Aceasta este suma de care urmeazã sã beneficeze Uniunea ... nr 5.pdf · Afaceri cu gust de fructe...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 1 � Nr. 5

12 pagini

30 noiembrie –

13 decembrie 2006

Tiraj:

100.000 exemplare

Publicaþie bilunarã

editatã de

Ministerul Integrãrii

Europene

Se distribuie gratuit

E u r o p a p e î n þ e l e s u l t ã u

560de milioane de euro

Cifra ediþiei Euro-mituriAceasta este suma de care urmeazã sã beneficezeRomânia, din fonduri europene, prin „FacilitateaSchengen“. Potrivit propunerilor Ministerului Administraþieiºi Internelor, aceºti bani vor finanþa pregãtirile pentru aderarea la Spaþiul Schengen, care va avea loc, cel mai probabil, în 2012.

Uniunea Europeanã este adesea portretizatã de presa tabloidã ca un organism lipsit de raþiune,care ia mãsuri adesea stupide, fãrã a þine cont de realitãþile din vieþile oamenilor. Încercãm sã demitizãm zvonurile fãrã bazã realã în pagina 12.

Directiva Serviciilor a fost adoptatãUnul dintre cele mai importanteacte ale UE, directiva serviciilor – alcãrei obiectiv constã în facilitareaserviciilor transfrontaliere, prin înlã-turarea obstacolelor din calea libe-rei circulaþii a serviciilor în piaþa in-ternã –, a fost aprobat de cãtreParlamentul European. Oricareîntreprindere europeanã va puteapresta servicii în oricare stat UE,dupã intrarea în vigoare a Direc-tivei – cel mai târziu peste trei ani.De exemplu, o întreprindere caredoreºte sã gestioneze un hotel sauun centru de agrement într-un altstat membru va trebui, de acum,sã trateze cu o singurã autoritate.

9 milioane de europentru sãnãtatea animalã în România Comisia Europeanã investeºte 11,5milioane de euro în anul 2007pentru eradicarea ºi controlul boli-lor veterinare în România ºi Bulga-ria. Fondurile sunt alocate în sis-tem de cofinanþare ºi vor fi investi-te într-o serie de programe de sã-nãtate a animalelor. În Româniapesta porcinã este endemicã, ra-portându-se peste 600 de cazuri în2006. Comisia a propus sã acordeasistenþã financiarã 100% pentruachiziþionarea vaccinurilor necesa-re împotriva pestei în România. Deasemenea, rabia, boalã care a fosteradicatã în celelalte state membreale Uniunii Europene, este încãprezentã în Bulgaria ºi România.România va beneficia de cea maimare parte din fonduri: aproxima-tiv 9,7 milioane de euro.

Europa împotriva obezitãþii Unul din cinci copii din Europaeste supraponderal, iar anual, 400de mii de copii devin supraponde-rali, aratã datele prezentate la Con-ferinþa Ministerialã Europeanã pen-tru Combaterea Obezitãþii, organi-zatã de Organizaþia Mondialã a Sã-nãtãþii la Istanbul. 53 de state euro-pene au semnat pe 16 noiembrieCarta Europeanã pentru Combate-rea Obezitãþii, care proclamã nece-sitatea realizãrii de progrese vizibi-le, în special în ceea ce îi priveºtepe copii ºi pe adolescenþi. Carta îºipropune oprirea trendului ascen-dent al obezitãþii pânã în 2015, celtârziu. Jumãtate dintre adulþii dinEuropa sunt supraponderali. O treime dintre aceºtia sunt dejaobezi, iar numãrul lor creºte accelerat. Aceeaºi cifrã este valabilãºi pentru România, unde 20% dinpopulaþie este obezã.

România va sãrbãtoriîn fiecare an, la 1 ianuarie, ziua aderãrii Festivitãþile care se vor organizapentru sãrbãtorirea aderãriiRomâniei la Uniunea Europeanã,pe data de 1 ianuarie 2007, bene-ficiazã de peste 11,6 milioane delei. Începând din 2007, 1 ianuarieeste, oficial, „Ziua aderãriiRomâniei la Uniunea Europeanã“ºi va fi sãrbãtoritã în fiecare an.

Drumul spreParlamentulEuropeanEuroobservatorii devin europarlamentari. Dupã 1 ianuarie, ei trebuie sã-ºi modifice statului în forul legislativ românesc.

Pagina 2

Ce-ºi fac româniicu mâna lor Sunt produsele meºteºugãreºti. Cum ºi cine îi ajutãpe meºteºugari sã supravieþuiascã în era marilorlanþuri comerciale, aflaþi din euROpeanul.

Pagina 5

Alo, Europa!080.080.2007Întrebãri ºi rãspunsuri despreUniunea Europeanã, la numãrulde telefon 080.080.2007,apel gratuit.

Pagina 11

Interviu cu Neelie Kroes

Comisarul europeanpentru concurenþãexplicã politicilecomunitare în domeniu ºi faptul cãpentru echilibrulpieþei sunt necesarereglementãri stricte.

Pagina 7

Mitul îmbogãþiriidin aur verde Românii cred cã vor face o avere vânzându-ºipãdurile la preþuri exorbitante investitorilor, dupãaderare. Realitatea o aflaþi de la noi.

Pagina 9

Integrarea vecinilordin EstStatele baltice au sãrit peste prãpastia care despartefostul regim comunist de Europa Occidentalã. Cât debine au reuºit sã se integreze în UE?

Pagina 10

Analizã de Adrian Ciocãnea (secretar de stat, MIE)

Termenii din titlu sunt vehiculaþifoarte des în ultimele luni. Primiidoi fac diferenþa între statutul destat candidat sau în curs deaderare ºi statutul de stat mem-bru al UE. Situaþia a devenit mai puþin clarãcând, în discursul public, a inter-venit cel de-al treilea termen:europenizare. ªi aceasta pentru

cã între integrare ºi europenizareeste exact distanþa între conver-genþã ºi compatibilitate, cãci unaeste ca România sã respecte cri-teriile de convergenþã nominalã(deficit bugetar sub 3% echiva-lent PIB, gradul de îndatoraresub 60% PIB sau o ratã medieanualã a inflaþiei mai micã de 1,5puncte procentuale faþã de me-dia inflaþiei statelor cu cea mairedusã inflaþie) pentru a intra în„clubul euro“ ºi alta este modul încare statul membru România în-þelege sã îºi alinieze politicile in-terne la cele comunitare pentru afi compatibil cu ceilalþi membri.În acest context, prima încercareîn ceea ce priveºte europeniza-rea va fi legatã de construcþianoilor instituþii. ªi cum instituþiile

pot fi formale sau informale, adi-cã unele dintre acestea sunt per-cepute ca instituþii pentru cã auferestre ºi uºi iar altele existãfãrã a fi gãsite în cãrþile cu nume-re de telefon, în România a de-marat procesul de construire aunei instituþii, simultan formale ºiinformale: instituþia afacerilor eu-ropene. Dacã pânã în anul 2004raporturile cu UE s-au identificatcu starea de negociere, înce-pând cu anul 2005 statutul de ob-servator al României în diferitelestructuri ale UE a creat nevoia decompatibilitate cu modul de lucruºi ritmul acestor structuri. În fine,dupã 1 ianuarie 2007 instituþiilenoastre vor fi supuse asaltuluidecizional sub imperiul cifrelor.

(continuare în pagina 11)

„Nu e greu sã faci un lucru,greu este sã te pui în stareade a-l face“. Aforismul luiConstantin Brâncuºi a fost verificat pe propria lor pielechiar de câþiva gorjeni din satul Gornoviþa, aflat la numai câþiva kilometride Hobiþa, localitatea natalã a cunoscutului sculptor originar din Gorj.

Eugen Mãruþã

Fãrã drum asfaltat, fãrã gaze, fãrãapã curentã, fãrã canalizare, darcu idei ºi mult curaj, localnicii aupornit propria lor afacere, luându-ºisoarta în mâini ºi încercând sã fieproprii lor ºefi ºi sã nu mai depindãde nimeni. Au dorit sã înfiinþeze unatelier pentru conservarea ºi pre-pararea fructelor de pãdure, care

se gãsesc din belºug în zonã, ºiau reuºit. Nu au avut nimic: nicibani, nici utilaje, nici prea multe in-formaþii, dar au crezut în ideea lor,aceea de a demonstra cã fructelede pãdure pot reprezenta o aface-re de succes, chiar ºi când nu aiprea mulþi bani pentru a porni o in-vestiþie. Mai întâi a fost un grup deiniþiativã, format din 15 sãteni.Apoi grupul s-a transformat într-osocietate agricolã, a cãrui preºe-dintã a fost aleasã localnica Maria-na Jerca. Nu ºtiau de unde sã facã rost debani pentru înfiinþarea atelierului,însã au aflat de la televizor deFondul Român de Dezvoltare So-cialã (FRDS), destinat comunitãþi-lor sãrace. Au cerut ajutor la Con-siliul Judeþean Gorj ºi au reuºit sãscrie un proiect ºi sã obþinã o fi-nanþare de 28.800 de dolari. ªi

pentru cã nu aveau fondurilenecesare pentru a asigura con-tribuþia localã, sãtenii au investit înafacere spaþiile pe care le aveau ladispoziþie în propria lor curte, reu-ºind sã respecte condiþiile cerutede FRDS, pentru obþinerea împru-mutului. Astfel, câteva anexe gos-podãreºti ºi chiar un fost grajd mo-dernizat constituie acum loculunde se vor produce sucuri, ge-muri ºi compoturi din fructe de pã-dure ecologice, precum ºi un piurede castane realizat dupã o reþetãspecialã. Cu toate cã atelierul nueste gata decât în proporþie de80%, localnicii au deja comenzi dela pensiunile din Tismana pentrudesfacerea produselor, acesteafiind deja realizate în cantitãþi maimici în gospodãria familiei Jerca.

(continuare în pagina 4)

BLOC NOTES

Schimbãrile demografice voravea o importanþã semnifica-tivã în anii urmãtori în Uniu-nea Europeanã. Cea mai im-portantã schimbare va fi pro-babil cea a tranziþiei cãtre opopulaþie cu medie de vârstãmult mai ridicatã. Datele dingrafic se referã la numãrul to-tal de locuitori, ajustat anualîn funcþie de schimbãri (naº-teri, decese ºi migraþie). Dincolo de tendinþa generalãde scãdere a natalitãþii, faptulcã în Vest se înregistreazãcreºteri uºoare ale populaþiei,în timp ce în Est tendinþa estede scãdere, se datoreazã,desigur, ºi migraþiei Est-Vest.

Sursa: EurostatAdrian Lungu

Alarma demograficãCreºterea populaþiei (media anualãîntre 2001-2005)

UE 25 0,4 %

Zona Euro 0,6 %

Irlanda 1,8 %

Spania 1,5 %

Franþa 0,6 %

Olanda 0,5 %

M. Britanie 0,4 %

Germania 0,1 %

Slovacia 0,0 %

Polonia -0,1 %

Ungaria -0,3 %

Bulgaria -0,5 %

România -0,9 %

Aderare, integrare, europenizare

Afaceri cu gust de fructe de pãdure

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm ii ee .. rr oo

14 zile

NOUTÃÞI

Lituania deschide piaþa muncii Guvernul Lituaniei a decis sã deschidã piaþa mun-cii pentru România ºi Bulgaria. Declaraþia oficialãemisã recent confirmã intenþiile anterioare ale di-plomaþiei de la Vilnius, transmite Sofia NewsAgency. Statul baltic ºi-a aliniat politica la ceaadoptatã de Polonia, Cehia, Slovacia, Letonia,Estonia. Polonia, care a obiectat puternic faþã derestricþiile impuse de vechile state membre, a de-clarat cã va deschide piaþa muncii pentru a da unexemplu celorlalte. Ministrul muncii polonez, Kazi-mierz Kuberski, a subliniat cã decizia a fost luatãîn ciuda ratei ridicate a ºomajului la nivel naþionaldin acest moment. Statele membre indecise tre-buie sã ia o poziþie în aceastã problemã, lucrucare se poate întâmpla în orice moment înainte de1 ianuarie 2007. Comisia Europeanã aºteaptãîncã, potrivit agenþiei de ºtiri bulgare, un rãspunsclar referitor la tipul restricþiilor ce vor fi impuse deunele state.

Finalul ratificãrilorProcesul de ratificare a Tratatului de Aderare aRomâniei ºi Bulgariei s-a încheiat. Camera supe-rioarã a parlamentului german, Bundesrat, a ratifi-cat în unanimitate tratatul la 24 noiembrie. ªi Da-nemarca a definitivat de curând procedurile de ra-tificare. Legislativul danez a votat cu 97 de voturipentru, 2 voturi împotrivã ºi 15 abþineri legea pri-vind ratificarea Tratatului.

Combaterea traficului cu fiinþe umaneParlamentul European considerã cã toate mãsu-rile luate pânã acum de Uniune în vederea redu-cerii traficului cu fiinþe umane s-au soldat cu eºecºi solicitã Comisiei ºi statelor membre sã adopteun plan de acþiune pentru a preveni ºi combateacest gen de acþiuni. Adoptând un raport al unuiparlamentar slovac, parlamentul solicitã o nouãstrategie europeanã de stopare a traficului cu

fiinþe umane. Deputaþii europeni propun ca acestplan european de acþiune sã implice toate politi-cile relevante, cum ar fi migraþia, egalitatea degen, politica socialã de ocupare a forþei de muncãºi politica de vecinãtate. Raportul recomandã, înfapt, luarea în considerare a tuturor formelor detrafic cu fiinþe umane, inclusiv exploatarea se-xualã, cea a lucrãtorilor, adopþiile ilegale, vân-zarea organelor umane.

Noi regulamente privind agricultura ecologicãInstituþiile de la Bruxelles discutã în aceastã pe-rioadã o nouã propunere de Regulament a Consi-liului privind producþia ecologicã ºi etichetareaproduselor ecologice. Acest regulament urmãreº-te crearea unui sistem de implementare transpa-rent ºi flexibil, oferã opiniei publice o bunã înþele-gere a contribuþiei agriculturii ecologice la dezvol-tarea ruralã, iar consumatorilor le permite identifi-carea mai uºoarã a produselor ecologice. Româ-nia îºi exprimã poziþia faþã de propunerile de ela-borare sau de amendare a reglementãrilor comu-nitare prin participarea, în calitate de observator,la Comitetele de gestiune ale Comisiei ºi în Comi-tetele speciale pentru agriculturã ale Consiliul UE.De la 1 ianuarie 2007, România va avea ºi dreptde vot. Analizarea poziþiei României în acest do-meniu a avut loc în cadrul unei reuniuni de coor-

donare a poziþiilor ºi mandatelor pe care repre-zentanþii români le exprimã la Consiliul UE.

Buget mai mare pentru educaþie ºi culturã în UECinci programe educaþionale ºi culturale vor aveaun buget mai mare anul viitor, dupã ce Parlamen-tul European a aprobat, în a doua lecturã, o seriede recomandãri. Odatã cu adoptarea uneia din re-comandãri, bursa lunarã Erasmus va creºte, înce-

pând cu 1 ianuarie, de la 150 la 200 euro. De ase-menea, programul „Formare continuã“ (LifelongLearning) a beneficiat de o suplimentare de bugetîn valoare de 770 de milioane de euro. „Tineret înacþiune“, cu un buget de 785 de milioane de euro,are ca scop sporirea participãrii tinerilor la progra-mele de cetãþenie activã. „Europa pentru cetãþeni“este un program în sprijinul cetãþenilor UE, care îºipropune creºterea toleranþei prin promovarea dia-logului intercultural – buget: 190 de milioane deeuro. Programul MEDIA susþine industria de tele-viziune ºi cinematografie europeanã având un unbuget de 671 de milioane de euro. „Cultura 2007-2013“ doreºte sprijinirea mobilitãþii muncitoriloractivi în domeniul culturii, pentru a încuraja schim-bul transfrontalier al dialogului ºi diversitãþii cultu-rale – buget: 354 de milioane de euro.

„Cetãþenii m-au ales pentru a faceceva, nu pentrua fi reales...“

Aºa îºi prezenta acum câþiva ani un primar britanic gân-durile ºi frãmântãrile pe care le avusese înainte de a luao decizie nu foarte popularã, cu puþin timp înainte dealegerile locale. A luat decizia respectivã asumându-ºitoate riscurile ºi a mers mai departe pentru cã efectelepe termen lung se pot obþine numai dacã deciziile adop-tate vizeazã astfel de efecte. Zilele trecute însã, un altprimar, într-o discuþie despre fondurile structurale, mi-asolicitat sã îi ofer informaþii care sã îl ajute „mâine ºipoimâine“ ºi sã îl las cu politica europeanã. Cu sigu-ranþã, atunci când este vorba despre cum vom folosifondurile europene, este de dorit sã ne gândim în ter-meni de dezvoltare pe termen mediu ºi lung, chiar ºipentru simplul motiv cã auzim vorbindu-se despreperioada de programare 2007-2013 sau pentru cã ºtimcã la baza discuþiilor cu Comisia Europeanã a statPlanul Naþional de Dezvoltare al României pentru 2007– 2013. În baza negocierilor, a fost elaborat documentulCadrul Naþional Strategic de Referinþã ce se va pune înaplicare prin intermediul Programelor Operaþionale.Fãrã a fi specialiºti, înþelegem cã proiectele pe care levom propune sau pe care le vor propune autoritãþileadministraþiei publice locale este nevoie sã se încadrezeîntr-o strategie deja adoptatã, pe termen lung, iarimpactul produs dupã implementarea acestor proiectesã fie în direcþia de dezvoltare a Uniunii pentru urmãtoriiani. Totul este coerent ºi nimic nu este atât de compli-cat, decât dacã vrem sã nu fim de acord ºi sã ne lamen-tãm discutând despre regulile prea multe ºi condiþiilegreu de îndeplinit, care este bine de ºtiut sunt aceleaºipentru toate statele membre, atunci când este vorba deaccesarea fondurilor europene. Mai mult decât atât, ar fibine sã ne gândim cum vom folosi calitatea noastrã demembri ai Uniunii Europene, pentru a schimba ceea ceconsiderãm acum cã nu este bine, însã pentru aceastaavem nevoie sã ºtim nu ceea ce vream sã facem mâinesau poimâine, ci ceea ce vrem sã facem pe termen lungsau cel puþin peste câþiva ani. Ne trebuie deci o opinie,o pãrere sau o propunere, o alternativã, iar primarii suntcei care se pot pregãti încã de pe acum. Pentru ei, adeveni european, dincolo de principiile pe care fiecaredintre noi trebuie sã le respectãm, înseamnã a învãþa sãgândeascã pe termen lung, fãrã teama cã nu vor mai fialeºi, deºi de multe ori câºtigul imediat este cel care diri-jeazã viaþa multor persoane.Oricum, continuând povestea de la începutul acestuicomentariu, i-am rãspuns primarului ce trebuie sã facãîncepând de mâine ca sã poatã spera la obþinerea unorfonduri, plecând de la faptul cã este bine sã aibã ostrategie de dezvoltare localã ºi apoi multe alte docu-mente tehnice care îl fãceau sã se simtã foarte ancoratîn realitate. La sfârºit a spus... „E complicat!“ E adevãrat,însã acesta este drumul pe care am ales cã îl vom urma.Cred cã entuziasmul ºi pledoaria pentru Europa înseam-nã în primul rând sã fim sinceri cu noi înºine, sãrecunoaºtem ceea ce nu facem bine ºi sã avem putereade a ne vedea aºa cum suntem ºi sã sperãm cã vomreuºi sã fim mai buni. Deci, dacã tot vorbim despre a fieuropeni, haideþi întâi sã vedem ce înseamnã acestlucru, dacã tot vorbim noi sau primarii noºtri despre dez-voltare durabilã, haideþi sã fim responsabili ºi sã nu dis-trugem ceea ce mai avem bun, fãcând proiecte pentrumâine sau poimâine.

Aida Catanã

Drumul cãtre Strasbourgtrece prin Parlamentul RomânieiEuroobservatorii de astãzi sunteuroparlamentarii de mâine.Parlamentul European le modificã automat statutul, pânã la organizarea în Româniaa primelor alegeri pentrudesemnarea trimiºilor noºtri înforul european.

Ioana Speteanu

Cei 35 de parlamentari români de-semnaþi ca observatori pe lângã Par-lamentul European vor intra în pâine,dupã 1 ianuarie 2007, ca parlamen-tari europeni. Mandatul lor în nouapoziþie va fi valabil pânã la organi-zarea alegerilor naþionale pentrunominalizarea, prin vot popular, a ce-lor ce ne vor reprezenta în legisla-tivul european. Schimbarea de statut modificã ºiresponsabilitãþile celor 35 de parla-mentari români ºi complicã temporartraiul Camerelor reunite ale Par-lamentului României. Din „navetiºti“,

parlamentarii români devin „stabilipe post“. Cu alte cuvinte, dacã pânãacum intervenþiile, opiniile sau reco-mandãrile pe care le fãceau pe lân-gã comisiile de specialitate din Par-lamentul European erau „off the re-cord“, dupã 1 ianuarie 2007 cuvân-tul lor capãtã greutate. Pot influenþaefectiv deciziile legislativului euro-pean, pot iniþia acþiuni parlamentare.În ceea ce priveºte complicaþiile demoment apãrute în activitatea celordouã Camere ale Parlamentului Ro-mâniei, acestea se referã la incom-patibilitatea dintre statutul de parla-mentar naþional ºi cea de reprezen-tant al þãrii în Parlamentul European.Soluþia propusã de proiectul de modi-ficare a legii, depus la Biroul Perma-nent al Camerei Deputaþilor, prevedeeliminarea temporarã a incompatibili-tãþii dintre cele douã funcþii. Mecanis-mul realizãrii acestei armonizãri petermen scurt este urmãtorul: între da-ta aderãrii ºi data la care vor fi validaþiviitorii europarlamentari (cei aleºi prin

vot popular), euroobservatorii vor fiasimilaþi europarlamentarilor. Aceas-ta înseamnã cã ei nu vor fi luaþi în cal-cul la cvorumul legal necesar ºedin-þelor din Parlamentul României. Vor fiprivaþi de diurna de ºedinþã, dar vor

încasa drepturile bãneºti aferentestatutului de parlamentar român. Iniþiativa legislativã de modificare astatutului parlamentarilor autohtoniva fi adoptatã pânã cel târziu cãtresfârºitul lui ianuarie 2007.

Euroobservatorii care devin europarlamentari dupã 1 ianuarie 20071. Corlãþean Titus – deputat P.S.D.2. Creþu Gabriela – deputat P.S.D.3. Dumitrescu Cristian–Sorin – deputat P.S.D.4. Paºcu Ioan Mircea – deputat P.S.D.5. Podgorean Radu – deputat P.S.D.6. Sârbu Daciana Octavia – deputat P.S.D.7. Severin Adrian – deputat P.S.D.8. Mihalache Sorin Dan – deputat P.S.D.9. Athanasiu Alexandru – senator P.S.D.10. Creþu Corina – senator P.S.D.11. Dâncu Vasile – senator P.S.D.12. Þicãu Silvia Adriana – senator P.S.D.13. Bãrbuleþiu Tiberiu – deputat P.N.L.14. Coºea Dumitru Gheorghe Mircea – deputat P.N.L.15. Vãlean Adina Ioana – deputat P.N.L.16. Silaghi Ovidiu Ioan – deputat P.N.L.17. Mortun Ioan Alexandru – senator P.N.L.18. Anastase Roberta Alma – deputat P.D.19. Marinescu Marian–Jean – deputat P.D.20. Iacob Ridzi Monica Maria – deputat P.D.21. Cioroianu Adrian Mihai – senator Alianþa D.A. (P.N.L.)22. Petre Maria – senator Alianþa D.A. P.N.L. (P.D.)23. Popa Nicolae–Vlad – senator Alianþa D.A. (P.N.L.)24. Þîrle Radu – senator Alianþa D.A. (P.D.)25. Buruianã Aprodu Daniela – deputat P.R.M.26. Hogea Vlad Gabriel – deputat P.R.M.27. Popeangã Petre – deputat P.R.M.28. Duca Viorel Senior – senator P.R.M.29. Mihãescu Eugen – senator P.R.M.30. Kelemen Atilla Bela Ladislau – deputat U.D.M.R.31. Konya–Hamar Sandor – deputat U.D.M.R.32. Szabo Karoly Ferenc – senator U.D.M.R.33. Becºenescu Dumitru – deputat P.C.34. Ciornei Silvia – senator P.C.35. Ganþ Ovidiu Victor – deputat al minoritãþilor naþionale

Foto: Ana-Maria Popescu, concurs Hotnews.ro

Foto: EC/A.Zrno

Foto

: E

C/A

.Zrn

o



E u r o p a p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm ii ee .. rr oo

3finanþãriMANUALUL FONDURILOR DE FINANÞARE

ProgramulOperaþionalSectorial MediuAida Catanã

Prin alocarea fondurilor europene (fondurile structuraleºi de coeziune) în domeniul „mediu“ se urmãreºte asigu-rarea infrastructurii de bazã pentru apã, canalizare, ter-moficare, salubritate, ce reprezintã o condiþie esenþialãpentru atragerea de investitori strãini, ceea ce va con-tribui la dezvoltarea economicã a þãrii. Crearea de noi lo-curi de muncã este, de asemenea, avutã în vedere, þi-nând cont de faptul cã protecþia mediului este un sectoraflat în curs de dezvoltare în România.Obiectivul global al POS Mediu constã în îmbunãtãþireastandardelor de viaþã ale populaþiei ºi a standardelor demediu, vizând, în principal, respectarea obligaþiilor asu-mate în procesul de aderare la Uniunea Europeanã.În vederea îndeplinirii obiectivului global, strategia ge-neralã a Programului Operaþional Sectorial Mediu esteelaboratã astfel încât sã rãspundã urmãtoarelor trei di-recþii strategice principale: îmbunãtãþirea accesului lautilitãþile publice în România ºi sprijinirea condiþiilor dedezvoltare economicã în regiuni; îmbunãtãþirea protec-þiei mediului, ca o condiþie obligatorie în vederea dez-voltãrii durabile; întãrirea capacitãþii instituþionale ºi deguvernare, mai ales în regiunile mai puþin dezvoltate. Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:1. Îmbunãtãþirea accesului la infrastructura de apã, prin

furnizarea de servicii de distribuire a apei ºi de tratarea apei uzate, în conformitate cu practicile ºi politicileUE, în majoritatea zonelor urbane, pânã în 2015.

2. Ameliorarea calitãþii solului, prin îmbunãtãþirea servici-ilor de management al deºeurilor ºi prin reducereanumãrului de zone poluate istoric în cel puþin 30 dejudeþe, în conformitate cu practicile ºi politicile UE,pânã în 2015.

3. Reducerea impactului negativ asupra mediului,cauzat de vechile centrale de termoficare municipale,în cele mai poluate localitãþi, pânã în 2015.

4. Protecþia ºi îmbunãtãþirea biodiversitãþii ºi a patrimo-niului natural, prin sprijinirea managementului ariilorprotejate, inclusiv prin implementarea reþelei Natura2000.

5. Reducerea riscului generat de cãtre dezastrele natu-rale care afectezã populaþia, prin implementarea mã-surilor preventive în cele mai vulnerabile zone, pânãîn 2015.

În continuare, prezentãm o parte din tipurile de proiectece vor putea fi finanþate în cadrul primelor douã axe prio-ritare:

Axa prioritarã 1 – „Extinderea ºi modernizarea siste-melor de apã ºi apã uzatã“, respectiv: construcþia/mo-dernizarea surselor de apã astfel încat sã poatã fi folo-site pentru alimentarea cu apã a comunitãþilor; construc-þia/reabilitarea staþiilor de tratare a apei potabile; extin-derea reþelelor de distribuþie a apei potabile ºi a sisteme-lor de canalizare; contorizare, echipament de laborator,echipamente de detectare a pierderilor. Axa prioritarã 2 – „Dezvoltarea sistemelor de mana-gement integrat al deºeurilor ºi reabilitarea siturilor con-taminate“ va permite finanþarea proiectelor ce vizeazãdezvoltarea sistemelor integrate de management al de-ºeurilor ºi extinderea infrastructurii de management aldeºeurilor, precum ºi reabilitarea zonelor poluate istoric. Celelalte axe prioritare se referã la sitemele de termofi-care, protecþia naturii ºi prevenirea riscurilor naturale.Textul integral al documentului ce prezintã ProgramulOperaþional Sectorial Mediu îl puteþi gãsi la urmãtoareaadresã: http://www.mmediu.ro/integrare/comp1/POS_mediu_oct.pdf

Curs gratuit pentrufonduri structuraleOrganizaþiile publice, private sau neguvernamentalecare doresc sã acceseze fonduri europene postade-rare, precum ºi funcþionarii publici pot participa gratuitla cursul de formare „Proiectarea pentru dezvoltaresocialã“. Cei interesaþi trebuie sã depunã un dosar ºivor fi selectaþi pe baza acestuia ºi a interviului care vaavea loc în 14 ºi 15 decembrie. Informaþii suplimentarese pot obþine la Centrul Regional de Formare Continuãpentru Administraþia Publicã Localã Bucureºti.

Alocare finalã a fondurilorpentru 2007-2013Comisia Europeanã a publicat schema finalã privind alocãrilePoliticii UE de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Dintr-un total de aproape 350 de miliarde de euro destinaþi celor27 de state pentru urmãtorii ºapte ani, Polonia primeºte cea maiconsistentã parte, însumând 67 de miliarde de euro. UrmeazãSpania, cu 35 de miliarde, Italia, care primeºte 28 de miliardeeuro, Republica Cehã ºi Germania, cu 26 miliarde fiecare,Ungaria - 25 de miliarde ºi Portugalia ºi Grecia având alocateaproximativ 20 de miliarde de euro fiecare.

Foto: Laura Mihãeº, concurs HotNews

Infuzie de finanþãri în industria alimentarã

Unul dintre proiectele de succesrealizate cu fonduri SAPARDaparþine unui om de afaceribrãilean: este fabrica depreparate din carne de laªendreni.

Gabriela Popa

Conform informaþiilor oferite de be-neficiarul de fonduri, omul de afaceriGheorghe Caruz, fabrica este am-plasatã pe locul fostului Combinatde Industrie Alimentarã din zonã,amplasament care a fost agreat deUniunea Europeanã ºi SUA pentru aproduce ºi exporta preparatele dincarne. Fostul combinat a intrat în fa-liment timp de 10 ani ºi apoi a fostcumpãrat de grupul de firme apar-þinând aceluiaºi întreprinzãtor, în2004.

Fabrica se întinde pe o suprafaþã de27 ha, are o capacitate de producþiede 120 tone/zi ºi produce preparatedin carne dintre care 2 tone suntpreparate crud-uscate.Pentru realizarea acestei investiþii,omul de afaceri a apelat la fondurileSAPARD (2 milioane euro) dar ºi labanii proprii (6 milioane euro). Firmadispune de cele mai noi tehnologiidin domeniu, graþie creditelor obþi-nute prin programul SAPARD, liniilede producþie fiind proiectate dupãcele mai noi standarde europene.„Pânã sã obþin banii de la SAPARDa durat circa un an de zile, am luat oparte, urmeazã acum ºi cea de-adoua. Chiar dacã procedura a fostgreoaie ºi am avut de pregãtit multedocumente, a meritat deoarece eravorba de o sumã mare de bani“,spune Caruz.

Important de precizat este faptul cãtoate utilajele au fost achiziþionatede la doi producãtori mondiali demarcã. Deºi fabrica funcþioneazã decâteva luni, producãtorul brãilean areuºit recent la târgurile internaþio-nale sã obþinã douã medalii de aurcu douã dintre preparatele sale. „ªila Târgul Indagra am avut succes cupreparatele noastre crud-uscate.Dupã degustare am primit solicitãride livrare în Italia, Spania ºi Anglia“.Noi suntem un producãtor importantpe piaþa internã, cu legãturi comer-ciale în toate judeþele þãrii”, a pre-cizat omul de afaceri.În aceastã firmã lucreazã 220 deangajaþi dar pe viitor numãrul aces-

ta va creºte pânã la 1000, patronuldorind sã-ºi extindã afacerea. Deasemenea, din dotare nu lipsesccele 26 de maºini echipate cu lãzifrigorifice pentru ca produsele dis-tribuite sã ajungã proaspete în ma-gazine.Toate preparatele din carne (peste200 de sortimente) sunt naturale, nuconþin E-uri sau aditivi alimentari.Iniþiativa reprezintã un succes maiales cã, sã nu uitãm, odatã cu inte-grarea foarte mulþi producãtori voravea de suferit deoarece nu au utila-je performante agreate de UniuneaEuropeanã ºi vor fi nevoiþi fie sã sealinieze la aceste standarde, fie sãdisparã definitiv de pe piaþã.

Din Italia, la o fermã de porci în Coarnele CapreiMihai Popescu ºi-a calculat ºansele de areuºi în Italia, unde a muncit 8 ani de zile,ºI s-a hotãrît sã investeascã în România. Eldeþine în comuna ieºeanã Coarnele Capreiuna din cele mai moderne ferme de porcidin nord- estul þãrii

Oana Burghelea

Comuna ieºeanã Coarnele Caprei intrã cu dreptulîn Uniunea Europeanã. Un tânãr român, MihaiPopescu, s-a întors tocmai din Italia, unde a lucrat8 ani de zile în construcþii, pentru a valorifica po-tenþialul agricol al uneia din cele mai modeste re-giuni din România. A început din 2001 cumpãrândteren agricol ºI, cu ajutorul fondurilor europene, areuºit sã cumpere utilaje pentru a planta soia,porumb ºi grâu. Marea satisfacþie a venit însã anulacesta, Mihai Popescu fiind pe punctul de a fina-liza la sfîrºitul lunii noiembire, cu ajutorul progra-mului „Fermierul“, o fermã de porci în nord-estul României. „Cea mai modernizatã chiar ºi din þarã“, a întãrit Nicolae Ivanciu, purtãtor decuvînt la Direcþia Sanitar Veterinarã Iaºi. Fermaare 3 hale în care se cresc câte 1.000 capete deporci ºi lucreazã numai cu porci de 25-30 de kg

furnizaþi de o societate din Roman, pe care îivinde atunci când animalele ajung la 90-110 dekg. Mihai Popescu nu este îngrijorat de pestaporcinã, care a determinat Uniunea Europeanã sãne impunã restricþii pe piaþa europeanã la co-merþul cu carne. La fermã, fiecare din cei 5 anga-jaþi este obligat sã facã duº ºi sã-ºi schimbe abso-lut toate obiectele de îmbrãcãminte, inclusiv celeintime, înainte ºi dupã ce pãrãseºte ferma. În plus,angajaþii au renunþat sã creascã porci în gospo-dãrii, iar ferma are un management al dejecþiilortip lagunã.

„Strãinii nu vin sã investeascãla noi de proºti“De altfel, optimismul lui Mihai Popescu este de-bordant, faþã de scepticismul ºI îngrijorarea cebântuie de obicei investitorii din Moldova. El de-clarã cã nu a întîmpinat dificultãþi prea mari atuncicând ºi-a pus afacerea pe picioare, iar banii euro-peni au venit la timp. El îi sfãtuieºte pe toþi româniicare sunt plecaþi în strãinãtate sã se întoarcã ºi sãinvesteascã în România. „Strãinii nu vin sã inves-teascã la noi de proºti“, declarã Mihai Popescu.De altfel, el este convins cã ce a reuºit în þarã, nuputea sã reuºeascã în Italia, oricât s-ar fi strãduit.

În ce priveºte viitorul, Mihai Popescu îl vede cumult optimism, îngrijorându-se doar de faptul cãodatã cu aderarea, preþul la carnea de porc vascãdea.

Fermele de animale, producãtoriiºi procesatorii de carne se gãsescîn topul celor care au primit

finanþare în ultimii ani prin pro-gramele europene ºi naþionale.Douã proiecte, din douã zone

diferite ale þãrii, au beneficiat defonduri nerambursabile pentruinvestiþii ºi dezvoltare.

Preparate din carne pe bani SAPARD

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


afaceri de ti(m)p nouINFORMAÞII PENTRU ÎNTREPRINZÃTORI

Cum sã te întorci în România la un loc bine plãtitÎntr-o serie de domenii, precum construcþiile sau tehno-logia informaþiei, companiile româneºti au probleme dince în ce mai mari în a gãsi personal care sã le satisfacãexigenþele ºi care sã nu li se parã foarte scump, dincauza plecãrilor masive în strãinãtate. Într-o încercarede a-i atrage pe românii tentaþi de mirajul Vestului, gu-vernul ia mãsuri pentru a îi informa pe românii plecaþi de-spre oportunitãþile de muncã de acasã. Primul-ministru aanunþat în luna noiembrie constituirea unui comitet delucru interministerial pentru stabilirea unei strategii deinformare a românilor care lucreazã în afara graniþelordespre schimbãrile din ultimii ani în ceea ce priveºte sa-larizarea ºi condiþiile de angajare din România. Comite-tul de lucru este format din reprezentanþi ai MinisteruluiAfacerilor Externe, ai Ministerului Muncii, Solidaritãþii So-ciale ºi Familiei, ai Ministerului Transporturilor, Construc-þiilor ºi Turismului. La ora actualã, în România, „înregis-trãm o penurie de forþã de muncã în anumite domenii, cuprecãdere în domeniul construcþiilor. Acesta este unuldintre motivele pentru care anumite lucrãri publice întâr-zie“, a declarat premierul Tariceanu. Un loc de muncãbine plãtit în România i-ar putea tenta în special pe ro-mânii care au plecat sã munceasã în strãinãtate rupân-du-se de familiile rãmase acasã.

Necesitate de informare pentrufemeile de afaceridin RomâniaÎn mediul de afaceri românesc, 36% din întreprinderilenou create aparþin femeilor, în timp ce în Europa de Vestdoar 26% dintre firmele noi sunt create de femei. Agen-þia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Coope-raþie a iniþiat un al doilea program destinat pregãtirii ºidezvoltãrii culturii antreprenoriale a femeilor implicate întoate domeniile de activitate, inclusiv a celor din mediulrural. Un studiu realizat pe un eºantion de 1.009 firme aarãtat cã numãrul angajaþilor femei este sensibil mai re-dus în întreprinderile mici sau mijlocii, faþã de microîntre-prinderi, procentul angajaþilor femei scãzând invers pro-porþional cu mãrimea firmei.

Nou proiect desusþinere a internaþionalizãriifirmelor mici

Newsletterul „Enterprise Europe“ anunþã prima întâlnirea unui grup de experþi implicaþi într-un nou proiect al Co-misiei Europene dedicat micilor întreprinzãtori. Scopulproiectului este analizarea ºi luarea de decizii privindstrategii de bunã practicã pentru susþinerea internaþio-nalizãrii IMM-urilor. Proiectul este de aºteptat sã se în-cheie în 2008 cu publicarea unei broºuri. Grupul va fur-niza recomandãri pentru adoptarea unor politici publicecare sã sprijine în mod real eforturile de creºtere a IMM-urilor pe plan extern.

Reforma industrieizahãruluiMariann Fischer Boel, Comisarul European pentru Agri-culturã ºi Dezvoltare Ruralã a fãcut din nou apel cãtreminiºtrii de resort din statele membre ºi cãtre mediul pri-vat sã accelereze reforma industriei zahãrului. Un ele-ment cheie în acest proces care a intrat în vigoare la 1iulie a fost iniþierea unui fond de restructurare finanþat deproducãtorii de zahãr pentru a asista producãtorii în rea-lizarea reformei. Obiectivul este eliminarea unei supra-producþii de peste ºase milioane de tone la finalul uneiperioade de patru ani. În primul an de aplicare, reformaa reuºit sã reducã producþia cu 1,5 milioane tone. În pre-zent, pentru perioada 2007-2008, declaraþiile aratã cãnumai 700.000 de tone vor fi eliminate, mult sub nece-sarul dorit de autoritãþi.

Sucul de fructede pãdure, o afacere de viitorSã te apuci de o afacere nueste, totuºi, atât de greu, maiales dacã ai curaj. Chiar dacãlocuieºti într-un sat ºi nu ai preamulte resurse pentru a leinvesti într-o activitate genera-toare de venit, multã tenacitateºi obþinerea unei finanþãri pot însemna aproape sigurcheia succesului. Astfel s-aîntâmplat ºi cu mai mulþilocuitori ai unui sat din judeþulGorj care au avut ideea de avalorifica în mod eficient pro-dusele locale. Un grup de sãteniai localitãþii gorjene Gornoviþa,situatã în apropiere de Tismana,au vrut sã iasã din sãrãcie, ºi-auluat inima în dinþi ºi s-au apucatde afaceri. Au reuºit sã obþinã ofinanþare de 28.800 de dolaride la Fondul Român deDezvoltare Socialã ºi au pus pepicioare un atelier pentru con-servarea ºi prepararea fructelorde pãdure.

O idee care iniþial nufusese luatã în seamãTotul a pornit de la vizita unui turistbucureºtean venit la Tismana ºicare a ajuns ºi în satul Gornoviþa.Oprindu-se întâmplãtor la poartaunor localnici pentru a cere un paharcu apã, turistul a fost poftit în casã ºiservit cu sirop de zmeurã. Încântatde licoarea pe care o consumase,cetãþeanul a fost invitat sã bea ºi unsirop de afine, dar sã guste ºi dul-ceaþa de fragi pe care o fãcuse pri-ceputa gospodinã. Mai în glumã,mai în serios, turistul respectiv aspus cã pentru a bea aºa ceva laBucureºti ar fi fost nevoit sã cheltu-iascã ceva bani. În plus, nici nu ar fifost sigur cã produsele achiziþionatede la magazin ar fi fost ecologice ºifãrã conservanþi... Peste câþiva ani,un grup de iniþiativã, condus de Ma-riana Jerca, acea gospodinã carerealizase renumitul sirop de fructede pãdure ce potolise setea turistu-lui, a pus bazele unei afaceri ºi a de-monstrat cã fructele de pãdure pot fivalorificate cu succes.

Au aflat de unde potlua bani Cu toate cã au avut iniþiativa de aconstrui un atelier pentru conser-varea ºi prepararea fructelor depãdure, sãtenii nu deþineau sufici-enþi bani pentru a pune pe roate afa-cerea. Au aflat de la televizor despreexistenþa Fondului Român de Dez-voltare Socialã (FRDS) ºi s-au docu-mentat de pe internet ºi de la Consi-liul Judeþean Gorj despre paºii pecare trebuie sã îi facã pentru a obþi-ne o finanþare. Constantin Jerca,unul dintre iniþiatorii afacerii cu fructede pãdure, a spus cã cel mai greu afost sã se asigure contribuþia localãla finanþare, cerutã prin regulile im-puse de Fondul Român de Dezvol-tare Socialã, astfel încât proiectul sãdevinã eligibil: „S-a constituit ungrup de iniþiativã format din 15 per-soane. Conducerea a fost asiguratãde un comitet de conducere al cãruipreºedinte a fost desemnatã Maria-na Jerca, soþia mea. Dupã semna-rea contractului, în cursul anului tre-cut, grupul s-a transformat în socie-tate agricolã. În momentul de faþã,

proiectul este în faza de finalizare,adicã de asigurare a contribuþiei lo-cale. Ne este destul de greu pentrucã noi ne-am asumat sã amenajãmspaþiul la standardele cerute. Deºiera vorba de o contribuþie de 60 demilioane de lei, a trebuit sã cheltuimo jumãtate de miliard, întrucât nuluasem în calcul ºi intrarea în Uniu-nea Europeanã, unde se cer condiþiistricte de igienã pentru produselealimentare“, a declarat ConstantinJerca, profesor la ºcoala din locali-tate.

Grajd transformat în bucãtãrie de lux Deºi pare greu de crezut, spaþiul încare a fost amenajatã o bucãtãriespaþioasã unde se vor prelucra fruc-tele de pãdure este fostul grajd alanimalelor, precum ºi o magazie.Toate au fost transformate pestenoapte, proprietarii plãnuind ca dinprimãvarã sã lucreze „la foc conti-nuu“ ºi sã asigure preluarea fructe-lor de pãdure ºi a castanelor de lalocalnicii ce vor fi implicaþi în proiect:„Vor exista ºi douã-trei locuri demuncã, dar sperãm sã ne extindemºi sã fie cât mai multe. Noi trebuie sãºcolarizãm ºi personalul care va

deservi atelierul. Pentru a face acestlucru am semnat un protocol cu Ofi-ciul Judeþean de Consultanþã Agri-colã. Momentan am reuºit sã achizi-þionãm aparatura de procesare,mixere, un aparat de presat. Avemgata ºi camera frigorificã ºi lucrãm ºila spaþiul de depozitare. Le-am ex-plicat consãtenilor cã vor avea posi-bilitatea de a câºtiga bani din fructe-le de pãdure pe care le vor aduce lanoi“, a mai afirmat iniþiatorul proiec-tului, care este sigur cã îºi va extin-de afacerea, mai ales cã are dejacomenzi de la pensiuni din zonãpentru piure de castane, sucuri, gemºi dulceaþã.

Au ºi ei pensiune În aceeaºi curte în care se aflã ate-lierul pentru conservarea ºi prepa-rarea fructelor de pãdure se gãseºteºi o pensiune. Aceasta aparþine fa-miliei Jerca ºi a fost construitã în re-gie proprie, în 10 ani. Iniþial locuinþãde familie, casa a fost extinsã de laun an la altul, în funcþie de posibili-tãþile financiare ale proprietarilor.Acum are cinci camere cu douã pa-turi fiecare, unde pot fi cazaþi turiºti.Pe lângã turiºtii români, la pensi-unea de familie din Gornoviþa auvenit ºi amatori de turism rural dinFranþa, Germania ºi Japonia. O par-te din produsele ce sunt deja prepa-rate de gospodina casei ºi vor firealizate în cantitãþi mai mari la ate-lier vor fi oferite, spre consum, lapropria pensiune a familiei Jerca.

Ce este FRDS?Fondul Român de Dezvoltare Socia-lã finanþeazã, cu bani primiþi de laBanca Mondialã, proiecte derulatela nivelul comunitãþilor, acordând în

mod direct fonduri care sunt gestio-nate local de membrii acestora (per-soane sãrace ºi vulnerabile). Mem-brii comunitãþilor sãrace au posibili-tatea de a se implica activ în dezvol-tarea comunitãþilor din care facparte. FRDS a primit 3.740 cereri de finan-þare, fiind aprobate în vederea fi-nanþãrii 1.085 de proiecte, dupã cumurmeazã: � 734 de proiecte de micã

infrastructurã;� 194 de proiecte de activitãþi

generatoare de venit;� 141 de proiecte de servicii

sociale comunitare;� 16 proiecte de continuare.Pânã în prezent au fost alocate 53de milioane de dolari, numãrul bene-ficiarilor FRDS ridicându-se la peste480.000 de persoane.

Text ºi foto: Eugen MÃRUÞÃ,Gazeta de Sud

Materia primã,asiguratã În ceea ce priveºte materia primã,aceasta se gãseºte din belºug înpãdurile din zonã. Pe lângã fragi,afine, mure, coacãze sau zmeurã,în partea locului existã o cunos-cutã pãdure de castani, ale cãrorfructe pot fi astfel valorificate chiarîn Gornoviþa, la atelierul din sat.„Le-am explicat consãtenilor cãvor avea posibilitatea de a câºtigabani din fructele de pãdure pecare le vor aduce la noi“ adeclarat Constantin Jerca, iniþiator proiect.

Foto: EC/D.Vekic

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5locatar în piaþa muncii

Meºteºugarii în prag de aderareDeºi dupã 1990 majoritateasocietãþilor cooperativemeºteºugãreºti s-au menþinutactive ºi productive, transformãrile din toate sectoarele economice, în pregãtirile pentru UE, s-au resimþit ºi în activitateameºteºugarilor. Cu eforturifinanciare, programe de dezvoltare ºi gruparea în asociaþii, meºteºugarii românisperã sã fie prosperi ºi sã seimpunã pe piaþa Uniunii.

Camelia Moga

„Aderarea României la UniuneaEuropeanã va însemna pentrusocietãþile cooperative meºteºu-gãreºti un moment de cotiturã,generat de competiþia directã, peaceeaºi piaþã intracomunitarã, cuproduse ºi servicii similare“, susþi-ne Teodor Drãgan, preºedinteleUniunii Naþionale a CooperaþieiMeºteºugãreºti. În prezent, activi-tãþile cooperaþiei meºteºugãreºtise desfãºoarã în aproape toatecentrele urbane ale þãrii, acope-rind întreaga sferã economicã.Dupã reorganizarea în baza Legiinr. 1/2005 privind organizarea ºi

funcþionarea cooperaþiei, existã824 societãþi cooperative meºte-ºugãreºti, dintre care doar 565 auconsimþit asocierea la UCECOM.Multe dintre acestea, în specialexportatorii curenþi, deþin deja unnivel de experienþã ºi de dotaretehnologicã ce le va permiteadaptarea mai uºoarã la noilecondiþii impuse de aderarea Ro-mâniei la UE. În sistemul coope-ratist meºteºugãresc de producþieexistã suficiente resurse materi-ale ºi umane care pot fi puse învaloare, spune Teodor Drãgan, ºicel mai bun sprijin din partea sta-tului, în aceste sens, ar fi asigura-rea unui tratament egal cu celaplicat celorlalþi agenþi economici.Asta implicã facilitarea accesuluidirect la fondurile structurale ºiprotejarea principalilor producã-tori de articole de artã popularã ºiartizanat, dar ºi susþinerea poten-þialilor exportatori de a intra, cuºanse reale, în rândul exportato-rilor curenþi. În acest moment,meºteºugarii români se îndeletni-cesc cu: producþia de bunuri in-dustriale ºi de larg consum pentrubeneficiari interni ºi externi: con-fecþii textile ºi din piele, mobilier,artã popularã ºi artizanat, produ-

se din sticlã ºi ceramicã, produsemetalice etc., ºi prestãri de serviciipentru populaþie ºi terþi: igienãpersonalã ºi esteticã umanã, re-paraþii aparaturã electrocasnicã ºialte bunuri de folosinþã îndelunga-tã, întreþinere ºi reparaþii auto,cercetare-proiectare etc. La aces-tea se adaugã activitãþile de coo-perare economicã ºi schimburilede specialiºti. În ceea ce priveºtecomerþul exterior, societãþile coo-perative producãtoare au realizat

un volum anual de circa 75 milioa-ne de euro, în 25 de þãri de pe 3continente, printre care: Germa-nia, Italia, Franþa, Marea Britanie,Belgia, Olanda, Austria ºi SUA.De asemenea, cooperaþia meºte-ºugãreascã este implicatã ºi înactivitãþi de formare profesionalãla nivel universitar – UniversitateaArtifex, cu 2.600 studenþi, ºi pre-universitar – Fundaþia Spiru Haret– 12 grupuri ºcolare de arte ºi me-serii, cu 6.000 de elevi. Coopera-

þiile meºteºugãreºti mai activeazãîn servicii bancare, prin Bancapentru Micã Industrie ºi Liberã Ini-þiativã – Mindbank S.A., undeUCECOM deþine, împreunã cusocietãþile cooperative asociate,25% din capitalul social, serviciituristice ºi de tratament balnear,servicii de reclamã, publicitate ºiexpoziþionale, prin Publiter SCMºi activitãþi sportive, prin Liga Na-þional Sportivã – Voinþa, a coope-raþiei meºteºugãreºti.În ultimii ani, societãþile coopera-tive meºteºugãreºti au avut accesla programe de tipul SCOPE 1 ºiSCOPE 2, programe coordonatede Confederaþia Europeanã aCooperativelor de Producþie ºi deMuncã Asociatã (CECOP) ºi pro-gramul naþional pentru susþinereameºteºugurilor ºi artizanatuluiorganizat de Agenþia Naþionalãpentru Întreprinderi Mici ºi Mijlociiºi Cooperaþie (ANIMMC). Laacestea se adaugã experienþaparteneriatului româno-german îndomeniul meseriilor cu CameraMeºteºugarilor din Koblenz-Ger-mania, programele derulate cufundaþiile germane Inwent ºi Ro-bert Bosch – în domeniul pregãtiriiºi formãrii profesionale a tinerilor

ºi a adulþilor ºi programul IBD/GTZ – în domeniul promovãriieconomice ºi al ocupãrii forþei demuncã în România. Cu privire la legea cooperaþiei,„eforturile financiare necesarepentru reorganizare pe toate pa-lierele sistemului (modificãri destatute, reînregistrãri etc.) au fostsubstanþiale, iar actuala lege acooperaþiei, deºi nu reflectã întrutotul voinþa membrilor coopera-tori, a fost aplicatã cu stricteþe“,spune Teodor Drãgan. În plus, le-gea cooperaþiei nu acoperã pro-bleme specifice sectorului coope-raþiei meºteºugãreºti precum pro-blematica unitãþilor cu personal cuhandicap, a artei populare ºi mul-te altele. Printre problemele cucare se confruntã cooperaþiameºteºugãreascã, reprezentantulUCECOM aminteºte abuzurile dinpartea autoritãþilor locale, în cali-tate de administratori ai terenurilorpe care se aflã construcþiile apar-þinând cooperaþiei, deºi conformlegii, situaþia juridicã a terenuriloreste precis clarificatã. Însã, ceamai mare problemã rãmâne cea amigraþiei forþei de muncã, procescare destabilizeazã, în unele ca-zuri, activitãþile productive.

Þãranii care navigheazã pe Internetnu mai reprezintã un tablou utopic.Printr-un program guvernamentaldemarat deja, au fost instalate posturi telefonice ºi internet în câteva aºezãri rurale izolate, alteleaºteptând acum la rând.

Vlad Telibaºa

Telecentrul, pentru cã acesta este nume-le proiectului, este un spaþiu public (oîncãpere), în cadrul cãruia se furnizeazãaccesul la o reþea publicã de telefonie.Telecentrul este dotat cu cel puþin douãaparate telefonice, un fax ºi douã calcula-toare conectate la internet.Prin intermediul telecentrelor, populaþiadin mediul rural poate da ºi primi apelurilocale, naþionale ºi internaþionale, precum

ºi cãtre reþelele publice de telefonie mo-bilã, poate apela non-stop numãrul unicpentru apeluri de urgenþã (112) sau altenumere telefonice naþionale pentru anun-þarea urgenþelor, va avea acces la servi-ciul fax ºi acces la internet. Am fãcut o vizitã la Colacu, sat aflat ladoar 50 de kilometri de Bucureºti dar carepânã de curând era izolat de restul lumii,

cel puþin din punct de vedere al moda-litãþilor de comunicare.Chiar dacã aproprierea de Bucureºti arputea sã ducã cu gândul la un sat înstãrit,Colacu pare sã-ºi fi oprit evoluþia, oameniitrãind cu preponderenþã din agriculturã ºiprin ajutorul copiilor plecaþi la muncã înafara þãrii.Pe o uliþã prãfuitã, cu gãini ciugulind prinporþile caselor, locul fostei primãrii a de-venit astãzi centrul informatic al micii lo-calitãþi. În urma unui program al AutoritãþiiNaþionale de Reglementare în Comunica-þii (ANRC), unul din furnizorii de telefoniemobilã din România a instalat într-o cã-mãruþã modestã tot ce era necesar pen-tru ca þãranii sã poatã avea acces la infor-maþie ºi comunicare. Mai exact, douã cal-culatoare conectate la internet, un telefonºi un fax.

Operatoarea telecentrului povesteºte cãsãtenii s-au obiºnuit destul de repede cuavantajele tehnologiei.„Avem deja clienþi fideli. Sunt copii careau început sã vinã zilnic ºi sã intre peinternet. Cei mai în vârstã folosesc cupreponderenþã telefonul. Au copii plecaþila muncã în strãinãtate ºi de cele maimulte ori apeleazã la noi pentru a-i puteacontacta“, spune Daniela Dumitra, opera-toarea telecentrului.Pânã în acest moment, ANRC a organi-zat patru licitaþii pentru instalarea de tele-centre într-un numãr total de 208 localitã-þi. În prezent 86 de telecentre sunt funcþio-nale. ANRC estimeazã cã celelalte 122de telecentre vor fi funcþionale pânã lasfârºitul anului 2006.O iniþiativã similarã e desfãºuratã de Mi-nisterul Comunicaþiilor, scopul fiind crea-

rea a aproximativ 200 de Reþele Electro-nice ale Comunitãþilor Locale ceea ce vareprezenta informatizarea a aproximativ10% din mediul rural ºi mic urban dinRomânia.Proiectul contribuie la extinderea accesu-lui la tehnologiile de comunicaþii moderneºi la îmbunãtãþirea cunoºtinþelor de utili-zare a calculatorului pentru cetãþenii co-munitãþilor selectate. Se sperã cã astfelvor fi promovate ºi dezvoltate serviciile dee-government precum ºi cele de promo-vare a comerþului electronic.

Sãtenii se învaþã cu tehnologia

Fotografii: Vlad Telibaºa, euROpeanul

Foto: Lancranjan Ovidiu, concurs HotNews

Foto: Petroi Oana, concurs HotNews



6


cât primeºti dacã plãteºti

Dulcele Târgal Ieºilor numai este atâtde dulce în UEPuþini ºtiu cã Iaºiul era numit „Dulcele Târg“deoarece în acest oraº se organizau târguri dedulceþuri.

Oana Burghelea

Acum, odatã cu Uniunea Europeanã, Iaºiul poate pierdeacest titlu, din simplu motiv cã nici un ieºean nu s-a gân-dit sã înregistreze ca produs tradiþional vreo dulceaþã dinregiune, nici mãcar o peltea. Nici la alte produse judeþulIaºi nu stã mai bine, având pânã în prezent foarte puþinemãrci tradiþionale înregistrate. Este vorba, pânã acum,de ºapte produse lactate, însã nici acestea nu pot fi vân-

dute în Uniunea Europeanã, nu numai din cauza inter-dicþiilor impuse de curând, dar ºi pentru cã nu sunt fabri-cate din lapte conform criteriilor de la Bruxelles. Concret,produsele tradiþionale ieºene sunt caºcavalul „Cuza“ îm-pletit, caºcavalul „Vatra Paºcanilor“, caºcavalul ªipote,laptele bãtut ªipote, brânza de vaci ªipote, caºcavalulde Probota ºi brânza telemea de Probota.

Majoritatea produselor tradiþionaleieºene aºteaptã sã fie înregistrate

Ieºenii nu s-au gândit sã punã logo-ul UE ºi altor ali-mente tradiþionale, ºi nici mãcar nu au fost luate pânãacum în calcul toate produsele lactate regionale precumurda, brânza de burduf sau caºul, ca sã nu mai vorbimde alt gen de produse precum murãturile. Totuºi, Hara-ga Florica, ºef al Serviciului de Implementãri Politici Agri-cole din Direcþia de Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(DADR) Iaºi, a declarat cã se lucreazã momentan la în-registrarea cozonacului moldovenesc, a plãcintelor poa-le în brâu, a plãcintelor cu varzã, bostan ºi spanac ºi acolacilor moldoveneºti, a caltaboºilor, tobei, cãrnii demici, ciolanului afumat, slãninei afumate ºi cârnaþilor afu-maþi, a viºinatei ºi chiar a mãlaiului.

BRAND ROMÂNESC LA EXPORT

În ciuda zvonurilor conformcãrora ajutoarele de stat vordispãrea complet dupã momentul aderãrii la UniuneaEuropeanã, Guvernul a aprobatun memorandum propus deMinisterul Finanþelor, prin carese reglementeazã politicaRomâniei în acest domeniu în urmãtorii cinci ani.

Cristian Pantazi

Astfel, firmele care creeazã locuri demuncã în domeniul dezvoltãrii regio-nale vor beneficia de ajutoarele destat ºi dupã 2007, în cadrul uneiadintre cele patru scheme de finan-þare propuse de Executiv. ConformMinisterului Finanþelor, aceste sche-me de ajutor de stat au ca scop crearea unui cadru legislativ care sãsusþinã mediul de afaceri din Româ-nia ºi sã încurajeze realizarea deinvestiþii. Care este finalitatea? Re-ducerea discrepanþelor atât întreregiunile din România, cât ºi întreRomânia ºi alte state europene.Cele patru scheme propuse de Mi-nisterul Finanþelor ºi adoptate deGuvern în octombrie vor aduce o fi-nanþare totalã de aproximativ trei mi-liarde de euro în perioada 2007-2011, de aceste ajutoare de statputând beneficia în jur de 5.500 defirme, dintre care 5.000 doar încadrul celei de-a treia scheme.Iatã care sunt caracteristicile fiecã-reia dintre cele patru scheme ºi caresunt firmele eligibile pentru acor-darea de ajutoare de stat.

Schema I – Investiþii îndezvoltarea regionalã1.125 de milioane de euro. Atât vaacorda Guvernul prin aceastã sche-mã în perioada 2007-2011, ceea ceînseamnã un buget anual de aproxi-mativ 225 de milioane de euro. Deaceste fonduri vor beneficia 125 defirme pe toatã perioada derulãrii,adicã 25 de firme anual.Conform Memorandumului propusde Ministerul Finanþelor, ajutoarelede stat vor fi acordate pentru firmelecare îndeplinesc una dintre urmãtoa-rele condiþii: a) realizeazã investiþii cuo valoare care depãºeºte echivalen-tul în lei a un milion de euro; b) creea-zã cel puþin 50 de noi locuri de muncãîntr-o zonã în care rata ºomajului

este mai mare decât media naþionalãcalculatã pe ultimele 12 luni.Investiþiile eligibile sunt în orice sec-tor de activitate, cu câteva excepþiiclare: pescuit, industria carboniferã,siderurgie, transport, construcþii denave maritime, fibre sintetice. De laplata acestor ajutoare de stat suntexceptate firmele aflate în urmã-toarele douã situaþii: a) sunt consi-derate „firme în dificultate“; b) suntfirme împotriva cãrora a fost emisã odecizie de recuperare a unui ajutorde stat, dacã aceastã decizie derecuperare nu a fost deja executatã.

Schema II – 180 demilioane de euro anualCea de-a doua schemã privind aju-toarele de stat se referã la firmelecare îndeplinesc urmãtoarele douãcondiþii:1. Realizeazã investiþii cu o valoarecare depãºeºte echivalentul a 50milioane euro într-una din regiunileNord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia ºiSud Vest-Oltenia, ºi 100 milioane deeuro într-una din regiunile Vest,Centru, Nord-Vest ºi Bucureºti-Ilfov;2. Investiþia iniþialã creeazã cel puþin100 de noi locuri de muncã într-o zo-nã în care rata ºomajului este maimare decât media naþionalã calcu-latã pe ultimele 12 luni.Pentru aceastã schemã de finanþa-re, ajutoarele de stat se ridicã, anu-al, la echivalentul în lei al sumei de

180 de milioane de euro, timp decinci ani (2007-2011). Guvernul esti-meazã cã numãrul mediu anual alfirmelor care vor beneficia de acesttip de ajutoare de stat este de 24.

Schema III – Ajutoare de minimisDe ajutoarele de stat prevãzute înSchema III vor putea beneficia toatefirmele care nu au mai primit, pe operioadã de trei ani fiscali, ajutoarece depãºesc plafonul de 200.000euro. De asemenea, sunt exceptatede la plata ajutoarelor de stat firmeledin urmãtoarele domenii de activitate:� sectorul transporturilor rutiere;� activitãþile legate de produse din

pescuit ºi acvaculturã;� activitãþile legate de producþia pri-

marã a produselor agricole;� sectorul carbonifer;� sectorul siderurgic.Nu primesc ajutoare nici firmele carebeneficiazã deja de ajutoare de stat:� pentru export, care privesc aju-

toarele legate de cantitatea expor-tatã, de organizarea reþelei de dis-tribuþie sau privind alte cheltuielicurente legate de activitatea deexport;

� care favorizeazã utilizarea pro-duselor naþionale în detrimentulproduselor de import.

Bugetul total al acestei scheme deajutor este un miliard de euro, banice vor fi împãrþiþi în mod egal pe pe-

rioada celor cinci ani (2007-2011).Conform calculelor Ministerului deFinanþe, numãrul estimativ al agenþi-lor economici care vor beneficia deajutor de minimis este 5.000, pe în-treaga duratã a proiectului.

Schema IV – pentru IMM-uriBeneficiarii celei de-a patra schemede acordare a ajutoarelor de statsunt IMM-urile care efectueazã in-vestiþii în imobilizãri corporale ºi ne-corporale, în achiziþionarea unorservicii de consultanþã ºi a altor ser-vicii ºi activitãþi.De la acordarea acestor ajutoare destat sunt exceptate IMM-urile caredesfãºoarã activitãþi în sectorul mi-neritului, siderurgiei, producþiei defibre sintetice, transporturilor ºi alconstrucþiilor navale ºi pescuitului.De asemenea, sunt exceptate ºi aju-toarele legate de activitãþile de ex-port, ajutoarele de stat care favori-zeazã utilizarea produselor naþionaleîn detrimentul produselor din import.Ajutoarele acordate prin aceastãschemã se vor întinde doar pe durataunui an (1 ianuarie 2007-31 decem-brie 2007), iar nivelul maxim al aju-torului de stat acordat fiecãrui benefi-ciar nu poate depãºi 1 milion de euro.Bugetul alocat este de 250 milioaneeuro, ceea ce înseamnã cã de aces-te ajutoare vor putea beneficia circa250 de întreprinderi mici ºi mijlocii.

Ajutoarele de stat:trei miliarde de euro,dupã aderare

Intrarea pe piaþa Uniunii Europene areprezentat, pentru þãrile din centrul ºiestul Europei, una dintre marile provocãriale aderãrii la Uniunea Europeanã. Teamade concurenþã ºi standardele extrem destricte impuse de UE pentru accesul laexport pe piaþa comunã au determinatcrearea unei adevãrate psihoze în rândulexportatorilor din Cehia, Ungaria, Poloniaetc., care s-au temut cã deschidereagraniþelor le va ruina afacerile. Cei doi anitrecuþi de la aderare au demonstrat cãtemerile nu aveau o bazã realã.

Vlad Telibaºa

Conform statisticilor furnizate de autoritãþilenaþionale din aceste þãri, precum ºi de Eurostat,valoarea exporturilor realizate de Cehia ºi Poloniacãtre þãrile din UE a crescut, dar mai importantãeste schimbarea structurii acestora. Astfel, în ul-timii doi ani a crescut ponderea la export a pro-

duselor cu valoare adãugatã mare, în detrimentulmateriilor prime.Aceeaºi psihozã legatã de o eventualã cãdere a ex-porturilor dupã aderare s-a instalat ºi în cercurile deafaceri din România. Cu prilejul unui simpozion des-fãºurat în luna octombrie, reprezentanþii exportato-rilor au avertizat cã industria româneascã nu esteîncã pregãtitã pentru a face faþã exigenþelor pieþeieuropene. Contactaþi de „euROpeanul“, repre-zentanþii ANEIR (Asociaþia Naþionalã a Exportatorilorºi Importatorilor din România) nu au putut sã ofere oevaluare a impactului real al aderãrii asupra activi-tãþilor de export. „Pânã la 1 ianuarie 2007 nu putemspune nimic. Abia apoi vom vedea ce se întâmplã“,ne-a spus Mihai Ionescu, preºedintele ANEIR.ªi totuºi existã exportatori pentru care aderarea în-seamnã mai ales oportunitãþi. Vlad Popescu estepatronul unei mici firme care produce haine ºi acce-sorii vestimentare. ªi-a angajat încã din 2002 unconsultant care i-a „tradus“ ce înseamnã aderareaºi firma produce, încã de atunci, doar în conformi-tate cu standardele europene. „Nu avem nici o le-

gãturã cu lohn-ul. Noi producem ºi stofa, ºi hainele,ºi apoi le vindem unui distribuitor cu care avemcontract ferm. Aderarea va însemna pentru mineun singur lucru: un preþ mai bun pentru distribuitorulcu care am contract. Nu am nicio emoþie“.ªi statisticile din ultimele nouã luni, prezentate deInstitutul Naþional pentru Statisticã (INS), relevãfaptul cã exportatorii români au învãþat ceva dinexperienþa colegilor din þãrile care au aderat la UEîn urmã cu doi ani. Astfel, potrivit INS, exporturilerealizate pânã la 30 septembrie 2006 au fost de19 miliarde de euro, cu 16% mai mult faþã de pri-mele nouã luni ale anului 2005.Îmbucurãtoare este ºi schimbarea strategiei ex-portatorilor: pentru prima datã în ultimii 16 ani,România exportã mai multe produse cu valoareadãugatã mare, în detrimentul materiilor primesau al confecþiilor realizate în sistem lohn. Astfel,exporturile de maºini ºi dispozitive mecanice,aparate ºi echipamente electrice ºi electronice audevansat exporturile de articole de îmbrãcãminteºi materii textile.

Cea mai mare provocare pentru exportatori

Caºcaval ªipote

Lapte bãtut ªipote

Brânzã de vaci ªipote

Caºcaval Cuza




7cât primeºti dacã plãteºti

Comisarul European pentruPolitici Concurenþiale, NeelieKroes, explicã semnificaþiareglementãrilor din domeniu,rolul ajutoarelor de stat ºiunde se va situa România pepiaþa unicã. Toate acestea,într-un interviu acordat luiGabriel Giurgiu, editor colaborator „euROpeanul“.

euROpeanul: Vedeþi schimbãri în România?

Neelie Kroes: Uriaºe schimbãri.Puteþi fi mândri de ceea ce aþirealizat.

euROpeanul: Ce este uneuropean pentru dumneavoastrã în primulrând: un contribuabil, uncetãþean sau un consumator?

Neelie Kroes: Un cetãþean, înprimul rând un cetãþean. Cred cãputem fi mândri sã avem atât demulþi membri ai Europei. Mai multde 450 de milioane de oamenisunt europeni. Vom avea ºi maimulþi, odatã cu intrarea în Uniu-nea Europeanã a României ºiBulgariei. În câþiva ani, vom fi maimult de 500 de milioane de cetã-þeni. Acest lucru conteazã cu ade-vãrat.

euROpeanul: Aveþi un loc demuncã interesant. Orice plan,strategie sau decizie a dumneavoastrã sau a echipeidvs. afecteazã direct viaþa azeci de mii, a sute de mii saua milioane de oameni.

Neelie Kroes: Da, în sens pozi-tiv. Acest post are mare însemnã-tate pentru consumator, pentruslujbe ºi pentru lumea afacerilor.Pânã la urmã, concurenþa loialãpe o piaþã înseamnã un preþ mai

mic pe care consumatorii îl plã-tesc pentru un produs sau niºteservicii.

euROpeanul: Cât de departese poate merge în sensularmonizãrii europene?

Neelie Kroes: Cred cã trebuiesã luaþi în considerare cã procesulde lãrgire de la 15 la 25 de mem-bri ºi în curând 27 s-a fãcut într-operioadã relativ scurtã. În acestcontext, implementarea unui ase-menea proces cere timp. Suntemconºtienþi cã trebuie sã explicãmºi sã comunicãm cu toþi aceºticetãþeni europeni. În Franþa ºi înþara mea, suntem relativ aproapede referendumuri, cum de altfelsunt ºi alte þãri. Cred cã trebuie sãcomunicãm cu oamenii ºi sã lespunem despre ce este vorba. Deaceea, sunt bucuroasã cã amavut posibilitatea sã discut câtevasubiecte aici, în þara dumnea-voastrã. Luând în calcul cã piaþainternã este foarte importantãpentru economie ºi cã, în Româ-nia, aceasta nu atinge 100% cri-teriile noastre, mai avem de lucruaici.

euROpeanul: Deosebiriledintre sistemele de sãnãtatesau cele de taxe care trebuieplãtite de germani, francezisau englezi pot genera probleme delicate, diferenþeconcurenþiale pe piaþainternã. Cât de adânc poatepãtrunde armonizarea,crearea unei pieþe într-adevãrcompetiþionale în Europa?

Neelie Kroes: Concurenþa nelo-ialã apare atunci când eu plãtesctaxe mai mari sau mai mici decâtconcurentul meu, altundeva înaltã þarã. Este extrem de impor-

tant sã explicãm oamenilor de cestabilim politici în domeniul con-curenþei. Responsabilitatea mea este sãverific ca într-o þarã sã nu existesituaþii de concurenþã neloialã. Nuvorbesc, în acest moment, desprediferenþe de impozitare, vorbescdespre faptul ca, într-o þarã, ocompanie sã nu facã o înþelegerecu alta, încercând sã creeze uncartel pentru a ridica preþurile,ceea ce i-ar pune într-o situaþieproastã pe ceilalþi concurenþi ºi peconsumatori. Aceºtia s-ar con-frunta cu un cartel care i-ar obligasã plãteascã mai mult. Alt caz ar ficel al ajutoarelor de stat. Pânã laurmã, ajutoarele de stat sunt totbanii contribuabililor. În esenþã,ajutoarele de stat nu sunt permiseprin Tratat, dar sunt excepþii încare acestea sunt permise, pentruscurte perioade de timp, pentru asusþine o companie sau organiza-þie cu importanþã mare pentrucomunitate.Acest ajutor nu se acordã dacã nueste serios doveditã motivaþiaacestuia, dacã nu este drept faþãde alte companii, dacã nu esteneapãrat necesar sã hrãnim oraþã moartã. Mie nu-mi place sãhrãnesc o raþã moartã. Trebuie sãînþelegem cã ajutorul de stat însine este un lucru nefiresc ºi estepermis numai provizoriu pentru asusþine competiþia ºi o economiesãnãtoasã.

euROpeanul: Ceea ce arputea fi o provocare, de-adreptul culturalã, în uneleþãri.

Neelie Kroes: Aceasta este, înmod sigur, o altã chestiune sensi-bilã. Noi supraveghem ajutoarelede stat ºi, în curând, vom elabora

un nou document care sã le rede-fineascã. Sperãm ca aceastãnouã definiþie sã fie acceptatã deceilalþi colegi. Suntem conºtienþide problemele specifice ale noilorstate membre. De aceea, noi vãpromitem vouã, tuturor noilormembri, cã vã vom sprijini, vãvom da posibilitatea de a vã întãrieconomiile ºi de a oferi cetãþenilor

condiþii mai bune de viaþã. Cutoate astea, nu poþi acorda aju-toare de stat în orice condiþii ºi sãspui „dã-i drumul mai departe“ iarnoi sã ne facem cã nu observãm.Nu poþi ajuta o economie sã fiemai sãnãtoasã în acest fel. Defapt, în spatele acestor ajutoare,sunt interese mai puþin onorabile.

euROpeanul: Cineva spuneacã se iau ajutoarele de la morcovi ºi se dau pentru staþiispaþiale. Sau e prea simplã,prea jurnalisticã aceastã abordare?

Neelie Kroes: Avem nevoieconstantã de produsele agricole,

oricum, aºa cã în anumite circum-stanþe aceste produse trebuiesubvenþionate.

euROpeanul: Chiar aºa? De ce?

Neelie Kroes: În unele cazuri,da. Dar acum discutãm pe termenlung ºi cred cã trebuie sã fim con-ºtienþi cã o mare parte a cetãþe-nilor europeni sunt competitivi înagriculturã, în creºterea animale-lor sau în alte sectoare, iar ajuto-rul pentru aceºtia se poate dovedio cheltuialã responsabilã din baniicontribuabililor.

euROpeanul: Am dori sãabordãm altã temã de discuþie: energia. S-au iscatoarece discuþii în România cuprivire la privatizarea acesteia. Pânã la urmã sectorul energetic reprezintãun monopol natural.

Neelie Kroes: Aº face douãremarci la ceea ce spuneþi. Primaar fi cã trebuie sã luãm în conside-rare cã þara dumneavoastrã, cadealtfel ºi statele vecine, este,cumva, mai în urmã în privinþa li-beralizãrii. Am un mare respectpentru est-europeni. Aþi refuzat sãmai staþi în vechiul sistem, iaracum aveþi posibilitatea de a vãexprima liber, de a gândi ºi acþio-na liber. Aþi avut curajul de a vãrupe de trecut. Noi, cei din vest,am admirat curajul dumneavoas-trã ºi am fost profund impresio-naþi. Pentru noi, a fost ocazia de areconsidera cheltuielile pentruînarmare, pe care acum putem sãle reducem. Când cineva mã în-treabã astãzi de ce trebuie sã fim25 ºi, în viitorul apropiat, 27 demembri, eu întotdeauna le rãs-pund cã acei oameni din est au

avut curajul de a se separa devechiul lor sistem ºi de a alege li-bertatea. Noi am fãcut acest pasimediat dupã cel de-al doilea rãz-boi mondial, dumneavoastrã aþimai avut de suferit încã o bunãbucatã de timp. Aceasta este situ-aþia. Noi, practic, vã datorãm unsprijin, o dozã de ajutor. Am fostimpresionatã de discuþiile avutecu primul ministru, cu ministrul definanþe ºi cu ministrul economiei.Toþi s-au dovedit a fi în favoareasistemului privat ºi încearcã sãprivatizeze acele activitãþi care nutrebuie neapãrat sã fie monopolde stat, aºa cum era în vechiulsistem. Eu cred cu tãrie în liberainiþiativã ºi în libera competiþie, iaraceasta înseamnã cã acele activi-tãþi deþinute de stat, de guvernpânã acum, trebuie sã rãmânãpublice numai dacã este neapãratnecesar. Aici este ºi o micã neîn-þelegere. În þara mea, Olanda,când se utilizeazã cuvântul priva-tizare, nu înseamnã cã oricinepoate face ce vrea. Deloc. Sepoate lua o iniþiativã, dar în cadrulunui sistem, trebuie impuse niºtereglementãri de care toþi sã þinãseama. Dacã nu stabilim niºte re-guli ºi nu le respectãm, pe o piaþãliberã suntem pierduþi. Aºa cã tre-buie sã identificãm care dintre ac-tivitãþi trebuie patronate de guvernºi care nu. Personal, sprijin guver-nul dumneavoastrã care ia ase-menea decizii, dar trebuie sãavem grijã ca acest lucru sã sefacã corect, iar aceste activitãþi sãnu ajungã la cei care nu respectãregulile pieþei.

Interviu de Gabriel Giurgiu

Traducere si adaptare: Roxana Dica ºi Grigore Virsta

Neelie Kroes:

„Concurenþa

loialã pe o

piaþã înseamnã

un preþ mai

mic pentru

consumator“

Neelie Kroes:

„Concurenþa

loialã pe o

piaþã înseamnã

un preþ mai

mic pentru

consumator“

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


generaþia wireless

Acþiune, studiu intens ºiiniþiativã. Acesta este mesajulunor reprezentanþi aiComisiei Europene, prezenþila Bucureºti, pentru generaþiatânãrã din România. Dacã în numerele precedenteale euROpeanului mai mulþitineri români, consilierieuropeni sau studenþi, ºi-au exprimat aºteptãrile cuprivire la UE, de aceastã datãprezentãm ºi mesajul unordemnitari europeni care sã-i ajute în alegerea oportunitãþilor, dupã aderare,ºi sã ia cele mai bune deciziipentru o carierã de succes.

Camelia Moga

Când vorbim despre Uniunea Eu-ropeanã, de obicei avem tendinþasã prezentãm o imagine frumoa-

sã ºi cu multe oportunitãþi intere-sante. Dar nu trebuie pierdute dinvedere câteva lucruri concrete,spune Stergios Varvaroussis, re-prezentant al Comisiei Europene,Directoratul General pentru Extin-dere. Competiþia în UE este foartestrânsã ºi va fi o luptã pentru fie-care tânãr. Dupã 1 ianuarie 2007,tinerii din România vor avea maimulte oportunitãþi pentru studiisau pentru gãsirea unui serviciuîntr-o companie din Bruxelles,Londra sau Paris. „Dar asta impli-cã faptul cã vei concura nu doarcu cei mai buni români; va fi ocompetiþie cu campionii europeniºi asta reprezintã, deopotrivã, ooportunitate ºi o mare provocare.Va fi mult mai dificil“. Stergios Var-varoussis susþine, totodatã, cãeste absolut necesar ca tinerii sãfie puºi în temã cu toate aspecteleacestor realitãþi. „Nu trebuie sã în-

þeleagã doar cã acum vor fi opor-tunitãþi în jur, iar ei pot sta liniºtiþiacasã ºi oportunitãþile vin singurecãtre ei“. Reuºita va fi asiguratãdoar printr-o atitudine activã ºiexemplul tinerilor din noile statemembre o confirmã. „Am vãzut ti-neri din noile state membre înBruxelles care încercau sã intre încompanii mari ºi care erau foartebuni ºi activi în colegiile europe-ne, dar se strãduiesc mult pentruasta ºi luptã pentru ceea ce îºi do-resc“. De aceea, ºi pentru tineriiromâni cel mai important mesaj allui Varvaroussis este sã nu fie pa-sivi ºi sã lupte pentru noile oportu-nitãþi din viaþa lor. „Oportunitãþile pentru ei vor fi mul-te, iar competiþia va fi la fel de ma-re ºi trebuie sã facã un efort pemãsurã“. Va fi necesar ca tineriisã-ºi împingã standardele cât maisus. „În experienþa mea de pânã

acum am vãzut cã noile generaþiisunt foarte entuziaste ºi mereu înprima linie. Tinerii au energie sãfacã toate aceste lucruri ºi trebuiesã fie conºtienþi cã toate acesteoportunitãþi pe care le oferã UEnecesitã sã lupte pentru ele ºi nusã adopte o atitudine pasivã“.Uniunea creeazã oportunitãþi darºi provocãri, iar tinerii au ºanseegale în atingerea scopurilor. In-tegrarea în UE presupune o com-petiþie puternicã, cu un grad deselecþie foarte ridicat, iar cei careabandoneazã lupta vor fi elimi-naþi. ªi în aceastã situaþie funcþio-neazã criteriul selecþiei naturale,considerã Varvaroussis. Cei caresunt foarte motivaþi vor continua,iar ceilalþi vor ceda. În ceea ce pri-veºte studiile, este important sã-þi completezi experienþa ºi înafara þãrii de origine. Întotdeaunacei care au în CV menþionate ºi

studii realizate în alte state mem-bre vor avea un avantaj. „Chiardacã eºti eminent, dacã nu aipãrãsit niciodatã România, lucrulacesta îºi va spune cuvântul“. Pe lângã numeroasele programepe care Uniunea Europeanã lepune la dispoziþia tinerilor (Eras-mus, Leonardo da Vinci etc.),dupã aderarea României la UE,cea mai bunã strategie a tânãruluiromân pentru o carierã de succeseste învãþarea limbilor strãine,considerã Jacopo Lombardi, re-prezentant al Comisiei Europene,Directoratul General pentru Co-municare. „Pentru Comisia Euro-peanã tinerii sunt prin definiþiemultiplicatorii mesajelor informa-þionale cãtre întreaga Europã. ªiasta pentru cã au mai mulþi pri-eteni ºi mai mult timp la dispoziþiedecât adulþii“. Reprezentanþe dincele 25 de state membre anga-

jeazã tinerii în principalele activitãþice presupun: seminarii, campaniide informare cu privire la mediulînconjurãtor, transporturi, schim-bãri climaterice sau ajutor umani-tar. Tinerii sunt deopotrivã un grupþintã ºi un canal de comunicare aprioritãþilor, susþine Lombardi. De asemenea, William Martin, dela Comisia Europeanã, Directo-ratul General pentru Comunicare,considerã cã tinerii din Româniavor avea parte de un viitor promi-þãtor, dar numai cu condiþia unuistudiu intens ºi învãþarea limbilorstrãine, prin mobilitate, tehnolo-gie de ultimã orã ºi prin valorifi-carea tuturor oportunitãþilor pecare le oferã noua Europã. „Nustaþi acasã ºi aºteptaþi sã sepetreacã ceva fãrã ca voi sã aveþivreo iniþiativã. Fiþi pregãtiþi sãmunciþi intens ºi sã gândiþi la felde intens“.

Recent, la solicitarea ºi cu finanþarede la British Council, un grup despecialiºti de la Universitatea Babeº-Bolyai a efectuat un amplu studiusociologic în legãturã cu percepþiastudenþilor din Cluj despre UniuneaEuropeanã (UE) ºi aderarea Româ-niei la acest organism internaþional.

Oliver Kiss

Grupul de cercetãtori, condus de SergiuMiºcoiu (responsabil proiect) ºi Valér Ve-res (coordonator ºtiinþific), a analizat rãs-punsurile date de 600 studenþi de la Fa-cultatea de Studii Europene, Sociologie ºiAsistenþã Socialã referitoare la cunoºtin-þele ºi percepþia despre UE. Tinerilor le-au fost testate, de asemenea, cunoº-tinþele despre instituþiile Uniunii. Rezulta-tele studiului au fost publicate în supli-mentul pentru studenþi Campus al cotidi-anului regional de limbã maghiarã Sza-badság din Cluj.

Rezultatele sunt ºi mai relevante datoritãfaptului cã 20 la sutã din cei chestionaþisunt studenþi maghiari, care având con-tact permanent cu instituþii, firme ºi per-soane din Ungaria, þarã care a devenitmembrã în 2004, ar putea avea o per-cepþie diferitã despre aceste chestiuni.Analiza rezultatelor studiului relevã faptulcã marea majoritate a studenþilor este înfavoarea integrãrii României în UniuneaEuropeanã: douã treimi afirmã cã acestaeste un lucru pozitiv, iar aproape 25 lasutã sunt indeciºi. Mai degrabã este rele-vantã afirmaþia la întrebarea dacã ei con-siderã cã aderarea va avea un efect pozi-tiv asupra României: mai mult de 85 lasutã au rãspuns afirmativ. Acest procen-taj relevã încã o datã faptul cã ºi tinerii,împreunã cu restul populaþiei, aºteaptãatât o ameliorare a standardului de viaþã,cât ºi mai multe posibilitãþi de a cãlãtori ºide a munci temporar sau definitiv într-unadin þãrile Uniunii. Dar sunt ºi unii care auo anumitã temere referitor la aderare:

conform acestui studiu aproape 15 la sutãau rãspuns cã aderarea nu va aveaefectele scontate. Ei se tem, în principal,de creºterea preþurilor ºi necompetitivi-tatea sistemului educaþional românescfaþã de cel din þãrile UE.Se prefigureazã, însã, un contrast: ei nuîmbrãþiºeazã cu entuziasm aºa-numitulsistem Bologna, care a fost implementat înurmã cu mai mulþi ani: doar 36% cred cãalinierea ºi în domeniul învãþãmântului lastandardele europene este beneficã. Son-dajul de opinie relevã cã 38 la sutã dintrestudenþii chestionaþi au o pãrere mixtã, iar20% au o pãrere rea ºi foarte rea despresistemul de la Bologna. Circa 5 la sutã purºi simplu nu ºtiu despre ce este vorba...Sigur, în mod firesc, pentru studenþi prin-cipala chestiune care le vine în mintecând vorbim despre UE nu este Consti-tuþia, instituþiile europene sau politica mo-netarã, ci cãlãtoriile, distracþia, munca se-zonierã ºi posibilitãþile de a studia în UE.Acestea sunt ºi noþiunile care sunt asoci-

ate Uniunii Europene. Urmãtoarele pelistã sunt democraþia, diversitatea cultu-ralã, moneda euro, pacea pe continent ºistabilitatea socialã. Din fericire sunt puþinicei sceptici faþã de UE, cei care cred cãaderarea României la UE le va afectaidentitatea culturalã, va contribui la creº-terea criminalitãþii, a birocraþiei.Este de menþionat ºi faptul cã 80 la sutãdin cei chestionaþi ar participa la un refe-rendum în legãturã cu aderarea Româ-niei ºi ar vota pozitiv.Universitatea Maghiarã din Transilvania –Sapientia nu a efectuat un astfel de studiu,dar am fost curioºi sã aflãm ce cred stu-denþii care învaþã la aceastã instituþie deînvãþãmânt superior. Pantilimon RichárdÁrpád, student în anul I la nou-înfiinþataFacultate de Studii Europene crede cãSistemul de la Bologna este benefic pentruînvãþãmântul superior din România întru-cât astfel ne aliniem la standardele UE.„Prin adoptarea acestui sistem ne este maiuºor sã studiem într-una din þãrile Uniunii.

Ce cred despre UE? Aceastã structurãfaciliteazã cooperarea economicã dintrestatele membre, ceea ce are ca efect creº-terea nivelului de trai. Desigur, sunt ºi efec-te secundare, vor apãrea unele dificultãþi.Dupã pãrerea mea în momentul pregãtiriipentru aderare nu au fost luate în consi-derare problemele cu care s-au confruntatþãrile care au devenit membre în 2004. Dinaceastã cauzã România nu este pregãtitãîntru totul.“Pe de altã parte, Petruska Imola Ágnes,studentã la aceeaºi facultate crede cãstructura UE nu este încã bine închegatã,iar accentul este preponderent pe intere-sele economice ºi financiare. „UE estebeneficã mai ales pentru firmele multi-naþionale ºi economiile unor state mem-bre. În multe cazuri, atât întreprinzãtoriimici ºi mijlocii, cât ºi oamenii simpli nu sunttrataþi în mod corespunzãtor“, afirmã stu-denta, care este de pãrere cã pe termenscurt ne va fi mai greu; pe termen lung însãaderarea la UE ne va fi favorabilã.

Cum sã-þi construieºti o carierã europeanã

Libertatea de miºcare în UE, esenþialã pentru studenþii clujeni

Foto: europa.eu




9þãran cu cod IBAN

OBLIGAÞIILE FERMIERILOR

Unul dintre miturile careprinde rãdãcini tot mai adânciîn România acum în prag deaderare are în prim-planterenurile forestiere. Pãdurile,mai exact, ºi preþul cu careacestea vor fi vândute dupã 1 ianuarie 2007. Mitul vest-europenilor care vordescãleca în hoarde pentru a cumpãra pãdurile româneºtila preþurile incredibile a pãtruns ca o psihozã în mintea românilor.

Bogdan Asaftei

Cei care propagã acest euromitnu þin cont de o serie de factori ex-trem de importanþi. O parte dinaceºti factori se referã la legislaþiaforestierã, iar alþii þin efectiv deanumite procese economice. Mi-tul are urmãtoarea formulare:dupã 1 ianuarie 2007 strãinii vorveni în România ºi vor cumpãrapãduri pe care sunt dispuºi sã plã-

teascã preþuri exorbitante. Occi-dentalii vor oferi sume uriaºe pen-tru a intra în posesia materiei pri-me lemnoase din þara noastrã. Iartoate acestea se vor petrece înanul de graþie 2007. Baza acesteijudecãþi este volumul mare al fon-dului forestier care va fi retrocedatvechilor proprietari. Cuplat cu ba-nii europenilor ºi, iatã, avem o po-veste colectivã de succes. HaiRomânia! Totuºi, lucrurile nu stauchiar aºa. Cei care emit astfel dejudecãþi nu iau în considerare saunu cunosc bine condiþiile de ex-ploatare a pãdurilor. Dar haideþisã analizãm mai detaliat fiecareaspect în parte.

Despre preþul corectSuprafaþa totalã a fondului foresti-er naþional este de aproximativ6,4 milioane de hectare. Dinaceasta, peste 2,5 milioane dehectare au ajuns deja la vechiiproprietari, iar alte douã milioaneurmeazã sã fie retrocedate. Întotal, statul va rãmâne cu 2 milioa-ne de hectare, iar restul la propri-etari persoane fizice ºi juridice. Înmod cert, pe termen mediu ºi lungeste mai profitabil sã pãstrezi pã-durea decât sã o vinzi. Ideea vân-zãrii rapide ºi pe o sumã frumu-ºicã se va izbi de multe opreliºti. În primul rând, pãdurile ce vorajunge la mulþi dintre noii proprie-tari au suprafeþe destul de mici,de câteva zeci de hectare sau

chiar mai puþin. Iar pentru ca o ex-ploatare forestierã sã fie rentabilãeste necesar ca suprafaþa sã fiecât mai întinsã, de sute sau mii de

hectare. O firmã nu o sã-ºi aducãutilajele doar pentru o suprafaþãde 7-8 hectare. Nu e profitabil. Înacest caz, o idee bunã ar fi ca te-renurile sã fie comasate prin aso-cierea proprietarilor de pãduri. In-vestitorii strãini vor aºtepta întâicomasarea suprafeþelor pentru aveni ºi cumpãra. Ceea ce va mailua câþiva ani. Apoi, la vânzare voravea prioritate pãdurile aºezate înzone intravilane, pentru cã suntmai apropiate de rutele de trans-port sau pentru cã se poate con-strui pe ele în cazul defriºãrii. Dar

ºi pentru a construi pe aceste su-prafeþe existã o mulþime de re-stricþii. În al treilea rând, existã unplan de exploatare care diminuea-

zã parþial atractivitatea unei pã-duri. Nu poþi tãia cât vrei. Iarãºiimportantã este vechimea pãdurii,dacã are 90-100 de ani are ºansesã fie exploatatã, altfel ºanselescad. Acestea sunt doar câteva motivecare nãruiesc ipoteza îmbogãþiriipeste noapte a proprietarilor depãduri. Sã nu fim înþeleºi greºit.Pãdurile reprezintã o valoare, darnu cea estimatã ºi aºteptatã demajoritatea proprietarilor. ªi ea nuva putea fi valorificatã într-un timpchiar aºa de scurt. De altfel, Re-gia Naþionalã a Pãdurilor (Romsil-va) cumpãra pãduri pe care ofe-rea maxim 80 de milioane de leivechi pe hectar, potrivit lui IoanSbera, preºedintele AsociaþieiForestierilor din România. Maxim80 de milioane, dar cele mai mul-te preþuri erau de 30-40 de milioa-ne de lei vechi.

Ce este de mirare e cã în viziuneaviitorilor proprietari invazia cum-pãrãtorilor din vest este iminentã.Aceºtia se vor bate efectiv pe pã-durile noastre. Tocmai de aceea,proprietarii vor sã vândã acum ºila metru pãtrat. ªi nu mã refer lapãdurea din zona intravilanã. Pã-duri din creºtetul munþilor. În de-mersul meu în acest domeniu,punctul culminant l-a atins o doam-nã din Cluj-Napoca care mi-aspus cã vinde un hectar de pãdu-re de foioase cu douã miliarde ºijumãtate de lei vechi. Aproape osutã de mii de dolari. Drum fores-tier era la câteva sute de metri, iardespre alte facilitãþi nici vorbã.Motivaþia ei era simplã: cere atâtpentru cã vor veni strãinii ºi vor dabani mulþi pe pãduri. Clasic.

România, lemnarul Europei?Dar haideþi sã ne imaginãm ce s-ar putea întâmpla dacã cei maimulþi dintre noii proprietari ar vin-de imediat pãdurea. ªi dacã argãsi cumpãrãtori care sã oferepreþul cerut. Dacã cei care vândar cere în medie 10.000 de europe hectar ºi s-ar vinde 4 milioanede hectare ar însemna cã într-operioadã extrem de scurtã foartemulþi români ar obþine în total 40de miliarde de euro. Aproape ju-mãtate din PIB-ul României pen-tru 2007. Spre comparaþie, româ-nii care muncesc în strãinãtate autrimis anul trecut în þarã circa 3miliarde de euro. Dar sã revenim.Ce ar însemna aceastã sumãintratã în România foarte rapid ºila îndemâna unei pãrþi din popu-laþie? Foarte multe familii s-ar tre-zi peste noapte cu sume uriaºede bani, de ordinul zecilor sau su-telor de mii de euro. Acest fapt aravea efect direct asupra consu-mului ºi inflaþiei. Cãci noii îmbo-gãþiti ar cheltui mare parte dinsume pentru a-ºi achiziþiona di-verse bunuri.

La finalToate cele spuse ne duc cãtre osingurã concluzie. Este necesarca proprietarii de pãduri sã se in-formeze corect asupra condiþiilorde exploatare a zonelor forestie-re. Ca orice mit ºi acesta va aveaun destin cunoscut. Mitul auruluiverde va dispãrea în momentul încare anul 2007 nu va aduce hoar-da aºteptatã de cumpãrãtori depãduri. Ceea ce va fi dezamãgitorpentru mulþi.

El Dorado forestier sau mitul aurului verde

Foto: Andreea Narita, concurs HotNews

Foto: Mecu Mihai, concurs HotNews

Foto: Costescu Cristian, concurs HotNews

Foto: Gingut Giorgian-Ion, concurs HotNews

Respectarea cotelor de producþieCu un pachet legislativ care acoperãcea mai mare parte din legislaþiaUniunii Europene, Politica AgricolãComunã reglementeazã extrem destrict comportamentul de piaþã alproducãtorilor ºi procesatorilor dinstatele membre. Prin finalizareanegocierilor de aderare, România ºi-a asumat obligaþii precise în anu-mite sectoare agricole, traduse prinimpunerea cotelor de piaþã acordatepentru jucãtorii din piaþa internã.

Cristian Pantazi

Una dintre cele mai controversate cote afost cea acordatã pentru producþia de

lapte. Deºi România a obþinut o cotã anu-alã de producþie de aproximativ trei mi-lioane de tone, nu au fost deloc puþini ceicare au spus cã se putea obþine mai mult.Campania de înscriere a producãtorilorpentru obþinerea cotei individuale, înche-iatã în octombrie, a demonstrat cã fermie-rii s-au înscris în aceastã limitã.Pentru cereale, România a obþinut o su-prafaþã de bazã eligibilã pentru subvenþiide 7 milioane de hectare. Astfel, fermieriiromâni vor obþine subvenþii din fondurilecomunitare pentru terenurile cultivate cucereale ce se înscriu în aceastã supra-faþã.ªi pentru producþia de zahãr ºi izoglucozãs-a obþinut o cotã care trebuie atinsã pen-

tru ca fermierii români sã poatã beneficiaîn continuare de subvenþii comunitare.Astfel, România are alocatã o cotã de438.800 de tone de zahãr (obþinut atât dinsfeclã, cât ºi din prelucrarea trestiei), careacoperã necesarul intern de consum.Obþinerea acestor cote în negocierile deaderare nu înseamnã doar beneficii pen-tru fermieri. Pentru ca România sã pri-meascã sumele alocate fiecãrui sectoragricol an de an, este absolut necesar caaceste cote aprobate de Uniunea Euro-peanã sã fie atinse de producãtorii ºi pro-cesatorii interni. În cazul în care acest lu-cru nu se realizeazã, România va fi pena-lizatã cu diferenþele de producþie, ceea ceînseamnã, automat, scãderea finanþãrii. Foto: europa.eu

10 Black Black 10

10 Black Black 10


euro-cetãþeanul ESCU10Caracteristici ale þãrilor UE

Emil Neacºu

Austria� potrivit unui raport privind competitivitatea, Austria

este pe locul 2 în acest domeniu, în lume, înainteaSUA ºi Japoniei. Între 1994 ºi 2004, productivitatea înAustria a crescut cu 52%, mai mult decât SUA (30%)sau Japonia (38%).

Belgia � are cea mai mare densitate de ºosele ºi cea mai mare

densitate de cãi ferate din lume. Bruxelles este pelocul 2 în lume, dupã Washington, la capitolul concen-trare a misiunilor diplomatice (159 de ambasade).Potrivit unui raport al ONU, din 2005, Belgia era pelocul 9 în topul statelor în care se trãieºte bine, cu unloc înaintea SUA.

Cipru � insulã divizatã între greci ºi turci, din 1974, Cipru a

intrat teritorial în UE la 1 mai 2004, însã politicile ºilegile Uniunii Europene nu se aplicã în zonele contro-late de turci. În ultimii 20 de ani, economia Ciprului s-aorientat de la agriculturã la servicii. Sectorul serviciilor,inclusiv turismul, contribuie cu 76% la Produsul InternBrut ºi angajeazã 72% din forþa de muncã.

Cehia � este pe locul doi în lume la stimularea investiþiilor ºi pe

locul 3 la investiþii în sectorul telecomunicaþiilor. Cehiaare cel mai mare numãr de turiºti pe cap de locuitordin UE, capitala Praga fiind cel mai vizitat oraº. Deasemenea, Cehia este prima în lume la consumul debere pe cap de locuitor.

Danemarca � are cea mai micã ratã a ºomajului din statele UE, iar

aproape 50% din PIB provine din comerþul extern.Danemarca este lider mondial în eficienþa energeticãºi conservarea acesteia. Energia eolianã reprezintã20% din totalul energiei în Danemarca.

Estonia � a fost prima þarã care a adoptat cota unicã de impozi-

tare. Estonia este „poreclitã“ ºi E-stonia, asta pentrucã sunt foarte multe reþele de internet. Serviciul Skypeprin care milioane de oameni pot vorbi gratuit la tele-fon prin intermediul internetului a fost dezvoltat deestoni.

Finlanda � este consideratã cea mai competitivã economie din

lume, potrivit datelor Forumului Economic Mondial.De asemenea, este cea mai puþin coruptã þarã, ºi astade câþiva ani buni. Potrivit Freedom House, Finlandaeste numãrul 1 în lume în privinþa libertãþii presei.

Franþa � este cea mai vizitatã þarã din lume. Compania

francezã Arainespace este lider mondial în lansareasateliþilor în spaþiul extraterestru, printre clienþii sãinumãrându-se ºi NASA.

Germania � este cea mai mare economie a Europei ºi este lider

mondial în exporturi (10% din exporturile mondialeprovin din Germania).

(continuare în numãrul viitor)

În fiecare numãr, euROpeanul încearcã sã expliceanumiþi termeni din jargonul european.

Piaþa Comunã, Piaþa Internã ºi Piaþa Unicã Conceptul de „Piaþã Internã“ desemneazã un spaþiu fãrãfrontiere interne, în care libera circulaþie a bunurilor, per-soanelor, seviciilor ºi capitalurilor este asiguratã în confor-mitate cu prevederile Tratatelor Uniunii Europene. Noþiu-nea de „Piaþã Internã“ este relativ nouã, termenul folositpânã în 1985 fiind acela de „Piaþã Comunã“, pe careCurtea de Justiþie a Comunitãþilor Europene o definea ast-fel în 1982: „Piaþa Comunã urmãreºte eliminarea tuturorbarierelor în calea schimburilor comunitare, în vedereafuzionãrii pieþelor naþionale într-o piaþã unicã ale cãreicondiþii sã se apropie de cele ale unei Pieþe Interne“. Înplan concret, termenii „Piaþa Internã“ ºi „Piaþa Unicã“ suntfolosiþi pentru a desemna acelaºi lucru – o piaþã de dimen-siunea Uniunii Europene, guvernatã de reguli unice sta-bilite la nivel comunitar ºi caracterizatã de existenþa celor„patru libertãþi“: libera circulaþie a bunurilor, persoanelor,serviciilor ºi capitalurilor – în timp ce „Piaþa Comunã“reprezintã o fazã premergãtoare Pieþei Interne, în careregulile ce o guvernau nu erau încã suficient armonizate,de aceea acolo unde nu existau norme comune se aplicãprincipiul recunoaºterii reciproce a prevederilor naþionale.

Spaþiul Economic European (SEE) Spaþiul Economic European reprezintã un cadru de coo-perare economicã între statele membre UE ºi cele aleAELS (EFTA). SEE are ca obiectiv extinderea acþiuniicelor „patru libertãþi“ comunitare (libera circulaþie a bunu-rilor, serviciilor, persoanelor ºi capitalurilor) la þãrileAELS (în prezent, în numãr de patru: Norvegia, Islanda,Elveþia ºi Liechtenstein), în vederea asigurãrii accesuluiacestora la Piaþa Internã a UE. Pe 1 mai 2004 a intrat învigoare ºi acordul de extindere a SEE, negociat de noilemembre cu statele UE, dar ºi cu cele AELS. Româniaeste în plin proces de negociere a aderãrii la SEE.

EURO-DICÞIONAR

(urmare din numãrul 4)

O senzaþie interesantã o trãieºti cu prilejulalegerilor locale din Belgia, cele mairecente derulându-se pe 8 octombrie 2006,când, aºa cum este normal, ca cetãþean aloraºului respectiv, eºti invitat sã îi alegi pecei care conduc comunitatea respectivã. ªi, în plus, votul este obligatoriu în Belgia...

Dan Luca, (EurActiv.com, Bruxelles)

Ne vom întreba probabil ce va aduce nou adera-rea României la Uniunea Europeanã? Mulþi sun-tem tentaþi sã credem cã, având în vedere cãlimba românã este limbã oficialã a UE, vom puteainteracþiona cu autoritãþile din Bruxelles în limbaromânã. Sã nu ne facem iluzii, locul unde trãimeste Belgia, iar autoritãþile belgiene ne vor ascultadacã vorbim franceza sau, eventual, olandeza.Normal în incinta Bruxelles-ului european lucrurilese schimbã, aici limba englezã face legea, dar eºtiliber sã interacþionezi în germanã, italianã, spanio-lã sau chiar românã dacã te poþi face înþeles.

Surprinde, dar români integraþi în Bruxelles-ul eu-ropean au fost chiar ºi înainte de revoluþia din de-cembrie 1989. Unii lucreazã pentru presa euro-peanã (European Voice, BBC, Deutsche Welle,EurActiv sau Radio France) sau presa româ-neascã (TVR, Radio Romania Actualitãþi), alþii înfirmele de consultanþã pe probleme europene sauîn secretariatele generale ale federaþiilor europe-ne prezente în Bruxelles. Încã din 2003 o partedintre aceºti români care lucreazã în afacerileeuropene s-au grupat în Clubul „România-UE“Bruxelles. Ei îºi propun sã contribuie la eforturilede integrare a României în UE, dorindu-se un ele-ment de opinie obiectiv ºi independent în ceea cepriveºte relaþiile dintre România ºi UE.Doar în ultimele 12 luni numãrul de români dinBruxelles-ul european s-a dublat: au apãrut 35 deobservatori români în Parlamentul European;fiecare partid politic din România are un birouadministrativ în Parlamantul European; ConsiliileJudeþene din România au un birou în inimaBruxelles-ului; Camera de Comerþ ºi Industrie aRomâniei are ºi ea un birou la Bruxelles; din

primãvara lui 2006 avem ºi Oficiul Român pentruªtiinþã ºi Tehnologie pe lângã Uniunea Europea-nã. Acestea sunt doar entitãþile foarte vizibile. Pelângã acestea existã o mare de consultanþi ro-mâni, tineri, care activeazã în secretariatele euro-pene sectoriale sau în birourile de afaceri eu-ropene ale multinaþionalelor. Se estimeazã cã marea masã de specialiºti ro-mâni va sosi însã dupã 1 ianuarie 2007, cândaderarea României la UE va crea numeroaseposturi în administraþia europeanã ºi implicit însectorul privat.

Viaþa în Bruxelles

Þãrile baltice -integrarea cumoºtenire sovieticãDe la Uniunea Sovieticã la Uniu-nea Europeanã ºi NATO în doar13 ani, aºa s-ar putea rezumaistoria modernã a þãrilor baltice.Primirea celor trei þãri baltice –Lituania, Letonia ºi Estonia – înUniunea Europeanã, la 1 mai2004, la aproape o lunã de laadmiterea lor în NATO, a consti-tuit în opinia multor analiºtipolitici o reparaþie istoricã faþãde Tratatul Ribbentrop-Molotovdin 1939.

Emil Neacºu

Prin clauzele secrete ale tratatului deneagresiune germano-sovietic, celetrei republici independente baltice aufost „oferite“ lui Stalin. Dacã în 1940minoritatea rusã din þãrile baltice nuera foarte numeroasã, lucrurile s-auschimbat dupã 1945, când Stalin aordonat o colonizare forþatã a celortrei republici devenite sovietice. În

1991, cele trei þãri ºi-au recãpãtatindependenþa faþã de Moscova.Tocmai numeroasa minoritate rusã aprovocat probleme unor þãri baltice –în special Letoniei – în momentuladerãrii la Uniunea Europeanã.Letonia – intrarea în UE a fost mar-catã de un protest paºnic al ruºilordin acest stat împotriva legilor careîmpiedicau folosirea limbii ruse. Dealtfel, minoritarii din Letonia au tre-buit sã dea un test de cetãþenie. Înperioada URSS, 34% din populaþiaLetoniei era formatã din ruºi. Acumruºii sunt în procent de 26% din cei2,3 milioane de locuitori. Aproape400.000 de ruºi au devenit „ne-cetã-þeni“ pentru cã au refuzat sã dea tes-tele de limba letonã. PreºedinteleLetoniei a apãrat noile legi ºi a preci-zat cã acestea au fost acceptate deUE. Letonii au fost chemaþi sã sepronunþe prin referendum, în 2003,pentru intrarea þãrii lor în UE. Tabãra„DA“ a avut fonduri nelimitate ºi ac-

ces la mass-media, spre deosebirede tabãra „NU“, astfel încât 66% din-tre letoni s-au pronunþat pentru ade-rarea la Uniunea Europeanã. Refe-rendumul a dus la cãderea guvernu-lui de atunci. Noul guvern, cu o sus-þinere fragilã în Parlament, s-a for-mat cu douã luni înainte de intrareaþãrii în UE. Guvernul a rezistat pânãîn decembrie 2004, când a fost in-stalat un nou premier. Lituania – are o politicã mai libera-lã faþã de minoritãþi, de exemplu înpaºaport nefiind rubrica „naþionali-tate“. Ce-i drept, în Lituania minoritã-þile nu sunt la fel de prezente ca înLetonia (85% se declarã lituanieni,6% polonezi ºi 6% ruºi). Intrarea Li-tuaniei în UE a fost umbritã de unscandal politic de amploare, care adus la demiterea preºedintelui þãrii,Rolandas Paksas, în aprilie 2004,sub acuzaþia de dezvãluire a unorinformaþii secrete. ªi nu oricui, ci re-prezentanþilor Mafiei ruse, cu care

se spune cã avea legãturi strânse. Estonia – la fel ca ºi letonii, estoniiau fost chemaþi în 2003 sã se pro-nunþe prin referendum faþã de intra-rea în Uniunea Europeanã. Dintrecei 64% de cetãþeni cu drept de votprezenþi la urne, 66% au votat pen-tru intrarea în Uniunea Europeanã.Intrarea în UE a fost urmatã de cã-derea guvernului, ca urmare a unor„miºcãri de trupe“ pe scena politicãde la Tallin. Potrivit presei, noul gu-vern nu a adus mari schimbãri faþãde precedentul în domeniul compe-tenþei. Estonia a semnat în 2005 untratat de frontierã cu Rusia însã su-biectul este sensibil pentru cã minis-terul de externe de la Moscova nu aacceptat termenii documentului. Dinpopulaþia de 1,3 milioane a Estoniei,aproape un sfert este reprezentatãde minoritatea rusã. Unul dintre ceimai faimoºi ruºi nãscuþi în Estoniaeste Patriarhul Alexei al Rusiei, ori-ginar din Tallin.

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11la sfat cu cititorii

Aida Catanã, consultant pentru finanþãri europene,oferã câteva informaþii referitoare la posibilitateafinanþãrii unitãþilor sanitare ºi a magazinelor tipPlafar

În ceea ce priveºte finanþãrile ce ar putea fi disponibilepentru dezvoltarea ºi dotarea unitãþilor sanitare sau amaganizelor de tip plafar, putem spune cã, în primul cazeste vorba despre fonduri structurale alocate infrastruc-turii sociale ºi de sãnãtate, despre care vom oferi câte-va detalii mai jos, iar în al doilea caz este vorba despresocietãþi comerciale care au constituit deja subiectulunor scheme de granturi special alocate prin ANIMMCpentru dotarea ºi dezvoltarea acestora, precum ºi pen-tru instruirea personalului. Pe viitor, sugerãm urmãrireaprogramelor ce vor fi lansate de Guvernul Romanieipentru IMM-uri sau alte tipuri de societãþi comerciale(inclusiv magazinele de tip Plafar).

Autoritatea de management pentru Programul Operaþio-nal Regional a pus la dispoziþia publicului „Fiºe detaliatepe domenii de intervenþie ale Programului OperaþionalRegional“, document de lucru ce conþine o serie de de-talii referitoare la modul în care vor putea fi accesate fon-durile structurale destinate autoritãþilor locale.În ierarhia prioritãþilor ºi a domeniilor majore de interven-þie, aºa cum sunt ele prezentate în Programul Operaþio-nal Regional, pe locul al doilea se situeazã infrastructurasocialã regionalã ºi localã. În cadrul acestei prioritãþiîntâlnim detalii despre: reabilitarea/modernizarea/echi-parea infrastructurii serviciilor de sãnãtate, reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale,îmbunãtãþirea dotãrii cu echipamente a bazelor opera-þionale pentru intervenþii în situaþii de urgenþã. În ceea ce priveºte reabilitarea/modernizarea/echipareainfrastructurii serviciilor de sãnãtate, activitãþile eligibilesunt: reabilitarea, modernizarea ºi echiparea ambulatori-ilor de specialitate ºi ambulatoriilor din spitale ºi reabili-tarea, modernizarea ºi echiparea secþiilor de urgenþã dincadrul spitalelor regionale. Tipurile de operaþiuni (pro-iecte): reabilitare, modernizare clãdiri; reabilitarea/mo-dernizarea utilitãþilor generale ºi specifice; facilitãþi deacces pentru persoane cu dizabilitãþi fizice; achiziþionareechipamente. Costul total minim al unui proiect este de200.000 euro, iar costul total maxim al unui proiect: pen-tru ambulatorii 1.000.000 euro, iar pentru secþiile deurgenþã din spitalele regionale, 25.000.000 euro. Chel-tuielile eligibile vor fi în conformitate cu prevederileRegulamentelor Uniunii Europene, detaliate în Ghidulsolicitantului. (sursa www.mie.ro)

Alte programe de finanþareProgramul Uniunii Europene ‘Cultura (2007-2013)’ În luna noiembrie a fost lansat un apel pentru propuneride proiecte în vederea organizãrii ºi implementãrii unuipremiu anual al Uniunii Europene în domeniul patrimo-niului cultural. Comisia Europeanã îºi propune sã conti-nue acordarea actualului premiu anual al Uniunii Euro-pene cu scopul recunoaºterii publice a iniþiativelor exem-plare ºi a celor mai bune practici ale indivizilor, comuni-tãþilor locale sau organizaþiilor, care contribuie, la niveleuropean, la protejarea, conservarea, promovarea ºi va-lorificarea moºtenirii culturale. Pot solicita finanþare orga-nizaþii publice sau private cu personalitate juridicã ºi cuo vastã experienþã în domeniul conservãrii ºi/sau mãririipatrimoniului cultural. Bugetul alocat pentru aceastãacþiune este de 200.000 euro. Propunerile de proiectetrebuie trimise Comisiei Europene pânã la data de 28februarie 2007. Formularele pentru solicitarea de finanþare sunt disponibilepe site-ul: http://ec.europa.eu/culture/eac/how_parti-cip2007/conditions/cult_heritage_en.html. Pentru mai mul-te informaþii despre acest program puteþi accesa urmãtorulsite: http://ec.europa.eu/culture/eac/index_en.html.

CINCI ÎNTREBÃRI DESPRE FINANÞÃRI

În fiecare numãr aleuROpeanului venim în întâm-pinarea preocupãrilor cetãþeni-lor aflaþi faþã în faþã cu momen-tul aderãrii. Mai jos vã prezen-tãm o selecþie de întrebãri adre-sate în numãr din ce în ce maimare Ministerului Integrãrii Eu-ropene prin intermediul progra-mului „Alo, Europa!“, alãturi derãspunsurile furnizate de spe-cialiºtii din cadrul MinisteruluiIntegrãrii Europene, Ministeru-lui Finanþelor Publice sau Minis-terului Economiei ºi Comerþului.

Întrebare: Cum trebuie sã arate din punct de vedere al dotãrilor ºi spaþiului un magazin de medicinã naturistã?

Rãspuns: Dupã aderarea Românieila Uniunea Europeanã, activitateafirmelor româneºti se va desfãºuraîn continuare, cu condiþia adaptãrii lastandardele ºi normele europene îndomeniu. În acest sens, vã recoman-dãm sã consultaþi o serie de actenormative, dupã cum urmeazã: � proiectul de modificare a Legii

31/1990 privind societãþile comer-ciale, modificatã;

� Legea nr. 363/2005 pentru modi-ficarea ºi completarea unor actenormative din domeniul protecþieiconsumatorilor;

� Ordinul ministrului sãnãtãþii nr.536/1997 pentru aprobarea nor-melor de igienã ºi a recomandãri-lor privind mediul de viaþã al popu-laþiei;

� Hotarârea de Guvern nr. 1091 din16/08/2006, publicatã în MonitorulOficial, Partea I nr. 739 din30/08/2006.

Pentru cerinþele pe care trebuie sãle respectaþi în domeniul siguranþeialimentare, contactaþi Direcþia Sani-

tar-Veterinarã din judeþul dvs. ºi Au-toritatea Naþionalã Sanitar-Veterina-rã sau consultaþi Ghidul privind sigu-ranþa produselor alimentare ºiresponsabilitãþile comercianþilor la:http://www.dsv-alba.ro. În ceea ce priveºte produsele co-mercializate, comerciantul, pe bazainformaþiilor obþinute de la producã-tor sau importator ºi a cunoºtinþelorsale profesionale, trebuie sã se asi-gure cã produsele oferite sunt sigureºi sã informeze consumatorii asuprafactorilor de risc în utilizarea ºi con-sumul acestora. În ceea ce priveºteprotecþia consumatorului, vã reco-mandãm sã contactaþi AutoritateaNaþionalã pentru Protecþia Consu-matorilor sau sã consultaþi Codulconsumului: http://www.anpc.ro/anpcro/media/documente.

Întrebare: Se impune certificarea ISO 9001 dupãaderare ?

Rãspuns: Ordonanþa de Guvernnr.39/1998 privind activitatea destandardizare naþionalã (MonitorulOficial al României nr. 447 din 26iunie 2002) a pus bazele standardi-zãrii voluntare în România. GhidulISO/CEI 2:1996 defineºte standar-dul ca fiind un document stabilit princonsens ºi aprobat de cãtre un or-ganism recunoscut, care asigurã,pentru uz comun ºi repetat, reguli,linii directoare sau caracteristici pen-tru activitãþi sau rezultatelor lor, cuscopul de a se obþine gradul optimde ordine într-un anumit context. Caregulã generalã, standardele nusunt obligatorii, acestea având oaplicare voluntarã. În anumite ca-zuri, implementarea poate fi obliga-torie (cum ar fi în domeniile legatede securitate, instalaþii electrice sauîn contracte publice). Potrivit ordo-nanþei de guvern menþionate, orga-nismul naþional de standardizareeste Asociaþia de Standardizare dinRomânia-ASRO, iar cel mai impor-tant instrument de informare în do-meniul standardizãrii este CatalogulStandardelor Române.

Vrei informaþiidespre UE? Sunãla Alo, Europa!Cei care sunt interesaþi de schimbãrile pe care le aduceaderarea ºi ce au de fãcut ca sã-ºi realizeze proiectelede viitor pot suna, de luni pânã vineri, la centrul telefonicde informare „Alo, Europa!“ Unul din cetãþenii care au contactat Ministerul Integrãrii adorit sã afle informaþii despre existenþa unui cod de TVApe care comercianþii trebuie sã-l deþinã, pe piaþa euro-peanã. Specialiºtii din cadrul MIE i-au rãspuns: „Potrivitprevederilor art.571/2003 privind Codul fiscal, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, persoanele impozabileînregistrate în scopuri de TVA în România utilizeazã co-dul de înregistrare ºi în tranzacþiile efectuate cu partener-ii de afaceri din þãrile membre ale UE, nefiind necesarãobþinerea unui cod de înregistrare în scopuri TVA care sãfie utilizat, exclusiv, pentru tranzacþiile intracomunitare.Totuºi, art.154 din Legea nr.34372006 prevede cã per-soanele impozabile vor avea un cod de înregistrare înscopuri TVA care va fi precedat de prefixul „RO“ conformStandardului Internaþional ISO 3166-alpha 2. Întrebãrile ºi rãspunsurile voastre despre integrareaeuropeanã pot fi adresate de luni pânã vineri, între orele9.00-17.00, la numãrul 080-080-2007.

Rãspunsuri despremedicinã naturistãºi standarde ISO

Aderare, integrare, europenizare(urmare din pagina 1)

În Parlamentul European vom avea 35 devoturi din totalul de 785 (dupã anul 2009 nu-mãrul se va reduce la 732), în Consiliul UEvom avea 14 voturi din totalul de 345 ºi vatrebui sã participãm, prin reprezentanþii mi-nisterelor ºi altor instituþii implicate, la 156 degrupuri de lucru ºi comitete. Va trebui sã asi-gurãm prezenþa în structurile Comisiei Eu-ropene a cca. 500 de experþi dintre care unnumãr de cca. 50-70 în poziþii de middle ma-nagement, dar ºi în poziþii de conducere. Sãnu uitãm, însã, cã opiniile pe care Româniale va susþine în oricare dintre instituþiile amin-tite mai sus vor trebui pregãtite acasã, în mi-nistere, în instituþiile publice þinând seama deprioritãþile naþionale. Deci sã multiplicãm ci-frele de mai sus cu cca. 3-4 ºi sã trecem cã-tre pasul urmãtor: procedurile. Cãci UE esteprin excelenþã funcþionalã datoritã proce-durilor. Deci vorbim despre o instituþie infor-malã, cea a birocraþiei, care se doreºte efi-cientã fiind totuºi conºtientã de puterea ei deinfluenþare a deciziilor ºi captare a resurse-lor. La aceastã structurã orizontalã se adau-gã: partenerii sociali, organizaþiile neguver-namentale, lobby-ul care, la rândul lor pot fi

privite ca instituþii mai mult sau mai puþin for-male. Trecând peste modul în care se vafundamenta decizia internã va trebui hotãrâtcare va fi modul de lucru între ParlamentulRomân ºi Guvern în contextul în care, la ni-vel european, se urmãreºte implicarea maiaccentuatã a parlamentelor naþionale în pro-cesul codeciziei. ªi ce poate fi mai importantdecât instituþia parlamentarului pentru asi-gurarea compromisului în elaborarea direc-tivelor europene, acelea care apoi vor trebuitranspuse în legislaþia naþionalã. Trecerea înrevistã a câtorva dintre problemele pe careinstituþiile þãrii noastre vor trebui sã le so-luþioneze pe termen scurt ºi mediu aratã cãRomânia are în faþã o provocare majorã:resursa umanã. ªi aceasta nu se referã doarla capacitatea administrativã a instituþiilor pu-blice, ci ºi la cea a sindicatelor, a ONG-urilor,a companiilor ºi poate, cel mai important, lacea a partidelor politice. Sã ne punem o în-trebare: ce va face un europarlamentar ro-mân, afiliat unui grup politic din PE, dacã pro-iectul unei directive ar fi defavorabil Românieidar grupul parlamentar din care face parteconsiderã altfel? Sau asemenea întrebare nuse pune? ªi totuºi un rãspuns existã!

Foto: Merlea Rãzvan, concurs HotNews

Foto: European Communities



12


fãrã glumã :-)

Fotografia de mai sus a fost trimisãde unul dintre cititorii noºtri,fiind deja înscrisã la concurs. Cele mai interesante sau ineditefotografii, care surprind realitãþileunei Românii în prag de aderare

sau ale Uniunii Europene în general, vor fi publicate în paginileeuROpeanul. Dintre acestea, una va fipremiatã de cãtre redacþie cu unaparat foto digital. Puteþi înscrie laconcurs fotografiile prin simpla lor

trimitere pe e-mailul [email protected] sau peadresa euROpeanul, la: ChelgateRomânia, Str. Dr. Romniceanu nr. 7,Bucureºti, sector 5, cu precizarea„pentru euROpeanul“.

Lipsa de informare corectã ºicompletã naºte percepþii adeseori greºite asupraaderãrii, integrãrii ºi a UniuniiEuropene în general. Uniuneaeste adesea portretizatã ca unorganism lipsit de raþiune, careia mãsuri adesea stupide, fãrãa þine cont de realitãþile dinvieþile oamenilor. Aºa sã fie?

La noiMit: Implementarea politicii dedezvoltare regionalã va crea peri-colul de scindare a României.Realitate: Politica regionalã a UEse bazeazã pe criterii strict econo-mice ºi nu are nicio legãturã cu as-pecte etnice, naþionaliste etc. Poli-tica regionalã se bazeazã pe soli-daritatea financiarã între statelemembre, astfel încât regiunile ºigrupurile sociale mai puþin pros-pere sã primeascã fonduri comu-nitare care, adãugate resurselorproprii, sã le permitã dezvoltareaunor proiecte care sã contribuie lacreºterea economicã ºi recupera-rea decalajelor dintre regiuni. Mit: România va plãti la bugetulUE mai mult decât va primi.Realitate: România va fi în postu-ra de beneficiar net al fondurilor co-munitare. România va primi, între2007-2009, fonduri de la bugetulUniunii Europene pentru agricul-turã pentru acþiuni structurale ºi

pentru programe comunitare, învaloare de aproximativ 11 miliardede euro în angajamente, din careplãþi efective, aproximativ 6 mili-arde de euro (plãþile se fac pe mã-sura derulãrii proiectelor), într-unritm de aproximativ 2 miliarde anu-al. România va contribui la bugetulUE cu aproximativ 800 de milioaneEuro în 2007, sumele pentru 2008ºi 2009 urmând a fi negociate ulte-rior (conform simulãrilor, câte apro-ximativ 900 de milioane de euroanual). Mit: UE ne va obliga sã circulãmcu farurile aprinse ziua.Realitate: Uniunea cautã metodede îmbunãtãþire a siguranþei în tra-fic ºi una dintre mãsuri ar putea fiimplementarea la automobile aunor faruri ecologice de zi. Desi-gur, nu va exista nicio obligativitatede folosire a acestora. La nivelulstatelor membre politicile variazã

de la o þarã la alta. Comisia Euro-peanã poartã consultãri cu statelemembre în privinþa adoptãrii unormãsuri adecvate.

La eiCa urmare a mãsurilor anti-dump-ing luate de Uniunea Europeanã,articolele de îmbrãcãminte ºi încãl-þãminte sunt importate în cantitãþilimitate din þãri asiatice precumChina. Acest lucru a dus însã la onouã îngrijorare ºi, desigur, un noumit printre cetãþenii europeni:preþurile la astfel de produse vorcreºte cu peste 20 de procente.Mitul nu este lipsit de o bazã realã,europenii putându-se aºtepta lacreºteri de preþ, dar procentulavansat este exagerat.

Surse: MIE, portalul Europa.euSelecþie ºi prelucrare de Adrian Lungu

FOTOGRAFIA EDIÞIEI– CONCURS –

AGENDÃ

Victor Pascal, Galaþi

Cât de bine cunoºtiUniunea Europeanã?Europa va avea douã capitaleculturale în 2007:

� Patras ºi Bruxelles� Sibiu ºi Luxemburg� Liverpool ºi Stavanger

Avocatul Poporului(Ombudsmanul) europeaneste:

� Javier Solana� Hans Gert Pottering� Nikiforos Diamandouros

Atitudinea UE faþã deProtocolul de la Kyoto (careprevede reducerea emisiilorcu 5% faþã de 1990, în perioada 2008-2012) este:

� UE ignorã acest protocol� UE s-a angajat chiar sã

reducã mai mult de 5%� UE boicoteazã acest proto-

col, considerându-l nerealistÞãri care au aderat laUniunea Europeanã în 1995:

� Austria, Suedia, Finlanda� Spania, Grecia, Portugalia� Norvegia, Suedia,

DanemarcaNegocierile de aderare aRomâniei la UE au durat:

� 5 luni� 15 ani� 5 ani

Rãspunsurile pentru testul dineuROpeanul nr. 4: � Ceamai mare contribuþie la buge-tul Uniunii este adusã deGermania � Charles de Gaullea fost preºedintele francezcare s-a opus aderãrii MariiBritanii � Groenlanda s-aretras din UE în 1985; Dupãaderarea României ºi BulgarieiUE va avea aproximativ 487de milioane de locuitori; În2000, liderii UE au adoptatstrategia de la Lisabona.

Adrian Lungu

� 30 noiembrie – Ministerul Integrãrii Europene înparteneriat cu Fundaþia Ithaka organizeazã la sediul MIEcolocviul cu tema „Communiquer l’Europe“; eveni-mentul se bucurã de prezenþa Ministrului Delegat alAfacerilor Europene din Franþa, Catherine Colonna, ºi alMinistrului Integrãrii Europene, Anca Boagiu.

� 1 decembrie – Ziua Naþionalã a României.

� 5 decembrie – are loc la Bruxelles conferinþa cutema „Ce reprezintã capacitatea de absorbþie aUE?“ Conferinþa este organizatã de Centrul pentruStudii pentru Politicile Europene (CEPS) ºi se va bucu-ra de prezenþa Directorului General al Direcþiei Generalepentru Extindere din cadrul Comisiei Europene, domnulMichael Leigh, dar ºi a unor membri ai ParlamentuluiEuropean.

� 5 decembrie – Friends of Europe va organiza bine-cunoscutul summit „Partenerii din Balcani ai Euro-pei“. La eveniment sunt aºteptate sã ia parte nume so-nore precum Guiliano Amato, Ministrul de Interne al Ita-liei, Carl Bildt, Ministrul de Externe al Suediei, JanezPotocnik, Comisarul European pentru ªtiinþã ºi Cerce-tare. Alãturi de aceºtia o serie de lideri ai regiunii Bal-canilor, dintre care Adnan Terzic, Primul Ministru alBosniei-Herþegovina, Stjepan Mesic, Preºedintele Croa-þiei, Milan Roæen, Ministrul de Externe al Muntene-grului, Lutfi Haziri, Vicepremier al Kosovo – vor participala aceastã a saºea ediþie anualã a întâlnirii la nivel înalt.Evenimentul va dezbate chestiuni legate de stabilitateaîn aceatã zonã, aspiraþiile europene ale þãrilor din regiu-ne, dar ºi cooperarea economicã între þãrile repre-zentate.

� 6 – 7 decembrie – are loc la Bruges, Belgia, confe-rinþa cu tema „Sustainable resource management,raw materials security, Factor-X resource pro-ductivity – tools for delivering sustainablegrowth in the European Union“. Conferinþa esteorganizatã de Colegiul Europei ºi Wuppertal Institute forClimate, Environment and Energy, ºi este prezidatã deProf. Dr. Raimund Bleischwitz din cadrul grupului decercetare reprezentând cele douã instituþii.

� 7 decembrie – Seminarul „Challenges for Ro-mania 2007“ organizat de Camera de Comerþ Ro-mâno-Britanicã, cu sprijinul Camerei de Comerþ ºiIndustrie a României. Seminarul urmãreºte sã evi-denþieze cele mai importante provocãri cu care se vaconfrunta România dupã 1 ianuarie 2007. Evenimentulare loc la hotelul Howard Johnson Grand Plaza ºi vareuni lectori de renume din cadrul Guvernului României,oameni de afaceri britanici care au investit cu succes înRomânia, specialiºti în domeniul afacerilor, reprezen-tanþi ai Agenþiilor de Dezvoltare Regionale, ai Camerelorde Comerþ ºi ai mass-media. Mai multe informaþii puteþigãsi la www.ccir.ro.

� 7 decembrie – Biroul de Informare al ParlamentuluiEuropean în România îi invitã pe toþi cei interesaþi derespectarea drepturilor omului sã intre în dialog, prinintermediul unui chat, cu trei observatori români înParlamentul European. Chat-ul se va desfãºura întreorele 15.00-16.30, pe adresa: http://chat.infoeuropa.ro/jsp/index.jsp. Evenimentul este organizat cu prilejul de-cernãrii Premiului Sakarov, ce va avea loc în data de 12decembrie în plenul Parlamentului European de laStrasbourg. Mai multe informaþii puteþi obþine trimiþândun e-mail la [email protected], sau latelefon 021-305 79 86.

� 8 decembrie – finalizarea Caravanei „Fermier înEuropa“, proiect MIE în cadrul cãruia au fost organi-zate, în 820 de comune, întâlniri cu potenþialii între-prinzãtori din mediul rural.

� 12 decembrie – votul pentru Leonard Orban încadrul Parlamentului European.

TEST

Combustibil pentru cãlãtoria spre Uniunea Europeanã

O publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene

Adresa: euROpeanul

str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

Un proiect:

Redactori: Adrian Lungu, Cristian Pantazi, Adrian Vasilache, Camelia Moga, VladTelibaºa

Editori proiect: Alexandru Lãzescu, Manuela Preoteasa, Ioana Speteanu

Editori-colaboratori: Marian Chiriac, Cristian Ghinea, Adina Popescu, Octavian Jora, Gabriel Giurgiu, Aida Catanã

Corespondenþi locali: Ambrus Bela, Oana Burghelea, Gabriela Popa, Oliver Kiss, Cãtãlin HegheºEditor coordonator: Ioana MorovanCoordonator proiect MIE: Iulia MunteanuColaboratori din partea MIE:

Ionuþ Sandu, Doina Dobre-Lereanu,Cosmin Belacurencu

Consultanþã - Mercury Promotions: Alina MurrayDTP: Gina Meteleanu, Dan Petrici

Fotoreporteri: Laurenþiu Obae, Silviu PavelCorecturã: Carmen LunguTipar: FrigoMediaPartener de conþinut: (www.hotnews.ro)Parteneri media:Notã: opiniile exprimate în „euROpeanul” aparþinechipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþiaoficialã a Ministerului Integrãrii Europene.

Românul ºi euro-mitul – Episodul 5:

Cui îi este fricã de UE?

Date post:	24-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	doanque
View:	219 times
Download:	0 times

Aceasta este suma de care urmeazã sã beneficeze Uniunea ... nr 5.pdf · Afaceri cu gust de fructe...

Documents