•Anul LXVI Arad, 25 Octomvrîe 1942 Nr. 43

BISERICA şi ŞCOALA REVISTA O F I C I A L A A E P I S C O P I E I ARADULUI

R e d a c ţ i a şi A d m i n i s t r a ţ i a j A P A R E D U M I N E C A A B O N A M E N T E :

A R A D , S T R . E M I N E S C U 18 R e d a Ctor : P r . I l a r i O n V . F e l e a I P e n t r u 1 an Soa L e i ; 6 luni i 5 o L e i

C u v â n t a r e a rostită de P. S. S. Părintele Episcop Andrei la deschiderea adunării

Asociaţiei clerului „A. Şaguna" Secţia A r a d .

A ş dor i c a Ia a c e a s t ă î n t r u n i r e duhovni ­c e a s c ă s ă vă spun ce s imt în sufletul meu şi s ă d a u glas inimii şi gândului c a s ă des luşească r o s t u l preoţ ie i în v r e m i l e de a s t ă z i şi în f a ţ a a c e s t u i c a t a c l i s m A v e m în f a ţ a n o a s t r ă un r ă s -boiu c u m n'a m a i fost al tul . C a p ă s t o r i sufle­teşt i , t r ebu ie s ă ne gândim la d e s n o d ă m â n t u l aces tu i răsboiu , t rebu ie să ne punem î n t r e b a ­r e a : c e n a ş t e el în sufletele n o a s t r e şi c u m a m dori să - i fie s fârş i tu l ?

Răsboiu i a c e s t a e s te o n a ş t e r e din nou a lumii şi e dus pe î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă a p ă m â n ­tului. . . B a eu c r e d c ă ecoul iui se aude p â n ă în c e r u l lui Dumnezeu. I a r frontul c a r e în r e a ­l i ta te e n u m a i de v r e o două mii de ch i lometr i , de fapt e s te mult m a i m a r e . EI s e pre lungeş te . C u c e r n i c e p ă r i n t e , p â n ă în sa tu l Sfinţiei ta je , deşi ace s t s a t e s t e la o d e p ă r t a r e de 2500 k m . de front . Dincolo de lungimile c e se pot m ă ­s u r a pe h a r t ă , e x i s t ă un alt front c a r e se p r e ­lungeşte în sufletele n o a s t r e ; în sufletul p ă ­r in ţ i l or al c ă r o r fec ior e s t e dus d e p a r t e , în luptă ; în sufletul copii lor c e se r o a g ă în f i e c a r e s e a r ă p e n t r u t a t ă l lor , şi el p lecat Ia oas t e . D a c ă a m putea m ă s u r a a c e s t front , a m con­s t a t a c ă el a r e dimensiuni mult m a i u r i a ş e de­c â t frontul r e a l .

P e a c e s t f ront c a r e se pre lungeş te în su­flete t rebuie s ă l u p t ă m noi, preoţ i i . D u p ă c u m dincolo f i e c a r e c o m a n d a n t îşi a r e un s e c t o r de a c t i v i t a t e , t o t a ş a şi d incoace , în parohie , f i e c a r e preo t es te un c o m a n d a n t în tr 'un s e c t o r de luptă unde t rebuie s ă învingă, s a u s ă m o a r ă . Şi a tunc i , t e în treb , iubite p ă r i n t e , î n c o t r o merg i cu oas tea , s p r e b iru in ţă s a u s p r e p r ă b u ş i r e ?

E u a m obiceiul s ă f r ă m â n t bine un gând sau o idee pe c a r e v r e a u s'o pun în a p l i c a r e şi d e a c e e a n ic iodată nu m ă gândesc p r e a depar te . . . D e a c e e a şi p r o g r a m u l m e u e s t e f o a r t e s implu.

Şi a n u m e , în a c e s t e zile grele , nu c e r p r e o t u ­lui nici ş t i i n ţ ă teo logică l ă m u r i t ă în biblioteci , n i c i f i losof ie b i s e r i c e a s c ă , nici gra iu l f e r m e c a t al lui l o a n G u r ă de A u r , c i n u m a i două l u c r u r i s imple. P e n t r u p r eo t t r ă i r e a în Li turghie , i a r p e n t r u popor ş c o a l e i e de D u m i n e c ă .

Ce în ţe leg eu p r in t r ă i r e a în Li turghie , p r i n a c e a s t ă m i s t i c ă l i turg i că ? . . . î n t â i de t o a t e , s ă s imţi p r e z e n ţ a Iui D u m n e z e u pe Pres to l , în f a ţ a t a . D a c ă nu t e p r o s t e r n i umilit la p i c ioare le lui, a t u n c i s lu jba t a e s t e a u n u l n ă i m i t . T u p r e o t t r e b u i e s â - ţ i da i s e a m a de d i s t a n ţ a c e e x i s t ă î n t r e t ine , c a r e e ş t i p r a f ş i pulbere , şi î n t r e D u m n e z e u ce l vec in i e , ş i a t u n c i t e vei s m e r i . Dă- ţ i s e a m a c ă î n a i n t e de t o a t e a e x i s t a t iubi­r e a c e a n e m ă r g i n i t ă a lu i Dumnezeu c a r e a s a c r i f i c a t pe F i u l S ă u p e n t r u t ine, c ă tu însuţ i t r ă e ş t i din i u b i r e ş i pr in d r a g o s t e a n e m ă s u r a t ă a lui Dumnezeu . Şi a t u n c i s e c e r e c a şi t u s ă i e i p a r t e c u suf le tu l , cu v i a ţ a t a însăşi , la s lujba a c e a s t a a S t ă p â n u l u i .

D a r poa t e ve i pune î n t r e b a r e a , c u m pot f a c e a c e s t l uc ru , c u m voi putea r e a l i z a a c e a t r ă i r e m i s t i c ă a sfintei Li turghi i ?

P e n t r u a c e a s t a e nevoie întâ i de t o a t e de e x a c t i t a t e . S ă nu î n t â r z i i n i c i o d a t ă şi nici un minut , p e n t r u c ă S tăpânu l t e a ş t e a p t ă . Nu-mi pot i m a g i n a c a un om întreg şi preot , s ă l ip­s e a s c ă de la a c e a s t ă î n t â l n i r e cu S tăpânul . E nevoie apoi c a s ă f i i prezent cu sufletul, cu tot sufletul tău , şi în a l t r e i l e a rând , s ă a i o ţ i n u t ă t r u p e a s c ă demnă, a ş a c u m se c e r e în f a ţ a S t ă ­pânului . I a t ă , f ra ţ i i mei , m i s t i c a l i turg ică a ş a c u m o v ă d eu. A c e a s t ă m i s t i c ă v'o c e r , pen­t r u c ă s ă v a d ă duşmanul , — S a t a n a , — c ă fie­c a r e preo t es te g a t a la d a t o r i e , capabi l s ă m o a r ă aco lo la postul de c o m a n d ă din s e c t o r u l s ă u , p e n t r u B i s e r i c ă şi p e n t r u C r u c e a lui H r i s t c » .

Al doilea punct din p r o g r a m u l m e u es te ş c o a l a de Duminecă . In v r e m i i e a c e s t e a de r ă s -boiu, c â n d sufletul cred inc ioş i l or e s t e î n c e r c a t de a t â t e a îndoieli, nu pute ţ i l ă s a credinc ioş i i n u m a i c u h r a n a s u f l e t e a s c ă pe c a r e le-o da ţ i în pred ic i . Şi a tunc i , se pune î n t r e b a r e a : de c e s ă n u a i un a u x i l i a r , un c e a s două, c â n d s ă poţ i c o m p l e c t a h r a n a suf le tească a c r e d i n c i o ­sului . D o c t r i n a c r e ş t i n ă se c e r e m a i l ă m u r i t ă a s t ă z i de c â t o r i c â n d . E nevoie s ă l ă m u r i m de­z a s t r u l suf le tesc de a s t ă z i şi m a i a les să- i p r e ­ven im pe credinc ioş i , p e n t r u c ă nu ş t im c e v a a d u c e s fârş i tu l răsboiului . I a t ă de c e e nevoie de şcoa le le de Duminecă , de ore le pe c a r e p r e o ­tul t r e b u i e s ă le s a c r i f i c e D u m i n e c a după m a s ă .

C a un efect al ş coa le lor de Duminecă , m ă gândesc la o ligă a b i ser icani lor , a c r e d i n c i o . ş i lor c a r e v o r face l egământ în f a ţ a A l t a r u l u i c ă nu v o r a b s e n t a n i c i o d a t ă t r e i duminec i c o n ­secu t ive de la B i s e r i c ă . D a c ă v o m f r ă m â n t a b i n e sufletul cred inc ioş i lor în a c e a s t ă ş c o a l ă de Du­minecă , a t u n c i în f i in ţarea a c e s t e i ligi v a fi u ş o a r ă . I a r a t u n c i nu v o r m a i fi b i ser ic i goale , c i pl ine de cred inc ioş i înduhovnic i ţ i , p r o s t e r ­n a ţ i la p i c ioare l e Stăpânulu i .

A m zis c ă răsbo iu l a c e s t a se d u c e şi î n t r e noi, a c a s ă . Să nu u i t ă m un l u c r u , c ă b i r u i n ţ a Biser ic i i se v a p u t e a obţ ine n u m a i cu p r e o ţ i duhovniceş t i şi cu oameni înduhovnic i ţ i . . I a t ă pr in u r m a r e p r o b l e m a ac t iv i tă ţ i i n o a s t r e şi p r o ­blema r ă s p u n d e r i i n o a s t r e în f a ţ a a c e s t u i războ iu .

Adunarea generală a Asociaţiei Clerului „Andrei Şaguna" Secfla Arad

In ziua de V i n e r i , 16 O c t o m v r i e 1942, după serv ic iu l chemăr i i Duhului S f â n t în Ca tedra lă , Asoc ia ţ i a Clerului „Andre i Şaguna" S e c ţ i a Arad , şi-a ţinut şedinţa o rd inară în sala f e s t ivă a Acade­miei teologice din A r a d , în prezenţa P r e a Sf in ţ ie i Sa le Păr in te lu i Ep i scop Andre i şi a P. C. Sale Păr in te lu i D r . Gheorghe Ciuhandu, preşedintele general al Asoc ia ţ i e i şi a unui număr mare de preoţi din Epa rh i e .

Desch ide rea adunăr i i s'a f ăcu t de c ă t r e preşedintele Sec ţ i e i pr. V i o r e l Mihuţ iu , c a r e pr in cuv in te alese salută prezenţa P r ea S f . Sa le şi a preşedintelui general în mijlocul preoţimei şi a r a t ă rolul c o v â r ş i t o r al preotului, ca f ac to r moral în sbuciumul vremuri lor de azi, pr in c a r e t r ece po­porul român în lupta pentru Cruce şi Hr i s tos .

L u â n d cuvântul P r e a S f . S a Păr in te le Epis­cop a r a t ă c a r e este rolul preotului şi ce pret inde P . S f in ţ i a S a dela el în aces te vremur i prin ca re t r e ce Ţ a r a şi B i s e r i c a . C u v â n t a r e a p rescur ta tă o publicăm în fruntea rev is te i . „

Urme a z ă confer in ţa pr. l oan B u ţ i u : „însem­n ă r i pe marginea unei comemorăr i " (Sinodul dela Iaş i ) , în c a r e arajtă personal i ta tea marelui mitro­polit Pe t ru M o v i l ă şi a c t i v i t a t ea lui la K i e v .

P r . Il ie Ş e r a n c i t eş te raportul general al Sec ţ i e i , p r iv i to r la a c t i v i t a t e a Despăr ţămin te lor

şi Cercur i lo r religioase din Sec ţ i e în ani i 1940 şi 1941. Adunarea generală îl ia la cunoşt inţă cu aprobare . i

P r . Corne l M u r e ş a n prezintă raportul des* pre si tuaţia f inanc ia ră a Sec ţ i e i , de unde rezultă c i la 31 M a r t i e 1942, s i tuaţ ia a fost următoarea : numerar lei 4055, depuneri la fondul ajutorului

preoţesc 151.899 lei, ia r în urma despăr ţ i r i i E p i ­scopiei Timişor i i , S e c ţ i a a rădană a cedat Sec ţ i e i T imişoara suma de lei 58.303 în hâ r t i i de va loare . Ast fe l Sec ţ i e i noas t re i a u r ămas în depuneri lei 93.596, sumă ce se af lă depusă la Fondul ajutorului preoţesc.

Rapor tu l Comisie i de cont ro l a Fondului aju­torului preoţesc a fost prezentat de pr. Aure l D . Papp, preşedintele Comisiei . S f . S a a r a t ă c ă s ta rea fondului la 31 M a r t i e 1940, a fost în suma de lei 2.274.049.

Urmează confer in ţa pr. Ioan Nădăban , despre : „Problema manualelor de rel igie, şi în s p e c i a l a Catehismului în şcoala pr imară" . L a discuţie au luat cuvân t p reo ţ i i : O a n c e a , Bogdan , Chebeleu şi Papp. P r ea S f . S a , în legătură cu aceas ta con­fer inţă , dă îndrumări le necesare preoţi lor ca t ihe ţ i , pentru a utiliza cu toţi i manualele de religie apro­ba te de Ep iscop ia din A r a d , în t ru a t ingerea sco­pului urmăr i t în catehizaţ ie .

Propuneri le prezentate de Comitetul Sec ţ ie i , şi aproba te de adunare sunt u rmătoare le :

1. In t e rven ţ i a pentru mutarea târgur i lor din zilele de Dumineci .

2. Credincioş i i" să nu fie scoşi cu fo r ţa la lucru în zilele de Duminec i şi S ă r b ă t o r i . Aduna­rea ia la cunoşt inţă aceas ta propunere şi înv i t ă Comitetul a in te rven i la locul în drept spre a soluţiona aceas ta cauză în duhul B i se r i c i i .

3. Pere te le dinspre r ă s ă r i t din f iecare c a s ă de c reş t in o r todox să f ie dest inat pentru c ruce şi icoane rel igioase or todoxe . Adunarea aprobă propunerea şi i nv i t ă Comitetul Sec ţ i e i a se ocupa de aceas ta chest iune.

4. On . M i n i s t e r a î Culturi i e rugat ca să nu fie scos învăţământul religios din şcoalele prac­t ice (comercia le şi industr iale) .

5. Adunarea generală a Sec ţ i e i a ccep t ă pro­punerea de a se in terveni pr in Cen t ra la din S ib iu la Min i s t e ru l de Interne , ca preoţimea şi membri i familiilor lor, să pr imească scut i re de autorizaţ ie de că lă to r ie pe C F R . , acelora c a r i se v o r legi­t ima cu carnete le t ip C F R . aşa după cum s'a dat şi corpului magis t ra ţ i lor .

6. Preotul Câmpian propune înf i in ţa rea unui „Cămin al preoţi lor în A r a d " . Adunarea decide, ca pe lângă numărul paturi lor ex i s t en t e la camera de oaspeţi de pe lângă Academia de Teologie din Arad , să se mai adauge un număr de paturi şi Iingeria necesa ră din fondurile Sec ţ i e i .

7. Preotul T . Herbe i , propune înf i in ţarea unui „ In terna t o r t o d o x de băe ţ i" . , Adunarea ia la cunoşt in ţă propunerea, însă problemă deocam­dată s'a rezolvat , p r iminduse fii i de preoţ i în Internatul Academie i de Teologie.

8. Pent ru a spori ajutorul de înmormântare , pot r iv i t vremuri lor de azi, Comitetul Sec ţ i e i pro­pune : Fondul de ajutor în funcţ ionarea lui de azi rămâne neschimbat . M e m b r i i fondului de ajutor (preoţi şi preotese) se obligă dela caz la caz , Ia moar tea vreunui membru, să cot izeze f iecare cu 53 lei, c a r e sumă adunată se va da la mâna ce­lor în drept, pe lângă ajutorul cuveni t dela fond-Aceasta acţiune de ajutor mutual este şi rămâne cu caracter pur caritativ. Adunarea generală aprobă propunerea şi îndrumă Comitetul Sec ţ i e i a pu­bl ica aceas ta în organul of ic ia l „B i se r i ca şi Ş c o a l a " pentru aducerea 3a cunoşt inţă .

9. A v â n d în vedere c ă din rânduri le Cleru­lui cu ocazia Adunăr i lo r Despăr ţămin te lo r s'au r id ica t glasuri pentru contopi rea Asocia ţ ie i noas­t re în Asoc ia ţ ia Genera lă din Bucureş t i , Comite­tul Sec ţ i e i în t runi t în şedinţa o rd inară din 15 O c t . 1942 şi pe lângă lămuriri le date de P. C. S a Pă­rintele D r . Gh. Ciuhandu, preşedintele general al Asocia ţ ie i , supune următoarea propunere O n o r a t e i Adunăr i generale spre ap roba re : Adunarea gene­rală a Sec ţ i e i Arad , din Asoc ia ţ i a Clerului „An­drei Şaguna" îşi exp r imă şi acum dorinţa pentru închegarea unei Asoc ia ţ i i generale a Clerului orto­dox român pe în t reaga Ţ a r ă . D e a c e e a , cunoscând lămuriri le din broşura „Gânduri de reorganizarea profesională uni tară a Clerului din Pa t r i a rh i a Română" , şi r eg re tând desbinarea ce s'a produs în timpul din urmă în sânul organizaţ ie i „Aso­ciaţ iei generale a Clerului", preoţimea din E p a r ­hia Aradului îşi expr imă dorinţa pentru o g rab­nică Soluţionare a cr ize i aces te ia pr in împăcarea celor desbinaţi , ca astfel r e v e n î n d u s e la normal şă se potă relua t ra ta t ive le pe baza p r inc ip i

federa t iv al Soc ie tă ţ i lo r ex i s t en te preoţeş t i sub regimul unui S t a t u t comun. Adunarea pr imeşte propunerea.

Păr in te le preşedinte V . Mihuţ iu , dupăce mul­ţumeşte P r e a Sf in ţ ie i Sa le Păr in te lu i Ep i scop Andre i şi P . C. Sa le Păr in te lu i D r . Gh. Ciuhandu pentru par t i c iparea la şedinţa o rd ina ră a Adună­r i i Sec ţ i e i şi preoţ imei din Epa rh ie , r i d i că şedinţa .

I . Ş .

Dela cruciada românească la binecuvântarea mamelor

Niciodată în istorie cuvântul „cruciada" n'a fost mai adecvat ca'n zilele noastre. Căci aşa zisele cruciade nu erau decât ambiţii, pornite din răzbunări confesionale şi politi­ce, şi nu din imperativul ideii. Cruciaţii trecutului erau re­prezentanţii formali ai crucii, cusută pe 'drapele şi braţul stâng, iar sufletele le erau pline de răzbunare, jaf şi pră­păd. Ei n'au adus istoriei decât date fără importanţă, lacrimi neîncetate şi suspine nemăngâiate. Astăzi însă cru­ciada celor cari au scos sabia din teacă şi flacăra din tava maşinilor automate la 22 Iunie 1941 contra hidrei apocaliptice, este pornită dintr'un spirit de suprimare a comunismului ce tenta să distrugă aşezământul neamurilor din orănduiala Evangheliei.

Cruciada noastră din Răsărit este sfântă prin faptul că dă martiri din abundenţă pentru ideia creştinismului şi a neamului. Dar cruciada noastră mai e sfântă şi din alt motiv, pe care puţini Iau descoperit până la ora de faţă. Este vorba despre tributul mamei creştine şi românce, ce stă alături de fiii ei în tranşeele însângerate ale câmpurilor de bătaie. Mamele, cari şi-au crescut copiii în ritmul ideii de Dumnezeu şi de Neam, sunt primii pedagogi ai Ginţi­lor. Ele au împreunat pentru prima oră copilaşilor lor t

dragi din leagăn mâinile, şi i-au îndreptat cu faţa spre icoana din perete. Ele le-au turnat pentru prima dată in suflete iubirea de graiu şi pământ strămoşesc.

Copiii lor de ieri sunt ostaşii nostri de azi. Mama, cea mai scumpă noţiune din lumea vremelni­

ciei noastre. Mama, răsboiul în care se ţes virtuţile unui neam. Mama, viitorul de aur al unui popor. Mama, oglinda prin care se vede trecutul şi viitorul

unui neam. Mamele au dat sfinţii bisericilor, luceferii ştiinţei şi

eroii naţionali. Nimeni din lume nu şi-a însuşit, într'un grad aşa de înalt creştinismul, ca mama. Nimeni nu este pătruns aşa de mult de ajutorul Dumnezeesc, ca mama.

Ostaşii noştri de pe câmpiile vitrege şi fără sfârşit ale Rusiei au asupra lor binecuvântarea şi darul mamei.

Binecuvântarea ostaşilor: rugăciunile neîntrerupte şi pline, de lacrimi ale mamelor de acasă.

Darul lor: cărţile de rugăciuni şi iconiţele cusute în „buzunarele din stânga ale vestoanelor ostăşeşti.

•r * •

In toate părţile pe unde am colindat printre soldaţii noştri şi în toate conversaţiile avute cu ei, am găsit „darul ostaşului" primit din sufletele mamelor. La acestea se mai adaugă cruciuliţele cumpărate de mama şi sfinţite de către „părintele din sat".

Ce mărgăritare sfinte au soldaţii noştri I La ei nu strălucesc pe degete inele încărcate cu pietre scumpe şi carate multe. Sub hainele lor modeste zace un suflet plin de comori spirituale şi româneşti. Bătăile inimii lor se isbesc incontinu de darul mamei, aşezat în buzunarul stâng. Da­rurile ei sunt pentru inimile ostăşeşti hrana cea de toate zilele.

La alte neamuri acest fenomen este improvizaţie şi superficialitate. La noi inascenţă şi trăire. La alţii paradă şi poză. La noi simţire şi vieţuire.

Ostaşii români sunt plenipotenţiarii mamelor lor! Victoria lor, bucuria mamelor! Pentru aceea, pe bună dreptate putea să scrie Carmen-

Sylva: „ Dacă vei vedea un viteaz pe câmpul de luptă, sau în împărăţia spiritului, ori de vei întâlni vr'un stăpânitor în gânduri şi descoperiri, să ştii că el a avut o mamă aleasă".

După cum Mântuitorul lumii şi-a dat Mama pe Golgota în primire celui mai iubit dintre apostoli, aşa să o dăm şi noi pe mama româncă cultului naţiunii. Păcat că mamei nu i se dă deajuns onoarea ce i-se cuvine. Parcă toţi au uitat de Mama lui Ştefan cel Mare — care l a trimis la oştire, — şi de a lui Mihai Viteazul, realizatorul „unităţii dace", care fiind decapitat pe Câmpia Turzii, mama lui a sângerat sufleteşte şi a îmbrăcat pentru restul vieţi ei antereul

' îndoliat al mănăstirii. Parafrazând cuvintele Arhanghelului Gavril, adresate

Sfintei Măria, ar trebui pentru a le recompensa creşterea noastră trupească şi zestrea sufletească, să rostim şi noi în orice clipă a vieţii noastre: Bucuraţi vă voi mamelor ro­mânce, „Domnul este cu voi, binecuvântate să fiţi între femei".

Cei de pe front, imploră mama, cu poetul: „Aprinde, mamă, lumânarea „Departe — acolo în satul meu „Aprinde, mamă, lumânarea

' „Şi roagă-te lui Dumnezeu.

Preot căpitan Rez. Ioan I. Petri lă Majak-Salyn, Crimeia, August 1942.

Despre ce să predicăm ? In D u m i n e c a 22 -a după R u s a l i i , la 1 N o

emvr ie 1942, să vorb im despre bogă ţ i e ş i s ă r ă c i e . Pa rabo la despre bogatul nemilost iv şi săracul

.Lazar ( L c . 16, 19—31) este b inecunoscută . Boga-> tul — luxos, lacom şi zgârc i t , pe t rece . Să racu l — bolnav , plin de bub • şi f lămând, sufere. M o r a-mândoi. S ă r a c u l a j n g e în f e r i c i r ea raiului, bo­gatul în chinurile iadului,

F ă r ă să ajungă în focul iadului sau în raiul fe r ic i r i i , Ecles ias tul înţelept ne destăinueşte o ex ­perienţă d in t re cele mai zguduitoare şi pilduitoare :

— Făcut -am lucruri, mari , scr ie el. Mi -am zidit case, mi-am sădit grădini , v i i şi parcur i , mi-am cumpăra t rob i şi roabe , turme de oi şi c i ­rezi de v i te , am adunat aur, argint şi bogăţi i le împăraţ i lor şi ale ţăr i lor , mi-am adus cân tă re ţ i şi cân tă re ţe , femei şi toc ce mi-au pofti t ochii le-am dat. N 'am opri t inima dela nic io ve se l i e ; am lă­sat-o să se bucure de toată truda mea. Apoi, m'am uitat cu atenţ ie lâ toate aces tea şi am văzut că toate sunt deşertăciune, goană după vânt şi fără de niciun folos sub soare ; nebunie şi prostie. Dar..., in cele din urmă, totuşi, am văzut că înţelepciunea covârşeşte nebunia, aşa după cum lumina covârşeşte întunerecul (Ec l . 2, 4—13) .

D e când ră sa re soarele peste drepţi şi ne­drepţi , ex i s t ă bogaţ i şi să rac i , bogăţ ie şi să răc ie . Ş i vo r ex i s t a încă a tâ ta timp, c â t e x i s t ă în t re oameni daruri deosebite şi inegal i tă ţ i din naştere , * — adică totdeauna.

Lup ta pentru s tăpâni rea bunuri lor a produs în curgerea veacur i lor cele mai mar i nemulţumiri şi cele mai număroase ce r te , procese şi lupte, în t re oameni şi în t re neamuri . Revoluţ i i le , crimele şi războaiele în cele mai multe cazuri nu sunt a l t ceva decâ t mij loace de-a răpi , de-a împărţ i sau de-a s tăpâni bogăţ i i c â t mai multe şi astfel de» a mic­şora sau măr i distanţele dintre bogaţi şi să rac i .

Creştinismul, şi în pr iv inţa aceas ta , vine cu o morală nouă, cu o seamă de pr incipi i şi v i r tu ţ i ca re au în vedere pacea şi armonia soc i a l i .

Creşt inismul nu desfi inţează ave rea şi pro­pr ie ta tea , dar combate aspru şi condamnă lăcomia şi bogăţi i le imorale, aşa după cum osânaeş te tot aşa de aspru s ă r ăc i a când vine din lene, din ne-cumpătare sau din alte vi ţ i i .

In P red ica de pe M u n t e , Iisus Mân tu i to ru l f ace deosebire în t re două feluri de b o g ă ţ i i : ma­ter iale şi spirituale. E l grăeş te : „Nu v ă adunaţi comori pe pământ, unde moliile şi rugina le s t r i că , şi unde furii le sapă şi le fură. C i v ă adunaţi comori în cer , unde n ic i moliile, n ic i rugina nu le s t r i că , şi unde furii nu le sapă n ic i nu le fură. C ă unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră" ( M t . 6, 1 9 - 2 1 ) .

Cu alte cuvinte , E l ne spune : Nu v ă adu­naţi bogăţ i i vulgare, t r ecă toa re . Adunaţ i -vă co­mori cereş t i , ne t r ecă toa re . Bogăţ i i le lumii v ă leagă inima de pământ . Comori le cereş t i , avuţii le spiri­tuale (religioase, morale, culturale, a r t i s t i ce e tc . ) v ă înalţă, pe voi şi suspinul inimii voas t re , spre Dumnezeu. Cele pământeşt i sunt adeseori bogăţ i i de fapte r e l e ; cele cereş t i sunt totdeauna comori de fapte bune. Aver i l e pământeşt i sunt re la t ive ,

deşarte şi le s tăpânim v r e m e l n i c ; cele sufleteşti sunt veş î ice şi formează singura moştenire pe ca re o putem t rece dincolo de hotarele morţi i , în lumea dreptăţ i i şi a judecăţi i c e va să vie . Ave­rile materiale, cu r a r e excepţ i i , s e rvesc poftele pământului, prea adeseori propagă viţiul şi prin el răul în lume. Aver i l e cereş t i , însă, reprezintă frumuseţi sufleteşti neapuse, s e rvesc conşt i in ţa morală şi ajută la desăvârş i r ea lumii. Pr imele nu pot asigura nic i v ia ţa , n ic i moar tea ; cele de al doilea fel totdeauna sunt c r ea toa re de f e r i c i r e şi mântui toare de suflet.

T o t cuvinte aspre la adresa bogăţ i i lor ros­tesc şi apostolii Domnului (vezi I Tim. ©, 9—10, 17—19; I a cob 5, 1— 6 ş. a.).

E s t e a d e v ă r a t că Mân tu i t o ru l n 'a osândi t averea în sine, deoarece bogăţii le mater ia le au o valoare neutră : pot să f ie şi bune şi rele, după cum s-int în t rebuinţa te . Ceea ce lisus a condamnat cu toa tă asprimea şi la toa te prilejurile este în­t rebuin ţarea imorală a bogăţ i i lor . Ş i , f i indcă de cele mai multeori bogăţi i le mater ia le sunt folosite în paguba sufletului şi prin nedreptă ţ i rea aproa­pelui, şi Mântu i toru l , la cele mai multe pri lejuri rosteşte cuvin te de osândă la adresa aver i lo r pă­mânteşt i , must răr i c a re au umplut de groază ch ia r şi pe sărmani i săi u c e n i c i :

— „ V a i vouă, bogaţilor, c ă vă luaţi mângă-erea voas t r ă" ( L c . b, 24) . — „ A d e v ă r g r ăe sc vouă, că anevoe va in t ra bogatul în împără ţ ia lui Dum­nezeu. Ş i iarăş i vă z i c : M a i lesne este a t r ece cămila prin urechile acului, decâ t să in t re bogatul în împără ţ ia lui Dumnezeu" ( M t . 19, 23—4) .

A t â t de s t ră in a fost l isus de pofta aver i -or şi de patima bani lor , î ncâ t n 'a avut niciun

fel de ave re ( L c . 9, 58) şi n ic i m ă c a r n'a a t ins bani i cu degetele Sa le cura te şi sf inte (vezi M a t . 22, 16—21). Adevărata bogăţie, după Mântu i to ru l , e sufletul, pe ca re dacă l-am pierdut, lumea în­t r eagă nu mai are -pentru noi niciun preţ, n ic io va loare şi n ic io greuta te ( M c . 8, 36—7) . Sufletul este suprema valoare şi bogăţ ia cea mai mare. Pen t ru c â t şi-ar vinde omul auzul, văzul şi cele­lalte simţuri, sau mintea ? O d a t ă problema sufle­tului înţeleasă, t o a t e c e l e l a l t e s e vo r adăuga ( M t . 6, 33) . Restul , f ă r ă suflet, este re la t iv i ta te , umbră şi vâna re de vânt .

D e ce creşt inismul mustră mai mult decâ t laudă bogăţi i le pămân teş t i ? P e n t r u c ă nic i bogă­ţiile, n ic i moşteniri le lor nu sunt veşnice ( P r o v . 27, 2 4 ) ; c i sunt nes ta to rn ice ( i Tim. 6, 17 —19) , în­şelătoare ( M t . 1J , 22 ; M c . 4, 19), nesăţ ioase ( E c l . 4, 8 ; 5, 10), izvor de c e a r t ă ( F a c . 13, 1—8), pie­d ică la in t ra rea în împără ţ ia lui Dumnezeu ( M t . 19, 2 3 - 4 ; M c . 10, 2 3 — 5 ; L c . 18, 2 2 - 5 ) ; bogă­ţiile i a c pe gameni viţioşi, ne milostivi şi nebuni

( L c . 12, 1 3 - 2 1 ; 16, 1 9 - 3 1 ; Ier . 17, 1 1 ) ; bogă­ţiile înnăbuşă cuvântul Evanghe l ie i ( M t . 13, 2 2 ) , şi duc pe oameni la mândrie , chinuri (P rov . 15, 16 ) , nenoroc i r i (Ec l . 5, 12—16) . nedreptăţ i , asuprir i , lux, desmierdăr i ( I ac . 5, 4—6) , s i lnicie şi min­ciună ( M i h . 6, 10—16), ispite şi pofte care sfâr­şesc în ruină şi pierzare ( i T im. 6, 9) . As t fe l „iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor, pe care poftind-o unii, au rătăcit dela credinţă şi s'au străpuns cu multe dureri" (I Tim. 6, 10).

N u mai încape n ic io îndoială c ă bogăţ ia , c â n d se rveş te de mijloc, a r e o foar te mare însemnăta te în cultură şi în civi l izaţ ie , în ş t i inţă şi în morală . E ca banul, cu c â t c i rculă în mai multe mâini , cu a tâ t aduce mai mare folos. E a poate împrumuta omeniri i ar ipi ca de vulturi ce sboa ră spre c e r ( P r o v . 23, 5 ) ; poate deveni i zvor de fe r ic i re pr in ajutarea să rac i lo r (Ps . 40, 1 ; P r o v . 14, 21) pe c a r e o r i câ t a r îna in ta omenirea î i vom avea to tdea­una pr in t re noi (Deut . 15, 1 1 ; M t . 26, 11 ; In 1 2 , 8 ) ; poate să ne îmbogă ţească în fapte bune ( i T im. 6, 18) şi astfel ne ajută să dobândim bogăţia ha­rului ( E f . 2, 7) şi a s lavei moştenir i i în t re sf inţ i ( E f . 1, 18).

D a r c â n d bogă ţ ia are scopul numai în sine, a tunci devine imorală , pentrucă serveş te de iz­vo r şi unealtă tu turor relelor. A tunc i se rveş te ţ inte egoiste, în locul celor sociale ; se rveş te pa­timile indivizi lor , în locul t rebuinţelor comunităţ i i ; schimbă casele creş t in i lor în case păgâne, î a case c a înfă ţ işăr i s t re ine şi obiceiur i j idoveşt i , c a r e ispi tesc mai mult spre plăceri le câru i i în loc să înalţe sufletul. In aces t caz, bogăţi i le nu mer i t ă decâ t osânda.

D i n p r ic ina aces to r primejdii Evanghe l i a ne îndeamnă mereu să ne adunăm comori în ctr ( L c . 12, 33—4) şi să ne ferim de lăcomie şi zgârce­nie, c ă c i v ia ţa noas t ră nu stă în avuţ i i ( L c . 12, 1 5 ) ; să facem • dărui r i pentru aşezămintele de asis­ten ţă socială , pentru -săraci ( M t . 5, 42) şi pentru toţi nenoroci ţ i i aces te i lumi, ca să putem mărtu­r is i împreună cu I o v : „Ochi eram pentru cei orbi, picioare pentru şchiopi şi părinte pentru nenorociţi (29, 15). — D i n punct de vedere m o r a l „averi le cele mai mar i sunt cele t u c a r e s'au mângâia t mai multe durer i" (N . Iorga) , ad i că cele dărui te , lăsate sau concre t i za te în aşezămintele sociale.

F a ţ ă în fa ţă cu bogăţ ia stă s ă răc i a N ic i să­r ă c i a nu este o v i r tu te , aşa după cuna n ic i bogă­ţia în sine nu este un viţiu. Sun t bogaţ i vir tuoşi şi s ă r a c i foar te vi ţ ioşi . N u odată s ă r ă c i a v ine din lene (P rov . 6, 9 - 1 4 ; 10, 4 ; 19, 1 5 ; 20, 13; 24, 3 3 — 4 ; 28, 19), din necumpăta re (P rov . 2 i , .17; 23, 21) , desfrâu ( P r o v . 6, 26 ; 29, 3 ; L c . 15, 13), beţ ie ( P r o v . 23, 20—21) , din prietenii le rele, ş. a. Totuş i , din pricini c a acestea, c a şi din pricina

lăcomiei bogaţ i lor şi din alte pr ic ini morale şi religioase, B i s e r i c a to tdeau-a a luat sub ocrot i ­rea sa pe cei să rac i , asupriţi , s labi şi nefer ic i ţ i . M o r a l a c reş t ină ne obl igă pe toţ i să ajutăm pe să rac i , ca şi Zaheu ( L c . 19, 8 — 9 ) , să nu închidem uşa, n ic i mâna din faţa lor (Deut . 15 ,7—11 ; I a c . 2, 2—10) ; să nu-i dispreţuim ( P r o v . 14, 21) , să nu-i t r a t ăm cu asprime sau să le facem vreo ne­drepta te (Ifeş. 23, 6 ) . Op r i r ea plăţii lucră tor i lor este păca t s t r i gă to r la ce r (Deut . 15, 9 ; I o v 34, 2 8 ; I ac . 5, 4 ) , i a r a jutarea lor este împrumutarea lui Dumnezeu ( I I Cor . 8, 3 - 1 5 ; 9, 7 - 1 3 ) .

Pent ru B i s e r i c ă sufletul să rac i lor este to t aşa de scump, ca şi âl bogaţ i lor . M a i mult. In E v a n ­ghelie, să rac i lo r li se vesteşte fe r ic i re ( L c . 6, 20—21) , bogaţ i lor nu, ceea ce înseamnă că bogaţ i i ca să ajungă la fe r ic i re , t rebue să t r ă i a scă în cumpătare şi în v ia ţă simplă, ca şi să rac i i , folo-sindu-şi prisosul pentru fapte de milostenie. Bo­găţ ia singură nu face pe oameni fer ic i ţ i . D a c ă bogaţ i i a r putea să fie fer ic i ţ i numai prin aver i , niciunul dintre ei n ' a r mai cunoaşte t r i s te ţea , n ic i suferinţa, n ic i durerile, niciu'n fel de t ragedie .

D e c â t e ori nu se întâmplă ceea ce spune cân ta rea : „Bogaţii au sărăcit şi au flămânzit, iar cai ce caută pe Domnul nu se vor lipsi de niciun bine'1 (Ps. 33, 10).

S f . Ioan Gurădeaur aseamănă bogăţ ia cu o mască , pe c a r e o poar tă ac to r i i pe scenă, când j oacă roluri de regi , fi losofi, doc tor i sau gene­rali . Ş t i e toa tă lumea că sunt ac to r i c a r e j oacă r o l u r i în c a r e nimeni nu-i c rede regi , ge­neral i , n ic i fer ic i ţ i sau bogaţ i , cum se a r a t ă în teat ru . Aşa sunt şi bogaţi i pe teatrul lumii... Smulgeţi-le masca, pătrundeţ i în conşt i in ţa lor şi-i veţ i găsi lipsiţi de vir tuţ i , oameni ne t rebn ic i , c a r e dispar dună moar te cum dispar ac to r i i după reprezen­ta ţ ia bogăţ ie i .?

Boga tu l se ves te jeş te şi el ca florile ( I a c 1, 1 0 - 1 1 ) , ca şi aver i le regelui Solomon. Ce mai r ămâne în urmă ?... Sufletul şi numele bun care- i mai scump decâ t toate comori le ( P r o v . 22, 1—2).

S ă luăm aminte !,.. Unde este comoara noas t ră , inima noas t ră ?...

F e r i c i ţ i sunt ce i ce pot r ă spunde : Unde e ş t i tu, D o a m n e , a c o l o e s t e c o m o a r a

n o a s t r ă , in ima n o a s t r ă , p a c e a şi f e r i c i r e a n o a ­s t r ă , în vec i i vec i lor .

Cărţi şi reviste Proi. Ic. st. Dr. Ştefan Cioroianu: Lauda cr i ­nilor. Cuvântări la sfânta taină a botezului. Timişoara, 87 pagini.

Precum se înmulţeşte lucrul pastoral şi mi­sionar, tot aşa apar şi lucrăr i le de îndrumare ne­cesare, in chip de.oşebit s'au înmulţit prilejurile

de a predica Evanghe l i a . A ş a se face că apar mereu colecţ i i de cuvân tă r i difer i te , la tot felul de ocaziuni.

E s t e un semn aces ta că preoţi i ştiu repede să pună de aco rd cerinţele vremi i şi permanen­ţele B i s e r i c i i şi ale misiunii lor.

Pă r in te le Cioroianu, vechiu şi cunoscut au­to r de predic i şi cuvân tă r i , în ultima S f . Sa le lucrare dă publ ic i tă ţ i i o colecţ ie de 50 cuvân­t ă r i menite a se ros t i la ta ina botezului. C a şi titlul, lucrarea în t reagă e sc r i să cu mult a v â n t poet ic . D a c ă la aces t a v â n t se adăuga c e v a mai mult conţinut doct r inar , materialul nu avea de­c â t de câş t iga t .

*

Protos. Dr. Vasile Vasilache: Pe căile Dom­nului. Predici rostite la Radio. B u c u r e ş t i , 3 2 9 p a g i n i , 3 0 0 l e i .

E s t e al t re i lea volum de predic i publicate de Păr in te le V . V a s i l a c h e . Primul a fos t „Dum­nezeu este lumină" şi al doilea, în c o l a b o r a r e : „Bucium al dumnezeiescului gra iu ."

In volumul de fa ţă avem o colecţ ie de 37 predici , ţ inute la Rad io , dela S f . Ap . P e t r u şi P a v e l până la Dumineca Flor i i lor .

D e l a „predicatorul S f . P a t r i a r h i i " p a r c ă ne-am aş tepta t la mai mult ; la niş te predici de cuprins mai miezos. P r e d i c a paraf razăr i lor , a po­ves t i r i lo r şi a moral izăr i i continui , nu mai prinde. S e ce re să facem un pas mai înainte , i n t r o vreme c â n d se a t a c ă şi se a l terează fondul religiei , se cuvine să păşim la expunerea şi apologia aces­tui fond, f ă r ă de c a r e predica nu se mai potri­veş te n ic i - pentru sate , dar pentru ascul tă tor i i dela Radio. . . In teresează apoi în chip deosebit subiectul predicei , pe ca re de multeori n ic i nu reuşeşt i să-1 mai descoperi în va r ie ta tea ideilor pe c a r e le cuprinde predica. Dumineca , sau sfân­tul să rbă tor i t , este subiect prea general .

O ves t i re s is temat ică şi continua a învăţă­turi lor c reş t ine rec lamă un pian de subiecte şi o l imitare a f iecăre i predici la conţinutul subiectului.

Poa te c ă vi i torul va adăuga şi aces te note bune la predici le pe ca re le va mai ros t i şi pub­lica harnicul p red ica to r pat r iarhal , Pro tos . V . Vas i l ache .

* Constantin 1. Bercuş: Măria Magdalena. Ucenica Domnului şi mironosiţa învierii. B u ­c u r e ş t i , 3 1 p a g i n i .

O bună broşură despre v ia ţa M ă r i e i M a g -dalena, a lcă tu i tă după informaţi i le ce le avem despre ea în Evanghe l i i şi în t rad i ţ ia B i se r i c i i .

Autorul a r a t ă motivele temeinice c a r e duc la concluzia că una este M ă r i a din M a g d a l , pă­că toasa conve r t i t ă de Mântu i to ru l , şi a l tă este

M ă r i a sora M a r t e i şi a lui L a z a r din V i t a n i a , pe ca re apusenii, f ă r ă d i sce rnământ suficient , le confundă şi le iden t i f i că .

B roşu ra se ce teş te cu in te res şi cu folos, c a toate vieţ i le sf inţ i lor b ine scr i se .

* Timpul Transilvaniei, în numărul r ecen t

apărut aduce culturi i a rădane şi de a s t ăda tă con­t r ibuţ i i preţioase. D i n t r e „Apostoli i neamului", P .C. prot. F . Codreanu ne înfă ţ işează f igura protopo­pului T r a i a n V a ţ i a n u . L u c i a n E m a n d i sc r i e „în medalion" despre scr i i torul Ion A g â r b i c e a n u Ia vâ r s t a de 60 ani . P e t r e Lenghel Izanu înfăţ işează Nădlacul din punct de vedere i s to r i c , s t a t i s t i c , cultural şi economic . P ro f . C. Rudneanu face o dare de seama despre cele „70 c â n t ă r i re l igioase" publicate de dl prof . T r i fon Lugojan . P r . C. M u r e ş a n scr ie despre „legea iubi r i i " şi un oa reca re cores­pondent anonim despre s f in ţ i rea b i se r i c i i din JLeauţ, z idi tă după planurile arhi tectului C io r t an şi p i c t a t ă frumos de dl prof . Iulian Toade r .

Informafiuni • S f inţ irea biser ic i i din Şofronea . Dumi­

necă în 18 O c t o m v r i e a. c. s'a s ăvâ r ş i t actul sfin­ţ i r i i b i se r i c i i noui zidi te în comuna de coloniş t i Şof ronea . Ac tu l s f inţ i r i i s'a făcu t de protopopul Aradului, P. C. F lo r ea Codreanu, as is ta t de p r e o ţ i i : I . Popescu, V . M o r a r i u , V . Guleşiu parohul locului, I . Cr işan , N . V a n c e a , Gh. Curtuţ iu, I . Ş e r a n , D . M o r a r i u , T r . B a r z u şi diaconul ceremonial D . D ă -rău. Actului sf inţ i r i i i-a premers sf inţ i rea apei celei mici , cu înconjurarea sf . locaş. A urmat sf . L i ­turghie. Răspunsur i le l i turgice au fost date de corul C f r . d i r i ja t de păr . V . Lugojan .

L a s e rba re au luat par te D - n i i : V u i a , rep­rezentantul d-lui P r e f e c t al judeţului, V a s i l e L a z a r , reprezentantul P r i m ă r i e i A r a d , D-n i i D r . E . C r â s n i c , Cur ia c, V ă ţ i a n u , Guleşiu, prof. T o a d e r Iulian, c a r e a p i c t a t tâmpla sf. b i se r ic i , D r . Adam Iancu cu doamna, dl Purgl i , L . Igr i şan , B u r z a C. D r . P e t r u Pon t a pre tor , notarul locului, D l Fi l ipaş reprezentantul presei a rădane şi o mulţime mare de c red inc ioş i veni ţ i din C u r t i c i şi M a c e a , pe lângă cei locali.

L a p r iceasnă a v o r b i t păr . V. Guleşiu a r ă t â n d c ă la. ven i rea sa în parohie c red inc ioş i i din Şo ­fronea nu aveau unde se ruga, da r la scur t t imp prin bunăvoin ţa organelor C f r . au înch i r i a t o ca să la marginea satului, pe c a r e au t ransformat-o• în capelă.

P ă r . Guleşiu a plecat , c a odin ioară sf. apostol Pave l prin M a c e d o n i a , pent ru a aduna fon­duri să-şi poa tă edif ica sf. b i s e r i că . Puţ in i au

fost ace i ce î'au înţeles. Sp re a a t rage atenţ iunea autor i tă ţ i lor a cerut sprijinul presei, c a re i-l'a dat cu pr isosinţă . M u l t e greută ţ i a în tâmpinat pr. V . Guleşiu până a ajuns să-şi vadă r id ica tă b i se r i ca la c a r e cu a t â t a dragoste slujeşte. B i s e r i c a s'a zidit din ajutoarele date de D l D r . M a r t a Ale­xandru , pe timpul c â t a fost Rez iden t Regal , în suma de 500.000 lei, O a. M i n i s t e r al Cultelor 50.000 lei, P re fec tu ra judeţului prin dl General S. B a n c i u prefec t 650.000 lei şi c redincioş i i pr in colectele făcute de pr. Guleşiu suma de 200.000 lei.

Pă r in te l e Guleşiu încheie cuvân ta rea adu­c â n d mulţumiri : D lor D r . A . M a r t a , Genera l Ş. B a n c i u prefectul jud., P rea Sf in ţ ie i Sale . P ă r . Epis ­cop Andre i şi presei , în special ziarului Credin ţa , c a r e pr in apelul lansat în aces t ziar , a f ăcu t ca inimile multor c redinc ioş i a i B i s e r i c i i noas t re să se deschidă şi pr in donaţii le făcu te să înfrum-seţeze noul S ion . Mul ţumeşte apoi şi păs tor i ţ i lor săi, c a r i l'au înţeles şi i-au dat mână de ajutor în t ru îndeplinirea acestui a c t măreţ . R o a g ă pe bunul Dumnezeu să r ă sp lă t ească donator i lor bi­se r ic i i din Şofronea din belşug, iar S f . Sa le să-i deie putere a lucra şi în v i i t o r pentru Neam şi pentru B i s e r i c a lui Hr i s tos .

Urmează cuvân ta rea păr . prot. FI. Codreanu, c a r e în t re altele spune : a cerş i în aces t t imp es te o v rednic ie , pent rucă a i c â ş t i g a t locaş de închi­nare , locaş unde să t e poţi ruga pentru ce i v i i şi pentru cei morţi . A s t ă z i ave ţ i o ce ta te în t ru Hris­tos. I isus a in t ra t în multe cetă ţ i -oraşe , şi v r e a să in t re şi azi în f iecare casă , în f i eca re sat şi oraş . I a t ă c ă a in t r a t pr in a c e s t locaş în satul vos t ru pentru a v ă învă ţa , a v ă îndrepta, a v ă mângâia , a v ă f ace mai buni. V r e a să in t re în aşa fel ca să nu mai iasă. I i place să f ie s ingur s tăpân, şi va fi s ingur s tăpân, dacă în ca să soţul şi soţia se vo r iubi r ec ip roc , dacă este bunăîn-ţelegere, dacă este dragoste şi dacă o r ice ură va fi scoasă din sufletele oamenilor.

Iisus, aşa cum e Fiul lui Dumnezeu, poate fi silit să iasă din casa noas t ră , din B i s e r i c ă , din sat , pr in v r a j b a d in t re noi. Sunteţ i l iber i să ale^ geţi pe Ce lce samănă iubire şi dragoste sau pe cel ce samănă ură şi v r a j b ă . I isus i n t r ă în casele unde af lă iubire , cură ţenie în suflete şi bunăîn-ţelegere în t re oameni. I . Ş .

• Vicariatul Alba-Iulia, cu prilejul vizitei făcută în ţară de către P. S. S. Episcopul Nicolae al Clujului a ţinut la 8 Oct. 1942 o şedinţă plenară, în care s'au desbătut problemele care interesează trecutul şi viitorul Vicariatului. Dintre hotărîrile aduse înregistrăm urmă­toarele :

P. C. prot. N. Vasiu a fost numit inspector al învăţământului religios de toate gradele.

S'a luat act de aprobarea Sf. Sinod pentru restau rărea mănăstirii istorice dela Râpa—Râmeţului, care da­tează dela 1486 şi a avut printre ctitorii ei pe voevozii Radu Vodă şi Mihai Viteazul.

S'a exprimat recunoştinţa cuvenită P. C. Ic. st. Dr. Seb. Stanca trecut la pensie după o foarte bogată activitate culturală naţională şi bisericească ortodoxă, cu data de 1 Iulie 1942. Ca un omagiu pentru toată opera vieţii sale, Vicariatul a proclamat pe P. C. Seb. Stanca de consilier epaîhial onorific pe viaţă şi a hotărit ca din cele 34 lucrări pe care le a publicat Sf. Sa, să i retipărească într'un volum omagial pe spesele Eparhiei toate lucrările ref< ritoare la Biserică, însoţite de bio­grafia P. C. Sale.

In locurile vacante, au fost aleşi consilieri PP. CC. ptof. Lucian Muntean şi pr. Teodor Ciuruş, secretarul Vicariatului şi redactorul organului oficial „Renaşterea". Acesta din urmă, după cât il cunoaştem o figură dis­tinsă a' clerului ardelean, a fost hirotesit întru protopop de către P. S. S. Episcopul Nicolae cu prilejul peleri­najului pe care P. S. Sa 1 a făcut în 9 Oct. c. la mă-năstirea Râmeţului.

In 11 Oct. 1942 Pi S. 5. Episcopul Nicolae Colan a părăsit ţara liberă, după ce la Turda s'a îmbrăţişat cu PS. S3. LL Episcopii Iuliu Hossu şi Al. Rusu cari tocmai atunci veneau in ţară.

B f P r . A l e x i u Doboş . In ziua de 11 Octom-vr ie a. c . la orele 7 seara s'a st ins încă unul din­t re venerabi l i i slujitori ai Altarului , preotul Alexia Doboş. S 'a născut dintr 'o familie f runtaşă, în co­muna Siria, la 21 M a r t i e 1862.

Şcoa la p r imară a fâcut-o în comuna natală, urmând liceul la T imişoara , P reparand ia şi stu­diile teologice în Arad . A se rv i t ca învă ţă to r -d i rec to r dela v â r s t a de 22 ani în Siria, unde a funcţionat până în 1913, c ând mânat de voca ţ i a sa preoţească a în t ra t în tagma cler icală . Din 1913 până în 1932 a se rv i t B i s e r i c a lui Hr i s tos în comuna Radna , da tă la ca re a fost pensionat.

C â t timp a se rv i t ca î n v ă ţ ă t o r a fost nu­mit „comisar" cons is tor ia l pentru examenele de fine de an la şcoalele confesionale, mai apoi a fost ales preşedinte al Asoc ia ţ i e i î nvă ţ ă to r i l o r Des­păr ţământul Arad . A fost mare naţionalist , lup­tând din răsputer i pentru alegerea de deputaţi români în parlamentul maghiar .

Dumnezeu l a încred in ţa t cu 8 copiii , 4 băeţ i şi 4 fe te .

D i n t r e 4 băe ţ i a pierdut 3 ; lovi tura mare a primit-o îa adânc i bă t râne ţe , p ierzând pe fiul său cel mai mare, preotul Aure l D o b o ş , din Be-lotinţ, într 'un acc ident .

M o a r t e a , pe ca re — dela p ierderea fiului său mai mare *- o dorea, îl găseşte senin. S e

stinge înce t ca o lumânare, f ă r ă sbucium şi f ă r ă suferinţe prea mari .

Inmormânta rea i s'a făcu t Ja 13 O c t o m v r i e a. c. din sf. b i se r ică din Radna . S fân ta L i tu r ­ghie şi prohodul au fost of ic ia te de P. C. Procopie Givuîescu, as is ta t de p reo ţ i i : Cr i şovan , Chebeleu, D e b ă u , Crăc iun , Te reben ţ , Bodea şi Misiei . P ă r . protopop Givuîescu şi păr . C r i şovan au dep t s toa tă s tăruinţa ca înmormânta rea să fie câ t mai \ demnă de celce a fost preotul Doboş . P ă r . I , Chebeleu în t r 'o cuvân t a r e impresionantă a r a t ă cal i tă ţ i le celui decedat .

Fie- i ţ ă r âna uşoară şi memoria b inecuvân­ta tă . In vec i pomenirea lui. I . Ş.

• f P r . I o s i f C l o a m b s ş , a t recut şi el la cele veşn ice în 9 O c t . 1942. V e n i t la Arad pentru a-şi c e r c e t a familia, casele giner i lor săi Serd ineanţu şi Lupaş , şi-a încheia t ac i că lă to r ia vieţi i pămân­teşt i , la vâ r s t a de 82 ani. S 'a născut în B a z o ş ; a s tudiat Preparandia şi Teologia la A r a d , apoi a i slujit c a preot în parohii le Hodoş 2 ani, B â r z a v a 9 ani şi Ş a n o v i ţ a 41 ani. A fost un devota t lup­t ă to r pentru dreapta c red in ţă , un bun cân t ă r e ţ şi un pat r io t însufleţit . Desp re meri tele lui au vor ­bit la prohodul din Ca tedra la A r a d P. C. prot . F . Codreanu şi la mormântul din cimit i rul „Eter ­n i t a t ea" prof. Ursu din T imişoara , unul d in t re eminenţi i săi ucenici .

Dumnezeu să-1 ie r te şi să-1 odihnească în cea ta drepţilor.

• Numiri. Pr. Gh. Litiu a fost numit la paro hia Arad-Şega şi diac. D. Gornic la parohia Cristeşti, detaşat cu serviciul la parohia Buteni III.

B Consiliul de Patranaj a hotărit sâ înfiinţeze la Braşov-Stupini o şcoală de misionare pusă sub direc­ţia d-nei Sanda I. Matei, pentru a forma din ele cola­boratoarele preoţilor, sfătuitoarele mamelor in ale gospo­dăriei, igieniei şi creşterii copiilor şi sprijinitoarele inva­lizilor, săracilor, bătrânilor şi bolnavilor.

Elevele se recrutează din popor, cu 7 clase pri­mare, în vârsta dela 20—35 ani, cu preferinţă candidate care au mai activat în cadrul asociaţiilor religioase din sânul Bisericii. După un curs de un an, diplomatele vor fi funcţionare de Stat.

întreţinerea in şcoală va fi gratuită şi sub un re­gim de disciplină creştinească. Pe lângă studiile speciale, elevele se vor deprinde cu cetirea Sfintei Scripturi, cu rugăciunea şi cu catehismul ortodox.

In anul acesta se vor primi numai 50 eleve, ale căror cereri de înscriere trebuiau înaintate la Direcţia Şcoalei din Braşov—Stupini până la 25 Oct. 1942.

Diecezana A r a d .