Numele adevdrat al lui MARK TWAINeste Sumuel Lenghorne Clemens qi s-a niscut

in Missouri la 30 noiembrie 1835. Familia lui s-a

stabilit in Hannibal, un ordgel de pe Mississippi,

unde a trdit pind a implinit vdrsta de optsprezece

ani. Dupd moartea tatalui sdu, in 1847, a aban-

donat Ecoala, pentru a deveni ucenic tipograf la

,,Missouri Courier". Din 1853 a cdlatorit foarte

mult, in calitate de ajutor de tipograf, in est qi in

vestul mijlociu, dar a renun{at in 1857, prefe-

rind sd devind pilot de vapor, dupd o cdldtorie in josul fluviului Mississippi.

Dupd optsprezece luni de ucenicie, a devenit pilot autorizat, o meserie pe care a

iubit-o ,,mai mult decAt orice a incercat dupd aceea". Timpul petrecut pe fluvius-a dovedit a fi o sursd bogatd de inspirafie penffu scrierile sale de mai tdrziu, fi-indcd a intAlnit, cat a stat acolo, ,diversele fafete ale naturii umane din ficfiune,

biografie sau istorie". Izbucnteardzboiului civil, in 1861, a pus capdt traficului

pe rdu, iar Clerirens a continuat sd-qi petreacd timpul ca voluntar in armatd, cd-

utdtor de aur in Nevada, prospector de cherestea gi jurnalist, inainte de a-qi incepe

cariera literard. A adoptat, prima datd in 1863, pseudonimul ,,Mark Twain" (ter-

men naval insemndnd doi stAnjeni), pentru a semna o scrisoare comicd de cild-torie. Prima sa mare caLrte, ,,The Innocents Abroad", inspiratd de caldtoriile sale

in Europa ;i in fara Sfdntd, a apdrut in 1869. in 1870 s-a cdsdtorit cu OliviaLangdon, s,i in anul urmdtor s-a stabilit in Connecticut, unde a locuit gapte-

sprezece ani ca scriitor cunoscut qi de succes. in aceastd perioadd a scris multe

dintre cdr,tile sale minunate: ,rA.venturile lui Tom Sawyer" (1876), ,,Via1a pe Mi-ssissippi", (1883), ,"Aventurile lui Huckleberry" (1884), un studiul pasionat al

societdtii din acea vreme gi createa nemuritorului personaj Huck Finn, ,,TomSawyer in strdindtate" (1894), ,,Tom Sawyer detectiv" (1896). $i-a imbinat

scrierile cu o bund parte din c[litoriile lui, qi cAteva dintre cele mai comice opere

ale sale pot fi regdsite printre insemndrile din cdldtorii. O perioadd lungd a fost

partener la o edituri, dar o investilie considerabild $i o tipamifd cu defecte l-au

dus la faliment in 1894. Pentru a incerca sd-qi revind din punct de vedere finan-

ciar, a pornit intr-un tur de lecturd prin lumea intreagd, dar c6nd se afla in straind-

tate, fiica lui iubiti, Suzy, a murit. Scrierile sale ulterioare reflecti aceste

suferinle cu ironie sporitd gi amdraciune. A rimas o figura celebrd pdnl la

moartea sa, Ia2l aprilie 1910, qi a fost remarcat atdt prin costumul sdu alb

obiqnuit gi chica de p5r alb, cdt 9i prin opiniile sale intransigente impotriva in-

iustifiei qi a imperialismului.

L,Lunr-IvoNl DuurrnuAndreas

Mark TWain

TOM SAWYERDETECTIV

Traducere: I. Rovenfa

4Editura

Cuprins

Capitolul I / 5

Capitolul ll / Lz

Capitolul Ill / t9

Capitolul lV / 28

Capitolul V / 35

Capitolul Vl / 39

Capitolul Vll / 47

Capitolul VIII / 53

Capitolul lX / 61"

Capitolul X / 68

Capitolul Xl / 72

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiTWAIN, MARKTom Sawyer detectiv / Mark Twain; trad.: I. Roven{a

Bucureqti: Andreas Prirfi , 2Ol9ISBN 978-606-765-088-4

I. Rovenla, I. (trad.)

@ d EdituraANDREAS pRn{r, Bucure$ti,2019

Toate drepturile sunt rezeryate. Nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi

reprodusa stocatd giretansmisi sub formi tipfuiti, elecronic6, mecanicd" fotocopiag,

audio sau sub orice alt'[ variantii fhr.i permisimea scris[ a Editurii Andreas Print.

Prezentare: Laura trvona DumitruC o r e c t u r d s. i t e hno r e dac t ar e : C ristinq An to n e s c uDTP copertd: Gheorghe DamitruIlustralie copertd: Mqrias B,ogdan

Bun de tipar: 23.01.2019, Coli de tipar: 6Format: 26, 16/54x84 cm

DIFUZOR EXCLUSIV:IVO PRINT

Petru Maior nr. 32, sector I, Bucureqti

TeI./Fax: 02 1.222.07.67

E-mail : iv o -print @ yahoo. com

Sirz.' www.editura-andreas.ro

CAPITOIUI I

ine era in prirnivara urmetoare, dupe ce,

Tom gi cu mine, il.eliberasem pe bdtrAnul'negru fim, care fusese inchis pentru cI in-cercase sd fugi de la ferrna din Arkansow

a unchiului Tom,Gerul se inmuiase, aerul se incdlzise ;i el pufin, gi

fiecare zi ne aducea mai aproape de zilele calde in care

te poli plimba descull. intAi veni timpul bilelor, apoi al

oinei, apoi al titirezului gi al cercului, apoi al zrneului ;iiati ci sosegte;i vara cu inotull

Te face pe tine, bdiat, se-!i fie dor de acase gi, gAn-

dindu-te aga, se-!i dai searna cat de departe e vara. Darstai, clocotegti gi oftezi,;i ai vrea ceva, dar nu $tii ce-icu tine. in orice caz,n:u-Eisimgi boii acasd. Te plictisegti

;i te gAndegti gi, de cele mai multe ori, ili cauti un col!lin$tit sus, pe deal, sau pe marginea pidurii gi te ui!i.

Mississippi curge in vale gi se intinde pAni departede tot, unde se gesesc piduri pline de ceala depirtiriigi totul e atatde ticut;i de solemn, ca $i cineva pe care

l-ai iubit gi a muri! gi aproape ci ili vine si-!i doregtisd fii ;i tu mort gi dus, s-o sfAr;e;ti cu toate.

Nu gtiu ce-i asta. Sunt frigurile primiverii. Asta-i nu-

mele. $i cAnd te apuci, ai wea, oh, nici tu nu;tii bine ce-

ai vrea, dar te apucd ceva in mod pl5cut, ce e drept, atAt

de mult ai vrea ceva! Ji se pare cd ceea ce vrei e sd

pleci, si fugi departe de aceleagi lucruri plictisitoare,pe care le vezi mereu, gi sd vezi ceva mai nou. Asta vrei:sd pleci in liri gi locuri necunoscute in care si fie totulmisterios gi romantic. $i daci nu poli s-o faci, te-ai

mul,tumi cu mai pufin, ai merge oriunde, numai si pleci,gi ai fi fericit...

$i aga! Eu gi cu Tom Sawyer aveam frigurile primd-verii, gi incd ce friguri! Dar Tom nici nu se putea gAndi

sd plece, pentru ci mituga Polly nu-l va lisa cu siguranldsI piardi gcoala gi s-o ia prin lume, pierzAndu-gi anul;

aga ci eram destul de plouat.

$edeam intr-o buni zi pe treptele scdrii din fag5,

cam pe la apusul soarelui, vorbind despre toate acestea,

cAnd veni din casi mdtuga Polly, linAnd o scrisoare inmAni gi spuse:

- Tom, cred cd trebuie si-gi faci bagajele gi sd mergila Arkansow. Mdtuga ta, Sally, te cheami.

Aproape ci-mi ie;ii din piele de bucurie. Credeam ciTom va zbura de gAtul mdtugii sale gi o va sufoca in sd-

rutdri; dar nu gtiu dacd ai si mi crezi, stdtea acolo ne-

clintit ca o statuie de piatri gi nu scotea nici un cuvAnt.

Eram aproape sI !ip, vizAndu-I. Aceastd purtare nesi-buiti, cAnd i se deschidea a$a o perspectivi minunatd...Pe care puteam s-o pierdem, dacd nu va vorbi cu curajgi nu-gi va ardta mul;umirea gi recuno$tinfa. Dar el stdtea

acolo gi se gAnde4;i se gAndea, pAnd c6nd eram atat de

nefericit, incAt nu gtiam singur ce si mai fac. Apoi spuse

foarte calm:

- Eu sunt tare supirat, mdtugi Polly, dar cred cd vatrebui si refuz, cel pulin pentru moment.

Ag fi putut si-l omor pentru cuvintele astea.

Mdtuga lui, Polly, era atAt de buimdcite $i atAt de

infuriatd de aceste cuvinte, incAt nu putu sI scoati niciun cuvAnt cam vreun minut, timp de care am profitatpentru a-i da brAnci lui Tom 9i a murmura:

* Nu egti in toate minfile? Sd pierzi a9a o ocaziebunS?

Dar el nu era tulburat. $i-mi rdspunse in 9oapt5:- Huch doar n-ai fi vrAnd si-i arit cAt de mult do-

resc sd plec! Ce, va incepe sd se indoiasci, sd nisco-ceascd o seamd intreagd de boli, pericole gi obiecliuni gi,

daci vrei si gtii, va da imediat indirlt. Lasd-md pe

mine, gtiu eu cum s-o iau.Mie nu mi-ar fi trecut prin gAnd sd mi port aga. Tom

Sawyer avea intotdeauna dreptate - era cel mai infe-lept din cAli am cunoscut vreodat5, congtient intot-deauna gi pregitit si faci fali oricirei eventualitS;i. inacest rdstimp i;i reveni mituga Polly gi incepu:

- Vei refuza! Dal Da! Bine, dar n-am mai auzit a;aceva in viala mea! Auzi, si-mi vorbegti tu mie aga! $iacum ridicS-te in doud picioare ;i strAnge-fi catrafusele

;i, dacd mai aud vreun cuvAnt de la tine despre refuz,sau cum cdrefuzi, cred cd am sd te refuz cu o biciu;cd'

il lovi cu degetul pe cap, pe cAnd iegeam, ;i el in-cepu si se vdicireascd in timp ce urca pe scdri. Sus, incamera lui, md imbrlgigi. Nu mai gtia unde ii era capul

de bucurie cd mergea la drum. $i spuse:

- Chiarinainte de a plec4 o sd-i pard rdu ci m-a l5sat,dar n-o sd gtie culn s-o intoarci gi n-o va l5sa mAndriasi o facd.

Tom igi impachetd in zece minute lucrurile, afardde cele pe care i le punea mdtuga personal. Apoi maiagteptarlm alte zece minute, ca ea sd se potoleasci gi sd

fie iar drdgu!5 gi bund, pentru cd Tom spusese cd-i tre-buie zece minute ca sd se potoleascd atunci cAnd enumai pe jumdtate zburlitd, dar douizeci cAnd e zbur-liH de tot, ;i de data aceasta era zburlitd de tot. Apoiam mers jos gi stiteam ca pe ghimpi ca si aflim ce scriain scrisoare. Ea stitea pe un fotoliu maron cu scrisoareain poald, Ne agezarim gi ea ne spuse:

- Au necazuri mari pe acolo ;i se gAndesc ci tu ;iHuck veli fi un fel de distraclie pentru ei - inviorare,spun ei. Cred ci asta vor. Au un vecin p-acolo, BraceDunlap, care a a;teptat timp de trei luni sd-i dea mAnalui Benny a lo4, pentru ca in cele din urmi sd-i spund delaobraz gi odati pentru totdeauna ci n-o capit5; againcAt el le purta picd ;i ei erau ingrijoragi. Cred ci tre-buie si fie un ce, cu care e mai bine si se pund bine decAtriu, pentru ci ei au incercat sd-i dea o satisfacfie, toc-mindu-l pe un frate de-al lui, care nu-i bun de nimic, siajute la munc5, atunci cAnd nu prea gi-o pot permite gicAnd nu-l vor in niciun cazin preajma lor.

- Cine sunt Dunlapii?* Locuiesc cam la weo mild de ferma unchiului Silas -

cam toate fermele suntpe acolo la distanli de o mil5 unelede altele - gi Brace Dunlap este cu mult mai bogat decAttofi ceilalli gi are o grimadd de negri. E vdduv are 35de ani, n-are copii gi e mAndru de banii lui, arogant gi

,-

,i

ItffrI[f#lil{,

#f

IJ

{1

#ljil#g

!*.

{ltf*.

iiT

i.tr

r'fl

fII

-l'' 4

ii 1i

f,,'

l

I

it

il

*

""1

1

,iI

sl

:;r\,

*i,:i?:. r: :1

tuturor le e pulin teamd de el. Cred cd el gAndegte cipoate sd se insoare cu orice fati ar vrea, dacd ar cere-o,gi trebuie cd a fost o loviturd pentru el, vdzAnd ci n-opoate avea pe Benny. Ce, Benny e doar de doui ori maimici decAt el gi e pe atAt de dulce gi drdgdlagd - in sffir;itai vizut-o doar. Sirmanul unchi Silas, mi-e mili gtiindu-lcd incearci s5-i intre in voie. in acest fel, el, atAt de in-cercat de soartd gi de sirac, sd trebuiasci s5-l toc-meascd pe acest netrebnic de fupiter Dunlap numaipentru a-l satisfac e pe zgArcitul lui frate...

- Ce nume: fupiter! De unde l-o fi scos?

- E doar o porecld. Cred cd i-au uitat de mult numelelui adevdrat. Are 27 de ani acum gi il are de cAnd a mersprima datd la inot. Profesorul vilzAnd o alunild de md-rimea unui pol pe piciorul siu stAng, in jurul genun-chiului cu alte patru alunife mai mititele in jurul ei, aspus ci se aseamind cu planeta |upite4, ;i copiii au gisitci e nostim, gi aga au inceput s5-l strigeJupite4, gifupitera rdmas pAnd astizi. E inalt gi lene;, viclean, fi;arnic 9imai curAnd lag, dar e vegnic bine dispus gi are pirullung. Nu poartd barbd gi n-are o lefcaie, iar Brace ilgdzduiegte pe gratis gi ii dd sd imbrace hainele lui vechigi-l dispreluiegte pe fupiter ca ;i pe celilalt geamdn.

- Cum e celilalt geamin?- La fel ca Jupiter - a;a se spune. Sau cel pulin aga er4

dar n-a fost vizut de gapte ani. S-a apucat de holii de la19 ani gi l-au intemnifat. Dar a evadat gi a fugit sus, in-spre nord, pe aici pe undeva. Mai auzeam ci fura sauspirgea ici-colea, dar sunt ani de-atunci. Acum e mort.Sau cel pulin aga spun ei. Nu se mai aude nimic de el.

- Cum il chema?

- |ake.Timp indelungat nu mai scoase nimeni un cuvAnt. Bi-

trAna doamnd se gAndea. La urmi spuse:

- Lucrul care o nelinigtegte cel mai mult pe mitugata Sally este mAnia in care il aduce acest om, fupite4, pe

unchiul tdu.Tom era tot atAt de surprins ca gi mine. El spuse:

- MAnie? Unchiul Silas? Nu! Eu cred ci glumegti. Eu

nu gtiam ci el are nervi.

- il aduce intr-o stare de furie, spune mitu;a taSally. Spune ci se poartd uneori ca gi cum ar fi gata si-lbatd.

- Mitugd Polly, asta intrece orice am auzit rrreodatipAnd acum. Vai, dar el e tot atAt de blajin ca o mimi-lig5.

- in orice caz, ea e ingrijoratd. Spune ci unchiulSilas e alt om din pricina acestor certuri. $i vecinii vor-besc despre lucrurile astea gi toatd vina e a unchiuluitdu, din cauzd cd este preot gi nu-i deloc treaba lui sd se

certe. Mdtuga ta Sally spune ci-i e groazi si se urce la

amvon, atatii e de rugine. Oamenii au inceput si-l oco-

leasci gi nu mai e aga de popular acum, precum era pe

vremuri.

DOCA

iri

4

CAPITOLUL II

m avut mult noroc pentru ci am gdsit lo-curi pe un vapor care venea dinspre nordgi mergea in jos spre Louisiana, gi a$a amputut sd mergem tot drumul de-a lungul

Mississippi-ului pAnd la ferma din Arkansow, fdri sdtrebuiasci si schimbdm la St. Louis.

Un vas destul de goluf. Nu erau decAt pufini pasa-geri gi oameni bitrAni care stiteau pe ici, pe colo, ladistanle mari, dormitau gi erau tare linigtifi. Ne-au tre-buit patru zile si trecem de ,,Susul RAului", pentru ci necam impotmoliserim. Dar nu erau plictisitoare, bine-inleles ci nici nu puteau si fie pentru biiegi, care cilS-toreau singuri.

Chiar de la pornire, Tom gi cu mine bdnuiam ci eracineva bolnavin cabina invecinati cu a noastrS, pentrucd mesele erau ve$nic servite chiar in cabind de citrechelneri. Cu timpul am intrebat despre asta ;i chelnerula spus cd era un bolnav, dar nu pdrea bolnav.

* Bine, dar nu-i bolnav?* Nu gtiu, poate este, dar mie mi se pare mai curAnd

cd se preface.

- Ce te face sd gAndegti aga?

- Pentru ci daci ar fi bolnav, gi-ar scoate hainele.Nu gdsegti cd ar face-o? Ei bine, acesta nu o face. in oricecaz nu-gi scoate niciodati cizmele, sub niciun motiv.

- Mare pagubd! Nici chiar cAnd doarme?

- Nu.

Misterul eraintotdeauna o pldcere penfruTom Sawyen

Daci ai fi pus un mister gi o prdjiturd intre el ;i mine, nu artrebui sd ne spui sd alege4 era un lucm care venea de la sine.

Pentru ci, prin firea mea, eu trigeam intotdeauna cdtreprljitud in timp ce, erain firea lui sI fuga spre mistere. Oa-

menii sunt de diferite feluri. $i e mult mai bine aga. Tom ii zise

chelnerului:

- Cum il cheami pe acest om?

- Philips.

- Unde s-a urcat pe vas?

- Cred ci s-a urcat pe vas la Alexandria, pe liniaIowa.

- Care crezi cd. ar fi scopul prefficitoriei lui?

- Habar n-am. Nici nu m-am gAndit la asta.

Mi-am spus: ,,Uite altul care trage spre prijituri'l- Ai observat vreo ciuddgenie la el, in purtarea sau

vorba lui?

- Nu. Nimic in afari ci ii este frici gi-gi line ugile in-cuiate zi gi noapte gi, dacl bagi la ugi, nu te lasi sd intripAnI nu deschide pulin uga gi vede cine este.

- Asta-i interesant! Tare at vrea si vdd cum arat5.

Spune * data viitoare cAnd ai si intri la el nu crezi cd, aiputea sd deschizi uga mai larg 9i...

- Nu, cum se poate! E intotdeaunain dosul ei. Vain-chide el uga.

Tom se gAndi pufin gi apoi spuse:

- Uite ce-i, tu imprumutS-mi gorlul tiu;i lasd-mi sd-i

duc micul dejun diminea!5. Am sd-;i dau25 de cenfi.