. Cred ce spune, nu a minţit niciodată, totdeauna a avut dreptate pen- tru că ştiu că foloseşte gâduri de-ale Tale. Nevoia de tine mă face să vin la biserică chiar şi atunci când nu mă ia bunicul, adică atunci când nu sunt slujbe. La noi bisericile sunt deschise în fiecare zi şi-mi place să intru într-o biserică mai ales când nu e nimeni. În liniştea aceea totul e altfel. Icoanele, înălţimea pereţilor, lumina, gândurile mele, chiar şi zgomotul paşilor sunt altfel. Şi eu devin dintr-o dată altfel, Te simt pe Tine Doamne mult mai aproape. Parcă ai fi un bunic uriaş care umple aerul bisericii. Încerc acolo, în lumina aceea plină de rugăciuni, să mi te imaginez şi să vorbesc cu Tine. Amintirile despre mama, tata, colegi, vecini, camera mea, despre oamenii pe care-i ştiu şi tot ce mă pune pe gânduri, trec prin aerul luminii aceleia plin de Tine şi se amestecă cu cea a candelelor şi cu gândurile mele. Aici toate lucrurile au cuminţenie, înţelegere, bunătate… Tăcerea este altfel decât cea a mea şi a bunicului de acasă. Simt aici un fior, o emoţie plină de taine pentru ceea ce bănuiesc că există dincolo de ceea ce eu pot înţelege. Clipele petrecute acolo seamănă cu cele petrecute în serile când bunicul îmi spunea poveştile în care am aflat despre oamenii buni pe care eu mi-i imaginam cu haine strălucitoare şi priviri zâm- bitoare. Bunătatea lor o simţeam încălzindu-mi sufletul, iar viscolul de afară devenea bun precum sufletul celor din basme. Multă vreme am crezut că toţi oamenii sunt buni precum bunicul meu, că nimeni nu poate face rău, că nu există suferinţă. Nu cred că mi se părea ceea ce simţeam. Cei care veneau atunci în biserici îţi mulţumeau Doamne pentru ce aveau, pentru frumuseţea zilelor, pentru bucuria sărbătorilor, pentru tot ce aveau. Îţi mulţumeau şi nu cereau mai nimic! La acest lucru mă gândesc mai tot timpul Doamne. De ce oamenii au acum mai multe nevoi şi nimeni de aici din ţara lor nu-i mai poate ajuta? De ce pleacă în Spania sau alte ţări şi nu mai pot munci în ţara în care s-au născut, au copilărit, unde au copii şi familii? De ce bunicii copiilor pe care-i ştiu sunt trişti şi singuri? De ce oamenii îţi cer acum tot mai multe lucruri? De ce spune bunicul că fabricile făcute de ei au fost distruse şi tot ce aveam mai bun a fost furat de străini? Nu cred că le dai Tu voie să facă asta? În gândurile celor care fac rău, cred că Tu nu poţi pătrunde ca să-i cerţi şi să-i înveţi despre faptele bune şi nevoia de a le face pentru ceilalţi oameni. Nu-i aşa Doamne că Tu nu poţi pătrunde în gândurile oamenilor răi pentru că ei nu Te cunosc ? Oare ei nu au pe nimeni să le povestească despre Tine? Eşti singur cu atât de multe nevoi şi suferinţi Doamne! Cred că viaţa oamenilor ar trebui să fie altfel. Precum într-o casă, adică într-o familie, unde cei ce locuiesc acolo împreună nu-şi pot face rău. Mă gândesc la ce ar trebui făcut să nu mai fie nedreptate şi suferinţă. Bunicul spune că pentru a avea ceva trebuie mai întâi să-ţi pui în gând, să-ţi doreşti şi să lupţi pentru asta. Cred că din gândurile noastre afli Tu despre trebuinţele noastre şi ne ajuţi fără să-ţi cerem. Dar de ce nu mai poţi Tu Doamne să faci să nu mai fie rău pe pământ? Chiar nu poţi să-mi aduci părinţii acasă? Bunicul spune că răutatea din oameni Te-a făcut să te depărtezi de noi şi să ne laşi în voia sorţii şi că oamenii răi nu pot deveni buni decât prin ei, adică prin căinţa lor şi că pentru asta trebuie să se apropie de Tine. Bani, bani, cât mai mulţi bani vor unii oameni, spune bunicul. Pentru asta mint, fac rău, fură, pornesc războaie şi fac mult rău. Sufletul li se schim- bă, devine negru, neînţelegător, nesimţitor, nemilos… Munţii lor de bani produc pentru ceilalţi sărăcie, suferinţă, durere, întristare şi multă nedreptate. Privirile oamenilor trişti se ridică rugătoare, tot mai des, spre cerul tău. Dacă banii sunt cauza acestor rele de care-mi vorbeşte bunicul, cred că cel mai bun lucru pe care ai putea să-L faci Doamne, ar fi să iei banii de pe pământ! Pe toţi! Să nu mai fie nicăieri acele hârtii şi monezi pentru care au plecat părinţii mei. Fă să dispară toţi banii şi lumea să uite de ei. Fiecare om să muncească, să ştie să facă ceva. Şefii care conduc să se îngrijească ca fiecare om să înveţe să facă ceva pentru ca pe pământ să fie de toate: alimente, îmbrăcăminte, maşini, case, cărţi şi tot ce mai există trebuincios în viaţa oamenilor. Conducătorii satelor, oraşelor şi ai ţărilor să se îngrijească ca totul să se împartă după cum sunt nevoile fiecăruia şi fiecare să-şi ia atât cât are nevoie. Îţi dai seama cum ar fi Doamne ca unii să facă pantofi, alţii să cul- tive pământul sau să facă case, avioane, trenuri, jucării…, şi să nu primească bani ? S-o facă cu bucurie pentru ceilalţi pentru trebuinţele vieţii tuturor. Fiecare să primească din munca celorlalţi oameni atât cât are nevoie pentru a fi fericit! Cum îmi povestea bunicul că era în familia lui când era copil: munceau împreună şi împărţeau după trebuinţi tot ce agoniseau. La fel cum e la albine, furnici şi chiar la copaci. Îţi dai seama Doamne că fiecare ar avea tot ce-i trebuie, fiecare ar avea dreptul la bogăţiile ce Tu le-ai dat pentru noi pe pământ şi l a tot ce se face din ele. Bogăţiile nu s-ar mai preface în bani şi nu ar mai fi furate sau ascunse! Nu prin bani să aibă ceea ce-i trebuie omului, ci prin dreptul de a a fi folositor, drept şi cinstit ! Oamenii ar trăi în dragoste şi recunoştinţă unii pentru ceilalţi. Nu ar mai fi ură, dispreţ, invidie, înşelăciuni, nedreptate. Ce multă lumină şi zâmbet ar fi în privirile oamenilor! Cred că şi Tu ai fi fericit să vezi atâta dreptate, mulţumire, zâmbete pe întreg pământul. Să nu râzi de mine Doamne, ştiu că sunt un copil, dar aşa simt eu că ar fi normal să se întâmple drept cu viaţa noastră. Şi îţi mai spun ceva care sper să te facă să zâmbeşti! Eu cred că aşa era când ai făcut Tu lumea atunci la început! Mai fă-ne odată Doamne, să fim ca atunci, precum în cer aşa şi pe pământ! Emil PROŞCAN Draga Doamne! Editorial ,
Transcript
"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821
www.primaria-mizil.ro
Publicaţie lunară a ORAŞULUI MIZIL Anul XII /Nr. 124 / ianuarie 2016
OStaLIonulpGRATUIT
ARE VALOARE
Acest ziar
dar se distribuie
Fondator
Emil
PROSCAN
AUGUST 2004
Sunt Ioana, fetiţa ce tot îţi scrie despre bunicul, părinţii şi viaţa ei, adicădespre frământările şi zbuciumul neputinţei de a înţelege răul care s-a abătutasupra noastră! Ştiu că toţi te roagă câte ceva şi numai eu lipseam din mul-tele ascultări pe care încontinuu ştiu că le faci. Sunt necazuri multe şioamenii necăjiţi nu mai au pe nimeni care să-i ajute şi mai ales în care să aibăîncredere. Sunt convinsă că înţelegi că nu am cui să-i spun ceea ce se zbateîn mine. Ştiu că nu te supăr, că mă asculţi şi asta îmi face bine, pentru căîn afară de bunicul, nu mai am pe nimeni şi Tu ştii asta. Părinţii au uitatcomplet de mine… În afară de suferinţa pricinuită de lipsa lor, îmi eteamă că li s-a întâmplat ceva rău sau necazuri mari au venit peste ei.
Chiar dacă aş mai avea cu cine vorbi, eu de Tine am trebuinţă. CuTine îmi petrec mare parte din gânduri şi numai aşa mai simt liniştea.Bunicul meu spune că numai Tu mai poţi face ceva pentru dreptatea
oamenilor. Cred ce spune, nu a minţit niciodată, totdeauna a avut dreptate pen-tru că ştiu că foloseşte gâduri de-ale Tale. Nevoia de tine mă face să vin la biserică chiar şi
atunci când nu mă ia bunicul, adică atunci când nu sunt slujbe. La noi bisericile sunt deschise în fiecarezi şi-mi place să intru într-o biserică mai ales când nu e nimeni. În liniştea aceea totul e altfel. Icoanele, înălţimea
pereţilor, lumina, gândurile mele, chiar şi zgomotul paşilor sunt altfel. Şi eu devin dintr-o dată altfel, Te simt pe Tine Doamne multmai aproape. Parcă ai fi un bunic uriaş care umple aerul bisericii. Încerc acolo, în lumina aceea plină de rugăciuni, să mi te imaginez şi să vorbesc
cu Tine. Amintirile despre mama, tata, colegi, vecini, camera mea, despre oamenii pe care-i ştiu şi tot ce mă pune pe gânduri, trec prin aerul luminii aceleia plinde Tine şi se amestecă cu cea a candelelor şi cu gândurile mele. Aici toate lucrurile au cuminţenie, înţelegere, bunătate… Tăcerea este altfel decât cea a mea şia bunicului de acasă. Simt aici un fior, o emoţie plină de taine pentru ceea ce bănuiesc că există dincolo de ceea ce eu pot înţelege. Clipele petrecute acolo seamănăcu cele petrecute în serile când bunicul îmi spunea poveştile în care am aflat despre oamenii buni pe care eu mi-i imaginam cu haine strălucitoare şi priviri zâm-bitoare. Bunătatea lor o simţeam încălzindu-mi sufletul, iar viscolul de afară devenea bun precum sufletul celor din basme. Multă vreme am crezut că toţioamenii sunt buni precum bunicul meu, că nimeni nu poate face rău, că nu există suferinţă. Nu cred că mi se părea ceea ce simţeam. Cei care veneau atunci înbiserici îţi mulţumeau Doamne pentru ce aveau, pentru frumuseţea zilelor, pentru bucuria sărbătorilor, pentru tot ce aveau. Îţi mulţumeau şi nu cereau mainimic! La acest lucru mă gândesc mai tot timpul Doamne. De ce oamenii au acum mai multe nevoi şi nimeni de aici din ţara lor nu-i mai poate ajuta? De cepleacă în Spania sau alte ţări şi nu mai pot munci în ţara în care s-au născut, au copilărit, unde au copii şi familii? De ce bunicii copiilor pe care-i ştiu sunttrişti şi singuri? De ce oamenii îţi cer acum tot mai multe lucruri? De ce spune bunicul că fabricile făcute de ei au fost distruse şi tot ce aveam mai bun a fostfurat de străini? Nu cred că le dai Tu voie să facă asta? În gândurile celor care fac rău, cred că Tu nu poţi pătrunde ca să-i cerţi şi să-i înveţi despre faptelebune şi nevoia de a le face pentru ceilalţi oameni. Nu-i aşa Doamne că Tu nu poţi pătrunde în gândurile oamenilor răi pentru că ei nu Te cunosc ? Oare ei nuau pe nimeni să le povestească despre Tine?
Eşti singur cu atât de multe nevoi şi suferinţi Doamne!Cred că viaţa oamenilor ar trebui să fie altfel. Precum într-o casă, adică într-o familie, unde cei ce locuiesc acolo împreună nu-şi pot face rău.Mă gândesc la ce ar trebui făcut să nu mai fie nedreptate şi suferinţă. Bunicul spune că pentru a avea ceva trebuie mai întâi să-ţi pui în gând, să-ţi
doreşti şi să lupţi pentru asta. Cred că din gândurile noastre afli Tu despre trebuinţele noastre şi ne ajuţi fără să-ţi cerem. Dar de ce nu mai poţi Tu Doamne săfaci să nu mai fie rău pe pământ? Chiar nu poţi să-mi aduci părinţii acasă? Bunicul spune că răutatea din oameni Te-a făcut să te depărtezi de noi şi să ne laşiîn voia sorţii şi că oamenii răi nu pot deveni buni decât prin ei, adică prin căinţa lor şi că pentru asta trebuie să se apropie de Tine.
Bani, bani, cât mai mulţi bani vor unii oameni, spune bunicul. Pentru asta mint, fac rău, fură, pornesc războaie şi fac mult rău. Sufletul li se schim-bă, devine negru, neînţelegător, nesimţitor, nemilos… Munţii lor de bani produc pentru ceilalţi sărăcie, suferinţă, durere, întristare şi multă nedreptate. Privirileoamenilor trişti se ridică rugătoare, tot mai des, spre cerul tău.
Dacă banii sunt cauza acestor rele de care-mi vorbeşte bunicul, cred că cel mai bun lucru pe care ai putea să-L faci Doamne, ar fi să iei banii de pepământ! Pe toţi! Să nu mai fie nicăieri acele hârtii şi monezi pentru care au plecat părinţii mei. Fă să dispară toţi banii şi lumea să uite de ei.
Fiecare om să muncească, să ştie să facă ceva. Şefii care conduc să se îngrijească ca fiecare om să înveţe să facă ceva pentru ca pe pământ să fie detoate: alimente, îmbrăcăminte, maşini, case, cărţi şi tot ce mai există trebuincios în viaţa oamenilor. Conducătorii satelor, oraşelor şi ai ţărilor să se îngrijeascăca totul să se împartă după cum sunt nevoile fiecăruia şi fiecare să-şi ia atât cât are nevoie. Îţi dai seama cum ar fi Doamne ca unii să facă pantofi, alţii să cul-tive pământul sau să facă case, avioane, trenuri, jucării…, şi să nu primească bani ? S-o facă cu bucurie pentru ceilalţi pentru trebuinţele vieţii tuturor.
Fiecare să primească din munca celorlalţi oameni atât cât are nevoie pentru a fi fericit!Cum îmi povestea bunicul că era în familia lui când era copil: munceau împreună şi împărţeau după trebuinţi tot ce agoniseau. La fel cum e la albine,
furnici şi chiar la copaci. Îţi dai seama Doamne că fiecare ar avea tot ce-i trebuie, fiecare ar avea dreptul la bogăţiile ce Tu le-ai dat pentru noi pe pământ şi l a tot ce se face din ele. Bogăţiile nu s-ar mai preface în bani şi nu ar mai fi furate sau ascunse!
Nu prin bani să aibă ceea ce-i trebuie omului, ci prin dreptul de a a fi folositor, drept şi cinstit !Oamenii ar trăi în dragoste şi recunoştinţă unii pentru ceilalţi. Nu ar mai fi ură, dispreţ, invidie, înşelăciuni, nedreptate. Ce multă lumină şi zâmbet
ar fi în privirile oamenilor! Cred că şi Tu ai fi fericit să vezi atâta dreptate, mulţumire, zâmbete pe întreg pământul. Să nu râzi de mine Doamne, ştiu că suntun copil, dar aşa simt eu că ar fi normal să se întâmple drept cu viaţa noastră.
Şi îţi mai spun ceva care sper să te facă să zâmbeşti! Eu cred că aşa era când ai făcut Tu lumea atunci la început!Mai fă-ne odată Doamne, să fim ca atunci, precum în cer aşa şi pe pământ!
Acum, când trã -im vremuri în care nu pre -getãm sã ne aruncãm multprea grãbiþi într-o relaþiefãrã a avea chibzuinþa de aaºtepta sã se nascã maiîntâi sentimentul, confun -dând iubirea cu o pasiunetrecãtoare, declarându-nemult prea repede îndrã-gostiþi ºi riscând sã ajun -gem, la fel de repede, înstatistici, existã oamenicare au ºtiut sã iubeascãfrumos, demonstrând cãdra gostea adevãratã exis tãºi chiar dãinuie.
Unii dintre aceº -tia sunt Maria (83 de ani)ºi Alexandru Bucur (80 deani), sãrbãtoriþii acesteiluni în cadrul acþiuniidemarate de cãtre domnulprimar Emil Proºcan ºicare constã în aniversareacuplurilor ce sãrbãtoresc"nunta de aur", evenimentcare pune accentul pe sta-tornicia cuplului, calitatece scoate la ivealã senti-mente adevãrate, testate întimp ºi întâmplãri pe -trecute.
50 (cincizeci) deani de convieþuire în seam - nã sã împarþi nu nu mai
zilele cu soare, vânt, ploisau zãpadã, dar ºi multeleneajunsuri, chiar ºi lacrimi,care apar ine vitabil în oriceviaþã.
Secretul longe vi -tãþii acestei cãsãtorii ºipovestea iubirii ne-o îm -pãr tãºeºte domnul Ale xan - dru, care ne-a decla rat: "Eusunt din Mãicã neºti(judeþul Vrancea), iar soþiamea din Buceºti (judeþulGalaþi). În luna aprilie aanului 1961, la recoman-darea unei cu noºtinþe, amfost la Bu ceºti sã o cunosc.
Am citit artico -lele dvs. despre celelaltecupluri ºi am observat cã lamajoritatea a fost dra gostela prima vede re… deci nuo sã vi se parã ceva neobiº-nuit dacã o sã vã spun cã ºila noi s-a întâmplat acelaºilucru. Am fost cucerit depre zenþa ei, de felul cummã privea, de ochii eialbaºtri cu sclipiri de stea,de pãrul ei negru ca aba -nosul ºi… peste trei sãp-tãmâni ne-am cãsãtorit.
Având o parte dinfamilie în Mizil, în anul1969 ne-am mutat ºi noiaici.
Eu am lucrat laUzina Mecanicã, presatorvulcanizator, din anul
1969 pânã am ieºit la pen-sie, iar soþia mea a lucrat20 de ani la CAP ºi ulteri-or a fost femeie de serviciula farmacie, de unde a ºiieºit la pensie.
În anul 1965 a a -pã rut primul rod al iubiriinoastre, un bãiat (Costel),care acum are la rândul luiun bãiat, apoi în anul 1970a apãrut o fatã (So rina ), iarîn urmãtorul an o altã fatã(Rodica), care are la rândulei douã fete.
Avem o relaþiedeosebitã cu copii pe carei-am sprijinit cum amputut, dar ºi cu nepoþii în acãror creºtere ne-am im - plicat cu mare drag.
Consider cã se -cretul longevitãþii cãsãto-riei noastre, în afarã de omare iubire, a constat înfaptul cã am ºtiut sã con-struim totul împreunã. Nune-a fost uºor, am pornitcum se spune de la lingurãºi furculiþã ºi nu ne-a ajutatnimeni, dar am avutîncredere în noi ºi îndragostea noastrã. Ammuncit amândoi foarte,foarte mult, dar privind înurmã, constat cu multãbucurie cã a meritat.
La toate acestease adaugã încrederea, ar -
monia, o vorbã frumoasã,sã ºtii sã asculþi ºi sãrespecþi ce îºi doreºte pe -rechea ta, sã o preþuieºti ºisã o faci sã se simtã iubitã.
Le dorim tuturorsã sã se înþeleagã aºa cumne-am înþeles noi ºi sãajungã la anii noºtri decãsãtorie!"
Gabriel GarciaMarquez spunea: "Poate cãpentru lume eºti doar opersoanã obiºnuitã, darpentru o anumitã persoa nãesti lumea întreagã" - acestlucru au simþit unul pentrucelãlalt, Maria ºi Alexan --dru.
Cuvintele fru-
moase ale domnului Ale -xan dru despre doamnaMaria, sunt susþinute dedomnul primar Emil Proº -can care a þinut sã pre-cizeze cã aceasta este ofemeie extraordinarã, plinãde modestie ºi bun simþ,mereu cu zâmbetul pebuze - descoperind acesteatribute pe vremea cânddoamna Maria a lucrat lafarmacie.
În acest context ºiîn numele frumoasei lorpoveºti de iubire, domnulprimar le ureazã multãsãnãtate ºi câþi mai mulþiani împreunã!
Gabriela NEGOIÞÃ
Unirea PrincipatelorRomâne, ziua de 24 ianua -rie, a rãmas în istoria ro -mânilor ca data la care s-aînfãptuit Unirea Principa -telor Române, în anul 1859,la foarte scurt timp dupãalegerea lui Alexandru IonCuza ca domn al Moldoveiºi Tãrii Româneºti.
Au trecut 157 deani de atunci, dar 24Ianuarie a rãmas ziua încare strãmoºii noºtri au
fãcut primii paºi spre ceeace înseamnã România deastãzi.
În organizareaPri mãriei, a Centrului Cul -tural "Adrian Pãunescu", aCentrului Europe Direct ºiîn colaborare cu doamnaprofesor Laura ªerban(Liceul Teoretic "GrigoreTocilescu"), aceastã zi demare sãrbãtoare a fost mar-catã de un spectacol-sim-pozion, în cadrul cãruiaelevii au recitat, au cântat ºivizionat filmuleþe având catemã Mica Unire.
Dacã-i întâlniti pe:
Primãria este si locul unde seoficiazã cãsãtoriile, adicã sedesã vârsesc povestile de dra -
goste. Dorin tele de a fi pentrutotdeauna împreunã, prindaici conturul adevãrului.
Câte un "DA" rostit din toa tãfiinta si se unesc aici destine, senasc familii! Mo mente emotio-nante, unice în viata noastrã, atuturor!Le urãm o viatã cât mai lungãîmpreunã, sã trã iascã în res pect,liniste, adevãr, sãnãtate sã con-state cât mai des cã au fãcut ceamai bunã alegere si cã viata edeosebit de frumoasã!
sotie! Bine ar fisã le ziceti cevadespre fericire,
dragoste,întelegere!
CASÃ DE PIATRÃ
Cu sigurantã se vor bucura si vor cãpãta si mai mare încredere
în lungul drum
ce-i asteaptã!
24 IANUARIE - MICA UNIRE
O IUBIRE PENTRU TOTDEAUNA
Pagina 3 Nr. 124 / ianuarie 2016
Reporter: Dom -nule primar, suntem la în -ceputul unui nou an, ce cre-deþi cã va aduce el pentruoraºul Mizil ºi pentru ceicare locuiesc aici?
Emil Proºcan: Fie - care nou an trebuie privit cuoptimism, ca orice început,iar dupã câte rugãminþi aprimit de a fi mai bun, credcã ar fi cazul sã se îndu-plece.
Aº vrea sã rãs -pund la întrebare încercândsã aduc în discuþie situaþiageneralã prin care trecem.Orice discuþie ºi analizã,pentru a avea ºanse de rea -lism ºi obiectivitate, trebuieîncadratã în contextul ge -neral al realitãþii. Nu putemsã discutãm de perspectivaoraºului nostru ignorândsituaþia dramaticã din în -treaga þarã, ignorând lipsade perspectivã generalã.Suntem într-un an electoral,indiferent cine va fi primartrebuie înþeles cã acesta sepoate zbate, poate fi doritorde a se implica total, dar nuse va putea duce dincolo deniºte posibilitãþi ce suntîncadrate în niºte limite.Existã o politicã de austeri-tate pe care þara noastrã aexperimentat-o cu "suc-ces"! Dacã acum 20 de anicineva ne-ar fi spus cum o sãfie acum, l-am fi crezut pebunã dreptate nebun. Nupoate fi credibil ca dintr-oþarã cu aproape toate re -sursele posibile sã ajungemsã nu mai avem nimic, sã neîmprumutãm pentru a plãtipensii, iar cei care ne-aufãcut datori sã ne punã fel defel de condiþii care sã neînrobeascã ºi mai mult! Nueste posibil ca românii sã fieadevãraþi sclavi pe plantaþi-ile altora, iar ei, strãinii, sãcontroleze aproape tot aiciºi tot ei sã ne impunã re -gulile jocului! Nu este posi-bil sã nu mai producem a -proa pe nimic pentru sim-plul motiv cã trebuie sãconsu mãm ce produc alþii,adicã de a finanþa dez-voltarea altora sãrãcind ºimai mult noi. Toate acestea,ºi multe altele, dupã celemai elementare criterii derespect, dreptate, adevãr,
par imposibil de a se petreceºi totuºi s-au întâmplat ºi seîntâmplã!
În acest cadru ge -neral, trebuiesc evaluateºan sele oraºului nostru de a-ºi rezolva problemele sale ºiale celor ce locuiesc aici.Realizãrile sau nerealizãrilenoastre depind de loialitateacu care guvernanþii ºi parla-mentarii trateazã proble -matica întregii þãri!
R.: Sã înþelegemcã soarta oraºului nostrudepinde de cei din "Turnulde fideº"?
E.P.: Categoric,da! Soarta tuturor locali -tãþilor depinde de cei carehotãrãsc! ªi în trecut, cândoraºul nostru putea fi con-siderat dezvoltat, întreagaþarã era dezvoltatã!
R: ªi ce credeþi cãar trebui fãcut?
E.P.: Sã produ -cem! Adicã sã muncim! Sãnaþionalizãm toate resurse-le, statul sã devinã cel maimare bogãtaº, bancher, mo -ºier ºi sã se îngrijeascã, el nustrãinii, de nevoile poporu-lui ºi ale þãrii!
R: ªi totuºi sunt ºiexcepþii...!
E.P.: Adicã?R: Adicã sunt lo -
calitãþi care sunt mult maidezvoltate decât altele!
E.P.: Aºa este!Sunt excepþii care confirmãregula, dar haideþi sã ve demce au în comun aceste loca -litãþi! Municipiile reºe dinþãde judeþ sunt cãutate deinvestitori (de regulã strã -ini), la fel zonele ºi locali -tãþile limitrofe. Infra stucturarutierã, utilitãþile, numãrulmare de locuitori (care în -seamnã forþã de muncã dinabundenþã, putere de cum -pãrare mai mare ºi implicitvolum de desfacere pe mã -surã), sunt atracþiile cãutãto-rilor de profituri. Tot în to -pul preferinþelor de acestgen intrã ºi zonele bogate înresurse sau traseele turis-tice.
R: Haideþi, totuºi,sã revenim la oraºul nostruºi la acest început de an!Aºa cum stau lucrurile înacest moment, ce perspec-tive de dezvoltare între -
vedeþi pentru oraºul nostru?E.P.: Proiectele
europene ºi cele guverna -men tale! Bugetul local adevenit un reper ce nu poateacoperi decât o micã partedin cheltuielile de strictãnecesitate, nemai pu tândvor bi de susþinerea de in -vestiþii!
R: Cum aºa? Dince cauze?
E.P.: În primulrând din motivele spuse an -terior! Acea politicã de aus-teritate prin care se ignorãproducþia! Nu numai cã nuse încurajeazã societãþile cucapital privat românesc ºimicii producãtori, dar exis tão agresiune care le deter-minã falimentul ºi exe-cutarea silitã! Anual soci-etãþile care nu mai pot re -zista ºi dispar, produc sub-stanþiale prejudicii buge -telor noastre. Super marke -turile, care nu sunt obligatesã comercializeze ca în alteþãri 70% produsele noastre,autohtone, ridiculizeazãpro ducãtorii agricoli ºi fali-menteazã micii comerci -anþi. Adãugaþi la asta ºidezastruoasa colectare, înanul ce abia a trecut, a im -pozitelor ºi taxelor locale dela persoanele fizice (pu þinpeste 50%) ºi cred cã vãputeþi face o imagine a con-secventului declin al buge-tului local!
R: Vorbeaþi des -pre proiectele europene.Acestea sunt unica soluþie?
E.P.: În cea maimare parte, da! Eu mi-aº fidorit o dezvoltare econo -micã substanþialã care sãfacã sã ne descurcãm sin-guri. Proiectele europenesunt concepute dupã o în -treagã inginerie de condiþii,mai mereu modificate. Ra -reori rãspund prioritãþilornoastre, sunt accesibile nu -mai în anumite perioade ºinu îþi permit sã aduci be -neficii! Aº da exemplulCen tralei fotovoltaice, carear fi putut, conform nor -melor iniþiale din ghid, sãasigure prin compensareconsumul de energie elec-tricã al tuturor instituþiilorpublice din oraº, ceea ce s-ar fi tradus în substanþiale
beneficii. Dar n-a fost sã fie!Odatã finalizatã, aceas tãunicã investiþie (suntem sin-gura primãrie care am acce-sat un asemenea pro iect!),nu ni s-a mai admis com-pensarea, fiind obligaþi sãvindem ceea ce producemºi sã plãtim ceea ce con-sumãm la nivelul ora ºului.Nenorocirea vine din faptulcã vindem cu 91,65 lei/MW energia electricã pro-dusã ºi cumpãrãm cu 420lei/MW!
R: Ce alte proiectemai sunt în derulare sau înperspectivã de a fi accesate?
E.P.: - Bloc socialcu 30 de apartamente- pro -iectare cu execuþie - valoare6.095.000 lei plus TVA(cheltuieli diverse ºi nepre-vãzute incluse);
- La Liceul "TaseDumitrescu" continuareainvestiþiei de extindere cuîncã 10 sãli de clasã. Va -loarea proiectului 4.500.000 plus TVA (lucrãri ºidotãri);
- Reabilitare clã -dire Primãria veche - va -loare 2.100.000 lei plusTVA (lucrãri execuþie);
- Reabilitare Cen -trul Cultural "Adrian Pãu -nescu" - proiectul se va rea -liza prin Compania Na -þionalã de Investiþii;
- Proiect de in -vestiþii de modernizare, ex -tindere, dotãri pentru toateºcolile din oraº;
- Proiect investiþiepentru o nouã ºcoalã gim-nazialã în zona Han;
- Modernizareailu minatului public, s-a rea -lizat deja ºoseaua MihaiBravu în totalitate;
- Proiect moder -nizare strãzi în parteneriatcu Consiliul Judeþean Pra -hova, cele care se ramificãîn drumuri judeþene (ºos.Vadu Sãpat, Recoltei, Spi -
cului, Bd. Gãrii, 24 ianua -rie, prelungirea M.Kogãl ni -cea nu, Eroilor), dar ºi strã -zile de circulaþie mare caretrebuiesc reabilitate (str. Fe -felei, Tohani, Kogãlni cea -nu, Erou Radu Nicolae,Nicolae Bãlcescu, ÞepeºVodã);
- Proiect de reabi -litare ºi modernizare pentrurestul strãzilor din oraº, cufinantare din PNDL;
- Avem luate înlucru pentru depunere pePOR (fonduri ) ºi: proiectulBãile Boboci, proiectulDispensar TBC, realizarebloc ANL pentru tineri înzona Tei - în capãt, lângãgaraje pe terenul de lângãgrãdiniþã, dotare echipa-mente moderne pentrusalubritatea stradalã, achizi -þie de microbuze ºcolare,proiect zona de agrementValea Dobrii.
În funcþie de axeleprioritare ce se vor des chideîn oferta proiectelor euro -pene, vom elabora ºi depunetot ce poate interesa oraºulnostru.
R: Mã simt ne -voitã sã vã transmit ºi câte-va nemulþumiri din parteacetãþenilor... Aº începe cuvechea poveste a câinilorvagabonzi; ce ne mai puteþideclara pe aceastã temã?
E.P.: Am mai ex -plicat ºi cu alte ocazii, dinpunctul de vedere al insti-tuþiei noastre, prin faptul cãam înfiinþat un adãpost pen-tru aceste animale, aceastãsituaþie trebuia sã fie demult rezolvatã! Beneficiemde un adãpost construit du -pã toate cerinþele ºi nor meleîn vigoare, cu perso nal despecialitate, medici, asis-tenþi, i-am mãrit de câtevaori capacitatea, ºi cu toate cãse întreprind în permanenþãac þiuni de prindere a câi -nilor de pe strãzile oraºului,numãrul acestora nu sediminueazã, ci dimpotrivãeste în continuã creºtere...
Continuare în pagina 5
INTERVIU CU DOMNUL EMIL PROŞCAN, PRIMARUL ORAŞULUI MIZIL
Pagina 4Nr. 124 / ianuarie 2016
În data de 9 de -cem brie, în prezenþa con-ducerii Primãriei ºi a invi-taþilor, toþi cei 17 consilieriîn funcþie s-au întrunit înºedinþã extraordinarã, subpreºedinþia de ºedinþã adomnului consilier MineaVictor.
Dl. preºedinte deºedinþã constatã cã suntîntrunite condiþiile legalepentru desfãºurarea ºedin -þei ºi supune spre aprobareordinea de zi propusã deexecutiv, solicitând sã fieintrodus pe ordinea de zi ºiurmãtorul proiect: Proiectde hotãrâre privind acor-darea unui ajutor de urgenþãd-lui. Traºcã George Ro -mulus domiciliat în oraºul
Mizil, str. Valea Jiului, nr.29, judeþul Prahova, care seaprobã cu unanimitate devoturi ºi se prezintã astfel:
1. Proiect de ho -tãrâre privind rectificareabugetului local al oraºuluiMizil, pe anul 2015;
2. Proiect de ho -tãrâre privind acordareaunui ajutor de urgenþã d-lui.Traºcã George Romulusdomiciliat în oraºul Mizil,str. Valea Jiului, nr.29, ju -deþul Prahova.
Dupã discutarea ºiavizarea proiectelor dehotãrâre, Consiliul Local aaprobat cu unanimitate devoturi proiectele de peordinea de zi.
În data de 21decembrie, plenul Con si -liul Local Mizil s-a întrunitîn ºedinþã ordinarã, subpreºedinþia de ºedinþã adomnului consilier MineaVictor.
Preºedintele deºe dinþã, dl. Consilier MineaVictor, constatã cã suntîntrunite condiþiile legalepentru desfãºurarea ºedin -þei ºi supune spre aprobareordinea de zi propusã deexecutiv solicitând sã fieintroduse pe ordinea de zi ºiurmãtoarele proiecte dehotãrâre: Proiect de ho -tãrâre privind aprobareadevizului general consoli-dat privind cheltuielile ne -cesare realizãrii obiectivu-
lui de investiþii "Con tinuarelucrãri ºcoala 10 sãli declasã - Liceul Teh nologic"Tase Dumitrescu"; Proiectde hotãrâre privind apro-barea documentaþiei de a -vizare lucrãri de intervenþiepentru "Continuare lucrãri -Consolidare ºi modernizaresediu Primãria oraºuluiMizil, judeþul Prahova";Proiectul de hotãrâre pri -vind aprobarea preþuluiminim evaluat, de la care seporneºte nego cierea în ved-erea vânzãrii terenului însuprafaþã de 216mp, terenproprietate privatã a ora -ºului Mizil, situat în Mizil,str. Lt. Gheorghiu Vasile,nr.3; Se supune la votordinea de zi completatã cuproiectele de hotãrâre ºi seaprobã cu unanimitate devoturi, care se prezintã ast-fel:
1. Aprobarea pro-ceselor verbale din data de26.11.2015 ºi 09.12.2015;
2. Proiect de ho -tãrâre privind modificareastatului de funcþii al Spi -talului Orãºenesc "Sf. Fi -lofteia " Mizil ;
3. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareacondiþiilor de acordare aajutoarelor de urgenþã con-form prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitulminim garantat cu modi-ficãrile ºi completãrile ulte-rioare;
4. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareadevizului general consoli-dat privind cheltuielile ne -cesare realizãrii obiectivu-lui de investiþii "Con tinuarelucrãri ºcoala 10 sãli declasã - Liceul Tehno logic"Tase Dumitrescu";
5. Proiect de ho -tãrâre privind aprobareadocumentaþiei de avizarelucrãri de intervenþie pentru"Continuare lucrãri - Con -solidare ºi modernizaresediu Primãria oraºuluiMizil, judeþul Prahova";
6. Proiectul de ho -tãrâre privind aprobareapreþului minim evaluat, dela care se porneºte nego -cierea în vederea vânzãriiterenului în suprafaþã de216mp, teren proprietate
privatã a oraºului Mizil, si -tuat în Mizil, str. Lt.Gheorghiu Vasile, nr.3;
7. Diverse.Dupã discutarea ºi
avizarea proiectelor de ho -tãrâre, Consiliul Local ahotãrât aprobarea pro iec -telor de hotãrâre cu una-nimitate de voturi.
În data de 24 de -cembrie, în prezenþa con-ducerii Primãriei ºi a invi-taþilor, 9 dintre cei 17 con-silieri în funcþie s-au în -trunit în ºedinþã de îndatã,sub preºedinþia de ºedinþãa domnului consilier Mi -nea Victor, având înscrisepe ordinea de zi urmãtoa -rele proiecte de hotã râri:
1. Proiect de ho -tãrâre privind rectificareabugetului local al oraºuluiMizil, pe anul 2015;
2. Proiect de ho -tãrâre privind modificareaîncadrãrii din zona "A" înzona "D" de impozitare aterenului în suprafatã de95.376,88mp(tancodro-mul) cu nr. cadastral146/1, situat în str. MihaiBravu, nr. 187, teren ceaparþine S.C. MFA SA.
Dupã discutareaºi avizarea proiectelor dehotãrâre, Consiliul Local ahotãrât aprobarea proiec-tului de hotãrâre privindrectificarea bugetului localpe anul 2015 cu unanimi-tate de voturi ºi punctul 2al ordinii de zi a fost amâ-nat pentru ºedinþa ordinarãdin luna ianuarie.
În zilele de 17,28 ºi 30 decembrie 2015,în prezenþa invitaþilor, 9dintre cei 17 consilieri înfuncþie s-au întrunit înºedinþã de îndatã avândînscris pe ordinea de ziProiectul de hotãrâre pri -vind rectificarea bugetu-lui local al oraºului Mizilpe anul 2015;
Dupã discutareºi avizare, Consiliul Lo -cal a hotãrât aprobareaproiectului cu unanimi-tate de voturi.
Victoria PANAIT
Pentru perioadacare a trecut de la ultimaapariþie a acestei publi-caþii, lucrãtorii For ma -þiunii Rutiere Mizil vãvor prezenta câteva as -pecte legate de indisci-plina participãrii la trafic,indiferent de calitatea pecare o au (conducãtoriau to, pietoni, bicicliºtisau conducãtori de atela-je hipo) constatate în tra -fic cu ocazia executãriiserviciului ºi anume:
- Sunt întâlniteabateri ale pietonilor caretraverseazã strada prinlocuri nepermise, fãrã sãse asigure, punându-ºiviaþa în pericol, ca deexemplu zona DN1, spresupermarketul Lidl. Înaceastã zonã, foarte mulþipietoni, tinând de mânãcopii sau nepoþi, evitãtraversarea drumului na -þional DN1B pe la tre-cerea de pietoni ce seaflã la maxim 25 m ºi tra-verseazã prin loc neper-mis;
- Zilnic întâlnimsituaþii când foarte mulþipietoni ajung la limitamarcajului pietonal ºipãºesc pe acesta fãrã a seasigura, punând autove-hiculele ce se apropie detrecere în imposibilitateade a putea fi oprite latimp;
- Deseori, întâl-nim pe strãzi bicicliºti,
care se aflã sub in -fluenþa bãuturiloralcoolice, au unmers sinuos sau pe timpde noapte nu poartã vestereflectorizante ºi nu aubicicletele echipate core-spunzãtor;
- Încã mai existãpe strãzile oraºului nos-trum, ºi chiar pe DN1B,atelaje hipo conduse deproprietari sau rude aleacestora care se aflã subinfluenþa bãuturilor alco -o lice, nu respectã re -gulile de circulaþie, cir-culã haotic, nu poartãveste reflectorizante, nuau atelajele echipate cuelemente reflectorizanteºi nu semnalizeazã schim - barea direcþiilor de mers,pãtrunzând în zona încare le este interzis acce-sul.
Toate aceste si -tuaþii întâlnite sunt san c -þionate de cãtre poliþiºtiirutieri, dar sã nu uitãm cãacestea pot conduce laproducerea unor acciden -te cu consecinþe deosebitde grave;
C o n d u c ã t o r i iau to - deºi sunt educaþidin punct de vedere ruti-er, posesori ai permiselorde conducere în urmasusþinerii examenuluipro priu-zis, favorizaþifaþã de celelalte categoriide participanþi la trafic,încalcã frecvent regulile
de circulaþie care potconduce la producerea deaccidente (efectuareaunor depãºiri neregula-mentare, nerespectarearegulilor la prioritate,nerespectarea regulilor lanivel cu calea feratã,consumul de alcool).
O altã problemãîntâlnitã în trafic esteaceea a neechipãrii au -toveviculelor cu anve-lope de iarnã pentruperioadele când strãzilesunt acoperite cu gheaþã,polei sau zãpadã.
Pentru aceastãabatere, legiui torul a sta-bilit amendã cuprinsãîntre 9 ºi 20 de puncte,iar ca mãsurã comple-mentarã dispune reþinereacertificatului de înma-triculare.
Pentru ca dum-neavoastrã sã fiþi feriþi deimplicarea în astfel deevenimente rutiere, vãîndrumãm sã respectaþicu stricteþe toate regulilede circulaþie ºi nu înultimul rând sã conduceþipreventiv.
ALEGE VIAÞA!
Comisar ªef AdrianÞURCAª
ALEGE VIAŢA!
Şedinţele Consiliului Local MARTOR LA SFATUL ALEŞILOR
Pagina 5 Nr. 124 / ianuarie 2016
La finele anului2015, a fost realizatã re -cepþia la terminarea lucrã -rilor pentru obiectivul "Ex -tindere staþie de epurare aoraºului Mizil - linia II epu-rare". Obiectivul face partedintr-un amplu proiect deconformare a infrastructuriide apã ºi apã uzatã la ce -rinþele legislaþiei europeneîn domeniu.
Conform acesteilegislaþii, Statele Membretrebuie sã se asigure cãapele uzate provenite suntcolectate ºi epurate înaintede evacuare. În ceea cepriveºte realizarea obiec-tivelor de epurare pentruoraºe de talia Mizilului,epurarea primarã (treapta
mecanicã) esteurmatã de epu-rarea se cun da -rã (treap ta bio-logicã), cu în -depãrtarea su -plimentarã anutr ienþ i lor(treap ta de
epurare terþi arã).Demersul de rea -
lizare a unei capacitaþi deepurare modernã, adaptatãnevoilor actuale a începutprin realizarea primei liniide epurare, prin programuleuropean PHARE 2006,capacitatea acesteia fiind de27 l/s. Însã, pentru a rãs -punde cerinþelor directi -velor europene, era necesarãrealizarea unei a doua liniide epurare care sã preia atâtdiferenþa de debit de 18 l/sapã uzatã menajerã, cât ºiapele pluviale care intrã însistemul de canalizare mixtal oraºului Mizil. Aceastãlinie de epurare a fost rea -lizatã în parteneriat cu
Consiliul Judeþean Prahova. Rezultatele pro -
iec tului sunt urmãtoarele:"Îmbunãtãþirea ca -
litãþii apelor epurate;"Conformitatea cu
principiile ºi prevederileim puse de Directiva nr.91/271/CE privind Epu ra -rea Apelor Uzate Orã ºe -neºti pentru treapta secun-darã (treapta biologicã) deepurare;
"Condiþionareamaterialelor reþinute în ur -ma procesului de epuraremecanicã;
"Îmbunãtãþireasiguranþei în exploatare;
"Reducerea riscu-lui de poluare a zonei;
"Îmbunãtãþireasiguranþei publice ºi a per-sonalului de operare;
"Îmbunãtãþirea
eficienþei staþiei ºi reducereanumãrului de angajaþi.
Obiectivul "Extin -dere staþie de epurare înoraºul Mizil - linia II epu-rare" a fost realizat înperioada 05.01.2015-18.12.2015, în baza unui contractde proiectare ºi execuþieîncheiat cu S.C. PANCOS.A. Bucureºti.
Recepþia obiecti -vului s-a realizat de cãtre ocomisie formatã din repre -zentanþi ai oraºului Mizil, aiConsiliului Judeþean Praho -va ºi ai consultantului care aasigurat supervizarea rea -lizãrii proiectului S.C.SKY LINE CENTER S.R.L.Bucureºti, în prezenþa dluiEmil Proºcan - Primarul
oraºului Mizil, a consilie -rilor locali, a re prezen -tanþilor operatorului regio -nal pentru apã ºi apã uzatãS.C. HIDRO PRAHOVAS.A., care va prelua ope -rarea obiectivului.
Demersul de mo -dernizare a staþiei de epu-rare a oraºului Mizil conti -nuã în acest moment, cu unproiect finanþat cu fondurieuropene prin ProgramulOperaþional Sectorial deMediu 2007-2013, imple-mentat de operatorul S.C.HIDRO PRAHOVA S.A.,pentru realizarea unei liniide tratare a nãmolului prelu-at din cele douã linii de epu-rare.
Petronela STURZ
Continuare din pagina 3Dacã vreþi este ca
în povestea Meºterului Ma -nole care ceea ce zidea ziua,se surpa noaptea. Ni se aduccu consecvenþã câini, decinoi avem de rezolvat ºiproblema câinilor fãrã stã -pân din alte localitãþi, nunumai din Mizil! Problemaaceasta este, cel puþin, denivel judeþean ºi trebuierezolvatã printr-o implicareconcretã a factorilor cu res -ponsabilitãþi în acest dome-niu, pe care i-am înºtiinþatde acest fenomen. Noi con-tinuãm sã ridicãm câini, atâtpot sã vã mai spun!
R: Mai mulþi ce -tãþeni din zona "MFA" seplâng de faptul cã i-aþi obli -gat sã-ºi demoleze garajeleinvocând construcþia unuibloc. Dânºii s-au conformat,dar construcþia blo cului nu amai început... Ce ne puteþispune în acest sens?
E.P.: Din capullocului aº vrea sã subliniezfaptul cã aceste construcþiiprovizorii, spre deosebire dealte oraºe din þarã, au fosttolerate de-a lungul timpu-lui ºi ar trebui remarcatã
înþelegerea de care s-a datdovadã pentru aceste soli -citãri. Nu am întreprins acþi-uni speciale de monitorizarea modului cum acestea suntfolosite, chiar dacã ºtim cãsunt cazuri de deþinãtori demai multe garaje, cã uneleservesc nu pentru a adãpostimaºini, parcãrile devenindneîncãpãtoare, cã sub uneles-au construit chiar beciurietc. Am mizat întotdeaunape armonia ºi înþelegerealocuitorilor din acele zone,acþionând numai atuncicând au fost reclamaþii.Pentru viitor, indiferent cineva veni la conducerea aces-tei instituþii, se impune mo -dernizarea acestor cons -trucþii, aºa precum aþi obser-vat cã s-a întreprins încartierul Teilor.
Legat de nemulþu-mirea pe care mi-aþi trans-mis-o, vreau sã vã spun cãblocul de care se face vor-bire nu este o poveste. Seºtie, poate, cã asemeneainvestiþii în ultimii 25 de aniau fost aproape inexistente.Este vorba de o realizarecâºtigatã în urma multorzbateri, care trebuia sã de -
mareze de anul trecut, dardin cauza unor avize ºi maiales a unor contestaþii lapro cedura de achiziþii (le -gislaþie potrivnicã, care per-mite oricui sã producã graveperturbaþii în execuþia in -ves tiþiilor ºi poate ducechiar la pierderea ei), în -ceperea lucrãrilor este amâ -natã pânã la solu þio nareaproblemelor de care v-amvorbit. Vor beneficia 30 defamilii de o locuinþã proiec-tatã dupã standardele eu -ropene! Nu este, aºa cum s-a lansat zvonistica, un blocpentru þigani! Este un blocsocial, adicã vine în sprijinulcelor cu posibilitãþi reduse.O condiþie care se impunedin start solicitan þilor unuiastfel de apartament esteaceea de a avea un loc demuncã asigurat, aceastafiind o garanþie în sensul dea avea puterea financiarãnecesarã plãþilor datorateîntreþinerii.
R: Din punct deve dere politic ce ne puteþispune?
E.P.: Sunt în con-tinuare membru PSD! Înspiritul celor mai importante
aspecte din discuþia noastrã,nu am cum sã nu-mi exprimsupãrarea ºi indignarea pen-tru ceea ce i s-a întâmplatgu vernului Ponta! Au fostrealizãri certe îndreptate înfolosul oamenilor, s-au ela -borat acte normative cu e -fecte reparatorii ºi pentruprima datã s-a ieºit din rigi -ditatea poziþiei de drepþi înfaþa condiþiilor ce ni se totim pun. Oare câþi au cântãritcu loialitate cele întâmplate?Câþi s-au bucurat de pleca -rera acestui guvern (din cemotive au fãcut-o?) ºi câþi auregretat? Cred cã în esenþaacestui aspect stau multe dincauzele relelor ce ni seîntâmplã!
R: Mai candidaþi?E.P.: De-a lungul
anilor am deranjat mulþipretendenþi la aceastã func -þie ºi acum s-a ajuns la oadevãratã exasperare... Du -pã cum observaþi unii au în -ceput campania (denigrã -rilor) cu mult timp înainte,se fac eforturi mari pentru aimpune mizilenilor o altã i -magine a mea decât cea ade-vãratã... Se escaladeazãtoate posibilitãþile ce din
belºug acum sunt: DNA,Departamentul Antifraudãºi altele... Se opteazã pentruvarianta cea mai beneficã:dispariþia mea totalã! Ziaruldoamnei aceleia are un sin-gur scop, o singurã menire:Emil Proºcan! Existã ungrup animat de acest interescomun ºi ca o ciudãþenie deneînþeles, mulþi dintre ei aufost ajutaþi în solicitãrilefãcute. Pot sã afirm cu sigu-ranþa de a nu greºi, cã nu amfãcut niciodatã rãu nimãnui!Mã deranjeazã extraordi-narul tupeul de a minþi, de ainventa ºi mai ales înclinaþiade a rãspunde cu rãu ºi ne -dreptate la gesturile de bine,înþelegere, loialitate. Suntdestul de multe lucruri despus pe aceastã temã, dar, caºi pânã acum, continui sãtac! Nu ºtiu dacã cinevarealizeazã coºmarul fiecãreizile prin care trec!
Sunt ºi motivepen tru care ar trebui sã can-didez, dar cel mai importanteste legat de dorinþa ma -joritãþii mizilenilor. Dacãvoi simþi cã mai cred înmine, o voi face!
Gabriela NEGOIÞÃ
FINALIZARE PROIECT DE EXTINDERE STAŢIA DE EPURARE A ORAŞULUI MIZIL
INTERVIU CU DOMNUL EMIL PROŞCAN, PRIMARUL ORAŞULUI MIZIL
Pagina 6Nr. 124 / ianuarie 2016
Biblioteca Orãºe -neas cã Mizil este o biblio -tecã publicã enciclopedicãde stat, ce a luat fiinþã în anul1950 - tot atunci a avut loc ºiprima inventariere - cunos -cându-se anterior o atestaredocumentarã a funcþionãriiunei instituþii bibliotecare înoraºul Mizil, sub numele deBiblioteca "Sf. Arhangheli".Biblioteca a fiinþat în maimulte locaþii, în prezent fun -cþionând în cadrul CentruluiCultural "Adrian Pãunescu".
Biblioteca pune ladispoziþia utilizatorilor o co -lecþie de documente de a -proximativ 33.000 de volu -me, din diferite domenii, iarca utilizatori are un numãrde aproximativ 800. Majori -ta tea utilizatorilor provin dinrândul elevilor ºi al stu-denþilor. Permisul de biblio -tecã conferã utilizatorilordrept de împrumut. Cãrþilesunt aºezate la raft pe do -menii, iar în cadrul acestoradupã autori.
Biblioteca Orãºe -neascã Mizil reprezintã re -zultatul unor acumulãri ºitransformãri succesive careau avut loc în decursulanilor, odatã cu dezvoltareaoraºului Mizil. O metodãcomplexã de repoziþionare abibliotecii în noul mediu deinformare ºi de schimb decunoºtinþe este tratarea spa -þiului de lecturã ca spaþiu alunor evenimente multiva-lente, în acest sens, expoziþi-ile, discuþiile, seminariile,conferinþele, pre zentãrilesus þinute de personalitãþisunt tot atâtea o portunitãþi dea arãta unicitatea prin va -loare ºi rafinament a mediu-lui de lecturã. Venind la bi -bliotecã, utilizatorii vin într-o "cetate" a culturii. Vrem sãcitiþi ºi apoi sã vã convingeþidacã e bine sau nu sã ofaceþi!
Promovarea insti -tu þiei bibliotecare se reali -zea zã prin publicaþiile lo -cale, prin activitãþile des fã -ºurate în colaborare cu ºco -lile din oraº, prin flayere dis-
tribuite gratuit în vedereainformãrii utilizatorilor. Lasala de lecturã utilizatoriibe neficiazã de o colecþie acâtorva ziare locale: Poºta -lionul, Fereastra (revistã deculturã, distribuitã cãtre toateprimãriile ºi bi bliotecile dinþarã), Mizilul, precum ºi delucrãrile cu regim special:dicþionare, enciclopedii, at -lase.
Reorganizarea co -lec þiilor de documente com-portã, în principiu, douã la -turi majore: alegerea sis-temului de aºezare la raft ºirecotarea publicaþiilor. Re -cotarea publicaþiilor se poateefectua prin utilizarea maimultor sisteme. Aceasta s-aînceput în urma instruirii ºi aabsolvirii cursului de Bi -blioteconomie de cãtre celedouã bibliotecare. Mo di -ficãrile majore aduse deexplozia informaþionalã, uti-lizarea calculatoarelor ºidinamizarea fluxului infor-maþional au fãcut sã fienevoie de noi metode în ori-entarea formelor de achi -ziþie, achiziþiile reprezentândcalea principalã, activã, decompletare a colecþiilor uneibi blioteci. Astfel, bibliote-carul, angrenat în relaþia cuutilizatorii, obþine de la a -ceºtia informaþii ºi rãspun-suri utile în politica de achi -ziþie.
În interiorul Cen -trului Cultural, ce are ca ele-ment esenþial Biblioteca O -rãºeneascã Mizil, instituþiacreeazã, cu ajutorul progra-mului Biblionet, ºi un centrude informare, unde publiculare acces liber la Internet,sub supraveghere ºi benefi-ciazã de ajutor în cãutarea deinformaþii, salvarea sau co -pierea unor materiale, docu-mente etc., deoarece s-a con-statat cã utilizatorii au nevoiede mai multã educaþie infor-maþionalã ºi de mai multajutor calificat. Acest centrude informare este rezultatulnoii "societãþi informa þio -nale" care devine tot maimult dependentã de reþele
electronice complexe deinformaþii ºi de comunicareºi care alocã cea mai mareparte din resurse activitãþilordin zona informaþiei ºi co -municãrii, iar calitatea pro-cesului de comunicare de in -formaþii este o laturã a inter-feþei cu utilizatorii ºi necesitão orientare cãtre utilizator.
O zi importantã pecare Biblioteca OrãºeneascãMizil o omagiazã ºi care vafi în continuare omagiatã deacest centru este Ziua MihaiEminescu, atât pentru ceeace înseamnã poetul, cât ºidatoritã faptului cã frateleacestuia, Matei Eminescu, afost cãsãtorit cu fiica pri-marului de la acea vreme,Ana Condeescu.
Datoritã reorgani -zãrii structurii organigrameiinstituþiei Primãriei noi a -vem ºi alte atribuþii în cadrulCentrului Cultural "AdrianPãunescu". Astfel, parti ci -pãm la toate festivalurile cul-turale (Festivalul de folk"Tatiana Stepa" ajuns laediþia a VIII-a; Festivalul -concurs de literaturã - "A -gatha Grigorescu Bacovia" ,anul acesta având loc a X - aediþie, etc), la ºedinþele Ce -naclului literar "Agatha Gri -gorescu Bacovia", cenacluformat din elevi ai LiceuluiTehnologic "Tase Dumi -trescu" - prof. îndru mãtorGeta Stanciu ºi ai ªco liiGenerale Nr.1 - prof. îndru -mãtor Daniela Vasile.
Cenaclul a luat fi -inþã în toamna anului 2004la iniþiativa dlui primar EmilProºcan iar de-a lungul tim-pului au activat ºi elevi cuînclinaþii literare de la LiceulTeoretic "Grigore Toci les -cu".
De asemenea, dinanul 2005, ne ocupãm depro movarea spectacolelorde teatru. Astfel, prin spriji -nul dlui primar, locuitoriiora ºu lui au avut posibilitateade a vedea pe scena mi -zileanã actori îndrãgiþi aiTeatrului "C.I. Nottara",Tea trului Na þional, Teatrului
Mic, Tea trului "Toma Cara -giu" º.a.
La Centrul Cul tu -ral în fiecare an pe data de 20iulie este omagiat poetulAdrian Pãunescu care a datºi numele centrului ºi pe caremizilenii l-au cunoscut cuocazia Festivalului de lite -raturã "Agatha GrigorescuBacovia" desfãºurat anual odatã cu Serbãrile Toamnei, laînceputul lunii octombrie.
În cadrul CentruluiCultural "Adrian Pãunescu"sunt susþinute de cãtre pro-fesori specializaþi o serie decercuri la care se pot înscriecopiii mizileni dar ºi dinlocalitãþile învecinate:
1. Cercul de dan -suri populare, coregraf Chi -riþã Niculae ºi corepetitorIorga Marian în fiecare lunide la 10.30 - la 13.30.Maestrul Niculae Chiriþãeste unul dintre pãstrãtoriise cretelor dansurilor tradi -þio nale româneºti, un omcare reuºeºte, de fiecare datã,sã încânte privitorii, for-mând la Mizil Ansamblul dedansuri populare "Poieniþa".
2. Cercul de chi-tarã condus de profesorRãduþã Constantin. Cerculse þine luni între orele 17 -20. Aveþi posibilitatea sã vãînsuºiþi tainele unui instru-ment a cãrui muzicalitate vãva umple sufletul de bucurie.
3. Cercul de dan -suri moderne, coregraf DanaDrãghici. Trupa de dansmodern este formatã din 26de copii, poartã numele"Hello, Kitty!" iar copiiiînvaþã toate genurile dedans: de societate, modern,caracter, etno, cha cha etc...Cercul se þine marþi întreorele 15.30 - 17.30.
4. Cursurile decanto ºi pian, profesor LauraStoica, adresate atât începã-torilor cât ºi avansaþilor.Cursul este adaptat fiecãruiparticipant în funcþie de apti-tudinile ºi personalitatea cur-santului ºi în funcþie denivelul de cunoºtinþe al aces-tuia. Participarea la aceste
cursuri dezvoltã inteligenþamuzicalã, creativitatea ºicontribuie la dezvoltarea ap -titudinilor. Programul aces-tor cursuri: canto, sâmbãtã:08.00 - 10.00; pian, sâmbãtã:10.00 - 13.00.
5. Cursul de pic-turã, profesori Raluca Bratuºi mai nou, Adriana Voinea.Prin aducerea celei de-adoua profesoare de picturãse extinde posibilitatea în -scrierii a cât mai multorcopii în cadrul cercului ce vacuprinde ºi cursuri de mode-lare a lutului.
Desfãºurarea laMi zil a cursurilor de pian ºipicturã a fost posibilã prinsprijinul dlui primar EmilProºcan. În funcþie de pre -ferinþe putem face orice cerc(de ex. un cerc de teatru) daraºteptãm propuneri ºi dinpartea dvs.
Se observã cã, printoate activitãþile care se des-fãºoarã, viaþa culturalã aoraºului Mizil începe sãcapete un contur mult maiaccentuat. Atât iniþiatorii ºicoordonatorii acestui ampluproces de transformare ºimodernizare, cât, mai ales,publicul au la dispoziþie maimulte cãi de acces la infor-maþie ºi o varietate de formeîn vederea îmbogãþirii peplan cultural. Pe lângã multi-tudinea de surse de infor-mare puse la dispoziþie, uti-lizatorii pot participa ºi laactivitãþi culturale deosebitecum sunt: expoziþii de artã,conferinþe pe diferite teme,prezentãri susþinute de oa -meni importanþi din culturaromâneascã, etc... Con si -derãm cã aceastã înflorireculturalã nu poate fi decât unsemn pozitiv.
Vã aºteptãm - atâtla Bibliotecã, cât ºi la cer-curile prezentate - oferindu-vã ºansa sã fiþi mai bogaþisufleteºte, sã vã descoperiþisau sã fiþi fericiþi transmiþândemoþia talentului vostru ºialtora!
Nicoleta TUDORACHECamelia TOMA
DESCOPERIŢI PLĂCEREA DE A CITI, DESCOPERIŢI-VĂ PE VOI!
În urma perioadeide gravã recesiune econo -micã din anii '90, guvernulfinlandez a hotãrât sã de -dice fonduri importante e -du caþiei, cer cetãrii ºi teh no -logiei. Re zultatul: în mai
puþin de 10 ani, a trecut peprimele locuri din lume cabunãstare socialã ºi bogãþie.
De ce este atât deobiºnuit ca în Finlanda, unadolescent normal sã ter-mine primele 8 clase cu
medii excelente, vorbind oenglezã perfectã ºi citind ocarte pe sãptamânã?
07:45 - Adoles -cen tul Saili (15 ani) aºteap-tã autobuzul urban care îlva lãsa la poarta ºcolii (nu
existã autobuze ºcolare).Autobuzul trece la fiecare 5minute. Finlandezii încear -cã sã-i facã pe fiii lor sã fieindependenþi de mici. Pefoarte puþini dintre ei,pãrinþii lor îi duc cu maºinapânã la ºcoalã. Biletul estesubvenþionat de cãtre mu -
nicipalitate. Conform legii,niciun elev nu poate locuila mai mult de 5 km deºcoalã. În exterior, instalaþi-ile ºcolii dau o impresiespartanã. Niciun muc deþigarã, nicio hârtie pe jos,niciun grafitti pe ziduri.
Continuare în pagina 7
SECRETUL FINLANDEZILOR
Pagina 7 Nr. 124 / ianuarie 2016
Sute de pagini depoezie, prozã, proiecte dra-matice, traduceri, prelucrãriºi adaptãri, chiar ºi o schiþã
a unei gramatici sanscritesau un dicþionar de rimecompun o operã vastã ºioriginalã, care aratã o minteiscoditoare, o bunã educaþiefilosoficã ºi o voinþã uriaºãde a stãpâni multe domenii.
Întreaga sa operãa fost influenþatã de marilesisteme filosofice ale epociisale, dar ºi de filosofiaanticã, de la Heraclit laPlaton, de sistemele degândire ale romantismului,
de teoriile lui Arthur Scho -penhauer, Immanuel Kantsau Hegel ºi chiar de filo-zofia buddhistã.
"Ar fimeritat unN o b e lpentru lite -raturã, daracest pre-miu nu sea c o r d ã
pos tum", afirma academi-cianul Eu gen Si mi on, fostulpre ºedinte al Aca de mieiRo mâne, care a militat ºi areuºit, cu sprijinul Aca -demiei, ca ziua de 15 ian-uarie sã devinã Ziua
Culturii Naþionale. Parla -mentul a aprobat aceastãlege în 2010, iar în ex -punerea de motive a iniþia-torilor legii se aratã: "ZiuaCulturii Naþionale va fi, înviziunea noastrã, o zi în carenu numai celebrãm un marecreator, dar ºi o zi dereflecþie asupra culturii ro -mâne, în genere, ºi a pro -iectelor culturale de interes
naþional".Pe 15
Ianuarie, mi -zilenii l-auomagiat pe"cel mai ma -re poet pecare l-a ivitpãmântul ro -m â n e s c "dupã cumspunea Tu -
dor Vianu - l-au celebrat pedomnul Eminescu.
În organizareaPri mãriei Mizil ºi în cola -borare cu Centrul Cul tural"A dri an Pãu nes cu", Cen trulEurope Direct ºi ªcoala
"Sfânta Maria" - aceastã zia fost marcatã de un pro-gram cultural artistic deo -sebit de interesant, dar ºiplin de sensibilitate, "A -proape de Eminescu" sus -þinut de elevi ai clasei aVIII-a A, coordonaþi dedoamna profesor CristinaMuntean.
Poeziile mareluipoet au fost recitate atât înlimba românã, cât ºi înlimba englezã, s-a vizionatprimul film documentardespre Eminescu (din1914), s-a vorbit depre viaþasa, despre poezie, dar ºidespre marile lui iubiri, s-afãcut recenzia cãrþii luiEugen Lovinescu - "MiteBãlãuca", iar în surdinã, dincând în când, se auzea omelodie superbã pe ver-surile inconfundabile ale luiGrigore Vieru intepretatã de
regretaþii Doina ºi AldeaTeodorovici -"Emi nes cu"… " ne-am ales cu domnulEminescu!"
Ulterior, în cadrulCenaclului literar "AgathaGrigorescu Bacovia", coor -donat de domnul primarEmil Proºcan ºi dom niºoaraprofesor Geta Stan ciu, s-aderulat activitatea culturalã"A rãsãrit Lucea fãul poezieiromâ neºti!" ce a cuprins,printre altele, momenteimpresionante de recitaredin lirica eminescianã.
De asemenea, toa -te instituþiile de învãþãmântmizilene au organizat acti -vitãþi de omagiere care aumarcat împlinirea a 166 deani de la naºterea "poetuluinepereche" - Mihai Emi -nescu.
Gabriela NEGOIÞÃ
15 IANUARIE - L-AM CELEBRAT PE DOMNUL EMINESCU! "Eminescu a fost o personalitate copleºi toare, care i-a impresionat pe contem-
porani prin inteligenþã, memorie, curiozitate intelectualã, cultura de nivel european,bogãþia ºi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune cã fãrã Eminescu am fi maialtfel ºi mai sãraci", scria Tudor Vianu.
Continuare din pagina 609:15 - Fin lan de -
zii mizeazã pe studiile delim bã maternã, matematicãºi englezã. 75% dintre ma -terii sunt comune în toatãþara.
Restul îl alegeºcoala, de acord cu profe-sorii, pãrinþii ºi elevii. Orelesunt scurte, intense ºi, maiales, foarte participative. Îninteriorul ºcolii, curãþeniaeste ºi mai evidentã. Totulpare recent dat în folosinþã.Pe bãnci ºi pupitre nu suntsemne, ºi nu se scrijeleºtenimic. ªcoala este publicã ºibineînþeles gratuitã, dar cuinstalaþii dem ne de un co -legiu "scump" din Spania.Sãlile de cursuri dispun deecrane gigant de plasmã cuTV în circuit închis, bu -cãtãrie com pletã, dispozi-tive au di o vizuale, aercondiþionat. Fiecare doielevi au câte un calculator.O duzinã de ma ºini decusut în sala de cro itorie,aparate de sudurã, scule detâmplarie, schiuri... O salã
de sport acoperitã, un audi-toriu pentru orele de teatruºi o salã de mese cu auto -servire. Cãrþile sunt gratu-ite, materialul ºcolar e gra-tuit, mâncarea e gratuitã.
12:00 - Mâncarecaldã, nutritivã ºi gratuitã.Saili are o jumatate de orãpentru prânz, la restaurantulºcolii. Legea finlandezãobligã ca meniul sã fie gra-tuit, nutritiv, ºi cu multefeluri de salate ºi fructe. Sebea apã sau lapte. Costurilele plãteºte municipalitateafiecãrui oraº. Dacã orele seprelungesc pânã dupã a -miaza, ºcoala are obligaþiade a oferi o gustare elevilor.
16:05 - Înapoi a -casã, Saili joacã hockey cufratele lui mai mic. Nu exis -tã delincvenþã, strãzile suntsigure. Când se lasã seara,Saili ºi fratele lui, care auînvãþat sã gãteascã la ºcoa -lã, pregãtesc cina pentru pã -rinþii lor, dacã aceºtia întâr -zie la serviciu.
18:30 - Cina ºisau na (aceasta, de 3 ori pe
sãptamânã) sunt mo men -tele în care familia se aflãîmpreunã. Se converseazãmult, mai ales despre pro -iectele copiilor, dorinþele,progresele ºi nevoile lor.Dar în aceeaºi mãsurã, sefac ºi planuri de vacantãpentru toatã familia, încomun.
20:15 - Temele ºila culcare. Copiii finlandeziau foarte multe teme decasã, deºi Saili le terminãrapid, într-o orã sau douã,pentru cã de-abia aºteaptãsã se urce în pat ºi sãciteascã Harry Potter înenglezã. Pentru Saili, ºcoa -la este ca un serviciu.
- "Dacã un copildoreºte sã studieze, poatesã ajungã medic sau jude -cãtor sau inginer, chiar dacãfamilia sa este una sãracã".
- Educaþia fiecãruicopil costã statul finlandez200.000 de euro, de la grã-diniþã pânã la absolvireaunei universitãþi. "Sunt ba -nii cel mai bine folosiþi dinimpozitele noastre".
- Elevii au unrespect total faþã de profe-sori, ºi se vede în orice mo -ment politeþea în relaþiiledintre ei. Nu poartã unifor -me, dar sunt întotdeaunasimplu ºi corect îmbrãcaþi.
- Într-o ºcoalã dincentrul capitalei Helsinki,sau dincolo de Cercul Po -lar, nivelul este acelaºi.Sistemul educaþional nueste elitist ºi nu urmãreºteproducerea de genii, ciatingerea unui nivel generalmediu cât mai înalt.
- Temele suntsfinte. ªi este foarte rãuvãzut ca un elev sã copieze,chiar ºi de cãtre ceilalþielevi. Este de neconceputca un elev sã scoatã o fi -þuicã la un examen. Celcare ar face-o ar fi izolat decãtre restul de elevi. "De cesã riºti, când poþi sã stu -diezi?" Pe aceeaºi linie, caadulþi, nu-ºi vor imagina ceeste evaziunea fiscalã. Nu ede mirare cã Finlanda seaflã în fruntea þãrilor cucele mai ridicate statisticide transparenþã ºi cea maiscãzutã corupþie publicã.
- Preºedinta Fin -landei, Tarja Halonen, li -cenþiatã în Drept ºi profe-soarã: "Când îi cert pe stu-denþii mei, le spun cã iro -sesc banii contribuabililor".
- Nu existã repe-tenþi, deºi nu existã decât osingurã oportunitate de alua un examen, "pentrusimplul motiv cã viaþaînsãºi nu se trãieºte decât osingurã datã". Se studiazãpânã când se ia examenul,dar promovarea în anulurmãtor este automatã.
- "Ziua de lucru" esteintensã, de la 8 pânã la 3.Orele sunt însã scurte, de45 de minute. Una dintrerecreaþii se petrece obliga-toriu afarã, în aer liber. Ore -le sunt relaxate, cum ar ficursurile de dansuri de sa -lon, teatru, artã digitala,coa furã, arte marþiale, ho -ckey, schi de turã, gas-tronomie, primul ajutor saumuzicã. Elevii cântã lavioarã, chitarã electricã saula ce preferã. ªi, încã odatã, se încurajeazã gândi-rea criticã ºi se discutã.
SECRETUL FINLANDEZILOR
Pagina 8Nr. 124 / ianuarie 2016
Având în vedere Legeanr.227/2015 privind CodulFiscal, toate persoanele careau în proprietate un imobilsituat pe teritoriul Românieidatoreazã anual un impozit,care se achitã în contul buge-tului local al comunei, ora -ºului sau municipiului în careeste amplasatã respectivaclãdire. Formularele pentrustabilirea impozitului pe clã -diri, declaraþii de impu nere cetrebuie depuse la direcþiile despecialitate ale primãriilor,pânã la data de 31 martie2016, au fost publicate înMonitorul Oficial.
Iatã care sunt paºii pecare trebuie sã îi urmaþi a -tunci când completaþi un ast-fel de formular:
Pentru persoanele fizice:Pe 29 decembrie 2015,
în Monitorul Oficial, ParteaI, nr. 972, a fost publicatOrdinul MDRAP nr. 2069/2015 privind aprobarea unuiformular tipizat pentru activi -tatea de colectare a im po -zitelor ºi taxelor locale, des -fãºuratã de cãtre organele fis-cale locale, privind Legea nr.227/2015 privind Codul fis-cal, act normativ care aprobãpractic modelul formularuluice trebuie completat ºi depusîn 2016 de persoanele fizicece deþin o clãdire, indiferentde destinaþia acesteia: rezi-denþialã (pentru locuit), ne -rezidenþialã (activitãþi econo -mice) sau mixtã (atât pentrulocuit, cât ºi pentru desfã -ºurarea unei activitãþi eco-nomice). Un astfel de for-mular tipizat va fi identificat,potrivit documentului amin -tit, cu urmãtoarele elemente:"Model 2016", grupa de li -tere "ITL" (însemnâd Im po -zite ºi Taxe Locale) ºi cifrele"001".
Concret, într-o pri -mã fazã, contribuabilii vorselecta tipul de clãdire pentrucare datoreazã impozit labugetul de stat, bifând unadintre urmãtoarele trei vari-ante: clãdire rezidenþialã,nerezidenþialã sau cu desti-naþie mixtã. Practic, per-soanele fizice îºi vor asumaprin aceastã alegere desfã -ºurarea sau nu a unei acti -vitãþi economice în respecti-va locuinþã.
Mai departe, în pri -ma secþiune a declaraþiei a -mintite, persoanele fizice vorcompleta datele de identifi-care: nume, prenume, cod
numeric personal, numãr detelefon, adresa de poºtã elec-tronicã sau adresa de core-spondenþã, dacã aceasta di -ferã. De asemenea, con-tribuabilii vor alege dacãdoresc ca actele administra-tiv-fiscale sã le fie comuni-cate exclusiv la adresa depoºtã electronicã.
De asemenea, esteimportant sã precizãm cãproprietarul persoanã fizicã aunei locuinþe poate fi re -prezentat în relaþia cu direcþi-ile de taxe ºi impozite localede un împuternicit. În modsimilar, acesta va completadeclaraþia cu datele sale deidentificare.
Important! Împuterni-cirea nu este transimisibilã ºiînceteazã la data revocãrii decãtre contribuabil ori în mo -mentul decesului acestuia.
Atenþie! Modelul for-mularul este prevãzut pentrumaximum trei coproprietariai unei locuinþe. Dacã nu mã -rul acestora este mai ma re, seva completa o nouã decla -raþie.
Dacã este cazul, con-tribuabilul va completa, însecþiunea III a formularului,adresa de rezidenþã într-un altstat decât România.
În continuare, per-soanele fizice trebuie sãfurnizeze datele clãdirii nece-sare stabilirii impozitului a -ferent. Astfel, pentru clã dirilerezidenþiale, adicã cele cudes tinaþie de locuinþã, cetã þe -nii vor completa, într-un ta -bel, date referitoare la con -diþiile de dotare cu instalaþiide apã, canalizare ºi e lectrice,atât pentru clãdiri, cât ºi pen-tru construcþii anexe sau con-strucþii la subsol, demisol saumansardã, dupã caz.
Mai departe, con-tribuabilii vor specifica su -pra faþa utilã, în metri pãtraþi,precum ºi suprafaþa constru-itã desfãºuratã a respectiveiclãdiri (tot în metri pãtraþi).
Pentru clãdirile nerezi-denþiale aflate în proprietateapersoanelor fizice, acesteadin urmã vor completa urmã-toarele date: adresa completãa clãdirii, anul construirii,suprafaþa utilã a clãdirii, pre-cum ºi suprafaþa construitãdesfãºuratã (în metri pãtraþi),valoarea clãdirii (rezultatãdintr-un raport de evaluareîntocmit de un evaluatorautorizat în ultimii cinci anianteriori anului de referinþã),valoarea finalã, în lei, a
lucrãrilor de construcþii (pen-tru clãdirile nou-construite,în ultimii cinci ani anteriorianului de referinþã) sau va -loarea, în lei, din actul de pro-prietate (în cazul clãdirilordobândite în ultimii cinci anianteriori anului de referinþã).
Notã: În cazul în carecontribuabilul persoanã fi -zicã nu deþine informaþiile ne -cesare completãrii câmpu -rilor destinate clãdirii ne re -zidenþiale, va completa in for -maþiile menþionate în sec -þiunea aferentã clãdirilor rezi-denþiale ºi va menþiona, înscris, faptul cã utilizeazã clã -direa în scop nerezidenþial(activitate economicã).
Important! Dacã oclãdire este utilizatã în scopmixt (rezidenþial ºi nerezi-denþial), iar suprafeþele pot fidelimitate, atunci se vorcom pleta, în mod corespun-zãtor, atât punctul destinatclãdirilor rezidenþiale, cât ºicel rezervat clãdirilor nerezi-denþiale.
Potrivit Codului fiscal,atunci când se cunosc su -prafeþele folosite în scop rezi-denþial ºi cele folosite în scopnerezidenþial, impozitul secalculeazã prin însumareaimpozitului aferent supra -feþei folosite în scop rezi-denþial, calculat potrivit art.457 din Codul fiscal, cu im -pozitul aferent suprafeþeifolosite în scop nerezidenþial,calculat potrivit art. 458 dinCodul fiscal.
În cazul în care clãdi-rea este utilizatã în scop mixt(rezidenþial ºi nerezidenþial),iar suprafeþele nu pot fidelimitate, atunci contribua-bilul va bifa situaþia în care seaflã, dupã cum urmeazã:
a) La adresa poºtalã aclãdirii este înregistrat undomiciliu fiscal al unui ope -rator economic, dar nu sedes fãºoarã nicio activitateeconomicã.
În acest caz, contribua-bilul completeazã punctuldestinat clãdirilor reziden -þiale ºi consemneazã acestfapt în scris, pe propria rãs -pundere, într-un chenar spe-cial prevãzut în cuprinsul for-mularului.
Cu alte cuvinte, o per-soanã fizicã ce are sediulsocial acasã, dar nu desfã -ºoarã niciun fel de activitateeconomicã, va plãti impozi -tul stabilit pentru clãdiri rezi-denþiale (respective 0.1%conform HCL86/2015).
b) Dacã la adresa poº-talã a clãdirii este înregistratun domiciliu fiscal al unuioperator economic care des-fãºoarã activitate econo micã,iar cheltuielile cu uti litãþilesunt în sarcina operatoruluieconomic, contribuabilul vacompleta câmpul rezervatclãdirilor nereziden þiale(respective 1,3%, con formHCL86/2015 ).
În finalul declaraþiei,persoana fizica va declara,sub sancþiunile aplicate fapteide fals în acte publice, cãdatele înscrise, precum ºiorice alte documente anexate,sunt conforme cu realitatea.De asemenea, contribuabilul(sau împuternicitul acestuia)va trece datele din actul deidentitate ºi va semna.
Pentru persoanele juridice:Ordinul MDRAP nr.
2068/2015 privind aprobareaunor formulare tipizate pen-tru activitatea de stabilire aimpozitelor ºi taxelor localede cãtre organele fiscalelocale, publicat pe 29 decem-brie în Monitorul Oficial,Partea I, nr. 975, reglemen -teazã un numãr de nu maipuþin de 15 formulare tipi -zate utilizate pentru evidenþaimpozitelor ºi taxelor dato -rate cãtre bugetul local decãtre persoanele juridice.
Dintre toate acestea, seremarcã formularul identifi-cat cu cifrele "002", grupa delitere "ITL" (Impozite ºiTaxe Locale), declaraþie carevizeazã impozitul pe clãdiridatorat de persoanele juridiceîn 2016. Aceasta este adop-tatã pentru noile proceduri deimpozitare a clãdirilor înfuncþie de destinaþie, respec-tiv utilizare rezidenþialã sauutilizare nerezidenþialã (acti -vitate economicã).
Ca ºi în cazul per-soanelor fizice, contribuabiliipersoane juridice vor com-pleta mai întâi datele de iden-tificare ale companiei, res -pectiv denumirea acesteia,codul de identificare fiscalã(CIF) sau codul unic deînregistrare (CUI), numãrulde telefon/fax, precum ºiadresa de poºtã electronicã.
Tot în câmpul I al for-mularului, persoanele juri -dice vor furniza informaþiidespre adresa de corespon-denþã, ºi îºi vor comunicaopþiunea dacã sunt de acordca actele administrativ-fis-cale sã le fie comunicate laadresa de poºtã electronicã.
Cea de-a doua secþiunea declaraþiei menþionate se
adreseazã împuternicitului,care va completa, la rândulsãu, datele sale de identifi-care: nume, prenume, numãrde telefon, adresã etc.
Câmpul III este rezervat,asemenea formularului uti-lizat de persoanele fizice,completãrii adresei de rezi-denþã a contribuabilului în altstat decât România, atuncicând este cazul.
Mai departe, contribua-bilii persoane juridice vorcompleta datele proprie tã -þilor imobiliare deþinute, datenecesare stabilirii impozituluidatorat pe clãdiri reziden -þiale, nerezidenþiale sau cudestinaþie mixtã (dupã caz).
De asemenea, vor ficonsemnate date legate dedata dobândirii proprietãþii,numãrului actului prin careaceasta a fost dobânditã, darºi valoarea achiziþiei (în lei).În continuare, va fi selectatãforma de dobândire: propri-etate, închiriere, concesiune,administrare, folosinþã orialte modalitãþi, dupã carepersoanele juridice vor treceadresa completã a imobiluluideþinut.
Apoi, reprezentanþiifirmelor vor completa, într-osecþiunea intitulatã "Indi -cator", valoarea clãdirii, dupãcum urmeazã:- valoarea înregistratã în evi-denþele organului fiscal;- valoarea rezultatã dintr-unraport de evaluare;- valoarea lucrãrilor de con-strucþii, în cazul clãdirilornou-construite;- valoarea de achiziþie;- valoarea înscrisã în con-tabilitatea proprietarului clã -dirii ºi comunicatã conce-sionarului, locatarului, titu-larului dreptului de adminis-trare sau de folosinþã, dupãcaz.
Înainte de a declara, pepropria rãspundere, cã datelefurnizate prin intermediulformularului sunt corecte ºiconforme cu realitatea, con-tribuabilii persoane juridicevor trece ºi denumirile docu-mentelor anexate (în copie)declaraþiei amintite.
La final, reprezentantulsau împuternicitul companieiva semna ºi data documentulºi va trece datele personaledin actul de identitate (tipulacestuia, seria, numãrul, datala care a fost eliberat etc).
SERVICIUL IMPOZITEªI TAXE LOCALE
EC. SILVIA PRICOP
ANUNŢ IMPORTANT
Pagina 9 Nr. 124/ ianuarie 2016
Unul dintre o -biectivele de îndeplinitasumate de administraþiapublicã localã este creº -terea gradului de confor-mare fiscalã voluntarã,ceea ce presupune caadministraþia fiscalã sãanticipeze în permanenþãaºteptãrile dumneavoas-trã, îndrumându-vã în a -plicarea prevederilor le -gislaþiei fiscale, astfel în -cât dumneavoastrã sã vãîndepliniþi în mod volun-tar ºi la timp obligaþiilefiscale.
Trebuie sã ºtiþicã ceea ce reuºim sã rea -lizãm pentru oraºul încare trãim laolaltã se re -zumã la posibiltãþile fi -nanciare de care dispu -nem adicã la acumulãrilebugetare!
Nu este delocplã cut sã spunem cã ne -încãsãrile de venituri pro-prii la bugetul local, careîn cea mai mare parte serezumã la taxe ºi im po -zite, atrag dupã sine di -minuarea corespunzãtoa -re a plãþilor datorate lu -crãrilor pentru inves tiþii,servicii locale, învã þã -mânt, sãnãtate, asistenþãsocialã, spital, serviciipu blice, cofinaþãri depro iecte europene et.
Nu este delocplã cut sã vã spunem cãavem încasãri la capitolultaxe ºi impozite în pro-porþie de numai 56,62%la persoane fizice ºi64,2% la persoane juri -dice.
Este foarte ne -plã cut sã vã spunem cãaceste încasãri sunt moni -torizate de programe decalculator speciale im -puse de legislaþia în vi -goare ºi cã acestea exe-cutã automat operaþiunilede înfiinþare de propriricu penalitãþile aferentepentru debitele restante,având ca finalitate proce-duri de executare silitã!
Dorind sã venimîn întâmpinarea nevoilordumneavoastrã de infor-
mare ºi pentru a încurajaconformarea voluntarã laplata obligaþiilor fiscalece vã revin faþã de buge-tul local, vã reamintim cãdacã achitaþi integral de -bi tul anului curent ºi e -ventualele restanþe pânãla data de 31.03.2016,veþi beneficia de bonifi-caþie în procent de 10%din debitul anului curent.
De bonificaþieveþi beneficia pentru ori-care din sursele: a) clã -diri; b) teren; c) mijloacede transport (sau dacãsuma nu este o problemã,pentru toate acestea),indiferent dacã efectuaþio singurã platã în inter-valul 01 ianuarie - 31mar tie anul curent sauplãþi parþiale încã de laînceputul anului, cu con -diþia ca pânã la data de31.03.2016 sã achitaþi pefiecare sursã o sumã e -galã cu valoarea impozi -tului, mai puþin bonifi-caþia de 10%.
Aceste obligaþiifiscale pot fi achitate laBiroul Impozite ºi Taxesituat la parterul imobilu-lui unde funcþioneazã Pri -mãria oraºului Mizil, înfiecare zi lucrãtoare, întreorele 07:30-12:00 ºi13:00-16:30.
În cazul în carenu doriþi sau nu aveþiposibilitatea de a profitade aceastã facilitate laplatã vã reamintim ter -menele normale de platãpentru principalele cate-gorii de taxe ºi impozitelocale:
1 în cazul im -pozitului sau taxei peclãdiri, terenuri, mijloacede transport:
8 dacã valoareaanualã a impozitului sautaxei pe oricare din cele 3surse de mai sus este maimicã sau egalã cu 50 delei, acesta trebuie plãtitintegral pânã la data de31 martie a anului curent;
8 dacã valoareaanualã a impozitului sautaxei pe oricare din cele 3
surse de mai sus este maimare 50 de lei, acesta tre-buie plãtit în cote egale ladatele de 31 martie ºirespectiv 30 septembrieale anului curent.
* Numai pentruaceste tipuri de impozite:Dacã termenul de sca-denþã cade într-o zi nelu-crãtoare, termenul se pre-lungeºte pânã la finalulprimei zile lucrãtoare ceurmeazã termenului descadenþã.
1 În cazul con-tractelor de concesiunetermenele de platã sunt deregulã trimestriale, pânãîn ultima zi a fiecãruitrimestru. Vã rugãm, ve -ri ficaþi contractul de con-cesiune pentru eventualetermene de platã diferite.
1 În cazul con-tractelor de închiriereteren arabil, termenul deplatã este 31 martie alanului curent;
1 În cazul con-tractelor de închiriere te -ren garaje, termenul deplatã este 31 iulie al anu-lui curent;
1 În cazul con-tractelor de închirierespa þii comerciale, ter-menul de platã este lunar,pentru luna în curs;
Îndeplinindu-vãobligaþiile fiscale la ter -menele scadente evitaþiplata majorãrilor de în -târziere prevãzute deCodul de procedurã fis-calã - republicat cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare.
Acestea sunt înprocent de 1% din debituldatorat pentru fiecarelunã de întârziere saufracþiune de lunã, înce -pând cu ziua imediat ur -mãtoare termenului descadenþã ºi pânã la datastingerii sumei datorate,inclusiv - au caracter san -c þionator ºi au ca scopdescurajarea neconformã -rii voluntare prin ne plata,la termenele prevãzute de
lege, a taxelor ºi impo -zitelor datorate bugetuluilocal.
În cazul în careveniturile nu vã permit sãachitaþi integral impo -zitele aºa cum v-am pre -zentat mai sus, puteþi plã -ti orice sumã care rãmânedisponibilã ºi, în acestcaz, nici majorãrile deîntârziere nu vor maicreºte la fel de mult.
Contând pe con-formarea voluntarã laplata impozitelor, taxelor,contribuþiilor ºi altor o -bli gaþii la bugetul local,vã mulþumim anticipatpentru aportul adus dedumneavoastrã în consti-tuirea la timp a fondurilornecesare bugetului local.
În contextul pre-cizãrilor fãcute la înce -putul acestui material,Primaria oraºului Mizilva fi obligatã sã de ma -reze în perioada 22.02.2016- 29.12.2016, anulcu rent, o amplã acþiunede executare silitã a res -tanþierilor la plata impo -zitelor ºi taxelor localeaferente oraºului Mizil,în condiþile prevãzute deCodul de Procedurã Fis -calã. Acþiunea are în ve -dere recuperarea impo -zitelor ºi taxelor localeneachitate la termenele deplatã, precum ºi a amen-zilor neachitate de cãtrepersoanele fizice ºi juri -dice.
Pentru executa -rea silitã vor fi parcurseurmãtoarele etape:
a. Comunicareasomaþiei ºi titlului execu-toriu însotiþe de o în -ºtiinþare referitoare la to -talitatea datoriilor pe careaceºtia le au cãtre bugetullocal al oraºului Mizil.
Actul adminis-trativ fiscal se comunicãprin remiterea acestuiacontribuabilului/împuter-nicitului, dacã se asigurãprimirea sub semnaturã aactului administrativ fis-
cal sau prin poºtã, cuscrisoare recomandatã cuconfirmare de primire.
Actul adminis -tra tiv fiscal poate fi co -municat ºi prin alte mij -loace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloaceelectronice de transmiterela distanþã, dacã se asi -gurã transmiterea textuluiactului administrativ fis-cal ºi confirmarea pri -mirii acestuia ºi dacãcontribuabilul a solicitatexpres acest lucru.
În cazul în carecomunicarea nu a fostposibilã prin modalitãþileenumerate mai sus, a -ceasta se realizeazã prinpublicitate pe pagina deinternet a instituþiei.
C o m u n i c a r e aprin publicitate se faceprin afiºarea, concomi-tent, la sediul organuluifiscal emitent ºi pe pagi-na de internet a autoritãþiiadministraþiei publice lo -cale respective, a unuianunþ în care se men -þioneazã cã a fost emisactul administrativ fiscalpe numele contribuabilu-lui.
În toate cazurile,actul administrativ fiscalse considerã comunicat întermen de 15 zile de ladata afiºãrii anunþului.
b. În cazul încare dupã aceastã etapãsumele restante nu vor fiachitate, se va proceda lainstituirea de popriri asu -pra disponibilitãþilor bã -neºti ale debitorilor (denaturã salarialã, pensii,chirii etc) precum ºi po -prirea conturilor bancare.
c. Dacã dupã a -ceastã etapã nu se vorîncasa sumele restante, seva proceda la sechestareabunurilor imobile ºi mo -bile deþinute de cãtreaceºtia, bunuri ce vor fivalorificate ulterior prinvânzare prin licitaþie pu -blicã.
Primãria oraºului MizilDirecþia Economicã
ÎN ATENŢIA PLĂTITORILOR DE IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE
STIMAŢI MIZILENI,
Pagina 10Nr. 124/ ianuarie 2016
Ziarul de Cluj re -lateazã despre un incidentcu valoare de lecþie, deo po -trivã pentru ro mâni ºi ma -ghiari, petrecut în seara lui5 Ianua rie a.c., la Sf. Ghe -or ghe, în "Secui me".
La începutul me -ciului de baschet feminindintre echipa UniversitãþiiCluj ºi Sepsi Sf. Ghe -orghe s-a intonat inmulRomâniei, urmat de cel alaºa-zisului "Þinut Se cu -iesc". Secuii din Harghitaºi Covasna ºi-au fãcut unobicei din a-ºi obligaadversarii, la orice sport,sã asculte în poziþie dedrepþi ºi acest cântec alsecuilor pe post de imn,deºi nici regulamentulfederaþiilor sportive, nicilegile þãrii nu prevãd aºaceva. Numai cã de dataasta li s-a înfundat. An -trenorul echipei din Cluj,Dragan Petricevic, le-aîndemnat pe elevele salesã-ºi continue încãlzireadupã imnul României ºisã nu acorde nici o impor-tanþã "imnului" secuiesc.Fapt care a înfuriat pub-licul, estimat la 1.500 depersoane, care le-au hui -duit ºi înjurat pe jucã-toarele clujence pe totparcursul meciului.
Antrenorul Dra -gan Petricevic a explicatcã a avut douã motivepentru atitudinea sa: "U -nul este cã în regulamen-tul FRB se spune despreobligaþia spor tivilor ºi aantrenorilor de a ascultaimnul României în poziþiede respect. Apoi pentru cãeu consider cã fetele pecare le antrenez nu suntobligate sã stea în picioareîncã zece minute ºi sãasculte un imn care nueste oficial, care nu estede stat românesc.
Trãiesc în Ro -mânia de douãzeci de ani,eu sânge de român nu am,dar jumãtate din inimãîmi bate pentru România.
[…] Vreau sã
subliniez cã aº fi procedatla fel dacã s-ar fi intonatimnul Bosniei aici înRomânia, eu fiind bosni-ac. Pentru cã acest lucrunu are de-a face cu spor -tul… Nu dau lecþii supor-terilor cum sã se com-porte, dar la o manifestaresportivã, într-o þarã demo-craticã, tolerantã, cumeste România, nu e nor-mal ca sportivele mele sãfie huiduite. Fetele de laUniversitatea Cluj vor stadrepþi numai ascultândimnul de stat al Românieiºi nici un alt imn, poate sãfie ºi sârbesc, ºi bosniac,poate sã fie imnul caseimele din Sarajevo, nuconteazã. Existã un singurimn pentru mine ºi pentruechipa mea în aceastãþarã" - a declarat DraganPetricevic.
Poziþia sa demnãeste pilduitoare atât pen-tru români, care ar trebuisã nu se mai lase cãlcaþiîn picioare în þara lor, câtºi pentru etnicii maghiari/secui, care întreþin o at -mos ferã ostilã la adresaromânilor din judeþeleun de sunt majoritari.
Dragan Petri ce -vic nu poate fi acuzat denaþionalism, pentru cã nue etnic român, nici depor niri anti-maghiare,pen tru cã nu a atacat penimeni, ci a rãspuns cubun-simþ ºi, atenþie, cusimþ patriotic unei pro vo -cãri naþionaliste a se cu -ilor. Patriotismul este dra -gostea de patrie, iar Ro -mânia este ºi patria luiDragan Petricevic. A arã-tat-o ieri searã, pentru ceicare mai aveau îndoieli.
Interesant de re -þinut, în echipa de baschetfeminin a U. Cluj suntmai multe jucãtoare dealte naþionalitãþi, care n-au înþeles, în primã in -stanþã, nimic din ce seîntâmplã ºi în ce conflictinteretnic, artificial, aupicat.
Cardul profesion-al european este un certifi-cat electronic, emis în bazaunei proceduri pentru re -cunoaºterea calificãrilor ar -monizate la nivelul UE.Acest card nu înlocuieºteprocedurile de recu noaº tere"tradiþionale" prevãzute înDirectiva privind cali-ficãrile profesionale, însãoferã o opþiune avantajoasãpentru profesio niºtii caredoresc sã lu creze, temporarsau permanent, într-o altãþarã a UE.
Asistentele medi -cale, farmaciºtii, fiziote -rapeuþii, agenþii imobiliariºi ghizii montani care do -resc sã-ºi practice meseriaîntr-o altã þarã europeanãdecât cea de reºedinþã au ladispoziþie de luni, 18 ia -nuarie, cardul profesional
european cu ajutorul cãruiaîºi pot atesta calificarea.Car dul faciliteazã libera cir-culaþie a profesioniºtilor,prin simplificarea recu -
noaºterii calificãrilor profe-sionale, în toate statelemem bre UE.
Evaluarea califi -cãrilor se realizeazã în bazanormelor existente, însãmecanismul de evaluareindividualã este simplificatprintr-o procedurã electro -nicã. Autoritãþile din þãrilede origine vor fi respons-abile cu verificarea auten
ticitãþii ºi valabilitãþii docu-mentelor care atestã cali-ficãrile, în timp ce noul sis-tem va garanta prevenireaunor posibile a buzuri: unmecanism de alertã va pro-teja într-un mod corespun-zãtor paci enþii ºi consuma-torii euro peni. Profe sioniºtiicare îºi doresc sã îºi prac-tice meseria în strãinãtatepot iniþia procedura de re -cunoaºtere a calificãrilorprin intermediului Siste -mului de informaþii al pieþeiunice.
Cardul profesional european
România este u -nul dintre statele membreale cãrui programe de sãnã-tate animalã au fost apro-bate recent de Comisia Eu -ropeanã. Cele opt do meniivizate includ: pesta porcinãafricanã ºi cea clasicã, gripãaviarã, boala limbii albas-tre, rabie, sal monelozã ºiencefalopatiile spongifor -me transmisibile. În total,au fost selectate 130 de pro-grame de control, supra -
veghere ºi eradicare a bo -lilor veterinare ºi zoo no -zelor, cu scopul final de aîntãri protecþia sãnãtãþiioamenilor ºi animalelor.
Acestea vor bene-ficia de o finanþare totalã deaproape 161 de milioane deeuro, din care aproximativ62 de milioane de euro pen-tru programe în domeniultuberculozei bovine, 12 mi -lioane pentru cele axate peencefalopatiile spongifor -
me transmisibile, 26 de mi -lioane pentru programelelegate de rabie, 17 milioanepentru cele privind sal -moneloza, 10 milioane pen-tru cele axate pe brucelozabovinã, 2,5 milioane pentruprogramele în domeniulpestei porcine clasice ºi 7milioane în cel al pesteiporcine africane, precum ºi2 milioane de euro pentruprogramele privind gripaaviarã.
Oraºele Wroclaw(Polonia) ºi San Sebastián(Spania) sunt capitalele cul-turale europene ale anului2016. Programul de acti -vitãþi va demara oficial înperioada 15- 17 ianuarie laWroclaw ºi 20-23 ianuariela San Sebastián. Motto-ulevenimentelor de la Wro -claw este "Spaces of beau-ty" (Spaþiile frumosului) ºise bazeazã pe ideea demetamorfozã ºi diversitate,fiind inspirat de istoria unicã
a transformãrilor prin care atrecut acest oraº. Programulva debuta cu aproape 100 deevenimente culturale pre-cum concerte, expoziþii ºispectacole. El va include ºimanifestãrile legate de Ca -pitala Literarã MondialãUNESCO 2016, Ziua In -ternaþionalã a Jazz-ului,Fes tivalul de Cântece Euro -pene ºi Olimpiada Inter -naþionalã de Teatru. Pro -gramul activitãþilor desfã -ºurate la Donostia/ San Se -
bastián 2016 are ca devizã"Cultura para la conviven-cia" (Culturã pentru coexis-tenþã) ºi are ca principalscop promovarea existenþeiîn comun prin artã ºi culturã.Trei faruri maritime vorreflecta valorile fundamen-tale ale programului cultu -ral: Farul vieþii (reprezen-tând individul ºi societatea),Farul pãcii (axat pe respectºi coexistenþã) ºi Farul vo -cilor (pentru diversitate ºiînþelegere reciprocã).
Baia Mare, Bucu -reºti, Cluj ºi Timiºoara aufost selectate sã participe lacea de-a doua etapã a com-petiþiei pentru titlul deCapitalã Culturalã Euro -pea nã 2021.
Nominalizarea afost fãcutã de un grup deexperþi independenþi, în ur -
ma evaluãrii candidaturilora 14 oraºe româneºti. Cele4 oraºe îºi pot finaliza can-didaturile pânã vara viitoa -re. Grupul de experþi se vareuni din nou în septembrie2016, la Bucureºti, pentru aselecta oraºul românesc ca -re va fi Ca pitala Cultu ralãEuro peanã 2021.
Nominalizareapen tru acest titlu poate con-duce la beneficii semnifica-tive din punct de vederecultural, economic ºi socialpentru oraºele selectate, cucondiþia ca oferta lor sã fieparte a unei strategii de dez-voltare culturalã pe termenlung.
161 de milioane de euro pentru combaterea bolilor veterinare şi zoonozelor
Capitale culturale europene 2016: Wroclaw şi San Sebastian
Patru oraºe româneºti rãmân în competiþia pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã
LECŢIE DE PATRIOTISMA UNUI BOSNIAC
PENTRU ROMÂNI ŞIMACHIARI
ÎN "SECUIME"
Pagina 11 Nr. 124/ ianuarie 2016
ÎN SLUJBA TA, OMULE!Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã gestioneze ºi dupã
putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoastrã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta esterostul nostru, al tutu ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do rinþã ºiimplicare.
Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºicompletatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de plaseze în sectorul arondat, sãconstate toate problemele existente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusivmie. Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro blemele avute, ajutaþi! Dorescdeasemenea sã ºtiu dacã publicaþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã curegula ritate acasã.
Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi peadresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau la adresa de e-mail [email protected] Emil PROªCAN
Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pepãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în care a simþitºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurieºi tristeþe, dintre zâmbet ºi lacrimã. Fiecare om aiubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano -timpuri, sãrbãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, afost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.
Pentru fiecare om vine, însã, o zi când tre-buie sã se despartã definitiv de co paci, de flori, deape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi cândrã mâ nem doar cu aminti rile despre zâmbetul ºisufletul lor!
Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri -mitem spre ei un gând de recunoºtinþã ºi preþuire,rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!
Despre oameni ºi viaþã...
Hanchevici Steliana (1932)Nãstase Florica (1942)
Mihalcea Dumitru (1952)Hogea Dumitru (1943)Diniþã Nicolae (1939)
Ionescu Alexandrina (1935)Niþu Ene (1936)
Alecu Georgeta (1968)Spãtaru Octavian (1942)
Florea Ilie (1940)
Enache Nicolae (1956)Cîrstea Ileana (1954)
Generosu Lucian (1937)Cãtãlin Constantin (1928)
Drãgan Mihai (1954)Avram Georgeta (1957)
Manolache Constantin (1924)Ciucã Gheorghe (1944)Nãnoiu Elena (1951)
Au fost concetãþenii noºtri...
Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!
Vând apartamentcu 2 camere în zona Bazar.Apartamentul se aflã într-unbloc construit din cãrã midã,P+3, este situat la et. II ºi areo suprafaþã de 49 metripãtraþi. Este semidecoman-dat, cu posibilitatea de a fitransformat în decomandat.Dispune de gaze, centralã,calorifere noi, aer con di -þionat, 1 balcon, 1 ba ie reno -
vatã (2015), gresie pe hol ºibucãtãrie. Este si tuat vizavide Penny, lângã terenul defotbal "Voi ni celul". Pret: 24000E (negociabil). Relaþiila: 0734 066 990, 0723 649823.
Vând casã la ºo -sea în Fulga de Sus - 2000mp. Casa are trei camere,bucãtãrie ºi baie. Relaþii latelefonul: 0720 086 844
Vând casã înTohani (7km de Mizil), si -tuatã pe ºoseaua principalã,preþ 60 000 euro. Casa esteP+M (izolatã) compusã din2 dormitoare, living, baie,bucãtãrie ºi dining room laparter, iar mansarda are 2camere, balcon ºi pod(man sarda neterminatã).Be ciul are o suprafaþã de6/8mp iar încãlzirea se facecu centralã pe lemne.
Suprafaþa totalã aterenului este de 1000 mpdin care amprentã casã72mp ºi vie 300 mp. Relaþiila telefonul: 0732 731 194.
Vând apartamentpe str. I.L. Caragiale, nr. 46,et. I, 3 camere decoman-date, îm bunãtãþiri. Relaþii latelefonul: 0724 947 133.
Vând foarte ieftinapartament cu 3 camere.Re laþii la: 0732 367 549.
Vând urgent apar -tament cu 2 camere, et. III,preþ negociabil. Relaþii lanumãrul: 0722 634 924.
Vând apartament(cu îmbunãtãþiri, deasuprarestaurantului Central), do -uã ca mere, preþ 40 000 euro.In formaþii la: 0732 731 194.
Vând casã cu etajpe str. Spiru Haret (4camere+baie la etaj ºi li -ving+bucãtãrie la parter).Informaþii la 0736 730 782.
Vând apartamentcu 3 camere, decomandat,et. IV situat pe str. Blajului,preþul fiind negociabil. Re -laþii la 0729 697 080.
Vând apartamentcu 3 camere, decomandat,et.I, situat în centrul ora -ºului. Tel. 0765 434 925.
Vând 12 bucãþi deplãci de azbest pentru a -coperiº ºi un butoi de metalde 200 de litri. Tel. 0244.251. 381.
Este un modelinovativ, solid, variantaup-gradatã a carucioruluijs02- Model pe 3 roþi, uºorde manevrat- Roþile sunt mari, gonflabile(cu camerã ºi cauciuc)- Are 3 poziþii de înclinare a
spãtarului- Centura de si -
guranþã în 5puncte- Bara de protecþiefaþã detaºabilã, ºi
reglabilã- Mânerul estereglabil pe
înãlþime- Suport la picior, reglabil - Husã de picior , specialãpentru sezonul rece
- Coº pentru cumpãrãturiîncãpãtor ºi uºor accesibil- Roata de pe faþã, pivotantã la360, sau poziþie fixã, pentrumers înainte- Roþile din spate sunt dotatecu suspensii ºi sistem defrânare simultan
VÂND
Premergãtor în formã demaºinã
de la Primii Pasi- Funcþie triplã de
premergãtor/ sãritor/ride-on- Jucãrie electro -nicã rabatabilã cu lumini/
mu zicã pentru picioare- 3 nivele de înãlþime
- Bord maºinã, claxon, volan- Picioare cu arcuri incluse - Scaun detaºabil pentru a ajuta copilul în primle luni demers
150 lei negociabilTel: 0764.504.544
SCAUN MASÃ COPII MINIBLU
80 LEI
VÂND
300 lei negociabilTel: 0764.504.544
Produsele N
U sunt noi!
Nr. 124 / ianuarie 2016
Cantina Primăriei Mizil văoferă o gamă variată de preparate
culinare! Scopul declarat îl constituie calitatea preparatelor
(produse ecologice), preţurile accesibile, servirea ireproşabilă şi
curăţenia desăvârşită în care se des-făşoară întreaga activitate.
vã oferã posibilitatea de a servimasa zilnic, la sediul societãþii aflat
la demisolul Primãriei
Calitate, preţuri rezonabile, igienă!
PRIMIM COMENZI ŞI LIVRĂM LA DOMICILIUL
SOLICITANTULUI)
închiriem sala pentru diverse evenimente
(agape, nunţi, botezuri, parastase
et cetera)
25-30 persoane = 300 lei;
30-50 persoane = 400 lei;
peste 50 de persoane= 500 lei
Pentru rezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008 int. 35 - Cantina
Vã asteptãm!
Pagina 12
Tarife pentru evenimente:
S.C. MERENDA
PRIM S.R.L.
În perioada 15-16ianuarie, în organizarea Fe -deraţiei Române de SportColumbofil - preşedinteCezar Sinca - şi în colabo-rare cu Primăria Mizil şiCSO Mizil, Sala Spor tu -rilor din oraşul nostru a găz-duit a VI-a ediţie a Ex -poziţiei Naţionale de SportColumbofil.
700 de porumbeişi-au etalat frumuseţea şiperformanţele, marea ma -jo ritate a acestora fiindcampioni. Gingaşele zbură-toare au concurat la 25 de
categorii, iarevenimentul aprilejuit, la felca şi în ceilalţiani, vizita a pes -te 800 de per-soane venite dintoate colţurileţării. Au fostînmânate peste200 de trofee,spre încântareaasistenţei, darmai ales a stă -pâ nilor înaripa -telor.Vizavi de acest
sport, avem o premieră: laini ţiativa domnului CezarSin ca s-a înfiinţat, la fineleanului 2015, singurul clubdin Mizil afiliat laMinisterul Tineretului şiSportului – CSC Mizil -,vicepreşedintele clubuluifiind domnul Florin Pan -ţuru (62 de ani), unul dintrecei mai vechi columbofilidin oraş. Creşte porumbeide când era copil şi înprezent este posesorul a100 de porumbei voiajori.
A primit Premiulde Excelenţă pentru meritedeosebite, pentru consoli-darea şi promovarea spor -tului columbofil în oraşulnostru; de asemenea a câşti-gat numeroase premii şicupe dintre care amintim:Campion naţional la cate-goria fond în anul 2013 şi
Campion judeţean în anul2015.
Dumnealui ne-amăr turisit: „Pentru mine,columbofilia este o marepasiune, dar şi o adevăratăştiinţă. Zilnic 7-8 ore măocup de porumbei... Con -sider că trebuie să ştii cumsă îi îngrijeşti şi cum să îiiubeşti. Trebuie să le înţele-
gi comportamentul,nevoile şi modul de atrăi, iar pentru ca unporumbel să poatăzbura în concursurieste ne voie de mun -că, răbdare şi pri-cepere.
Iubesc po -rumbeii pentru căsunt atât de puri încâtmă trimit cu gândulla libertate... mă re -laxează, mă fac sămă simt bine... suntminunaţi!”
Alţi colum-bofili de top dinMizil pe care aş dorisă-i menţionez aicisunt domnii: CristianCioancă, AlexandruNiţu, Marian Cire -şanu și Cătălin Crişu.
Felicitări tu turorşi vânt în pene!
Gabriela NEGOIŢĂ
Cit
eºte
ºi:
pu
blica
þie lu
narã
de i
nfor
maþi
e, ati
tudi
ne º
i edu
caþie
MIZ
ILU
LM
IZIL
UL
MIZ
ILU
L
MIZILUL - CAPITALA SPORTULUI COLUMBOFIL
OFERIM SERVICII DE CATERING SUNTEM ÎN SLUJBA TA, OMULE!
