Page 1
1
CALATORIE IN LUMEA LUI MARX
de Mircea
Prodan
“Nevinovatia generala zamisleste pasivitatea
generala”
A. Soljenitin, “Arhipelagul GULAG”
Cap.1
8 octombrie 1978
In obscuritatea camarutei vechi aflata pe post de
dependinta, isi isca o tigare intre buze. “Carpatiul cu filtru”
se aprinse brusc si pret de o secunda ii lumina fata
transfigurata de evenimentul pe care urma sa-l puna in
scena. Trase cu nesat fumul in plamanii obositi de viciu.
Lua apoi insecticidul adapostit in tubul metalic si-l
pulveriza intr-un pahar verde de mustar pregatit din timp
si ascuns in spatele sobei. Mai trase un fum si apoi bau
incet lichidul fad cu iz usor de alcool. Lasa tigara de o
parte si cu mainile tremurand incepu sa astearna pe hartie
ultimele clipe. Paradoxal, isi traia la intensitate maxima
sfarsitul. “Asta a fost tot?” se gandi o clipa. “Asa repede
au zburat patruzeci si opt de ani?” Contrar celor citite,
nu-si rememora viata. Ori poate doar suferintele. Dar isi
Page 2
2
aminti ca a fost nefericit. Si isi mai aminti ca a fost vag
fericit.
“Cum oare ucide otrava asta?” se intreba, pentru ca
parea sa nu aiba efect. Apuca din nou pulverizatorul si isi
mai pregati o potiune letala. Scrisul frumos, impecabil
incepu sa aiba sincope. Cuvintele pareau ca se predau
rand pe rand ametelii ce-i punea stapanire pe creierul
inundat de insecticid. Alcatuia cu greu frazele atat de
dragi lui, cel indragostit de literatura. O forta oarba,
nevazuta ii prinsese neuronii ca intr-o menghina,
ametindu-l. Ii veni sa vomite dar se abtinu cat putu. Stia
ca altfel, tot planul sau pus cu minutie la cale se va duce
de rapa. Ochii albastrii, mari, i se adanceau in fundul
capului. Buzele carnoase se invinetira si incet, incet, o
toropela lucida il lua in stapanire.
Ziua aceea de octombrie era chiar frumoasa. Soarele
stralucea la amiaza mai abitir ca primavara.
Pe la ora doua, mama veni acasa. Toata saptamana
vorbisera amandoi mai mult in soapta. El lipsea aproape
intreaga zi si se vedeau doar seara cand in jurul unui
pahar cu alcool, tata ii povestea. Oare ce? – ma intrebam
atunci nu foarte convins. Caci poti fi convins de raul lumii
la saisprezece ani?
8 iulie 1990
Page 3
3
“Il simt. E pe aici pe undeva. Mereu a fost pe aici, pe
undeva. Tu? Adevarul pocneste sub palmele mele chinuite
de intrebari. Vorbesti de libertate? O posezi?”
Limitele nu sunt chiar limite, ele clipesc, pentru ca mai
apoi sa se piarda prin apropiere. Traiesc doar clipa aceea
ce se deconspira in tacere, amitindu-mi-l. Doar… pagina
alba. Ma izbesc de pagina alba a sufletului sau.
“ Si ce e, daca tigara arde langa magnetofon? Doar nu o
sa arda… cuvintele lui nu pot arde, nu au voie sa arda… Iti
mai amintesti? Erau doar cateva in cartier, ca de altfel si
televizorul . “Evadatul”, “Sfantul”… Ce le mai miroseau
picioarele… Ei “cui?” Vecinilor, mai ales duminica seara, la
meciuri. Ce prostie…
Coala; zvarcolirea dintre mine si ea, sub presiunea
penitentei. Mi-e dor. Caut.
Pitesti
Pipai. Intamplarile sunt scrise undeva, maculate de
dorinta de strigat. A striga – strigare. Tip. Ei si? “Si iarta-i
Doamne, ca n-au stiut ce fac!” N-au stiut ce fac? “Rupeti-
mi mainile dar sloboziti-mi gura! Strigatul de adio are
totdeauna dreptate…”
Picatura cu picatura se genereaza oceanul.
De ce sa uit? Nu am voie sa uit! Ma perpelesc, intelegi?
Ma framant, ma promit… Cu masina aia de scris ce faci?
Macar ai declarat-o ? A, nu se mai …”
Page 4
4
Sunt in convalescenta. Suntem in convalescenta.
Intelegerea e dorita dar nu apare. Nu pot comunica cu cel
ce ma excomunica. Nu pot pentru ca a fost prea greu
lantul. Ce vreau sa spun? Ar mai fi ceva: iubirea. Dar
este? Incerc.
Gherla
“Gherla? Nebunia a scapat din camasa de forta. Unui
nebun ii trebuie mul mai mult ca sa scape. Dar noi,
sarmanii, ce ne facem? E de ajuns iubirea? Si care e locul
meu in toata povestea asta?”
Lumea de pe timpul lui…
Si eu? Cum ramane cu mine? Eu m-am nascut dupa…
Tigara arde pentru ca Blaga are un superb poem despre
combustie. Chiar asa se numeste “Combustie” Dar
magnetofonul?
“Ce e cu Marx? A licitat si el acolo.. Dar n-a mai apucat
sa-si vada grozaviile..Pacat…”
Iubirea e iubire, iubirea nu e iubire. O sageata care se
stinge in spatiu, asta e iubirea. Incolo zgomot. Si
declaratii.
“ Declaratie
Subsemnatul Prodan D. Alexandru, nascut la 14
februarie 1939 in Craiova jud. Dolj, fiul lui Dumitru
(comerciant) si al Mariei (casnica), sunt student anul II la
Fac. De Filologie din Bucuresti, parintii mei au ca avere o
casa compusa din trei camera si bucatarie, originea mea
Page 5
5
sociala este mic burgheza, stagiul military este
nesatisfacut , sunt necasatorit si nu posed avere
personala. Nu am fost nici in trecut si nici in present in
vre’un partid politic. In anul 1950 m’am inscris in sindicat
si ARLUS. Nu am fost pana acum niciodata judecat de
vreo instant judecatoreasca, locuiesc in Bucuresti, str,
General Ipatescu, nr.10, declar urmatoarele:
In luna februarie 1950, un prieten al meu anume
Deboveanu Ion, mi-a propus sa activez ca membru intr’o
organizatie subversive carea avea scopul de a duce o
lupta de subminare a actualului regim din RPR, prin
recrutarea de membrii, tiparirea si difuzarea de manifeste
subversive. Eu am fost de accord si dupa putin timp, mi l-
a prezentat pe Herlea Adrian ca seful acestei organizatii
subversive. Tot in luna Februarie 1950, am participat la
prima sedinta conspirativa, ce s’a tinut la domiciliul lui
Herlea Adrian, unde au fost prezenti urmatorii: Herlea
Adrian, Deboveanu Ion, Botoi Grigore, Filimon Valeriu si
subsemnatul. Toti cei prezenti la aceasta sedinta, am
trecut la conceperea si scrierea cu creionul a douazeci
(20) de manifeste subversive, care instigau la lupta contra
regimului din RPR, avand urmatorul continut: “Tarani, nu
va inscrieti in gospodariile colective. Comunistii ne jefuiesc
bisericile, Victoria va fi a voastra. Jos comunismul.” Pe
aceste manifeste era scris un “E” (Eliberarea) si au fost
luate de Filimon Valeriu si difuzate in comuna Vinerea jud.
Hunedoara.
Page 6
6
In Aprilie 1950 a avut loc o sedinta la domiciliul meu la
care au participat: Herlea Adrian, Deboveanu Ion, Stancu
Nedelea, Balan Gheorghe (Filosofie), Botoi Grigore, eu si
Lungu Constantin zis Costica, recrutat ca membru de
Stancu Nedelea. La acesta sedinta s’a discutat despre
formarea unui comitet al organizatiei noastre subversive si
despre recrutarea de noi membrii.
Tot la aceasta sedinta , Lungu Constantin a spus ca ne
va face legatura cu partizanii din munti, care lupta contra
regimului actual din RPR. Dupa aceasta ne-am despartit si
in luna Mai 1950 ne-am intalnit in Piata Romana in fata
Academiei Comerciale , urmatorii: Balan Gheorghe
(filosofie), Furfurica Dobre, Botoi Grigore, eu si Herlea
Adrian. Acesta din urma a plecat. Toti ceilalti am mers la
locuinta lui Balan Gheorghe (ISEP) unde l-am gasit pe
Nitu Marin, care avea cheia de la locuinta si care ne
astepta acolo.. Herlea Adrian a plecat spunand ca are alte
treburi.. La locuinta lui Balan Grigore (ISEP) - care nu era
acasa – cu ajutorul unor litere de plumb aduse de Nitu
Marin s’a incercat conceperea si tiparirea unor serii de
manifeste subversive, insa din lipsa de litere s’a tiparit pe
circa 8 bucati de hartie doar cuvantul: “Romani”. Apoi ne-
am despartit urmand ca Nitu Marin sa procure si restul de
litere necesare tiparirii manifestelor subversive. Tot in
luna Mai a mai avut loc o sedinta in parcul de langa
Facultatea de Drept, la care au participat: Herlea Adrian,
Botoi Grigore, Balan Grigore (filosofie), Stancu Nedelea si
Page 7
7
eu si la care s’a pus problema reluarii legaturii cu Lungu
Constantin, pentru a ne da indrumari in legatura cu
activitatea nostra subversive, insa nu s’a mai facut nimic.
Mentionez ca s’a mai discutat ca atunci cand se va pleca
in vacant de vara sa discutam cu taranii pentru a-i
convinge sa nu se inscrie in gospodariile agricole colective.
In concluzie, subsemnatul am activat ca membru intr-o
organizatie subversive care avea scopul de a lupta pentru
subminarea regimului actual din RPR – prin recrutarea de
membrii, tiparirea si difuzarea unor manifeste subversive.
In cadrul acestei organizatii subversive, am participat la
sedinte conspirative, la conceperea si scrierea unor
manifeste subversive difuzate in comuna Vinerea jud.
Hunedoara si la incercarea de tiparire a unei alte serii de
manifeste care insa din lipsa de litere s’a tiparit doar titlul
lor , anume: “Romani”.
Aceasta –mi este declaratia pe care o dau, sustin si o
semnez propriu.” Si apoi, ca un tavalug, urmeaza
declaratiile celorlalti despre Prodan.
“Declaratie
Subsemnatul Herlea Adrian, student anul I la Facultatea
de Filosofie din Bucuresti, domiciliat in Buc. Str. CA
Rosetti 32, declar urmatoarele despre Prodan Alexandru:
L-am cunoscut in sesiunea de examene Ianuarie-
Februarie 1950, fiindu-mi prezentat de Deboveanu Ion
care l-a si recrutat ca membru al organizatiei subversive,
pe care Voicu si eu am initiat-o, avand ca scop sa duca o
Page 8
8
lupta de subminare impotriva regimului actual din RPR,
prin recutarea de membri, prin tiparirea de manifeste
subversive, prin combaterea marxismului care se preda in
facultate si prin lupta impotriva evreilor. Faptul a fost
admis de el. La sfarsitul lunei Februarie a luat parte la
scrierea de manifeste cu initial “E” dela domiciliul meu din
str. CA Rosetti 32, in numar de 20, care aveau urmatorul
continut: “Romani, comunistii ne iau limba, traditiile si
religia. Tarani nu va inscrieti in gospodariile agricole
colective. Jos Ana Pauker, Jos Stalin. Aveti incredere ca
ziua eliberarii se apropie”.
La domiciliul sau s’a tinut la sfarsitul lui Aprilie 1950, o
sedinta la care au participat urmatorii: Deboveanu Ion,
Stancu Nedelea, Botoi Grigore, Balan Gheorghe (filosofie),
Lungu Constantin si eu. Aici s-a discutat despre formarea
comitetului organizatiei subversive si Lungu ne-a spus ca
in urma formarii acestui comitet ne va da relatii despre
organizatiile subversive din munti, care lupta impotriva
regimului actual din RPR. – Inainte de 9 Mai 1950, Prodan
Alexandru a venit la intalnirea din fata Academiei
comerciale unde mai erau urmatorii: Botoi Grigore,
Furfurica Dobre, Balan Gheorghe (filosofie) si eu. De aci
am plecat impreuna cu acestia la Balan Gheorghe (ISEP)
unde s’a intalnit cu ing. Nitu Marin, care avea cheia de la
domiciliul lui Balan.
Au trecut la tiparirea manifestului cu titlul “Frati Romani”
care n’a fost terminat din lipsa de litere. Dupa 9 Mai 1950,
Page 9
9
impreuna cu mine, a mers la Balan (ISEP) , pentru a-i
spune acestuia sa caute pe ing. Nitu Marin in scopul de a
ne procura literele necesare tiparirii in continuare a
manifestului cu titlul “Frati Romani”. Aceasta-mi este
declaratia pe care o dau, o sustin si semnez propriu.”
“Declaratie
Subsemnatul Deboveanu Ion, student anul I la Facultatea
de Filosofie Bucuresti, domiciliat in Bucuresti str. Labirint
No. 70 A, declar urmatoarele despre Prodan Alexandru:
Il cunosc din luna Ianuarie 1950, am dus discutii
antidemocratice cu el si l-am recrutat ca membru in
organizatia subversive din care subsemnatul faceam
parte si care avea ca scop instigarea la lupta contra
regimului democratic din RPR
In luna Februarie 1950, Prodan Alexandru a luat parte la
o sedinta in locuinta lui Herlea Adrian din str. CA Rosetii
32, la care au mai participat Botoi Grigore, Filimon Valeriu
si subsemnatul. Aici Prodan Alexandru a luat parte la
conceperea si scrierea a 20 de manifeste subversive care
au fost luate de Filimon Valeriu si difuzate in comuna
Vinerea jud. Hunedoara de unde era originar. Prodan
Alexandru a mai participat la o sedinta care a avut loc in
locuinta sa si la care s’a discutat despre formarea unui
comitet in cadrul organizatiei noastre subversive. Aceasta-
mi este declaratia pe care o dau, o sustin si o semnez
propriu.”.
Page 10
10
“Magnetofonul? Nu mai stiu de ce ii era asa drag, probabil
sentimentul de mister, spaima, emotia ce ti-o da
nedumerirea ca vocea aceea iti apartine. Daca i-a placut?
Uneori parea un copil…” Cu siguranta ca ei in 1950 nu
aveau pe ce sa inregistreze declaratiile.
Prin urmare, dupa batai si tortura luau declaratii. Iarasi
declaratii...
“ Subsemnatul Prodan Alexandru, student anul II la Fac.
De Filologie din Bucuresti, domiciliat in Buc. Str. G-ral
Ipatescu 10, declar urmatoarele cu privire la Herlea
Adrian: L-am cunoscut in Februarie 1950 la cantina “1
Mai”, prin intermediul lui Deboveanu Ion, care mi l-a
prezentat ca sef al unei organizatii subversive ce avea ca
scop ducerea unei lupte de subminare a actualului regim
politic din RPR prin recrutarea de noi membri, tiparirea si
difuzarea de manifeste subversive.
Am dus cu el diferite discutii antidemocratice si in luna
Februarie 1950, am tinut la domiciliul sau o sedinta
conspirativa, unde s’a procedat la conceperea si scrierea
cu creionul a unor manifeste subversive ce instigau la
refuzul de a se inscrie in gospodariile agricole colective si
lupta contra regimului din RPR.
In luna Aprilie 1950, a participat la o alta sedinta
conspirativa, care a avut loc la domiciliul subsemnatului,
cand s’a discutat despre posibilitatea recrutarii de noi
membrii si a crearii unui comitet al organizatiei noastre
subversive.
Page 11
11
In luna Mai 1950 , a participat la o alta sedinta
conspirativa in Parcul Fac. De Drept, unde s’a pus
problema convingerii taranilor sa nu se inscribe in GAC si
problema reluarii relatiilor cu Lungu Constantin,
deasemeni tot in Mai 1950, el a fost acela care m’a
anuntat sa iau parte la sedinta de la locuinta lui Balan
Gheorghe (ISEP) pentru tiparirea de manifeste subversive,
dar el nu a luat parte. Aceasta-mi este declaratia pe care
o dau, sustin si o semnez propriu.”
Cauta-ma cautandu-te. Aici intervine libertatea: Am sa
pot? Esenin s-a spanzurat, dar nu domesticit. Maiakovski
a facut-o si el .. Cine sunt ei ? Isi mai aminteste cineva
intrebarile fundamentale: De ce? Cum, Cine? Cand?
“Catre sfarsit incepuse sa bea. Uita sau incerca sa uite.
Mirare? Crezi ca-l mai mira ceva? Durerea are un anumit
prag dar apoi cade in desuetudine. Ea e mai putin decat
normalul pentru ca e o teama trecuta. Ma intreb daca am
invatat lectia. Atunci lectia nu era la alegere, nu puteai
invata pe sarite. Sa minti? Ce sa minti, insasi minciuna? Si
cu toate astea am supravietuit. Am supravietuit, doar va
urma un “secol religios” nu?
Poti fi si altfel. Exista o clasificare: oameni si muste. Sau
bestii. Aerul respira confundand amitirile. Il simt, iarasi il
simt. Mereu. Dar am simtit sa nu il simt vreodata?
“Cand zeii terestrii se inseala, pretul greselii lor e enorm”
Nu mai stiu.. Sunt ani, eram inca student. Sa stii cat mai
multe pentru ca mai apoi sa poti educa pe cei ne-educati
Page 12
12
acolo. N-a fost chiar in zadar…Unii au iesit gata “facuti”,
altii…
Speranta - emfaza existentiala. Poti spera doar in
singuratate , dar ce te faci in raport cu aplauzele?
“Fuma. Mult, incredibil de mult. Si celalat fuma, dar
prefera pipa. Poate fumul sa nu fie absurd? Fumul nu e si
totusi e nimic. In privinta asta, m-a lamurit Heidegger, ce
are vocatia extraordinara de a face slalom pe o partie cu
obstacole structurata din ..nimic. Da, la “Litere”. Alfabetul
reprezenta pentru el a patra stare a materiei”
Sa ridici totul la nivelul puterii. Sa accepti jocul. Murdarul
joc. Ce-i nebunia? O camasa de forta ce iti prinde mainile,
dar nu pe toate, pe ale lor… Ne-au prins. Si noi? Ce putem
noi?
A te face frate cu dracul pana treci… Ce sa treci?
“Diavolul nu-i atat de negru precum… Ba e rosu, violet,
albastru de negru, pentru ca e diavol.”
In 1949 se transfera de la Cluj la facultatea de litere din
Bucuresti. Pasi purtati prin parcuri, Cismigiu, Sosea,
bodegi. Student… Totul pare ireal. Nici acum, dar atunci?
Era “dictatura proletariatului” nu a studentului. Ce-i lega
pe studenti? Declaratiile...
“Subsemnatul Prodan Alexandru, student anul II la Fac.
De Filologie din Buc. Dom. In str. G-ral Ipatescu 10,
declar urmatoarele cu privire la Deboveanu Ion:
Il cunosc din Liceul Militar cu cativa ani in urma si l-am
reintalnit in Bucuresti, ca sudent. In luna Februarie 1950,
Page 13
13
intalnindu-ne la cantina “1 Mai” , am inceput o discutie cu
caracter anti-democratic. Mai tarziu mi-a propus sa fac
parte dintr’o organizatie subversiva, ce avea ca scop
subminarea actualului regim din RPR, prin tiparirea si
difuzarea de manifeste subversive. In Februarie 1950 , la
sedinta de tiparire a unor manifeste subversive, a luat
parte activa si el. In luna Aprilie a luat parte la sedinta ce
s-a tinut la subsemnatul acasa, cand s’a discutat problema
recrutarii de noi membrii si a crearii unui comitet al
organizatiei subversive. Dupa aceasta sedinta Deboveanu
Ion nu a mai participat la nici o alta intrunire a noastra.
Aceasta imi este declaratia pe care o dau, o sustin si o
semnez propriu.”
Visezi si atat. Iti dai drumul , incerci sa - ti ridici aripile si
la un moment dat devii trist. Trist…
“Stii, a fost un scriitor fara …scrieri. Desigur ca pastrez.
Planuri de lectii, caiete de dirigentie, sinteze literare.
Restul au incalzit rugul Domnului. Cum “Cine?” Parintii.
Posesia unei lampi de radio costa. Te costa. Ani. Daramite
un caiet…Intelegi?” Cred ca in anii aceia s-au facut cele
mai multe semne de inchinaciune pentru ca au fost anii
Domnului. Dar El nu s-a vrut si al nostru. Al lor. Intre
speranta si Dumnezeu persista o idila. El ne face semne si
noi incercam zadarnic sa le intelegem.
“Multi, ce mai conta? Restul neprihaniti. Apoi
reantorcerea in spatiul destinat neuitarii. Ce au vrut?
Ceilalti s-au vrut. Au dorit. Totul. Culoarea trebuia
Page 14
14
intinata cu putina mizerie. Curatenia morala naste invidie.
Invidia lui a fi altfel.”
Pitestiul. Intr-un anume sens, insasi numele parca
ascunde ceva. Pitesti iarna, Pitesti primavara, pitesti vara,
pitesti… Anotimpurile chiar fara sa sopteasca ceva,
mustesc uneori de cuvinte.
“Marturii? Ce nevoie am de ele? Oricum el e aici. El cade
peste noi. A acuza. A acuza –acuzat – acuzatorule. Maine,
cine stie, poate schimbam… Se intampla. Nu, Pitestiul n-a
ars, Nero se stinsese de mult. Exista o harta.
Insemnatatea unei harti cu multe puncte negre. Credinta?
E o bucurie in treaba asta? “
Libertatea care curge intre a fi ceea ce nu vrei sa fii si a
nu fi ceea ce doresti sa devii. Exista o consonanta
nebanuita intre ei si mister. Au grabit apusul istoriei,
intunecandu-l…
“Mai era si dosarul. Care dosar? Dosarul de cadre. Cu el
patat sanse minime de a deveni. Vara. Inceputul
deceniului dar mijlocul veacului. In casa aceea incepea sa
fie simtit insa crivatul. Un crivat ce avea sa persiste infinit
mai mult decat ploile neantrerupte din “Macondo”. Ce
importanta are Marquez? Cea a puritatii. Ce limpede suna:
Macondo.
Parintii lui erau comercianti. Nu prea mari, dar cunoscuti
in urbe. Dat fiind ca avea un temperament agitat,
bunicului i se mai spunea “Zurliul”. Dar pe cat era de
coleric pe atat de mare ii era sufletul. Si fricos. Si cum
Page 15
15
noua calitate de “burjui” nu prea-i facea cinste in si mai
proaspata oranduire, gandeste-te cat ii era de frica. El
venise acasa de cateva zile. Dormea putin, agitat. Teama,
neliniste, nesomn. Durerea se intrupeaza din nesomn,
precum ratiunea. Ratiunea durerii pusa intre paranteze.
Timpul ce aducea a spanzuratoare. Un bidiviu pe un camp
si deodata capastrul. Majoritatea l-am suportat cu
stoicism. Altii… Nu, nu l-au arestat noaptea. Pe ceilalti da,
pe Lungu, pe Herlea, pe Deboveanu, pe Stancu.. Asta se
intampla dincolo, mai la Rasarit. Masinile ce nu mai
pridideau sa care. Pe el l-au saltat de pe strada chiar in
ziua de douazeci si cinci cand a inceput razboiul din
Coreea. Si fiindca era vara, l-au luat doar in camasa.
Peste iarna a cerut haine. Le-a primit; cred.
“Proces Verbal Nr.872 de depunere si perchezitie
corporala
Facut astazi 27 Iunie 1950 ora 13 in Buc.
Noi, Lt. Dumitras Gr. D.S.C, in virtutea drepturilor ce ni
sunt acordate, dispunem depunerea in arest in interesul
cercetarilor a numitului Prodan Alexandru nascut la 14
Februarie 1930 in comuna Craiova judetul Dolj, fiul lui
Dumitru si Maria de profesiune student casatorit cu ----,
domiciliat in Buc. Str. G-ral Ipatescu nr. 11, primit
conform Ser. V Nr. 11/12585 din 27 Iunie 1950.
Procedand la perchezitia corporala a susnumitului ,am
gasit asupra lui urmatoarele obiecte si valori: acte
Page 16
16
personale, curea, sireturi si suma de 2 (doi) lei si ceas de
mana. Drept care am incheiat acest proces verbal.”
Fotografii de familie. El , bunicul, bunica si sora lui. Sa fi
avut cinsprezece ani, nu mai mult. In tinuta militara.
“Parea doar prestigiu. Nu s-a putut acomoda, era mult
prea liber si asta a avut un pret. S-a retras cu toate ca
bunicului i-a parut rau. El a vrut “liceu militar”. Discern in
fotografie o oarecare melancolie. Timpurile.. Ea simpla dar
demna, bunicul putin obez, nu prea inalt, cu un zambet
abia perceptibil in mustata. Sora – chipul nevinovat al
copilariei.
Cap.2
In ziua aceea doar ce venisem de la scoala. Mi-am luat
muzicuta si am iesit in curte incercand cateva acorduri.
Incepuse sa-mi placa muzica rock, si ca toti adolescentii
credeam ca deja calc pe urmele lui Jimi Hendrix. Chitara a
Page 17
17
venit mai tarziu, peste un an, cand de ziua mea, mama
mi-a facut-o cadou. Dar chitarist n-am devenit niciodata.
A venit de la serviciu, repede ca un gand, de parca
presimtea ceva. M-a intrebat de el dar i-am spus
nevinovat ca n-a venit. Apoi a plecat in casa speriata. Am
continuat sa “cant”. L-a cautat peste tot si s-a reantors
transfigurata, apoape tipand. Deodata, am auzit o
bufnitura in usa camarutei , acolo unde el pusese la cale
“spectacolul” cu un singur actor si fara niciun spectator. O
“reprezentatie” pe care oricat as incerca si crede-ma, am
incercat tot timpul, mi-a fost in zadar sa mi-o sterg din
memorie. Am mai auzit inca o lovitura infundata in usa si
incet m-am dus intr-acolo. Cand am dat-o de perete, l-am
vazut zvarcolindu-se. Un firicel de spuma ii curgea pe la
coltul buzelor carnoase si de acuma invinetite. Pentru ca
nu mai era constient, sfincterele nu l-au mai tinut si
urinase pe el. De aici si namolul care s-a iscat in colbul
incaperii nepardosite. Am strigat-o pe mama care a venit
imediat luandu-se cu mainile de par. Disperarea era chipul
ei. Am incercat sa-l urnim dar ne-a fost imposibil. Mama a
sunat la “Salvare” care a venit imi amintesc, destul de
repede. Impreuna cu brancardierul si soferul l-am carat la
masina. Asistenta medicala a exclamat: “E beat dom’le!”
Mi-a venit instantaneu s-o pocnesc. Tremuram tot. A fost
ultima data cand l-am vazut in viata.
Page 18
18
Nemiscare. Incerc sa.. Incerc sa.. Gust un mar.
Nemiscarea indoapa totul cu tacere.
“Proces? Desigur. Cu portile ferecate. Nu , nu se putea
altfel. Asta-i buna! Cum o sa participe! O societate
bolnava, suntem o societate bolnava. Priveste! Apa mi-a
ajuns pana la glezne. Nu imi e frig, doar o senzatie de
satietate.
“Parchetul Militar Bucuresti
Arestati
Referat introductiv
Noi capitan de justitie Zotescu Niculae, Procuror Militar
pe langa Parchetul Militar Bucuresti; Avand in vedere
delegatia data noua de catre tov. Procuror Militar Sef;
Vazand actele alaturate ce formeaza dosarul cercetarilor
preliminare adunate in contra
1. Cassian Valeriu, nascut la 4 De. 1915 in Piatra
Neamt, jud. Neamt, fiul lui Ion si Lucretia ,de
profesie contabil, cu ultim domiciliu in Buc. Str. Dr.
Marinescu, no. 11, in prezent arestat de la 7 August
1950;
2. Herlea Adrian, nascut la 18 Noiembrie 1929 in
comuna Vinera , jud. Hunedoara, fiul lui Ion si Maria,
student, cu ultim domiciliu in Buc. Stra.CA Rosetti
No.32, in prezent arestat dela 25 iunie 1950;
3. Radulescu Ion, nascut la 13 martie 1910 in Focsani
jud. Putna, fiul lui Niculae si Anica, de profesie
Page 19
19
contabil, cu ultimul domiciliu in Buc. Calea Grivitei
150, in prezent arestat dela 10 August 1950;
4. Daniliuc Georgeta, nascuta la 11 Noiembrie 1916 in
Bucuresti, fiica lui Alexandru si Anastasia, de profesie
functionara, cu ultim domiciliu in Buc. Str. Dionisie
Lupu nr.74, in prezent arestata de la 11 August
1950;
5. Botez Constantin, nascut la 2 Dec.1929 in Galati –
Covurlui, fiul lui Constantin si Eleonora, student, cu
ultim domiciliu in Bucuresti str. Traian 160, in
prezent arestat de la 17 August 1950;
6. Trandafirescu Mihail, nascut la 1 August 1914 in
Corabia – Romanati, fiul lui Constantin si
Malamatenia, de profesie referent tehnic, fost cpt.
activ, cu ultim domiciliu in Buc. Putul cu apa rece
No.11, in prezent arestat dela 10 August 1950;
7. Olaru Constantin, nascut la 8 August 1921, in
comuna Negresti – Vaslui, fiul lui Gheorghe si
Ecaterina, cpt activ, cu ultim domiciliu in Buc. Str.
Vulturi 48, intrarea Licurici No. 3, in prezent arestat
dela 30 August 1950;
8. Voinescu Petruta, nascut la 1 August 1921 in comuna
Umbresti – Tecuci, fiul lui Alecu si Ghita, de profesie
mecanic-reglor la PTT, cu ultim domiciliu in Buc. , Bd.
6 Martie No.51, in prezent arestat de la 10 Oct.
1950;
Page 20
20
9. Namoianu Alexandru, nascut la 27 Septembrie 1919
in comuna Visina Veche jud. Romanati, fiul lui Filip si
Ana, proprietar al unui atelier de croitorie, cu ultim
domiciliu in Buc. Str. Blanari No 9, in prezent arestat
de la 9 Oct.1950;
10. Hausner Mihail, nascut la 22 Dec. 1890 in
Chisinau jud.Lapusna, de profesie inginer, cu ultim
domiciliu in Buc. Str. Dionisie Lupu No.11-13, in
prezent arestat de la 22 Oct. 1950;
11. Filimon Valer, nascut la 18 Noembrie 1930 in
com. Vinerea jud. Hunedoara, fiul lui Ion si Valeria,
elev la Scoala Tehnica de Metalurgie din Cugir, cu
ultim domiciliu in com. Vinerea jud. Hunedoara, in
prezent arestat de la 26 iulie 1950;
12. Herlea Virgil, nascut la 26 Sept. 1931 in com.
Vinerea jud. Hunedoara, de profesie lacatus la
Uzinele Metalurgice Cugir, cu ultim domiciliu in com.
Vinerea jud. Hunedoara, in prezent arestat dela 12
Sept. 1950;
13. Bura Vasile, nascut la 18 Iunie 1931 in com.
Vinerea – Hunedoara, fiul lui Vasile si Domnica, de
profesie strungar la Uzinele Cugir, cu ultim domiciliu
in com. Vinerea – Hunedoara, in prezent arestat dela
1 Aug. 1950;
14. Isarie Ioan, nascut la 20 ianuarie 1929 in com.
Jiamu de Jos – Alba, fiul lui Gheorghe si Maria, de
profesie strungar la Uzinele Cugir, cu ultim domiciliu
Page 21
21
in Cugir – Hunedoara, in prezent arestat de la 7
august 1950;
15. Craciun Mircea, nascut la 12 Ianuarie 1924 in
com. Vinerea- Hunedoara, fiul lui Stefan si Ana, de
profesie agricultor, cu ultim domiciliu in com. Vinerea
– Hunedoara, in prezent arestat dela 7 Aug. 1950;
16. Craciun Gelu, nascut la 7 Noembrie 1919 in
com. Vinerea – Hunedoara, fiul lui Stefan si Ana, de
profesie sofer, cu ultim domiciliu in com. Vinerea –
Hunedoara, in prezent arestat de la 6 August 1950;
17. Simu Ioan, nascut la 15 Decembrie 1919 in
com. Vinerea – Hunedoara, fiul lui Antonie si
Paraschiva, de profesie agricultor, cu ultim domiciliu
in com. Vinerea – Hunedoara, in prezent arestat de
la 7 iulie 1950;
18. Voicu N. Ioan, nascut la 27 Oct. 1927 in com.
Valea Rosie jud. Ilfov, fiul lui Niculae si Maria; de
profesie pontator alimentar , fost student, cu ultim
domiciliu in Buzau str. Filimon Sarbu No. 190, in
prezent arestat de la 27 iunie 1950;
19. Deboveanu Ion, nascut la 31 Ianuarie 1930 in
com. Islaz jud Romanati, fiul lui Stefan si Maria,
student, cu ultim domiciliu in Buc. Str. Labirint
No.70, in prezent arestat de la 25 iunie 1950;
20. Stancu Nedelea, nascut la 18 Dec. 1925 in com.
Parlita jud. Teleorman, fiul lui Florea si Stana,
student, cu ultimo domiciliu in Buc. Str. Matei
Page 22
22
Voevod No. 77, in prezent arestat de la 25 iunie
1950;
21. Lungu Constantin, nascut la 25 Ianuarie 1928 in
com. Godeanu jud. Mehedinti, fiul lui Ion si Elena,
student, cu ultim domiciliu in Buc. Str. G-ral
Angelescu No. 140, in prezent arestat de la 22 Iulie
1950;
22. Prodan Alexandru, nascut la 14 Februarie 1930
in Craiova – Dolj, fiul lui Dumitru si Maria, student,
cu ultim domiciliu in Buc. Str. G-ral Ipatescu No.10,
in prezent arestat de la 25 Iunie 1950;
23. Balan S. Gheorghe, nascut la 10 Aprilie 1930 in
com. Branesti – Dorohoi, fiul lui Sorel si Adela,
student, cu ultim domiciliu in Buc. Str. Maltopol No.
9, in prezent arestat de la 25 Iunie 1950;
24. Tanase Ion, nascut la 23 Sept. 1917 in com.
Rasvadul de Jos jud. Dambovita, fiul lui Marin si
Ioana, student, cu ultim domiciliu in Buc.str. Matei
Voevod No.77, in prezent arestat de la 9 Aug. 1950;
25. Furfurica Dobre , nascut la 14 August 1922 in
com. Boldu jud. R.Sarat, fiul lui Iacob si Dobrita,
student, cu ultim domiciliu in Buc. Str. Matei Voevod
No.77, in prezent arestat de la 24 Iunie 1950;
26. Nitu Marin, nascut la 15 Oct. 1920 in com.
Albesti – Olt, fiul lui Ion si Alexandrina, de profesie
monteur – sudor, cu ultim domiciliu in Buc. Str.
Page 23
23
Sergent Ion Marica No.13, in prezent arestat dela 4
Iulie 1950;
27. Raiciu Alfred, nascut la 18 Sept. 1928 in com.
Principele Niculae – Ilfov, fiul lui Tanase si Maria, de
profesie muncitor, cu ultim domiciliu in Buc. Str.
Berzei No.1, in prezent arestat de la 4 August 1950;
28. Balan I. Gheorghe, nascut la 16 Martie 1927 in
com. Alunisul – Olt, fiul lui Ion si Patra, de profesie
contabil, cu ultim domiciliu in Buc. Str. Ion Frimu
No.35, in prezent arestat de la 25 Iunie 1950.
Iunie 1950. “Vara rosie”. Ce ziceam? Ea inca mai spune.
Uneori plange, Nu numai suferinta.
Exista pe undeva o teama ancestrala, ce se conserva,
depanandu-se atunci cand trebuie. Uneori am simtit-o
aparand si paradoxal, m-am implinit. Tacerea care musca.
Spada ce atarna undeva, nevazut. Ceasca de cafea ma
face deodata curios. Au fost ani cand… Taina. De cele mai
multe ori suferinta purifica. Si congeleaza. Plansul e
rabufnirea unei vetre ce abia mai fumega. Apoi se uita si
el.
“Constatam urmatoarele
In fapt:
In timp ce pe santiere se sparg zilnic norme, pe ogoare
dispar haturile si tractoarele ara brazde adanci, iar in
fabrici si uzine muncitorii sunt antrenati in intreceri
socialiste, spre a netezi mai devreme drumul spre fericire,
in timp ce tineretul datorita conceptiei sale de viata si
Page 24
24
vigoarei sale este animatorul eforturilor de azi, asa dar, in
timp ce poporul muncitor din Patria noastra este angajat
in mareata opera de construire a socialismului, se mai
gasesc totusi unele elemente care incearca sa se puna de-
a curmezisul caii noastre si sa loveasca in cuceririle
revolutionare din RPR.
Actiunea acestora este cu atat mai reprobabila, cu cat
vedem ca majoritatea dintre conspiratori erau studenti la
Filosofie si ca deci in loc de a se atasa si aprofunda
filosofia marxist – leninista, care este singura conceptie
justa despre societate, natura si gandirea umana, ei au
folosit drept calauza ideologica conceptii anti-stiintifice si
retrograde ale filosofilor burghezi.
Acestia daca s-ar fi ocupat cu studiul si nu cu pregatirea
de actiuni criminale, ar fi putut retine adevarul istoric ca
“in veacul nostru toate drumurile duc la comunism” si ar fi
putut vedea ca planurile lor nu pot avea nici un rezultat
practic.
Nutrind sentimente dusmanoase regimului nostru de
democratie populara , conspiratorii prin actiunea lor
intentionau sa aduca iar in tara zilele negre ale
exploatarii, ca in viata noastra economica sa fie reintors
sistemul capitalist, cu falsa iluzie a rezolvarii problemei
muncitoresti, pe calea “Ford”.
Prin actiunile lor dusmanoase, invinuitii s-au transformat
in cozi de topor ale reactiunii interne si internationale,
atentand la viata pasnica si fericita a poporului nostru
Page 25
25
muncitor, urmarind a pune din nou jugul exploatarii
capitaliste pe grumazul oamenilor muncii din tara
noastra.
Astfel, in luna Martie 1949, numitul Casian Valeriu,
element stapanit de sentimente antidemocratice si
inversunat dusman al clasei muncitoare, a initiat in
Capitala o organizatie contra-revolutionara cu scopul de a
duce o lupta de subminare a ordinei sociale din Republica
Populara Romana, prin recrutarea de membrii si
pregatirea lor, prin conceperea, tiparirea si difuzarea de
manifeste cu caracter reactionar, regalist si de instigare a
poporului impotriva regimului din RPR si a clasei
muncitoare.
Pentru desavarsirea actiunii preconizate, si-a recrutat
membrii in organizatie, s’au tinut sedinte conspirative,
s’au conceput, multiplicat si difuzat manifeste subversive,
cautandu-se totodata a se lua legatura cu bandele
teroriste din munti.
In cadrul sedintelor conspirative tinute, s-a discutat
conceperea unui plan economic avand la baza principiile
capitaliste , rezolvarea cerintelor muncitoresti pe calea
“Ford” (adica muncitorii sa aiba actiuni de participare la
capitalul industrial) si in legatura cu impartirea pamantului
in mod egal la tarani, masuri ce urmau sa fie puse in
aplicare imediat dupa caderea regimului actual din RPR.
Concomitent cu activitatea contrarevolutionara aratata
mai sus, Herlea Adrian, unul din membrii organizatiei
Page 26
26
subversive condusa de Casian Valeriu, accepta si
propunerea colegului sau Voicu Ion, deasemeni student la
Facultatea de Filosofie din Bucuresti si impreuna initiaza in
luna Octombrie 1949, o noua organizatie
contrarevolutionara cu scopul de a submina regimul actual
din RPR prin recrutarea de membri, conceperea,
multiplicarea si difuzarea unor manifeste subversive, lupta
impotriva evreilor, combaterea marxismului care se preda
in Facultate prin teorii burgheze precum si instigarea
taranimei in timpul cand membri organizatiei erau in
vacanta, de a nu se inscrie in Gospodariile agricole
colective.
Si in cadrul nuoii organizatii, s’a trecut la executarea
scopurilor prin recrutarea de membrii, tinerea de sedinte
conspirative , conceperea si multiplicarea de manifeste
subversive precum si difuzarea lor printre tarani, cari
contineau instigari in scopul ca acestia sa nu se inscrie in
Gospodariile colective si sa saboteze masurile luate de
guvern.
Din cercetarile urmate in cauza, concretizate in piesele
dosarului, rezulta in sarcina invinuitilor urmatoarele:
1. Casian Valeriu a initiat si organizat in Capitala, in
luna Martie 1949, o organizatie subversiva in scopul
de a duce o lupta de subminare a ordinei economice
si sociale existente in Republica Populara Romana ,
prin recrutarea de membrii si organizarea lor, prin
conceperea, tiparirea multiplicarea si difuzarea de
Page 27
27
manifeste cu caracter reactionar regalist, prin care se
instiga poporul la lupta impotriva regimului nostru de
democratie popular si impotriva clasei muncitoare.
Pentru a trece la infaptuirea actiunii preconizate, il
recruteaza pe Radulescu Ion, caruia ii da numele
conspirativ de “Colonelul Sfetcu”, care-i pune la
dispozitie masina sa de scris la care multiplica 10
exemplare dintr-un manifest cu caracter anticomunist si
regalist, al carui text era alcatuit de el. Manifestele
facute le difuzeaza astfel: 7 exemplare au fost
introduse in cutiile PTT, iar cate unul au fost date
croitorului Namoianu Alexandru, lui Hausner Mihail si
numitei Daniliuc Georgeta, pe care i-a recrutat ca
membrii ai organizatiei subversive.
Totodata, numitei Daniliuc Georgeta, care era
dactilografa, i-a dat insarcinarea sa multimplice la
masina de scris manifestul dat.
Primind un numar de 160 de manifeste multiplicate la
masina lui Daniliuc Georgeta, a dat aceste manifeste lui
Herlea Adrian, pe care il recrutase mai inainte, pentru a
le difuza pe strazile Capitalei.
Mergand impreuna la Voinescu Petruta acasa, l-a
recrutat si pe acesta ca membru al organizatiei
subversive, cunoscandu-i mai inainte sentimentele
antidemocratice si dandu-i totodata si 5 manifeste
pentru a le difuza. Dupa cateva zile a recrutat ca
membru in organizatie si pe Botez Constantin, care-i
Page 28
28
fusese prezentat de Daniliuc Georgeta caruia i-a dat
sarcina de a-l insoti la intalnirile ce le avea cu ceilalti
membri ai organizatiei.
In lunile Aprilie – Mai 1949 a tinut cu membrii
recrutati mai multe sedinte si intalniri – fie pe strada,
fie in bibliotecile publice sau la Muzeul Militar din Parcul
Libertatii – unde a recrutat pe Olaru Constantin si au
discutat despre conceperea unui plan economic avand
la baza principii capitaliste, plan ce urma sa fie pus in
aplicare imediat dupa caderea regimului actual din RPR.
Deasemenea a tinut sedinte si in Gradina Icoanei, unde
au discutat problema rezolvarii cerintelor muncitoresti
pe calea “Ford” si in legatura cu impartirea pamantului
in mod egal la tarani.
In luna Mai 1949 a insarcinat pe Radulescu sa procure
un pistol si 100 de cartuse pe care acesta le-a procurat,
dandu-le tot dupa directivele lui Casian lui Herlea
Adrian, care urma sa le predea numitului Stancescu
Mihai, recrutat in organizatie de Casian sub numele
conspirativ de “Doctorul” care-i ceruse un pistol pentru
a se convinge ca organizatia este serioasa. Cartusele au
fost date lui Stancescu, tot dupa directivele lui Casian,
care le-a ascuns in scopul de a fi trimise la bandele
teroriste din munti prin Trandafirescu Mihail, caruia voia
sa-i incredinteze aceasta misiune.
In acest scop a luat legatura cu Trandafirescu Mihail,
caruia demonstrandu-i scopurile organizatiei
Page 29
29
subversive, a aderat la organizatie, totodata spunandu-i
ca ii va incredinta o misiune importanta din partea
organizatiei.
La inceputul lunei Iunie 1949, Casian Valeriu a dat
dispozitiuni lui Herlea Adrian sa duca pistolul lui
Trandafirescu. Trandafirescu a refuzat insa sa-l
primeasca, astfel a ramas asupra lui Herlea Adrian.
Actiunea dusmanoasa a lui Casian este aratata in
declaratiile urmatorilor: Herlea Adrian fila 34; Daniliuc
Georgeta fila 38; Botez Constantin fila 40 si Radulescu
Ion fila 32 si altii, cari sunt coroborate cu recunoasterile
invinuitului.
Astfel Radulescu Ion in declaratia sa arata: “In luna
Martie 1949, a venit la domiciliul meu si mi-a spus ca a
initiat o organizatie subversiva, cu scopul de a lupta
impotriva regimului actual din RPR, cu aceasta ocazie
m-a recrutat ca membru al organizatiei subversive si
m-a rugat sa-i permit sa multiplice la masina mea de
scris un concept de manifest subversiv ce mi-l aratase.
Am fost de acord, si in prezenta mea Casian Valeriu a
multiplicat conceptul de manifest subversiv in 10
exemplare si aveau un continut reactionar, regalist si
de instigarea poporului la lupta impotriva regimului
actual din RPR si impotriva comunistilor. Casian Valeriu
mi-a prezentat ca membrii ai acestei organizatii
subversive pe : Herlea Adrian, Olaru C-tin, Daniliuc
Georgeta si pe Botez C-tin; Casian Valeriu ne-a
Page 30
30
convocat la unele sedinte si mi-a dat directive sa-i dau
lui Herlea Adrian un pistol si 100 de cartuse, pe care le-
am dat.
La una din sedintele ce le-am avut in Parcul Libertatii si
la domiciliul lui Herlea Adrian, Casian Valeriu a propus
un plan economic de principiu capitalist si care urma sa
fie pus in aplicare imediat dupa ce actualul regim din
RPR va cadea.”
Iar Daniliuc Georgeta afirma: “Casian Valeriu a venit
acasa la mine aducandu-mi un manifest subversiv pe
care sa-l bat la masina de scris si pe care l-am batut in
circa 160 de exemplare, pe care le-am predat in luna
Martie 1949 la Biblioteca Municipala de langa
cinematograful Fantasio.”
2. Herlea Adrian, la inceputul lunei Martie 1949, a
acceptat la propunerea lui Casian Valeriu, sa faca
parte din organizatia contrarevolutionara initiata de
Casian. Primind de la Casian Valeriu in cursul lunei
Martie 1949 un pachet cu manifeste subversive, a
raspandit aceste manifeste, mai putin 30 de
manifeste care ramanandu-i, le-a inapoiat lui Casian
pentru a fi difuzate de acesta.
Tot in cursul lunei Martie a fost cu Casian la Voinescu
Petruta acasa, dandu-i acestuia 5 manifeste pentru
difuzare. A participat impreuna cu Casian si ceilalati
membri ai organizatiei la sedintele hotarate de
Casian in lunile Aprilie – Mai 1949, discutand
Page 31
31
conceperea unui plan economic de tip capitalist,
problema rezolvarii cerintelor muncitoresti pe calea
“Ford” si impartirea egala a pamantului la tarani,
criticand realizarile regimului de democratie popular.
La una din aceste sedinte a primit de la Olaru Ion o
cutie cu unsoare pentru pistol, conform insarcinarii
date de Casian Valeriu iar in luna Mai 1949 a primit
de la Radulescu Ion un pistol cu 8 cartuse, iar peste
cateva zile a primit tot dela Radulescu Ion un pachet
cu 100 de cartuse.
Pachetul cu cartuse l-a inmanat lui Stancescu Mihai
conform directivei primite de la Casian Valeriu, iar
pistolul cu cele 8 cartuse au ramas asupra sa intrucat
Trandafirescu care urma sa-l primeasca, nu a primit
pistolul.
In cursul lunilor Iulie si August 1949, invinuitul
aflandu-se in vacant de vara in comuna sa natala
(com .Vinerea – Hunedoara) a recrutat ca membrii ai
organizatiei al carei sef era Casian Valeriu, pe Filimon
Valer, Craciun Gelu si Samoilescu Silviu, cari la
randul lor recruteaza pe Herlea Vrigli, Isarie Ioan si
Bura Vasile cu care Herlea Adrian tine sedinte,
aratandu-le scopul organizatiei in sensul de a duce o
lupta de subminare a regimului actual din RPR prin
recrutarea de noui membri, multiplicarea si difuzarea
de manifeste subversive.
Page 32
32
In luna August 1949 a trimis pe Filimon Valer la
Bucuresti la Botez C-tin cu o scrisoare, pentru a-l
pune pe acesta in legatura cu Casian Valeriu in
scopul de a primi de la Casian manifestele
subversive, insa negasindu-l pe Casian, nu i-a putut
aduce manifeste.
La plecarea din vacanta catre Bucuresti, a dat in
pastrare pistolul primit de la Radulescu lui Craciun
Mircea, pana ce-l va putea aduce la Bucuresti.
Concomitent cu activitatea contrarevolutionara
aratata mai sus, numitul Herlea Adrian accepta
propunerea colegului sau Voicu Ioan ,deasemeni
student la Facultatea de Filosofie Bucuresti si
impreuna initiaza in luna Octombrie 1949 o
organizatie contrarevolutionara cu scopul de a
submina regimul actual din RPR , prin recrutarea de
membri, conceperea, multiplicarea si difuzarea unor
manifeste subversive, lupta impotriva evreilor si
combaterea marxismului care se preda in Facultate,
utilizand in acest scop teorii burgheze.
Dupa initierea acestei noui organizatii subversive,
invinuitul a tinut o prima sedinta in parcul de langa
Facultatea de Drept Bucuresti cu Voicu Ion si Stancu
Nedelea recrutat de Voicu Ion, caruia i-a dat
instructiuni de modul cum sa recruteze noui membri
dintre colegii de facultate.
Page 33
33
Dupa putin timp a recrutat in organizatie si pe
studentul Deboveanu Ion.
Pana la vacanta de iarna, in cadrul organizatiei s’au
dus discutiuni in legatura cu problemele nationaliste,
rasiste si cosmopolite precum si asupra teoriei
burgheze asupra inexistentei luptei de clasa,
hotarand ca atunci cand vor pleca in vacanta sa
indemne taranii sa nu se inscrie in Gospodariile
agricole colective si sa saboteze masurile luate de
guvern.
Pentru a se documenta asupra problemelor
nationaliste, Herlea a primit de la Voicu Ion doua
carti scrise de Radulescu – Motru : “Romanismul” si
“Etnicul roman”.
In lunile Ianuarie – Februarie 1950 a discutat cu
Voicu si Deboveanu de a trece la o activitate mai
intensa, pentru a recruta noui membri ai organizatiei
contrarevolutionare, iar catre sfarsitul lunei Februarie
1950 a tinut o sedinta la domiciliul sau unde au
participat urmatorii: Deboveanu Ion, Prodan
Alexandru recrutat recent in organizatie de catre
Deboveanu, care fusese chemat la Bucuresti printr-o
scrisoare de Herlea Adrian.
Cu ocazia acelei sedinte au conceput si multiplicat
in creion un numar de 20 de exemplare manifeste,
avand intiala “E” (Eliberarea), ce contineau injurii la
adresa unor membri din guvern si instigari pentru
Page 34
34
tarani de a nu se inscrie in Gospodariile agricole
colective. Aceste manifeste au fost luate de Filimon
Valer si duse in comuna Vinerea unde au fost
difuzate prin intermediul lui Herlea Virgil si Bura
Vasile.
In cursul lunei Martie 1950, invinuitul a recrutat in
organizatie pe Furfurica Dobre, iar ulterior a tinut o
sedinta in Gradina Botanica la care au participat:
Deboveanu Ion, Stancu Nedelea, Balan St.
Gheorghe, recrutat in organizatie de Deboveanu si
Furfurica Dobre unde s-a hotarat a se continua in
vacanta de primavara discutiunile cu taranii, pentru
a-i indemna sa nu se inscrie in Gospodariile agricole
colective.
In vacanta de primavara ducandu-se acasa in com.
Vinerea, a revazut pe Filimon Valer, Herlea Virgil si
Samoilescu Silviu, carora le-a spus ca va cauta sa
intalneasca la Bucuresti pe Casian Valeriu, va
procura de la el pistoale si le va trimite in comuna
Vinerea, fapt care nu a fost realizat insa din cauza ca
nu l-a intalnit pe Casian.
Revenind in Bucuresi a mai tinut doua sedinte in
Gradina Botanica cu membrii organizatiei subversive.
In cadrul unei din aceste sedinte, Stancu Nedelea i-a
prezentat un nou membru, pe Lungu Constantin ,
care le-a promis ca-i va pune in legatura cu bandele
Page 35
35
teroriste din munti, insa pentru aceasta vrea sa
discute numai cu un singur membru al organizatiei.
In acest scop Herlea Adrian s’a intalnit a doua zi cu
Lungu C-tin , caruia i-a spus ca trebuie sa se formeze
in primul rand un comitet al organizatiei. Acest lucru
nu s’a realizat insa intrucat Lungu C-tin nu avea nici
o legatura cu bandele din munti.
Dupa aceasta, invinuitul a mai tinut diferite sedinte
la cari au participat si nouii aderenti recrutati de
membrii organizatiei si anume: Tanase Ion, Balan I.
Gheorghe, Nitu Marin si Raiciu Alfred. Sedintele s’au
tinut in Gradina Cismigiu, in parcul de langa
Facultatea de Drept, la domiciliul lui Prodan sau al lui
Balan I Gheroghe si in fata Academiei Comerciale.
Cu ocazia zilei de 1 Mai, Herlea Adrian a pus
problema conceperii, multiplicarii si difuzarii unor
manifeste cu caracter reactionar, Nitu Marin luandu-
si angajamentul a procura materialele necesare.
Literele aduse insa de Nitu Marin fiind insa prea
putine s’a amanat aceasta operatiune pentru ziua de
9 Mai. La o noua intalnire s’a conceput un manifest
intitulat “Frati Romani”, insa tot nu a putut fi
multiplicat, cu toate ca avea litere de plumb
suficiente, din lipsa unui dispozitiv de fixat literele.
Activitate dusmanoasa a lui Herlea Adrian se
dovedeste prin aratarile celorlalti coinculpati aflate la
Page 36
36
dosar filele 69 – 119, coroborate cu recunoasterile
sale.
3. Radulescu Ioan, s-a incadrat in organizatia
subversiva initiata de Casian Valeriu in luna Martie
1949, la propunerea lui Casian Valeriu, primind
numele conspirativ de “Colonelul Sfetcu”.
In cadrul organizatiei a participat la sedinte si a pus
la dispozitia lui Casian Valeriu masina sa de scris, cu
ajutorul careia au fost multiplicate 10 exemplare
dintr-un manifest cu caracter anticomunist si regalist.
Cerandu-i-se pentru organizatie masina de scris de
catre Casian Valeriu, invinuitul a dat masina de scris
acestuia, iar in luna Mai 1949 in urma insarcinarii
date de Casian Valeriu de a procura un pistol si
cartuse pentru a fi date bandelor teroriste din munti,
Radulescu Ion a procurat si inmanat lui Herlea Adrian
un pistol “Parabelum” cal.9 mm si 8 cartuse, iar
peste cateva zile 2 cutii continand 100 de cartuse.
Faptele invinuitului se dovedesc cu recunoasterile
sale, coroborate cu declaratiile celorlalti coinculpati
aflate la dosar filele 126 – 136;
4. Daniliuc Georgeta, a acceptat propunerea facuta de
Casian Valeriu de a se incadra intr-o organizatie
subversiva, care avea ca scop de a duce o lupta de
subminare a actualului regim democratic din RPR. In
cadrul acestei organizatii , invinuita a multiplicat un
manifest cu caracter reactionar si regalist in 160 de
Page 37
37
exemplare, pe care le-a predat lui Casian Valeriu
pentru a fi difuzate. A luat parte la sedintele
conspirative tinute si a recrutat ca membru al
organizatiei pe numitul Botez C-tin. Activitatea
invinuitei dusa in cadrul acestei organizatii este
descrisa de ceilalati coinculpati in declaratiile lor
aflate la dosar filele 142 – 150.
5. Botez Constantin, in cursul lunei Martie 1949 a
acceptat sa faca parte dintr-o organizatie subversiva
initiata de Casian Valeriu, la propunerea ce i-a facut
Daniliuc Georgeta care l-a prezentat apoi lui Casian.
A ajutat pe Casian Valeriu in actiunea sa
dusmanoasa, acesta servindu-se de invinuit ca om de
legatura cu ceilalti membri ai organizatiei si de
aghiotant care il insotia in actiunile sale. A participat
la sedintele subversive tinute de Casian Valeriu
precum si la intocmirea planului economic elaborat
de acesta pe baze capitaliste. Invinuitul recunoaste
faptele, cari sunt aflate la filele 156-170.
6. Trandafirescu Mihail, in luna Iunie 1949 fiind vizitat
la domiciliu de catre Casian Valeriu, i-a propus sa
activeze ca membru al organizatiei sale subversive,
care avea ca scop de a duce o lupta de subminare a
actualului regim din RPR, la care el a acceptat. Tot
atunci i-a spus ca are sa-i incredinteze o misiune
secreta. Dupa cateva zile, Casian Valeriu i-a trimis
prin Herlea Adrian pistolul procurat de Radulescu Ion
Page 38
38
, pe care invinuitul a refuzat sa-l primeasca,
spunandu-i sa i-l duca mai tarziu, insa ulterior nu s’
au mai intalnit. Invinuitul recunoaste fapta sa, care
se coroboreaza cu aratarile lui Casian Valeriu fila 174
si Herlea Adrian fila 176.
7. Olaru Constantin, la sfarsitul lunei Aprilie 1949 a fost
recrutat de Casian Valeriu ca membru in organizatia
subversiva, aratandu-i in prealabil scopurile
organizatiei precum si faptul ca are legaturi cu
bandele din munti si cu persoanele fugite in
strainatate. In cadrul acestei organizatii a participat
la trei sedinte conspirative tinute in spatele Muzeului
Militar din Parcul Libertatii, cand s’a discutat
formarea unui plan economic pe principii capitaliste si
care urma sa fie pus in practica dupa caderea
regimului democrat din RPR. Cerandu-i-se de catre
Casian sa procure o cutie cu unsoare de arma pentru
bandele teroriste din munti, acesta a procurat o cutie
cu unsoare pe care a dat-o lui Herlea Adrian. Faptele
acestuia se dovedesc cu recunoasterile sale, cari se
coroboreaza cu cele declarate de ceilalati coinculpati.
8. Voinescu Petruta. In luna Martie 1949 a fost vizitat
acasa de Herlea Adrian, dandu-i un numar de 5
manifeste subversive in scopul de a le difuza pe
strazile Capitalei sau in tramvai. In cadrul discutiilor
duse cu ocazia inmanarii manifestelor cat si la o data
ulterioara cand a fost intrebat daca a difuzat
Page 39
39
manifestele, si-a dat seama ca cei doi fac parte dintr-
o organizatie subversiva. Invinuitul recunoaste
faptele.
9. Namoianu Alexandru. In luna Martie 1949, acesta a
primit de la Casian Valeriu un manifest subversiv cu
caracter reactionar regalist si de instigarea poporului
la lupta impotriva regimului actual din RPR. In
atelierul de croitorie al invinuitului, Casian Valeriu se
intalnea cu Radulescu Ioan si Botez C-tin , membrii
ai organizatiei subversive. Recunoaste faptele cari
sunt coroborate cu declaratiile mentionate lai sus,
declarand totodata ca manifestul dupa ce l-a citit, l-a
rupt.
10. Hausner Mihail. In luna Martie 1949, invinuitul a
dus discutii cu caracter reactionar cu coinculpatul
Casian Valeriu care i-a spus ca in curand va isbucni
un rasboi si pentru acesta trebuie sa se organizeze
subversiv. Totodata a primit dela Casian un manifest
cu caracter anticomunist, regalist si de instigarea
poporului la lupta impotriva regimului. Recunoaste
faptele , aratand ca dupa ce a citit manifestul l-a
rupt.
11. Filimon Valer. In vara anului 1949, la
propunerea lui Herlea Adrian care se gasea in vacant
in com. Vinerea jud. Hunedoara, a acceptat a se
incadra in organizatia subversiva condusa de Casian
Valeriu ce avea drept scop subminarea regimului
Page 40
40
democrat din RPR. In cadrul acestei organizatii, a
recrutat ca membru pe Herlea Virgil si l-a insotit pe
Herlea Adrian in intalnirile ce avea pentru recrutarea
de noui membri. A luat parte la toate sedintele tinute
de Herlea Adrian in com. Vinerea – Hunedoara. (...)
Invinuitul recunoaste faptele cari se coroboreaza cu
declaratiile celorlalti coinculpati aflate la dosarul
cauzei, filele 221 – 240.
12. Herlea Virgil. In luna Iulie 1949 a fost recrutat
ca membru in organizatia subversiva al carei sef era
Casian Valeriu de catre Filimon Valer. Herlea Virgil a
recrutat si incadrat in organizatie pe Bura Vasile si
Isarie Ion si a ajutat pe Herlea Adrian si Filimon Valer
pentru a recruta pe Craciun Mircea si Simu Ioan. In
luna Martie 1950 Filimon Valer aducand dela
Bucuresti dela Herlea Adrian 20 de manifeste
subversive, le-a dat invinuitului, care le-a difuzat prin
lipirea lor pe casele cetatenilor din com. Vinerea,
impreuna cu Bura Vasile. In urma arestarii unui
membru al organizatiei, a fugit in paduri, unde a stat
ascuns, pentru a scapa de urmarirea autoritatilor.
Recunoaste faptele, care recunoastere este
coroborata si cu aratarile celorlalti coinculpati, filele
249 – 261 dosar.
13. Bura Vasile. In luna Iulie 1949 s’a incadrat in
organizatia subversiva a lui Casian Valeriu, la
propunerea lui Herlea Virgil, care organizatie avea
Page 41
41
drept scop de a duce lupta impotriva regimului din
RPR si impotriva clasei muncitoare. In cadrul acestei
organizatii, a participat la sedintele tinute in com.
Vinerea, iar atunci cand Herlea Virgil a primit cele 20
de manifeste aduse dela Bucuresti de Filimon Valer,
a difuzat aceste manifeste. La arestarea lui Filimon
Valer, acesta a fugit in paduri, unde a stat ascuns
dupa care s’a dus la un frate al sau in alta localitate.
Invinuitul recunoaste faptele.
14. Isarie Ioan. In luna Ianuarie 1950 , invinuitul a
fost recrutat de Herlea Virgil ca membru al
organizatiei subversive care avea drept scop de a
duce lupta impotriva regimului actual din RPR si de a
instiga taranimea muncitoare de a nu se inscrie in
Gospodariile agricole colective. A cunoscut pe Filimon
Valer, Herlea Adrian, Bura Vasile si Samoilescu Silviu
, deasemenea a avut cunostinta de manifestele
subversive ce au fost difuzate de Herlea Virgil in
com. Vinerea jud. Hunedoara.
15. Craciun Mircea. A fost recrutat ca membru al
organizatiei subversive in toamna anului 1949 de
catre Herlea Virgil, Filimon Valeriu si Herlea Adrian,
cari i-au adus la cunostinta scopurile organizatiei. A
stiut ca unii din membri organizatiei au difuzat in
com. Vinerea mai multe manifeste cu caracter
subversiv si a participat la sedintele tinute in cadrul
organizatiei. Tot in toamna anului 1949, Herlea
Page 42
42
Adrian plecand la Bucuresti , i-a lasat in pastrare
pistolul “Parabelum” ce-l primise de la Radulescu Ion
si cele 8 cartuse, pe cari le-a ascuns intr-o sira de
pae , unde au fost gasite la perchezitia domicilara ce
i s’a facut de catre autoritati. Invinuitul recunoaste
faptele cari se coroboreaza cu aratarile celorlalti
coinculpati , aflate la dosar filele 287 – 293 si
procesul verbal de perchezitie.
16. Craciun Gelu. Pela sfarsitul lunei Iulie 1949, la
propunera lui Herlea Adrian s’a incadrat in
organizatia subversiva condusa de Casian. A luat
parte la doua sedinte, in cadrul carora s’a discutat
despre indemnarea taranilor de a nu se inscrie in
gospodariile agricole colective. Recunoaste faptele.
17. Voicu N. Ion. In toamna anului 1949 a initiat si
organizat impreuna cu studentul Herlea Adrian , o
organizatie subversiva sub conducerea lui Herlea
Adrian care avea drept scop de a duce lupta
impotriva actualului regim din RPR, prin recrutarea si
pregatirea de noui membri, prin lupta contra evreilor
si prin combaterea marxismului ce se preda in
Facultate, folosindu-se teorii burgheze. Pentru
desavarsirea actiunii preconizate, a recrutat in
organizatie pe studentul Stancu Nedelea si impreuna
cu alti membri recrutati dintre studenti de Herlea
Adrian, a tinut sedinte conspirative , in care se
discutau problem de organizare si de a se lua
Page 43
43
legatura cu bandele teroriste din munti. Pentru ca
Herlea Adrian sa se puna la punct cu problemele
nationaliste si cosmopolite, invinutul i-a procurat
acestuia cartile “Romanismul” si “Etnicul roman”
scrise de Radulescu – Motru. In luna Februarie 1950,
dupa terminarea examenelor din acea sesiune , a
interupt studiile si legatura cu organizatia
contrarevolutionara. Cele de mai sus se dovedesc cu
declaratiile martorilor Herlea Adrian fila 318,
Deboveanu Ion fila 320 si Stancu Nedelea fila 322,
cari se coroboreaza cu recunoasterile invinuitului.
18. Deboveanu Ion, in luna Noembrie 1949 la
propunerea lui Herlea Adrian a acceptat sa activeze
ca membru in organizatia subversiva condusa de
acesta, care avea ca scop de a duce lupta impotriva
actualului regim din RPR, recrutarea de noui membri
, tiparirea si difuzarea de manifeste subversive si
combaterea cu ajutorul teoriilor burgheze a
marxismului predat in Facultate. In cadrul acestei
organizatii subversive a participat la sedinte si a
recrutat membri pentru organizatie. A recrutat in
timpul sesiunii de examene din Februarie 1959 pe
studentul Prodan Alexandru, iar in luna martie acelasi
an pe Balan Ghe., student la Filosofie. In luna
Decembrie a participat la sedinta care s’a tinut la
locuinta unchiului sau Ghigeanu Paul in lipsa acestuia
de acasa, iar in Ianuarie a luat parte la intrunirea ce
Page 44
44
s’a tinut la locuinta lui Herlea Adrian, unde a
colaborat la conceperea si scrierea cu creionul a unui
numar de 20 de manifeste cu caracter subversiv,
care erau semnate cu initial “E” (Eliberarea). Din
aceste manifeste, invinuitul a scris sase. Manifestele
facute au fost predate de Herlea lui Filimon si
difuzate in com. Vinerea- Hunedoara. Deasemenea a
participat la sedintele tinute de membri acestei
organizatii contrarevolutionare, care au avut loc in
Gradina Botanica. La aceste sedinte s’a discutat
scrierea si difuzarea altor manifeste, recrutarea de
noui membri si instigarea taranilor de a nu se inscrie
in Gospodariile agricole colective (aceasta cand erau
in vacanta). Cele de mai sus se constata cu
recunoasterile invinuitului, care sunt aratate si de
Herlea Adrian fila 332, Stancu Nedelea fila 337,
Filimon Valer fila 349 si altii.
19. Stancu Nedelea. In luna Noembrie 1949 la
propunerea studentilor Voicu Ion si Herlea Adrian, a
acceptat si s’a incadrat in organizatia subversiva a lui
Herlea Adrian. In cadrul organizatiei a avut
urmatoarea activitate: a participat la sedintele tinute
de membrii organizatiei in luna Noembrie in parcul
de langa Facultatea de Drept, cea din Gradina
Botanica si aceia care s’a tinut la sfarsitul lunei
Aprilie 1950 la domiciliul lui Prodan. A recrutat ca
membru al acestei organizatii contrarevolutionare pe
Page 45
45
Lungu Constantin, care pretindea ca are legaturi cu
bandele teroriste din munti si ca va face legatura
organizatiei cu acele bande. Invinuitul recunoaste
faptele, ce sunt coroborate cu declaratiile celorlalti
coinculpati aflate la dosar filele 356 – 373.
20. Lungu Constantin. In luna Aprilie 1950 a
cunoscut pe Stancu Nedelea care l-a recrutat in
organizatia lui Herlea Adrian. Pentru a-si da
importanta a pretins ca are cunostinta de activitatea
unor organizatii subversive, teroriste din munti. A
luat parte la sedinta conspirativa cand i-au fost
prezentati Herlea Adrian si Balan Gheorghe si la
sedinta tinuta acasa la Prodan. La o alta intrunire i
s’a cerut de unii dintre membrii organizatiei sa-i puna
in legatura cu bandele teroriste din munti la care
acesta a raspuns ca in aceasta privinta va sta de
vorba numai cu o persoana. Cel cu care a purtat
discutiuni in Cismigiu sau in parcul Facultatii de Drept
a fost Herlea Adrian. In cele din urma s’a constatat
ca acesta nu avea nici o cunostinta cu vreun pretins
membru al bandelor din munti. Invinuitul recunoaste
faptele imputate, care reies si din declaratiile
celorlalti inculpati, aflate la dosar filele 379/388.
21. Simu Ioan. In toamna anului 1949 invinuitul s’a
incadrat ca membru al organizatiei subversive a lui
Casian, la propunerea lui Herlea Virgil, Filimon Valer
si Herlea Adrian, care i-au aratat scopurile
Page 46
46
dusmanoase ale acestei organizatii. In cadrul acestei
organizatii a participat la sedintele ce au fost tinute
de membrii organizatiei in com. Vinerea –
Hunedoara, deasemenea a avut cunostinta ca in
comuna susmentionata au fost difuzate de catre
Herlea Virgil si Bura Vasile manifeste cu caracter
subversive. Recunoaste faptele cari sunt confirmate
si de declaratiile coinculpatilor mentionati mai sus.
22. Prodan Alexandru, a fost recrutat de catre
Deboveanu Ion in organizatia conspirativa a lui
Herlea Adrian si in luna Februarie 1950 a luat parte
la prima sedinta conspirativa, cu care ocazie a
colaborat la conceperea si la scrierea cu creionul a 20
de manifeste ce instigau la lupta contra regimului
actual din RPR. La domiciliul sau, in Aprilie 1950, s’a
tinut o alta intrunire cu caracter subversiv, la care s’a
discutat formarea unui comitet al organizatiei. In
Mai, intalnindu-se in fata Academiei Comerciale cu o
parte dintre conspiratori, s’au dus la locuinta lui
Balan Gheorghe, care nu era acasa, unde au incercat
conceperea si tiparirea cu litere de tipar a unor serii
de manifeste. Din lipsa de litere, nu s’a putut tipari
decat cuvantul “Romani!”. A mai luat parte la sedinta
tinuta in parcul de langa Facultatea de Drept cand s’a
discutat activitatea pe care va trebui sa o duca in
vacant printre tarani, spre a-i determina sa nu se
inscrie in gospodariile agricole colective. Invinuitul
Page 47
47
recunoaste faptele, care sunt mentionate si in
declaratiile dela filele 394 – 404.
23. Balan S. Gheorghe, a fost recrutat in luna
Martie 1950 de catre Deboveanu Ion si Furfurica
Dobre, in organizatia subversiva initiata de Herlea
Adrian si Voicu Ion. A participat la sedintele
conspirative din Gradina Botanica (din Martie, Aprilie
si dupa intoarcerea din vacanta), precum si la
sedinta din locuinta lui Prodan Al., cand s’a pus
problema recrutarii de noui membri si lansarii de
svonuri alarmiste impotriva regimului RPR.
Deasemenea a luat parte la sedinta tinuta la
domiciliul lui Balan I. Gheorghe, cand s’a incercat
tiparirea de manifeste subversive, dar nu s’a reusit
din cauza lipsei de litere. Invinuitul recunoaste
faptele cari sunt aratate si de ceilalti coinculpati in
declaratiile lor dela filele 416 – 432.
24. Tanase Ion. In toamna anului 1949, invinuitul a
cunoscut pe Voicu Ion, care i-a vorbit de creierea
unei organizatii subversive si i-a prezentat pe
Deboveanu Ion si Herlea Adrian. In primavera anului
1950 , a fost recrutat de Deboveanu Ion ca membru
in organizatia contrarevolutionara a lui Herlea Adrian.
In aceasta caliate a participat la o sedinta ce s’a tinut
la locuinta unchiului lui Deboveanu si care a avut loc
tot in primavara anului 1950. La aceasta sedinta s’a
discutat recrutarea de membrii, cand invinuitul a
Page 48
48
propus sa se organizeze in grupuri de cate trei.
Faptele se dovedesc cu recunoasterile invinuitului si
declaratiile celorlalti coinculpati (filele 436 – 452).
25. Furfurica Dobre, a fost recrutat in luna Martie
1950 de catre Herlea Adrian in organizatia condusa
de el. Dupa cateva zile, a participat la o sedinta ce
s’a tinut in Gradina botanica, unde l-a anuntat pe
Herlea Adrian ca a recrutat ca membru al organizatiei
pe Nitu Marin, care s’a oferit sa procure litere de
plumb cu ajutorul carora sa poata tipari manifeste
subversive. In luna Aprilie 1950 a luat parte la
sedinta ce s’a tinut in camera lui Balan Gheorghe,
unde impreuna cu Nitu Marin si alti membrii ai
organizatiei au sortat literele de plumb pentru a
scoate un manifest subversiv cu ocazia zilei de 1 Mai
1950, insa nu a putut tipari decat cuvantul
“Romani!”, intrucat nu le-a ajuns literele. Ulterior a
participat si la sedinta ce s’a tinut in parcul de langa
Facultatea de Stiinte Juridice, unde s’a discutat
problema recrutarii de noui membri si despre Lungu
Constantin care se oferise sa le faca legatura cu
grupurile teroriste din munti. Actiunea dusmanoasa a
invinuitului rezulta din declaratiile aflate la dosar
filele 458 – 475.
26. Nitu Marin , a fost recrutat in organizatia
subversiva condusa de Herlea Adrian de catre
Furfurica Dobre in luna Aprilie 1950. Ulterior acesta
Page 49
49
l’a prezentat lui Herlea Adrian care i-a dat misiunea
de a recruta noui membri si de a procura litere de
plumb pentru a se putea tipari si difuza manifeste
subversive. In urma acestei misiuni, invinuitul a
recrutat in aceasta organizatie pe Raiciu Alfred, care
i-a procurat literele de plumb, pe care le-a ascuns la
domiciliul lui Balan Gheorghe, recrutandu-l si pe
acesta in organizatie. Inainte de 1 Mai 1950, membrii
organizatiei s’au intalnit la domiciliul lui Balan
Gheorghe unde au incercat sa confectioneze un
dispozitiv pentru fixarea literilor pentru a tipari
manifeste subversive si a le difuza in ziua de 1 Mai
1950, insa incercarea a dat gres, neputand
confectiona decat titlul manifestului “Romani!”. In
urma esecului au hotarat ca invinuitul sa recruteze in
organizatie un tipograf si sa mai procure litere,
intrucat nu aveau deajuns. Totodata au amanat
scoaterea manifestului pentru ziua de 9 Mai, insa nici
la aceasta data nu a aparut manifestul, invinuitul
neputand sa procure cele hotarate. Invinuitul
recunoaste faptele, cari se coroboreaza cu
declaratiile aflate la filele 481 – 495.
27. Balan I.Gheorghe. In luna Aprile 1950 a fost
vizitat de Nitu Marin , care a adus la domiciliul
invinuitului un pachet cu litere de tipar, iar catre
sfarsitul lunei Aprilie a fost invitat de Nitu Marin la o
intalnire la care s’a dus. Acolo a gasit impreuna cu
Page 50
50
Nitu Marin pe Furfurica Dobre si pe Herlea Adrian.
Toti patru au tinut o sedinta in Cismigiu in timpul
careia s’a hotarat ca peste cateva zile sa se
intalneasca la domiciliul lui Balan I. Gheorghe , unde
sa tipareasca manifeste subversive, invinuitul
cunoscand cu aceasta ocazie scopul organizatiei. In
ziua hotarata s’au intalnit la domiciliul invinuitului
care a fost recrutat de Nitu Marin in timpul acestei
sedinte, dupa care s’a discutat tiparirea de manifeste
subversive neputandu-se insa tipari intrucat literele
erau insuficiente. Dupa 1 Mai a avut loc doua sedinte
in locuinta invinuitului, tot in scopul scoaterii
manifestelor subversive, acesta nefiind acasa, cheia
de la locuinta sa incredintand-o lui Nitu Marin. La
perchezitia domicilara ce i s’a facut in ziua de 25
iunie 1950, s’au gasit literele de tipar mentionate in
procesul verbal de perchezitie dela fila 509 dosar.
Invinuitul recunoaste faptele, care sunt mentionate si
de celilalti coinculpati in declaratiile aflate la dosar
filele 499 – 509.
28. Raiciu Alfred, s’a incadrat ca membru in
organizatia subversiva la propunera lui Nitu Marin in
luna Aprilie 1950, care i-a dat misiunea de a procura
litere de tipar pentru scoaterea de manifeste.
Conform dispozitiunei primite dela Nitu Marin, i-a
adus acestuia in doua randuri litere de tipar, pe care
le procura de la un lucrator cu numele Nelu. In afara
Page 51
51
de cele aratate mai sus, invinuitul a luat parte la
sedintele tinute in casa lui Balan I. Gheorghe, cand
s’a incercat tiparirea manifestelor, el confectionand
un dispozitiv din lemn pentru fixarea literilor, insa
manifestul nu a putut fi tiparit, ci numai titlul pe un
numar de circa 8 hartii.
. Sunt inclinat sa cred in puterea lui de a lua o decizie.
Poate a fost o incercare de demonstratie a propriilor
virtuti. A scris; tarziu. Este impropriu denumita scrisoare;
tarziu. Iarna lui ’51. Dezghetul era departe.”
“O stafie bantuie prin Europa”… Bantuia… dupa care s-a
materializat “dialectic”. Si n-a mai haladuit. S-a asezat
trainic in spatial “danubiano – pontic”. Musc marul
imaginandu-mi un ananas. Nu-l cunosc. Nu cunoastem
multe. Intre mine si …mine, se strecoara Bach. Uit pentru
o clipa. Gandesc: “Nu am voie! Strig:”Nu am voie! Rad:
“Nu am voie!” Si apoi?
“Apoi totul a devenit sensibil la vedere. Lucrul acela e al
lui dar si celalalt.” Neatinse. “De ce? De ce sa deranjezi
amintirea? Amintiri golite de ganduri si de dorinte. Ce
tigari nenorocite! Revin. N-a dat niciun semn multa
vreme. Timpul parea crucificat. Negotul incepuse sa puta.
Pamantul incepuse sa puta. Ca sa purcezi la plasmuirea
unei asa “opere” trebuia mai intai se elimini putreziciunea.
A elimina ratiuni, a inlocui ratiuni. A simula ratiuni.
Superioare … In numele cui? “Scrisoarea a ajuns prin
martie. Fusese o iarna destul de lunga, asa cum erau
Page 52
52
iernile altadata… Ce scria? Dar totul era telegrafic.
Probabil erau dictate.
“In drept:
Avand in vedere ca faptele acelora care constituesc sau
organizeaza asociatii secrete in scopul rasturnarii in mod
violent a ordinei sociale in Stat, constituie delictul de
uneltire contra ordinei sociale pp.de art.209 pct.II lit.b CP
Avand in vedere ca urmatorii:
1.Casian Valeriu
2.Herlea Adrian
3.Voicu N. Ioan au constituit o organizatie subversiva cu
scopul de a duce o lupta de subminare si rasturnare in
mod violent a ordinei sociale existente in statul nostru de
democratie popular, faptele lor constituiesc delictul de
uneltire contra ordinei sociale prevazute de art.209 pct. II
lit.b CP.
Avand in vedere ca faptele acelora cari devin membrii ai
vreuneia din asociatiile secrete ce au drept scop
rasturnarea in mod violent a ordinei sociale existente in
Stat, constituesc delictul de uneltire contra ordinei sociale
pp.de art. 209 pct II lit .f CP
Avand in vedere ca invinuitii:
1.Radulescu Ion
2.Daniliuc Georgeta
3.Botez Constantin
4.Trandafirescu Mihail
5.Olaru constantin
Page 53
53
6.Filimon Valer
7.Herlea Virgil
8.Bura Vasile
9.Isarie Ioan
10.Craciun Mircea
11.Craciun Gelu
12.Simu Ioan
13.Deboveanu Ion
14.Stancu Nedelea
15.Lungu C-tin
16.Prodan Alexandru
17.Balan S. Gheorghe
18.Tanase Ioan
19.Furfurica Dobre
20.Nitu Marin
21.Balan I. Gheorghe
22.Raiciu Alfred
au facut parte ca membrii ai unei organizatii subversive ce
avea drept scop rasturnarea in mod violent a ordinei
sociale existente in RPR, in care calitate au activat pentru
aducerea la indeplinire a scopurilor organizatiei, fie prin
participarea la sedinte, fie prin recrutarea de noui
membrii, sau conceperea, multiplicarea sau difuzarea de
manifeste subversive, faptele lor intrunesc elementele
delictului de uneltire contra ordinei sociale, pp.de art. 209
pct.II lit.f CP
Page 54
54
Avand in vedere ca fapta acelora care multiplica in orice
mod manuscruse ce ar contine o provocare directa la
comiterea unei infractiuni, chiar cand multiplicarea nu s’a
efectuat sau cunoscand continutul le va incredinta uneia
sau mai multor persoane in vederea raspandirii in public ,
cele de mai sus constituie delictul de raspandire de
publicatiuni interzise, pp. de art.325 al3 pct.a si c CP
comb. Cu art.1 CP si DL 856/938.
Concluziuni:
Opinam pentru trimiterea in judecata in stare de arest a
invinuitilor. Dosarul contine 621 (sase sute douazeci si
unu) file fara adresa de trimitere a Dir. Securitatii
Capitalei, referatul introductiv si ordinal de trimitere in
judecata, fiind snuruit si parafat de organele de
Securitate.
La Bucuresti astazi 26 Februarie 1951
Procuror militar, Zotescu N.
Martori nu propunem.”
Aiud
“Desigur, cine n-a fost la Aiud?” Ma gandesc uneori, ca
toate aceste locuri, frumoase poate, poarta un stigmat
perpetuu doar pentru ca au “gazduit” celebre temnite
“dialectice”. Aiud, Gherla, Sighet, Targsor…
Vinovati. Chiar si cei ne-nascuti. Vinovatia se purta
tragand dupa ea numarul anilor. Simt nevoia dezvaluirilor.
Avem nevoie de dezvaluiri. Imi imaginez gandurile lui
Page 55
55
acolo. Sistemul impunea caci recluziunea individuala naste
recluziune generalizata. Pentru recluziunea mintii s-a
inventat Pitestiul. Predominau studentii. De ce ei? Poate
senzatia de nereusita in insfacarea constiintelor. A fost ca
un burete. Buretele Pitesti. Nu, nu vorbea niciodata de
Pitesti. Nu l-am auzit rostind vreodata: “Pitesti” . Pitesti,
Pitesti…reverberatie stranie situata undeva in afara
timpului. Portretul de familie imortaliza parca rezonanta
ce va sa vina a acestui cuvant. Ce putea fi? Din tacerea lui
deduc grozavia. Metodele? In fond aceleasi vechi de
secole. Exista si aici o arta. Teroarea de a nu cadea din
moment in moment de pe varful nu prea inalt pe care te-
ai catarat rupandu-ti incheieturile sufletului. Fondul
dragule, a fost apocaliptic. Ei au fost de fapt niste
romantici in rafinamentul lor monstrous.
Comandamentul Regiunii II Militare No.511
Ordin de trimitere in judecata
Noi, General Maior Opris Nicolae, comandantul R.II.M.,
avand in vedere art.165 al CJM, avand in vedere actele
necesare cercetarii preliminare precum si “referatul
introductiv” al Procurorului Tribunalului Militar de pe langa
Comandament, din care rezulta ca :
1. Casian Valeriu, contabil, domiciliat in Buc.
Str.Dr.Marinescu, 11
2. Herlea Adrian, student, domiciliat in Buc. Str.CA
Rosetti 32
Page 56
56
3. Voicu N. Ioan, pontator alimentar, domicilat in
Buzau, str.Filimon Sarbu 190
Toti ar fi comis delictul de uneltire contra ordinei sociale
pp.de art.209 pct.II lit.b CP
In plus, pentru Casian Valeriu si Herlea Adrian si delictul
de raspandire de publicatiuni interzise, pp.de art. 325 al.3
pct a si c CP comb.cu art 1.alin ultimo CP si DL 856/938
4. Radulescu Ion, contabil, domiciliat in Buc.Calea
Grivitei 150
5. Daniliuc Georgeta, functionara, domiciliata in Buc.
Str.Dionisie Lupu 74
6. Botez Constantin, student, domiciliat in Buc.
Str.Traian 160
7. Trandafirescu Mihail, referent tehnic, domiciliat in
Buc.str.Putul cu apa rece 11
8. Olaru Constantin, cpt.activ, domicilat in Buc.
Str.Vulturi 48
9. Filimon Valer, elev la Scoala Tehnica Medie de
Metalurgie Cugir, domiciliat in com. Vinerea –
Hunedoara
10. Herlea Virgil, lacatus la Uzinele Cugir, domiciliat
in com. Vinerea – Hunedoara
11. Isarie Ioan, strungar la Uzinele Cugir, domiciliat
in com. Vinerea-Hunedoara
12. Bura Vasile, strungar la Uzinele Cugir, domiciliat
in com. Vinerea – Hunedoara
Page 57
57
13. Craciun Mircea, agricultor, domiciliat in com.
Vinerea – Hunedoara
14. Craciun Gelu, sofer, domiciliat in com. Vinerea –
Hunedoara
15. Simu Ioan ,agricultor, domiciliat com. Vinerea -
Hunedoara
16. Deboveanu Ion, student, domiciliat in Buc. Str.
Labirint 70
17. Stancu Nedelea, student, domiciliat in Buc. Str.
Matei Voevod 77
18. Lungu Constantin, student, domiciliat in Buc.str.
G-ral Angelescu 140
19. Prodan Alexandru, student, domiciliat in Buc.
Str.G-ral Ipatescu 10
20. Balan S. Gheorghe, student, domiciliat in Buc.
Str.Maltopol 9A
21. Tanase Ion, student, domiciliat in Buc. Str.Matei
Voevod 77
22. Furfurica Dobre, student, domiciliat in Buc.str.
Matei Voevod 77
23. Nitu Marin, monteur-sudor, domiciliat in buc.
Str. Sergent Ion Marica 13
24. Balan I. Gheorghe, contabil, domiciliat in Buc.
Str.Ion Frimu 35
25. Raiciu Alfred, muncitor, domiciliat in Buc.
Str.Berzei 1
Page 58
58
Toti ar fi comis delictul de uneltire contra ordinei sociale
pp.de art.209 pct.II lit.f CP.
In plus, pentru Daniliuc Georgeta, Filimon Valer, Herlea
Virgil, Bura Vasile, Deboveanu Ion, Prodan Alexandru,
Balan S. Gheorghe, Furfurica Dobre, Nitu Marin, Balan
I.Gheorghe si Raiciu Alfred si delictul de raspandire de
publicatiuni interzise pp. De art. 325 al 3 pct.a si c CP
comb.cu art.1 al. ultim CP si DL.856/938.
Iar in ceiace priveste pe Craciun Mircea si pentru delictul
de detinere de arme militare fara autorizatie pp.de
art.14.al.1 lit.a din Decretul No.163/950.
26. Voinescu Petruta, mecanic reglor la PTT
domiciliat in Buc. Bd. 6 Martie 51, ar fi comis:
delictul de raspandire de publicatiuni interzise pp. de
art. 325 al.3 pct.a si c comb cu art.1 CP si DL
856/938.
27. Namoianu Alexandru, croitor, domiciliat in Buc.
Str. Blanari 9
28. Hausner Mihail, inginer, domiciliat in Buc. Str.
Dionisie Lupu 11-13
Ambii ar fi comis delictul de omisiunea denuntarii pp. de
art.228 CP comb. Cu art. 1 al ultim CP si DL 856/938.
Ordonam trimiterea in judecata Trib. Militar a numitilor
pentru susmentionatele fapte, in stare de arrest.
Insarcinam pe Procurorul Militar Sef al Parchetului, sa
execute prezentul ordin de trimitere in judecata.
Se restituie dosarul cauzei.
Page 59
59
Dat la comand. Reg.II Militara, azi 17 Mart.1951.
Si totusi in “Macondo” Melchiade murise. Disparusera toti
vrajitorii. “De ce? Se imbolnavisera subit de
reactionarism. Toti vrajitorii cu preocupari de mosieri,
chiaburi, negustori, universitari, ba chiar muncitori si
tarani au disparut. Au facut loc altora care aveau o
bagheta cu adevarat magica. Loveau, dispretuiau. Loveau.
“Cafeaua? Da, am baut-o. Ghicesti in zat? Nu, nu credea.
Nici credincios dar nici ateu. E cineva? Chiar daca
Dumnezeu “ a fost ucis in Franta sau Germania”. Era
altfel? De nu era el, era altul. Au fost altii. Cand accepti
crima te mai poti opri?
I-am gasit odata un plan de “lecturi particulare” si acolo
nu era nici o singura carte proletcultista.
O masa umana incatusata in idea de tavalug si care s-a
intors intr-un tarziu spre sine. Istoria e plina de el
multiplicat matematic si de “guri rele”. Un tavalug
confirmat din plin de evenimente. Ai auzit bine: guri rele.
Ca s-au transformat, ce mai conta? Reusisera sa se
infrupte. De-ar stii Melchiade… Ajungi sa iti spui ca
trebuie sa fie, doar s-a creat precedentul. Ca o lectie. A
fost o lectie? Macondo pare si de fapt este invaluit in
minciuna…. Uneori se desprind fluturi ce ofera o tenta
ratacita de curcubeu. Exista in noi o lupta permanenta
izbucnita sub presiunea misterului. Ce poate fi mister in
Macondo, cand el e povestit ca o raza? Macondo, locul
nesansei in care ma reprezint. Urias si totusi insignifiant.
Page 60
60
Ceva in acest spatiu se misca putin omenesc si mereu
complice. Ai inteles exact: complicitate ! Eu vorbesc, tu
asculti. Terifiant e sa asculti, sa-ngurgitezi s-apoi sa
desertezi. Dupa zeci de ani , raspunsul nu-i prea greu de
gasit: in desertaciune…
Directiunea Securitatii Capitalei 28
Februarie 1950
Nota informativa
In ziua de 25.II ac intre orele 15-19 la locuinta
studentului Herlea Adrian din str. CA Rosetti no.32 s’au
adunat numitii Deboveanu Ion, student dela Facultatea de
Filosofie anul I, Prodan student la Facultatea de Filosofie
anul II si numitul Filimon Valeriu elev la scoala Tehnica
Metalurgica din Cugir care se afla in prezent in Capitala.
Cu aceasta ocazie, susnumitii au confectionat 25 de
manifeste, pe jumatati de coale de hartie, cu creionul, cu
litere de tipar. Peste cuprinsul manifestului, a fost scris cu
un creion cu culoare verde, litera “E” de tipar. Manifestele
au urmatorul continut: “Romani, talharii ne jefuiesc. Ne
prada biserica. Ne iau pamanturile. Vor sa ne bage in
colhoz. Nu intrati in colhoz. Urati pe comunisti. Moarte
jidancei ANA PAUKER. Moarte antichristului dela Kremlin.
Luptati. Organizati-va. Ziua eliberarii se apropie”.
Page 61
61
Manifestele au fost luate de Filimon Valeriu care urmeaza
sa le duca cu el la Cugir, unde le va da catorva prieteni de
ai sai, care sunt muncitori la o fabrica din acea localitate,
pentruca acestia sa le difuzeze. Susnumitul a ascuns
manifestele la spatele paltonului, sub curea.
La orele 19 cei de mai sus au plecat la o carciuma, unde
au consumat niste vin, dupa care s’au despartit. Inainte
de a se desparti, s’a stabilit ca pe la 15 Martie a.c. Filimon
Valeriu sa vina din nou in Bucuresti, iar pana atunci
celilalti vor procura o masina de scris sau o tipografie de
mana, pentru confectionarea altor manifeste. Filimon
Valeriu a plecat din Capitala in ziua de 25 Februarie a.c.
orele 24 mergand la Sibiu la o sora de a sa, iar de aici a
hotarat sa plece in asa fel incat in ziua de 27 II a.c. orele
15 sa ajunga la Cugir unde este asteptat de prietenii sai.
Susnumitul a mai primit niste scrisori de la Herlea Adrian
pentru a preda unor cunoscuti ai acestuia din Cugir si
comuna Vinerea.
Sursa BOTESCU
Masuri luate: S’a comunicat la DRS Sibiu pentru punerea
in supraveghere a lui Filimon Valeriu si identificarea celor
care vor lua legatura cu el in gara Cugir.
Se va proceda la identificarea studentului Prodan dela
Facultatea de Filosofie”.
Niciodata pamantul nu fu mai steril aici, fericind pe
ceilalti dincolo. Niciodata buha n-a vestit mai tare aici,
privighetoarea “zambind” dincolo. . “Nitchevo” – pana si
Page 62
62
Rasaritul da o interpretare diafana nimicului. Sunt mai
mult ca sigur acum. Suferim inconstient de complexul
“Heidegger”. Teama nimicului si totusi iubirea lui. Fatalul
dar si adevarul ascuns rostit de acesta. Vidul in care ma
complac si pe care rar simt nevoia sa-l umplu. Comit
involuntar pasarea aceea rara care imi ofera placerea
alegerii cuvantului. Caci ce pot fi decat un banal fugar
printre cuvinte? Eu... Dar BOTESCU?
“ Nota informativa
Numitul Herlea Adrian a spus prietenului sau ca a primit o
scrisoare de la Filimon Valeriu din Cugir, in care scrisoare
Filimon Valeriu ii scrie lui Herlea ca ii este frica sa nu fie
arestat deoarece un unchi al sau a fost chemat la Militie.
In continuare Filimon Valeriu mai arata in scrisoare ca
dupa ce unchiul sau a fost eliberat, au fost difuzate
manifestele si probabil ca Militia va banui pe unchiul sau
in legatura cu aceasta difuzare”
Sursa BOTESCU
Teama
“E-n viata?” Ce-i cu asta? “Cum ce-i cu asta? Atunci in
iarna lui ’51 s-a dus la Minister. Ea era proaspata.
Securitatea, ma rog. Noi n-am avut un Felix Edmundovici,
noi l-am avut pe Nicolski. Ce binefacere “transparenta”
asta! Datorita ei am aflat ca Molotov a trecut destul de
recent in lumea “dreptilor”…O fi pe undeva vreun tribunal
nevazut dar cu usile date de perete, asteptandu-i?
Lacrimi. Lacrimile ei. Ea.
Page 63
63
“Mame, parinti , frati, dar in primul rand mame. Crezi ca
poate fi ceva mai dens decat o lacrima pe obrazul
ingrijorat al unei mame? Era doar inceputul. Era “acolo”.
Un “acolo” presarat ani la rand de speranta, de un du-te
vino intre tine si semnul crucii.
Drumul pe care calc se casca precum o golgota. Hrana
pe care o inghit. Ceasul pe care-l strivesc sub privire de
parca vreau sa intorc neantorsul. Golgota zilelor si
noptilor, Golgota ce se confunda cu destinul. Si deodata la
capat, o intrebare: “De ce te grabesti Doamne?”
Culoarele acelea de la Minister , pasi pierduti intre mii de
pasi, singuratatea neputintei, toate o faceau sa simta
Golgota. Atunci , poate, a inceput sa creada. Ce mai putea
face? Ce conteaza unde era Ministerul? Important e ca ea
era acolo, ca ea credea. Nu, nu era singura, cu bunicul.
Dar putea sa spuna ca era ca si singura. Bunicului nu-i
placea riscul. Tie iti place riscul? Noua ne place riscul? Mai
mult ca sigur, majoritatea uraste riscul.
Da, vreau ceai. Negru. Tare. Ei il produc. Se bat acum
acolo. Nu cred ca motivul e ceaiul. Poate si el.”
Tocul – izvor al tamaduirii, mijloc de umplere a golului.
Dar calea? Si de-am cunoaste-o, o vom face? Incredibil,
tot ce stiu pare ca stiu de la el. Perpetuarea complexului
pare sa aiba natura genetica. Sa incercam sa nu ne facem
reprosuri..
Si in tot acest timp, el continua sa fie “acolo”. Un “acolo”
ce devenea un tot mai consistent “Acolo”.
Page 65
65
Cap. 3
“ Au plecat sa il caute ea si bunicul. Cu tot intunericul, se
banuiau puscariile lor”.
Putinta. Putinta de a fi demn atunci cand ceilalti nu sunt.
O contrabalansare a evidentei in favoarea bizarului. Pare
un stigmat, cel mai greu. Stigmatul mentinerii pozitiei
verticale. Atunci cand esti in picioare poti fi lovit mai usor.
“Nu in niciun caz. N-au pregetat. Atunci cand ai biciul
simti nevoia sa-l folosesti. Cu prea multa sete de catre
unii. Iarasi intrebarea stupida ce ne caracterizeaza: de ce
numai mie? Poate ca asta a fost cauza blestemului nostru.
Exista parca si placerea de a “dardai”. Istoric. Dardaila
istorica. Dar asta a fost ceva mai tarziu. Bineinteles ca ei
l-au cautat peste tot. Drumuri nu prea lesne de realizat pe
atunci. N-au stiut nimic. Tot timpul. Doar au banuit.”
Teroarea banuielii. Teroarea zvonului. Teroarea unei
camasi albe sau ale unei basmale negre. Lumini aprinse in
vesnicie. Dumnezeul dorit, perpetunadu-se cu
inversunare. Inversunarea persistentei chipului. “Multi s-
au rinocerizat prin atingere, de parca au dorit-o.Altii, mai
putini, s-au complacut in placerea posesiei fie si pentru o
clipa a privilegiului. A da. A da privilegii ei, a primii
privilegii, noi. A primi lacrimi. Lacrima in care ma
recunosc . Tu nu? El , sunt mai mult ca sigur, nu folosea
oglinda. Nu-i era necesara pentru ca avea amintirile. Ele
nu incap in spatiul destinat pretiosului. Il copleseau. Ne-
Page 66
66
somnul naste disperare. Asa-i, pe banda este doar un
fragment. S-a imprimat cu o seara sau doua inainte de…”
Tot ceea ce vrem uneori este doar un banal pahar cu
apa. Un pahar cu apa baut la timp. Ei l-au promis numai.
Un pahar cu apa. De mucava. De ce incerc sa deconspir
fapte pe care nici macar nu le stiu prea bine? E doar o
necesitate? E numai nebunia ce ma cuprinde periodic?
Undeva exista un dar. El este undeva. Virgin. Darul
increderi ce nu se lasa atins. Ei nu l-au atins. N-au vrut
sa-l atinga.
Pitesti, 1951
Epurare prin mistificare. Nebunia adusa la stadiul de
beatitudine. Vinovatia ridicata la rang princiar.
Generalizata. Cuvintele care nu mai erau cuvinte ci
lovituri. Ne-metode devenite metode. Moartea cersita dar
nehotarata sa intre in joc. Joc! Joc! Izbanda initierii in
prabusirea sufletului. Incerc sa stiu. Incerc. Doresc. Nu
ma pot ascunde. Nu am dreptul sa ma ascund, atata timp
cat exista o filiatie intre strigatul lui si constiinta mea.
Bineinteles ca anormalul devenise normal. Macondo lovit
de talazurile neverosimilului.
Intr-o seara , mi-aduc aminte, asculta “Europa Libera” si
tocmai se vorbea despre preotul Calciu, devenit disident
printr-o pocainta tardiva. Brusc s-a enervat. Poate ca
amintirile l-au napadit instantaneu. Pe Calciu l-a cunoscut,
am aflat mai tarziu, “acolo”, la Pitesti sau la Gherla..
Page 67
67
Extraordinarul ni se dezvalui uneori dupa ce e trait. Sau
povestit. El are darul de a desfigura, improscand mirare.
Dar de cele mai multe ori incredibilul se substituie
credibilului.
“Ma intrebasesi dac-a fost la Canal. Se zvonea ca era la
Canal. Guri..Guri care… “Calatoria la Canal. A fost doar ea.
Mahnirea de a fi vazut nu fara riscuri “Mizeria”. Mahnirea
de a fi vazut flori supuse unui subit proces de imbatranire.
Mahnirea poverii…”
A cauta – cautare. Cautari si sperante. Sperante si
desertaciune. Destertaciune dar si teama.
Saptamana patimilor:
Nota
30.01.1978
De sarcini pentru clarificarea suspiciunilor existente
asupra numitului Prodan Alexandru.
Sursele informative “Stanciu” si “Sorinel” au semnalat ca
numitul Prodan Alexandru, profesor la Lic. CFR din Craiova
are atitudine necorespunzatoare in cadrul unor discutii ce
le face cu cadrele didactice. Verificand la BID rezulta
urmatoarele:[...] In anul 1950 a fost arestat, judecat si
condamnat 6 ani inchisoare pentru activitate legionara in
organizatia subversiv “Grupul filozofilor”. In cadrul
organizatiei a participat activ la adunari si la
confectionarea si raspandirea de manifeste dusmanoase.
Intrucat la liceu ca profesor si diriginte are contact cu
majoritatea elevilor pe care ii poate influenta negativ iar
Page 68
68
fata de unele cadre didactice face comentarii dusmanoase,
ne propunem luarea in lucru prin DUI cu urmatoarele
sarcini:
- Sursele “Stanciu”, “Dana” si “Sorinel” vor fi instruite cu
sarcina de a supraveghea la scoala comportarea si
atitudinea fata de conducere si corpul didactic, iat la
clasa daca respecta programa de invatamant;
- Intrucat Prodan Alexandru este in relatii apropiate cu
profesorul Bazilescu Stefan cunoscut deasemenea cu
unele manifestari – va fi dirijat “Stanciu” sa mearga
impreuna la domiciliul lui Prodan cat si in alte locuri –
asa cum au procedat anterior – pentru a stabili
caracterul discutiilor purtate, daca le vorbeste despre
activitatea sa legionara si ce relatii mai exista intre
acesta si persoanele cu care a activat;
- Se va studia posibilitatea instalarii mijloacelor special la
domiciliul suspectului;
- Prin organul “S” va fi interceptata corespondenta
- Vor fi identificate persoanele cu care a activat in
organizatia subversiva si prin investigatii si alte
mijloace vom stabili ce legaturi mai exista intre ei cat si
caracterul lor;
- Daca situatia o impune va fi solicitat si filajul.
In functie de evolutia situatiei operative vor fi intreprinse
noi masuri. Realizarea sarcinilor din prezenta nota cad in
raspunderea lt.col Serban Gheorghe.
Semnat, Sef Serviciu II, indesc.
Page 69
69
Mahnirea poverii de a fi un “bun roman”. Delatiunea
prindea de peste tot. Lozinci. Capete. Lozinci. Nesupunere
prin supunere? Totul vazut prin ochii demonului. Demonul
care demoniza prin sarcina de partid. Delatiuni atunci si
acum. Se pare ca blestemul lor s-a numit “Botescu”, sau
“Stanciu” sau “Sorinel” sau “Pompiliu” sau...
“Nota informativa
In ziua de 30 IV 1950., la domiciliul lui Prodan Alexandru
s’a tinut o sedinta la care au luat parte urmatorii: Herlea
Adrian, Deboveanu, Stancu, Balan si un oarecare Costica
din Turnul Severin, student la Facultatea de Stiinte
Naturale, care face parte dintr-un grup subversiv din acea
Facultate si care este semnalat ca are legatura cu
“partizanii” din munti.
S-a discutat despre lansarea de svonuri si s’a pus
problema creierei de grupuri de studenti in jurul fiecaruia
dintre cei care au participat la sedinta, cari sa fie convinsi
de “ideile” lor, adica de subminarea regimului actual.
In ziua de 3 V a.c. Stancu a spus unui cunoscut ca acel
Costica, denumit de ei si “Partizanul”, va cauta sa
introduca pe unii din grupul Herlea (nu a precizat pe cine),
in randurile “partizanilor”,- pentru ca in felul acesta sa
poata purta legatura directa cu cei din munti. Legatura
aceasta se va face cu “partizanii” cari sunt in Bucuresti si
pe care ii cunoaste acest Costica.
Page 70
70
In ziua de 4 Mai a.c. Herlea a afirmat fata de un cunoscut
ca ar fi bine ca manifestele care au proectat sa le faca, sa
fie confectionate inainte de 9 Mai.
Tot in ziua de 4 Mai dimineata, Herlea Adrian a spus
prietenului sau, ca ei (cei din grup) au hotarat sa-l scoata
pe Deboveanu din randurile lor pentruca acesta este om
sovaielnic si fricos. In acest sens, in ziua de 4 Mai a.c.
dupa amiaza, toti cei de mai sus s’au intalnit in Gradina
Botanica pentru a discuta cazul lui Deboveanu. Discutiile
au fost purtate de asa natura, incat sa-l faca pe
Deboveanu sa se retraga singur, fara a prezenta pentru
ceilalati un pericol de a fi divulgati.
De mentionat ca in ziua de 30 IV a.c. cand s’a tinut
sedinta acasa la Prodan, Deboveanu spunea ca tatal sau
lucreaza la Ministerul de Interne si ca el primeste toate
ordinele secrete pe care cei din grupul lui Herlea le afla
prin el (prin Deboveanu Ion).
Sursa: BOTESCU”
“Asa se pare, la Jilava. Cum de ce se pare? Dar totul n-
are cum fi altfel, pentru ca totul este invaluit in mister.
Fara pretentii. Ti-am mai spus doar, incerc operatia
inversa invaluirii. L-au cautat si la Jilava. Zadarnic. Pana
la un punct mergeau impreuna dupa care se desparteau.
Bunicului Ii era frica. La poarta a fost izbita de priviri
glaciale. Zadarnic. Desigur, s-a intors, ce ii mai ramanea
de facut?”
Page 71
71
Gari. Unul din elementele esentiale existentei este gara.
Capatul unei calatorii dar si inceputul alteia. Pentru unii
gara reprezinta pentru totdeauna capatul unei calatorii.
“Nu, niciun semn pana prin ’52 cand intr-o dupa amiaza
ea primeste o vizita stranie. Iarasi era singura pentru ca
bunicul fusese inchis vremelnic pentru o vina efemera de
natura economica. Pentru multi incepuse urcusul Golgotei.
Pana unde? Nici astazi nu intrezaresc raspunsul, dar
atunci.?. Revin . Soseste unul, care dupa spusele bunicii
parea chefliu, dar nu era. Ei bine, respectivul , numele lui
s-a pierdut in negura vremurilor… Nu , nu era provocator.
Ba bine ca nu ! Erau destui, de astia istoria n-a dus
lipsa…El ii spune ca a iesit de “Acolo” si l-a cunoscut pe
baiat. Iti dai seama de socul ei? Ce putea fi mai dulce
pentru acea existenta? Si de fapt ce era? Nu , n-a vrut sa
spuna de unde venea sub niciun chip. Doar a asigurat-o
ca e “bine”. “Bine”. Cuvantul nu mai are azi prea mare
relevanta, caci toti suntem “bine”, dar au fost timpuri
cand relativitatea lui era absoluta. Omul a plecat ca o
naluca.
“Si dupa doua zile , a plecat de acolo in Galileea. Caci
Iisus insusi a marturisit ca un prooroc nu e cinstit in tara
lui “(Ioan 4-5)
Uneori putem capata in ochii altora dimensiuni cristice.
Fundamental insa, aceasta se produce numai datorita
suferintei. Suferinta ne motiveaza religia.
Page 72
72
“Femei care se intalneau in locuri de venerare. Femei
disperate care asteptau. A astepta – asteptare. In lacasuri
sfinte, sub lespedea de granit a gandurilor scaldate in
lacrimi. Suferinta icoanelor ce se impletea cu suferinta
mamelor. Taina. Taina unui viitor deznodamant. Era parca
o molima de care de cele mai multe ori era atinsa partea
barbateasca a familiei. O impotenta vremelnica a celor de
la natura potenti. Si mai era piata, precum un mijloc de
cunoastere. In piata a cunoscut-o pe doamna Pantazi. Era
“deportata” aici. Sotul ei si fiul lor erau “Acolo”, se putea
altfel? Intra in ordinea firii. Fiul avea vina de a purta
numele mult blamat. Si ea…Da, ai inteles bine, ea avea
domiciliu fortat. Atunci totul era fortat, mai ales domiciliul.
Prietenia unei dureri comune. Prietenia ajutorului
esential supraivieturii unei dureri impuse de tavalugul rosu
al istoriei.
Page 73
73
Cap. 4
“Cum am zis? Tavalugul istoriei? Tavalugul sistemului ce
ne-a constrans sa fim ceea ce nu puteam sa ne imaginam
ca vom fi. Libertatea lui este libertatea lui “a nu avea
voie”. Ti se da. Cu portia. Un sistem ce declama ordinea
universala dar care se pierde iremediabil in entropie. Nu,
nu ai dreptate. Nu-i nicio ciudatenie, sau este o
coincidenta ce s-a transformat in tristete. Cred ca ceea ce
l-a caracterizat cel mai bine a fost lacomia. Esti indreptatit
sa rostesti: “O porcarie!” Unii de “dincolo” ne judeca… Ce
pot stii ei? Ce cred ei? Suferinta, asculta-ma pe mine, nu
Page 74
74
se trage nici de la Rim, nici de la Ierusalim ci de la
Moscova …”
Pastrez oarecare teama. Acum imi dau seama ca-i
autocenzura. Auto –cenzura… Tragice puncte de
suspensie… Permanent dainuie o targuire cu sine, o
pendulare intre a face si a nu face, a spune sau a nu
spune.
“Ei au reusit sa te faca sa regreti. Sa te regreti. Au reusit
ceea ce istoria surprinsa cu pantalonii in vine a trecut cu
vederea. Nu, nu exista o asemanare. Poate cel mult o
laicizare dusa la extrem ce aproape s-a suprapus
sistemului. In fond, si religia e un sistem. Religia te
indeamna, si ei “indeamna”, si in plus poseda si mijloacele
necesare de convingere. Mult hulitul “crede si nu cerceta”
e perfect aplicabil sistemului. Niciodata nimeni nu a
cercetat mai putin, dar nici nu a crezut. Sau mai stii? E
bine ca exista “gropi comune”. Sau nu, nu-i bine ca ele sa
fie comune. Sa fie gropi comune de “interes national”
Chiar sa li se inalte mult ravnitele mausolee. Asa e, cine
uita trecutul e sortit sa-l repete. Sau sa piara.
“Da, la doamna Pantazi. Nu stiu prea multe, nu am de
unde… Totul pare ca are undeva proptit semnul STOP.
Aceasta doamna despre care ea vorbea cu veneratie, traia
din… Nuuu, ar fi fost incompatibil cu mandria de casta. Ei
bine, supravietuia din mici comisioane facute unuia sau
altuia. Mai tarziu dadea lectii de franceza odraslelor noilor
potentati care desigur, se inmultisera peste noapte. Nu
Page 75
75
mai stiu altceva. Ea a spus ca mai tarziu a plecat inapoi in
Capitala. Sotul? Crezi ca te puteai mentine fara
compromisuri? Unii n-au vrut sa le faca. Ce te mira? E
incertitudinea in care am fost educati. Oscilam prea mult
in “cogito”-ul nostru devastat de incertitudini, pentru ca
mai tarziu sa realizam ca de fapt n-am realizat nimic. Asa
am fost educati si nu de catre parinti. Asa sunt eu, esti tu,
suntem atatea milioane. Crezi ca este vreunul
neALTERAT? Te puteai mentine nealterat?
Raul ne-a continut. Ne mai contine. Il contin si imi e cat
se poate de rusine. Palmele care nu mai asuda atunci
cand le intrebuintam, privirea care nu mai straluceste
atunci cand gandim, ce poate fi mai rau decat tot “raul”
lumii? O lume “moderna” O lume pe care au dorit-o atat
de moderna dar care ne-a repudiat fara comentarii inutile.
“Mai devreme iti spuneam ca pentru noi atunci a inceput
urcusul Golgotei. Inexact! Atunci” am purces la coborasul
ei. Si pentru nimic in lume nu stii unde ne-am trezit. Nu o
sa-mi poti raspunde! Ne-am afundat in Purgatoriu. De-a
dreptul in Purgatoriu! Eram prea murdari si Purgatoriul
dureaza. Tot timpul a fost Purgatoriu. Noi toti am fost
purgatoriul. Iar la capatul lui Infernul, cu aroma lui
incofundabila… Lacomul Purgatoriu. Mii de vieti ce n-au
trecut examenul. Mii, zeci de mii, ce mai conteaza? “O
suta de morti sunt o crima, o suta de mii e pura statistica”
– Ernst Kaltenbrunner. Ceea ce e mai teribil e ca fiecare
suntem potentiali maestri in purificare. Si ce daca li s-au
Page 76
76
facut procese? Ce mai pot sa restituie? Amintirea unui
suras? De procese e plina lumea. Ea insasi e un “proces
politic” de dimensiuni monstruoase. Purgatoriul care se
nutreste din , in si prin “procese”. Infernul care te
devoreaza “politic”… A trait..A trait?” “
Revelatia unui timp mort, viabil ca fond. Marele Pacat.
Absurdul Pacat. Abundentul Pacat.
“Bunicul a fost doar o luna de zile. Sansa pura. Trebuia
sa existe o compensatie; se obisnuia frecvent. Cum “ce?”
? Amputarea familiei. Ti-o repet, bisericile erau prea pline.
Dar Dumnezeu pe cine sa auda mai intai? Oricum, putea fi
considerat un delict. Delictul de a inalta o ruga fie si in
gand, intr-o puscarie totalitara. Poate ca este marea
cauza a nereusitei lor. Nazistii or fi purtand ei la
centiroane “Gott mit uns”, dar Wottan-ul lor era prea
inchis la culoare. Ceilalti purificatori, ai nostri, l-au izgonit
definitiv pe Domnul.”
Primavara, vara , toamna, iarna. Sunt numai patru, dar
repetate pot fi patruzeci si patru sau patru sute patruzeci
si patru. In Macondo cu toata imaginatia lui Marquez, erau
mai putine. Macondo nu mai tipa. El n-a facut- o
niciodata. Ori poate tipatul a fost ingropat. Sau poate a
fost mirarea unui strigat.
“Dupa ce bunicul a revenit au reinceput cautarile.
Imagineaza-ti, incerci sa cauti universul lui “Acolo” ! In
’53, in ziua “cununiei de argint”, a mai aparut un “emisar”
care a adus vesti. Din cate am inteles destul de bune. Dar
Page 77
77
intelegi, venea de “Acolo”. Nici acesta n-a zabovit si nici el
nu si-a dat numele. A transmis putinele vorbe, a mancat,-
toti cei care veneau de “Acolo” o faceau cu inversunare,
apoi a plecat. Niciodata nu s-a mai aflat nimic de el. Nici
nu mai avea rost. Imi spun acum ca sarbatoarea din casa
a fost cat de cat argumentata…”
Saptamana patimilor
Primit: Lt.col.Serban
Gheorghe
Sursa: “Stanciu”
Data:17.01.1978
Nota informativa
Cu privire la profesorul Prodan Alexandru va relatez
urmatoarele:
L-am cunoscut in anul 1975 cand am fost repartizat ca
profesor de locomotive iar Prodan ca profesor de limba
romana. El functioneaza la aceasta scoala de mai mult
timp, domiciliaza in Craiova, unde are proprietate
personala, sotia este asistenta medicala si are doi copii,
fiica studenta la medicina iar baiatul elev la liceu,
De la venirea in aceasta scoala l-am cunoscut pe Prodan
Alexandru si treptat ne-am apropiat, am mers uneori la
restaurant, l-am vizitat si la domiciliu imprejurari in care
am purtat diverse discutii. In toata aceasta perioada am
constatat ca este un cadru bine pregatit, se achita de
sarcinile ce-i revin atat la catedra cat si in activitatile
Page 78
78
obstesti ce le reclama activitatea din scoala. Se observa
insa o retinere din partea acestuia in ce priveste
comentariile asupra unor evenimente politice desi
expresia fetei lasa sa se inteleaga o oarecare nemultumire
din partea lui. Sint situatii cand insa in mod spontan face
afirmatii potrivnice unor astfel de masuri sau realizari ale
regimului nostru.
Spre exemplu in perioada anilor 1976-1977, cand un
grup restrains de cadre didactice au inceput sa reclame la
diverse foruri conducerea scolii si intalnindu-se la
restaurant faceau astfel de comentarii, profesorul Prodan
s-a alaturat acestui grup mergand impreuna cu acestia
asociindu-se discutiilor acestora.
Prin luna noiembrie 1977 discutand cu Prodan Alexandru
in cancelaria scolii cu privire la noul imn de stat acesta a
comentat negativ aceasta masura in sensul ca din punct
de vedere al rimei textul nu corespunde si ca parerea lui
este ca ar fi fost recomandat de catre conducatorul
statului.
Intr-o alta imprejurare acesta facand aluzie la faptul ca
uneori se lucreaza si in zilele de duminica a afirmat “in
sfarsit mai avem si noi o duminica libera”.
Precizez inca odata ca Prodan Alexandru este o fire abila,
cu retinere in discutii, insa cred ca ascunde ceva din
trecutul sau.
Semnat, “Stanciu”
Page 79
79
Si urmeaza nota colonelului Serban: “[...]Cel in cauza a
fost arestat si condamnat in perioada 1950-1956 pentru
activitate legionara in organizatia subversiva “Grupul
filozofilor”. In prezent are unele manifestari dusmanoase
iar la liceu nu este de acord cu unele masuri initiate de
conducerea scolii.”
“Citeam recent in paginile unei publicatii, reproducerea
unei declaratii ce avea ca scop incriminarea unui mare om
de cultura apartinand acelor vremuri. Era de fapt o
infierare. Ai auzit bine : infierare. Orice declaratie
impotriva cuiva trebuia sa aiba accente de infierare. Ei nu
se multumeau doar cu dezavuarea, devenea necesara
infierarea. Din respectiva “nota”, chiar daca o citeai cu
mintea aiurea, iti ramanea intiparit in memorie un cuvant
teribil: dusmanos . Totul era dusmanos. Totul trebuia sa
fie dusmanos. Totul era subversiv. Noi toti eram si ne
eram dusmani. Se cultiva “dusmania” cu un zel nemilos.Si
din cate se pare, inca se mai practica. Printr-o mica
infierare puteai ajunge… “Acolo”. Un “Acolo” care devenea
pe zi ce trece un tot mai palpabil “Aici” “.
Existau informatori ordinar, ascunsi in spatele unui
pseudonim adesea hilar, dar erau si informatori cu nume
si prenume, cu functii sau fara, ba chiar si “prieteni” ori
rude.
Sursa: “Sorinel”
Nota informativa
Page 80
80
Cu privire la comportarea si atitudinea profesorului
Prodan Alexandru va informez urmatoarele:
Profesorul Prodan a fuctionat la Grupul Scolar Chimie
Craiova pana in anul 1974 cand s-a transferat la Grupul
Scolar CFR unde preda Limba si Literatura Romana.
In cadrul scolii este apreciat ca un profesor bun,
competent si depune interes pentru insusirea materiei ce
o preda. In cadrul discutiilor cu acesta manifesta multa
prudenta atunci cand este vorba de activitatea lui din
trecut cat si in relatiile cu ceilalti profesori. Dintre
profesorii existenti la scoala, relatii mai apropiate are cu
Bazilescu Stefan, Banica Vasile si cu Iovita Gheorghe care
a plecat de la scoala noastra insa si cu acesta discuta
numai probleme generale; suspicionandu-i pe Bazilescu ca
ar fi periculos iar despre Banica Vasile afirma ca “te vinde
din prostie” referindu-se si la faptul ca atunci cand stie
ceva comunica si colegilor.
Si in relatiile cu sursa manifesta prudent si numai rareori
scapa unele expresii cu nuanta politica. Exemplu: In luna
septembrie 1977 aflandu-se la restaurantul “Tarancuta”
Cu Simionescu Silviu si cu sursa a prezentat o pereche de
ochelari de soare de provenienta straina afirmand “Vedeti
acesti ochelari? In RFG ii culegi de pe strada”, excplicand
ca au fost gasiti de cumnatul sau atunci cand a facut o
excursie in RFG.
La sfarsitul lunii ianuarie avand loc consiliul profesoral
Prodan Alexandru a facut o propunere ca in zilele de joi
Page 81
81
dupa amiaza sa se decaleze programul de invatamant cu
2 ore mai tarziu, in acest mod intre orele 13-16 sa se
desfasoare alte activitati scolare, consilii sau sedinte de
partid. In timpul propunerilor cu privire la sedintele de
partid a folosit urmatoarea expresie: “In acest interval sa
aiba loc consiliile, sedintele de partid largite sau stramte”.
In prezent sursa se afla in relatii bune cu Prodan
urmand ca in zilele urmatoare dupa terminarea orelor sa
mergem impreuna in oras unde exista posibilitatea de a
discuta.”
Semnat, “Sorinel”
Si iarasi “mana diavolului” mai pune o rezolutie:
Prodan Alex este lucrat in DUI. Sursa , ca urmare a
instructajului primit, a reusit sa capete increderea
suspectului si atunci cand are dupa amiaza, la terminare
merg impreuna pe strada si se plimba iar uneori la
cofetarie, timp in care poarta discutii. I-am atras atentia
sa nu provoace discutii politice intrucat ar putea fi
suspicionat – asa cum face cu ceilalti.
Lt.col Serban Ghe.
Uneori simt ca destinul tradeaza. Mai bine zis ne trage
prea tare dupa el. Undeva, inevitabil se izbeste culcandu-
ne deopotriva. Nu pot renunta la destin pentru ca nu eu
sunt cel care il genereaza. El e dat in masura in care iti
poate fi oricand anulat. Ca un banal permis de
conducere…
Page 82
82
“Tot in ’53 si “matusa de la Bucuresti”.. Da, asa ii zicem
noi, acolo traieste de ani buni. Matusa ziceam, s-a
casatorit pe undeva prin Ardeal, mai exact la Oradea.
Despre el nicio veste. Se aude – nu stiu de unde provine
acest “se aude. Misterul lui “se aude” care prolifereaza. Se
aude deci ca a fost internat la Targu Ocna. Se imbolnavise
de plamani. N-am de unde sa stiu. Abia de putin timp
avem acces la istorie. Cum, nu esti convins ca-i istorie?
Dar ce poate fi mai istorie ca “Acolo”? Un “Acolo” care s-a
perpetuat pana in zilele noastre. Nu , n-a stat mult, cam
sapte luni. Nu povestea nimic, ti-am mai spus. Cel putin
nu mie… Oricum se imbolnavise de plamani destul de
repede dupa arestare, cu toate ca a fost depus la Targu
Ocna tarziu, in septembrie 1954. Culmea stii care e? Ca
indivizii s-au dovedit destul de scrupulosi cand a fost
vorba de tratament”
“ Catre Penitenciarul Aiud
Raportati pana la data de 20.08.1955, care este starea
sanatatii a detinutului Prodan Alexandru, daca are nevoie
de medicamente in plus de ceeace are unitatea Dvs., ce
fel de medicamente, daca poate beneficia de pachet,
vorbitor si scrisori.
Nu se admite nici o intarziere dela data fixata.
Sef serviciu, Lt. Col Brucar Jean”
Regrete.. Regretul ca ai aflat tarziu si tardiv ceva la care
ai tanjit decenii. Exista tentatia dar ce poti face numai cu
ea? Restul sunt controverse. Controverse din care
Page 83
83
incercam sa decantam cateva adevaruri de care avem ,
dar oare avem cu adevarat nevoie? Si totusi pentru o
anume impacare interioara… A te impaca cu tine insuti
atunci cand inca mai ai puterea sa o faci. A-ti dori
permanent acest lucru. E si acesta un har de la
Dumnezeu. Si el a fost printre noi. Am dreptul sa il cunosc
atunci cand nu am fost langa el. Am dreptul?
“Nimic. Probabil ca si le “povestea” siesi. Sunt fapte atat
de greu de imaginat pe care le-au trait toti care au trecut
pe “Acolo” dar fiecare singur, incat sunt sigur ca nu simtea
nevoia sa urle. Ar fi trebuit sa urle. Putini au facut-o insa.
Crezi ca mai voia cineva sa se intoarca “Acolo” Numai
teama de re – intoarcere i-a amutit. Si singuratea
mutilarii… Niste insingurati…
“Formatiunea 0622 Aiud
Catre Directia de Penitenciare Lagare si
Colonii
La ordinal Dvs., va raportam ca detinutul C.R. Prodan
Alexandru, nascut la 4 februarie 1930 in Craiova, fiul lui
dumitru si Maria, sufera de TBC pulmonar, pentru care
necesita antibiotic (streptomicina, hidrazina, PAS
formatiunea noastra nu are cantitatea suficienta dela
Farmacia spitalului.
Susnumitul este condamnat 6 ani corectie pentru uneltire
, art. 209 cp. (legionar) si conform instructiunilor nu
beneficiaza de pachet, vorbitor si scrisori.
Page 84
84
Alaturat inaintam in original si referatul medical eliberat
de medicul acestei formatiuni din care se poate constata
boala de care sufere.
Comandantul formatiunii,
Lt.Col Coler Stefan “
Cap.5
Cadem. Destinul ne joaca iarasi farse. Farse care uneori
isi pierd elasticitatea pentru a deveni sinistre. Sinistrul
caderii ce isi face loc atunci cand simti apropierea
capatului.
“Normal?! – Trebuiau sa fie simple numere. Sau simple
piese intr-un “puzzle” in care din cand in cand se pierd
piese .Multe piese. Asa-i , ca si cum… Ca un furt. Exista
totusi o repercutare. Genetica? Nu stiu, dar devine.
Devine si…atat.”
“Devenirea intru fiinta”…A fost o devenire intru…. Inca
ne mai indreptam spre noi, dar atunci trebuie sa lasam
puncte de suspensie. Puncte necesare haosului generat de
destin. Caci ce pot sti? Ce mi-e dat sa stiu? Ce am voie sa
stiu? Fundamentalele… Ma raportez la si prin aceste
intrebari, dar parca una persista neloial fata de mine, de
tine, de… In taina: “Cum?” Banuiesc si asta ma face
adesea sa imi pierd cumpatul . Interior. Sa delirez.
Page 85
85
Interior. Nu am voie. Inca. Interior. Sa stiu .Interior.
“Cum?” Interior…
“In ’53 in martie a murit Stalin. Hai sa-ti citesc ceva: “La
5 martie 1953 Stalin a murit. Partidul comunist, poporul
sovietic, oamenii muncii din intreaga lume, au suferit o
pierdere grea, ireparabila”. Si mai: “A incetat sa mai bata
inima tovarasului de lupta si genialului conducator al
operei lui Lenin, a inteleptului conducator si invatator Iosif
Vissarionovici Stalin.” Asta-i buna! Desigur ca am. Cum sa
uit? Ma frapeaza. Senzatia durerii provocata de un singur
cuvant: Stalin. “Tatucul”… Ajungi uneori la concluzia ca
sinistrul te poate preda fascinatiei .Sunt convins ca intr-o
ipotetica intalnire cu Satana as fi atat de coplesit incat m-
as anula. Strania intalnire cu Raul.
“Nu catusi de putin. Am intrebat-o. Nimic. Niciun semn.
Ei au crezut ca odata cu disparita cauzei se vor diminua
efectele, dar niciun semn. Doar zvonuri. Eternul zvon,
eternul “se aude”. Am crezut la fel. Macar pachete mai
dese, o vizita doar, dar nimic. S-o fi dus el “Tatucu’” dar a
vut grija timp de decenii sa-si creasca plozi de nadejde
care au prins radacini. Bunicul dinspre mama, care fusese
si el o “ramasita dusmanoasa” in plan rural, haituit o
bucata de vreme, povesteste ca totusi s-a produs o
schimbare. El, fugarul, s-a intors acasa. Dar “Acolo” nu s-
a schimbat nimic. Ori nimic vizibil in relatiile dintre cei de
afara si cei de “Acolo”.”
Page 86
86
Nu a fost o spalare pe maini. Poate fi vorba? De fapt
“afara” era tot inauntru. Dar nu “Acolo”. O spalare pe
maini e de fapt o spalare pe degetele necesare torturii.
“Desigur ! Izvorau “banditi” si dusmani ai democratiei
populare de pretudindeni. Erau mai multi ca iepurii. Si
cand se inmultesc prea tare iepurii se vaneaza. Pentru ca
sa nu se distruga echilibrul natural dintre “clasa
muncitoare”, “taranime” si “patura intelectualilor”, aceea
care-i inveleste pe toti. A devenit si ea “intru “ nefiinta.
Multi isi spuneau: de ce sa te legi la cap daca nu te
doare?. Nu trebuia sa te legi totusi la cap, pentru ca nu
era timp. O faceau ei din plin. Fedeles.”
“Dare de seama
asupra desfasurarii procesului organizatiei
contrarevolutionare a unui grup de studenti de la
Facultatea de Filosofie, initiate de Casian Valeriu si altii.
In zilele de 3 si 4 Aprilie 1951, la Sectia I –a a
Tribunalului Militar al Regiunii Bucuresti au avut loc
desbaterile procesului organizatiei contrarevolutionare a
unui grup de studenti dela Facultatea de Filosofie initiate
de numitul Casian Valeriu si a carei cercetare a fost
efectuata de organele Regiunei de Securitate Bucuresti.
Completul de judecata a fost alcatuit astfel:
- Maior Gadina Aron – Presedinte
- Lt.col Popescu Dumitru – consilier
- Lt.maj. Iordache C-tin – consilier
- Cpt. Zotescu Nicolae – Procuror
Page 87
87
- Novac C-tin – grefier
Sedinta s-a deschis la orele 8,30, cand s-au introdus si
inculpatii in boxa in numar de 28 elemente la apelul
nominal raspunzand toti.[...]
Dupa ce grefierul a dat cetire actului de acuzare s’a luat
interogatoriul, inculpatii fiind introdusi pe rand in sala de
sedinte. Inculpatii au recunoscut faptele constatate la
primele cercetari cu exceptia numitilor:
- Trandafirescu Mihail, care a aratat ca nu a cunoscut
scopul pentru care i-a fost adus la locuinta sa un
pistol de catre Herlea Adrian;
- Craciun Gelu, care a negat participatiunea sa in
cadrul organizatiei subversive, constituita in com.
Vinerea – Hunedoara
- Haussner Mihail, care recunoaste faptele ce i s’au pus
in sarcina, insa a sustinut ca ar fi denuntat aceasta
actiune fostului Chestor Vintila Weiss, a carui audiere
a solicitat-o instantei;
- Namoianu Alexandru, care a negat faptul ca ar fi
primit un manifest dela numitul Casian Valeriu.
Dupa interogatoriu inculpatilor a luat cuvantul Cpt.
Procuror Zotescu Nicolae, care si-a desvoltat rechizitoriul
aratand partea de culpabilitate a fiecarui inculpat si
incadrarea facuta in textul de lege, respectiv art.209 pct.2
al.a,- precum si in art. 228 CP si art. 325 CP (uneltire
contra ordinei sociale, omisiunea denuntarii complotului si
raspandirea de publicatii interzise). [...]
Page 88
88
Dupa aceia s’a dat cuvantul apararii care in majoritate
constituita din oficiu a pledat in fond, cerand schimbarea
de calificare a infractiunilor si incadrarea inculpatilor in
art. 209 pct. I art. 337 si aplicarea art.315 CP, care
prevad pedepse mai mici.[...]
Apararea a mai cerut pentru inculpati si in mod special
pentru studenti, acordarea de largi circumstante
atenuante, pentru a li se oferi posibilitatea de reabilitare si
reeducare, intrucat in majoritate sunt elemente tinere.
Inainte de incheierea desbaterilor s’a acordat inculpatilor
ultimul cuvant, acestia in majoritate afirmand ca nu mai
au nimic de adaugat, iar o parte aratand ca regreta
faptele comise si solicita completului sa le acorde pedepse
care sa le permita reeducarea si reabilitarea in societate.
Desbaterile fiind incheiate completul de judecata a
declarat sedinta ridicata anuntand pronuntarea hotararii
pentru data de 10 Aprilie 1951, cand prin Sentinta no.
646/1951, data in dosarul no.715/1951, s’au pronuntat
urmatoarele pedepse:
- Casian Valeriu, 7 ani inchisoare corectionala
- Herlea Adrian, 7 ani inchisoare corectionala
- Voicu ion, 7 ani inchisoare corectionala
- Radulescu Ioan, 7 ani inchisoare corectionala
- Daniliuc Georgeta, 5 ani inchisoare corectionala
- Botez Constantin, 5 ani inchisoare corectionala
- Trandafirescu Mihail, 3 ani inchisoare corectionala
- Olaru Constantin, 4 ani inchisoare corectionala
Page 89
89
- Filimon Valer, 6 ani inchisoare corectionala
- Herlea Virgil, 6 ani inchisoare corectionala
- Bura Virgil, 4 ani inchisoare corectionala
- Isarie Ioan, 4 ani inchisoare corectionala
- Craciun Mircea, 4 ani inchisoare corectionala
- Craciun Gelu si Simu Ioan, cate 3 ani inchisoare
corectionala
- Deboveanu Ioan, 5 ani inchisoare corectionala
- Stancu Nedelea, 5 ani inchisoare corectionala
- Lungu Constantin, 3 ani inchisoare corectionala
- Prodan Alexandru si Balan Gheorghe, cate 6 ani
inchisoare corectionala
- Tanase Ioan, 3 ani inchisoare corectionala
- Furfurica Dobre, 6 ani inchisoare corectionala
- Nitu Marin, 5 ani inchisoare corectionala
- Balan I. Gheorghe si Raiciu Alfred, cate 4 ani
inchisoare corectionala
- Voinescu Petruta, 2 ani inchisoare
- Namoianu Alexandru si Haussner Mihail cate 2 ani
inchisoare corectionala.
Sentinta a fost data cu drept de recurs in termen de 4
zile libere dela pronuntare.”
In total , “numai” 128 de ani de inchisoare...Ca de, erau
multi student si puteau duce...
Istoria i-a dat dreptate si atunci lui Pilat. Pilat care din
cand in cand loveste nevazut asupra noastra. Pilat care
din simplu functionar a devenit manipulator de iubire, isi
Page 90
90
mai permitea din cand in cand cate o cacialma. Libertatea
religiei este sa alegi intre a tinde sau a nu tinde sa faci. Ea
iti da o tema de studiat pana la apusul vietii: sa-ti doresti
certitudini prin invocarea incertitudinii. Ca un zid. Un zid
de care ma apropii mereu. Si el se apropia dar n-a reusit
sa-l atinga. Cati au reusit?
Josnicia ridicata la rang de civilizatie. Josnicia ridicata la
rangul unor incendiare cuvinte golite de substanta.
Circulatia “spre” dar “pana la” zid. Zidul lui “afara” si zidul
lui “Acolo”. Un univers concentric, asta am fost timp de
decenii.
“Boala de plamani l-a marcat pentru toata viata. Plus
fumatul. Da, de mult, din copilarie. Asa spunea ea. Era o
evadare. Cum ai auzit: o evadare. Fumatul este o evadare
in ceva sau de ceva. La inceput e o joaca, dar apoi. Esti
constient de tragedia pe care o joci, uneori cu pasiune. Eu
de exemplu, ma retrag in fumat. Sunt convins ca si lui i se
intampla. Chinul cel mare: sa nu aiba tigari. De putine ori.
Era grijuliu in treaba asta. L-a marcat chiar si in ultima
clipa. Nu stiu… Da, si apoi au urmat anii de liniste. Cata
liniste putea fi? “
Oricat ar fi de insuportabil, consideri la infinit incertul
care persista ca mai poate ascunde un dram de siguranta.
Teama dar si acea infima siguranta data de incert.
Incertul este dulce totusi atunci cand se dovedeste un fapt
sinistru neconfirmat.
Page 91
91
“Un amanut care pentru ea a capatat dimensiuni
fabuloase. Ei bine, zvonindu-se ca e la Targu Ocna , ea a
plecat la bunicul dus dupa marfa. S-au reinters, dar din
nou a plecat la drum doar ea. Ce mama n-ar face-o? Si
iarasi drumul de fier, glasul rotilor ce devine nenorocirea
rotilor, toata miscarea asta politic – browniana urzita din
banale zvonuri dar facute cu credinta, intelegi? Ce-ai
putea intelege? Ce pot eu sa aleg? Noi nu pricepem nimic,
ma auzi? Ajungand, i s-a aratat drumul spre inchisoare.
Ca o intamplare, mai existau si oameni. Printre pachete,
atatea cate avea dreptul, nu stiu, era si o fotografie de
familie, redimensionata prin casatoria matusii. Cum sa
vorbeasca? Era doar politic , nu au vorbit niciodata. In
Macondo s-a tacut douazeci si patru de anotimpuri.
Anotimpuri cuprinse stramb in cadranul unui ceas ruginit.”
“ Ministerul Afacerilor Interne
Directia Penitenciare, Lagare si Colonii
Servicul Paza si Regim
Catre Formatiunea 622 Aiud, Reg. Cluj
Va trimitem alaturat adresa numitei Prodan Maria ,
mama detinutului Prodan Alexandru nascut la 14.02.1930,
fiul lui Dumitru si Maria , condamnat la 6 ani corectie
pentru uneltire in baza sentintei 646/1951 a Tribunalului
Militar Bucuresti spre a fi solutioata de Dv. conform
instructiunilor ce le aveti in acest sens, rarportandu-ne de
executare pana la data de 10 ianuarie 1956.
Loctiitor Sef servici, Gheorghiu Anton”
Page 92
92
Si raspunsul a fost , cum altfel, “Niet!”
“Ministerul Afacerilor Interne
- Formatiunea 0622 Aiud –
Catre Directia Penitenciare Lagare si Colonii
La ordinal Dvs. Va raportam ca am verificat dosarul
detinutului Prodan Alexandru , nascut la 14.02.1930, fiul
lui Dumitru si Maria, din care reiese ca a dus activitate
legionara si nu se incadreaza in instructiunile ce le avem
in legatura cu primirea de scrisori si pachete. Totdata va
restituim si cererea numitei Prodan Maria.
Loctiitor Comandant Pentru Paza si Regim, Locot. Major
Dogaru Ilie”
Cuvintele devin adesea delict. Exprimare. A exprima –
exprimare. Pacatul cuvintelor dar si fericirea cuvintelor.
Ipocrizia vorbelor dar si betia lor. Cadranul ornicului
impovarat de greutatea “Turnului Babel”. Sa te exprimi
printr-o singura privire. Sa exprimi totul astfel.
“O privire, caci atunci cand l-au chemat sa-i dea
pachetul, ea l-a vazut. Si el a vazut-o. Si pentru ca
miracolul sufera de autocombustie, a trecut trenul. Cum
“care tren?” Intre ea si inchisoare exista o cale ferata iar
trenul a despicat precum un satar nevazut privirile lor
triste infometate de recunoastere. “Acolo” dicta
evenimentul. Intamplarea. Una din marile ei dar si ale
mele nostalgii: trenul ce-ar mai fi putut intarzia macar o
clipa. Atunci. Acolo. Mereu ma intorc la el care poate n-a
ucis pe nimeni dar a curmat brutal o privire. Fotografia i-a
Page 93
93
fost restituita chiar atunci la plecare. Era un obiect sinistru
pentru “Acolo” Ei nu au facut altceva decat sa accelereze
nebunia care oricum persista latent intr-o lume defecta.”
Teroarea .Teroarea cu atat mai desavarsita cu cat
invocarea ripostei era un nonesens. Posibilitatile se
exclud. Sistemul le exclude. E ca un fel de atribuire
demiurgica proprie, instinctuala chiar, ca pentru atingerea
scopului sa utilizezi teroarea. Cea de zi cu zi, de minut cu
minut. Teroarea si nesansa ori lipsa curajului unui raspuns
pe masura. Lasitatea. Simt ca uneori nu am nicio sansa.
Nu avem nicio sansa.
“Eliberare. De ce sa te mai eliberezi. Am acceptat cnutul
si capastrul. Cursa de soareci care functiona perfect.
Sistemul care functioneaza ca un abator de constiinte la
capacitate maxima. Cum sa… A scapa. Si “Unchiul Sam”
ne-mai-venitul. Se traia atunci intre doua extreme:
teroarea generatiei din “afara” ca oricand puteai fi trimis
“Acolo” , iar altfel “Unchiul Sam” mult ravnitul.
Bineinteles, de asta e act suprem “ravna”, pentru ca
totdeauna ravnesti la ceea ce nu ai, ceea ce te duce la
imposibilitatea de a avea vreodata. Si gandeste-te, nu era
vorba despre un obiect in sine ci despre “ceva”-ul pe care
fiecare ni-l definim altfel. Grav este sa distrugi puritatea .
Si imposibil sa o refaci. Ce sa mai refaci? Poti repara ceva
punandu-ti doar intrebari? Daca ne-am transforma toti in
acuzatori, de unde plebea necesara tragerii la raspundere?
Asta-i buna! “Capetele” cad rar. In rest…metamorfoza.”
Page 94
94
Nesansa. A-ti invoca nesansa. Dar a nu-ti striga
nesansa? Si poate chiar nascandu-se reversul, ii dai cu
piciorul. Un simplu gest. A azvarli. Eu, tu, noi… Pe A de la
Alexandru. Si daca dai cu piciorul inceputului cum poti
capata sfarsitul? Sansa e de fapt curiozitatea necesara. Si
el a fost un curios iremediabil.
“Multi au fost ireconciliabili. De aici necesitatea
abatorului. Abatoarelor. Drumul de la o palma in timpul
anchetei pana la abator se evalua printr-o simpla
semnatura. Cum “unde”? Acolo sus. In birouri, in
Minister. La Comisariatul Poporului. Un Comisariat pe
masura limbajului. A cuvintelor. Citeam undeva, nu mai
stiu bine unde, ca o data , dupa ce a dat mana cu
Djerjinski, Lenin s-a spalat pe maini. Intrebat de Trotki de
ce o face, acesta a raspuns ca ori de cate ori se intalneste
cu “bratul inarmat” are impresia ca se murdareste de
sange. Pana si revolutionarii de cea mai aleasa speta se
minuneaza de masinaria pe care au pus-o in functiune.
Am fost permanent curios sa aflu despre Sistem. Repet,
fascinatia raului. Si totusi nu are cum fi o fascinatie, dar o
idée ce naste atata suferinta trebuie aprofundata. Pentru
a nu o repeta. Din greseli…Dar ce greseli?!”
Zanganit de lanturi. Inele peste inele, ce prind inlauntrul
lor soapte. Intuneric. Idee. Ideea. Lanturi. Zanganit de
lanturi, Din nou soapte. Decenii. Deceniul. De ce?
“Nu, el nu s-a vrut copil minune. Tu te-ai fi vrut? Cred ca
toti ne nastem copii minune, pentru ca deopotriva
Page 95
95
invatam sa suferim. Poate ca durerea e cea care ne creste
intre propriile ei coapse, nu crezi? O singura intindere nu
cunoscuse suferinta: Macondo… Dar apoi… Morala. Morala
Sistemului. Ei asta au cautat cu febrilitate ,permanent.
Ceea ce era vechi nu trebuie refacut ci eliminat. Distrus.
ACOLO – panaceu pentru ca intr-un tarziu sa fi un
cetatean perfect al poporului…Pentru popor…
“De ce iti spun toate astea? Dar de fapt ce as putea
face? Sa dau anunt la “mica publicitate”: “pierdut tata,
gasitorului oricata recompensa” ? “Dac-ar reveni, chiar
mortii cei mai dragi ar fi niste intrusi in existenta celor vii.
De aceea nu voi inoportuna” – Margueritte Yourcenar. A,
nu, mai inteles gresit. Sigur ca il doresc, dar atata timp
cat mi se pare imposibil si este imposibil imposibilul, ma
bantuie permanent sentimentul necunoasterii lui si acest
fapt implica o neconvingatoare caracterizare a mea.
Cum poate fi moral un sistem in care oameni mici au
puteri discretionare? Morala moralei: Nu dati putere, caci
altfel veti esua intra- “Acolo”.”
Saptaman patimilor
Nota informativa
Primit: Lt.col.Serban Gheorghe
Sursa: resident “Sorinel”
Data: 10 mai 1978
Page 96
96
In baza unei dispozitii scrise din partea Comitetului
Judetean PCR Dolj si a Inspectoratului Scolar Judetean
Dolj, s-a hotarat ca in perioada iulie-septembrie 1978 un
numar de 20 de elevi de la specialitatea Constructii CF a
Lic. Ind. CFR Craiova, clasa a XI al carei diriginte este
profesorul Prodan Alexandru sa efectueze munca
patriotica pe Santierul Canal Dunare – Marea Neagra. In
baza acestei hotarari conducerea scolii, secretarii PCR,
UTC si dirigintele clasei urma sa ia o serie de masuri –
terminarea cursurilor, vizita medicala, consimtamantul
parintilor, pentru reusita acestei sarcini.
Desi s-a apelat la profesorul diriginte Prodan Alexandru in
vederea pregatirii factorilor (elevi) parinti pentru reusita
actiunii, acesta a refuzat orice fel de concurs afirmand fata
de directoarea scolii Ing. Giumanca Steliana, ca personal
este impotriva unei astfel de masuri si ca la sedinta cu
parintii el nu va incerca sa lamureasca parintii pentru a-si
da consimtamantul.
Ca urmare atat la sedinta cu parintii cat si la orele de
dirigentie nu a intreprins nici un fel de masuri pentru a
mobiliza elevii de a participa la activitatea patriotic.
Directoarea scolii se plangea ca la sedinta cu parintii desi
a intampinat dificultati si se impunea interventia lui
Prodan, acesta nu a contribuit cu nimic.
Semnat, “Sorinel”
Am devenit moralist. Am dreptul? Cum poti vorbi despre
morala cata vreme ai trait atata amar de ani fara de ea?
Page 97
97
“ Tot timpul se gaseste cineva care sa zica ceva. Care sa
gandeasca. Gandul care ne cere, uneori. In rest deuram
buimaci. Steinhard spunea la randu-i ca si “gandirea e una
din fetele lui Dumnezeu.” Deci cum pot fi moral daca timp
indelungat l-am alungat pe Dumnezeu? Numai atunci, mai
putin “Acolo” si mai mult aici, Domnul atingea ranile
oamenilor. Revin. “Tot infundandu-ma in intuneric , voi
sfarsi poate prin a gasi lumina”. Intunericul de “Acolo” si
presupusa lumina de aici. Esenta inversa a actului meu.”
Cum viata se reduce la timpul dintre “avans” si
“lichidare” , “Acolo” se reducea la miracol. Miracolul
Eliberarii. Exista un sens al exigentei ridicat la rang de
miracol: eliberarea…
“Numai o parte, pentru ceilalti… Cineva amintea despre
anti-destin. Ne urmareste anti-destinul. Ca o farsa. Si
daca e farsa ea cade in momente naucitoare..”
Lumea…Cuvant zamislit din pantecele Scripturii. Lumea
care trebuie sa respecte imtamplarea propriei existente.
Ma intreb daca “Acolo” el a reflectat la aceasta. Dar ma
indoiesc ca la Pitesti, Aiud, Gherla, “Acolo”, intamplarea
existentei putea fi respectata. El si-a calcat-o la rindu-i in
picioare.
Crima. Ce lesne pot scrie acest cuvant. Asa cum toti sunt
egali insa unii mai abitir decat altii si acest cuvant e mai
egal decat altele. Depinde de modul cum il pronunti. Sau
cum il scrii. Poate sa iti tremure mana ori poti sa te
Page 98
98
gandesti la inocenta copiilor atunci cand undeva “acolo
sus” pui o rezolutie. O rezolutie…
“La Minister ea mergea periodic, cu o singura intrebare
alunecandu-i pe buze. Si mereu, invariabil, primea acelasi
raspuns: “E bine…” Urmat eventual de “Nu va faceti griji”
Niciodata nimic in plus. Spune-mi acum, unde te poate
proiecta un astfel de raspuns? Sa nu iti faci griji…”
O societate fara griji e una searbada, precum un om fara
dusmani. Dar cand o societate e plina de griji , devine ea
insasi o grija. Si pentru asta sunt necesare socurile. Au
fost aplicate socuri. Din plin. Un sistem care socheaza e
un sistem care icneste. De “Acolo”.
“Societatea alterneaza. Precum binele si raul. Pentru ca
mila nu isi mai gaseste rostul. Dar ceea ce ma doare mai
tare e faptul ca ambele nasc regrete. Si aici intervine
iarasi Marquez care explica singuratatea ca ultim leac
impotriva regretului.”
Privesc ramasitele unui jurnal ratat si gasesc: 27 aprilie
1947 – “Mi-e teama” Ce sa fie? O premonitie? Regretul de
care nu scap, trecerea trenului care spulbera privirile.
Incerc sa le reconstruiesc anuland trenul cu o radiera
nevazuta. Incerc…
Page 99
99
Cap. 6
Ce e Toma? Sau cine e Toma?. El vrea pentru a putea
cunoaste sa simta. El are nevoie de simturi. Dar grav,
Toma este putin inzestrat in propriul for. Nu se cunoaste
pe sine dar persevereaza. Toma intarzie mereu sa-si
reveleze propriul mister. Si aceasta se reflecta in imaginea
pe care si-o formeaza asupra lumii. In fiecare dintre noi se
Page 100
100
zbate Toma. Si nu-i mai putin adevarat ca in fiecare
salasluieste si un Petru. Dar cat de mult il continem pe
Iisus?
“Da, te poti naste fara reflexele lui Toma, dar oricum vei
deveni astfel, ma intelegi? El a fost “Toma”, cu mici
scapari , pe ici , pe colo. Nu, n-a vrut-o. Constrangerea de
a deveni “Toma”. Nu, asta a fost mai tarziu, dupa moartea
lui Dej, in timpurile “moderne”. Placerea constrangerii.
Crezi? Dupa o vreme a fost vorba de un libidou embrionar
cu scopul perpetuarii sistemului. Un mijloc de inselare.
Masochism? Abia acum, intr-adevar, dar pana la un punct.
Si daca a fost o constrangere, a fost o infirmitate.”
Sa pui in centru valoarea. Da de unde…
“La Pitesti si in toate aceste colonii penitenciare stii ce a
fost? Nimic altceva decat o incercare de constientizare a
propriului eu pierdut in desfraul moralei burgheze. Cu
uneltele marxismului. Prin marxismul care creeaza
impresie. O impresie asa puternica incat n-am cum sa nu
zambesc atunci cand imi e dat sa citesc despre o anume
“regasire” in marxism a unor mari spirite ale veacului. Si
asta poate tot datorita lui Toma. Apoi, inevitabil, trezirea.
De fapt cred ca a fost vorba despre latura pronuntat
mercantila a acestor oameni. Au vrut marxism pentru ca
nu au respirat marxism. Ei, dincolo, isi permit uneori sa se
amuze. Toate zbaterile noastre, toate minciunile , toate
adevarurile, toate dreptatile dar si nedreptatile sunt politic
motivate. O societate in care nu ai dreptul sa faci politica
Page 101
101
dar care este saturata de politic inseamna “sistem”.
Sistemul. “
Sursa: “Stanciu”
Nota
Va informez ca sursa a avut o discutie cu Prodan
Alexandru pe data de 8 iulie. Numitul Prodan era de
serviciu pe scoala in dupa amiaza zilei amintite. A discutat
cu femeia de servici din scoala Iancu si mi-a relatat ca a
ajuns la concluzia ca “bine ar fi sa dea americanii o bomba
atomica si sa se termine cu totul”. Mergand in oras am
abordat o discutie literara despre Tudor Arghezi. Numitul
Prodan Alexandru mi-a relatat: “Noi stim mai multe
despre perioada legionara a scrierilor lui Arghezi”
relatandu-mi faptul ca poetul s-a ridicat impotriva mortii
lui Mota si Zelea Codreanu conducatori ai miscarii
legionare din acel timp.
In timpul discutiei am abordat si probleme de
invatamant spunand ca “stricam invatamantul cu legi si
paralegi”.
Va mai relatez ca Prodan Alexandru nu se duce anul
acesta in concediu la mare
Semnat, “Stanciu” 18 iulie
1978
Rezolutie: Intrucat suspectul a facut discutie cu numita
Iancu voi verifica daca au purtat asemenea discutii si daca
se confirma va fi audiata ca martor.
Page 102
102
Lt.col.Serban
Gheorghe
Si desigur, s-a confirmat. Este invitata la delatiune,
femeia de serviciu:
Declaratie
Subsemnata Iancu Mateita, nascuta la 16 oct. 1929 in
comuna[...] jud. Olt, fiica lui Tudor si Maria, carte stiu 7
clase elementare, casatorita si am 3 copii, functionez ca
ingrijitoare la Gr. Scolar CFR, membra de partid,
domiciliata in Craiova [...], declar urmatoarele:
La inceputul lunii iulie 1978 in timp ce ma aflam la scoala
si faceam curatenie pe holul de langa cancelarie am auzit
cand profesorul Bazilescu Stefan se certa cu directoarea
scolii Giumanca Steliana. Mergand in camera de servici
unde profesorul Prodan Alexandru corecta la teze i-am
spus despre aceasta cearta intre cei doi. Prodan Alexandru
pe un ton rautacios a spus “De ma tov. Iancu, bine ar fi ca
sa vina mai repede americanii sa dea o bomba sa se
termine cu pamantul”.
Cand am auzit o astfel de afirmatie eu am fugit din
camera, iar cand m-am dus acasa i-am spus si sotului
meu despre manifestarile lui Prodan Alexandru.
Intr-o alta imprejurare Prodan Alexandru a venit in biroul
de lucru al directorului unde ma aflam numai eu si mi-a
cerut permisiunea sa dea un telefon la un numar indicat
de postul de radio “Europa Libera” sustinand ca la acel
numar ar raspunde “Cosmosul”. Eu am ras de o astfel de
Page 103
103
afirmatie dar Prodan Alexandru a sutinut idea si chiar a
scris numarul de telefon pe tabla din cancelarie. De
aceasta afrimatie a sa mai stiu si [...].
Aceasta imi este declaratia pe care o sustin si o semnez
propriu.
Semnat, Iancu Mateita
1.sept.1978
Data in fata mea Lt.col.Serban Gheorghe
Si daca am vazut-o la “lucru” pe femeia de serviciu,
care nu stiu cum se face, dar are aceiasi grafie cu
colonelul Securitatii, sa o lasam si pe sefa institutiei sa
infiereze cu sfanta mandrie proletara:
Informare
Subsemnata Giumanca Steliana nascuta la 6 mai 1939 in
com. Porcesti (actual Turnu Rosu) jud. Sibiu, fiica lui[...]
si al [...] de profesie inginer in prezent director la Grupul
Scolar CFR Craiova, membra PCR, va aduc la cunostinta
urmatoarele:
Am functionat la Gr. Scolar CFR Craiova ca director in
perioada 15 sept. 1977 pe intreg anul scolar si in aceasta
activitate am intampinat serioase greutati din partea
profesorului de limba romana Prodan Alexandru, acesta
adoptand un comportament vadit dusmanos regimului
nostru socialist.
Astfel, inca de la venirea mea in scoala ca director,
Prodan Alexandru, s-a declarat fatis impotriva actiunilor
intreprinse de conducerea scolii, s-a coalizat cu alti doi
Page 104
104
profesori nemultumiti si impreuna au facut tot felul de
sicanii, initiativelor si actiunilor pe linie de invatamant sau
activitati obstesti. Cei doi sunt: Bazilescu Stefan –
profesor de istorie neincadrat politic si Banica Vasile –
inginer de specialitate.
Conform hotararii CC al PCR nr.5387 din 15.XI.1976
transmisa de CC al UTC, MEI si cons. UASCR privind
contributia tineretului la constructia canalului Dunare –
Marea Neagra , Liceului. Ind. CFR nr.3 pe care il conduc i-
a revenit sarcina de a mobiliza 17 elevi baieti din clasa XI
– specialitatea constructii – sa participle la lucrari pe o
perioada de 3 luni.[...]
Intrucat Prodan Alexandru era diriginte la cl. XI E –
constructii l-am invitat si i-am transmis ordinal nr.28.403
cat si amanunte privitoare la pregatirea elevilor si
parintilor in vederea desfasurarii muncii patriotice.
Prodan Alexandru s-a declarat impotriva acestei hotarari
spunandu-mi ca nu este de acord cu astfel de masura care
oblige elevii sa munceasca trei luni de zile pe un santier si
ca personal nu va intreprinde nimic in calitatea sa de
diriginte, pentru lamurirea elevilor si a parintilor lor.
Situandu-se pe o astfel de pozitie Prodan Alexandru a
invitat numai parintii si elevii la o sedinta de lucru a clasei,
refuzand categoric sa mobilizeze la aceasta actiune elevii
si sa lamureasca parintii de a-si da consimtamantul la
aceasta forma de educare a tineretului prin munca.
Page 105
105
Precizez ca atat eu cat si secretara organizatiei de partid
Tora Doina cat si indrumatorul UTC Cotfasa Ion , am
insistat ca Prodan Alexandru sa-si aduca contributia la
desavarsirea acestei actiuni, acesta a refuzat categoric.
In timpul sedintei cu parintii am intampinat unele opozitii
insa si de aceasta data Prodan nu a intervenit cu nimic ca
diriginte si educator al clasei ce o conducea.
Dupa sedinta am solicitat profesorului Prodan Alex.
tabele cu evident participantilor (semnaturile parintilor)
insa acesta a refuzat sa mi-l dea pe motiv ca nu este un
accept ci numai o dovada a prezentei parintilor la sedinta.
Asa cum am aratat mai sus, profesorul Bazilescu Stefan,
deseori in public a calomniat activitatea mea de director
cat si a conducerii scolii. Acesta fiind prieten cu Prodan
Alexandr, mergeau impreuna la restaurant sau in alte
locuri, unde faceau discutii calomniatoare la adresa
procesului de invatamant, educational si activitatilor
obstesti si fiind indemnat de Prodan Alexandru, prof.
Bazilescu le debita fata de tot personalul scolii.
La examenul de bacalaureat sesiunea iunie 1978, fiind in
comisia de examen, din nou a facut opinie privitor la
numarul de teze ce ar trebui sa corecteze si numai la
interventia presedintelui de comisie a acceptat sa
corecteze toate lucrarile de limba romana a unei comisii
(100 candidati). Drept razbunare pentru o astfel de
hotarare Prodan Alexandru a acordat un numar mare de
note sub 5, situatie care a determinat intrunirea celor 3
Page 106
106
comisii de bacalureat ce functionau in scoala si adoptarea
hotararii de recorectare a lucrarilor notate cu note sub 5
de Prodan Alexandru.[...]
Prin luna mai 1978 am surprins pe Prodan Alexandru si
Banica Vasile cand faceau o discutie despre cel de al
doilea razboi mondial. Ei comentau faptul ca Germania
fascista nu ar fi pierdut batalia de la Stalingrad daca s-ar
fi orientat numai intr-o singura directie pentru respingerea
trupelor sovietice, folosind ca expresie “impotriva celor
trei sageti”.
Cu privire la atitudinea lui Prodan Alexandru, arat ca
acesta in tot timpul s-a manifestat ca o fire tacuta,
reticenta, aderand cu satisfactie la nemultumirile celor din
jur.
Craiova, 22 august 1978
Data in fata noastra organ de cercetare penala Lt.col.
Serban Gheorghe.
Tot citind declaratii, turnatorii, infierari sa cunoastem si
un “prieten”:
Declaratie
Subsemnatul Banica Vasile, nascut la 15 noiembrie 1927
in comuna Aref, judetul Arges, fiul lui [...], sunt inginer
electromecanic si functionez ca professor de cultura
Page 107
107
tehnica la liceul industrial nr.3 Craiova , membru PCR,
declar urmatoarele:
Pe profesorul Prodan Alexandru il cunosc din anul 1974,
cand a venit prin transfer dela liceul de chimie, la liceul
industrial la care funtionez si eu, el avand specialitatea de
profesor de limba si literatura romana. Nu ne-am judecat
si nici certat vreodata si din contra suntem prieteni, uneori
mai mergem si la a servi cate un pahar de bautura
impreuna. De fapt avem cam acelasi traseu catre casa si
plecam adesea impreuna dela scoala.
In perioada mentionata, de cand ne cunoastem si mai
ales in ultimii ani cand ne-am imprietenit , Prodan
Alexandru isi manifesta nemultumiri in sensul ca nu s-ar fi
realizat din punct de vedere material. Evita adesea sa
vorbeasca despre activitatea lui trecuta si practic n-am
reusit sa aflu nimic dela el in aceasta privinta. Numai
punandu-i problema de ce nu s-a incadrat in PCR, mi-a
motivat ca n-ar fi facut-o pe considerentul ca parintii lui
au fost negustori si a inteles ca n-o sa fie admis.
Incepand din primavara anului 1977 Prodan Alexandru se
arata vadit interesat in discutii sa-mi trezeasca interesul
pentru a audia emisiunile posturilor de radio imperialiste,
aratanadu-se entuziasmat mai ales de o serie de stiri
transmise de postul de radio “Europa Libera”. Chiar s-a
oferit sa-mi dea orele de emisie si lungimile de unda
pentru audierea acestor emisiuni. In perioada respectiva
si pana in ultimul timp, Prodan Alexandru mi-a vorbit
Page 108
108
despre mai multe comentarii ale posturilor de radio
imperialiste facand aprecieri de ponegrire si calomniere a
orandurii socialiste din tara noastra, a sistemului socialist
in general, elgiind modul de viata capitalist. Prodan
Alexandru facea el insusi o serie de comentarii in sensul
celor transmise de posturile de radio imperialiste, [...]
referindu-se la publicatii literare din tara noastra, a facut
aprecierea neprincipiala ca la noi in regimul socialist nu ar
exista libertate de exprimare si manifestare a culturii, ca
s-ar impune numai o anumita literatura si orice scriere ar
fi trecuta prin cenzura de catre organe in schimb in tarile
imperialiste, ar exista o libertate totala in aceasta privinta
in care sens imi da exemplu cazul transfugului Paul Goma,
ca acesta ar fi ajuns sa faca comentarii la posturile de
radio straine.
Tot in legatura cu aceasta a facut si alte comentarii de
ponegrire si calomniere a oranduirii noastre socialiste,
cum ca la noi presa si radioul nu relateaza adevarul,
intrucat s-ar relata numai realizari si laude la adresa
conducerii de partid si de stat. [...] Nu mi-a vorbit
niciodata cu cine audiaza si comenteaza stirile posturilor
de radio imperialiste, insa de fiecare data se arata foarte
documentat, facand aprecieri ca dela aceste emisiuni s-ar
putea cunoaste realitatea. Tot legat de modul lui de
informare, in ultima perioada a facut comentarii
neprincipiale cu privire la situatia economica a tarii
noastre. Facand afirmatia ca nivelul de trai al populatiei ar
Page 109
109
fi scazut, cauta sa argumenteze ca produsele alimentare
de prima necessitate ar fi exportate si ca s-ar face
cheluieli inutile cu vizite ale conducerii statului nostru in
strainatate.Deasemeni referindu-se la masurile privind
marirea retributiei a facut afirmatii ca acestea nu ar fi
avantajat poporul si ar fi facute formal intrucat odata cu
marirea retributiei au crescut si preturile unor produse
alimentare si industriale de stricta necesitate.
Ca acestea, Prodan Alexandru a mai facut si alte
comentarii ostile orianduirii noastre socialiste , cautand sa
ponegreasca o serie de realizari ale tarii noastre, iar
aceasta o facea nu numai atunci cand era doar cu mine, ci
fiind de fata si unii colegi printre care profesorul Bazilescu
Stefan, aceasta mai ales in pauzele dintre ore. Momentat
nu imi mai amintesc comentariile si imprejurarile in care
le-a facut, insa vreau sa mentionez ca personal in
repetate randuri, i-am atras atentia sa inceteze cu astfel
de comentarii si chiar le-am combatut in majoritatea
ocaziilor, asupra conceptiilor lui tendentioase si
neprincipiale.
Tocmai vazand ca nu renunta la comportarea
mentionata, am tinut sa sesizez organul comptenet prin
declaratia prezenta, care fiind scrisa de mine, corespunde
pe deplin adevarului, o sustin si o semnez.
Semnat, indesc. 04.10.78
Si o revenire de ultim moment a memoriei:
Page 110
110
Mai mentionez faptul ca in ceia ce priveste activitatea ca
profesor a lui Prodan Alexandru nu am obesrvat niciodata
o initiativa in ceia ce priveste mobilizarea elevilor la care a
fost si este diriginte pentru activitati obstesti.In toate
cazurile cand initiativa fost luata de altii, a stat in
espectativa si nu si-a adus contributia la mobilizarea
elevilor.
De fapt, ostilitatea fata de oranduirea noastra socialista
a lui Prodan Alexandru, s-a reflectat si in activitatea lui ca
profesor printr-o atitudine neprincipiala fata de elevi si
sarcinile lui ca profesor. Astfel in cursul anului 1977 cand
s-a pus problema insusirii de catre toti a Imnului nou de
Stat, Prodan Alexandru a facut aprecierea neprincipiala ca
acesta n-ar corespunde si de fapt ne-ar fi impus de catre
conducerea statului. Deasemeni a creiat nemultumiri si o
stare de spirit nefavorabila in randul elevilor , cum a fost
cazul la examenul de bacalaureat sesiunea iunie 1977,
cand a fost singurul profesor de limba romana, care a dat
foarte multe note sub limita de trecere la proba scrisa,
fapt apreciat ca neprincipial si tendentios.
Semnat, indesc 04.10.78
Data in fata noastra, organ de cercetare penala Lt.col
Serban Gheorghe
Norme - Obligatii obstesti- Neapartenenta la PCR.
Asta da “pretin”!- din prostie, rautate sau frica ?
Page 111
111
Goana. Gonind spre Portia de lumina harazita la o ora
intr-o anumita zi. Poate n-o mai prind. Poate n-o mai
prindem… El n-a prins-o. Dar a vazut-o. Si nu-i de ajuns.
Adolescenta pierduta-ntre carti, multe carti.
Singuratatea cartilor, bucuria cartilor. Cand a intrat
“Acolo”, parea oarecum fericit. Privind prin geamul
bibliotecii…
“Daca au fost martori? Dar ei ce erau? Ea, bunicul,
matusa?… Martori…Poate ca-i greu sa fi martor, depinde
de… Martori nevazuti pentru un martiraj nevazut. Martori
ai pamantului gol.”
Goliciunea care infioara dar si goliciunea care pe unii i-a
incantat. Privesc biblioteca si gasesc un titlu: “In
centrifuga politicii”. Sistemul concentric ce contine in
miezul lui ca pe o “gaura neagra” cu densitate infinita
“Acolo” Cum poate fi politicul ne-central? Cred ca e
intrebarea cu care isi framanta si cei de dincolo mintile
zilnic. Intrebarea care a alunecat deasupra capetelor
noastre. A alunecat…
“Nu, nu e numai o diferenta. Sau este dar la alte
dimensiuni. “Democratia populara” a ignorat-o . Total. Nu
a facut altceva in tot acest timp decat sa comita. Crime…
Care au culminat cu… Si totul n-a fost decat o viziune…”
Durere. Scriu acum , in aceasta secunda cuvantul
durere.. Am scris si altele, spre exemplu crima. Legatura
intruchipeaza sinonimia lor.
Saptamana patimilor:
Page 112
112
Nota informativa Primit:
Lt.col. Serban Gheorghe
Sursa:
“Stanciu”
Data:
4.07.1978
Va informez ca in perioada exemenelor de bacalureat
am avut posibilitatea sa ma intalnesc si sa discut cu
numitul Alexandru Prodan despre care relatez
urmatoarele: In ziua de 23 iunie in jurul orelor 12,30 -13
am discutat cu Prodan Alexandru diverse probleme legate
de examene apoi am plecat impreuna spre central orasului
si am purtat diverse discutii fara importanta. La un
moment dat acesta mi-a confiat ca profesorul Bazilescu
Stefan are o atitudine ciudata. Mi-a explicat ca in cadrul
unei discutii el – Prodan a cerut parerea lui Bazilescu
asupra modalitatii de a transmite ideile proprii unei alte
persoane. Nu mi-a relatat raspunsul lui Bazilescu insa a
subliniat ca a doua zi Bazilescu a adoptat o atitudine de
indignare fata de intrebarea anterioara pe motiv ca
discutand despre trimiterea ideilor cat si despre “viata si
moarte” cand a ajuns acasa ar fi gasit pe mama sa in
stare grava ca urmare a unei boli de inima.
Nu am inteles prea bine seminficatia discutiilor purtate
de cei doi si nici nu mi-a relatat ceva in plus insa am
dedus ca ei au abordat probleme politice si de trimiterea
ideilor.
Page 113
113
Tot in cadrul acestei intalniri Prodan Alexandru s-a
exprimat ca actuala directoare – cu privire la procesul de
invatamant si a normelor de promovare a elevilor de liceu
nu ar fi corespunzatoare pretinzand ca nivelul
cunostintelor la elevi ar fi scazut facand afrimatia “ne
facem de rusine”.
Despre atitudinea lui Prodan s-au facut comentarii
negative in randul cadrelor didactice intr-u cat a fost
singurul profesor care a acordat 34 de note sub limita
minima 5 situatie care a determinat conducerea scolii si
presedintele comisiei de bacalaureat sa reexamineze
lucrarile si sa acorde note de promovare la un numar mai
mare de elevi.
Din cate stiu la 15 iulie a.c. el urmeaza sa plece in
concediu cu familia pe litoral si daca va veni acolo voi
avea posibilitatea sa discut cu acesta intr-u cat in
perioada concediului noi locuim in Constanta unde am
domiciliul impreuna cu parintii. Voi reveni cu amanunte
daca va fi cazul.
4 iulie 1978 “Stanciu”
Ministerul Gandului e foarte interest de
transmiterea...ideilor...
Rezolutie pe delatiune:
Prodan Alexandru, fost condamnat pentru activitate
subversiva este lucrat in DUI pentru manifestari
dusmanoase. Am dirijat pe informator sa continue
discutiile cu suspectul pe marginea celor afirmate despre
Page 114
114
Bazilescu pentru a stabili despre care idei este vorba sa le
transmita el altora. Sursa mai are sarcina sa stabileasca
legaturi si pe perioada concediului pe Litoral (daca va
merge cu familia pt. ca sursa are familia la Constanta si
va merge in toata perioada vavcantei).
Daca vor merge impreuna vom instrui sursa in mod
corespunzator.
Lt.col Serban Gheorghe
Prestabilit. Fara scuze caci nu se acceptau. Ca nu erai
membru… O farsa.
“Am cunoscut oameni care s-au “inrolat”, numai asa… Ori
poate pentru a-si gasi mai tarziu un loc mai… A crezut
cineva? Cat de multi? In ultimul timp, intre partid si
geometrie exista o corespondenta de netagaduit:
progresia. Dar ce faci, ce obtii atunci cand progresezi
numeric dar nu si ideologic? Si Marx si Engels si Lenin..
Si… Cineva odata, ma compara dupa aspect cu… Ce-am
simtit? Neputinta? Ce puteam sa fac? Ce puteam sa-i
raspund? Sa-i fi tras o pereche de palme? Sa ma simt
“mandru”? Mai putea fi vorba de mandrie “cand in strada
se lupta/ fii mari si cei mici intr-o lume marunta…/ Da, ale
lui. O ratacire. Cati pot crede ca noi nu am facut altceva
decat sa ratacim atata vreme prin lumea lui Marx ? Imi vei
spune ca a fost inevitabil si poate am sa accept. Dar de ce
noi? De ce tocmai noi? Nu, nu ma pot resemna. Poate
sunt crud, o cruzime fara sens de altfel, dar poate tocmai
modul asta de a pune problema a facut posibil “Acolo”…
Page 115
115
Penitenciare. Sa cauti penitenciare… Crezand ca are
vreun rost. Ca ai vreun rost. Si tot timpul sa te poticnesti.
Mereu sa te poticnesti. Dar astfel, imi poate suspenda
cineva dreptul de a cauta? A cauta – cautare. Lumea
aceea care devenise o cautare. Fiecare cauta pe fiecare
pentru a se regasi poate pe sine. Nu am facut o statistica,
nici nu cred ca e cu putinta, data fiind vremelnicia lor, dar
din cate cred, la trei, patru familii, exista o persoana,
doua “Acolo”.
“Iti poti face o parere, aproximativa. La vremuri de
aducere aminte e bine si asa. Fii nu mai erau trimisi pe
front. Erau trimisi “Acolo”. Parca se simtea nevoia sa
dispara undeva. Abia acum realizez ce insemna ea. Prin ea
mi le imaginez pe toate. Pe ele. Numeroase, mute,
veghind crucile Golgotei. Atunci cand n-o poti elimina,
durerea simte nevoia de veghe. Toate, daca nu au fost
“Acolo”, au trecut Purgatoriul veghei. Eu veghez. Tu
veghezi. Noi veghem? “
Lumea e facuta pentru a fi inselata. Pentru a se insela pe
sine, crezand ca luand fructul va poseda virtutiile. Luarea
fructului a fost prima inselaciune. A crede ca devii
virtuos….
In ’54 in primavara se “aude” ca ar fi la Alba Iulia. Si din
nou perseverenta aceea de a crede pana la capat chiar
daca esti impiedicat sa o faci. Zvonul soseste de aceasta
data prin glasul unui coleg de breasla de-al bunicului,
venit de prin partile acelea. Pregatiri. Alimente. Haine.
Page 116
116
Cam tot ceea ce se pune… Omul s-a oferit sa le fie si ghid.
Un ghid pentru eternitate. Iluzoriu… Vezi tu, cu toate
greutatile primilor pasi in “democratia populara”, multi
credeau ca nu e de ajuns. La vremuri noi oameni care
inseala. Eterna inselaciune care nestingherita prolifereaza.
Poti spune ca nu se putea altfel, fara ei. Fara inselati… Un
pseudo-sistem nu poate naste decat pseudo –oameni. De
fapt nu stiu bine cine pe cine a inselat. Un sistem care
inseala, genereaza escroci. Si respectivul, colegul
bunicului, se numara printre trepadusii aceia destul de
numerosi ce se ivesc in momentele de rascruce ale
timpului. Daca au fost timpuri de… lasa-ma sa continui..
Au plecat la Alba Iulia unde au luat legatura cu respectivul
care, - si el i-a linistit de parca era un produs sintetic al
Ministerului si poate era si i-a asigurat ca “aranjamentul”
decurge normal. Numai ca acesta a disparut, normal, cu
pachete cu tot, plus , normal, alte comisioane platite,
normal, de oameni in deriva. Cum? Asa… A fost posibil,
era posibil. Tara…tuturor…posibilitatilor…”
Oameni in deriva. Ideologii in deriva. Destine in deriva.
Pana cand lucrurile se reseteaza exista deriva. Numai ca
ele s-au asezat ne-asezandu-se…
“Ce sa urmeze? Au plecat precum au venit. Paradoxal,
negustorul a reaparut. Si-au revenit, daca se poate spune.
Daca se poate spune fericiti? Puteau fi? Mai tarziu, cand
era deja acasa, el n-a amintit de eveniment. Nu fusese
niciodata la Alba Iulia… Iluzia…Iluzia ca ai facut bine, ca
Page 117
117
nu aveai cum face altfel, stiindu-l pe el “fericit”. Stiu ca
suna prost, dar vreau sa sune astfel, pentru ca mai tarziu
sa iti dai seama ca a fost o batjocura. Binele se creeaza,
dar nealimentat… Vrei sa mai pui o data banda?”
“…Apoi o sa fie o intarziere/Si alta ,si pe urma alta,/ Tata
nu o sa mai aiba putere/ Sa vie pe jos , in timpul cat se
cere,/ din lumea cealalata…/”
Ce vom spune, ce vom putea spune atunci cand vom fi
intrebati. Vom fi intrebati? Evidenta care se dezvaluie in
ultima clipa. Justificari. Cat de pueril… Vom aparea ca
niste bieti elevi cu lectia neinvatata. Cu ultima lectie
neinvatata… Imensitate… Si in acelasi timp neliniste. Poti
fi linistit amintindu-ti in fiecare clipa instanta in fata careia
vei incerca sa argumentezi desart? “Eu nu! Eu nu!” – se
va auzi glasul tau, al meu, al nostru, ca o ultima incercare
disperata de induplecare. Dar Ei? Ei ce vor spune? Ca au
ascultat alti zei? Alte chipuri, alte intrebari… “Ha, ha, ha”
– un hahait nepotolit se va auzi cu siguranta de “Acolo”…
Nu stiu bine daca exista o justitie. Trebuie sa existe, nu?
Totdeauna acest “trebuie”… Totdeauna “cineva” care zice
“ceva”. Monotonia istoriei naste procesele de care, la
rastimpuri lumea se amuza. “Paine si circ”…Lumea…”Unde
sunt vremurile de altadata? “ – se vor intreba cei aureolati
de instinctul impotrivirii. Lumea nu are cum sa intre pe
fagasul normal pentru ca inca nu are morala necesara. O
simpla masina. De rasete…
Page 118
118
“Stau de multe ori pierdut printre ganduri si-mi spun ca
tot au reusit ceva: sa fecundeze dorinta de impotrivire. Si
stii ce unelte au folosit? Sloganul. Sloganul ce a degenerat
din strigate de libertate in ideologie de stat. O ideologie
care n-a facut nimic altceva decat sa incite. La ura. La…
isme.. Din cultul libertatii s-a ajuns treptat la cultul
nationalismului, teren fertil pentru cei nechemati. Un
sistem format din nechemati pentru nechemati”
Ambalaj. Suna. Ambalaj. O cutie de scrisori – un
ambalaj. Dar un om? Dar un sistem? Sistemul… Si daca
arunci ambalajul? Heidegger paraseste jocul.
Imi reaprind o tigare. O tigare proasta . Ce poate fi mai
rau decat o tigare proasta pentru un fumator bun?
Ancheta. Octombrie 1978. Nu stiu cat sau ce poate
trezi altora cuvantul ancheta . Nu am fost sub ancheta
niciodata. Sau poate am fost. Prin el. Cum poate fi o
ancheta? O declaratie? De-ar fi numai atat. Dar o
declaratie se poate lua si aici si pe lumea cealalata.
Intotdeauna m-a frapat relatia anchetator –anchetat,
tortionar – victima, condamnat – calau. Ce poate fi o
ancheta? O palma? Doua palme? O strangere la propriu cu
usa? Cum sa strangi cu usa un suflet ce se incapataneaza
sa ramana intredeschis? A ancheta sau a nu ancheta? A fi
victima sau tortionar? A te deprinde sa fi victima. Au
incercat si in buna masura au reusit “Acolo”. Imi dovedesc
ca nu stiu multe despre anchete, dar imi doresc? Dovada
profanului din mine.Si mai stiu ca metodele vechi se
Page 119
119
impletesc de minune cu cele noi. Multi se intreaba cum
poate fi comportamentul celui care “da” atunci cand se
afla in “afara”. Ratacirile se explica poate prin eternul
“defect profesional”. O profesiune de credinta… A
imbratisa o profesiune…De credinta…A ancheta. Adica a
pune intrebari. A stoarce raspunsuri. Cum le pui si mai
ales cum primesti raspunsuri. Adica la pozitia in care dai
raspunsuri. Mai mult ca sigur exista o determinare
“materialist dialectica” in relatia anchetat – anchetator.
Sau anchetator – anchetat?
Saptamana patimilor
Declaratie
Subsemnatul Prodan Alexandru, nascut la 14 februarie
1930, fiul lui Dumitru si Maria, absolvent al Facultatii de
filologie promotia 1963, professor de limba si literatura
romana din 1957, in prezent la Liceul Industrial nr. 3
Craiova, ca origine sociala – parintii, fosti comercianti, in
1950 am fost condamnat la 6 ani inchisoare pentru
delictul de uneltire contra ordinii sociale de catre
Tribunalul Militar Bucuresti, am executat pedeapsa in
intregime, casatorit si am doi copii, stagiul militar
nesatisfacut, domiciliez in casa parinteasca din Craiova,
strada Vasile Conta 35, telefon 23315, declar
urmatoarele:
In anul 1950, in timp ce eram student, m-am incadrat in
organizatia subversiva contrarevolutionara denumita
“Grupul filosofiei” din Bucuresti, condusa de studentul
Page 120
120
Herlea Adrian, organizatie in care am fost atras de catre
un alt coleg de facultate, Deboveanu Ion. Din organizatia
respectiva mai faceau parte si Balan S. Gheorghe, Balan I.
Gheorghe, Botoi Grigore, Nitu Marin, Lungu. Scopul
organizatiei era lupta impotriva regimului democratic din
tara, prin recrutarea de noi membrii si actiuni de
propaganda contrarevolutionara prin confectionarea si
difuzarea de manifeste, activitati la care am participat si
eu, astfel ca la 25 iunie 1950, fiind descoperiti de
autoritati, am fost arestat, judecat si condamnat. Din cate
retin eu, articolul din lege prevedea activitatea noastra ca
activitate de subminare a regimului democrat-popular. Am
executat pedeapsa in mai multe locuri de detentie ca:
Jilava, Pitesti, Gherla, Tg. Ocna, Aiud.
In timpul detentiei am continuat sa tin legatura cu
majoritatea dintre cei cu care am activat in organizatia
subversiva amintita, cat si cu alti detinuti cunoscuti in
inchisoare, iar in discutiile cu acestia continuam sa ne
manifestam speranta in izbucnirea unui nou razboi
mondial, situatie in care noi consideram ca am putea fi
eliberati din detentie de catre statele imperialiste, pe care
le socoteam in masura sa inlature de la conducerea tarii
regimul democrat-popular.
Dupa detentie am mai reluat legatura cu unii dintre cei
mentionati ca: Herlea Adrian, pe care in 1957 l-am vizitat
la domiciliu si chiar m-a gazduit o noapte. In aceeasi
imprejurare m-am intalnit cu Balan S. Gheorghe, cu
Page 121
121
acestia discutand numai despre situatia noastra, pentru
viitor stabilind sa ne continuam studiile pentru a ne face
fiecare o cariera.. Cunoscusem in timpul detentiei, in
penitenciarul Gherla , pe legionarul Farcas Aurel, student
la faculatatea de drept din Bucuresti. Ulterior, in primul an
dupa detentie, cunoscandu-mi adresa, mi-a trimis doua-
trei scrisori in care-mi vorbea despre situatia lui, ca se
casatorise si era secretar la o scoala dintr-un sat de pe
langa Dej. I-am raspuns la scrisori fara a comenta
probleme politice. Din 1957 nu am mai intretinut nici o
legatura cu cei mentionati si nici cu alti fosti detinuti
politici, astfel ca de atunci nu mai cunosc nimic despre ei.
Desi asupra detentiei am fost prevenit si m-am angajat
sa rup cu trecutul si sa ma incadrez plenar in ritmul vietii
noi, eu nu am respectat in toalitate acest lucru, dovada
fiind faptul ca in unele imprejurari antrenandu-ma la
discutii cu colegi si cunoscuti, am facut comentarii politice
neprincipiale, denigrand oranduirea socialista din R.S.
Romania, conducerea de partid si de stat , ponegrind in
general pe comunisti.
In ultimii ani, mai exact pana acum trei saptamani,
audiam la mine acasa posturile de radio imperialiste, in
special “Europa Libera”. Stirile denigratoare la adresa
oranduirii socialiste ale acestor emisiuni le-am comentat in
diferite imprejurari cu unii dintre colegi si cunoscuti,
despre care am inteles ca si ei audiau astfel de emisiuni,
cum sunt Banica Vasile si Nitu Ilie, profesori la acelasi
Page 122
122
liceu la care functionez, precum si cu altii precum:
Spataru Romeo si Bazilescu Stefan acesta din urma fara a
contribui cu stiri de la emisiunile posturilor imperialiste.
Comentariile respective se refereau la calomniile proferate
de emisiunile posturilor imperialiste si aprecierile pe care
le faceam personal ca in regimul socialist din tara noastra
nu ar exista libertatea de exprimare in literatura, cu
referire la asa zisi scriitori stabiliti in Occident, ca Paul
Goma si altii. De asemenea, personal am facut aprecieri
de denigrare si calomniere a oranduirii socialiste, ca
marirea salariilor care a avut loc in ultimul timp ar fi o
actiune formala intrucat s-ar fi marit si preturile, ca
poporul ar trai rau intrucat ar duce lipsa unor produse pe
care tara le-ar exporta in mod nerational. Totodata am
facut aprecieri neprincipiale la adresa conducerii de partid
si de stat in legatura cu vizitele ce se fac in diverse tari, ca
acestea ar costa bani multi si ca s-ar face pe seama si in
dauna poporului. In acelasi sens am facut comentarii si
aprecieri neprincipiale in ceea ce priveste industrializarea
socialista a tarii, ca aceasta s-ar face din imprumuturi
externe care ar indatora poporul si ca n-ar fi prea utila,
intrucat s-ar neglija agricultura si bunurile de larg
consum. Ca acestea, am mai facut si alte comentarii de
ponegrire si calomniere a oranduirii socialiste, insa nu pot
sa-mi amintesc exact cand si in ce imprejurari. Le-am
relatat pe acestea, deoarece sunt constient ca am fost
stapanit de asemenea idei si ma recunosc ca palavragiu,
Page 123
123
lucru asupra caruia mi s-a atras atentia in mai multe
randuri, chiar si de catre familia mea (sotia, mama). Acest
mod de a gandi si a ma manifesta neprincipial la adresa
oranduirii socialiste din tara noastra l-am avut si la locul
de munca, respectiv in relatia cu personalul liceului. Astfel
retin ca anul trecut pe toamna, mi-am exprimat ostilitatea
fata de noul imn de stat al RSR, exprimandu-ma ca acesta
nu ar corespunde si ar fi impus de conducerea statului. De
asemenea, prin luna aprilie din acest an, venind vorba
despre un incident dintre directoarea scolii si prof.
Bazilescu Stefan, aflat de la femeia de serviciu Iancu, am
facut afirmatia ca mi-as dori sa vina odata americanii sa
dea o bomba si sa termine cu pamantul si lumea.
Am retinut si am putut reda in mod sincer acest fel al
meu de a gandi si a ma manifesta neprincipial la adresa
oranduirii socialiste din tara noastra, pentru ca de fapt,
sincer sa fiu, la timpul respectiv atunci cand s-au produs,
le-am regretat imediat dupa aceea, gandindu-ma, de fapt,
la pericolul ce-l reprezenta pentru mine, in sensul
consecintelor ce le pot suporta pentru astfel de
manifestari. Regretam ca am astfel de manifestari fatise si
cu toate acestea, ulterior nu ma puteam abtine si le
repetam nematinand seama de consecintele ce le pot
avea. Acest comportament nu vreau sa-l dau pe seama
unei stari bolnavicioase, intrucat ma simt sanatos psihic si
nu mi-a spus nimeni niciodata ca as avea comportari
ciudate, insa ma recunosc a fi usuratic si palavragiu, asa
Page 124
124
cum mi-o spun si cei din familie si inteleg ca ma fac din
nou vinovat si pasibil de pedeapsa fata de legile in
vigoare.
Acum, cand am facut analiza faptelor mele, inteleg ca
acest mod de a ma comporta s-a reflectat si in
comportarea fata de scoala, fata de elevi. Ma refer la
unele rabufniri neprincipiale pe care le-am avut fata de
elevii clasei, carora aplicandu-le in general note mici, ma
refer la situatii cand am aplicat la toata clasa note sub
cinci, ceea ce nu putea reflecta nicicum obiectivitatea,
intrucat nu toti putem fi la acelasi nivel.
Imi dau seama de gravitatea faptelor mele si de
consecintele penale ce le pot avea, cele semnalate in
prezenta declaratie corespund adevarului, fiind scrise de
mine, le sustin si semnez. Mai am de adugat ca o alta
comportare neprincipiala a mea fata de insitutia de
invatamant in care functionez a fost ca am ascuns
permanent in autobiografie explicatii despre trecutul meu,
faptul ca am fost condamnat in 1950 si am executat 6 ani
de inchisoare, nedand posibilitatea sa se interpreteze cum
se cuvine atitudinea mea gresita despre care am declarat.
Sustin si semnez.
3 octombrie 1978 Alexandru
Prodan
Data in fata noastra organe de cercetare penala
Lt.col Petrescu ; Lt.col Serban
Page 125
125
Mai tarziu am auzit, ca in timpul “saptamanii” era tinut
ore in sir in pozitie de drepti, intre doua ferestre deschise.
Ore…Incearca sa stai o jumatate de ora astfel… Si mai
era ceva: anchetatorii alternau. O data unul mai varstnic,
mai arogant, al carui limbaj degenera de fiecare data ,
apoi un altul tanar, mai dezinvolt si aparent mai bine
crescut. Si toate astea pentru ca sa scoata o data pentru
totdeauna din capul reactionarului “gargaunii” . Gargaunii
ce n-aveau sa iasa niciodata. Pentru a demonstra
superioritatea asta a noastra “socialista” nu exista preget.
Cum sa pregeti cand ti-ai ales o asa misiune sacra? Si mai
e ceva , esential. Tot timpul amenintarea cu re-trimiterea
“Acolo”. Am vizionat mai demult la vecinii nostri sarbi un
film ce m-a inspaimantat. Pentru ca deja aveam germenii
spaimei. “Marturisirea” era filmul cu Yves Montand,
marturisirea unui fost activist, victima faimoaselor procese
staliniste. Mai mult ca orice, filmul a fost ca si cum ai lua o
lopata si ai intoarce sufletul. Uite asa: cand pe o parte,
cand pe alta. Nu stiu daca pot sa-l clasific. S-ar putea ca
din punct de vedere estetic… Fondul insa reprezinta o
trezire. Un ceas desteptator care urla brusc intr-un
subconstient adormit de cantecul …ismelor. Un film care
nu permite ne-efectul. Efect. Tu in postura de efect al unei
cauze de natura dogmatica.
Page 126
126
Cap. 7
O privire. O privire si te poate recunoaste cineva. Poti fi
recunoscut. O privire care nu cunoaste ci te recunoaste. O
privire neaosa, numai o privire neaosa poate fi
periculoasa. A fi periculos prin priviri. A-ti fi teama de
propria-ti privire. Depinde de cum inveti sa privesti
“Acolo”. Destainuirea. Nevoia. Se simte nevoia? Tradarea
printr-o privire. Sau prin cuvinte.
Ceausescu tocmai venise din Cehoslovacia. Si l-au
crezut, poate si el. Farsa, iarasi farsa. Si asta la numai
doisprezece ani distanta de “Acolo”. Credibilitatea ca o
Page 127
127
suma a intrebarilor. Nu poate fi altfel. Tot timpul s-au lovit
de ceva. Trebuia sa existe ceva care sa explice drumul
sinuos al socialismului. Scuzele au fost necesare
sistemului. Un sistem ce se scuza nu-i sistem, dar unii
tineau cu tot dinadinsul sa fie. Sau poate e un sistem mai
mult decat altele. Decat altul. Un sistem care nu
urmareste decat puterea.
“Nu, nu prea mi-l reamintesc din acea perioada. Eram
mult prea crud. Nici macar puber…”
Iarasi semnele de punctuatie. O suspensie care intervine
intre mine si cer. Un cer care pare cunoscut dar care
persista in necunostiinta. De mine. Sau poate eu nu il
cunosc. Dar vreau sa il cunosc?
“S-a terminat banda; vrei sa…”
“Stiind ca Lazar a-nviat/ Voi sa nu va mahniti, s-astepti/
Ca si cum nu s-a intamplat / Nimic prea nou si prea ciudat
. / Acolo voi gandi la jocul nostru, printre frati./”
O voce. Voci care intruchipeaza . Voci care au fost
“Acolo”. O voce care a fost “Acolo” ramane… Chiar daca
nu e asa cum ne-ar placea sa fie. Dar e vocea unica
pentru ca nu are cum semana cu nicio alta. Poate numai o
banuiesti.
Biblioteca. Iarasi biblioteca. Necesara biblioteca. Si-a
tras puterea din launtrul ei. Puterea de a incerca o riposta.
A riposta – riposta. Carti care aluneca printre degete.
Carti pe care stiu ca le-a atins si nu odata. Carti pe care
Page 128
128
le-a iubit. Le-a inteles… Eu inteleg. Eu nu inteleg …eu
inteleg… eu nu…
“Tu non se morta, ma se is marita / Anima nostra, che si
ti lamenti…” “Au ramas totusi cuvintele. A cumparat-o de
la un anticar din Cluj . Da Cluj, ce ti se pare ciudat? Acolo
si-a definitivat studiile. “Litere si filosofie”. “Filologie” cum
le place lor. Cand? Dupa, desigur.” Ating paginile ca o
consolare tarzie si tardiva. Pretul unei ipotetice consolari.
Pagini. O carte. Incerc un gest de inchinaciune. Pot. Un
gest de inchinaciune in fata lui Unamuno. Silabisesc titlul.
“Nu, nu stiu italiana. Stia, desigur. Nu ai cum sa intelegi.
Nici eu. Imi imaginez, ti-o repet. Un simplu joc al
imaginatiei. Nu, nu ma pot disocia. Am sentimentul
culpabilitatii. Inteleg si nu inteleg, aleg si nu aleg.
Gandesc pentru ca in secunda urmatoare sa ma
razgandesc…
Urmatoarea scrisoare n-a fost chiar scrisoare. Nu , nu l-au
vazut. Politicii… Disperare. Cauza… Reprezint o
repercutare a impactului lui. Izbavirea prin disperare.
Teoretica izbavire prin disperare…”
A cauta disperarea necesara impacarii. A cauta libertatea
necesara impacarii. Negasind-o, intotdeauna e “ceva” ce
intarzie sa apara. Si ce impresie… Exista posibilitati de a
cauta ura. Dar si de a o gasi. El n-a cautat-o, dar a gasit-
o. A rupe lantul. Se poate rupe lantul? Eu rup, tu rupi, noi
rupem? Ireversibilitatea libertatii. Ireversibilitatea dogmei.
Page 129
129
Oare? In totalitarism nu-i prea lesne sa asezi un semn de
punctuatie…
“Da, o existenta care oricum presupune. Dar presupune
cu adevarat? Se pleaca de la presupuneri, de unde
conditii? Inlantuirea libertatii, a idealului presupus prin
conditia existentei Pitestiului, Gherlei, Aiudului… “Acolo” sa
incerci sa fii stapanul propriului tau timp, iata conditia
minima a unui presupus dram de libertate…”
Jurnal: “De trei ori, doar: botez, nunta, moarte…”
“Banii…banii – ce atentat!” – Iosif Brodtki
“In noile conditii create de partid , ale progresului si
civilizatiei, gestul reflex de a aprinde lumina devine
inutil…”
“Nu, m-ai inteles gresit, de altfel poti sa iti dai seama, e
jurnalul meu. Da, am tinut si eu, sporadic… Simti nevoia.
Din cand in cand. Numai tu si gandurile tale stantate pe
coala de hartie. Uneori imi pare rau ca nu am cerneala
simpatica. Da, bineinteles ca am rezerve. Si atunci cand le
am incerc sa scriu. Rezervele unei rezervatii. Mi se
intampla des sa ma gandesc “Acolo”, la anchete, la
anchetatori. Ei si, ce-i cu asta? Nu am dreptul sa n-o fac .
Ajung la concluzia ca si ei , anchetatorii priveau printre
gratiile interioare. Gratiile atat de necesare lor, virtutea
privirii printre zabrele. E ca o catalogare pentru ca vei fi
aratat tot timpul cu degetul. Chiar daca nu se intampla,
simti ca esti aratat cu degetul. El simtea asta. De ce
Page 130
130
rusine? Poate scarba, poate mandrie. Poate nimic. Putea fi
altfel?”
Scarba, rusine, mandrie. Misterioasa cifra trei. Pot alege
una dintre ele, posibilitatile neintelese. Sau nedorite a fi
intelese. Niciodata nu dorim ceea ce nu ne face placere si
parca permanent se –ntampla…”Imi povestea mama ca
atunci cand a revenit stia bine sa lucreze la strung pentru
ca lucrase “Acolo”. Fusese la sectia “nasturi” de la Gherla.
Nu l-am vazut niciodata indemanantic, sau indemanatatic
cat poate fi un profesor de literatura. A fost obligat sa
devina astfel. Indemanarea in a manui parghiile unui
strung, pentru a face nasturi. Obiecte de care avea nevoie
“infloritoarea” economie cincinala, abia pornita. Mi-l
inchipui fata in fata cu strungul. Nu stiu ce gandea despre
muncitorii manuali, el nefiind in esenta muncitor.
Prapastia asta… a existat din totdeauna. Un intelectual se
naste astfel. Si un muncitor se naste… Nu am nimic cu ei.
Ori poate resentimentul ca s-au facut crime in numele lor.
Exista o zona care nu poate fi trecuta. O zona care nu se
zareste, nici nu are cum, dar care uneori simti ca-si iese
din matca. Recent am auzit niste lucruri pe care le
credeam adanc ingropate… Si mai e ceva, neincrederea
celor multi in cei putini. Conceptia despre un anumit grad
de parsivitate a elitelor inca mai dainuie. Sa alegi intre
parsivitatea intelectuala si prigoana proletara, asta e . Dar
ce spun, e normal “anormalul”, sistemul si-a dat toata
silinta si nu se poate spune ca n-a reusit. Revin. Unde a
Page 131
131
invatat “strungul”? Ea zicea ca la Gherla. Reeducarea prin
munca nu numai prin… A avut parte de ambele. Dar
reeducarea ca reeducare, pentru ca intr-un tarziu tot la
ancheta s-a ajuns. De ce n-a prins? Putea prinde? Sunt
sigur ca acolo la Gherla, in fata strungului era pentru
cateva ore liber. Ti-am mai spus, libertatea izvorata din
sentimentul de stapan al propriului timp. Al Lui. Un timp
inchis, dar un timp care-ti apartine atunci cand realizezi ca
faci ceva iti poate darui un usor sentiment de
intredeschidere. Mereu pozitia relativa. Nici inchis, nici
deschis. Intredeschis. Intredeschis intr-un timp inchis.”
Ce poate simti un gade in momentul in care isi pune in
aplicare priceperea? Un gade simte? El este cel care
niciodata nu se impotriveste. El potriveste. Si nu se
intampla sa greseasca. Dar un tortionar ? El vrea cu tot
dinadinsul ceva, pe care incearca sa-l obtina “Acolo”.
Tortionarul care iubeste pana la sacrificiu adevarul dar
unul neimpartasit de ceilalti. Adevarul care trebuie sa se
inscrie fest in tiparele sistemului. Altfel, cum s-ar numi?
“Da bineinteles, Gherla.. Asta se intampla prin ’54, cand
cu iarna aceea istorica si cu Patrascanu. Cum “Ce e cu
Patrascanu?” In ’54 l-au impuscat pe Patrascanu. El zicea
ca a fost un act gratuit. Realizezi, daca el avea puterea sa
spuna asta? Ma intrebi de argumente. Ce prostie… Ce sa
argumentezi? Acolo? Numai cu bata si bibilia rosie se vede
treaba, n-au prea reusit… Argumente… Argumentele
necesitatii intelese? Inteleasa de catre cine? De ei? Si care
Page 132
132
necesitate? Aceea de a prinde cat mai multe guri care…
Eviscerarea omului din locul sau obisnuit, din conditia lui
si asa precara de individ aflat sub cisma vremurilor si
trantirea lui in “centrul existentei istorice”, a nascut mai
multi monstrii decat “Capriciile” lui Goya.”
Convertire. Incercare de convertire. Si pentru asta s-au
folosit numai semnele operatiilor aritmetice cu precadere
cel de scadere. A scadea din tine pe tine, din el pe el si
apoi a trage linie. Si ce observi? Ca ceea ce te asteptai sa
rezulte intarzie sa o faca. Ni-cio-da-ta…
“La Gherla au fost amandoi. Da, si ea si bunicul. Din nou
pregatiri, iarasi pachete.. Ma-ntreb de nenumarate ori
fiindca veni vorba, cum se face ca ea nu povesteste
niciodata de vremurile acelea cu adevarat grele, cand erau
nevoiti sa-si procure alimente, haine, pe cartela, pe
puncte. Eaniciodatanuamintestecumtraiaueiafara. Ea
vorbeste doar despre “Acolo”.. Au fost la Gherla dar
bunicul a ramas in urma, teama… Ea a pornit mai departe
si a razbit. Exact, a razbit. A patruns pur si simplu, pentru
ca la distante egale erau postate santinele care nu stateau
chiar degeaba. Ajunsa la poarta mare, uriasa , de fier, a
indraznit sa bata. “Acolo” indrazneai. Ea povesteste ca a
aparut o figura osoasa, cu o privire de ghiata si care dintr-
o gura aproape inexistenta i-a spus ca el “e bine”..”Stai
fara griji cocoana!”… Dupa care… nimic. Vezi tu, intregul
parea sa aiba o singura origine si de fapt avea o singura
origine: Ministerul, “Comisariatul Poporului. Cuvinte care
Page 133
133
se opresc in preajma timpanului. Cuvinte- necuvinte, ne-
chemate. Cuvinte rostite de guri ce iti dau impresia ca
spun totdeauna “NU!”. Un NU rostit de sistem cu gura
plina. Nu! – adevarul sistemului . In momentul in care
suntem depusi in bratele naturii comitem. In momentul in
care suntem preluati de sistem ne auto-excludem,
cenzurandu-ne. Autocenzurandu-ne.
Neprimindu-i pachetul, asupra ei, asupra lor cei de afara
a inceput sa persiste idea cautarii zadarnice. Cautarea
unei fiinte trecuta prin Purgatoriu si definitiv pierduta
acolo. Da-mi voie sa-ti mai citesc un pasaj pe care l-am
gasit sub forma unei adnotari la sfarsitul unei carti, dupa
venire… “Moartea poate si trebuie sa fie contemplata. Eu
comit acest fapt. Dar pana in momentul in care voi trece
sub influenta ei. Poate si ea ma contempla, generand insa
alte stari: la mine o teama surda dar persistenta, la ea
placere poate, numarand boabele de nisip din clepsidra,
care sfarsindu-se vor da semnalul…” Si in final: “Unde esti
tu moarte a mortii mele?!”
Nu stiu, n-as putea spune ca iubea la modul absolut
viata, invocand moartea mortii. O iubea asa cum o iubesc
si eu si tu si noi. A iubi – iubire. Eu iubesc, tu iubesti…”
Iubire, cuvant pe care acum simt nevoia sa-l scriu. Simt
nevoia pentru ca “Acolo” n-a existat. Si totusi, intre
“Acolo” luat ca exponent al sistemului si iubirea luata ca
explicatie a eului exista ceva in comun. E ca un fenomen
astronomic nu prea bine deslusit, care din prea multa
Page 134
134
dragoste pentru materie o absoarbe total devenind un
penitenciar cosmic. O stea. O stea totalitara… Imi vine sa
zambesc… Zambesc…
Iubirea devoratoarea a sistemului pentru adevar nu are
alta cale decat transcederea in dorinta obsesiva. Si la
inceput n-a fost decat necesitatea inteleasa, dar una
inteleasa obsesiv, si care s-a vrut instituita cu orice pret.
Si de aici catastrofa: dorinta dovedita mai puternica decat
scopul, a avut drept rezultat prabusirea in intuneric. Intr-
“Acolo”. Si de aici doar un pas pana la crima. Facut.
“Acolo”. Desertul moral, anularea dorintei existentei
particulare… “Munca” de obisnuire cu viata in sistemul
penitenciar. Pitesti. Pitesti-ul fiintei deposedata de dorinta
vietii prin constientizarea propriei devalorizari. Auto-
devalorizari. Prin devalorizarea instinctelor sacre. La
Pitesti s-a incercat inlocuirea cursului destinului prin
negarea acelei permanente priviri venite de “afara” dar
mai cu seama de “sus”. Sistemul care genereaza indivizi.
Imi vine in minte imaginea idilica altfel, a baciului si a
mioarelor sale. Baciul – secretarul general si mioarele…
Indivizii… Viitorul luminos… Si totusi au fost mai indivizi
cei lipsiti de identitate dintre cei ramasi afara. Cei trecuti
pe “Acolo” s-au pastrat . Fiinte ce ratacesc printre indivizi.
Eu individ, tu individ. Ei?
“Tu nu esti mort, dar esti ratacit / Suflete al nostru, care
atata te plangi…”
Page 135
135
Cap. 8
Borchert si papadia sa. Papadia… Credinta in libertatea
data de o papadie. O floare smulsa din gherele Infernului.
Dar o papadie smulsa in ultima clipa de “Acolo” isi mai
pastreaza identitatea?
Borchert, penitenta sa, papadia sa… Ce poate fi mai trist
si in acelasi timp mai inutil decat o inchisoare si o
papadie. Si ca din intamplare, prinsa pe undeva la mijloc,
o fiinta. Imi doresc ca si el sa fi avut o papadie. Trecerea
unui tren care reteaza o privire si arunca in aer puful
papadiei. Dar acum sunt mai mult ca sigur ca si el a avut-
Page 136
136
o. Sau macar idea. De floare. Dar poti privi o planta in
afara libertatii? O planta care intruchipeaza exemenul
constiintei.
“Infernul cu-amara lui intelepciune ma va-nghiti tot viu
si nesupus…” Dar papadia? Ce poate face diavolul in
prezenta ei? Diavolul si papadia, calaul si floarea, “Acolo”
si taigaua… Ce poate crede un anchetator atunci cand
zareste o floare si este pus in situatia de a o darui?
“ Nu, nu-i vorba de ura. Ei nu merita nici macar atat. Dar
gandindu-ma la gradul de continere al lui Iisus , imi dau
seama ca nici de altceva nu poate fi vorba. A cui
compatimire? A anchetatorului Serban Gheorghe?. El
merita sa stea de o parte, sa fie dat uitarii, precum un vis
urat. Un cosmar. Ei bine , Serban asta, oricum la
anchetele din ‘78 el era cel “varstnic”. Da, l-am vazut. N-
am avut “onoarea”… Cum sa fi avut “oroarea” strangerii
unei maini murdare? Murdare de el. Un om care se
strecoara, se amesteca, un om ce te framanta ca pe un
aluat pentru ca mai apoi sa te azvarle la zid si imediat sa
te cheme la el ca pe o potaie, asta a fost Serban. Sau
oricare altul. Mii de Serbani. “
Mi se intampla adesea sa mi-l imaginez pe Beria.
Faimosul Lavrenti Pavlovici Beria. Apoi l-am zarit intr-o
fotografie. A fost intocmai cum mi l-am inchipuit. De fapt
noi in vremurile alea nu prea indepartate, ne inchipuiam.
Ne imaginam care e chipul ce se afla dincolo de glasul lui
Noel Bernard ori Emil Georgescu, cum oare arata Andrei
Page 137
137
Voiculescu ori Neculai Munteanu. Ba mai mult, mi-i tot
imaginam pe cei de la “Queen”, idolii mei din acea vreme,
pe care ii mai ascultam la cate un “Metronom duminical”.
Imaginile erau interzise. Ne erau interzise.
“Dar cu Serban n-a fost asa. Poate ti se pare exagerat ,
dar tot “Minister” se cheama… Oricum, o privire care
poate spune orice dar care nu dezvaluie nimic. Un
anchetator poate spune orice dar mai ales poate face
orice. Inclusiv iti poate arata drumul spre Purgatoriu. Nu
stiu cata putere avea Serban in a face asta, nu ma
indoiesc totusi, dar oricum el n-a mai vrut Purgatoriul…Il
astepta papadia…
Si Serban era bine uns… Stiu de la o ruda. Era din cate
am aflat, un bun psiholog, daca se poate spune. Profesia…
Uneori poti ajunge la desavarsire. Totul e sa ti-o iubesti.
Si Serban si-o iubea. Al dracului si-o mai iubea… Da,
desigur si ruda a fost anchetata. Amenintari, presiuni,
santaj. Rezultatul a fost…n-a fost. Insa el nu trecuse pe
“Acolo”. Banuia. Si el banuia. Ca mine, ca tine… De fapt,
stii ce e un bun anchetator? Unul care gaseste vinovatie
acolo unde cu siguranta n-ar avea cum sa existe. Spre
exemplu la o papadie. Pe care el a ignorat-o mereu. Pe
care el a strivit-o ori de cate ori i s-a ivit prilejul. Pe care
el “in amara lui intelepciune” nici macar n-o doreste.”
Vinovatie. Sa citesti vinovatia peste toate chipurile pe
care le intalnesti in existenta ta, altminteri monotona de
anchetator. Cultul vinovatiei celorlalti in care esti educat.
Page 138
138
Esti o odrasla a sistemului care prolifereaza intr-un ritm
halucinant mii de larve – anchetatori. Si care mai apoi,
ajunsi la maturitate se vor hrani cu fulgi de papadie. Un
Serban, doi Serbani…Un serban, doi serbani… Un zambet
sleit imi fuge prin coltul gurii, imaginand metamorfoza…
“Cat adevar exista in imensitatea unei secunde? Cat?
Poti raspunde? Cat adevar exista in imensitatea secundei
intalnirii privirilor la Targu Ocna pulverizata de trecerea…
Dar in pasii ei si ai bunicului deopotriva, pasi care au
vazut locuri pe care poate n-au dorit nicicand sa le vada?
Si cat adevar poate fi in secunda aceea imensa cat patru
sute patruzeci si patru de anotimpuri? Cat adevar poate fi
ascuns in secunda unui penitenciar? Pare o gluma?
Penitenciarul care ascunde timpul, il pierde intre coapsele
lui scheletice…
Un poet rus spunea: “Fericit cel ce a vizitat aceasta lume
in clipele ei cruciale”. Trairea unor clipe cruciale. Cati au
sansa? Sau nesansa… Dar au fost cruciale? Cruciale
pentru cine? Ne-au demonstrat ca aici e posibil ceea ce
altadata nici nu putea fi imaginat, ba mai mult , ce nici la
altii vechi in “democratie populara” n-a fost posibil. Si
atunci de ce sa fi fericit? Doar pentru experienta
“clipelor”? Numai pentru a ramane in continuare fiinta
printre larve, serbani si indivizi? Spune-mi , unde poate fi
deslusita fericirea? Ori mai stii, fericirea momentului
intalnirii fulgilor de papadie…”
Page 139
139
Ce poate fi mai memorabil decat destramarea papadiei
sub socul respiratiei? Destramarea unei lumi…O lume care
incepe cu A de la Alexandru…
“Daca tot ma apropii de sfarsit e timpul sa-ti dezvalui
raspunsul la intrebarea initiala. Pentru ca e o destainuire.
Fiecare suntem pe rand cand Aliosa, cand Zozima. Fiecare
ne inghesuim sa ascultam ceea ce unii vor sa spuna. Sa
strige. Aproape intotdeauna incercam strigatul. Strigatul
generatiilor. Strigatul neuitarii. E poate tocmai cel ce va
lasa din intamplare un semn pe zid. Pe zidul trecerii
noastre prin aceasta lume. Semnulneintoarceriidarnusial
renuntarii… Dar gata ! Ajunge!
Frica sistemului de rasturnarea prin violenta cu ajutorul
manifestelor, 20 de manifeste scrise cu…creionul… Un
regim rasturnat cu creionul dar salvat cu delatiunea, bata,
si naganul … Cate mii de asemenea stari de fapt care au
format fapta cea mai marsava a secolului “: “Acolo”. “
Diavolul care citeste sentinte. Citirea sentintei care
totdeauna cade. Imi spun ca poate el isi mai dadea o
sansa. La douazeci de ani iti mai poti da o sansa. Dar ne-
sansa? Nesansa momentelor invocate de poet. Un poet
rus…
“Sa uneltesti contra ordinii sociale. Cum poti sa uneltesti
contra ordinii instaurata de armata eliberatoare de
libertate? Cu ce sa uneltesti? Cu mina de carbon dintr-un
banal creion? Un creion folosit ca o parghie necesara
rasturnarii guvernului de “democratie populara”. Sa
Page 140
140
convingi taranii sa nu se mai intovaraseasca de parca ei ,
sarmanii, atata asteptau, sa se pogoare asupra lor o ceata
de adolescenti care sa ii convinga prin litere. Prin litere
netiparite. Prin manifeste scrise de mana. Ori parintii sa
nu-si trimita odraslele in iadul sigur al Canalului imaginat
de paranoia unui analfabet. Ori americanii care nu mai
dau cu bomba...Sau renuntand la tot dar nu la Calinescu,
Blaga ori Papini.. Imi vin in minte momentele cand
invatam sa scriu. Cantam parca: “A – mare de tipar, a –
mic de mana”. Cu “A-mare de tipar si a-mic de mana sa
destabilizezi un regim atat de democratic precum cel din
Republica noasta. Dar a fost a noastra?
“Si cand te gandesti ca toti acesti maior justitie , secretar
erau doar trepadusi. Niste unelte. De nadejde. Desigur, ei
nu faceau altceva decat sa citeasca. Sa dea citire.
Sentintei. Sentintei ce cade. O trimitere “Acolo”. Si de-ar
fi numai o intoarcere inapoi. Dar e numai o intoarcere
inapoi?”
Un tribunal, doua tribunale… Eu, tu, el, noi…Sentinte…
Parafranzandu-l pe Shakespeare nu s-a stins nimic in el/
inchisoarea l-a schimbat, in ceva bogat , ciudat… Furtuna
sentintelor acelui deceniu…
Excese. Sa clasifici mai tarziu totul intr-un moment de
respiro totalitar intr-un singur cuvant: excese. Excesul
sentintei, al inexistentei papadiei, al privirilor de dincolo,
al terorii, al frigului, al Infernului… Excese… Cum le mai
potriveste Domnul! Dar le potriveste? Mereu intrebarea.
Page 141
141
Interogatia care urmeaza. Mereu urmeaza. Mereu doua
puncte dar niciodata punct. Punctul, semn necunoscut
“atunci”, “Acolo”. Si de-ar fi fost numai frig, foame,
teroare, moarte. Dar n-a fost punctul. A lipsit la apelul de
seara al puscariilor.
A pluti. A pluti si a transcede “Acolo”. Pentru el “Acolo “
s-a perpetuat inevitabil. Poate ca eu, poate ca noi ai lui,
am fost niste banale analgezice cu efect temporar care
oricum au venit prea tarziu. Nu stiu daca ne-am facut
datoria inscrisa undeva in codul de intrebuintare. Incerca
sa uite. Simteam ca incerca sa uite, atata cat putea.
Reintoarcerea continua in spatiul bibliotecii, o alta cale.
Dar nesomnul – NU! Nu, eu nu vreau sa uit! Nu pot sa uit.
Sa nu uitati oameni. Sa nu uitati indivizi. Amintiti-va.
Iarasi strig. Sau poate e numai o iluzie a unui strigat. Eu
mimez, tu mimezi..Noi strigam. Noi strigam ?
A incerca strigatul. A genera credinta in strigat. In
nevoia strigatului neuitarii sentintei, tribunalului,
puscariei, Ministerului, Pitestiului, Gherlei… Sa creada pe
cei care nu uita. Sa faci ca adevarul sa fie crezut. “A –
mare de tipar, a-mic de mana, A – mare de tipar, a-mic
de mana…” A ierta dar a nu uita…”
Jurnal: “In noaptea asta am fost miracol: am devenit
tata. Ce ar zice el acum, in noaptea asta de aprilie?”
Page 142
142
Cap. 9
Vor fi fost fii. Fii printre fii. Fiii Domnului, ai aceluiasi
Domn. Un Dumnezeu gol, lipsit de simt patern, atunci ,
“Acolo”.
Vor mai fi venind fii. Fii printre oameni, ai oamenilor. O
intreaga poezie a copilului leganat de nemultumire. Mii de
capete care pot sa spuna. Dar nu o fac. Nu au facut-o.
Cum sa auzi strigatul? Cum sa faci sa se auda strigatul?
Acest cum ce se prelinge de-a lungul vertebrelor
infiorandu-ne. Infiorandu-ne?
“Dupa Gherla n-a mai fost nimic. Adica n-au mai stiut
nimic. Iarasi lumanari, care incearca, iarasi incearca, sa
prefigureze…O cale. Un drum. Din nou pierzanie in spatiul
sfant, ca ultim refugiu. Icoane care nu se dau induplecate.
Page 143
143
Adesea imi spun ca cei multi merg la biserica pentru
indeplinirea unei dorinte. Si cand ea intarzie sa apara,
iubirea face pasul inapoi. Stigmatul ca totusi suntem doar
oameni. Ca suntem doar oameni… Cata ipocrizie in fata
altarului…”
Oameni ai sistemului. Sperante. Ne punem sperante.
Sperante irealizabile pentru noi, dar banale pentru icoane,
pentru sfinti. Unde sunt sfintii? Unde ni sunt sfintii? I-am
pierdut apucand caile “materialismului stiintific”?
“Dupa doua luni, prin vara lui ’55, ei inteleg ca ar fi la
Aiud. Ultima perioada a fost la Aiud. Desigur ca pentru ei
a fost o …experienta. Si aici. Mai exact o experienta
pentru bunicul pentru ca ea e sigura ca bunicul n-a ajuns
niciodata pana la portile… Ce poate genera Infernul decat
teama? Ce poate genera sarma ghimpata? In vara lui
1955 purced la pregatiri, inutilele pregatiri dar si ultimele
pregatiri pentru a merge “Acolo”. In final n-a plecat decat
bunicul. Ma intreb mereu de ce nu ea, care si-a format un
cult din a incerca zabrelele puscariilor . Sa-si fi pierdut
speranta in ciuda faptului ca dialoga tot mai frecvent
inlauntrul lui Dumnezeu? O apropiere de el prin apropierea
de Dumnezeu? Da, a plecat bunicul. Si a venit bunicul.
Dar a venit asa cum a plecat de parca se dusese pana la
coltul strazii, cu pachete cu tot inapoi. De aici concluzia ei
ca nici macar n-a incercat sa se apropie. Dar te puteai
apropia? Ea povestea o data, nu mai stiu bine cand, fiind
impreuna foarte aproape de tel, ca bunicul a rostit
Page 144
144
cuvantul fatal: E politic… Iti dai seama? A urmat un
raspuns “Nu doamna, nuuu… nu se poate, daca e…” Se
pare ca nici macar gardianul nu vroia sa pronunte
cuvantul care fereca si mai tare temnita.”
“Politic”. Conditia detinutului politic. Exista conditia
detinutului politic? Exista precum conditia incurabilului. A
face analogia intre politic si incurabil. Sanatoriul –
cuvantul de ordine atunci. A exista in perimetrul permis de
cateva cuvinte: “Acolo”, “Afara”, “Atunci”. Si toate cu “A-
mare de tipar, a-mic de mana…” Si toate cu “A” de la
Alexandru. Numai ca una este un sanatoriu si altceva
“Acolo”. Toate pana la urma, divagatii pe aceiasi tema.. o
tema fundamentala dar si o teama fundamentala. Ne
lovim permanent de zidurile intruchipate cu obstinatie de
un sanatoriu si un penitenciar. De aici teama ancestarala
de a nu… De aici teama sensului “Interzis”. Teama
ancorata dorintei de a viola sensul “Interzis”. O teama
data prin tema la istorie. Seminarul la istorie si teama de
a nu pierde ce ti-a mai ramas… De a fi trimisi dincolo…
Spre …ziduri…Inlauntrul zidurilor. Zidurile ratacirii printre
hohotele hazardului. De-ar fi numai hazard. De-ar fi…
“ Apoi? Nimic. Ce mai aveau de facut? S-au intors cu
totii cu fata la perete. Si cand faci asta… Asteptare ,
intelegi? Eu astept, tu astepti… I-as spune asteptare
“estragonica”: “Gasim intotdeauna ceva care sa ne dea
impresia ca traim…” O stratagema a asteptarii atunci cand
“nu se intampla nimic, nu vine nimeni, nu pleaca nimeni,
Page 145
145
e cumplit”. Un spectru. Asta a fost, un spectru…Godot…
Un Godot “veni-va/ de “Acolo”. De ce teoretizez? Am
nevoie de tratament? Am nevoie de ziduri? Ahoretia?…
“Ha, ha, ha- parca aud iarasi hahaitul acela straniu venit
de “Acolo” … Ghilimelele precum intrebarile . Fuga lui
Heidegger in fata zidurilor. Fuga din
Macondo…Imaginatule! Melchiade ! Intelectualule ! De ce?
De ce? Pentru ca Beckett e printre noi, intelegi? Ce poti tu
sa intelegi? Ce inteleg eu? Nu, nu rade, in “Saptamana
patimilor” n-a indraznit nimeni sa rada… Numai rade, nu
intelegi, nu mai rade, in “Saptamana patimilor” nus-
astinsnimicinel. Trebuie sa iti pui intrebari pentru ca astfel
iti demonstrezi conditia. De Estragon. Sau de Godot?”
Punandu-si intrebari in al doisprezecelea ceas: “Vineri,
5 mai 1978: A nu aduce unicul ceas al familiei la locul
stiut = scleroza = indiferenta = nepasare pe seama altora
= egoism (Duca-se dracului ceilalti! Eu sa traiesc!)
Intrebari: De ce scleroza de la 48 de ani? Concluzie: M-am
saturat…”
“In anul acela nu stiu ce a fost, poate ca asa a trebuit sa
fie , a cumparat un calendar de birou. Il observi? Un
calendar/jurnal poti spune. Este si nu este un
calendar/jurnal. Oricum scrisul lui, precum vocea…Vrei sa
mai pui …Nu-ti face griji, am sa tin tigarea aproape, aici.
“Puii mei, bobocii mei, copiii mei/Asa este jocul./ Il joci in
doi, in trei,/ Il joci in cati vrei./ Arde-l-ar focul…” “
Page 146
146
Joi, 25 mai 1978: “Surpiza! Clasa a XII – a: flori, omenie”
“Flori, omenie… Iti dai seama? Dupa ce a fost “Acolo” mai
credea in …flori…In papadie… A fost profesor. La liceul
meu. Mi-a fost profesor. Nu mult, pana cand… Oricum ,
“surpriza”. Ce putea fi pentru el surpriza? Ce mai putea
fi?”
Joi, 29 iunie 1978: “Si intr-o seara de fereastra / Am sa
ma spanzur c-o esarfa albastra”(Esenin)
“Poate a fost o premonitie. Nu stiu daca e posibila. Dupa
cate se pare, da… Si suna atat de frumos: “..c-o esarfa
albastra…” “
A te ridica impotriva adormirii. Dar o poti face? O poti face
atunci cand restul doarme sau pare ca doarme? Poate
motaie…poate…A dormita cu gandul “Acolo”. Si poate ca
“intr-o seara de fereastra…” Ce inseamna un gand? Un
gand printre alte ganduri, printre mii, sute de mii. Nu stiu
daca “Acolo” cunoscuse inca versurile, aceasta…parte a lui
Esenin. Esenin razvratitul. Iti mai aduci aminte? “Noaptea
motaie lin…” noaptea care pare ca motaie vesnic in
fereastra uitarii sau a nepasarii. Esenin razvratitul…
Tavalugul istoriei, de cate ori il voi mai invoca oare?
Esenin , neintelesul. De catre cine? De istoria care l-a
devorat si in afara careia te consideri? Ca o caracatita.
Actiunea unei tentacule istorice pe care o amorsezi din
timp in timp cu puncte de suspensie. Ori poate a fost o
Page 147
147
provocare? Sau o credinta? Dar ei au crezut? Eu cred, tu
crezi , el crede? Si pana cand? Noi credem? Cat pot fi de
insensibile aceste semen de intrebare si cat de ipocrite…
Duminica, 3 septembrie 1978: “Cheltuieli grele:
magnetofon, boiler, televizor”.
“Cheltuieli grele, intr-adevar pentru un simplu profesor
provenit de “Acolo”. Educat “Acolo”. Citeam recent ca si
profesorii erau trecuti in nomenclatorul oficial.
Universitarii. Da, ai inteles bine. Totul a fost importat de
“dincolo”, pentru ca odata cu “lumina” era imposibil sa nu
vina si…De-ar fi fost numai ei… Am avut ce invata. El n-a
fost dar nu regreta. A fost invitat sa tina unele prelegeri
dar atat. I s-a oferit un post de preparator dar n-a vrut
pentru ca era in Ardeal. Era regatean. Da, magnetofonul
la care-l auzi.. Il auzi acum de “Acolo”. El intotdeauna a
vorbit mai mult sau mai putin de “Acolo” A fi inregistrat pe
o banda magnetica. Ce cruzime… Poti sterge printr-o
simpla apasare de buton, dar ce-ai sa faci cu memoria?
Poti sterge o taina? A sterge, echivalentul lui a renunta. La
Esenin. A renunta la toate tainele pe care “Macondo-ul”
meu secret mi le-ar putea restitui. Si eu iubesc
restituirile… Printr-o simpla apasare pe butonul memoriei…
“In ’56,cu toate peregrinarile ei la Ministerul care de
fiecare data ii confirma existenta, familia avea mari
indoieli ca inca e in viata. Nesansa noastra a celor ce
destainuim, este ca repetam vrand-nevrand indoielile pe
care altii, putini adevarat, le-au formulat cu mult inainte.
Page 148
148
Dilema lor cea mare era daca mai trebuiesc doua zile in
plus ori in minus la sentinta, Nu prea cadeau de acord
asupra datei Libertatii..”
“Formatiunea 0622 Aiud
Catre Tribunalul Miltar Bucuresti
Va rugam a verifica dosarul nr.715/951, privitor pe
detinutul PRODAN D. ALEXANDRU si a ne comunica data
reala a expirarii pedepsei de 6 ani cor. Data prin sentinta
646/951 sau daca noi putem rectifica aceasta data in
sensul ca pedeapsa expira la 23 iunie 1956 si nu 20 iunie
1956 cum Dvs. Mentionati in mandate.
Comandantul Formatiunii, indescifrabil “
Iar raspunsul nu putea sa scada nimic. Timpul era in
posesia sistemului.
“Tribunalul Militar Bucuresti
Catre formatiunea 0622 Aiud
La nr 7327 din 10.05.1955, va facem cunoscut:
Pedeapsa de 6 ani inchisoare corectionala aplicata
detinutului contrarevolutionar PRODAN D. ALEXANDRU
prin sentinta[...], incepe sa curga dela data de 26 iunie
1950 si expira la 23 iunie 1956, iar nu la 20 iunie 1956,
cum in mod eronat s-a trecut in mandatul de arestare nr.
1277/951.
In consecinta dispuneti sa se faca cuvenita rectificare in
mentionatul mandat de arestare.
Presedintele Tribunalului Militar Bucuresti,
Maior de Justitie, Csako Eduard”
Page 149
149
Fructe care dau in parg si care apoi isi urmeaza cursul.
Fructe care indraznesc sa urmeze cursul normal. Fructe si
totusi…
“Ministerul de Interne
Formatiunea 0622 Aiud
Nr. 10342 /23 iunie 1956
Catre
Securitatea Raionului Aiud
Insotit de biletul de eliberare intrun singur exemplar, va
trimitem pentru eliberare pe detinutul C.R. Prodan D.
Alexandru, nascut la 14 februarie 1930 in orasul Craiova,
fiul lui Dumitru si Maria, care a fost condamnat la 6 ani
cor. pentru uneltire.
Susnumitul a fost eliberat astazi data de mai sus prin
expirarea pedepsei.
Comandantul formatiunii, indesc. “
In ziua aceea ea si bunicul dormeau. Era duminica dupa-
amiaza. De veghe, pe undeva prin curte, doar cainele,
batranul caine de dinainte si bunica lui, pe care eu abia
mi-o amintesc. O vad pe patul de suferinta cum trage sa
moara. O femeie simpla, desi crescuta la oras. O femeie
care atunci, in momentul acela se ingrijea de pasarile ,
cate or mai fi fost din ograda. In momentul acela, da
vreau sa accentuez, in momentul acela, in dupa-amiaza
zilei de duminica 25 iunie 1956, el a aparut timid la
poarta. O duminica ce a intrat in altarul credintei. Al
credintei lor. A credintei ca semnul inchinarii nu-i de
Page 150
150
prisos si ca numai o inchinaciune ca o inclestare cu falcile
care spun mereu “Nu!” poate sa rodeasca. Ea povestea ca
poarta fiind inchisa, el a incercat-o. Pentru moment ,
zadarnic. Portile tale, ale sufletului tau, inchise. Cel care l-
a recunoscut din primul moment a fost cainele, cel de
“dinainte”… Venita aproape, batrana l-a intrebat pe strain
ce vrea. Cuvintele care au urmat, au pentru mine
insemnatatea privirii aceleia pulverizata de tren.
“Mamitico, nu ma mai recunosti?!” Mai puteai recunoaste
atunci o fiinta venita de “Acolo? Apoi priviri. Privirile lor
asupra lui, strainul. Strainul? Imaginea lui in ochii ei il
faceau de nerecunoscut. Se intorsese dintre mortii vii,
ratacind acum cu privirea pe chipurile lor, ale parintilor
,ale fratilor, ale oamenilor adevarati … Era de
nerecunoscut. Priviri. Despre cuvinte nici ca putea fi vorba
pentru ca se dezobisnuise. Le uitase pe rand in celularul
din Gherla, Aiud, Pitesti… Si ce-si puteau spune tocmai
acum cand aveau atatea sa-si spuna dar cuvintele erau de
prisos?
Sa vrei sa articulezi dar sa n-o poti face. Poate ca
niciodata nu fusesera atat de departe. Si totusi…
Dezumanizarea de o parte si de alta a zidului. Cei de
“afara” care permanent incearca sa nu fie prinsi in lat si cu
toata impotrivirea el te prinde mai abitir.
“Penitenciarul Aiud
Declaratie
Page 151
151
Subsemnatul Prodan D. Alexandru, domiciliat in comuna
Craiova, raionul Craiova, str. Sf. Spiridon ,nr. 27
La punerea mea in libertate din Penit. Aiud am luat
cunostinta de faptul ca nu am voie sa divulge nimanui
nimic din cele vazute si auzite de mine in legatura cu
locurile de detentie pe unde am trecut si nici despre
persoanele incarcerate.
De asemenea nu voi comunica nimic scris si nici verbal
rudelor sau altor persoane despre detinutii ramasi in
penitenciar.
In cazul in care nu voi respecta cele aratate mai sus, am
luat cunostinta ca sunt pasibil de a suporta rigorile legilor
Republicii Populare Romane
Semnatura, Alex. Prodan Data: 23 – VI –
1956 “
A supravietui. Am supravietuit? Am facut-o in
stransoarea totalitara, iar el a facut-o cu mai multa
seninatate decat noi ceilalti. El supravietuise o data. Mai
supravietuise. Apoi au venit evenimentele din Ungaria pe
care le-a prins afara. A fost o puternica recrudescenta a
sistemului tocmai atunci cand toti credeau ca se pornise
dezghetul. Studentii au fost primii, dar el a scapat. Ma
intreb cum de-a fost posibil, cand am aflat ca multi au
fost returnati. Dupa aceea au urmat “zile mai bune”.
Poate. Zile mai bune. In care nu stiu cat a crezut.
Page 152
152
Cap.10
“Haideti ma, ca Prodi se duse!…”, astfel a debutat viata
mea cam pe la 16 ani, in acea seara de octombrie cand a
plecat definitv dintre noi.. Vorbele lui “Nea Costica”,
vecinul, ruda si cine stie, poate delatorul lui, ma urmaresc
si astazi la treizeci de ani de la evenimente. Ne
Page 153
153
stransesem noi, copiii la unchiul meu si imi aduc aminte
ca traiam din plin si nefast clipele acelea urate.
Tata se stinsese la spital in a doua zi de agonie avand-o
pe mama la capatai. Insecticidul pustiitor, “taifunul”, isi
facuse pana la urma efectul ajutat si de suferintele
indurate in urma cu ani in recluziune. Dar in raportul
doctorului nu apare si insecticidul. I-a fost frica? A fost o
unealta?
Nota – raport Strict
secret
Din discutiile purtate cu Dr. Mischie de la Laboratorul
de medicina, despre cauzele decesului prof. Prodan
Alexandru, acesta a precizat ca decesul s-a produs ca
urmare a unor afectiuni pulmonare mai vechi.
Nu sunt suspiciuni ca acesta si-ar fi produs moartea cu
“taifun”.
19.12.1978 Semnat, indescifrabil
Sa crezi in zile mai bune, sa crezi. .. Sa nu iti gasesti o
limita, ori poate intr-un final sa o afli. Limita care pentru
el si-a facut intr-o buna zi aparitia si pe care poate a
simtit-o tot timpul pe aproape. Si n-a facut nimic pentru a
o indeparta.
“Acum rememorandu-mi intamplarile din zilele acelea
pare ca totul s-a petrecut fulgerator. Ar putea fi altfel?
Cum s-a intamplat? Anchetele au reinceput intr-o zi de
Page 154
154
sfarsit de septembrie ori inceput de octombrie, la mai bine
de douazeci de ani distanta de “Acolo”. Anchete si
anchetatori. Anchetatorul. De ce sunt nevoit sa-mi
amintesc mereu acest cuvant? Acest anti-cuvant. De ce
suntem cu totii priviti ca niste inculpati intr-o tara de
infractori? Ei da, anchetatorul si-a facut datoria. A regizat,
si apoi a inchis mapa, plecand linistit sa se odihneasca…”
Raport
Cu propuneri de inchidere a dos.de urmarire informativa
“FILOZOFUL”
La data de 4.02.1978 s-a deschis dosar de urmarire
informativa numitului Prodan Alexandru, nascut la
14.02.1930 in Craiova, profesor la Liceul CFR, condamnat
6 ani inchisoare pentru participare intr-o organizatie
subversiva, domiciliat in Craiova strada Vasile Conta
nr.35.
In timpul desfasurarii actiunii informative au fost
obtinute date din care rezulta ca Prodan Alexandru
audiaza in mod frecvent , uneori si in grup, emisiuniunile
posturilor de radio capitaliste apoi le comenteaza in mod
dusmanos la adresa regimului nostru socialist. In alte
imprejurari a elogiat activitatea legionara si a raspandit
idea dezlantuirii unui nou razboi mondial.
Trecand la verificarea datelor initiale ele au fost
confirmate prin declaratiile martorilor Plesoianu Ion,
Banica Vasile, Iancu Mateita si Giumanca Steliana.
Page 155
155
La data de 9 octombrie 1978 Prodan Alexandru a fost
internat in spital cu afectiuni pulmonare si dupa 2 zile a
decedat. Fiind supus autopsiei, laboratorul de medicina
legala a precizat ca decesul s-a produs ca urmare a unor
afectiuni pulmonare mai vechi.
Intrucat numitul Prodan Alexandru a decedat, propun
inchiderea DUI iar materialele existente sa fie exploatate
in cadrul BID.
Lt.col Serban Gheorghe
De accord,
semat. indescifrabil
A-ti face datoria inlauntrul sistemului. Ca reazem al
sistemului, ca aparator de nadejde al Revolutiei. Bratul
inarmat…Cum pare totul doar o nuanta de limbaj…
“Ce sa se intample dupa? Parca mi s-a furat ceva…
Bratul neinarmat al neputintei… Intamplator exista si
furturi cu bune intentii, adica dintr-acelea ce se pot
explica… Dar al meu nu s-a regasit printre ele. Pur si
simplu au furat din avutul personal. Un furt pe care poate
el il anticipase cu ceva vreme in urma. Un regizor nevazut
s-a apucat, a vrut sa-l puna in scena dar fara spectatori.
Doar nu-i puteau trimite pe toti “Acolo”. Ei ca o expresie a
slabiciunii noastre…Ei – regizorii nostri, cam buimaci de
sarcina ce le cazuse pe umeri, dar plini de zel si de ce nu,
inspirati. Imi vei spune ca aceia care strangeau la propriu
degetele in crapatura usii sau care loveau cu un creion
peste testicule nu puteau fi regizori. Si am sa te intreb, de
Page 156
156
ce crezi asta? “Altceva-ul” asta de care simt ca ai nevoie
de parca ai vrea sa te disculpi nu –si are locul. Nu-si
gaseste locul. Nu-si mai gaseste locul. Regia – biata
profesie pusa in slujba unei idei ce nu-si mai gaseste
punctul de destinatie. Dar regizor – profesie care nu se
dobandeste ci se dovedeste? Iar actorii sunt fiintele
cautate de “stafia” ce inca mai bantuie prin Europa. Cat
despre scenografie, ce poate fi mai pitoresc decat
imaginea unui furt temporal? Mi s-a furat ceva, simt ca mi
s-a furat ceva. Si cu cat ascult mai mult banda asta,
magnetofonul asta, “cheltuieli grele” nu-i asa, cu atat
povara mi se pare mai grea. Iti citesc indoiala si incerc sa
te descifrez. Parca nu mai cunoaste si doar ne-am nascut
in acelasi loc si in acelasi timp si din aceiasi mama…
Intarziem sa ne cunoastem.
Simt ca am buzunarele goale. Sunt simple buzunare dar
depinde in ce cotlon al sufletului le porti. Si atunci care
poate fi sensul regizorilor? Regizori ai sufletului asta au
fost. Bieti regizori de suflete care iti spun “ia-o pe aici,
negresit vei ajunge “Acolo”… Purgatoriul aflat la doi pasi
de mana mea. “La doi pasi de mana mea/ O masina
stralucea”. Masina moft burgez, ce dracu sa caute in
scena? Scopul? Eu regizez? Tu regizezi? Tu musca-ti
limba, dar usor, poate mai ai nevoie. Sa nu accepti regia,
nici macar stratagema pentru ca e o erezie. Nu sunt sigur
ca-i pot spune astfel. E ca si cum ai intoarce spatele
istoriei regizate de “eroi negri ai politicii rosii”… Atunci nu
Page 157
157
stiam ce inseamna, era o expresie pe care el o folosea
des, mai ales dupa ce venea din “R.F.G.” “Refugiul”… Era
ca o infuzie de sange proaspat dupa o supravietuire intr-
un mediu ostil in “Saptamana patimilor”… De-ar fi fost
numai o saptamana. Ma mai intreb ceva, ori te-am
intrebat ceva? De ce tocmai el? Pentru a-ti face iluzia ca
vei zgaria pe zidul acela ipocrit care se departeaza mereu,
era fireasca o conditie de care el era constient. Si deodata
ai o revelatie, intelegi? Iti asumi riscuri. Riscul de a fi chior
in tara orbilor, de a nu te simti orb pana la capat dar si
acela de a nu deveni orb in tara orbilor. Ce pot sa-ti mai
spun? Am ajuns la ultimul ceas al destainuirii…Calea…”
De a nu deveni orb atunci cand ei te supun orbirii. De a-
ti conserva simturile in acea zi de octombrie in care poate
ca el a vazut pentru prima oara totul asa cum ar fi trebuit
sa fie dar n-a fost. Un Macondo care isi ia zborul, care se
revarsa ,e poate un alt Macondo. Se va fi intrebat de n-a
visat. Si chiar avand martor absolut pe invatatorul
nimicului, nu-i vom putea raspunde. Nu-i vom putea
raspunde…De ce acest viitor? De ce viitorul cand eu ma
perpelesc in scrumul trecutului? Cand eu doar am incercat
sa-mi imaginez… Sa cred… Indraznesc sa cred…Un timp…
Un spatiu… Cuvinte, mereu cuvintele, “a patra stare a
materiei”. Un cantec… Un cantec de lebada…
Lebedele…Imaculatele mele lebede… Au fost, vor fi, sunt
ale noastre?”
Invocatie. Orice afirm, automat imi apar intrebarile.
Page 158
158
“Nu, nu a rezistat. Nu l-au batut. Cea mai teribila
amenintare era cu retrimiterea “Acolo”. Nimeni dintre cei
care au fost nu-si mai poate dori reintoarcerea, nici chiar
sub forma unei vizite la un ipotetic memorial.
Ce a mai ramas din toate astea? Doar cuvinte. Doar
incercari. Fuga. Evadarea prin incercari de cuvinte.
Cuvintele alfabetului care inevitabil incep cu “A-mare de
tipar, a-mic de mana”. Cu “A” de la Alexandru. Multi
povestesc dar putini sunt cei care vorbesc . Mai pot sa
vorbeasca. Tacerea precum un zgomot infernal care isi
mai face simtite reverberatiile unei lumi interioare demult
apuse. Lumi interioare… De-ar fi fost numai atat…
Apoi, ce sa se mai intample? Multi au rezistat, multi n-au
rezistat. Eu nu? Tu nu? El… A spune “Da” tocmai atunci
cand ai cea mai mare nevoie sa spui “Nu”. Atunci cand te
astepti cel mai putin. Si el… Numai atunci cand nu te
astepti apare inevitabilul. Incomodul. Durerea. Malraux
spunea ca “orice durere care nu ajuta pe nimeni e
absurda”, de parca durerea ar fi vreodata oportuna.
Si pentru ca imi dai dreptate sau nu, eu, tu, el , noi ne
vom ridica prin lumi interioare ce vor striga intr-un glas ca
intr-o simfonie a absurdului, ca o implorare a destinului
“eli,eli, lama sabactani…”
Page 159
159
In loc de sfarsit
Sunt anonimi care poate din inconstienta, poate manati
de un curaj nebun, ori doar iubitori ai normalului intr-un
spatiu stapanit periodic de anormal, merita un respect
deplin si prin urmare un omagiu direct si neconditionat
oferit de urmasi precum o ofranda tarzie, ce lasa loc doar
unei clipe de amintire. Au fost acesti oameni, neindoielnic,
eroi.
Atunci cand insotit de fiica mea Alexandra am deschis
dosarele uriase (3500 de pagini) ale ‘Grupului filosofilor”,
am observat uimit ca nimeni, niciodata dintre aceia care
Page 160
160
au supravietuit evenimentelor de atunci ori urmasii lor, n-
au avut curiozitatea sa le cunoasca istoria. Acolo este
daca vreti, ca la o biblioteca: cineva te inregistreaza pe o
cartoteca lunga de hartie, cu ora si data la care ai studiat
dosarele. Mare ne-a fost mirarea sa constatam ca dupa
ani de fiintare a CNSAS eram primii care ne manifestam
curiozitatea pe deplin motivata. Recunosc, si eu am apelat
tarziu la memoria scrisa...Dar poate ca nu s-a facut asa
de tarziu... Este si motivul pentru care mi-am permis , fie
si cu riscul de a plictisi, sa includ cu amanunte de dosar
numele lor in paginile acesei carti. Cum spuneam, un
omagiu tarziu dar cu prisosinta cuvenit...
Stiind ca tata a fost la Pitesti si la Gherla, unde s-au
petrecut grozaviile reeducarii , am fost urmarit ani la rand
de un gand rau ce imi dadea tarcoale: si daca el, fie si in
conditiile acelea de nepovestit a fost o lichea? Ce urme a
“sapat” in drumul lui prin colbul puscariilor comuniste in
memoria fostilor colegi de detentie? Nu doresc nimanui sa
traiasca experienta nefasta similara celei din filmul lui
Gavras “Music box” in care la maturitate, eroina afla ca
tatal ei cel blajin fusese o bestie SS dintr-un lagar de
concentrare. Gandurile acestea urate mi-au fost
spulberate de cateva cautari pe care le-am facut in
vremea din urma. Nu sunt un admirator al universului
virtual, dar multumesc lui Dumnezeu ca exista Internetul
si in interiorul sau apocaliptic “motoare”, altele decat cele
cu combustie interna. Am gasit astfel cuvinte frumoase
Page 161
161
despre tata in cartea lui Neculai Popa – “Coborarea in
iad”, Ed.”Masina de scris”, 1999 dar si in volumul
magistral al lui Cicerone Ionitoiu “Victimele terorii
comuniste. Arestati, torturati, intemnitati, ucisi” Dictionar,
p.464, Ed. “Masina de scris”, 2000. As vrea aici sa fac o
remarca. Din paragraful dedicat tatalui meu, rezulta ca
grupul lui a fost turnat de catre un anume Aurel Tache. Nu
stiu cine este, dar din dosar rezulta ca acela care i-a dat
pe mana Securitatii a fost un membru initial al grupului,
pe numele sau Grigore Botoi. Este lesne de dedus acest
fapt, pentru ca la anchete, el nu apare dand declaratii
oficiale, ci numai in declaratiile invinuitilor unii despre
ceilalti. Botoi nu face parte nici din lotul ce va fi
condamnat in aprilie 1951. Prin urmare cred ca el este cel
ce semneaza delatiunile cu pseudonimul “Botescu”, stiut
fiind ca Securitatea isi“boteza” acolitii cu nume cat de cat
apropiate celor reale.
Revenind la anul sfarsitului – 1978, am putut afla fara
drept de tagada ca sub numele conspirativ “Stanciu” se
ascundea un apreciat si de ce nu, simpatic profesor
inginer ce-i castigase increderea tatalui meu, pe numele
sau real Romeo Spataru. Pe una dintre delatiunile ordinare
de la dosar, anchetatorul sef Gheorghe Serban noteaza
clar ca respectivul fusese recrutat de Securitate in anul
1977. Intamplator, individul a locuit in cartierul meu ani
de zile, ceea ce facea sa ma intalnesc din cand in cand cu
el insotit totdeauna de sotia sa tarzie, fosta noastra
Page 162
162
profesoara de filosofie. Avea tupeul nemarginit de a ma
intreba de sanatate, de copii si intotdeauna de... mama.
Apoi de cativa ani, a disparut din peisaj. Probabil ca iesiti
la pensie, si el si consoarta s-au retras in orasul lui natal
de la marul marii. M-am intrebat de multe ori ce reactie as
avea daca dintr-o intamplare l-as reintalni... Nu pot din
pacate, sa-mi ofer un raspuns mai mult ori mai putin
civilizat...
N-am aflat inca si nu stiu daca voi afla vreodata cine
sunt “Sorinel” ori “Pompiliu”. Cu siguranta au mai fost si
alti turnatori, dar mizeriile lor au fost excluse din dosar ,
banuiesc pe motiv de apartenenta la partidul comunist.
Altii, dupa cum s-a putut vedea in paginile cartii, au turnat
cu nume, prenume si adresa din buletin, fie ca au fost
“prieteni”, rude ori colegi. Marturisesc ca am stat in
cumpana daca sa le trec numele ori sa arunc o initiala,
doua, acolo. Dar de ce nu? – mi-am spus, daca i-am aflat
pe condamnati, sa-i cunoastem si pe ucenicii vrajitori...
Mi-am permis sa dau si numele medicului care a efectuat
autopsia si care fie din teama fie ca era doar o rotita intr-
un angrenaj cosmaresc a mintit cu nerusinare despre
cauza mortii tatalui meu. Din cand in cand, nobila
profesiune de medic, e maculata de cate un samavolnic cu
pretentii desarte...
Pentru a oferi o autenticitate cat mai mare intamplarilor ,
am pastrat grafia in original, ba chiar si greselile
gramaticale. E uimitor totusi cata lipsa de stiinta de carte
Page 163
163
exista. “Bratul inarmat” nu prea stia sa scrie. Exprimari
prolixe, lipsa oricaror notiuni minime de ortografie si
punctuatie erau deopotriva cu pumnul si bata la ordinea
zilei printre ofiterii de Securitate si acolitii lor atunci in anii
’50 dar si mai tarziu, spre finalul anilor ’70. E trist sa vezi
ca aceia care au denuntat fara sa le tremure constiinta pe
un om care se desfata cu Papini ori Unamuno in original,
profesori ori ingineri, erau lipsiti total de simtul unei limbi
incarcate de semnificatii...
Ce a mai fost dupa?
Bunicul s-a stins de mult, pe la inceputul anului 1962 asa
ca nu l-am cunoscut. El ramane totusi, in rarele momente
in care isi face aparitia in discutiile dintre noi, “tatamare”.
Ea, Bunica, Maria, cea de la care am aflat majoritatea
evenimentelor pe care am incercat sa le descriu aici, i-a
supravietuit fiului ei saptesprezece ani. Ce durere mai
mare decat sa-ti duci fiul pe ultimul drum poate sa fie pe
lume?
“Matusa de la Bucuresti”, Florenta, pentru noi pe vecie
“Mama Renta”, a fost cea de-a doua sursa necesara
redactarii acestei lucrari. Avea ca si bunica, un har al
povestirii greu de imitat. S-a savarsit din viata greu,
dureros, dupa chinuri lungi pricinuite de complicatiile unei
boli endemice astazi, diabetul, intr-o zi frumoasa din vara
anului 1998. Macar atunci a avut parte de putin soare in
viata ei trista.
Page 164
164
Colonelul Serban…Cat despre el, duca-se dracu’, dar
Infernul l-a devorat nu inainte de a-i lua casa veche, cine
stie cum dobandita, situata intr-un cartier select al
Craiovei din perioada interbelica. De inima rea doar,
colonelul Serban s-a dus pe pustii prin anii ’90...
Mama, Georgeta, traieste inca, e in putere si cred ca
exista putine zile in care in discutiile dintre noi sa nu-l
amintim pe tata. A fost si ea o sursa importanta pentru
relatarile mele, cu precadere pentru perioada “Saptamanii
patimilor”.
In penultima luna a anului 2007 , am facut cerere la
C.N.S.A.S. pentru a putea avea acces la dosarul de la
Securitate al tatalui meu. A durat ceva timp, dar la
inceputul lui iunie urmator, am putut deslusi pentru prima
data istoria nestiuta a “Grupului filosofilor”din anii’50 dar
si dosarul de urmarire informativa “Filosoful” din deceniul
al optulea. In fine, in noiembrie 2008, am intrat in posesia
copiilor acelor dosare pe care le-am studiat indelung
incercand sa inteleg...
Dupa o lupta scurta cu otrava , inima tatalui meu
Alexandru Prodan a cedat. Se intampla pe 10 octombrie
1978. Din pacate, dupa treizeci de ani, amintirea lui mai
dainuie doar pentru mine, mama, sora si sotia mea care
ca si mine, l-a avut profesor de literatura. Pentru fiicele
mele, el este doar “tatal tau, Mircea…”.
Page 165
165
Aprilie- iunie 1990;
Aprilie, Noiembrie - Decembrie 2008
