ACADEMIA LIBERĂ „PĂSTOREL” IAŞI

5(1) 2008

RONDEL ANIVERSAR de Eugen Deutsch

Azi, când a împlinit un an,

BOOKLOOK-ul e în sărbătoare Şi orice academician

’I-urează, mândru, LA MAI MARE!

Lansat, ca din... aeroplan, Pe-aripi de pene sclipitoare, Azi, când a împlinit un an,

BOOKLOOK-ul e în sărbătoare.

E drept, ăst „copilaş” ieşean A mers... de-a-buşilea spre zare,

Dar şi-a propus, în noul plan, Să se... ridice în picioare

Azi, când a împlinit un an.

BookLook pag. 3

CLASICII UMORULUI NOSTRU

DIMINEAŢĂ de Al. O. Teodoreanu (Păstorel)

Stelele clipesc – se sting, Şi pe-un nor, ca un balaur, Soarele, ca un paing, Ţese plasa lui de aur.

Cu aripile-nstelate Noaptea,

plină de fantasme, Zboară-n zări îndepărtate Ca un fluture din basme.

Peste drum măturătorii, Care-alungă

noaptea-n lături, Urmăresc sosind cocorii Sprijinindu-se pe mături.

Şi cu scripcile-n cutie, Ghemuite subţioară, Gârboviţi, prin colbărie Lăutarii se strecoară.

Iată şi patronul iese, Somnoros şi indispus, Scaunele dorm pe mese Cu picioarele în sus.

Un client a mai rămas, Moţăind lâng-un sifon Care-i cântă-ncet, pe nas, Ca părintele Ion.

Monopedul cerşetor Stă, cu nasul ca un mac, La ieşire,-ntr-un picior, Să mai capete-un pitac.

Dar când prind în dimineaţă A ţipa cocoşi isterici, Răsăritul e-o paiaţă Care joacă pe biserici.

(Caiet, 1938)

din „antologia umorului liric” alcătuită de Ştefan Cazimir (Ed. Minerva Buc. 1977)

BookLook pag. 4

RONDEL ANIVERSAR cu prilejul celei de a XXXIII-a aniversări

a ACADEMIEI LIBERE „PĂSTOREL” februarie 2008

S-au întâlnit la zi aniversară Toţi barzii epigramelor ieşene, Ce-au zămislit prin ani valori perene, Bijuterii de-o frumuseţe rară. Meşteşugindu-le ca pe-o brăţară, Cu elixir vrăjit curgând prin vene, S-au întâlnit la zi aniversară Toţi barzii epigramelor ieşene.

Din BOLTA RECE-n praguri lăpuşnene Având în manuscrise o „comoară”, Vestită astăzi în întreagă ţară, Toţi barzii epigramelor ieşene S-au întâlnit la zi aniversară.

Corneliu Văleanu

BookLook pag. 5

CLASICII CONTEMPORANI AI UMORULUI IEŞEAN:

GEORGE PETRONE

RONDELUL FERICIRII AMĂGITOARE

Cum o duceau Adam şi Eva-n rai? Există probe că aveau de toate: Se îndopau din merele furate, Purtau o frunză sub buric, drept strai. A!, că dormeau şi prin boscheţi? Se poate! Da’ ce, matale astă grijă ai: Cum o duceau

Adam şi Eva-n rai? Există probe

că aveau de toate! Sub comunişti

nu tot aşa trăiai? Umblai cu fundul gol,

n-aveai bucate, Şi mai pupai

şi mâna pân’ la coate Partidului iubit, că o duceai Cum o duceau Adam şi Eva-n rai...

BookLook pag. 6

PORTRET DE ACADEMICIAN

C. IURAŞCU-TATAIA

Umorist şi epigramist cu vechi state de serviciu (debut în Urzica în 1953!), colecţionar înrăit de... premii, specializat în „Politice... nepoliticoase”

(2 vol.), autor al „Armaghedonului lui Tataia” , duelgiu de largă respiraţie („Atacuri şi riposte” şi „Reflexe... într-o picătură de cerneală”), prins în „Flagrant delict de... umor” şi participant (alături de M. Cosma şi E. Deutsch) la „Vorbe despre vorbe” fără a mai cita (!) cele peste 30 de volume colective şi antologii în care a fost cooptat. Iată şi câteva perle epigramatice ale celui ce a păstorit „Stirpea lui Păstorel” din Ziarul de Iaşi.

Dueluri între epigramişti

Lupta este foarte strânsă Căci se bat scrimeri de rasă; În literatură însă Cicatrici ei nu prea lasă.

Păcăleli (definiţie) Fiind un fel de cacealmale Cu caracter înşelător Se-nscriu perfect în sfera lor Programele electorale.

Fotbalul (definiţie)

La fotbal de gândeşti profund Să-l defineşti făr’ de greşeli, E sportul cu balon rotund Ce generează învârteli.

Profesor de valoare De ce-l bârfesc toţi copios? El are-o viaţă făr’ de cută Şi-i un profesor valoros: Acordă note pe valută.

BookLook pag. 7

Migraţii din partid în partid

Eu detest profund şi nu în taină Toate-acele creaturi meschine Care-mbracă haină după haină Ele rămânând doar manechine.

Diplomatul perfect Ce-afirm acum nu-i tras de păr: E diplomat de clasa una Cel ce prezintă, calm, minciuna În ambalaj de adevăr. Şi dacă EVA a fost...

DACĂ... Şi dacă EVA e din daca spiţă Eu nu-mi pot explica anomalia: De unde şi-a luat frunza de viţă Că Burebista defrişase via?!

Plajă topless Pe plajă şi maturi

şi pruncii cruzi Admiră fără pauză falanga De Eve ce le-arată nurii nuzi Şi foile de viţă, marca TANGA.

Mărţişorul (definiţie)Mărţişorul –piesă rară- Ce-i în top printre podoabe, E simbol de primăvară Dar... urmat de şapte babe!

Ocaua lui Cuza În vremurile-acele, cică, Se pedepsea

„ocaua mică”; În vremea noastră

ai scăpare Chiar dacă furi cu...

tona mare.

Invazie de „fete” pe litoral

Azi litoralul ne uimeşte Cu fenomene nefireşti: Sirenele n-au cozi de peşte În schimb au peşti...

Viaţa merge înainte Da, viaţa (să luăm aminte), Trăită solo sau în doi, E cert că merge înainte Spre finiş: viaţa de apoi.

BookLook pag. 8

DRAGO... FETELE NOASTRE *)

FEMINITATE (fabulă?)

de Eugen Deutsch

Frumuseţe, fantezie, Fandoseală, farduri, flori, Fleacuri, flirturi, frenezie, Freamăt, farmece, fiori;

Fast, figuri, frivolitate, Fente, farse, funduliţe, Faguri, fructe fermecate, Fluşturatice fustiţe,

Frământare, filodorme, Flăcări, febră, fisc, foíre, Fonduri, frăsuială, forme, Făt-Frumos, fii... fericire!

MODA ŞI SOŢIAde Neculai Darie

Chiar de eşti un soţ model Credincios să-i fi e greu; Modei îi rămâi fidel Numai dac-o schimbi mereu!

NEDUMERIREde Mihai Cosma

Când pe-alee vezi o fată Ce golaş e... îmbrăcată Te întrebi (mirat oleacă): „Dar în pat ce mai dezbracă?”

SINCERITATEA FEMEII de George Petrone

Intrat la bănuieli Dau totul la iveală: Când crezi în ea te-nşeli Iar când nu crezi, te-nşală.

ROMANŢĂ

de Vasile Vajoga

În noaptea cu parfum de liliac De-o blondă, ce în ochi

strângea cicoarea, Am fost corupt,

acum un sfert de veac Şi ispăşesc şi astăzi

condamnarea.

ANUNŢ MATRIMONIAL de Ioan Frenţescu

Fata pare s-aibă stil După cum mărturiseşte În anunţul ei subtil: Sunt FECIOARĂ caut PEŞTE!

*) Că ...BETE ele nu pot fi decât de fericire!

BookLook pag. 9

ELE DESPRE ELE

„EA” de Georgeta Vătavu

Femeia vieţii-i dă un sens, Îţi face trist sau vesel traiul, Iar când cu EA eşti în consens, Ai dobândit în lume... raiul!

REPROŞURI DE SOŢIE

(după vârstă) de Paula Dimitriu

La 20: „Sărută rar!” La 40: „Nu-i gospodar!” La 70, îmbătrânită, Har Domnului e mulţumită!

PISTĂ FALSĂ de Paula Dimitriu

Când soţul îţi sărută gura Tu te gândeşti că-i din plăcere Dar poate fi-ntr-un fel măsura De-a te reduce la tăcere!

CONJUGALĂde Amalia C. Crusos

Într-un cuplu oarecare, Să ne fie cu iertare, Ca să poată să-i răspundă, El ar vrea doar o secundă!

DESCURCĂREAŢA

de Elis Râpeanu

Ea ştie viaţa cum s-o ia Căci are daruri neştiute: Virtutea de a renunţa Şi renunţarea la virtute.

PRO ŞI CONTRAde Constanţa Apostol

Femeia, ca medicament, E căutată-n mod frecvent, Când este tânără şi fată... Pe urmă-i contraindicată!

INFIDELAde Mihaela Kerestely

Cu nonşalanţă, pe alei, Prin parcuri sau terase, Apare des cu soţul ei În coarne şi în oase.

FEMEIAde Rodica Hanu

Să trăiască-i este dat Mult mai mult ca un bărbat Şi-i normal aşa să fie: Are soţ şi nu soţie!

BookLook pag. 10

OMUL DE ZĂPADĂ (studiu de caz de George Petrone)

Strict teoretic e-o dovadă A ceea ce s-a demonstrat: Ştiind că fulgul de zăpadă

E-un strop de apă condensat,

El, omuleţul cel de-o şchioapă, Prin prisma celor înţelepţi

E, pur şi simplu nişte... apă Ce stă-n poziţie de drepţi!

Dar, „drepţi” cum stă, dă sens enormei Dileme a trecutului,

Simbolizând triumful formei Asupra conţinutului.

BookLook pag. 11

HOMO MIMETICUS de Mihai Batog Bujeniţă

De multe ori stăm la televizor şi, uitându-ne din greşeală la emisiuni de ştiinţă, ne uimesc infinitele capacităţi de mimetism ale fiinţelor vii, de la ciupercile care aromesc a trufe dar te fac să latri, la gândacul ce seamănă perfect cu un băţ uscat şi nu este înfulecat de păsări, până la şarpele de culoarea pietrelor şi care îţi dă fiori de admiraţie abia după ce ai călcat pe el. Eiii, gândeşti, dacă şi oamenii ar putea să se... Nici prin cap nu-ţi trece că oamenii, mă rog, doar unii dintre ei, folosind marea inteligenţă cu care s-au căpătuit, sunt capabili de performanţe mult mai mari. Cei ce l-au cunoscut pe SPIRIDON TÂRTIŢĂ au avut prilejul de a constata pe viu acest fapt. SPIRIDON se născuse aparent ca un copil normal, mai ales că taică-său fiind de profesie paraclisier nu prea avea metode de a depista chiar foarte oportun superinteligenţa fiului său. De altfel, a şi murit la timp, doborât de ciroză, că prea îl enerva pe părintele paroh cu evaporarea subită a vinului de împărtăşanie. Imediat după naştere, SPIRIDON a mimat cu o tehnică ireproşabilă tipul de copil plângăcios, bubos, pârâcios şi foarte antipatic, apoi ca şcolar, tipul cretinoid care ia note mici, dar este rău şi agresiv cu toţi colegii însă lingău cu profesorii. Şi asta i-a reuşit de minune! Toată lumea a respirat uşurată când SPIREL a terminat şcoala şi s-a dus la profesională. Aici fiind numit, normal, SPIRACHE, s-a transformat în tipul ucenicului trândav cu bască şi salopetă unsuroasă care lua şuturi în fundul cam gras, castane în cap şi era alintat cu vorbe de duh specifice ca: „Bă, SPIRACHE-n gura mă-tii, scoală, dă pă strung, că putrezeşte sub tine” şi altele de aceeaşi factură, cum se obişnuieşte în mediul muncitoresc.

BookLook pag. 12

Daaar, culmea, a absolvit şi această înaltă şcoală fără să fie strivit de vreun motostivuitor, devenind astfel, destul de brusc, un tânăr de viitor, încadrat în câmpul muncii, tot cu bască şi salopetă, privire şmecheră şi ţigară în colţul gurii, însă cu capul plin de nobilele idealuri ale timpului. Striga din rărunchi pe unde apuca: „patriei cât mai mult cărbune coxificabil (beton, oţel, ciment, acid cianhidric sau locomotive, însă nu şi ulei de candelă, că doar poporul nu mânca rahaturi d-astea). Şi, deşi era doar un simplu lăcăruş mecanic, îşi păstrase intactă capacitatea de a turna meseriaş, din orice poziţie, calitate care-l ridica mult în ochii şefilor. Cum la modă era linsul şi pupatul fără scrupule, mai ales dacă aveai ca ţintă fundurile marelui conducător şi a savantei de nevastă-sa, tânărul SPIRIDON se transformă în cea mai catifelată limbă plus cele mai fierbinţi buze din aria sa de cuprindere. Reuşi astfel, însoţit de înjurăturile, admiraţia, ura, dispreţul şi invidia celor din jur, să ajungă în structurile de conducere ale partidului. Dovedea, iată, că ceilalţi nătărăi care făceau, cu sau fără talent, exerciţiile de pupat şi lins erau doar nişte bieţi amatori pe lângă el. El avea har! Or, cu asta nu te pui! Întrucât nu avea nici o altă calitate, fu numit ideolog al noilor succese obţinute sub ilustra conducere, şi publică în presa vremii tot felul de articole scrise desigur de mercenarii condeiului, sub pseudonimul D. PUMNUL. Se vedea de departe că tov SPIRIDON era un om al vremurilor sale, un vizionar al socialismului triumfător, om de omenie, bun şi

drept, hotărât şi energic. Pe scurt, tăia în carne vie! Numai că... Într-o zi de iarnă blândă, pe când se îndrepta îngândurat spre bufetul gării să ia una mică, se trezi în mijlocul unor oameni care strigau de mama focului tot felul de lucruri foarte ciudate cu libertate, libertate, jos tirania, huooo, democraţie, mâncare,

căldură în casă, drepturile omului şi alte tâmpenii.

BookLook pag. 13

Nici nu apucă măcar să se mire, că instinctul său mimetic îl metamorfoză brusc. Se trezi purtând un drapel găurit şi zbierând mai tare ca toţi ceea ce auzise. Desigur nu înţelegea nimic din cele rostite, cu glas de acum răguşit de efort, din lipsa măcar a unei beriţe pentru lubrifiere. Cu mult înainte de a-şi da seama că nimerise într-o chestie care se numea revoluţie, era deja un lider al acesteia. În zilele ce au urmat, a profitat de faptul că-i cunoştea pe ziarişti şi dădu nişte interviuri răscolitoare, pline de miez şi substanţă, adevărate teze ale noii epoci ce se profila încă timid pe sub balcoanele luminate până târziu în noapte, de ecranele televizoarelor care transmiteau spiritul revoluţionar în toate casele. Noul său pseudonim era DEMOCRIT, nu că ar fi ştiut cine era acesta, ci pentru că aducea cu termenul democraţie, la fel de necunoscut, dar de care se făcea multă paradă atunci. Ce să mai vorbim?! Revoluţia, spre fericirea tuturor oamenilor, avea deja chipul bărbătesc al domnului SPIRIDON. După o scurtă perioadă de confuzie, marele revoluţionar a nimerit (în ceea ce-l priveşte, tot din întâmplare) într-o încăpere uriaşă frumos luminată de candelabre, cu fotolii largi, din piele maronie, moi şi extrem de comode. Ca să vezi! Ajunsese în fosta Mare Adunare Naţională, aia de pe vremea tiranului. Se numea, mai nou, parlament şi spre deosebire de ocupanţii dinainte acum toţi vorbeau vrute şi nevrute, nu ca atunci când tătucu’ le dădea voie să glăsuiască pe rând şi cu mult discernământ, că altfel... Cum era cald şi bine, SPIRIDON se aşeză pe un fotoliu şi mecanismul său mimetic intră în funcţiune. Devenise, în timp, perfect, aşa că SPIRIDON luă urgent forma şi culoarea fotoliului. De atunci au trecut mulţi ani, însă el este tot acolo, singura primejdie, şi asta probabilă, fiind să nu-l aspire din greşeală vreo femeie de serviciu când curăţă praful şi gunoaiele. Dar, dacă până acum nu s-a întâmplat, nici în viitor nu prea sunt şanse...

BookLook pag. 14

Jocuri primăvăratice de Vasile Larco

RONDEL DE PROMENADĂ

La plimbare prin Copou Ies ieşenii primăvara Şi apoi, cât ţine vara, E alai ca la potou. De cu zori şi până seara Se mai uită de birou... La plimbare prin Copou Ies ieşenii primăvara. Iar studentul pe platou O curtează pe Mioara Ce, făcând pe temerara, Înspre iarnă-i c-un landou La plimbare prin Copou.

MARTIE

E luna când se-agită norii, Se-adună ciutele în cete Vin rândunelele, cocorii Şi berzele... în sat la fete!

PE DRUMUL VIEŢII

În lumea asta cât cuprind (Nu înţeleg la cine-i greşul) Covorul vieţii îl întind Dar permanent sunt

„dus cu preşul”!

Unei tinere

Nu ştiu care e misterul

Însă-i de luat aminte:

Ea s-a ars cu partenerul

Tot făcându-i zile fripte!

Desen de G. Petrone

Îndemn

În Iaşul marilor iubiri

Să nu trăiţi din amintiri;

Primeze clipa, viitorul

O floare, zâmbetul, a(u)morul!

BookLook pag. 15

COSM(a)IKADZE de MIHAI COSMA

KAMIKADZE

Bomba umană (Cică vitează!) Ce exploatează O moarte vană.

ATENŢIE CARDIACI!

Când cordu-ţi face-un pocinog

Şi nu mai bate-n ritm orar Mergi iute la cardiolog Că-i, inimii, ceasornicar!

Dorinţă perversă

Să mă văd înconjurat De confraţii cu prestanţă Însă doar când le-a plecat Draga muză în vacanţă.

Autoepitaf (după incinerarea mea)

Când n-oi mai fi pe-acest pământ

Să nu-ncercaţi -chiar de-i normal-

Să mă aflaţi în vreun mormânt:

Veghez din spaţiul sideral!

CU MĂGĂRUŞUL LA ATAC de IOAN FRENŢESCU

Protejarea naturii

„Priveşte numai ce măgar!”

- I-a zis soţiei în zăvoi - „Să se semneze pe stejar

Chiar lângă noi!”

Între ele

- Cum s-a ajuns nu am habar,

Ştiu doar atâta: că la pat S-a dovedit a fi măgar... - Nu l-am crezut aşa dotat!

BookLook pag. 16

UN SURÂS SE NAŞTE-ADES DIN AMINTIRI*)

(Notă: până la înfiinţarea UER, epigramiştii din ţară fuseseră cooptaţi în Clubul Epigramiştilor CINCINAT

PAVELESCU din Bucureşti, condus de MIRCEA TRIFU)

VIITORI ACADEMICIENI IEŞENI prezenţi în antologia clubului, apărută în 1984,

„15 ANI DE EPIGRAMĂ”

Liviu Călcîi

Control la Alimentara Cu controlul nu-i de joacă: Cică brânza din butoaie, După scripte e de vacă, După preţ e... prea de oaie!

Ioan Frenţescu

Unuia Dânsul –constatare sumbră- Acţionează doar din umbră. De-asta,

când a fost la mare, Nici nu s-a bronzat

prea tare.

Neculai Darie

Unui dentistDoctore, pe cât observ, Eşti teribil când consulţi: Mi-ai extras un singur nerv Şi-am plecat

cu mult mai mulţi!

Constantin Iuraşcu

Unui şef de şantierA primit reproşuri, stivă, Că-n construcţii a trenat. Critica fu costructivă Totuşi l-a cam dărâmat!

*) parafrază la adagiul franţuzesc: un soupir vient souvent d’un souvenir!

BookLook pag. 17

George Petrone

EreziePe Eva şi Adam i-ai expulzat, Dar şarpele complice

a scăpat, Grăit-ai drept,

Înaltule Preasfânt: Precum în cer,

aşa şi pe pământ!

Vasile Vajoga

JustificareAnalizând restanţele de plan Ei au găsit pe dată un motiv: Dau înapoi spre a-şi lua elan În faţa unui „salt calitativ”.

Georgeta Vătavu

Consecvenţă Omul nostru s-a pretins Vegetarian convins, Doar că iarba lui de bază N-o mănâncă

ci-o fumează.

Ioan Zaharia

OftalmologicăÎl privea cam alarmată: Soţul rămânea ades Cu privirea-ncrucişată. (C-o brunetă mai ales!)

...Şi 2 catrene de Mirecea Trifu

Realişti şi umanişti Ne rămâne doar regretul Când, în ciuda instruirii, Unii uită alfabetul Ceilalţi, tabla înmulţirii.

Unuia care mi-a trimis un manuscris

În speranţa că-ţi convine Îţi ofer avizul meu: Şanse ai să scrii mai bine Că mai prost e foarte greu!

BookLook pag. 18

IN MEMORIAM – ALŢI IEŞENI DIN ANTOLOGIA CITATĂ

Veron Ene Destin Calomniile, făcând Parte din minciună, mor Foarte repede: curând După victimele lor!

Margareta Faifer Umoriştii

Cu-apariţia ideii Ei pornesc în ritm alert Şi se-avântă toţi ca leii

...În deşert!

Nicolae Ţaţomir Oiştea lui Irimia Absconsă, Poezia, Sărind al modei gard, A dat, ca Irimia, Cu oiştea în bard!

V. D. Vasiliu Despre punctualitate

De câte ori a-ntârziat Pe loc a fost sancţionat, Căci şeful său se enervează Când cineva îl concurează.

I. Vaisman Unei soprane

Când pe scenă ea păşeşte Şi-n octave se întrece, De-o priveşti, te încălzeşte, De-o asculţi, te lasă rece!

BookLook pag. 19

ACADEMICIENI ÎN DEVENIRE

ANDA ANDRIEŞ

Vacanţă sentimentală

Doamnei de odinioară Ce mai face pe augusta, Numai vântul, într-o doară, Dacă-i mai ridică fusta!

Oglinda vs. Femeia

Femeia şi oglinda se acceptă Într-un tandem

de două antiteze:Oglinda nu vorbeşte

dar reflectă,Vorbeşte doamna

făr’ să reflecteze.

DANIEL BRAT

Rondelul decolteului

Cad azi, răpus... Ca decolteu, şiraguri poartă, de mărgele cât ochii sfinţilor, ce greu se rup de pungile rebele

cu sfârc, în care Dumnezeu s-a strâns şi se împarte, de le cad azi, răpus pe decolteu, prin lungi şiraguri, de mărgele.

Ca-n primăveri de pliuri, grele, Se pierd şi fluturii, mereu, Se-neacă mugurii-n turneu, Dispar livezi şi imortele..

Cad azi, răpus, ca de Colt, eu...

CORESPONDENŢI... ACADEMICI

Necaz de „Baron”

Medicul şi-a consultat Despre-o suferinţă rară: Că de-o vreme a uitat...

Câte vile are-n ţară.

C. Costăchescu / Bucureşti

Adam şi Eva Despărţirea de Paradis

El, un măr din locul sfânt, A păstrat plecând hoinar; Ea primeşte, pe pământ,

Limba şarpelui în dar.

Eugen Sfichi / Bacău

BookLook pag. 20

PORTRETE DE EPIGRAMIŞTI de Eugen Deutsch

Gheorghe BÂLICI – Chişinău

[autor al volumelor: Contra bolilor de stat şi Epigrama de dimineaţă]

Bolile de stat, c-o epigramă Vrea, de dimineaţă să trateze ; Dar acestea fără să se teamă Stau mereu mai sus pe metereze.

Corin BIANU– Bucureşti

[autor al volumelor Epigrame dezbrăcate ; Actori, teatru, muzică]

Bravând pe cititori i-a intrigat Când, ca la teatru, prin montări frapante, El epigramele le-a dezbrăcat

… de poante !

Ion DIVIZA – Chişinău [autor al volumelor:Tinerică mi-am luat ; Săgetat de o idee ;

Pilat din… poantă …]

Da!... epigramă tinerică şi-a luat Dar, judecat de Pilat... (cel din poantă!) Şi fără-ntârziere condamnat, Fu săgetat de o idee... boantă!

BookLook pag. 21

Lucian MĂNĂILESCU - Buzău [redactor şef la revista Fereastra]

Mult, doreşte să ne placă, Însă, vai!, de bună seamă, Între el şi epigramă E-o fereastră... cam opacă!

Nicolae MIHU – Sibiu [autor al volumului: Pe un plan subţire]

Muncind, deşi pe-un plan subţire, În tagma firoscoşilor, Vizează-a poantelor sclipire Pe... PODUL MINCINOŞILOR.

Gheorghe SUCIU - Braşov [a publicat Să ierţi, maestre Cincinat şi Braşoave rimate]

Să ierţi, maestre Cincinat, Cerea, braşoave oferind; Dar epigamele-i citind, Maestrul, cert, nu l-a iertat!

Ioan ŞIMAN – Baia Mare [Bibliografie : Învârtita cu vorbe ; Crâmpeie de… oglindă poznaşă Colaborator la Săgeţi rimate.]

Şăgalnic, din oglinda sa poznaşă, Lansează vorbe, învârtite toate, Ba chiar, crâmpeie de săgeţi rimate; Dar poantele ce-apar sunt încă-n... faşă!

BookLook pag. 22

ACADEMICIENI... PRIN CORESPONDENŢĂ

Revistei BOOKLOOK

În spiritul moral, firesc, Nu mă consider un năuc, Deşi, când unii se feresc, Eu ţin să intru în bucluc!

Nicolae Mihu – Sibiu

TURIST

Înspre Muntele Găina Luai moaţa cu maşina; Însă m-am oprit din cale După ce-am ajuns la poale.

Eugen Albu – Cluj-Napoca

Linia de orizont

Se observă uneori-Nu o spun ca un afront-Că toţi cei cu capu-n nori

Sunt lipsiţi de orizont.

Mihai Sălcuţan - Buzău

FOŞNETUL

Sunetul, uitat de ani,Ce ţi-ar îndulci amarul

De l-ar scoate buzunarulDacă ai avea şi bani!

Ioan Pop - Cluj-Napoca

DIALOG SIBIU – IAŞI (via BRAŞOV!)

(schimb de replici la întâlnirea epigramiştilor din dec. 2008)

Braşoveană În Braşov vin mulţi olteni Şi în piaţă-şi fac sălaşul, Că-s plătiţi de braşoveni Ca să strige:

ARDE... IAŞUL!

N. Mihu - Sibiu

Replică... ad-hoc Că ARDE IAŞU-ai scris

prin stihu‘ Cel presărat cu mici cocarde; Şi chiar aşa e: IAŞU-i ARDE Pe sibienii-n cap cu MIHU!

E. Deutsch – Iaşi

BookLook pag. 23

ITINERAR EPIGRAMISTIC

MIE ÎNSUMI

de George Corbu- Bucureşti Nu mi-e ruşine să constat Oriunde-aş fi, nici nu mi-e teamă, Că mă droghez, că aşadar, Sunt dependent de epigramă.

CHEMAREA MUNTELUI de Valerian Lică – Bucureşti

Cu zulufi lăsaţi pe frunte Şi podoabe de sidef Dânsa a venit la munte Ca să iasă-n relief.

NEDUMERIREA CHEFLIULUI de Nicolae Nicolae - Caransebeş

Se-ntreabă el, la supărări, Nedumerit şi făr-un sfanţ, Cum toate cele 3 cărări Se întâlnesc taman în şanţ ?!

AVANTAJUL SISTEMULUI BICAMERAL

de I. Iacob Bencei – Timişoara

Spre mulţumirea-ntregii naţii, Se judecă de 2 ori: Ce nu fac bine deputaţii Aprobă domnii senatori.

PUTEREA MUZICIIde Eugen Pop – Cluj –Napoca

În faţa forţei agresoare Să ai puterea să ridici

Acorduri mândre de fanfare S-o-ntâmpine c-un marş...

de-aici! VACANŢĂ

de Gh. Constantinescu-Braşov

Pentru mine – bucurie: Râd în soare, cânt în ploaie

Văd iar marea... sărăcie Văd iar munţii... de gunoaie.

CĂSĂTORIAde Vasile Til-Blidaru - Buzău

Promite-n largul lui, ca mire O insulă de fericire;

Dar ea, cu un picior în prag Pretinde un arhipelag.

MOŞTENIRE

de Vasile Frâncu – Buzău

Epigramiştii de-altă dat’Ne-au dat şi spirit, har niţel,

Umorul de la Cincinat Şi setea de la Păstorel.

BookLook pag. 24

NOTORIETATE de Gh. Culicovschi – Buzău

Renumit prin răcoroasa Tămâioasă de Pietroasa La Buzău poţi să te frigi Cu faimoşii săi covrigi.

DEOSEBIRE OENOLOGICĂde N. Paul-Mihail - Sinaia

Când te compari cu Păstorel, Vorbind de-al epigramei har, Tu te deosebeşti de el Ca damigeana de pahar.

RETROCEDARE

de Ioan Miclescu – Câmpina

Am tot sperat s-o duc mai bine Votându-vă pe alde voi, Dar azi, ajuns ca vai de mine, Îmi vreau speranţa înapoi.

UNEI COCHETE de Ion Moraru – Galaţi

Brăţări, inele şi cercei, Le poartă cu dezinvoltură Adăugând valorii ei Şi perlele ce-i ies din gură.

VISĂTORUL de Alex. Hanganu - Brăila

Vrea să îşi transpună toate

Visele-n realitate, Însă nu prea reuşeşte

Că-i ia mult pân’ se trezeşte.

UNUI CELIBATAR de Ioan Toderaşcu – Vaslui

Invitat la o cafea

De-o amică, pentr-un ceas, A rămas trei luni la ea

Şi-a plecat când... a rămas.

EPIGRAMA de Emil Ianuş – Horodnic de Sus

Cică epigrama bună E ca ploaia cu furtună:

Câmpul râde, holda creşte Dar... pe cineva trăzneşte.

MÂNDRIE

de Ioan Târziman – Iaşi

Pe toţi confraţii moldoveniNu îi va face-n faimă mari

Cultura cea de CucuteniCi doar recolta de Cotnari.

BookLook pag. 25

NOUTĂŢI ÎN BIBLIOTECA ACADEMIEI

MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ

MIRACOLELE DE LA GLODENI -roman-

Editura Ars Longa - 2008

Comentarii de E.D.(1)

Nu vreau să spun că-s un oracol

Dar dacă scrie-atât de mult E cert un fenomen ocult Sau poate fi chiar

un miracol!

(2) [pe copertă e reprodus tabloul

„Mâncătorii de cartofi”} Acei cei ce-nfulecau cartofi

Nu arătau a filozofi; Dar cititorii, firoscoşi

Au fost serviţi doar cu gogoşi.

(3)

Se-nfundase-adânc în glod Spre a prinde în năvod

Un miracol potrivit Însă, vai, nu l-a găsit.

VAL. ANDREESCU

FLORETE MELANCOLICE

EPIGRAME, FABULE, RONDELURI

EDITURA PIM IAŞI - 2007

COMENTARIU de E.D.

În cartea, sigur antrenantă, Cu epigrame chiar cochete, Stau MELANCOLICE FLORETE Fiindcă n-au găsit vreo poantă!

Din volum... Colecţionarul (D-lui D. Gr.)

Colecţionar făr’ de pereche, Aşa cum probele relevă, Deţine haina cea mai veche: O frunză de la prima EVĂ!

Epigramă scrisă-n cramă

- E cu vorbe de la cramă; Vezi, analizeaz-o just! - Clar, se-observă bunul gust De... mujdei, vin şi pastramă!

BookLook pag. 26

„BUCLUCURI” publicate de prietenii noştri

ETERNA EPIGRAMĂParlez you româna?

Selecţie de SILVIA POPESCU,

EUGEN POP, ION BINDEA Editura PRO VITA – Cluj 2007

Comentariu de E. D. Silvia, Ion şi Eugen Bravi, ne-au demonstrat

(a câta oară?), Prezentând catrenele de gen, Cum că „limba nostră-i o comoară!

Academicieni incluşi în volum

Vasile Vajoga premiul II pentru „Repertoriu”

Au lălăit pe scenă ore-n şir Doar hituri scrise-n limba lui

Shakespeare,Sfârşind c-un power-play

de pe la noi;Citez: „Pocnind din bitch

pe lângă boy”!!!

Ion Berghia

Contrast

Mai frumos decât cuvântul Românesc, nu-i tot pământul... Doar limbajul Clujului Cu... daco-romanii lui!

Mihai Batog-BujeniţăRepetabila istorie

La-Nalta Poartă-atunci peşcheş Baban dădeai pentr-o belea; La-Nalta Curte astăzi cash Aceeaşi sumă-i doar saftea!

Eugen Deutsch The New Age

„Azi cartea nu mai e en vogue!” -Mărturisea deschis un dandy- „E evident cu mult mai trandy S-oferi catrenele pe-un blog!”

Constantin Iuraşcu Ardealul şi puritatea limbii

Transilvănenii sunt pe fază: Nu strică limba cu mişto; Dar observăm că orice frază O-ncep cu englezescul NO... !

BookLook pag. 27

Academicieni incluşi în volumul clujean (continuare)

Vasile Larco

Unor conferenţiari

Afirm, nemulţumit pesemne, Jargoanele când se extind: „Pe-un mut îl înţelegi prin semne Pe ei... nici când i-auzi vorbind. George Petrone

Unor papiţoi cu ifose anglofile

Când, cabotini, se sclifosesc C-un „speech” [of course!]

strict englezesc, Ce le-aş mai zice eu, băi nene, Vreo câteva... strict indigene!

Mircea Popovici Străin la starea civilă

A avut o zi nefastă: La-ntrebarea fără rost: „Iei urâta de nevastă?” „Yes!” a zis... şi dus a fost.

Vasile Vajoga Opinie...

Eu nu susţin temuta ipoteză, Aceea c-om vorbi-n curând

romgleză. Englezii, da! Se tem de-un idiom Tot mai frecvent la ei,

cel anglorrom!

* * *

Mihai Frunză

Terapia prin râs

(proză umoristică)

Editura Ex Libris, Brăila 2007

Anexă la revista „Tratamente naturiste”

CITITORUL DE COPERŢI (Comentariu de E. Deutsch)

Naturist înverşunat, M. Frunză (deşi nu e chiar verde!) ne propune să-l însoţim într-un soi de paradis pentru a o trata pe Eva de... timiditate (frunza nu ajunsese încă la... modă!) prin... râs. Din păcate (deşi e departe de iad!) râsul cu pricina se dovedeşte a fi fără... gheare sau dinţi şi deci... nu muşcă.

BookLook pag. 28

CONSTANTIN MÎNDRUŢĂ

EPIGRAME V Ă R L Ă M Â V A R O U U A N E L E N M T R I N U R I E Ă U I I Ă I I Ţ R M R I I E I N T E

PITEŞTI 2008

COMENTARIU (de E. Deutsch)

EVALUĂRI, PĂRERI

şi IRONII, Mici GLUME , RĂUTĂŢI

(cu grave-accente) Adună, cu AMARURI şi MÂNII, Catrene ce se vor

EVENIMENTE.

IOAN MARINESCU-PUIU

RECIDIVIST

în UMOR

(proză scurtissimă)

Ed. Grinta- Cluj 2007

COMENTARIU de E.D.

Notăm, privind atent decorul: Lucrând, şi evident cu spor, Recidivist e, da-n OMOR; Ucide, tot mereu, UMORUL!

Din volum:

La capitolul „talent” autorul... a reuşit fără loc. Un scriitor bun n-are duşmani, ci doar prieteni care-l bârfesc, îl invidiază sau... îl urăsc. Mai bine negat de către critici decât... renegat de ei! Celui care aleargă după forme nu-i pasă de conţinut.

Nu arunca niciodată cuvinte în vânt... S-ar putea să zbori şi tu!

BookLook pag. 29

Poşta cu booklook Mulţumim tuturor prietenilor şi colegilor care ne-au transmis vorbe frumoase ca inimile lor, cu prilejul sărbătorilor Crăciunului şi ale Noului An. Fie ca DOMNUL să vadă şi să răsplătească cu dreaptă măsură, vrednica lor trudă. Senatul Academiei Libere „Păstorel” Iaşi Fraţi întru umor! Citiţi cu atenţie nota informativă (bună!) alăturată! E rost de înfruntare pe malurile Bahluiului! Nu fugiţi! Lupta va fi grea, dar dreaptă!

Colectivul de redacţie al revistei Bookloook Nicolae Mihu: Am primit scrisoarea şi revistele. ACUS-ul foarte bun pentru acu(s)punctură! Dorinţa de a intra în bucluc(Booklook-ul nostru desigur),v-a fost îndeplinită. Sperăm că este de bine! Mihai Danielescu: Vă mulţumim pentru felicitarea deosebit de ingenioasă ce îmbină armonios Sfintele Paşti cu Anul Nou. Este un exemplu de eficienţă! O reţinem pentru arhivă. Merită! George Corbu, preşedintele U.E.R. : Citez: „Vom căuta, la nivelul conducerii, să asigurăm climatul de colaborare, într-ajutorare şi respect între membri, impulsionând activitatea, stimulând şi recompensând meritul, fără nici un fel de prejudecăţi” Minunat! Numai că, remarcând omisiunile din scrisoarea dumneavoastră (24.12.2007), parcă nu ne vine să credem... Sperăm totuşi că ne-am înşelat. Convingeţi-ne! Constantin Mândruţă: AG PE RIME ne-a încântat, ca de fiecare dată. Diversificat şi percutant! Conţine poezie de calitate, dezbateri, interviuri interesante, dar şi, foarte important, materiale cu un pronunţat caracter didactic. Ioan Marinescu-Puiu: „Recidivistul în umor” Puiu, folosind o pană foarte ascuţită, însângerază cu talent şi virtuozităţi verbale, sfintele noastre păcate omeneşti. Bravo lui! În predoslovie, o admirabilă zicere din frunză a lui Mihai de la Brăila. Lucian Mănăilescu: Am primit „Almanah cultural 2008”. Bogat şi de ţinută! Erorile de tipărire, ştim din proprie experienţă că nu aparţin redactorilor. Fereastra conţine şi un remarcabil (din punctul nostru de vedere) medalion George Corbu. Ioan Jorz: Textele trimise au intrat în malaxorul echipei care dă O.K.-ul. Nu ştiu ce va ieşi, dar, dacă asta vă consolează, aveţi în mine un prieten. MiG-uel

BookLook pag. 30

PRIMĂVARA

Şade luna, urdiniş Broaştele din ape sar În prisăcile astrale; Tot lărgind inelele

Stele – trântori – cad pieziş Şi pe foi de nenufar Ameţite-n rotocoale Tac şi-ascultă stelele.

AL. O. PĂSTOREL

FIIND ACESTA

ANUL CARE-MI

POARTA

NUMELE, VA

VOI ÎNDEPLINI

TOATE

DORINTELE!

DOAR SUNT UN

SOBOLAN

CHINEZ, NUUU…

BOOKLOOK – PUBLICAŢIE TRIMESTRIALĂ A GRUPULUI DE UMOR ACADEMIA LIBERĂ “PĂSTOREL” IAŞI

ASOCIAT CU UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA FILIALA IAŞI ISSN

DIRECTOR: Mihail Batog-Bujeniţă

COLEGIUL REDACŢIONAL: George Petrone, Vasile Larco, Mihai Cosma, Constantin Iuraşcu-Tataia, Ioan Frenţescu

REDACTOR-ŞEF: Eugen Deutsch ADRESA REDACŢIEI: Str. GEORGE COŞBUC nr.19 IAŞI c.p. 70046

COPERTA UNU, DESEN DE : ELENA MERTICARIU

Editor: Ars Longa www.arslonga.ro

BOOKLOOK-UL NOSTRU DE UN AN CE-I PUS PE RELE, CÂRTITOR,

E FERM ŞI-N DEZACORD SPONTAN, CU TOŢI ACEI CE N-AU UMOR.

ISSN: 1843-0554