^3^ ii „ u C J http://www.dntcj.ro/adevarul ] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 13 IUNIE 2001 16 PAGINI 3.000 LEI a şi oameni gîmdesc ILIE CĂLIAN -A, imic nu este posibil şi nimic nu este imposibil. Desigur, veţi considera că este o aberaţie această frază. Aşa o fi, dar trebuie să credem în relativitatea lumii Şi a percepţiei noastre despre lume. Filosofez şi eu ca să mă aflu în treabă?! De fapt, nu ştiam cum să încep un comentariu în legătură cu cel mai spectaculos comunicat politic din secolele XX şi XXI. Se numeşte "Ape! către toţi românii din ţară şi din lume" şi este semnat de către Regele Mihai I, Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Ion lliescu, preşedintele României. Trebuie să ne punem nişte întrebări. S-au făcut sau nu s-au făcut compromisuri politice? Categoric, s-au făcut. Ion lliescu a demonstrat că este capabil să facă orice compromis pentru a realiza obiectivul pe care şi l-a propus ca preşedinte al ţării. Ion lliescu a acceptat ca Mihai să semneze drept rege al României - deşi România este republică. Ion lliescu a acceptat ca după Mihai să semneze Teoctist. Ion lliescu a acceptat ca el, în calitate de preşedinte al republicii, să semneze ultimul. Ce aite compromisuri ar mai fi putut face Ion lliescu?! Dar noi, noi cetăţenii României, ce fel de compromisuri putem face?! Domnul preşedinte Ion lliescu ne-a propus, cu cîteva zile în urmă, vechea sa idee de comuniune naţională. Ne-a făcut o dovadă: cu fostul rege şi biserica ortodoxă. Cum spuneam şi atunci, nu se poate realiza o îmbrăţişare frumos iubitoare şi sărutare naţională decît atunci cînd naţiunea o vrea. Cu siguranţă se va face - cînd se va face - fără nici un referendum, fără nici un partid, fără nici un rege, fără nici un preşedinte, fără nici un ierarh bisericesc. Ţara gîndeşte singură! Este absolut minunat, este absolut formidabil că trei personaje reprezentînd cele mai importante funcţii din România, generoase şi iubitoare de naţie şi valorile sale, ne propun o mare întrunire naţională a tuturor forţelor pentru a lucra întru folosul tuturor românilor. E binel Dar, mă întreb, oare n-or fi avut ceva interese fiecare dintre ei? Apelul dovedeşte slăbiciunea fiecăruia dintre ei. Mihai nu are nici o valoare internaţională. Teoctist este într-o poziţie dificilă între Moscova, Constantinopol şi Atena, lliescu încearcă să scape de calificativul de criptocomunist şi să intre în Internaţionala Socialistă. în acelaşi timp, fiecare dintre ei au cîte un atu: Mihai a revenit în România fără pretenţii regale şi acceptînd ideea de a sluji ţara sa; Teoctist a avut marea întîlnire cu Papa Ioan Paul al ll-lea şi are o bună presă în Occident; Ion lliescu a folosit conjunctura pentru a se arăta complet pro-occidental. Acest apel ne bucură pe toţi românii. Rămîne totuşi o mică întristare. Ştim că în orice act politic se fac compromisuri, lată, Ion lliescu a fost obligat să uite de greco- catolicii din Transilvania, să uite de catolicii din Moldova şi din Bucureşti, să uite de alţi români de alte rituri religioase, care pot să fie foarte buni români chiar dacă nu sînt ortodocşi. A uitat şi de buni români de altă etnie şi altă religie, care se simt ataşaţi acestei ţări, acestei naţiuni, de ia care’îşi obţin paşaportul de român. Ne bucurăm de acest apel care ar putea să ne reamintească de mintea românului cea de pe urmă şi să ne facă să gîndim ca şi cum am fi toţi la o masă de sărbătoare -toti împreună. ’ Să cred că am putea să mîncăm cu toţii - oriunde ne-am afla - tradiţionalele sarmale româneşti, care să ne adune pe toţi în acelaşi mare suflet care credem că există? DirkiRutze^directoruljjgeneraljtallDelegaţieiiEconomieiiGermane:* r.% ... Ieri a fost prezent la Clubul Oamenilor de Afaceri din Cluj- Napoca, Dirk Rutze, director general al Delegaţiei Economiei Germane (DEG) în România. în expunerea cu tema „Promovarea relaţiilor economice româno- germane: oportunităţi, facilităţi şi instrumente de promovare a produselor româneşti pe piaţa germană”, acesta a declarat că ;,o mare parte din produsele care poartă înscrisul „Made in Romania” au încă o imagine proastă pe piaţa internaţională”. în opinia lui Rutze „ameliorarea” acestei situaţii poate fi soluţionată prin intensificarea, diversificarea şi cristalizarea parteneriatelor economice între firmele româneşti şi cele germane. „închegarea unor relaţii economice de anvergură ar însemna,' pentru producătorii din România, o carte de vizită dată Comunităţii Europene - a declarat directorul german. De asemenea, nu este firesc ca, în urma unor relaţii sănătoase existente între o firmă germană şi una românească, în care aceasta din urmă lucrează anumite componente pentru un produs german de ansamblu, italienii sau belgienii, de pildă, să nu ştie că aceste piese sînt lucrate în România. Nu este normal ca anumite produse germane, lucrate pe sistemul lohn în România, piaţa internaţională să nu ştie de unde provin”. _________ Beniamin PASCU continuare în pagina a 13-a DESCMIE MUGIM ÎN STRADATOPLIŢA Cu ocazia lucrărilor de construcţie a unei pensiuni private, pe strada Topliţa s-a descoperit temelia zidului primei incinte a oraşului medieval Cluj, mai precis a laturii de răsărit a acestuia. Potrivit declaraţiei cercetătorului clujean dr. Petre IAMBOR, şeful Secţiei de Istorie medie a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, -descoperirea a fost identificată după tehnica de construcţie folosită şi după traseul pe care îl urmează zidul, dar şi după puţinul material arheologic descoperit - cîteva fragmente ceramice de secol XIV. Cercetările arheologice vor continua în paralel cu lucrările de construcţie. M. TRIPON Deşi se anunţa cîştigător în alegerile de la Cîmpia Turzii, Partidul Socialistal Muncii nuare candidat încursă | h * w i r l I:-atife)fe jliaLfrĂ:7.L j Duminică vor avea loc alegeri pentru Primăria municipiului Cîmpia Turzii. In cursa pentru funcţia d e , primar s-au înscris şase candidaţi. Deşi anunţa intenţia de a cîştiga alegerile locale, organizaţia din Cîmpia Turzii a Partidului Socialist al Muncii nu are nici măcar un candidat în cursă. Motivul: „Am fost traşi pe sfoară", afirmă preşedintele PSM Cluj, Grigore Verebei. Preşedintele organizaţiei judeţene a partidului susţine că dosarul candidatului pe care partidul urma să-l susţină în alegeri a fost blocat de către PDSR. „Maşinaţiunea a fost pusă la cale de către PDSR. Candidatul pe care l-am propus a fost trimis în Italia şi Grecia şi nu a putut să-şi dea acordul pînă sîmbătă, 9 mai 2001, pentm a-1 putea înscrie în cursa electorală", susţine Verebei. • în altă ordine de idei, mîine va avea loc şedinţa Biroului Consiliului Judeţean al PSM, în cadml căreia se va decide pe cine va susţine PSM ja- alegerile de duminică. „în primul tur, cred că-1 vom susţine totuşi pe candidatul propus de PRM, dar în turul doi vom susţine candidatul PD pentru Primăria municipiului Cîmpia Turzii", a declarat Grigore Verbei. Potrivit preşe- dintelui PSM Cluj, „candi- datul Partidului Democrat are cele mai mari şanse să fie primar la Cîmpia Turzii". M.L do B B Acum, la intrarea în cel de-al treilea mileniu, noi, toţi românii, fie că sîntem pe pămîntul moşilor şi strămoşilor noştri, fie că sîntem cetăţeni loiali ai altor state, avem datoria să ne gîndim la destinul naţiunii române, la viitorul ei, într-o lume aflată în profundă schimbare. Societatea românească trece prin mari transformări şi se confruntă cu numeroase greutăţi de ordin economic, social şi politic. Dificultăţilor inerente oricărei schimbări - şi mai ales ale uneia de amploarea şi profunzimea celei începute prin Revoluţia din decembrie 1989 - li se adaugă efectele deceniilor de guvernare totalitară, care au separat România de Europa Occidentală. Avem mai mult ca oricînd nevoie de solidaritate, de muncă inteligentă şi îndîrjită, de un proiect de viitor care să răspundă aspiraţiilor noastre fireşti de pace, prosperitate şi dezvoltare. Cu toate greutăţile trecutului şi ale prezentului, graţie unor oameni care şi-au păstrat şi apărat idealurile, românii nu şi-au pierdut credinţa în Dumnezeu, identitatea naţională şi culturală, ataşamentul' faţă de valori precum democraţia, libertatea, toleranţa, respectul demnităţii umane. Românii pot fi mîndri de valorile lor naţionale, de tradiţiile şi de obiceiurile lor, de umanismul lor. dc apartenenţa la creştinătatea ortodoxă. Aceasta este zestrea pe care o aduc ci în proiectul Europei Unite, o zestre bogată şi originală. Viaţa generaţiilor noastre, a semnatarilor acestui Apel, nu a fost una uşoară. Am văzut multă durere şi multă suferinţă, am văzut visuri prăbuşite, dar şi speranţe împlinite. Am văzut cum din trupul României Mari, înfăptuită prin jertfa de sînge a părinţilor şi bunicilor noştri, au fost rupte teritorii. Am suferit alături de cei care au suferit din cauza totalitarismelor. Nu vrem ca românii, oriunde s-ar afla ■ei, sâ mai sufere precum au facut-o cei Regele Mihai I, Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ion lliescu, preşedintele _____________ României continuare în pagina a 6-a de inteligentei Intrînd înaintea oamenilor obişnuiţi în Europa, specialiştii din Parlamentul României elaborează nişte texte legislative care îi pot încurca şi pe cei mai. versaţi cititori. Să ne închipuim, pentm o clipă măcar, că sîntem obligaţi, prin natura funcţiei, să descîlcim înţelesurile unor acte normative şi s-o facem cît mai bine, deoarece, în caz contrar, sîntem pasibili să suportăm rigorile legii. La un moment dat, ne soseşte prin poştă Monitorul Oficial nr. 303 din 8 iunie 2001, în care apare Decretul 396 (din 4 iunie 2001), cu următorul conţinut: “Articol unic. - Se promulgă Legea pentru respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6 / 2000 privind modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 217/ 1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/ 1994 privind impozitul pe profit şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I”. Toată această poveste este trimisă preşedintelui lliescu, care, om fiind, nu va înţelege nimic. Şi astfel moşită, legea apare spre bucuria ochilor şi sufletului contabililor şi tuturor românilor, care trebuie să înţeleagă ceva din ea, altfel nu vor putea intra în acea Europă în care impozitul pe venitul global este ceva sfint. Sigur, literaţii se vor distra de minune citind prevederile de mai sus, dar apoi se vor întrista, gîndindu-se că vor trebui să se st^rfoîăscâTRsâ^priceapă ceva , c LUj. HApn sa nevoie âmă de ajutor PAGINI AURII Tel: 064-413.111, 064-444.866 www.paginiaurii.ro COLOEN PAGES
Transcript
^ 3 ^
i i„ u C J
http://www.dntcj. ro/adevarul ] ^ANUL XIII NR. 3 2 2 0
ISSN 1 2 2 0 -3 2 0 3
MIERCURI,13 IUNIE 2001
16 PAGINI 3.000 LEI
a ş i o a m e n i g îm desc
ILIE CĂLIAN
- A ,
imic nu este posibil şi nimic nu este imposibil. Desigur, veţi considera că este o aberaţie această frază. Aşa o
fi, dar trebuie să credem în relativitatea lumii Şi a percepţiei noastre despre lume. Filosofez şi eu ca să mă aflu în treabă?! De fapt, nu ştiam cum să încep un comentariu în legătură cu cel mai spectaculos comunicat politic din secolele XX şi XXI. Se numeşte "Ape! către toţi românii din ţară şi din lume" şi este semnat de către Regele Mihai I, Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Ion lliescu, preşedintele României.
Trebuie să ne punem nişte întrebări. S-au făcut sau nu s-au făcut compromisuri politice? Categoric, s-au făcut. Ion lliescu a demonstrat că este capabil să facă orice compromis pentru a realiza obiectivul pe care şi l-a propus ca preşedinte al ţării. Ion lliescu a acceptat ca Mihai să semneze drept rege al României - deşi România este republică. Ion lliescu a acceptat ca după Mihai să semneze Teoctist. Ion lliescu a acceptat ca el, în calitate de preşedinte al republicii, să semneze ultimul.
Ce aite compromisuri ar mai fi putut face Ion lliescu?!
Dar noi, noi cetăţenii României, ce fel de compromisuri putem face?!
Domnul preşedinte Ion lliescu ne-a propus, cu cîteva zile în urmă, vechea sa idee de comuniune naţională. Ne-a făcut o dovadă: cu fostul rege şi biserica ortodoxă. Cum spuneam şi atunci, nu se poate realiza o îmbrăţişare frumos iubitoare şi sărutare naţională decît atunci cînd naţiunea o vrea. Cu siguranţă se va face - cînd se va face - fără nici un referendum, fără nici un partid, fără nici un rege, fără nici un preşedinte, fără nici un ierarh bisericesc. Ţara gîndeşte singură!
Este absolut minunat, este absolut formidabil că trei personaje reprezentînd cele mai importante funcţii din România, generoase şi iubitoare de naţie şi valorile sale, ne propun o mare întrunire naţională a tuturor forţelor pentru a lucra întru folosul tuturor românilor.
E binel Dar, mă întreb, oare n-or fi avut ceva interese fiecare dintre ei?
Apelul dovedeşte slăbiciunea fiecăruia dintre ei. Mihai nu are nici o valoare internaţională. Teoctist este într-o poziţie dificilă între Moscova, Constantinopol şi Atena, lliescu încearcă să scape de calificativul de criptocomunist şi să intre în Internaţionala Socialistă. în acelaşi timp, fiecare dintre ei au cîte un atu: Mihai a revenit în România fără pretenţii regale şi acceptînd ideea de a sluji ţara sa; Teoctist a avut marea întîlnire cu Papa Ioan Paul al ll-lea şi are o bună presă în Occident; Ion lliescu a folosit conjunctura pentru a se arăta complet pro-occidental.
Acest apel ne bucură pe toţi românii. Rămîne totuşi o mică întristare. Ştim că în orice act politic se fac compromisuri, lată, Ion lliescu a fost obligat să uite de greco- catolicii din Transilvania, să uite de catolicii din Moldova şi din Bucureşti, să uite de alţi români de alte rituri religioase, care pot să fie foarte buni români chiar dacă nu sînt ortodocşi. A uitat şi de buni români de altă etnie şi altă religie, care se simt ataşaţi acestei ţări, acestei naţiuni, de ia care’îşi obţin paşaportul de român.
Ne bucurăm de acest apel care ar putea să ne reamintească de mintea românului cea de pe urmă şi să ne facă să gîndim ca şi cum am fi toţi la o masă de sărbătoare - toti împreună. ’
Să cred că am putea să mîncăm cu toţii - oriunde ne-am afla - tradiţionalele sarmale româneşti, care să ne adune pe toţi în acelaşi mare suflet care credem că există?
Ieri a fost prezent la Clubul Oamenilor de Afaceri din Cluj- Napoca, Dirk Rutze, director general al Delegaţiei Economiei Germane (DEG) în România. în expunerea cu tema „Promovarea relaţiilor economice româno- germane: oportunităţi, facilităţi şi instrumente de promovare a produselor româneşti pe piaţa germană”, acesta a declarat că ;,o mare parte din produsele care poartă înscrisul „Made in Romania” au încă o imagine proastă pe piaţa internaţională”. în opinia lui Rutze „ameliorarea” acestei situaţii poate fi soluţionată prin intensificarea, diversificarea şi cristalizarea parteneriatelor economice între firmele româneşti şi cele germane.
„închegarea unor relaţii economice de anvergură ar însemna,' pentru producătorii din România, o carte de vizită dată Comunităţii Europene - a declarat directorul german. De asemenea, nu este firesc ca, în urma unor relaţii sănătoase existente între o firmă germană şi una românească, în care aceasta din urmă lucrează anumite componente pentru un produs german de ansamblu, italienii sau belgienii, de pildă, să nu ştie că aceste piese sînt lucrate în România. Nu este normal ca anumite produse germane, lucrate pe sistemul lohn în România, piaţa internaţională să nu ştie de unde provin”.
_________ Beniamin PASCUcontinuare în pagina a 13-a
DESCMIE MUGIM ÎN STRADA TOPLIŢA
Cu ocazia lucrărilor de construcţie a unei pensiuni private, pe strada Topliţa s-a descoperit temelia zidului primei incinte a oraşului medieval Cluj, mai precis a laturii de răsărit a acestuia. Potrivit declaraţieicercetătorului clujean dr. Petre IAM BO R, şeful Secţiei de Istorie medie a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, -descoperirea a fost identificată după tehnica de construcţie folosită şi după traseul pe care îl urmează zidul, dar şi după puţinul material arheologic descoperit - cîteva fragmente ceramice de secol XIV.
Cercetările arheologice vor continua în paralel cu lucrările de construcţie.
M. TRIPON
Deşi se anunţa cîştigător în alegerile de la Cîmpia Turzii,
Partidul Socialist al Muncii nu are candidat în cursă
| h * w i r l
I: -atife)fe jliaLfrĂ: 7.L j Duminică vor avea loc
alegeri pentru Primăria municipiului Cîmpia Turzii. In cursa pentru funcţia de, primar s-au înscris şase candidaţi. Deşi anunţa intenţia de a cîştiga alegerile locale, organizaţia din Cîmpia Turzii a Partidului Socialist al Muncii nu are nici măcar un candidat în cursă. Motivul: „Am fost traşi pe sfoară", afirmă preşedintele PSM Cluj, Grigore Verebei. Preşedintele organizaţiei judeţene a partidului susţine că dosarul candidatului pe care partidul urma să-l susţină în alegeri a fost blocat de către PDSR. „Maşinaţiunea a fost pusă la cale de către PDSR. Candidatul pe care
l-am propus a fost trimis în Italia şi Grecia şi nu a putut să-şi dea acordul pînă sîmbătă, 9 mai 2001, pentm a-1 putea înscrie în cursa electorală", susţine Verebei.
• în altă ordine de idei, mîine va avea loc şedinţa Biroului Consiliului Judeţean al PSM, în cadml căreia se va decide pe cine va susţine PSM ja- alegerile de duminică. „în primul tur, cred că-1 vom susţine totuşi pe candidatul propus de PRM, dar în turul doi vom susţine candidatul PD pentru Primăria municipiului Cîmpia Turzii", a declarat Grigore Verbei. Potrivit preşedintelui PSM Cluj, „candidatul Partidului Democrat are cele mai mari şanse să fie primar la Cîmpia Turzii".
M.L
d oB B
Acum, la intrarea în cel de-al treilea mileniu, noi, toţi românii, fie că sîntem pe pămîntul moşilor şi strămoşilor noştri, fie că sîntem cetăţeni loiali ai altor state, avem datoria să ne gîndim la destinul naţiunii române, la viitorul ei, într-o lume aflată în profundă schimbare. Societatea românească trece prin mari transformări şi se confruntă cu numeroase greutăţi de ordin economic, social şi politic. Dificultăţilor inerente oricărei schimbări - şi mai ales ale uneia de amploarea şi profunzimea celei începute prin Revoluţia din decembrie 1989 - li se adaugă efectele deceniilor de guvernare totalitară, care au separat România de Europa Occidentală. Avem mai mult ca oricînd nevoie de solidaritate, de muncă inteligentă şi îndîrjită, de un proiect de viitor care să răspundă aspiraţiilor noastre fireşti de pace, prosperitate şi dezvoltare.
Cu toate greutăţile trecutului şi ale prezentului, graţie unor oameni care şi-au păstrat şi apărat idealurile, românii nu şi-au pierdut credinţa în Dumnezeu, identitatea naţională şi culturală, ataşamentul' faţă de valori precum
democraţia, libertatea, toleranţa, respectul demnităţii umane. Românii pot fi mîndri de valorile lor naţionale, de tradiţiile şi de obiceiurile lor, de umanismul lor. dc apartenenţa la creştinătatea ortodoxă. Aceasta este zestrea pe care o aduc ci în proiectul Europei Unite, o zestre bogată şi originală.
Viaţa generaţiilor noastre, a semnatarilor acestui Apel, nu a fost una uşoară. Am văzut multă durere şi multă suferinţă, am văzut visuri prăbuşite, dar şi speranţe împlinite. Am văzut cum din trupul României Mari, înfăptuită prin jertfa de sînge a părinţilor şi bunicilor noştri, au fost rupte teritorii. Am suferit alături de cei care au suferit din cauza totalitarismelor.
Nu vrem ca românii, oriunde s-ar afla ■ei, sâ mai sufere precum au facut-o cei
Regele Mihai I, Prea Fericitul Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
Ion lliescu, preşedintele _____________ României
continuare în pagina a 6-a
d e in te lig e n te iIntrînd înaintea oamenilor
obişnuiţi în Europa, specialiştii din Parlamentul României elaborează nişte texte legislative care îi pot încurca şi pe cei mai. versaţi cititori. Să ne închipuim, pentm o clipă măcar, că sîntem obligaţi, prin natura funcţiei, să descîlcim înţelesurile unor acte normative şi s-o facem cît mai bine, deoarece, în caz contrar, sîntem pasibili să suportăm rigorile legii. La un moment dat, ne soseşte prin poştă Monitorul Oficial nr. 303 din 8 iunie 2001, în care apare Decretul 396 (din 4 iunie 2001), cu următorul conţinut:
“Articol unic. - Se promulgă Legea pentru respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/ 2000 privind
modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 217/ 1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/ 1994 privind impozitul pe profit şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Toată această poveste este trimisă preşedintelui lliescu, care, om fiind, nu va înţelege nimic. Şi astfel moşită, legea apare spre bucuria ochilor şi sufletului contabililor şi tuturor românilor, care trebuie să înţeleagă ceva din ea, altfel nu vor putea intra în acea Europă în care impozitul pe venitul global este ceva sfint. Sigur, literaţii se vor distra de minune citind prevederile de mai sus, dar apoi se vor întrista, gîndindu-se că vor trebui să se st^rfoîăscâTRsâ^priceapă ceva
•GARA Cluj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR: 43-20-01;Turda - 3l-l7-62: Dej - 2I-20-22ALLVNTA ANTISLTCID: 19-16-47DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROIECŢIA DREPTURILOR COPILULUI 983
H z m8 - 14 IUNIE
Republica - Hannibal, SUA - prcnierâ (13; 15,30; 18; 20.30); vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Victoria: PO RTRET GHEORGHE D/N/CĂ. 8-14 iunie: Război in bucate. România, premieră (13; 19); 8-9 iunie; Concurs, România (15; 17); 10-11 iunie: Do ce trag clopotele Mitică?, Romănia (15; 17); 16 iunie: Casa de vis. România (15; 17); 13 iunio: Patu l conjugal, România (15; 17); 14 iunie: Crucea dc piatră - Ultimul bordel. România (15; 17) * Arta- Eurimages - Arta războiului, SUA. premieră (12. 14,30, 17; 19.30); vineri, sîmbâtă, duminică- spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Favorit - Austin Powors - Spionul care mi-a tras-o, SUA (13; 15; 17; 19) * M ărăşti: Invizib il şi periculos, SUA (13; 15; 17; 19).
TURDA - Fox - Hinghlander- Runda finală, SUA (13; 15; 17); vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22; Mihai Viteazul, România (19).
D E J - Arta - Miss Agent secret, SUA (13; 15; 17; 19), vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22
GHERLA - Pacea - Shaolin Cowboy, SUA ( vineri, sîmbătă, duminică; 15; 17; luni, marţi, miercuri; 17); Cască ochii sau o-ncurci, SUA (19) - spectacole cu tarif redus de la ora 21 - joi- închis.
E X IM T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION
v S o f e r S :
T A R O MORARUL CURSELOR IN TE R N E ,
PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 luni
Cluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj -> Otopeni 16,35
marţiCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj Otopeni 15,15
miercuri Cluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00Cluj Otopeni 16,35
joiCluj Băneasa 07,00 şi 21,00Cluj -> Otopeni 15,15
vineriCluj Băneasa 08,30 şi 20,10Cluj Otopeni 21,35
sîmbătâ Cluj -> Băneasa 12,30
duminică Băneasa - ) Cluj 19,30
ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 O CT, 2001Cluj -> Frankfurt
Farmacia "INTERPHARM” , str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22, Farmacia "Remediumfarm", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar 8-22.
Garda de noapte:Farmacia nr. 3 Hygeia Aescutap, P-
ja M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.
TELE 7 abc IZAstăzi, dc la ora 22,15:
VITRINAcu Tavi Gruian
ADEVĂRULde Cluj
U u c o t i d i a n
c a r e s a t i s f a c e
g u s t u r i l e
d u m n e a v o a s t r ă !
f i T L f i S S I B
Clujt b d n m a r
C U R S E I N T E R N A Ţ I O N A L E
Cluj > GERMANIA zilnic
Cluj > ITA LIA luni, miercuri, joi, vineri,
sîmbătâ Cluj > FRANŢA
marţi, sîmbătă M ari re d u c e r i de p re ţu r i p e n tru F ra n ţa
Cluj > AUSTRIA duminică
Cluj > SUEDIA 4 curse/lună
Cluj > SEAM A marţi, vineri
INFORM AŢII Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.
Adresa:Cluj, Piaţa Mihai Viteazul
nr. 11, bloc D, ap. 1.
B I B L I O T E C I■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN
COCA'*: Sala dc îccfurâ (str. M. Koeâfniccanu nr. 7. lei. 430.434): luni - vineri: 9,00 * 20,00, sîmbâtă; 9,00 ♦ 14.00: Mediatecâ (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.7S4): luni. micrcuri.joi:14.00 - 19,45, marţi, vineri: 9.00 - 14,45; Centru! dc Informare Comunitară (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, td. 195.620): luni - vineri:11.00 - 18.00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I.tef. 438.409): luni-vineri:8.00 - 15.00; Filialele: Mănâştur (str. I/Ia/ului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27. Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1. tel. 438.409): luni, micrcuri.joi: 14,00 . 19.45, marţi, \ incri: 9,00 - 14,45; Filiala BiMiosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.06G int. 177): luni - \ incri: 9,00- 10,00, Sotâ: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru cJuhi si a celor pentru copii din Piaţa Ştefan ccl M arc nr. ] este suspendată provizoriu. în vtTÎerca mutării in sediul nou. Rugăm restantierii secţiilor respective sâ restitu ie publicaţiile împrumutate la filialele de Cartier.
* Biblioteca Americană ’J.F.K." (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi; 10 • 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtă din lună: 9-14. Oferim consultantă pentru studii în USA.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada M C. Brălianu 22); Orar luni: 14-19, marţi- vineri: 10-19, sîmbâtă: 10-13.
* Biblioteca Centrului Cultural German MJcrmann Obcrth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
Dispensarul a Policlinic cu Plată |
oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.
«oiuSuî Pasiuni (s/r); 10,45 TVR Cluj; 11,50 TVR laşi; 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania,-.14,30 Oameni ca noi; 15,00 Clubul de spiritism (r); 15,30 Orice e posibil (s); 16,00 Panoram a (m agazin în limba germană); 17,45 Avanpremieră Ştiri; 17,50 Fotbal: Rapid- FCM Bacău;20.00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Baywatch Hawaii (s); 21,45 Recurs la morală; 22,45 Amprente;23.00 Jurnalul de noapte; 23,15 Pînă la capăt (f.a. SUA 1998); 0,45 Bucuriile muzicii.
7 ,0 0 D om nişoara w l " Andrea (s/r); 7,50 Poftă bună cu Petrişor; 8,05 Răţoiul cel urît (d.a.); 8,35 Toţi, împreună; 9,40 Film artistic; 11,00 Călătorind prin ţară; 11,30 Ştiri; 11,30 Tată, am încurcat-o! (s/r); 12,00 în mijlocul furtunii (s/r); 12,50 Domnişoara Andrea (s/r); 13,40 Cronici votive; 14,10 Desene animate; 15,30 Ştiri; 15,35 Trupa DP2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor; 17,10 Autograf muzical;17.30 Mit şi istorie; 18,00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,25 Balin (d.a,);18.30 Telejurnal TVR 2; 18,50 Lady, Lady (d.a.); 19,15 Toţi, împreună; 20,05 în mijlocul furtunii (s); 21,00 Pe muchie de cuţit; 22,00 Răscruci;22.30 Ştiri; 22,35 Cinematograful de artă; 23,50 Patrimoniu; 0,35 Din goana trenului; 1,00 Ştiri bancare şi bursiere.
' , 7 ,0 0 O b servato r;“ " ■ « V 8,00 'Neaţa; 11,00 Zile din viaţa noastră (s/r); 12,00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00 Fantoma din Monte Carlo (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Maria Emilia (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Spioni ca noi (co.SUA 1985); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 O bservator; 23,25 Sport;23.30 N oaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0 ,30 Intrigi în Paradis (s .); 1 ,30 O bservato r; 2 ,3 0 Scandalul (s); 3 ,3 0 C apcanele destinului (s); 4,30 Noaptea tîrziu (div./r.); 5,30 Maria Emilia (r.).
i . 1 7,00 Bună dimineaţa;C B * « a 8;oo Ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 Marile procese şi crime (s); 11,00 Black Harbour (s/r); 12,00 O familie de tot rîsu' (s); 12,30 An Enemy of the People (dramă SUA, 1977); 14,00 Salvatorii timpului (s); 15,00 Spitalul de urgenţă (s/r); 16,00 Tînăr şi
j 7 ,0 0 D esene ‘ an im ate; 8 ,0 0 Prim a
Mix; 13,30 Cinemagia (r); 14,00 R om ânia@ large (r); 14,30 Stil;15.30 Raven (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Will şi Grace (s);17.30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Vînătoarea comorilor (s); 2 0 ,0 0 Vreau să fiu vedetă (co.SUA 1982); 22,00 Uncovered; 23,00 Focus Plus; 23 ,30 Will şi* Grace (s/r); 0,00 Malcolm şi Eddie (s/r); 0,30 Camera de rîs (r); 1,00 Focus Plus (r).
" 7 /f/cat7 ,00 M uzică; 8 ,0 0
/ c a t o o Sandwich şi Fetz; 10,00 La ordinea zilei (r); 11,00 Muzică;12.00 Manager XXI (r); 13,00 Lumea misterelor (r); 14,00 24 din 24 (r);14.30 Muzică; 15,00 Documentar;15.30 Muzică; 16,00 D'aie lui Cătălin;18.00 Germania astăzi (do); 18,30 As show; 19,29 Telecaricatura zilei;19.30 La ordinea zilei; 20,30 Muzică;'21.00 Telejurnal; 21,45 Germania în d ire c t (do): 22,15 Muzică; 22,30 R eporter Te le 7; 23 ,00D 'a le lui Cătălin; 1,30 Muzică.
7 ,55 C ăsuţapoveştilor (r); 8,15 înger
sălbatic (s/r); 9,15 îngeraşul (s/r);10.00 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 De 3 x femeie (r); 11,30 Betty cea urîtă (s/ r); 12,30 Terra nostra (s/r); 13,30 Dreptul la viaţă (s/r); 14,20 Seducţie (s/r); 15,30 La casa de vis (mag./r);1 6 .00 înger sălbatic (s); 16,45 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,00 Terra nostra (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Dreptul la viaţă (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,30 Seducţie (s); 23,30 De 3 x femeie (r); 0,20 Ştirile de Acasă (r); 1,15 Muzica de Acasă.
18,00-19,00 Pactul cu c ^ ^ ' t r a r i z i ţ i a - rea liza to r N ic o le ta Ţăranu; 1 9 ,3 0 -2 0 ,0 0 Documentare.____________________
Redacţia nu îşi asumă responsabili/alea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
P O L IC L IN IC A F Ă R Ă P L A T Ă " F A M IL IA S F ÎN T Ă "• 11 - 15 iunie •
Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 11,15 (10-12), 13 (11,30-12,30), dr. V. Bodo -13 (15-17), dr. R. ColârH -13 (10-12), dr. M. Eşanu -12 (12-13), dr. D. Oltean -14 (9-11), dr. A.F. Oros - 14 (14-18), dr. D. Plafon -11 (9-11). 14 (16-18). dr. L. Raşa -11 (15-17), dr. M. Suciu -14 (10-12), dr. V. Tăiam -15 (10-12), dr. C. Tonea - 12,14 (9-11), dr. A. Varga -11.15 (9-11), dr. C. Vlaicu -11 (11-13); Homeopatle, Dr. L Barbâalbâ -13,15 (10-12); Cardiologie. Dr. I. ivanciuc-13 (14-15). dr. I. Paţiu -13 (11,30-13), dr. T. Popescu -13 (9-11), dr. N. Prişcă -1 3 (16-18), dr. Gh. Uza -11 (ÎO-12); Interne. Dr. Gh. Rădulescu -12 (9-11), dr. Cs. Szakacs -13 (14-16); Ginecologie. Dr. Ai Refaqi Moh'd -11 (15-17), dr. D. Gherman -14 (15-17), df. C. Fodor-12 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ -14 (17-17,45). dr. C. Cosma -12 (10-12), dr. P. Pitea - 21 (9-11), dr. M. Simu -13 (11-13), 15 (9-11); Pediatrie. Dr. M. Fritea -13 (11-13), dr. R. Mitea -12 (14-15), dr. L. Toma -15 (10-12); Psihiatrie. Dr L. Glodan -11 (15-17). dr. C. Ştefan -13 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu -13 (9-11); Psihologie. Dr. L Boilâ - 12(14-16); Dermatologie. Dr. O. Roşea - 11 (16-17), dr. M. Teleagă -12 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu -12 (12-13); O.R.L. Dr. E. Plăian -12 (9-10), 14 (9-11); Ecografie. Dr. D. Ursu -14 (12-13), dr. I.l. Usinevîciir -15 (10-12); Pneumo-ftizioiogie. Dr. M. Man -12 (14-16); Balneologie. Dr, C. Becea -12 (9- 10); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ-14 (16-18); Ortopedie, Urologie. Dr.Z. Popa -11 (12-13); Hematologie. Dr. A. Bojan -12 (16-17); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -11,12,13,14,15 (9-11).
în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri. între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şl reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, intre orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se facla sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.
neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV / Vrem ea; 17,45 Teo (talkshow); 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Los A nge les W ithout a M ap (co. romantică Anglia-Franţa-Finlanda 1998); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 R O K ENO (joc);~22,05 Avenging Force (f.a. SUA '86); 23,45 Ştirile Pro TV/Profit; 0,00 X şi Zero; 0,15 Black Harbour (s); 1,15 Captivi în cartier (s); 1,45 Tinereţe nebună (dramă SUA ’81).
M CĂI ÎET MEDICAL DE IS i TOMATOLOGIE
Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de
Linoiumini, iii: s.iviT,vre Mi.vr.uJ citistă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 136864._______
s. h M iercuri, 13 iunie< J t 5 ) 06:00 - 07:00 P rim a o ră (Program informativ BBC -6:00-6:30; Meteo _ _ -6 :40 ; Informaţii utilitare-6:50); 07:00 -10 :00 P r im u l s a lu t - Ş te fan r îo io C o ro ia n (07:00 Ş t ir i ; 07:20 R evista p re s e i loca le , 07:40 R ev is ta p re s e i c e n tra le , 07:50, 08 ,50 H o ro sco p : 08:00 Ş tiri, 08:20 CD S p o r t cu Mihai Petruşcâ, 08:40 Ş t i r i p e s c u rt, 09:00 Ş tir i, 09:20 Ce m a i c re de lum ea): 10:00-14:00 M e s a j F M - Tiberiu Crişan (1 0 :0 0 ,13,00 Ş t i r i * M eteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "C apra cu t re i ie z i ’ - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc.feresant); 14:00 - 16:00 C a le id o s c o p CD - cu Tudor Runcanu (14:00 Ş tir i + M eteo . 15:00 Ş tir i, 15:20 C e m a i c re d e lu m e a (r.)): 16:00-19:00 C o n sp ira ţia - cu Tudor kuncanu (16:00, 17:00 Ş tir i, Telefoane surpriză în direct - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD S p o rt - Mihai Petruşcâ 18:00 - 18:30 P ro g ra m in fo rm a tiv B B C ): 21:00 Ş tiri, M u z ica m a g ic a - Ştefan Coroian; 22:00-23:00 M ira c o lu l su n e te lo r (r) - muzică electronică cu Cristian Mureşan.
— , Miercuri, 13 iuniet l T ) ) ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00; BBC -06.00
, 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPER M A TIN A L: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-1? OO-PA TR ULA DF SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri(10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00-T8.0n-CALEIDOSCOP fm - 13.20 -M usca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la m iezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde M agice
Miercuri, 13 iunie P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6,00-6,30;8,00-8,20,
U n ip lu s de d im in e a ţa , 06,35, 8,20 C a le n d a ru l z ile i. M e teo . 06,45, 9,45 H o ro s c o p . 9 ,00 Ş t i r i lo c a le . 9,20 P ro g ra m u l c in e m a . 9,55 in fo rm a ţ i i cu ltu ra le . 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş tir i naţiona le ş i loca le .10,00-14,00 P u n c t... ş i d e la Zece: 14,30-18,00 U n ip lu s a lte rna tiv . 18,30-21.00 T re i c e a s u r i b u n e . 19,00 Ş tir i lo ca le . 22,00; Ş t ir i n a ţio n a le 21 -30- 6,00; U n ip lu s n o c tu rn .
Miercuri, 13 iunieR A D I O C L U J J 6,00 B ună d im inea ţa . O emisiune de actualităţi,
darşi antren matinal prezentată de Doina Borgovan..--8.00 E m is iu n e a in lim b a m aghiară: 10,00 De zece o r i R om ânia. Prezintă de la Cluj Mihai Miclăuş; 11,05 Emisiunea redacţiei sociale: C ea su l a l unsp rezece lea . Prezintă Lucia Ţibre; 12,00 R a d io ju rn a l trans ilvan : 12,30 M ic ro fo n u l a s c u ltă to ru lu i: 13,00 R a d io ju rn a l B u c u re ş t i; 13,15 Parale le m u z ic a le cu Dan Bradu. 13,55 B u le tin de ş tir i. 14,00 Program muzical pe s ta ţia de un de u ltra s c u rte - 95 ,6 M H z. 16,00 E m is iu n e a în l im b a m a gh ia ră . 18,00 R a d io fa x - prezintă Adela Groza. 18,30 S ta r m ix. M uz ica a n ilo r '90 - Prezintă Dan Izvoreanu. 19,00 R a d io ju rn a l B u cu re ş ti. 19,30 R oton d a lite ra ră cu Dora Pavel; 20,00 Ş tiri. 20,05 M ile n iu lu i, cu Constantin Mustată; 21,00 Ş t i r i ; 21,05 B re lo c - Anca Mureşan; 21,50 B u le tin d e ş t ir i.21,58 în ch id e re a p ro g ra m u lu i.
Miercuri, 13 iunieR A D IO RENAŞTEREA
91,2 MHz FM
UNIPLUS R ad io11,00-12,00, 14,00-14,30; 18 ,00-18 ,30:21 ,00-21,30 ,23 ,00 . 6 ,30 -10 ,00
6,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00 -10,05 Ştiri Maria Aluas; 10,10 - 10,40 Sfinţii Părinţi, con tem poran ii noştri. Realizator:
13,05 - 13,10 Prezentarea emisiunii; 13,10 - 14,00 Concertul amiezii. Realizator Ana Abrudan; 14,00 - 15,00 Informaţii şi muzică; 15,00 -16.00 Program religios. Realizator: Cătălin Pălimaru; 16,00 - 17,00 Actualităţi şi muzică; 17,00 - 18,00 Cele mai frum oase pagini ale Ortodoxiei. Realizator: pr. Dan Nicolau; 18,00 - 18,35 Sfinţii Părinţi, contem poranii noştri (r); 18,35 - 19,00 Cântări religioase; 19,00 -20.00 B izantion. Realizator: Elena Chircev; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: pr. prof. dr loan Vasile Leb; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator: Elena Magher; 21,00 - 22,30 La începu t a fost C uvântu l... Realizator: Radu Preda; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).
RADIO FIR 96,2 FM DEJ LIN,A“ ART6Unooe- 10 .00 .realizator Sorin Suciu, horoscop, sport, power play, reteta zilei, ştiri, muzica: F IR U ’N ZECE PAISPE, 10.00 - 14.00, realizator Marcel Pop, muzica, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM / ZI 14 00 - 18.00, realizator Florin Grosu, muzica, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; FIRUL ROŞU, 17.00 - 18.00, dedicaţii muzicale în direct; JURNALUL BBC - 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; ŞTIRILE RADIO FIR 9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30, cu Maria Antohi; ŞTIRI SPORTIVE, 16.45, cu Robert Kosa; UNDE-S DOI PUTEREA CRESTE, 18.30 - 19.00, emisiune pentru minorităţi, realizator Robert Kosa; PE SOMES ÎN SUS Sl-N JO S, 19.00 - 19.30, dedicaţii de muzica populara, realizator Nelu Dordoi; LATINO ESPECIAL, 20.00 -21.00, cu Carmen Ciubancan; CLUB DANCE, 21.00 - 24.00, muzica dance, house, realizator Sorin Suciu.
Aici ar putea fi reclam a du ut nea voastră
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
ROM PRES şi MEDIAFAX.
> , /N ’ ,
"COURRIER INTERNATIONAL”Fondul Monetar Internaţional şi Banca
Mondială afirmă că de acum înainte vor să lupte împotriva sărăciei. în realitate ele aplică în continuare aceeaşi terapie de şoc ţărilor în curs de dezvoltare. Cele două instituţii financiare ;ţu, aruncat mii de oameni în mizerie, promovînd pretutindeni aceleaşi reforme economice riguroase - îndeosebi privatizarea, austeritatea bugetară şi flexibilitatea utilizării forţei de muncă -, fară a ţine cont de culturi, de resurse sau de contexte economice locale. încovoiate sub povara datoriei externe, majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare au acceptat fară tragere de inimă aceste reforme, numite “programe de ajustare structurală”*' în schimbul acordării de împrumuturi de către FMI sau Banca Mondială. Cele două organisme au anunţat că, în conformitate cu noua lor filozofie, vor cere de acum înainte statelor care solicită un împrumut sau o atenuare a~datoriei lor să consulte societatea civilă, pentru a pune la punct o strategie de reducere a sărăciei. în plus, ele şi-au proclamat angajamentul în favoarea unei atenuări a datoriei' ţărilor celor mai sărace. Organizaţiile neguvernamentale (ONG) critică vehement procesul de consultare a societăţii civile ce urmează să aibă loc în timpul elaborării, de către un guvern, a unei strategii de reducere a sărăciei.
în octombrie 2000, numai două ţări - Ugapda şi Burkina Faso - au finalizat elaborarea unei strategii pentru reducerea sărăciei. Alte 13 ţări au realizat o versiune interimară, dar,'în majoritatea cazurilor, o serie de organizaţii ale societăţii civile au denunţat fie absenţa totală a consultării, fie lansarea unor simple operaţiuni de relaţii publice excluzînd consultarea asociaţiilor care au avut atitudinea cea mai critică faţă de politicile Băncii Mondiale şi FMI.
Cu un an în urmă, cele două instituţii au lansat un proiect comun denumit Iniţiativa în favoarea ţărilor sărace foarte îndatorate (Iniţiativa PPTE), menit să diminueze datoria ţărilor care acceptă să procedeze la ajustări structurale. Potrivit lui Soren Ambrose de la Alliance for Global Justice, “Iniţiativa PPTE nu este decît o glumă plină de cinism menită să obţină, într-un mod disimulat, acceptul ţărilor în curs de dezvoltare că vor proceda la ajustări structurale suplimentare”. Ecuadorul oferă, fară îndoială, cel mai elocvent exemplu în legătură cu ravagiile făcute în permanenţă de tandemul FMI-Banca Mondială. De un an, în această ţară au loc ample manifestaţii pentru a protesta împotriva unui program riguros de reforme al FMI care îi face pe cei săraci să suporte consecinţele crizei economice. Acordul încheiat de Guvernul ecuadorian cu FMI stipulează o moderare a cheltuielilor sociale şi
suprimarea subvenţiilor la produsele de bază, păstrînd însă tăcerea în legătură cu necesitatea reducerii datoriei ţării.
Demisia spectaculoasă, în primăvara 2000, a doi înalţi funcţionari ai Băcii Mondiale dă apă la moară celor care se îndoiesc de angajamentul celor două instituţii în favoarea reducerii sărăciei şi consultării societăţii civile. Joseph Stiglitz, fost economist la Banca Mondială, susţine că conducătorii FMI l-au determinat să plece pentru a se răzbuna din cauza afirmaţiilor sale.în legătură cu politicile FMI care, în opinia sa, au precipitat şi agravat criza financiară mondială din 1997. în timp ce o serie de investitori internaţionali şi bănci au provocat criza, prin imprudenţa îor, muncitorii sînt cei care au suportat consecinţele. Deşi raportul Băncii Mondiale publicat în septembrie 2000 afirmă necesitatea de a ajuta ţările sărace, nu sînt semne că aceste instituţii au în vedere o schimbare de anvergură a politicii lor. Raportul pune criza economică şi extinderea sărăciei pe seama unui “acces pe piaţă” deficitar. Documentul sugerează câ fostele ţări comuniste cufundate în marasmul economic ar fi trebuit să urmeze exemplul statelor care au pus în aplicare reforme “fară întîrziere şi într-un mod viguros”. O concluzie care contravine concluziilor multor specialişti, în opinia cărora cele mai. prospere dintre fostele ţări comuniste sînt cele care au adoptat o politică progresivă şi mai prudentă. . -
CHESTIUNEA KALININGRADULUI - UN OBSTACOL IN CALEA INTEGRĂRII LITUANIEI ÎN STRUCTURILE EURO-ATLANTICE?
" L E MONDE"e.
Redevenită independentă în 1990, Lituania este candidată la Uniunea Europeană şi Alianţa atlantică. Dar, acest demers este complicat de prezenţa în această republică baltică a unei enclave ruseşti riverane Mării Baltice, în care Moscova a menţinut un contingent de aproximativ 70.000 de soldaţi. Procesul lărgirii Uniunii Europene spre Est ridică în mod acut problema acestei enclave militare ruse, situată între Polonia şi Lituania. Vilnius se teme ca nu cumva “o dramatizare” a problemei sâ facă jocul Moscovei, care solicită facilităţi de tranzit pe teritoriul republicii baltice. Lituania are neşansa de a fi principalul panct de trecere care leagă Rusia de Kaliningrad. Vilniusul doreşte să evite ca această chestiune să devină un obstacol în calea integrării ţării în structurile europene şi atlantice. Mai mult, Kaliningradul este perceput ca un test al relaţiilor care se dezvoltă în anii următori între Moscova, UE şi NATO.
Există semne de întrebare cu privire la atitudinea definitivă pe care o va adopta Rusia. Moscova va opta pentru dialog şi cooperare, care i-ar deschide calea unor credite şi ajutoare occidentale pentru dezvoltarea Kaliningradului de-care are mare nevoie? Sau va opta pentru blocarea pe toate planurile a apropierii ţărilor baltice de OccidenŢ şi de structurile lui de securitate?
Din 1999 Polonia este membră a NATO. Dacă Lituania va fi integrată în NATO, în cele din urmă Alianţa* atlantică îi va ‘încercui’ pe cei 72.000 de soldaţi ruşi staţionaţi în Kaliningrad. Vilnius a luat conducerea unei ' ofensive diplomatice vizînd o nouă extindere a NATO şi speră să fie invitat să se alăture Alianţei la summitul din 2002. In opinia lui Vaclovas Zabrauşkas, de la poliţia de frontieră, principalul punct de litigiu privînd Kaliningradul este “chestiunea regimului vizelor” . în prezent, locuitorii Kaliningradului (un milion de persoane) pot trece fară probleme frontiera cu Lituania, unde mulţi
practică comerţul cu ţigări şi alcool. Obligaţiile ce decurg din prevederile acordului Schengen, pe care Vilnius doreşte sâ le îndeplinească, vor pune capăt acestei deschideri totale.
Voinţa de a aplana dezacordurile potenţiale cu Moscova, fără a ceda în legătură cu esenţialul, este manifestă. “Cooperarea în legătură cu chestiunea Kaliningradului poate constitui un model de cooperare între Uniunea Europeană şi Rusia”, a afirmat ministrul lituanian adjunct de Externe Giedrius Cekuolis. în raporturile ei cu Moscova, Lituania beneficiază de un atu care lipseşte celorlalte republici baltice: diplomaţia rusă nu poate invoca o anumită “discriminare” împotriva minorităţii ruse, căci membrii acesteia (8 la sută din populaţie) au primit automat cetăţenia lituaniană după accesul ţării la independenţă.
Dar orizontul nu este total degajat, după cum atestă recurenţa în presa lituaniană a unei teme mai dureroase: problema dependenţei energetice faţă de Moscova şi insistenţa societăţii petroliere ruse Lukoil de a obţine
controlul asupra principalei rafinării a Lituaniei, Mazeiku Nafta, care ar reprezenta o treime din exporturile ţării. Moscova a făcut în aşa fel (prin controlul ei asupra oleoductelor) ca Lituania sâ nu se poată întoarce spre Kazahstan ca sursă alternativă de hidrocarburi închiderea, la cererea U E, a centralei nucleare de la Ignalina, care furnizează 75 la sută din electricitatea ţării, va face Lituania şi mai dependentă de Moscova. Un alt instrument de ' presiune: Duma nu a ratificat încă acordul asupra frontierelor semnat în 1997, între Moscova şi Lituania, ceeâ ce o împiedică pe aceasta din urmă să-şi securizeze teritoriul aşa cum va trebui în vederea aderării la UE. De asemenea, rămîne de văzut dacă Vladimir Puţin va accepta să-şi flexibilizeze politica sa de recentralizare a puterii în Rusia pentru a permite Kaliningradului sâ evolueze în direcţia unui statut “aparte”, care ar autoriza legături .privilegiate cu viitorii lui ‘vecini’ europeni.
JAPONIA REVENDICA DIN NOU INSULELE KURILE"VREMEA NOVOSTEI"
Preşedintelui rus, Vladimir Puţin, i s-a adus o scrisoare din Ţara Soarelui-Răsare, din partea noului premier Junichiro Koizumi. “Poştaş” a fost şeful delegaţiei nipone aflate în vizită la Moscova, Mizuzuka Hirosi. Mai mult ca sigur această scrisoare i-a produs preşedintelui Vladimir Puţin senzaţia de “deja-vu ’. Japonia îi solicită din nou Rusiei cele patru insule, şi nu oricum, ci toate odată şi neapărat înainte de semnarea acordului de pace. Junichiro Koizumi i-a scris d-lui Puţin că “ar fi vrut să facă schimb de opinii cu privire la parafarea acordului de pace pe calea rezolvării problemei privind restituirea celor patru insule nordice . ,In acest fel, noul premier nipon a subliniat faptul că Japonia nu va adopta strategia promovată de fostul premier al tării, Yoshiro
--"Mori, în timpul tratativelor sale cu Vladimir Puţin. Critica noii Administraţii de la Tokyo la adresa lui Joshiro Mori s-a dovedit a fi atît de vehementă (noul ministru nipon al Afacerilor Externe, Makiko Tanaka, a denumit vizita lui Yoshiro Mori la Irkutsk drept una “fară sens”), incit premierul derms a găsit de cuviinţă să se dezvinovăţească.
In interviul pe care l-a acordat companiei de
televiziune “Asahi”, Yoshiro Mori a declarat că după întrevederea de la Irkutsk partea rusă a căzut de acord să facă anumite concesii. La summitul de la Irkutsk cele două părţi au confirmat Declaraţia din 1956, conform căreia insulele Shikotan şi Habomai vor trece sub jurisdicţia Japoniei imediat ce va fi semnat un acord de pace ruso-nipon. Tokyo nu se declară mulţumit de acest lucru, deoarece alte două insule - Kunashir şi Itorup - nici măcar nu sînt menţionate în această declaraţie. Totuşi, aşa cum a afirmat Yoshiro Mori, în timpul întîînirii de lucru dintre şeful ■ departamentului european al Ministerului nipon al Afacerilor Externe, Kazuhiko Togo şi viceminisţrul rus al Afacerilor Externe pentru problemele Asiei, Aleksandr Losiukov (întrevedere care a avut loc la începutul lunii aprilie la Moscova), părţile au convenit să discute şi statutul celorlalte două insule, organizînd, în paralel, două grupuri de lucru.
Referitor la “confidenţele” fostului premier nipon, Ministerul rus al Afacerilor Externe a reacţionat într-un mod destul de echivoc, recunoscînd că au existat, într-adevăr, anumite înţelegeri cu privire la acest lucru, însă nu atît de
precise pe cît afirma d-nul Mori. Şi, în afară de aceasta, d-nul Mori nu trebuia “să pună pe tapet”
' toate discuţiile confidenţiale care s-au purtat în timpul întrevederii. Chiar şi dacă în timpul întrevederii de la Moscova s-a înregistrat un oarece progres, acum Junichiro Koizumi şi Makiko Tanaka au distrus totul: ei se tem de faptul ca nu cumva Moscova să creadă că Tokyo este dispus să facă nenumărate concesii,
Vor exista suficient de multe probleme. Reformistul-populist Junichiro Koizumi îi propune poporului nipon nu numai să reabiliteze economia ţării, dar să şi anuleze sancţiunile impuse Japoniei după Cel de-al Doilea Război Mondial. Fără a ţine cont de critica venită din partea ţărilor învecinate, care au avut de suferit de pe urma agresiunii nipone, Junichiro Koizumi a promis că va vizita pe data de 15 august (ziua capitulării Japoniei imperialiste) hramul Yasukuni, pentru a cinsti memoria soldaţilor niponi. Altădată la o asemenea acţiune s-a încumetat doar Yasuhiro Nakasone. Acest gest naţionalist venit din partea Guvernului nipon face ca liderii de la Kremlin să nu manifeste o înţelegere prea mare faţă de pretenţiile teritoriale ale Japoniei.
EUROPA Şl SUA PROMOVEAZĂ POLITICI
RADICAL DIFERITE ÎN DOMENIUL ENERGETIC Şl
AL CONSERVĂRII MEDIULUI"LE MONDE"Contrastul între europeni şi americani în
materie de strategie energetică şi de mediu este atît de mare încît se poate pune întrebarea dacă ei trăiesc pe aceeaşi planetă. Situaţia energetică a celor doi piloni ai economiei mondiale - Europa şi Statele Unite - este deja substanţial diferită: în 2000, Statele Unite au consumat 2.400 milioane de tone echivalent petrol (Mtep), în timp ce “cei 15” se mulţumeau cu 1.500 Mtep.
, Modul în care cele două puteri îşi proiectează viitorul diferă în mod radical: Statele Unite contează pe o creştere anuală de 1,3 la sptă din consumul lor de energie între 2000 şi 2020, potrivit “Annual Energy Outlook 2001” elaborat de Departamentul Energiei al SUA. Uniunea Europeană, în ce o priveşte, are în vedere o creştere de 0,5 la sută a acestui consum,indiferent de politicile care ar putea fi adoptate după 2000. Experţii evaluează chiar posibilitatea ca consumul de energie să se plafoneze între 2020 şi 2030. Or, politica “celoi; 15” evoluează spre o diminuare a consumului şi un progres în materie de eficacitate energetică.
Cartea Verde, întitulată “Spre o strategie europeană pentru securitatea aprovizionării energetice”, prezentată Comisiei europene în noiembrie 2000 exprimă îngrijorarea în legătură cu “dependenţa crescîndă" de surse externe, care ar putea creşte, în cazul Europei, de la 50 la sută în prezent, la 70 ia sutâ în următorii 20-30 de ani. Strategia europeană pentru dezvoltare durabilă stabileşte, de asemenea, mai multe obiective: diminuarea emisiei de gaze cu efect de seră cu 1 la sută pe an pînă în 2020; adoptarea unei taxe asupra produselor energetice în 2020; eliminarea subvenţiilor Ia combustibilii fosili pînă în 2010; angajarea unei acţiuni fără ambiguitate pentru reducerea cererii energetice; stabilizarea la nivelul actual al ponderii transportului auto.
Această strategie va fi prezentată în cadrul Consiliului european, care va reuni şefii de guvern la Goteborg, în luna iunie. Desigur, acest cadru european nu este încă strict definit şi ar urma să provoace negocieri arzătoare: de exemplu, Germania manifestă reticenţă în ce priveşte abandonarea subvenţiilor la cărbune, Franţa rămîne deosebit de ataşată de energia nucleară şi trenează lucrurile în ce priveşte energiile reînnoibile. In plus, politica energetică va trebui să se adapteze la lărgirea Uniunii prin includerea unor ţări a căror creştere a consumului energetic ar urma să fie important. îndeosebi, aceste obiective vin în întîmpinarea politicii de reducere a preţurilor la energie promovată prin liberalizarea pieţelor; în aceasta constă principala contradicţie a politicii europene. Ea. s-ar putea focaliza în jurul dezbaterii asupra taxării energiei. Proiectul unei ecotaxe a fost respins la începutul anilor 1990, din cauza opoziţiei industriei şi a divergenţelor dintre state. Comisia intenţionează acum să relanseze principiul unei fiscalităţi energetice, pentru a integra în preţul energiei efectele acesteia asupra.- mediului. Ea se poate sprijini pe Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O ECD ), al cărei raport prezentat la începutul lunii mai militează pentru instituirea unei asemenea taxe privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Eforturile la care s-ar putea angaja Europa pentru a aplica protocolul de la Kyoto sau pentru a institui o taxă asupra energiei se vor izbi de temerea în legătură cu pierderea competitivităţii pe care nu vor ezita să o invoce Iobby-urile industriale, dacă avem în vedere poziţia americană. Voracitatea americană ameninţă, aşadar, elaborarea unei politici esenţiale a Europei.
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
1930-A fost constituit un guvem condus de
luliu Maniu.
Actualitateaculturală x. 5; aA- Uf.
Invitaţie' la operetăLILIACUL
de Johann Strauss Opera Română din Ciuj-Napoca reia în această
se a ră , de la o ra 18 ,3 0 , recenta premieră cu opereta LILIACUL (Die Fledermaus) de Johann Strauss. Celebra operetă în trei acte, pe un libret de Karl Haffner şi Richard Genee, după nuvela “Le Reveillon" de Henry Meilhac şi Ludovic Helevy reţine şi prin cele cîteva inserţii muzicale în actul II: Josef Strauss - Polca rapidă “Fără griji” (“Ohne Sorgen"- Polka schnell) - op. 271; Johann Strauss- Polca rapidă “Trenul veseliei” (‘Vergnugungszug"- Polka schnell) - op. 281, Polca Tunete şi fulgere” (“Unter Donner & Blitz” - Polka) - op. 324. Realizatorii artistici ai acestei montări noi sînt: Adrian Morar - conducerea muzicală; Rodica P o p e sc u M oisa - regia; Andrei Şch io p u - scenografia; Adrian Mureşan - coregrafia; Tiberiu Popa - maestru de cor. în distribuţie: Petre Ghilea- “Gabriel von Eisenstein, rentier”; Irina Săndulescu Bălan - “Rosalinda, soţia sa"; Marius Chioreanu - “Frank. directorul închisorii”; Monica Matei Oeniţiu/Ligia F ărcaş - “Prinţul Oriofsky”; Alexandru M ânzat/Ştefan Popescu - “Alfred, tenor, profesorul Prinţului"; Ludovic Kendi/ George Petean - “Dr. Falke”; Titus Pauliuc - "Dr. Blind. avocat”; Daniela Chişbora/Mihaela' Maxim - "Adela, camerista Rosalindei"; Maria Ghircoiaşu/Elena Z o icaş Potopea - “Ida, sora Adelei"; R a d u P in te a - “Frosch, paznicul închisorii"; Sandu M arcovici - “Ivan Pavlovici, ; majordom": Monica Pintea Martin - "Melanie", ! Antonella Pop - “Felicite", Gabriela Şerdean - j "Natalie", Diana Popovicl - "Faustine", balerine; ; cu participarea copiilor: Wilhelm Ştefan Şorban, j Gabriel loan Şorban, Cristofor Iosif Şorban, ! Teofil Şo rb an ; doamne, domni, măşti, valeţi, ; subrete, balerine, invitaţi. |
r o m -a r t a d e v ă r u lde Cluj ziar independent l ' I Î
4 - a
rJSX'i
isSiSffiâsEaliîiss
:* K f , f j >' ' f’ j j /•v t g~r
Q J C d D
D B A N T T ALa începutul lunii aprilie 2001, G aleriile de artă
contemporană ROM-ART din Braunschweig (Germania) şi ziarul “Adevărul de Cluj” iniţiau o vastă campanie de strîngere de fonduri in vederea achiziţionării unui Ecograf doppler color pentru Clinica de Pediatrie “Axente lancu” din Ciuj-Napoca, aparat de necesitate stringentă, destinat unor examinări pediatrice care acoperă un spectru larg de investigaţii. Caracterizat prin performanţe dintre cele mai înalte, aparatul, care va f i achiziţionat de la o firmă din Germania, la un preţ evaluat la circa 340.000 DM, cu concursul partenerilor deja amintiţi, va putea deservi un număr practic nelimitat de pacienţi. Este cunoscut faptul că, pentru mulţi, abordarea unor cabinete medicale particulare este, practic, imposibilă, din cauza costurilor ridicate. De asemenea, toţi cei care au îmbrăţişat iniţiativa sint conştienţi de faptul că achiziţionarea unui asemenea aparat implică un efort financiar uriaş. Noi am ajuns la concluzia că merită să încercam.
Proiecţie de diapozitive
menţionaţi, pe care melomanii au avut ocazia să-i aplaude în producţii exemplare ale celor două opere, vor interpreta pagini celebre din opere şi operete; conducerea muzicală va fi asigurată de dirijorii: Hary Bela, de la Opera Maghiară de Stat Ciuj- Napoca, şi de Adrian Morar, de la Opera Română; regia artistică a spectacolului este semnată de Rodica Popescu Moisa; ambianţa scenică poartă semnătura scenografului Andrei Şchiopu. Vor prezenta: Petre Băcioiu, îndrăgitul actor al Naţionalului clujean, şi Iulia Săplăcan, elevă a Colegiului Naţional “Emil Racoviţă”.
Pentru aceeaşi ocazie, tenorul clujean Viorel Săplăcan, care s-a
Casa Municipală de Cultură şi Fotoclubul "Napoca* din Ciuj-Napoca organizează proiecţia de diapozitive intitulată "Călătorind prin Grecia", avîndu-l ca autor pe Horia Bedelean, invitat al Fotoclubului. Proiecţia va avea loc mîine, 14 Iunie a.c., ora 18 ,30 , la Casa Municipală de Cultură, Piaţa Unirii nr. 24.
V e rn is a je , e x p o z iţ i i . . .
• “ Do la g ră d in ă la c u lo a re " este titlul expoziţiei la care ne invită Universitatea de Artă şi Design - secţia Pedagogia artei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Academia de Muzică "Gh. Dima". Vernisajul va avea loc astăzi, 1 3 lu n io , la o ra 1 3 , la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr. 21).
• Muzeul Naţional de Artă Cluj, împreună cu Muzeul de Artă Braşov, Consiliul Judeţean Cluj şi Uniunea Artiştilor Plastici anunţă vernisajul expoziţiei Horia Petruţiu, care va avea loc Joi, 14 iunie, ora 18 , în sălile Muzeului Naţional de Artă Cluj.
• Centrul Cultural German din Ciuj-Napoca, str. Universităţii nr. 7-9 anunţă câ sîm bătă, 16 Iunie, la ora 17 , va avea loc la sediul Centrului vernisajul expoziţiei de desen cu titlul "Claustrofobie" al cărei autor este Marius Perte.
Tîrgul de carte al EDITURII DACIA
EDITURA1
DACIA
C u v in te le s în t se m n e : cu, această sintagmă cît se poate de ! adevărată, prestigioasa editură clujeană DACIA dă semnalul pentru cea de a l(-a ediţie “a Tîrgului de carte al EDITURII
DACIA. Gazdă a manifestării va fi Restaurantul Continental, astăzi şi mîine (13-14 iunie a.c.). Deschiderea festivă - la ora 12, urmată de lansări de carte după cum urmează: Octavian Hoandră - Eclipsa de la capătul tunelului: prezintă: Ion Mureşan, Alexandru Viad; ora 1 3 : Ileana Galea, Virgil Stanciu - Engleza cu lacrimi (English with tears); prezintă: Mihaela Mudure; ora 14 : Nae Antonescu - Reviste literare interbelice; prezintă: Teodor Tanco, T. Tihan; ora 15 : Nicu Gavriluţă - Imaginarul so c ia l al tranziţiei; prezintă: Aurel Codoban, Vianu Mureşan; ora 16 - Călugărul Mihai Neamţu - Ceaiuri de viaţă lungă; prezintă: Anton Horia Cheţianu; oră 1 7 : Doru Pop - Introducere în teoria relaţiilor publice; prezintă: Ion Maxim Danciu. Pentru m îine, 14 iunie, programul anunţat se prezintă astfel: ora 1 3 : William James - Introducere în filosofie; prezintă: Vasile Muscă; ora 14 : Colecţia ALEF - Moshe Idei, Maimonide şi m istica evreiască; prezintă: loan Chirilă, Aurel Codoban, Mihaela Frunză; ora 1 5 : Emil Şimăndan - D ialo gu ri cu lo an Alexandru; prezintă: loan Pintea, Radu Săplăcan; ora 16 ,30 : Colecţia MUNDUS IMAGINALIS - Charles Mauron - De la m etaforele obsedante la mitul p e rs o n a l: prezintă: Corin Braga, coordonatorul colecţiei; ora 17 : Silviu Lupaşcu - Sărutul divin; prezintă: -Ştefan Borbely.
Rubrică realizată de M. BOCU
| Apelul nostru în favoarea l speranţei de viaţă pe care dorim j sâ o oferim unor copii bolnavi j se adresează, deopotrivă, acelora j care dispun de posibilităţi j materiale generoase, dar şi celor i cu bani mai puţini: i universitarilor clujeni din toate : domeniile, Cetăţenilor de onoare j ai Clujului, din ţară şi din lume, i medicilor de toate specialităţile, i artiştilor, bancherilor şi şefilor de | instituţii cărora le merge bine,I sâ facă donaţii într-un cont | deschis în acest scop de Clinica j de Pediatrie I “Axente lancu”:
Fundaţia SPERANŢA, pentru Clinica Pediatrie I, BCR cont 2511.1 - 3062.1/ R O L , cod fiscal 10.45.92.30.
Reamintim cititorilor că, în 2 iulie a.c., ora 18,30, la Opera Română din Ciuj-Napoca va avea loc marele concert de binefacere intitulat O P ER A ROMÂNĂ Şl IN VITA ŢII SĂI DE ONOARE.
Momentul cel mare şi în care ne-am pus atît de multe şi de curate speranţe se apropie. La apelul Galeriilor ROM -ART din Braunschweig (Germania), al “Adevărului de C lu j” şi al Operei Române din Ciuj- Napoca au răspuns cu o generozitate ce nu poate fi cuantificată decît prin ceea ce se cheamă INIMĂ - mare cît roata carului! - artişti lirici de renume, cunoscuţi nu doar publicului clujean, el însuşi o garanţie a calităţii, dar şi artişti clujeni care activează peste hotare sau alţii, care au dorit sâ se alăture acţiunii »» noastre: Elena Andrieş i.Moldovan şi Vlad M arius 3 Budoiu - de la Academia de Muzicâ “Gh. Dima”; Fiilop M artin, Carmen Gurban, Emil Gherman, Hary Judit, Hercz Peter, Bancsov Karol, Kirkosa Iulia - cu toţii cîntăreţi apreciaţi ai Operei" Maghiare de Stat din Ciuj-Napoca; Gheorghe Mogoşan; Sabina Niagolova (Bulgaria); George Petean, Viorel Săplăcan, Szabo Balint şi Veronica Ungureanu. Cei
implicat de la început în organizarea acţiunii, alături de prietenii germani, pregăteşte un CD cu arii din opere, sumele obţinute din vînzare urmînd a fi depuse în contul deja amintit. Solidarizarea artiştilor s-a manifestat, în plus, şi prin aceea că, pe coperta CD-ului se regăsesc fragmente din picturi ale unor autori clujeni recunoscuţi şi pe plan internaţional, precum Nicolae Maniu, Paul Cheptea şi Ovidiu Avram, împreună cu autografele acestora.
Vrem să se ştie că facem toate acestea dezinteresat: reclama o avem, iar laudele ni le-am cîştigat în timp. Orice gest, oricît de mic, dar adăugat altora, poate contribui
la o foarte mare şi grea zidire, cum e aceasta a noastră.
Cîţiva artişti plastici şi-au, exprimat dorinţa sâ participe la
.,4 o expoziţie colectivă care va împodobi foaierul Teatrului Naţional, în seara concertului (lista e încă deschisă!). Spectatorii vor putea face donaţii pe loc, iar numele lor vor fi anunţate pe scenă în timpul spectacolului.-Ctitoria lâ care ne angajăm noi, clujenii, dar şi prietenii noştri din ţară sau de peste hotare, este una pe termen lung, care va necesita multe eforturi. Şi poate că rezultatul se va lăsa aşteptat, dar orice lucru trebuie să aibă un început. Am dorit să fun noi aceia - Galeriile dc artă contemporană ROM- A R T din Braunschweig, Germania, conduse de galcristul Hans-Joachim G RO VE şi de soţia sa, d-na\dr. Maria Rodica GRO VE, amîndoi Cetăţeni de onoare ai municipiului Ciuj- Napoca, purtători ai Ordinului Crucea de Merit, cu panglică, pentru activitatea desfăşurată pe tărîm umanitar si artistic, în - vederea ajutorării României; Ziarul ADEVĂRUL DE CLU J şi RADIO Cluj, care ni s-a alăturat cu totală deschidere - care să facă primul pas. Noi îl pregătim şi pe cel de al doilea, dar toate la timpul potrivit.
Urna1 din holul Clinicii fi ■ Pediatrie I “Axente lancu” din . Ciuj-Napoca, amplasată cu cîteva zile în urmă: opriţi-vă şi, din . puţinul pe care-1 aveţi, donaţi pentru achiziţionarea, de către clinică, a unui Ecograf doppler color.
Foto: I. PETCU
Iată inima deschisă a artiştilor: un concert extraordinar, cu artişti lirici de prim rang, care îşi pun arta în folosul comunităţii. Un exemplu de devotament şi de dăruire, în condiţiile în care, din acoperişul şi tencuiala acestui templu al artei adevărate - clădirea de patrimoniu a Operei Române şi. a Teatrului National; - se prăbuşesc zilnic peste trecători bucăţi de cărămidă şi fragmente de tencuială; în condiţiile în care, artiştii care servesc muzele au salarii de mizerie. Mai presus de toate, însă, cu totii avem sau vom avea copii, care au nevoie, la orice oră, de îngrijire medicală ireproşabilă, asistată şi de o aparatură de investigaţie de cel mai înalt nivel. La acest lucru vă invităm să meditaţi, stimaţi cititori şi eventuali sponsori sau binefăcători. Invitaţia de a vă alătura iniţiativei noastre rămîne deschisă si ea; VENIŢI CU NOI pentru realizarea unui scop nobil!
Michaela BOCI
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră A r - f ă -
1 8 4 8 - S-a format, la Bucureşti, un Guvern provizoriu (mitropolitul Neofit - preşedinte, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell, Ştefan
Golescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, ion Odobescu, Nicoiae Golescu, Ion Cîmpineanu, Constantin N. Filipescu, Ion Voinescu I I -
membri; Nicoiae Bălcescu, C. A. Rosetti, Al. G.Golescu-Negru şi I. C. Brâtianu - secretari); a fost adoptat ca drapel naţional tncolorul.
1m
¥
P ro f. u n iv . d r. A c h im M ih ua d e v e n it
C e t ă ţ e a n d e O n o a r e
a l m u n ic ip iu lu i C lu j- N a p o c a
Ieri, în Sala de sticlă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, în prezenţa a numeroşi şi prestigioşi oaspeţi, prof. univ. dr. Achim M ihu, rectorul Universităţii „Avram Iancu”, a primit titlul şi medalia de Cetăţean de Onoare. Primarul1 Gheorghe Funar a declarat câ „titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca i-a fost conferit prof. univ. dr. Achim-Mihu pentru contribuţia esenţială la dezvoltarea sociologiei în context universitar, a învăţăm întului superior românesc, precum şi pentru afirmarea, pe plan internaţional, a valorilor perene româneşti” .
M.L
L A B IR IN T U LC U N O A Ş T E R I I
O carte pentru “minte, inimă şi literatură”, astfel ar putea fi subintitulată recent apăruta lucrare scrisă de profesoara Livia JULEAN, de la Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu”, împreună cu eleva domniei sale, Ioana G LIG A N , absolventă a clasei a Xll-a, de la acelaşi liceu. Au rostit aprecieri la adresa cărţii - apărută sub egida Grupului microINFORMATICA, la Editura ALBASTRĂ, Cluj-Napoca, 2001 lansată ieri, la Liceul amintit - directorii prof. Roland Kentsch şi prof. L . Sechelea, dar şi prof. Daniela Lădariu, dirigintă a tinerei autoare. Labirintul cunoaşterii, acoperind o arie geoculturală vastă,' aduce cu această a doua ediţie
(revizuită) cîteva sute de întrebări (cu variante de răspunsuri din care trebuie să-l alegem pe cel bun) din domeniile artei, astronomiei, bucătăriei tradiţionale, istoriei- geografiei, medicinii, religiei, ştiinţei şi tehnologiei (informatică, fizică, chimie, matematică, biologie, tehnologie), muzicii, sportului şi chiar divertismentului. Alte cinci anexe, cuprinzătoare, aduc informaţia la zi privind: Corespondenţa mitologică greco- romană; Cele şapte minuni ale lumii antice; Premiile Oscar; Premiile Nobel pentru chimie, fizică, literatură, medicină, pace, dar şi premiile Grammy. încheiem cu spicuiri din “Argument”:
Două autoare şi o carte: prof. Livîa Julean (stînga) şi eleva Ioana Gligan, ieri, 12 iunie, cu ocazia lansării de la Liceul de Informatică "T. Popoviciu"
“Labirintul cunoaşterii” - unmijloc de a combina nu utilul, ci necesarul cu plăcutul, un labirint care vă pune la dispoziţie o varietate largă de informaţii şi vă introduce într-o lume a marilor savanţi şi genii,
a marilor descoperiri, a operelor de artă şi a monumentelor antice, religiilor vechi şi noi, a trecutului şi viitorului în acelaşi timp”.
M. BOCUFoto: I. PETCU
Tabără de instruire interjudeţeană
FILMUL SI ŞCOALA» »Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratul
Şcolar Judeţean Cluj, Inspectoratul pentru Cultură Cluj şi Palatul Copiilor Cluj-Napoca organizează, în perioada 14-17 iunie a.c., cea de-a X-a ediţie a taberei de instruire interjudeţeană „Filmul şi şcoala”.
Deschiderea festivă a taberei va avea loc la Băişoara, joi, la ora 19. Tot la Băişoara se vor desfăşura, vineri şi sîmbătă, cursurile pentru stagiul de perfecţionare şi vor fi prezentate filmele pentru concurs (filme documentare, filme jucate, reportaje, filme eseu, filme metodice, filme de animaţie). Festivitatea de premiere va avea loc duminică, între orele 12-13. După amiaza, la Cineclubul Palatului Copiilor din CIuj-Napoca, participanţii la tabără vor avea o întîlnire cu membrii juriului - cineaşti consacraţi, regizori, scenarişti. •
M.TRiPON
în premieră naţională, la Cluj-Napoca,IN G IN E R I^ G EO LO G IE I M E D IU LU I
între dezastrele devastatoare produse în ultimii ani, cele care au ia bază exploatări miniere sau lucrări de foraj pentru hidrocarburi îşi adjudecă un rol de seamă. Haldele de steril de la exploatările metalifere, cărbuni, carierele de calcare, ocnele de sare, forajele pentru petrol de pe platformele marine sau din interiorul continentului sînt ,cîteva dintre sursele potenţiale de- dezastre, cu urmări .din cele mai nefericite asupra mediului natural, lată de ce, în ultimii 10-20 ani, în. marile centre universitare ale lumii s-au organizat departamente specializate în/
/cercetarea şi protecţia mediului geologic. La Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie,/ prin Departamentul de Geologie, a organizat în 1997 primul Simpozion Naţional “Mediul - agresiune şi protecţie”, care într-o bună măsură a abordat mediulgeologic prin prisma impactului unor exploatări de hidrocarburi, cărbuni etc. asupra mediului ambiant. Sîntem bucuroşi să anunţăm că, în aceste zile, Consiliul Naţional rie Evaluare Academică (Bucureşti) a autorizat ca din această toamnă să funcţioneze prima secţie universitară (5 ani) de Ingineria Geologiei Mediului (în cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie, Universitatea “Babeş-Bolyai”). Avem speranţa că noua specializare va oferi perspective dintre cele mai atractive tinerilor dotaţi, -iubitori de natură. îi aşteptăm!
Prof. univ. dr. lustinian PETRESCU
\ Ă S a, \ ,
Casa -Tranzit a fost timp de'douâ zile, sîmbătă 9, respectiv duminică 10 iunie, gazda unei manifestări artistice asupra căreia merită să insist. Pentru că ea a fost onorată de trei artişti plurivalenţi prin preocupări, Victor Velculescu, Radu Igazsag şi Neil Coltofeanu, toţi trei cadre didactice ale Universităţii de Arte Bucureşti, Catedra fotografie - video - procesare
computerizată a'imaginii. Sprijiniţi în demersul lor artistic de Fundaţia Arte Vizuale, de Smart Prinţ şi ArCub - Centrul de Proiecte Culturale.
STANDBY are două componente, ambele la fel de importante, work-shop-ul cu studenţii UAD Cluj-Napoca şi expoziţia de artă fotografică, între cele două existînd o legătură, o punte. |X‘Dată de antrenarea studenţilor în acest tip nou • ■.de artă, o alternativă şi o ^nouă modalitate artistică de ’ ' ' .T v O / Ş ' .exprimare, alternative şi ' ~ ~ ^modalităţi funcţionale însă.Tehnica este cea a artei fotografice, diferă contextul. Şi context în cazul acesta înseamnă colaj, suprapunere, mixare, manipulare digitală a imaginii, relaţie artist - operă în era digitală.STANDBY este o împlinire ................... . . ,
a celor mai sus amintite, este exemplul cel mai bun şi elocvent de reuşită artistică, în care aştepţi să se întîmple “ceva”, starea de aşteptare reprezentînd istorie, trecut, amintiri, reprezentînd prezent, contemporan, cotidianul de zi cu zi.
Demostene SOFRON-----
;8
A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă
Centrul Cultural SINDAN - doi ani de activitate _____ _
în zilele de 15 şi 16 iunie a.'c.,Centrul Cultural SINDAN din Cluj- Napoca sărbătoreşte doi ani de activitate printr-o serie de manifestări/ care vor fi onorate prin prezenţa Excelenţei Sale, dl Pekka Harttila - Ambasadorul Finlandei la Bucureşti: vineri, 15 iunie a.c., la ora 17, vernisajul expoziţiei de desen a artistului finlandez Timo Kelaranta; evenimentul va fi onorat de prezenţa d-lui ambasador şi a artistului şi va avea loc la Galeria Centrului, str. Iuliu Maniu nr. 6/10; în aceeaşi seară, la ora 19, concert simfonic extraordinar susţinut de Orchestra Filarmonicii “Transilvania”, la Casa Universitarilor: dirijor maestrul Emil Simon; solist: Csiky Boldizsar; în program: G. Enescu - Preludiul la unison; W.A. Mozart - Concertul pentru pian şi orchestră în la major, KW 488; J. Haydn - Simfonia nr. 94 în sol major “Surpriza ; sîmbătă, 16 iunie, între orele 11-14, simpozionul Trasee culturale Nord-Sud; moderator conf. univ. dr. Ovidiu Pecican.
Spectacol de cabaret ______c e n t r e Toutes griffes dehors - c u l t u r e l Repertoire du Chat Noir se—
iclunnapocÎ intitulează spectacolul de cabaret pe care îl propun
publicului Centrul Cultural Francez, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj-Napoca; o miraculoasă reînviere a cartierului Montmartre, de la finele secolului al XlX-lea, cu Jean-Luc Debattice şi Philippe Leygnac. Spectacolul va avea loc luni, 18 iunie a.c., la ora 19, în Studioul Euphorion al Teatrului Naţional.
Festivitate ia Universitatea din Oradea
Joi, 14 iunie, cu începere de la ora 10, Aula mare a Universităţii din Oradea va găzdui ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului loan H O LEN D ER , Director General al Operei de Stat din Viena.
în aceeaşi seară, la ora 19,30, va avea Ioc la Casa Tineretului, premiera studenţescă a operei Căsătoria secretă de Domenico Cimarosa, prezentată de studenţi ai Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii din Oradea; regia spectacolului este semnată de prof. Alexandru Fărcaş. • •
Expoziţia ■
TENTATIA SACRULUIIeri, în sala de expoziţii temporare a Muzeului
Etnografic al Transilvaniei, a avut loc vernisajul expoziţiei intitulate Tentaţia sacrului, a unui grup de studenţi ai Facultăţii de Teologie Greco- Catolică dimcadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”. Sub coordonarea profesorului Marius Tudoran, “fiecare student a încercat să ajungă la sacru folosind mijloacele plastice pe care şi le-a însuşit la cursurile anului II - secţia iconografie”. Publicul larg este invitat să contemple lucrările, care reprezintă primele roade create cu pasiune şi cu “dragostea cea dinţii”. Astfel, vizitatorul, prin retorica de culoare şi forme, poate fi condus spre “împărăţia lui Dumnezeu”. Lucrările, realizate în tehnicile tradiţionale, dar-şi în tehnici dintre cele mai modeme, abordează o tematică vastă, de la reprezentări ale Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, reprezentări ale Sfîntului Petru, ale Sfîntului Ierarh Nicoiae, pînă la scene Prăznicar: Răstignirea Domnului, Maica Domnului cea luptătoare etc.
Lansare de carte
ADIO DIFERENŢEI ~ : | •
, _ de Claude KamoouhAstăzi, 13 iunie, la ora 17, vă avea loc la
Centrul Cultural SINDAN din Cluj-Napoca lansarea cărţii lui Claude Kamoouh intitulată Adio diferenţei.
Doctor Honoris Causa
Universitatea “Babeş-Bolyai” şi Facultatea de Matematică şi Informatică anunţă câ astăzi, 13 iunie, la ora 11 , va avea loc, în Aula Marna, ceremonia de decernare*-a' titlului de Doctor Honoris Causa al U .B.B. profesomlui Sanford S. Miller de la State University of New York (SUA).
Rubrică realizată de M. BOCU
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră ) J G L l f L C H
1924 - La Berna, în Elveţia, a fost semnat un Acord
relativ la creanţele elveţiene în România.
„„
Sen a to rii &n ab ilitat Guvernul l p l a t f o r m a p .d .s .b . ia aiegerne a n 1 7 iunie 2 0 0 1
sa em ită ordonanţeComisia juridică din Senat a aprobat, luni seara, afirmat că nu este de acord cu prevederile din
proiectul de lege care abilitează Guvernul să emită proiectul de lege confom cărora Guvernul poate ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare,' emite ordonanţe în mai multe domenii de natură
PENTRUJ>OŞTUiDEPRIMAR
senatorii fiind de acord în totalitate cii varianta proiectului adoptată de Camera Deputaţilor. Toate amendamentele opoziţiei, propuse în special de PNL şi PRM, au fost respinse de Comisia juridică, avînd în vedere faptul câ cinci dintre cei nouă senatori prezenţi la şedinţă erau membri PDSR. Senatorul PNL Nicolae Popa a fost singurul care a votat constant împotriva prevederilor cuprinse în proiectul de lege, fapt care i-a atras mustrări din partea secretarului comisiei, Ion Predescu (PDSR). “Sînteţi cam cîrcotaş, domnu’ Popa!”, l-a apostrofat Predescu, pe un ton amical, pe senatorul liberal.
Şedinţa comisiei a adus însă şi o situaţie inedită. Vicepreşedintele Comisiei juridice, Antonie Iorogovan (PDSR), i-a luat apărarea ministrului de Justiţie, Rodica Stănoiu, cu care are un conflict public. Cînd Nicolae Popa a
juridică, Iorgovan a criticat proiectele similare emise de Guvernele anterioare, cînd liberalul Valeriu Stoica se afla la conducerea Ministerului de Justiţie. Iorgovan a afirmat că Rodica Stănoiu a făcut “treabă bună” în acest caz. “Toată ţara, toată Europa ştie cît îmi e de simpatică doanina ministru, dar de data asta trebuie să o laud. Vă rog, nu mă puneţi în situaţia să o laud”, s-a adresat Iorgovan colegului său Popa. Raportul Comisiei juridice a fost adoptat, după aproape două ore de discuţii, fără nici un fel de amendamente, votul final fiind de 8 la 1. Raportul este consultativ, decizia finală aparţinînd plenului Senatului.
Prezent la dezbateri, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Acsinte Gaşpar, a fost de acord cu varianta adoptată de deputaţi la acest proiect de lege.
Iorgovan a făcut nace cu Rodica Stănoiu
Vicepreşedintele Comisiei juridice, Antonie Iorgovan, a declarat, ieri, câ, apreciază drept “încheiat” conflictul cu ministrul Justiţiei, în urma discuţiei pe această temă care a avut loc, cu o scară înainte, în Camera Deputaţilor.
Iorgovan a refuzat sâ precizeze care a fost conţinutul acestei discuţii, limitîndu-se la a spune că din acest moment a făcut pace cu ministrul Justiţiei.
întrebat dacă îşi face vreun reproş în ceea ce priveşte disputa cu Stănoiu, Iorgovan a- opinat că ar fi trebuit, probabil, sâ folosească alt ton, avînd în vedere câ ministrul Justiţiei este o doamnă şi a apreciat că nu ar fi trebuit să discute public aceste probleme»
Conform unor surse parlamentare, Iorgovan i-a reproşat, luni seara, preşedintelui Comisiei juridice, Aristide Roibu (PDSR) faptul că a dat o serie de comunicate care făceau referire la calitatea sa de avocat, care nu era relevantă pentru conflictul cu Stănoiu. Ceilalţi membri, ai comisiei le-au cerut, însă, celor doi sâ nu extindă conflictul intern din PDSR la nivelul comisiei, lucru care ar putea tensiona foarte mult lucrările acestei structuri.
Primarul Gheorghe Funar cheamă oamenii politici clujeni la dialog
Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, a adresat o serie de întrebări, care au ca subiect Legea 215/2001, parlamentarilor clujeni, liderilor organizaţiilor locale ale partidelor politice, prefectului judeţului Cluj, Vasile Soporan, precum şi ziariştilor clujeni. Primarul vrea să afle, imediat, dacă se respectă prevederile Legii administraţiei publice locale, ori dacă se aplică indicaţiile date la teleconferinţa săplămînală a primului ministru şi dacă persoanele vizate de întrebări sînt interesate de aplicarea Legii 215/2001 în spiritul şi litera ci. Aspectul care ridică cele mai multe probleme
primarului Funar se referă la incompatibilităţile funcţiei de consilier local cu aceea de membru în Consiliile de Administraţie ale regiilor subordonate Primăriei. Deoarece unii consilieri locali nu au demisionat din CA, primarul Gheorghe Funar a declarat ilegal Consiliul local. Primarul urbei mai ridică şi o problemă de morală. Funar nu consideră oportun ca un ales local să beneficieze de două indemnizaţii: una de consilier şi una de membru al CA din care face parte. Rămîne de văzut cine va da curs invitaţiei la dialog a primarului Gheorghe Funar.
M.L.
1. Diversificarea activităţilor din Prim ărie privind relaţiile cu publicul şi strategia de dezvoltare pe termen prezent - mediu - lung:
• înfiinţarea "Centrului dc Informaţii a Cetăţenilor", carc rezolvă toate cerinţele indiferent de domeniu;
• rezolvarea tuturor sesizărilor (chiar anonime) şi sugestiilor prin colectare în cutii poştale sau telefon special gratuit şi răspuns personal sau prin mijloace dc informare publică;
• programare timp dc o oră pc sâptâmînâ â unui dialog direct cu cetăţenii cu participarea specialiştilor din Primărie şi a consilierilor locali (T V şi radio);
• devenirea localităţii "Oraş dc cinci stele", rczultînd reducerea birocraţiei şi anularea unor taxe dc autorizare;
• înfiinţarea unui serviciu dc integrare europeană şi dc dezvoltare strategică pc termen prezent - mediu - lung (atragere dc fonduri exteme);
2. Gospodărie comunală şi edilitară:• asigurare apă potabilă dc cca mai bună calitate Ia nivel
naţional prin filtrare totală pc cărbune activ şi reabilitări dc reţele;
• canalizarea tuturor străzilor, inclusiv cartier Şarât, pentru tinerii căsătoriţi;
• modernizarea tuturor centralelor termice, rczultînd mari economii la populaţie privind plata energici termice. Preluarea dc către R.A.G.C.L. a tuturor centralelor proprii (asigurarea funcţionării lor şi a verificărilor conform legii);
• salubrizarea performantă - colectarea rapidă a gunoiului, inclusiv din zone neamenajate şi pe sortimente dc materiale refolosibile;
• iluminat public performant în toată localitatea;• telefonie digitală (prin fibră optică), montare posturi
telefonice la toate solicitările.
3. Am enajarea teritoriului, urbanism, agricultură:
• continuarea amenajării parcului marc municipal ca parc dc agrement şi pentru serbări eîmpeneşti (terenuri dc sport, locuri dejoacă, grup social, cuptoraşc-grătar, alei, ctc.j;
• finalizarea construcţiei locuinţelor sociale (15 + 90 apartamente) şi demersuri pentru atragerea dc fonduri pentru locuinţe pentru tineret;
• drumuri reparate şi asfaltate, urgentarea reparării podului "Lut" (din resurse proprii şi extrabugetare - fonduri speciale);
• execuţia zonelor dc spaţii verzi; locuri dejoacă pentru copii, parcări, puncte gospodăreşti în toate zonele municipiului;
• pieţe autorizate, salubre, cu dotări spre confortul vînzătorului şi al cumpărătorului;
• acordarea tuturor titlurilor dc proprietate pentru terenurile agricole şi urgentarea transmiterii către foştii proprietari a spaţiilor şi terenurilor ncagricolc.
igicnico-sanitarc);• susţinerea şi funcţionarea secţiei de dializă la spital
(acoperă zona Cluj-Tîrgu Mureş-Alba);• activităţi cultural-sportivc pentru toate vîrstclc, în special
pentru tineret;• funcţionarea reală a relaţiei primâric-cultc;5. Activitate economică:• legături permanente între Primărie - comercianţii locali şi
întreprinderi mici şi mijlocii pentru cunoaşterea necesităţilor acestora şi sprijinirea lor în obţinerea dc fonduri pentru1 dezvoltare;
• atragerea unor investitori pentru crearea dc noi locuri dc muncă, rczultînd reducerea şomajului, prin acordarea dc facilităţi (închirieri sau concesionări dc terenuri, scutiri sau diminuări dc taxe.
' 6. Protecţie socială şi ordine publică:• susţinerea familiei ca celulă a societăţii avînd ca efect
reducerea instituţionalizârii copiilor (să rămînă în familii, nu la Casa Copilului);
• pentru actuala perioadă dc lipsuri şi sărăcie, sporim numărul dc porţii la cantina socială pentru mîncarc către asistaţii sociali (oameni cu venituri mici);■ • promovarea şi stimularea talentelor în orice domeniu;
• facilităţi pentru tinerii căsătoriţi şi bătrînii cu venituri mici (diminuări dc taxe şi impozite), prin corelarea veniturilor pc membru dc familie şi contribuţia spre municipalitate;
• înfiinţarea centrului matcmal (mame ce nasc şi nu au unde locui);
• colaborarea poliţic-jandarmi-gardicni publici pentru ordine publică;
7. Relaţii externe:• obţinerea clauzei Comunităţii Europene pentru facilităţi
financiaro, locuri dc muncă, protecţie socială prin înfrăţirea cu cel puţin patru localităţi (două din estul şi două din vestul
E tir°P C i)-__________________________________________ (F.P. 0147,
Foşti şefi ai Departamentului Informaţiilor Publice acuză Guvernul de intenţii clare de propagandă
Răsvan Popescu şi Ludovic Orban, foşti şefi ai Departamentului Informaţiilor Publice, acuză Guvernul de intenţii dare de propagandă, în urma apariţiei în presă a unui raport întocmit de Ministerul Informaţiilor Publice pe baza monitorizării presei din perioada 31 mai-6 iunie.
"Constatăm că, sub conducerea PDSR, Ministerul Informaţiilor Publice s-a transformat în Ministerul Propagandei. Ministerele Propagandei sînt caracteristice regimurilor autoritare. Este evident că PDSR urmăreşte în mod deliberat sâ reducă vocile
critice din presa independentă", a declarat, Ludovic Orban, şef al Departamentului Informaţiilor Publice în perioada 1998-2000. "Proiectul de construcţie a unei maşinării de propagandă este evident şi prin subordonarea Agenţiei Naţionale Rompres, prin respingerea rapoartelor de activitate ale Televiziunii, Radioului public şi Consiliului Naţional al Audiovizualului, prin politizarea conducerii Rodipet, care deţine monopolul difuzării presei scrise şi prin ingineriile financiare de la Letea Bacău, unicul producător de hîrtie de ziar”, a continuat Orban. Ludovic Orban solicită sesizarea
comisiilor parlamentare de specialitate în acest caz. "Consider că se impune o anchetă a comisiilor parlamentare pentru mass- media, care să stabilească răspunderile şi să readucă ministerul la funcţiile sale fireşti, aşa cum au fost stabilite prin Hotărîre de Guvern", a mai spus Orban.
Intenţia de propagandă este condamnată şi de Răsvan Popescu, cel care a condus Departamentul Informaţiilor Publice între 1997 şi 1998. “Rostul unui minister al informaţiilor publice este şă informeze populaţia, nu să o
dezinformeze. Funcţionari publici, plătiţi din buzunar, se transformă sub actuala conducere în manipulatori ai opiniei publice", a declarat Răsvan Popescu presei.
“Acum citim în presă rapoarte confidenţiale ale acestui departament avansat la grad de minister în care se propune negru pe alb distragerea atenţiei publice de la problemele reale. In loc să-şi realizeze eroarea de fond şi să corecteze drastic activitatea ministerului, Vasile Dîncu aruncă vina scurgerii de informaţii pe colegii de cabinet, lovind astfel o dată în plus în imaginea
Guvernului din care face parte", a spus Răsvan Popescu.
Un cotidian central a prezentat, în ediţia de luni, un raport întocmit de Ministerul Informaţiilor Publice pe baza monitorizării presei din perioada: 31 mai-6 iunie. Raportul este structurat pe mai multe capitole, cum ar fi “Mediatizarea membrilor Guvernului", “Mediatizarea Guvernului şi a ministerelor”, La capitolul “Sugestii", documentul recomandă, printre altele, “distragerea atenţiei opiniei , publice de la problemele din Ministerul Justiţiei", dar şi “restrîngerea expunerii mediatice a premierului la acţiuni ce denotă fermitate şi intervenţii corectoare”.
Apel către teii românii din tară si din lumeurmare din jbagina 1
din generaţiile trecute. Avem multe de făcut pentru a ne împlini această dorinţă. Pentru săracii şi pentru copiii României, fiecare din poziţia sa şi după puterile sale, am hotărît să ne unim eforturile în acţiuni conjugate în favoarea celor nevoiaşi. Vă chemăm pe toţi să vă alăturaţi acestui efort Să arătăm lumii că nouă ne pasă de copiii orfani şi de bătrînii singuri. Să demonstrăm solidaritate şi ataşament faţă de valorile general umane. Doar aşa vom reuşi sâ ne atingem idealul împărtăşit de, toţi românii - de integrare europeană şi euroatlantică. Diferenţele de idei şi disputele politice rămîn esenţa oricărei democraţii. Românii din interiorul ţării şi cei din lumea întreagă nu au numai
dreptul, dar trebuie să fie încurajaţi să analizeze cît mai profund posibil viitorul naţiunii noastre, compoziţia guvernelor şi alegerea politicienilor noştri. Totuşi, aceste dezbateri'trebuie să fie bazate pe interesele noastre istorice. în viitorul apropiat, România se va afla în faţa unor momente majore. Fără progres economic nu vom realiza integrarea ca membru deplin în Uniunea Europeană; fără sprijinul dumneavoastră, cererea României de integrare în NATO nu ar avea acelaşi ecou. împlinirea acestor două deziderate ne priveşte pe noi toţi şi se aşază deasupra oricăror calculb politice sau personale.
Vom dedica toate eforturile noastre - pentru împlinirea acestor ţeluri. Şi, aşa cum ţările din regiunea noastră au reuşit
să fructifice creativitatea diasporei lor pentru binele naţiunilor lor, facem apel îa toţi românii să ne ajute, în orice fel posibil, pentru a reuşi în marile încercări care ne stau în faţă.
Procesul început în secolul al XIX- lea, prin mişcarea de renaştere naţională, trebuie să se împlinească în secolul nostru, astfel îneît românii să devină parteneri egali cu familia europeană a naţiunilor. •
,Ca semn al acestei voinţe comune, dorim sâ contribuim practic la împlinirea cîtorva mari proiecte de asistenţă socială şi de marcare a identităţii noastre creştin- ortodoxe. Un prim proiect pe care dorim să-l sprijinim, şi în folosul căruia îi chemăm pe toţi românii cu posibilităţi să ni se alăture, este schimbarea în bine
a vieţii copiilor României, inclusiv prin adopţii ca alternativă la orfelinate, şi a bătrînilor, tot mai lipsiţi de posibilităţi. Ne gîndim, de asemenea, să sprijinim ctitoriile româneşti de peste hotare, lăcaşuri de închinare în limba noastră şi mărturii ale credinţei neamului românesc, cum ar fi Aşezămintele de la Ierusalim şi Ierihon. Astfel ne facem datoria.de oameni cu credinţă în Dumnezeu şi în valorile creştine şi lăsăm un semn al trecerii noastre prin lume.
Aceasta este o datorie nu numai faţă : de strămoşii noştri, care am luptat şi au ‘ murit pentru independenţa noastră, ci şi faţă de generaţiile viitoare, care trebuie să aibă o garanţie câ niciodată nu vor trebui să îndure ceea ce generaţiile ' anterioare au îndurai
...Pentru el acum, datorită GlohNET, îţi dl mâna «I cumperi un telefon Nokia 5ÎÎ0: plăteai numai 29$* pentru afeonamentul Dialog Inedit şl 19$* pentru abonamentele cu minute induse I Pe deasupra, ai şi taxare la secundă pentru toate. abonamentele Dialog**, iar cu noul abonament Dialog Free vorbeşti gratis*** între orele 21:00 * 7:00 şi duminică toată eiua.La OlobalNET mergi numai pe mâni câştigătoare!
1 * 1 fi l <• ,8i I
m* î im
7^(4264825)
_ . . . . AVEN1RGlobalNET TELECOM
C L U J - N A P O C A : B-<Jut E ro i lo r 1 0 , telefon: (0 6 4 ) 190 8 1 4 ; 0 9 5 5 4 7 4 7 7
■W S1FA1ÎI0SqCIPAlf DE ASIGURARE REASIGURARE,
I N S P R I J I N U L F A M I L I E I T A L E
C lu j-N a p o c a , b d . T itu le sc u 16, T e le fo n 4 14 062
Legea 19 din 2000,a schimbat sistemul public de pensii. ’ 2Doriţi sa aflaţi ce pensie veţi avea? Ţ,VĂ
SÂ R Transilvania vă poate ajuta prin serviciile sale de consultanţăîn domeniu.
Interesul are o rezolvare simplă şi rapidă.
Pe baza inform aţiilor d in copia carnetului D um neavoastră de 'm uncă veţi primi calculul la zi a l punctajului şi estim area valorii pensiei viitoare oferită de sistemul public.
O vizită la sediul nostru vă va ajuta să în ţelegeţi m ai bine în ce poziţie vă aflaţi. O ferta noastră - asigurarea de pensie privată C E N T E N A R - vă va aju ta să găsiţi o soluţie civilizată.
Z iln ic , între orele 9 şi 13, vă stăm la dispoziţie pe bd. Titulescu 16. Sunaţi la 414 062 şi veţi afla detalii suplim entare. .
i w w w .centenar.ro
SOCIETATE COMERCIALAexecută i
TÎMPLĂRIE PVC cu 1 GEAM TERMOPAN, ~
PR0FILE Şl FERONERIE SCHÎÎCO
TRANSPORT SI MONTAJ
Tel. 183.775; 095-617.511 425.802
CONSIGNfiŢIfi LIDIflB-dul 21 Decembrie nr. 3/2
vinde şi primeşte spre vînzarediversebij uterii de aur. argint- cu sau fără pietre preţioase, diverse obiecte vech i, tablouri vechi.
Z iln ic orele 10 - 1 7 §Telefon 430.491 |
“Implicarea clientului” în atenţia RAT Cluj-Napoca
Modul în care consumatorii de bunuri şi servicii răspund la produsele oferite determină ceea ce se numeşte “nivelul de implicare al clienţilor”. Cu cât aceştia sunt mai bine informaţi, cu atât .pot să-şi aleagă produsul dorit dintr-o gamă largă de oferte. Sigur că ne vom referi, în materialul de faţă, la bunuri şi servicii din gama celor pe care le oferă (şi) Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca. Aceasta cu atât mai mult cu cât caracteristicile produselor oferite de regie (apă rece, apă caldă, încălzire, plus contorizarea acestora) generează în mod categoric implicarea clientului.
De regulă, implicarea clientului este mai mare pentm produsele ce îndeplinesc nevoi şi valori importante. De asemenea, implicarea poate creşte pe măsură ce alternativele de alegere (inclusiv cele legate de preţuri, dar nu numai) sunt analizate mai diferenţiat.
Revenind la oferta RAT Cluj-Napoca, produsele şi mărcile contoarelor de apă şi a repartitoarelor pentm încălzire (de exemplu) solicită implicarea clientului atunci când se pune în balanţă nu numai preţul, ci şi calitatea oferită; altfel spus; importantă este inclusiv perceperea, de către potenţialul client, a riscului de utilizare a unei oferte mai ieftine, dar de calitate mai slabă; de aici şi dorinţa noastră de a cumpăra şi a alege ceea ce este mai bun pentm clientul nostm. Orice decizie a unui consumator duce la consecinţe care nu se pot anticipa decât, cu aproximaţie. Pentm “exemplul” contorizării individuale, consecinţa directă este eliminarea sistemului pauşal, şi achitarea strictă a consumului individual. Consecinţa anticipată (chiar dorită de cei care se contorizeazâ) este scăderea cuantumului cheltuielilor cu apa rece şi apa caldă, buna funcţionare pe termen îndelungat a contoarelor instalate şi chiar repartizarea individuală corectă a consumurilor la nivelul tuturor familiilor din bloc/scară (această din urmă cerinţă, îndeplinită de RAT la parametri maximali).
De aceea, înainte de a alege o ofertă doar pe baza preţurilor diferiţilor prestatori, cumpărătorul serviciilor respective trebuie să se gândească cu cine vrea “să meargă înainte”. Altfel spus, este necesară analiza amănunţită a ofertelor de preţ şi a diferenţelor de calitate oferite, pentm a putea alege în deplină cunoştinţă de cauză.
Procedând astfel, consumatoml “se implică” în cel mai înalt grad, ceea ce reduce riscul unor decizii greşite. Riscul de a fi “înşelat” de o ofertă ieftină dispare, clientul putând lesne evalua toţi parametrii ofertelor pe care le are la dispoziţie. Urmează apoi stadiul aşa-numitei “evaluări post- cumpărare” a unui bun sau a unui serviciu, dar acesta este un subiect aparte, care poate dezvoltat într-un număr viitor. (4264790)
r 1I
I
I
I
I
I
I
LO T ER IA ROMANA - SUCURSALA ZONALA C LU J
? VĂ INVITATA PARTICIPAŢI LA TR Ă G EREĂ ... "ORA 1 A VENIT"
DIN t»ATA DE 17 IU NIE 2001 64 DE AUTOTURISME PE PENOUL DE CONCURS!
! COSTUL UNUI LOZ - NUMAI 3.500L E I! ' • SÎMBĂTĂ, 16 IUNIE - ULTIMA ZI DE PARTICIPARE.'
R E P A R A Ţ II(APARATURA fotografica J
1 Zcno REINIIARDT
C a l e a M ă n ă ş t u r , i- tr . 8 , C l u j - N .
| TelJ 092/460-169; 064/42-50-96 li
. AGENŢIILE "LOTO-PRONO" Ş I VINZATORII VOLANŢI .
k — — — - - ^ — AŞTEAPTĂ!^ _ _ _ _ (4437278,*
S.C. NAPOCA S.A. vinde prin licitaţie publică clădirea sediului administrativ din Cluj-Napoca, str. Câmpina nr. 51-53, compusă din P+ 1, avînd 14 birouri şi două grupuri sociale + teren curte la stradă, circa 200 metri pătraţi.
Licitaţia va avea Ioc în data de 20.06.2001, ora 10,00, Ia sediul societăţii din str. Cîmpina nr. 49, tel. 415.142. (4437247)
_ : S.C. Legume Fructe S.A. Cluj ; I ÎNCHIRIAZĂ spaţiu comerciali,|situat în P-ţa Mihai Vitcazu, ln|- |parterul Halei Agroalimcntarc (în | : -spate la Mc Donald's), în-; ■Suprafaţă totală de 350 mp,* Icompusdin: sală 120 mp, birouri, | : |depozite frig, grupuri sanitare. |■ Informaţii la tel.: 064/435.101, ■' *093/597.301 sau la sediul firmei* Idin Calea Baciului nr. 1-3. If c ■ ■ m m mm tmm k
LYT\P/1Ă A C *tî \ j \ < rs / ^Ă/LULULi Ui
V
— — _ — _ —S.C. " T R IC O T A J S E R E N A " S.A. |Firmă italiană N O U ÎN F IIN Ţ A T Ă |
Angajăm personal calificat în domeniul tricotaje pentru ■ următoarele posturi:
1) M aiştri specialişti; ' £■*2) Confecţioneri tricotaje; : | l3) O peratori maşini trico taj;4) Magazioneri. |
/ Relaţii şi informaţii suplimentare la sediul societăţii din | str. Gh. Bariţiunf. 18, ap. 8 (lingăBCR), tel. 095/259.859, ■ 094/216.986. 1
^ în fiecare zi vă aşteptăm! I
r — — —I S .C . I Sediul: Cluj-Napoca, str. Migdalului nr. 20
'A N D E T R A N S
Telefon: 064-432.895, Fax: 064-433.012I| i e i c i u n . U U - T — u t . U J J , i a A . U U - + — t o o . u I C. |
| Oferta: produse de balastieră în sortimentaţie |J de 0-3 mm, 3-7 mm, 7-15 mm, 15-31 mm, I-| ■■ • | I precum şi bolovani de rîu. : jj Punct de achiziţie: balastieră Luna, situată la | 120 de kin de Turda, DN i. I
ADEVÂFM1 de Cluj aahdtpcuiat |
• mobilier de birou;• mobilier de bucătărie;• dormitoare şi sufragerii;• canapele, colţare;• biblioteci, scaune;•parchet.Comercialireaiă:•lac; «palux; • aracet; •abrazive; • pînză-panglică.
Relaţii si rnmi’n-j;CLUJ-NAPOCA £
iteL: 064-437.429, P-ta 1848 nr i ’ î ..fax: 064-437.430, int. 15, str. Livezii 55 DEJstei.: 064-215.073, E Teodoroîu nr. 54 •tel:064-214,506,Gutuiuluinr.9. : _; NĂSĂUD: sţr, Fagului nr. 14;BAIA MARE: Calea Biicuresd nr. 35 GHERLA: tel. 064-243.283. Parcului nn
CORAMET SRL CLUJf f S tr . T ra c to riş tilo r nr.2,
T el./Fax: 064-417.075, 094-664.062
reprezentanţa UPolicolorCOMERCIALIZEAZĂ EN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR
• E m a ilu r i (a l s a t i l , s p o r e m a i l , s u p e r p o l i l a c )• V o p se le la v a b ile (SPOR, DECO)• L a c u r i p e n tru le m n (Lac parchet, lacuri decorative)• P ro d u s e a u to (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri)• P ro d u se spec ia le (vopsea clor cauciuc, vopsea epoxi, lovitură de ciocan, nitroemail, răşini, vopsea pentru ţiglă).
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” Bucureşti | Facultatea de Drept Cluj - Napoca organizează
A D M I T E R EPentru anul universitar 2001-2002
Număr de locuri pentru admitere• 300 ia curs de zi• 200 la curs Fără frecvenţă• 50 de locuri pentru cei care urmează a doua facultate
Curs de zi: 4 ani Curs Fără frecvenţă: 5 ani Condiţii de admitere:• Admiterea la facultate se face pe baza mediei de la
bacalaureat în ordinea descrescătoare a mediei şi în limita locurilor.
Acte necesare pentru înscriere Ia concurs:• Diplomă de bacalaureat (adeverinţă pentru promoţia 2001)• Certificat de naştere (copie xerox)• Certificat de căsătorie (copie xerox)• Adeverinţă medicală• Cerere - tip pentru înscriere eliberată de facultate• Un dosar plic• Chitanţă de achitare a taxei de înscriere• Taxa de înscriere este dc: 300.000 lei• Înscrierile se fac în perioada 9-20 iulie 2001 Informaţii suplimentareSecretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burebista
nr 2, telefon 064-432.211; 064-432.265în anul universitar 2001-2002 Facultatea de Drept “Dimitrie
Cantemir" Cluj-Napoca acordă următoarele înlesniri:- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cci carc achită
integral taxa de şcolarizare pînă la data de 10.10.2001.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru fraţi, soţ şi
oţie dacă ambii sînt studenţi Ia facultatea noastră.- in taxa dc şcolarizare sînt incluse şi taxa de examen pentru
sesiunea planificată şi restanţe, sc plăteşte taxă de examen numai pentru sesiunea dc reexaminare
- facultatea tipăreşte cursurile la toate disciplinele din planul dc invâţămint, care pot fi achiziţionate de studenţi.
- taxa de şcolarizare pentru anul universitar 2001-2002 a rămas neschimbată, respectiv 500 dolari la învăţământul de zi şi 400 dolari la învăţămîntul fară frecvenţă, plătibilă în 2 rate.
t u c o l f l b o r a r e c u • - D i r e c ţ i a J w t e ţ e s n a S p o r t
v f t in v i t ă în . d a t ® d a l d i x m i « 2 0 0 1 1 ®
C a t e g o r i i d e V â r s t ă : 6 - 9 a n i , 1 0 - 1 1 a n i ,1 2 - 1 3 a n i . 1 4 - 1 5 a n i ,
1 6 - 1 8 a n i ş i p e s t e 1 9 a n i .
O r a î n c e p e r i i : o r a I O
I n v i t a t iT R U P A “ M A G I C Ă D A N C E " ,
C e . S . G L U J C U R O C K ’ N R O L L A C R O B A T I C , P A L A T U L C O P I I L O R
P a r t e n e r i M e d i a :A d e v ă r u l d c C l u j , I V T o n it o r u l d e C l u j , S z o b o d s o g , T r a n s i l v a n i e i J u r n a l
S p o n s o r iAjCantK» pitvnrtl dv Fcufl * .0 . N an Mumvan» ».C. Aman im portH tw t 8.R.L., Mtona 8.A.,S.C. AutoworW (reprazentflnţft VW & AUDl)r S.C. Bem» Paoor camera do Comerţ.Industria ol Ajftloitftxstl Clttl. S.C. GTilrrtmx Co S.R.L.r CoooCoiBr 6.C . C.P.D. Apex S.R.L..S.C. Dtpo TnarMlNviki 8A .r FundeţJa ENbUotfioerf! "Holteii GAspAr*, S.C . Qfronn Trm* Q.R.L.,S.C. > 1 HJS.N. S.R.L.» C.N. Lotprla HornfriB > «uounuya CliţJ, S.C. Pftrolplum S.R.L..S.C. FToent & Standard EMotronkM G .R .L Quantum Pharm S.R.L... R.A.O.P.S.C. FMnandl S.R.L.» S .C . TraravtUl Cown ilo e 8 .R .L . ViWn» AduwtMIntf, S .C . V.8.A. sport S .R .L
C.E. N APO CA S.R .L. angajează
O P E R A T O R C A L C U L A T O R
jC e r in ţe :
• cunoştinţe de operare PC (W ord, Excel);
• studii m edii (superioare constituie avantaj); |
• posibilitatea de lucru şi sîmbătă. I
lln form aţii şi C.V. Ia 197.307 (197.304) de luni p înăl
.Jvineri (10-14), sau la sediul din str. N apoca nr. 16. J
UNIVERSITATEA DE M EDICINA ŞI FA RM A CIE
” IULIU HAŢIEG A N U ” C L U J - NAPOCA anunţă:
CONCURS
pentru ocuparea a 3 postu ri de Ingineri - pen tru
în tre ţinere reţele, HA RD , SO FT, W INDOW S 2000,
REŢELE A TM , E T H E R N E T , DEPANARE PC
Condiţii: - studii superioare de specialitate
Inform aţii şi înscrieri Ia sediul Universităţii din strada
Em il Isac nr.13, Serviciul Resurse Um ane pînă la da ta
de 20.06.2001. (4264868)
r S.C. TEXTILA RO^ÂT^.AXIuj-’Napoc" "\ Str. Salcîmului nr. 37 ~ |
ÎNCHIRIAZĂ SPATII | |jp e n tru d e s fă şu ra re a a c tiv ită ţilo r de p ro d u c ţie ,!
depozitare, com erţ. Societatea deţine 15.000 mp de ha le .l Se poate închiria fie în treg spaţiul, fie module cu in tră r i i separate de 300; 400; 1000; 3000 mp. I
Inform aţii la tel. 094-709.563 sau la sediul societăţii. I
Companie internaţională, lider mondial în domeniul materialelor de construcţii, îşi extinde activitatea în
CLUJ-NAPOCA, prin construcţia unei staţii de betoane şi mortare, pentru care recrutează
SEF FILIALĂ1Principale responsabilităţi:
□ realizarea obiectivelor definite prin buget şi programul de dezvoltare
□ coordonarea tuturor activităţilor din staţia de betoane (achiziţionarea materiilor prime, producţia şi distribuţia betoanelor şi mortarelor)
□ negocierea şi urmărirea contractelor cu clienţii□ recrutarea, coordonarea şi motivarea ^
personalului so:
Candidatul ideal va avea: ^□ studii superioare tehnice şi 2-3 ani de experienţă
într-o poziţie managerială (preferabil în domeniul construcţiilor)
□ bune cunoştinţe de limbă engleză şi utilizare a calculatorului
□ buna cunoaştere a pieţei locale de construcţii□ calităţi de lider, spirit de echipă, abilităţi de
negociere
Cei interesaţi sunt aşteptaţi să trimită un curriculum vitae însoţit de o scrisoare de intenţie la:
Piteşti, str. Depozitelor nr. 38 Fax: 048-636.803, e-mail: [email protected]
TRUST A ' \
E U R O T W E R M\ ^(A.
reprezentant ( e m i r » ) ^ A R C A pentru România
cautădistribuitori pentru
Tub multistrat h b n c o
'Centrale murale 'Centrale murale Tlokeir
Pentru o vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţ i a d re s a d ire c t la re d a c ţia z ia r u lu i , s tr .N a p o c a n r. 16. dm Clu|
Şcoala "D avid P ro d an " Cluj-N apoca organizează, în d a ta de 10 iulie 2001, la sediul u n ită ţii, s tr . M eseriilor n r. 20, cu începere de la o ra 10,00, concurs p e n tru o cuparea u rm ă to a re lo r p o s tu ri şi ca ted re vacan te , la clase cu lim ba de p red are m aghiară:
• învăţător - un post;• matematică - o catedră;• engleză - germană - o catedră, înscrierile la concurs se fac pînă în data de 2 iulie 2001. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon
437.428 sau la secretariatul şcolii. (4264854)
MATRIMONIALE• Olandez 53 persoană
sentimentală doresc cunoştinţă cu femeie serioasă în vederea căsătoriei, preferabil peste 35 de ani şi vorbitoare limba germană. Persoanele interesate sînt rugate să sune la tel. 093- 18-75-58. (1386632)
VINZARI CUMPĂRĂRI
S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 g
Tel. 429.674. 093-375.469 | 095-235.668 1
• vinde ap. 4 camere, bucătărie, baie, cămară, 2 balcoane,'total 120 mp, situat în zonă centrală, 70.000 USD. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde urgent apartament 2
camere decomandat, ocupabil imediat, proaspăt renovat, pe str. Drăgălina. Preţ 15.000 USD. Tel. 429.674,093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde 3 camere confort sporit pe
str. 1 Decembrie (Grigorescu), 102 mp, cu garaj, la 40.000 USD. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
• închiriază garsoniere şiapartamente mobilate sau nemobilate în toate zonele. Tel.429.674, 093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr, 25. (Ag.i.)• vinde casă în P-ţa 14 Iunie, 160
mp suprafaţă construită, 350 mp suprafaţă totală, 50.000 USD negociabil. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde teren 12.000 mp, parcelat,
pe Calea Turzii, vis-a vis de OMV. Pret 22 USD/mp. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
• vinde ap. 3C conf. mărit, superfinisat, centrală termică proprie în Plopilor Vechi, ocupabil imediat. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i:)
• vinde ap. 3C cf. sporit cu geamuri termopan în P-ta Cipariu. Preţ 30.000 USD. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
/ • caută de închiriat pentru clienţii săi garsoniere şi apartamente mobilate şi nemobilate. Tel.429.674, 093-375.469, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• dă în chirie spaţiu comercial pe
str. Napoca, 110 mp, cu 20 USD/ mp. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde urgent ap. 3 camere pe str.
Uzinei Electrice, lîngă podul Garibaldi, excelent pt. privatizare.Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
• Vînd garsonieră confort 2, pe str. Cojocnei, finisată, preţ 115 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu L I 12, preţ 14.500 - 1 USD negociabil. Tel: 430.423. (Ag.i;)• Vînd apartament e camere pe str. Pata, confort 1, parter, finisat,- preţ 36.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe Str. Brâncuşi, confort 1, etaj intermediar, finisat,_ preţ 41.000 negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Caut urgent de închiriat apartament cu 2 camere, mobilat sau semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament pe str. Cîmpului, 4 camere, confort 1, finisat, modificări interioare, etaj intermediar, garaj, telefon, preţ16.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Nucului, 2 camere, bucătărie, baie, încălzire centrală, singur în curte,- preţ 550 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, mobilat sau nemobilat, preţ 500.000.000 negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)
• Vînd apartament 4 camere super finisat, str. Jupiter et. 1 din 4,22500 USD negociabil. Tel. 094-54-98-21. (1389248)
• Vînd apartament 3 camere finisat, etaj 2, în Apahida. Informaţii la tel. 23-15-61. (1389321)
• Vînd apartament 4 camere confort 1 Grigorescu, fără intermediari. Tel. 18-23-13, după ora 18. (1386681)
• Vînd casă cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Preţ 135.000 DM, negociabil. Tel. 092-44-85-57. (1389104)
• Vînd casă 5 camere, bucătărie, 2 băi, ultra finisată, singur în curte. Te. 13-95-45; 13-46-55. (1386615)
• Vînd trei camere str. A. Vlaicu Nord etaj 3/8, două băi, telefon, gresie, faianţă. Informaţii tel. 058- 84-60-73. (1386709)
• Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, demisol, magazin alimentar, încălzire centrală şi brutărie în curte, 2 cuptoare cu vatră pe gaze, spaţiu producţie 120 mp, depozite 200 mp, teren 800 mp în Floreşti. Preţ 40.000 USD. Tel. 26-57-37,092-83-62-40.(1389298)
• Vînd Ford Escort l,8D, VW Passat 1,8, maşină de găurit cu ace. Mobila veche, haine, tlex, lenjerie pat, cărţi. Tel. 44-00-08. (1389281) • Vînd maşină de spălat automată.
Tel.1 12-08-92. (1386721)
r
I
I
I
I
I
I
I
I
S.C. NAPOCA PRESS S.A.
ANGAJEAZĂ VÎNZĂTORI
PRESĂ. Informaţii:
5
la sediul firmei,
I
I
I
I
? l; I î 1
I
I
I Piaţa Unirii nr. 21, Itelefon 196.858.
• Vînd mobilă de bucătărie, dormitor, corpuri de living, aproape noi, două canapele, Ia preţuri deosebite. Tei. 14-99-36 între orele 9-11, 094-55-37-02. (1389242)
• Vînd casă şi grădină str. Republicii: curent trifazic, gaz, apă curentă, canalizare, posibilitate supraetajare şi extindere. Tel. 092-26-77-44. (1389244)
• Vînd roi de albine, faguri şi miere. Tel. 17-00-25. (1386610)
A D EVĂ RU Lde Cluj
V Vînd recamier, canapea, masă cu scaune, cuier pom, garnitură Făget, pat pentru copil mic, frigider Zii, Minsk, congelator Arctic cu 5 sertare, candelabre, peme, tablouri. Tel. 16-21-71. (1389294)
ÎNCHIRIERI• Trei studente îşi caută
apartamefit de închiriat. Tel. 18-15- 60. (1386616)• Caut de închiriat apartament 1-2 camere, nemobilat. Tel. 092- 460.217.(4437047)• Caut de închiriat spaţiu zonă centrală pt. bar. Tel. 092 460.217. (4437047)
• închiriez (pentru week-end sau pe termen lung) cabană la Someşul Rece, lîngă restaurantul Poieniţa (20 km de Cluj-Napoca), 6 camere, bucătărie, sobe teracotă, curent, apă curentă (rece şi caldă), curte 600 mp (cu jocuri de agrement), parcare pentru 4-5 maşini. Relaţii la tei. 064- 174.400,092-551.574,093-521.244. (4264790)___________
• MODA-SOCOM, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. George Bariţiu nr. 4-6, anunţă organizarea unei licitaţii publice pentru SELECŢIE DE OFERTE, în vederea montării de instalaţii de climatizare. Licitaţia va avea loc în data de 2 iulie 2001, ora 10 la sediul unităţii. Detalii referitoare la obiectul şi condiţiile de organizare a licitaţiei sînt concretizate în caietul de sarcini ce se poate ridica zilnic între orele 7-15 de Ia sediul unităţii. (1389306)
• Renumita vrăjitoare LAURA rezolvă, datorită
puterii paranormale: epilepsia, scoate argintul viu, dezleagă bărbat, dezleagă cununii, blesteme şi farmece, are plante împotriva beţiei şi face vrăji de dragoste, spor şi cîştig. Telefon mobil 094-12-80-22. Se află la Cluj. Singura vrăjitoare din România care practică magia tibetană şi indiană. Vrăjitoarea Laura a obţinut locul I la Congresul Magiei din India.(1389311)
• Primăria comunei Săvădisla organizează licitaţie publică în data de 29.06.2001, ora 9, la sediul primăriei din Săvădisla nr. 35 în vederea închirierii unui spaţiu de la Căminul cultural Vlaha pentru DISCOTECĂ. Tel. 26-64-28.(1389312)
• Firmă de renume internaţional în modă -David Jackson -cu extindereîn marile oraşe ale României, angajează pentru noul magazin din Cluj- Napoca, personal - vânzătoare (18-22 ani), prezentabile 1.70 cm, comunicative şi cu iniţiativă. Condiţii avantajoase: -pachet salarial atractiv, posibilităţi de avansare, traninguri în domeniul modei. Se consideră avantaj cunoaşterea limbii engleze. Cursuri iniţiere manechine amatoare (pentru prezentările firmei). Scrisoarea de intenţie şi curriculum vitae- departamentul resurse umane str. Memorandumului nr. 16. Tel. 094/36-99-97. (1386658)
• Vestita prezicătoare de magie albă Constantina din
> ,C " :!V î£
Bulgaria a ajuns în Cluj. Prin harul şi puterile ei vindecă orice boală, scoate argintu viu, blestemele, farmecele, impotenţa, alcoolemia şi împreunează pe cei despărţiţi, ajută în afaceri. Tel. 094-35-29- 68. (1386740)
• Dacă aveţi nevoie de un şofer de ocazie sunaţi la 090/041.707 sau 422.761. Va răspunde un şofer profesionist B-C-D-E. (1388856)
• Angajăm urgent fete pentru Ungaria cu calificare în domeniul cusători sau maşinist! pentru lenjerie intimă. Salar minim pe economie 220 forinţi pe oră, cazare gratuită. Relaţii la tel. 093-17-04-59. (1389250)
• Grupul din Comunitatea Rurală Săracă Comeni, com. Aluniş, jud. Cluj, beneficiari ai unui grant finanţat prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, organizează selecţie pentru executarea lucrării “Reabilitarea şi modernizarea drumului de pămînt” din localitatea Comeni pentru realizarea proiectului respectiv. Documentele tehnice: caietul de sarcini, instrucţiuni pentru ofertanţi pot fi puse la dispoziţia candidaţilor începînd cu data dc13.06.2001 pînă la data de17.06.2001 la sediul Grupului Comunitar sat Comeni nr. 8. Data şi ora limită de primire a ofertelor este. 18.06.2001 ora 10, la sediul Grupului Comunitar. Selecţia va fi publică şi va avea Ioc în data de18.06.2001, ora 12 la sediul Grupului Comunitar sat Comeni, com. Aluniş jud. Cluj. (1389318)
• Clasa XII M Promoţia 1981 a profesorului Raduly Eugen vâ invită vineri 15.06.2001 la o oră de dirigenţie la Liceul Clujana.(1386717)• Firma Enko CH Pază şi Protecţie
SRL Cluj-Napoca strada Deva 1-7 este chemată în judecată în data de 19. VI. 2001 ora 8 litigiu de muncă.(1386729)
• Numitul Pataky losif cu domiciliul necunoscut este citate pentm ziua de 26 iunie 2001, ora 8,30, să se prezinte la Judecătoria Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr. 2, sala 128, în calitate de pîrît, dosar nr. 6499/2001 pentru întăbularea terenului, reclamant Killyeni Peter. (1389287)
• Pîriţii Stan Vasilia, Stan Ilina, Stan Marina, Pasca Gheorghe, Pasca Oana, Stan Vasilie, Prigoană Iuoan, Vidran Ileana, Vidran Gavrilă, Vidran Nicolae, Vidran Ioan, Vidran Vasile, Prigoană Nicolae, Prigoană Vasile, Paska Toma cu domiciliul necunoscut, sînt chemaţi la Judecătoria Cluj-Napoca sala 124, în dosar 4088/ 1999 reclamanta Roşu Ileana obiect partaj. (1389290)
• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Ciura Nicolae anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Amenajare interioară şi mansardare construcţie existentă” situat în Cluj-Napoca str. Aiudului nr. 11. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1389291)
• în confomiitate cu Legea nr. J37/1995, Crainic Deconsya Laura anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă de vacanţă situat în comuna Gilâu, sat Someşul Cald-Tamiţa, Plaja I, jud. Cluj, Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea- Dorobanţilor nr. 99.(1389292)
• Numiţii: Moldovan Vasile, Miclea Iuliana, Nicoară Vasile, Nicoară Ileana, Nicoară Ecaterinâ, Nicoară Susana, Nicoară Pavel, Nicoară Ana, Nicoară Ştefan, Nicoară Anastasia, Simon Rozalia, Nicoară Valeria, Nicoară Gavril, Nicoară Iuliana, Nicoară Anastasia, Nicoară Dumitru şi Mureşan Grigore sînt citaţi în calitate de pîrîţi în dosarul nr. 1823/2001, în data de29.06.2001, ora 8, sala 125 a Judecătoriei Cluj-Napoca.(1389293)
• Barza Vasile este citat la Judecătoria Cluj-Napoca, la data de 13 iunie 2001, ora 10, camera 125, în proces cu Manole Tudor, în calitate de pîrît pentru prestaţie tabulară, dosar 2504/2001. (1389297)
• Pîriţii: Varga Ana, Varga Gruia, Gereberes Elisabeta, Gereberes Emeric, Doghi Viorel, Doghi Ioan, sînt citaţi pentru-data de 17 iunie 2001, ora 8, sala 160 la tribunalul Cluj în dosaml civil nr. 3959/2001 în proces cu Finzler Tiberiu pentm constatarea nulităţii absolute a contractelor de vînzare-cumpârare privind ap. 1 din imobilul aflat în Cluj-Napoca str. Croitorilor nr. 11. (1389305)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Vaida Voevod Mircea anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul “Extindere reţea dc distribuţie de gaz şi racordarea a 15 branşamente" situat în Cluj- Napoca Colonia Făget. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1389316)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Pârv Gheorghe anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Extindere reţea dc distribuţie gaze şi racordarea a 8 branşamente” situat în Cluj-Napoca Colonia Făget. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1389319)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Franco Impex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul bar + sifonerie situat în Cluj-Napoca str. Bumbeşti nr. 4. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1386718)
• Numitul Hosszu Ianos este citat Ia Judecătoria Cluj în Dosaml 5672/ 2001 pe data de 31 august la ora8,30 la sala 95 pentru uzucapiune în proces cu Cadiş Vasile. (1386724)
• Numiţii Neciu Vasile, Neciu Veronica, Neciu Ileana, Neciu Dochiţa măr. Badea, Neciu Palachia, Neciu Anisie, Neciu Ileana, Neciu Dochiţa măr. Dona, Turei Vasile, sînt citaţi la Judecătoria Cluj pe data de 25 iunie 2001 în dosar 8479/2000 la sala 95 ora 8,30 pentm rectificare de CF reclamant Dodea Gheorghe. (1386725)
• Numiţii Baica Ioan, Baica Toma, Baica Todor, Baica Onisia, Baica Maria căs. Petrişor Pavel, sînt citaţi la Judecătoria Cluj pe data de 19 iunie 2001 în dosar 5674/2001 la sala 16 ora 8,30 pentru masa succesorală în proces cu Dodea Lidia Rahela. (1386726)
Numitul Topan Vasile este citat la Judecătoria Cluj pe data de 15 iunie 2001 în dosar 4866/2001 la ora 8,30 pentru acţiune în constatare cu Maier Dumitru Dănuţ. (1386727) . • Numita Baricsay Katinka născ. Banffy este citată la Judecătoria Cluj în dosarul 6229/2000 sala 95 ora8,30 pentru acţiune în constatare cu Mânu Ovidiu Ionel. (1386728)
• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Moldovan Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul microcentrală termică de apartament situat în Ciuj-Napoca str. Brateş nr. 4 bl. 12 sc. II ap. 21. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99 (1386742)• Numitul Moldovan Vasile cu
domiciliul necunoscut este citat de Judecătoria Turda în dosar nr. 4648/ 2001, la termenul din 19 iunie 200i, în proces cu Vereş Ştefan şi Vereş Monica, pentru succesiune şi recunoaşterea dreptului de proprietate. (2316516)• Iepure Costin, Iepure Vasile,
Felecan Ana. născută Iepure, Miklos Maria, născută Iepure. Miklos Todor a lui Precup, toţi cu ultimul domiciliu in Sălicea, sînt citaţi pentru data dc 12 iunie 2001 la Judecătoria Turda, in dosar civil nr. 2745/2001 pentru recunoaşterea dreptului dc proprietate. (2316517)
PIERDERI• Pierdut caniche negru în
Zorilor. Recompensă. Tel. 12- 20-11. (1386662)
DECESE COMEMORĂRI• Familia îndoliată anunţă
cu deosebită durere trecerea în nefiinţă a scumpului lor fiu, so şi tată, VÂLCEA VASILE GHEORGHE. Înmormîntarea va avea loc joi, 14 iunie 2001 ora 12, la Capela Mare a Cimitirului Central. Dumnezeu să-I odihnească în pace(1389299)
• Pierdut legitimaţie dc serviciu pc numele Biriş Marius. O declar nulă. (13S92S3)
• Pierdut legitimaţie dc serviciu pc numele David Gheorghe. O declar nulă. (I3S92S4)
• Pierdut carnet dc student pc numele Frăţilâ Dan Scbastian. II declar nul. (1389285)
• Pierdut carnet dc student pc numele Vartolo’mci Horaţiu. II declar " nul. (1389286)'
• Pierdu) legitimaţie dc serviciu pc numele Stan Vasile. O declar nulă. (1389289)
• Pierdut carte dc identitate auto nr. B 538523. O declarăm nulă.(1389308)
• Pierdut carte de identitate auto nr. B 750635. O declarăm nulă.(1389309)
• Pierdut chitanţier SC Seso Drinks SRL seria VMB nr. 6291451-6291500 declar nul de la nr. 6291460 inclusiv. (1386716)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Groza Dorin-Ioan. O declar nulă. (1386722)
• Pierdut legitimaţie de reducere Ia transport pe numele Toth Adrian Vasile. O declar nulă. (1386731)
• Pierdut legitimaţia de transport pe numele Todor Mihai Student Universitatea de Medicină Cluj. O declar nulă. (1386735)
• SC Sunimprof pierdut cartea de identitate nr. B 302348 autoturism Honda Civic CJ-05-SUN nr. identificare jhmd 6459J9030833 serie motor 1338488. Se declară nulă. (1386736)
• Pierdut carnet de student pe. . numele Băisan Zorela Mihaela. î l .
declar nul. (1386740)• Pierdut carnet asigurat sănătate
pe numele Cionca Ioana Claudia. îl declar nul. (1386741)
• îndureraţi, anunţăm pe cei care au cunoscut-o, că nepărăsit pentru totdeauna mătuşa noastră MERCULIEV ELENA, după 79 de ani de viaţă. îi vom păstra neştearsă amintirea. Înmormîntarea va avea loc joi, 14 iunie 2001, ora 13, de la Capela Cimtirului Central. Ilinca, Luci şi Tibi Lenţa. (1389310)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă şi bunică ŞZARVADI MARIA. Înmormîntarea va avea loc, joi 14 iunie-2001, ora I I , la Cimitirul Central. Nu te vom uita niciodată. Maria, Ildi, Ghiţă, Cristina şi Cristian. (1389317)
Cu adîncă durere în suflete anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost ANDORI MlllALY pensionar RATUC. Înmormîntarea va avea loc miercuri 13 iunie 2001 la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (1386692)
* Un ultim omagiu celui care a fost vecinul nostru ANDORI MIHAI din partea vecinilor din scara V, B-dul 21 Decembrie nr. 148 Cluj. (1389282)
• O lacrimă, o floare, un gînd pentru eternitate a dragei noastre surori, cumnate şi mătuşi ANA CÎMPEAN din Pâduren'i-Cluj; Dumnezeu să te odihnească în pace. Sora Nastasia, cumnatul Vasile, nepoţii Maricica şi Gelu cu familiile. (1389288)
• Asociaţia proprietarilor Scărişoara nr. 1, anunţă cu compasiune şi regret stingerea din via(ă după o lungă suferinţă a îndrăgitei noastre vecine, FULOP GIZELLA. Odihnească-se în pace. (1389295)
• Cu adîncă durere şi deosebit respect aducem un ultim omagiu celui care a fost domnul colonel VÂLCEA GHEORGHE VASILE. Transmitem familiei greu încercată, întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace. ColectivulS. M. E. P. T. A Cluj. (1389300)
• Un ultim omagiu celui care a fost colonelul VÂLCEA GHEORGHE. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Conducerea O. C. S. P. S. Bucureşti. (1389301)
,• Un pios omagiu distinsului colonel VÂLCEAGHEORGHE. Sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Familia colonel Ciobanu din Satu Mare. (1389302)
• Un ultim omagiu distinsului meu prieten colonel VÂLCEA GHEORGHE. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia Buduşan loan din Dej. (1389303)
• Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj şi colectivul redacţional al publicaţiei “Ini{iativa Particulară” este alături de colegul nostru Traian Corneanu în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a distinsei sale şotii, doctor ORTANSÂCORNEANU. Transmitem întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. Dumnezeu s- o odihnească în pace! (1389313)
• Sîntem alături de asistenta şefă Maria Căpuşan în marea durere prin care trece la pierderea cumnatului drag. Colectivul Clinicii Medicale II. (1389315)
• Un ultim omagiu celui care a fost vecinul nostru ANDORY MIHALY. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari str. 21 Decembrie 148.(1389320)
Dragă Rodica, sîntem alături de tine în aceste clipe grele la decesul mamei tale dragi şi ştim că î(i este greu. Să nu ui(i, tu ai rămas tot colega noastră dragă şi să şti că şi în continuare te poţi baza pe noi. Sincere condoleanţe întregii familii. Odihnească-se în pace'.Colectivul Clinicii Pediatrie II Ciuj-Napoca. (1386732)
• Dragă Rodica sîntem alături de tine în marea durere pricinuită de moartea mamei tale dragi. Sincere condoleanţe. Laboratorul Clinicii Pediatrie II Cluj. (1386733)
• Sîntem alături de îndurerata familie Cornean, la trecerea în eternitate a celei care ne-a fost o preţuită colegă, dr. ORTANSA CORNEAN. Colectivul de Medici al Clinicii Pediatrie I. (1386734)
'• S-a scurs un- an de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost BARTHA MIKLOS (OTTI) soţ, tată, socru. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (1389247)
• Azi, 13 iunie 2001, se împlinesc 5 ani de cînd ne-a părăsit scumpa şi buna noastră soţie, mamă, soacră, bunică şi străbunică DÂRJANEUGENIA, la numai 64 de ani, lăsînd în urma sa mult dor, tristeţe şi durere. Dragă JENI, amintirea ta va rămîne în inimile noastre cît vom trăi. Soţul Nicu, fiicele Virginica şi Mariana cu famililile lor. Dormi în pace, suflet blînd. (1389259)
• Pios omagiu şi veşnică neuitare la împlinirea a 6 ani de cînd dragul nostru soţ şi tată DAMASCHIN VLADIMIR a plecat în eternitate. Fie ca rugăciunile şi gîndurile noastre să-i vegheze somnul veşnic. Soţia şi copii. (1386720)
• Un pios omagiu la trecerea în eternitate a celui care a fost colonel VÎLCEAGHEORGHE. Fie-i ţărîna uşoară. Prietenii de la Complexul Agroindustriala Apahida. (1386723)
"Statele Unite susţin cu fermitate extinderea NfiTO",
afirmă George W. Bush
Statele Unite “susţin cu fermitate extinderea NATO”, a declarat preşedintele american, George W. Bush, într-un interviu publicat în ediţia de ieri a cotidianului polonez “Rzeczpospolita”, citat de AFP.
“Statele Unite susţin cu fermitate extinderea NATO. întrebarea care se pune nu este cum, ci cînd va. avea loc extinderea”, a SPUS şeful Administraţiei americane, care a început un turneu în Europa." El urmează să rostească, pe 15 iunie, la Varşovia, un discurs pe aceasţă temă. Preşedintele american a subliniat că “nimeni nu poate fi privat de dreptul de a face parte din Alianţa” Nord-Atlantică şi că nici o ţară “nu dispune de un drept de veto faţă de extindere”.' “în mod evident, ţările care aspiră la (integrarea în) NATO trebuie să ia ele însele măsuri pentru a răspunde criteriilor Alianţei Nord-Atlantice”, a adăugat el. George W. Bush a confirmat că una dintre temele turneului său european o constituie chestiunea privind forţele europene de intervenţie rapidă. “Statele Unite susţin această iniţiativă, Căci noi apreciem că forţele europene pot fi foarte utile, însă cu condiţia să reprezinte o completare a NATO, fară a pune în discuţie capacităţile operaţionale ale Alianţei”, a spus el.
Un responsabil din securitatea palestiniană
a afirmat câ între palestinieni şi israelieni
există "divergenţe de fond"Şeful Securităţii preventive palestiniene din
Cisiordania, Jibril Rajub, a afirmat, înaintea reuniunii pe probleme de securitate, patronată de şeful C IA , George Tenet, că există diverşenţe de fond” cu Israelul, informează
AFP. ’ Noi ne referim la divergenţele de fond. Israelienii nu au dat dovadă de un minim spirit de cooperare în problemele de substanţă, cum ar fi ridicarea stării blocadei (din aglomerări şi din teritoriile palestiniene), îngheţarea procesului de colonizare evreiască, eliberarea prizonierilor şi încetarea agresiunii”, a declarat Rajub într-un interviu acordat postului de radio palestinian. "Israelienii insistă pentru menţinerea ocupaţiei, ca o condiţie pentru reinstaurarea calmului şi a stabilităţii. Ei vor securitate în condiţiile menţinerii ocupaţiei, dar asta este ceva de domeniul fantasticului, deoarece palestinienii au opus o legitimă rezistenţă ocupaţiei”, a continuat el
Referindu-se la activiştii mişcărilor islamiste radicale Hamas şi Jihadul islamic, pe care Autoritatea Palestiniană i-a eliberat din puşcării, iar Israelul cere arestarea lor din nou, Rajub a mai spus că palestinienii nu intenţionează să-i aresteze, “orice ar fi”.
'Trebuie stabilit un calendar care să prevadă sfîrşitul ocupaţiei, iar comunitatea internaţională trebuie să facă tot posibilul să determine Israelul să pună în aplicare acordurile. Or, americanii au fost foarte prudenţi, iar noi le solicităm să-şi intensifice eforturile pentru ca ocupaţia (israeliană) să ia sfirşit”, a mai spus Rajub. "Posibilitatea organizării de noi întrevederi pe teme de securitate (cu Israelul) depinde de decizia politică” pe care o vor lua palestinienii, a precizat Rajub.
Cin deputat european îi reproşează lui Giinter
Verheugen câ nu a intervenit la timp într-o afacere de
deturnare de fonduri PHfîRE în Slovacia
Deputatul austriac în Parlamentul European Herbert Boesch i-a reproşat comisarului european pentru Extindere* Giinter Verheugen, că “i-a trebuit cam mult timp pentru a reacţiona” în cazul unei afaceri’ de' deturnare de fonduri UE în Slovacia, informează AFP. Acum este necesar să se elucideze “dacă partea europeană aţe anumite responsabilităţi”, a declarat deputatul social-democrat într-un interviu acordat săptămînalului german “Stern”.
Roland Toth, coordonatorul programului PHARE (de ajutor european pentru ţările din
Europa de Est) în Slovacia din 1997, acuzat de deturnare de fonduri, a fost revocat din funcţie pe 15 martie. Biroul de combatere a fraudei din cadrul UE (OLAF) a decis, pe 29 aprilie, să înceapă o anchetă în Slovacia. Potrivit “Stern”, mai mulţi funcţionari ai Comisiei de la Bruxelles şi din delegaţia europeană la
. Bratislava, aflaţi în subordinea germanului Giinter Verheugen, sînt suspectaţi de a fi ignorat şi chiar facilitat activităţile lui Toth. ■
Preşedintele american şi-a început primul turneu
european cu MadridulPreşedintele american, George W. Bush, a
sosit, ieri, la Madrid, prima'etapă a primului său turneu oficial în Europa, de la preluarea puterii, la începutul acestui an, informează AFP. Preşedintele Bush, soţia sa, Laura, şi secretarul american de Stat, Colin Powell, al căror avion Air Force One a aterizat la Madrid la ora 07.20 GMT, au fost întîmpinaţi la aeroport de către ministrul spaniol de Externe, Josep Pique. Cuplul prezidenţial a fost apoi transportat la bordul unei limuzine blindate la Palatul Zarzuela, unde va avea o întrevedere cu regele Spaniei, Juan Carlos, şi regina Sofia. în cursul după-amiezii preşedintele american va avea o întrevedere cu şeful Guvernului spaniol, Jose Maria Aznar. Aceasta va fi prima întrevedere a celor doi, care pînă acum şi-au vorbit doar la telefon, în luna februarie, cînd Aznar se afla într-o vizită oficială în Israel.
Bush şi Aznar vor susţine o conferinţă de presă la Madrid, în grădina Palatului Moncloa, sediul Guvernului spaniol, în faţa a 500 de jurnalişti, dintre care 150 au venit din Statele Unite. Turneul european al preşedintelui american va continua astăzi cu Bruxelles-ul, unde Bush va participa la un summit NATO, apoi mîine cu Goeteborg-ul, unde va participa la un summit UE-SUA şi apoi cu Polonia şi Slovenia, unde, sîmbătă, va avea o întrevedere cu preşedintele rus, Vladimir Puţin.
Rebelii islamişti filipinezi afirmă câ au decapitat
un ostatic americanRebelii islamişti care ţin ostatice circa 30 de
persoane în sudul Filipinelor au afirmat, ieri, că l-au decapitat pe unul dintre cei trei prizonieri americani şi au ameninţat sâ-i ucidă şi pe cei doi supravieţuitori, relatează AFP.
Guillermo Sobrero, un american în vîrstă de 30 de ani, originar din California, a fost executat pentru că preşedintele filipinez, Gloria Arroyo, a refuzat să oprească operaţiunile militare împotriva grupului extremist Abu Sayyaf, autorul luării de ostatici, a declarat purtătorul de cuvînt al rebelilor, Abu Sabaya, pentru postul de radio DZMM. “Căutaţi-i capul la Tuburan”, a spus el- Tuburan este un oraş din insula Basilan, unde grupul Abu Sayyaf deţine 28 de ostatici, dintre care trei sînt turişti americani, răpiţi luna trecută dintr-o staţiune de pe o altă insulă, ceilalţi fiind filipinezi.
Gloria Arroyo a convocat, ieri, o reuniune de urgenţă a Guvernului, ca urmare a declaraţiilor rebelilor, deşi nu fusese obţinută imediat o confirmare a acestor informaţii. Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională, Roilo Golez, a declarat că uciderea revendicată a ostaticului american face încă “subiectul unei confirmări”. în timp ce soldaţii porniseră în căutarea unui cadavru, un purtător de cuvînt militar, generalul Edilberto Adan, a amintit că “Sabaya a mai lansat în trecut asemenea blufuri”. Partea americană nu a făcut pînă în acest moment nici o declaraţie referitoare la aceste informaţii. Purtătorul de cuvînt al Abu Sayyaf a afirmat că grupul deţine probe care atestă afimaţiile sale. “Avem filmul execuţiei”, care va fi trimis autorităţilor după ridicarea barajelor instalate pe drumuri, a spus el. “Cadoul nostru pentru aniversarea independenţei (Filipinelor) este eliberarea unui
/prieten, Guillermo Sobrero, însă el nu mai are cap”, a continuat rebelul. Ieri, Republica Filipinelor, a marcat împlinirea a 103 ani de la decîararea independenţei fostei colonii spaniole. Purtătorul de cuvînt ai rebelilor a atnenitiţat că
- şi ceilalaţi doi ostatici americani vor fi executaţi şi a afirmat câ nu vor mai avea loc negocieri cu Guvernul de Ia Manila, pe care îl acuză de înşelătorie. “Nu avem nici un motiv să nu-E decapităm'şi pe ceilalţi. Guvernul face un joc dublu”, a spus el. • ' : ’
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră v o i r e a
r î î P U
m & Ifcdacţifi SI’ T c h 19.7-1.Z i
ŢgŞg ţiggŞI
Adoptat” de soartă, “căsătorit” cu performanţa, părăsit” de culorile pe care le-a cinstit
ţ? *w~sr;*...... y >* v
Rep: Continuăm interviul cu domnul Vasile Bogdan, fost atlet de mare performanţă, deţinătorul celui mai vechi record naţional din atletismul românesc masculin, în proba de decatlon, datînd din 1971. După ce a fost împiedicat, în două rînduri, să ia startul la Olimpiadele din Germania (1972) şi Canada (1976) din motive cu totul neîntemeiate, acest mare campion a găsit de fiecare dată puterea de a renaşte. O contribuţie majoră în regăsirea echilibrului atît de necesar în viaţa unui sportiv a avut-o familia sa, care i-a redat încrederea în forţele proprii.
Ajunşi cu firul istorisirilor la anul 1976, domnule Vasile Bogdan, vă rog să continuaţi.
Vasile Bogdan: La vîrsta de 26 de ani şi după experienţele nefericite pe care le trăisem, legate de episoadele pe care le-aţi amintit, nu pot nega faptul că încetasem, totuşi, în a-mi face iluzii în ceea ce priveşte participarea mea la Olimpiada din 1980. Aproape că îmi părea rău de faptul câ refuzasem în 1975 oferta rectorului ANEF Paris, care îmi propusese postul de asistent universitar. Dînsul fusese impresionat la un concurs desfăşurat în capitala Franţei, atît de prestaţia mea sportivă, cît mai ales de faptul câ vorbeam fluent franceza (aplecarea.mea spre studiul limbilor străine se datora tatălui meu, el însuşi un poliglot). Atunci am refuzat politicos oferta,, spectml despărţirii de familia mea nefiind unul care să mă lase_ indiferent. Ţineam enorm la părinţii mei şi nu concepeam sâ stau departe de ei.
Rep: Părinţii dumneavoastră revin mereu în prim-plan. Ştiu, şi dumneavoastră nu faceţi un secret din acest fapt, că dînşii v-au adoptat pe cînd aveaţi 3 ani. Vreţi să vorbiţi despre acest subiect?
V.B.: A fost un adevărat miracol. Fără aceşti oameni aş fi fost, probabil, pierdut. Peste ani, am avut curiozitatea firească de. a-mi căuta
i 3 3 ^Xy.-f•/ v ; : f
t ' * . ;
părinţii naturali şi vreau să vă spun că am fost profund dezamăgit de ce am găsit, Mi-am demonstrat astfel că destinul fiecăruia dintre noi este implacabil. Divinitatea alegînd în locul nostru. Aşa a fost'să fie, iar crezul meu este că ' adevăraţii părinţi sînt cei care te cresc, te aducă şi te îngrijesc, nu cei care procrează, pentm ca mai apoi să te abandoneze şi să te lase în voia sorţii. Am fost protejat mereu în viaţă de acest scut reprezentat de familie. Acest cult am încercat, mai apoi, să îl dezvolt şi eu alături de soţia şi cei doi copii ai mei.„ ®;eve|iînd la sport, ce s-a mai întîmplat în cariera dumneavoastră pînă în 1983 cînd aţi abandonat activitatea competiţională de atlet?
V .B .: Am continuat să concurez la Campionatele Naţionale, cu rezultate
O G D A N ( I I )mulţumitoare, reuşind să mai obţin chiar cîteva titluri. De asemenea, am cîştigat medalii la “Balcaniade” şi la alte concursuri internaţionale. Gîndul retragerii a început să mă bată atunci cînd am observat atitudinile diriguitorilor atletismului clujean din acea vreme. Aceştia, tributari unor concepţii cu totul deplasate în ceea ce priveşte crearea unei continuităţi în rezultate bune la decatlon, au făcut adevărate presiuni asupra mea pentru a face loc mai tinerilor mei colegi. Părerea mea era cu totul alta, pentru că eram încă cel mai bun decatlonist din ţară, aşa că dacă cineva dorea să se afirme, în mod normal, trebuia să treacă de mine mai întîi, nu să mă dau eu deoparte. Numai astfel
această “a doua mea viaţă”.Totul se petrecea în aceeaşi ambianţă, cu care eram deja ‘ familiarizat, cea a [ > t stadionului. Din primul moment mi-am fixat noile ,4 obiective de atins, orgoliile mele nestâpînite găsind , rapid şi pe acest tărîm un cadru propice de exprimare. Jr1 ,
De la bun început am avut conflicte cu Federaţia Română de Atletism, datorită consecvenţei cu \ care mi-am susţinut ideile,
raim :
'm m
1 1
v d
41
mt
mM4.V* ţ.
h i
/ ■s cele mai : legate
multede
- j discriminarea care " 1 se practică faţă de
1
se putea crea o concurenţă reală, de rezultatele căreia am fi beneficiat cu toţii. Din păcate nu toţi gîndeau în acest mod, iar confirmarea
faptului că au greşit a venit " _ .'rT' *' '•**4 peste cîţiva ani, cînd
' j rezultatele slabe nu auîntîrziat să apară.
, Un alt gust amar mi l-a j - lăsat faptul că după 20 de ani
. petrecuţi pe stadion, dintre — . . care 14 la “Universitatea”
» J» > Cluj, cu rezultate, zic eu,. • "*1 onorabile, am ieşit pe uşa din
, , ; ” „t"T. dos. Nu mi s-a organizat nici» , o festivitate de retragere, nu
* mi s-a înmînat nici o cupă saut distincţie, ca şi cînd nici nu
' ' aş fi existat la acest club* ■> " . vreodată. Nu culpabilizez pe
cineva anume pentru aceste , atitudini, ci întreg angrenajul , din conducerea sportului
£ ' • acelor ani, care nu a găsitmodalităţile de a se despărţi
* cum se cuvine de cei care şi-au adus o anumită contribuţie la creşterea prestigiului acestui club. Nu
. am fost singurul sportiv carea avut parte de. acest tratament, alţi mari campioni ai acelor vremuri părăsind
• ' arena fară a fi băgaţi măcar în seamă. Aşa ştim noi să ne preţuim valorile • şi, din păcate, aceste racile se perpetuează şi în prezent. Am părăsit sub aceste auspicii “scena”, dar cu sentimentul că mi-am făcut,datoria-aşa cum am ştiut eu mai bine, concurînd de fiecare dată, cu dorinţa de a mă autodepăşi, de a duce recordiil naţional la decatlon cît mai sus posibil. Se pare câ am reuşit, pentru câ rezultatul meu, obţinut în 1971, a rămas şi în prezent, după 30 de ani, în picioare.
Rep: Cînd şi, mai ales, cum aţi îmbrăţişat meseria de antrenor? *. V.B.: Cred că altceva nici nu mi s-ar fi potrivit. Am fost prevăzător, pentru că am cochetat încă din 1978 cu acest domeniu, astfel câ în 1983 cînd ş-a produs trecerea mea oficială în această branşă, aveam deja aproape 5 ani de “ucenicie”. Am fost cucerit din prima clipă de
i modul în care erau trataţi sportivii şi
. antrenorii din4 provincie.
- I Criteriile după# * *y ‘ c.are se făceau
selecţiile la lotul 3 " t .* -reprezentativ erau
'■ '' - ’ % strict subiective,• sportivii din
! ' ~ Ardeal fiind mereum a rg in a liz a ţ i,
lucru cu care nu puteam fi de acord. Cu toate acestea, primele rezultate nu au încetat să apară, după circa 2 ani de antrenorat reuşind să avem atleţi la lotul naţional precum şi titluri cucerite. Elevii mei cei mai buni au fost Rodica Mureşan, Călin Şpan şi Florin Grecu. Dintre aceştia pot remarca, în mod special, activitatea lui Călin Şpan, un poliatlet (a concurat cu succes la 110 mg, lungime, înălţime, decatlon), obţinînd medalii importante Ia concursurile la care a participat. - 4
în anul 1990 am avut, în Parcul “Babeş”, într-una dintre plimbările mele obişnuite, o întîlnire providenţială. Am remarcat.o fetiţă de 11 ani, care cu o sîrguinţă ieşită din comun îşi facea de una singură programul de antrenament. Am intuit, urmărind-o, nişte calităţi deosebite, aşa câ m-am apropiat de ea şi am întrebat-o: , ’
“Cum te numeşti, micuţo?”“Mă cheamă Eva Miklos”, a J?
venit răspunsul din partea ei, . însoţit de un zîmbet cald şi o j - privire, care insufla bucuria de -• a face sport.
“Eu sînt Vasile Bogdan,. antrenor de atletism şi aş vrea, dacă eşti de acord, să te pregătesc, pentm ca să devii o !• mare campioană”. *
“Vreau, pentru că îmi place I- atletismul foarte mult.” ;
Aşa a început cea mai frumoasă perioadă din viaţa j* mea de antrenor, această j întîlnire providenţială i mareîndu-mi ulterior întregul - destin. Au urmat nişte ani deosebiţi, în care am. parcurs împreună, pas cu pas, drumul spre înalta performanţă, cu greutăţi inerente, dar- şi cu f satisfacţii imense. De la această j atletă minunată am avut şi eu t de învăţat, practic r reconsiderîndu-mi întreaga p atitudine faţă de elevii mei. I
Sportivul nu este un ţ instrument ci un OM, cu F trăsăturile specifice caracterului 1 său, cu căldura sau distanţa sa, L
cu ambiţiile sau căderile sale, cu angoasele sau exuberanţele sale.
Pentru că nu ajunsesem la un numitor comun în ceea ce priveşte căile de a atinge marea performanţă, după 1990 am rupt relaţiile cu sportivi precum Călin Şpan sau Florin Grecu. Pretenţiile mele în pregătire erau apreciate ca fiind excesive, aşa că am considerat că este mai bine să lucrez cu atleţi care îmi înţeleg mesajul.
Cu Eva Miklos am urcat încet, dar sigur, astfel că începînd cu 1994 am fost convocaţi la loturile naţionale. Aici eu eram demult catalogat drept un “neadaptat”, aşa câ lupta surdă între mine şi Federaţie a continuat. Acest frecuş permanent mi-a adus nenumărate necazuri şi nopţi întregi de nesomn în care încercam sâ mă detaşez de toate problemele. Realmente vroiam să înceteze totul pentru a putea asigura sportivei mele un climat propice pentru atingerea marii performanţe. Ne-am concentrat amîndoi pe munca dură de la antrenamente, Eva lucrînd cu o ambiţie extraordinară, astfel câ primele rezultate au început să apară. _
Rep: Domnule Vasile Bogdan pentru că acest segment, legat de realizările sportivei Eva Miklos, se individualizează în cadrul muncii dumneavoastră, consider potrivit să vorbim despre acest ultim episod al serialului “Supercampionii”, săptămîna viitoare.
Ovidiu BLAG
Âi -%-i- H
I
.1
..-44-
r lk ' I *
4
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
laM stiI
SER!A-rA*VII-A#
DIVIZIA “ B ” ■ ULTIMA ETAPĂ
Echipa promovată în “A” - Sportul Studenţesc şi cea care se va toate in baraj pentru un loc în “A” - Farul Constanta sînt definitiv
batute-n cuie înaintea ultimei etape. La meciul de “adio”, Sportul Studenţesc se deplasează la Săcele, iar Farul primeşte vizita, diplomaţilor focşăneni care mai speră în bunăvoinţa “marinarilor”
pentru a rămîne în “B ” (deşi este singura din zona retrogradabilă cu golaveraj pozitiv, 32-23). Speranţe de a rămîne pe baricadele eşalonului secund mai au Cimentul Fieni, aflată pe locul salvator 12, dar care în ultima etapă se deplasează la Plopeni, respectiv Apemin Borsec, locul 14, care întîlneşte acasă pe ARO C-lung Muscel. lată etapa (în paranteze rezultatele din tur):
SERIA^A*I!-A$# fAzi va fi dat verdictul in procesul” promovării directe în “A ”
şi al prezenţei Ia barajul pentru “A”, in această ecuaţie cu două necunoscute sînt cuprinse primele trei clasate, U.M. Timişoara 57. F.C. Baia Mare 56 şi, C.S.M. Reşiţa 55 puncte, toate trei evoluînd azi acasă. Jn subsolul clasamentului, doar mureşenii mai speră să răzbată spre salvatorul loc 12, ocupat momentan de F.C. Drobeta. dar care evoluează azi, în deplasare, cu “rosso-nerii” din Valea Domanului. Iată etapa ultimă:
C.S.M. Reşiţa - F.C. Drobeta T. Severin (4-2), A.S.A. Tg. Mureş - Olimpia Satu Mare (i-0), F.C.M. Rm. Vîlcea - U.T. Arad (0-3). F.C. Baia Mare - Electro Craiova (2-0), Pandurii Tg. Jiu - Poli Timişoara (1-2), Extensiv Craiova - Jiul Petroşani (0-0) si U.M. Timişoara - F.C. Bihor Oradea (0-2). Corvinul Hunedoara şi F.C. Apullum Alba lulia stau (ambele totalizind numărul dc jocuri, hunedorenii ocupînd locul 13 cu 34 puncte, iar alba-iulienii locul 8 cu 41 de puncte).
DIVIZIA C - ULTIMA ETAPĂ
• Nitramonia Făgăraş - Someş Gaz Beclean. A fost 2-3 în tur.
• Arieşul Turda - Textila Prejmer. “Remiză albă” (0-0) în toamnă. Fiind ultima evoluţie în faţa suporterilor; Arieşul vrea să se “reverse” cu o victorie. O aşteptăm.
• Romradiatoare Braşov - C FR CIuj-Napoca. Scor net, 6-1 în toamnă, pentm CFR.
• Minerul Iara - Industria Sîrmei C. Turzii, în toamnă, scor net, 5-0 pentm “Sîrma”, lidera seriei, promovată în “B”. Ortacii din Iara şi-ar dori o revanşă, dar nu văd cum ar putea-o obţine.
• Gaz Metan Tg. Mureş - Olimpia Gherla. Avantaj gazde. în tur 0-0.
• Viromet Victoria şi Chimica Tîmăveni stau.
SERIA A VIII-A• West Petrom Arad - Liber Humana Şomcuta Mare. în tur
0-2.• Oţelul Ştei - Unirea Selena Dej. Trupa din Ştei ar dori să
încheie întrecerea cu o victorie-revanşă pentm 0-1 din tur. Obiectiv greu de îndeplinit, “uniriştii” fiind deţinătorii locului trei.
• Lăpuşul Tg. Lăpuş - Someşul Satu Mare. Lăpuşnenii mai speră la locul 12, dar pentm asta ar trebui să cîştige în faţa sătmărenilor (în toamnă 04) şi oşenii să piardă.
• Armătura Zalău - “U” CIuj-Napoca. O rivalitate veche încă de pe vremea cînd Zalăul era raion şi aparţinea de regiunea Cluj. Acum zălăuanii ar avea de luat o revanşă pentm 0-3 din toamnă. Dar “U” este lider şi acum face parte dintr-un eşalon superior.
• Şoimii Satu Mare - Telecom Arad. Cu urechile aţintite spre Tg. Lăpuş, unde evoluează concitadină Someşul, “şoimii” sătmăreni tare şi-ar dori victoria în faţa arădenilor pentm a face
înaintea ultimei etape au promovat in “B” echipele: Petrolul Moincsti (scria 1), Dacia Unirea Brăila (seria a Il-a), Inter Gaz Bucureşti (scria a lll-a), Minaur ZIatna (scria a Vl-a), Industria Sirmci Cîmpia Turzii (scria a Vll-a) si “U" Cluj-Napoca (seria a VlII-a). Azi urmează să fie cunoscute promovatele în scria a IV-a (bătălia se dă intre Electromagnetica Bucureşti 64 şi Flacăra Morcni 63 puncte) si a V-a (lupta sc dă între Minerul Motru şi Internaţional Piteşti, ambele cu citc 67 puncte, departajate de golaveraj: 69-20 motrenii. 64-24 “internaţionalii”). In continuare să ne oprim la ce partide ne oferii ultima etapă în seriile care ne interesează:
. );* 4%
'**73'L, v.-
ă. ••
nr.
“schimb de locuri” cu Lăpuşul. Ar mai fi şi o revanşă pentm 1-6 din toamnă. Dar Telecom este a doua clasată.
• Minerul Ocna Dej - Crişul Aleşd. Va fi o despărţire de Divizia “C ” cu o victorie a echipei din Ocna Dej şi o revanşă tardivă pentm 1-4 din tur? Răspunsul urmează să-l dea ultima clasată Oaşul Negreşti - Astra Arad. Oşenii au nevoie de un singur punct pentm a-şi menţine locul 12.
Victor E. ROMAN
D U P Ă U LT IM U L JO C S E V A P E T R E C E I N T E N S
A sosit şi clipa mult visată, de a spune “Adio”... pe veci Diviziei “C”. Ultima etapă o găseşte pe “U” la Zalău, în compania Armăturii, formaţie la care activează trei jucători împmmutaţi de “Şepcile-roşii şi unde directoml general al S.C. Armătura este un fan declarat al echipei noastre. Trupa antrenată de Neluţu Sabău va pleca astăzi spre Zalău în juml orei 13.00, după
masa de prînz şi, indiferent de rezultatul final, este invitată să participe la o masă festivă împreună cu jucătoriiArmăturii pe cheltuiala sponsorilor locali. La nici 24 ore distanţă, toţi componenţii echipei, împreună cu soţiile, logodnicele sau prietenele vor participa la un picnic ( mititei, grătare, bere şi vin de Lechinţa “cumpărat” de D.D.Crăciun de la sursă) organizat de conducerea clubului la baza sportivă “Unirea”. Meciul de astăzi va fi onorat cu prezenţa unei serii de V.I.P.-uri cu buletin de Cluj care vor pleca cu două microbuze puse la dispoziţie de dl Pop lonut.
(C.S.)
t i h m î M M s n - i e m t U
B a r a t a - m i i _________
Miguel Videira Hontsiro - primul Doctor Honoris Causa
Facultatea .de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca cunoaşte astăzi, 13 iunie, în Aula Magna a Universităţii, un moment academic de vîrf, primul de acest gen din istoria facultăţii.
Este vorba despre acordarea titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Miguel Videira Monteiro, Universitatea Trasos - Montes ed Alto Duro din Villa Real, Portugalia, personalitate de prim rang a mişcării sportive internaţionale.
Dem. SOFRON
Sănătatea se dă binecu... Politia- >
A sosit vremea meciurilor estivale. La Gherla, debutul l-au făcut reprezentanţii Sănătăţii şi ai Poliţiei, un meci tradiţional, de unde, de obicei, ies seîntei. De astă dată a fost linişte. Poliţiştii s-au impus clar cu 3-0, un scor care nu mai necesită comentarii. Două goluri
au fost înscrise de Lapohoş, iar unul de Stretea, un golgeter de temut, şeful de post. “Doctorii” s-au apropiat foarte rar de poartă. Abia au aşteptat fluierul final al întîlnirii. Pînă la sfîrşit totul a fost O .K ., atît învingătorii, cît şi învinşii s-au aşezat la aceeaşi masă. Nu a tratativelor, desigur.
Va unna returul. “Sănătatea” a şi început pregătirile. Urmează Campionatul municipal de fotbal unde, în mod sigur, cele două formaţii se vor reîntîlni. De astă dată... oficial.
SZ. Cs.
ACASA, DAR CD.. PORŢILE ÎNCHISEîntrunit luni, Comitetul de urgenţă al Ligii
a schimbat sancţiunea dată Forestei Suceava după meciul cu Dinamo, suspendarea Stadionului “Areni” şi susţinerea ultimei etape pe un teren la distanţă de 60 km (a fost ales laşul), aprobînd ca partida de azi, ultima şi decisivă pentru evitarea retrogradării directe, “pădurarii” s-o susţină, acasă, la Suceava, pe stadionul amintit, dar cu... porţile închise. Din cîte s-a anunţat la Radio, în cazul calificării pentru baraj, partida de acasă Foresta o va susţine tot cu... porţile stadionului închise.
SUPERVIZORII PARTIDEI DE LA CRAIOVAPartidă decisivă, azi, la Craiova, pentru
Rocar: în cazul unei victorii în faţa Universităţii, rocariştii au asigurat un loc pentm baraj (iar în cazul că Oţelul ar pierde acasă partida cu Gaz Metan ar putea chiar să se salveze direct). Pentru corectitudine în privinţa arbitrajului partida de la Craiova va fi supervizată de “trio”-ul Nicoiae Grigorescu, Vasile Avram şi Petre Mehedinţu.
(v.e.r.)
Turneul final al Campionatului Naţional de popice pe echipe seniori a avut la la Hunedoara în zilele de 4-7 iunie a.c. La acest turneu la care au participat
.primele 3 echipe clasate din cele două serii, Sud şi Nord, echipa judeţului Cluj care a participat la campionat sub denumirea de C FR Industria Sîrmei Cîmpia Turzii (dar care are în componenţă jucători aproape numai de la C FR Cluj-Napoca) a obţinut un rezultat rem arcab il devenindvicecampioană naţională după echipa Siderurgica Hunedoara, în al cărei rezultat a contat mult avantajul arenei proprii.
Dar iată clasamentul final al Campionatului Naţional, cu rezultatele din cele 3 zile de concurs (în paranteză locul ocupat în fiecare zi), cu menţiunea că în ordine descrescătoare se acordă 6-54-3-2-1 puncte pentru locurile 1-2-3- 4-5-6, la care se adaugă cele 1,5-1 şi 0,5 puncte bonificaţie
C.F.R. INDUSTRIA SfREVIEI CÎMPIA TURZII - VICECAMPIOANĂ NAŢIONALĂ
după locurile 1,2 şt respectiv 3 ocupat de echipe în întrecerea din serii:
6. Inter Petrila 5.182 (V I) + 5.321 (V I)+ 5.218 (VI) =15.721 p.d. = 3+0,5 = 3,5 p.
Campioana de anul trecut a terminat pe locul 6.. Cele două echipe clasate pe locul I şi respectiv II adică Siderurgica Hunedoara şi C F R - I.S.C.T. vor reprezenta România în Cupa Campionilor Europeni - prima echipă (turneul va avea loc în septembrie - în Germania) şi Cupa Europei cea de a doua echipă (turneul va avea loc în ţara noastră, la Tîrgovişte, tot în luna septembrie a.c.).
Făcînd o statistică (un clasament neoficial) a celor mai buni jucători ai celor 6 echipe reiese că clujeanul Dumitru Beşe (căpitanul echipei României, campioană mondială în anul 2000, la Poznan, în Polonia) şi de această dată se situează în fruntea- popicarilor din România obţinînd şi- cel mai bun rezultat în cele 3 zile de concurs, adică 1.005
popice doborîte în cea de-a 3-a zi. ■
Dar iată acest clasament:1. B eseD . (C FR I.S.C.T.).
- 963+979+1005 = 2.947 p.d.2. Manea M. (Siderurgica) =
967+993+949 = 2.909 p.d.3.'Pădurariu C. (Rulmentul) =
989+957+946 = 2.892 p.d.4. Mihălcioiu V. (Carpati) =
945+932+968 = 2.845 p.d. ', 5. V asile T . (Cim entul) = 934+925+966 = 2.825 p.d.
6. H ordilă M. (Inter) = 947+940+926 = 2.813 p.d.
Din echipa C.F.R. - I.S .C.T. îi putem remarca pe următorii:
Dumitru Bese -.963+979+1.005 = 2.947 p.d. ' X
Cornel Popa - 949+912+941 = 2.802 p.d.
Robert Merza - 904+948+937 = 2.789 p.d.
Eugen SCHMIDT
Păsărică lui
Capello!
r r
Am ţinut şi mi-a plăcut mult Fabio Capello: un antrenor bun, un mare •profesionist, dar cu scăpări pe ici, pe colo... Voiam să-i dedic cîteva rînduri şi entuziaste, şi emoţionante, pentru noul titlu. A mai cîştigat 5 :4 cu Milan şi 1 cu Real Madrid, performanţe de excepţie. Ar fi putut cîştiga duminică, la Napoli, al 6-lea, cu Roma. Dar
Capello, ca mai toţi antrenorii, are cîte0 “păsărică”, cîte un mic cretinism: nu-1 suportă pe Montella, care l-a scos în cîteva rînduri din rahat, deschizîndu-1 şi redeschizîndu-i drumul spre titlu. Jucător cu certe calităţi, convocat şi la naţională, Montella a primit ca răsplată, de la Capello,... banca de rezerve! Un jucător care înscrie 14 sau 15 goluri
să-l ţii rezervă?! De ce să marginalizezi, să umileşti şi să-ţi baţi joc de un jucător? Pentru că tu gîndeşti strîmb, stupid, că dai dovadă de niţel cretinism?! La Napoli, a jucat Capello cu un pătrunjel, Di Francesco şi cu unul călare, Del Vecchio, dar i-a ţinut pe tuşă pe Montella şi Tanaka. Montella, trimis la spartul tîrgului în
teren, cu moralul frînt - s-a văzut şi de la Cluj acest lucru- a ratat o mare ocazie, ceea ce ar fi însemnat să-i dăruiască un titlu tiranului său. Natura n-a . vrut să fie aşa. Natura are o mare înţelepciune! Iar cînd o nesocoteşti, ea se răzbună. Păcat de această umilinţă a lui Montella.
Viorel CACOVEANU
1 Dolar SUA = 28.888 lei 1 Marcă germană = 12.501 lei 0-0 L l G I I I L P
1 EURO = 24.449 lei 1 g AUR = 248.817 Iei
„ N a d e i o R o o i a n i a ” a r e î n c ă o i m a g i n e p r o a s t ă p e p i a ţ a i n t e r n a ţ i o n a l ăi i l i l
urmare din pagina 1_________
De la „lohn” sau „leasing”
la export integralCea mai mare parte a firmelor germane
practică în România afaceri de tip „lohn” sau „leasing”, mai ales în domeniul confecţiilor şi comerţului de autovehicule. In anul 2000, valoarea capitalului exportat de Germania în România a fost de 10 miliarde de dolari. „In pofida faptului că
- , 4-» v J
//„ii/////.acesta cifră, în raport cu anul precedent, include o creştere de 10% a volumului producţiei exportate, aceasta este practic insignifiantă comparativ cu exportul pe care Germania îl are în restul ţărilor est - europene” - a spus Dirk Rutze.
Tot în cadrul acestei manifestări, o serie de reprezentanţi ai firmelor germane organizatoare de tîrguri şi expoziţii - Messe Frankfurt, Messe Munchen, Messe Berlin, Messe Dusseldorf şi Deutsche
Messe AG - au prezentat oamenilor de afaceri clujeni modalităţile de lucru ale- Delegaţiei Economiei Germane în România, precum şi imaginea generală a marilor tîrguri internaţionale din Germania.
DEG poate facilita celor interesaţi relaţii de afaceri cu una dintre cele 85 de Camere de Comerţ bilaterale, delegaţii şi reprezentanţe economice germane, care activează în întreaga lume. în cadrul
serviciilor de consultanţă oferite de Delegaţie sînt incluse şi cele de natură juridică şi comercială, precum şi. metodologii de încheiere a contractelor, la care se pot adăuga diverse studii pe piaţa germană privind comercializarea produselor româneşti. De asemnea, DEG oferă consultanţă în ceea ce priveşte procurarea unor mărfuri de pe piaţa germană şi date referitoare la evoluţia economiei din această ţară.
Din cauza restanţelor la facturile de gazMai multe localităţi mari din judeţul Cluj riscă să rămînă,
începînd de săptămînă viitoare, fără apă caldă în timpul săptămînii din cauza restanţelor acumulate de regiile locale de termoficare la facturile de gaz metan, a declarat, ieri, directorul Dîstrigaz Cluj, Viorel Timoce. El a subliniat că furnizarea apei calde se va face numai sîmbătă şi duminica, după un program stabilit în urma discuţiilor cu.regiile şi cu administraţiile locale ale oraşelor vizate. “Noi i-am somat sâ vină, pînă joi, cu un program de limitare â furnizării apei calde pentru că nu mai putem livra gaz fără să ne
Niai multe localităţi din judeţul Cluj riscă să rămînă fără apă caldă
fie plătit”, a afirmat directorul Distrigaz. Cei mai mari datornici, sînt, conform aceloraşi declaraţii, RATAC Turda -_cu restanţe de 29,3 miliarde de lei, Termia Dej - cu facturi neachitate în valoare de 11,5 miliarde de lei, RAGCL Cîmpia Turzii - cu datorii de 5,9 miliarde de lei şi RAGCL Gherla - cu datorii de 1,5 miliarde de lei. Au fost somaţi, de asemenea, reprezentanţii Regiei Autonome de Termoficare din Ciuj-Napoca, a căror factură neplâtită încă pe luna aprilie este de 23,4 miliarde de lei. “Noi i-am'somat şi vom aştepta pînă luni pentru a vedea dacă plătesc sau dacă este nevoie să luăm măsuri. Eu sper că fiind foarte buni platnici pînă acum, vor continua să achite facturile şi nu vom fi nevoiţi să reducem apa caldă distribuită clujenilor”, a afirmat Timoce.
Valoarea datoriilor pe care Distrigaz Cluj o are de recuperat de la agenţii economici se ridică la aproximativ 120 de miliarde de lei, cei mai mari restanţieri fiind deja sancţionaţi prin reducerea presiunii gazului la limita de avarie sau tehnologică. Aceştia sînt societăţile CUG Cluj - cu restanţe de 56 de miliarde de lei, ISCT - cu restanţe apropiate ca valoare de cele ale combinatului clujean, respectiv Iris - cu datorii de circa 7 miliarde de lei.
Restanţele acumulate de populaţie se ridică la numai 5 milioane de lei, fapt care nu impune adoptarea unor măsuri de sancţionare.
Distrigaz Cluj va înlocui, pînă la sfîrşitul acestui an, în municipiu, peste 5 kilometri de conductă de gaz metan cu durata normală de exploatare depăşită, a declarat directorul societăţii, Viorel Timoce. Timoce a precizat că primele investiţii, în valoare de circa 2 miliarde de lei, vor fi finalizate în perioada imediat următoare şi constau în înlocuirea a aproximativ 800 de metri de conductă în zona Someşeni. Conductele incluse în programul de înlocuire au fost realizate în urmă cu aproape 50 de ani, în timp ce durata de exploatare nu depăşeşte 20 de ani.
Majorarea tarifelor practicate de RomTelecom la convorbirile telefonice
va fi de "douăzeci si ceva ia sută"Ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, a afirmat,
ieri, că majorarea tarifelor practicate de RomTelecom la convorbirile telefonice se va situa sub indicele preţurilor de consum şi a estimat că, . dacă inflaţia se va menţine în limitele prognozate, acest indice va fi de “douăzeci şi ceva la sută”.
Nica a mai spus că este posibil ca în acest an să aibă loc o singură majorare â tarifelor telefonice practicate de RomTelecom şi a amintit că de la 1 ianuarie 2001 nu a avut loc nici o creştere a acestor tarife. E l a arătat că RomTelecom a acceptat în scris ca tarifele la aceste servicii să se afle sub controlul Oficiului Concurenţei şi sâ fie modificate în funcţie de indicele preţurilor de consum.
Ministrul Comunicaţiilor, care a fost audiat in Comisia de privatizare a Senatului, a declarat că discută cu RomTelecom şi o nouă reducere a tarifelor pentru conectarea la Internet. E l a apreciat că tariful conectării la Internet ar trebui să fie de 10% din cel al unei convorbiri obişnuite, iar această reducere ar trebui sâ fie aplicabilă de la ora 19.00, faţă de reducerea actuală de 50%, valabilă de la ora 22.00. Nica a amintit că, în prezent, - şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii concurează RomTelecom în ceea ce priveşte transmisia de date de mare viteză, practicînd tarife cu 30-40% mai mici decît cele ale RomTelecom. “Sîntem o ţară prea saracă pentru a ne putea permite monopoluri”, a spus Nica, arătînd câ, începînd din trimestrul trei al acestui an, va începe procedura de licenţiere a încă doi operatori de telefonie fixă, astfel încît aceştia să opereze începînd cu data de 1 ianuarie 2003, cînd expiră monopolul RomTelecom. Ministrul Comunicaţiilor a mai apreciat că viitorii operatori de telefonie fixă vor fi obligaţi prin contract să aibă o acoperire de “x la sută din teritoriu” după un anumit timp, ceea ce îi va
obliga la investiţii de pînă la un miliard de dolari, iar în cazul în care nu vor respecta această prevedere, vor pierde taxa de licenţă.
Dan Nica a mai estimat că pînă la sfîrşitul anului va fi vîndută o parte din pachetul de acţiuni pe care statul îl mai deţine la RomTelecom, însă nu a putut preciza care este această cotă. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei se află în faza de finalizare a documentaţiei necesare pentru contractarea prin licitaţie a serviciilor, unui consultant financiar internaţional pentru vînzarea unui pachet de minim 30% din acţiunile pe care Statul Român le deţine la RomTelecom. Senatorul PDSR Liviu Bindea l-a întrebat pe Nica dacă RomTelecom a concesionat pe termen limitat cota de 16% din acţiunile RomTelecom, însă Nica a spus că nu poate răspunde acestei întrebări.
Compania elenă O TE deţine, conform contractului de privatizare încheiat în noiembrie 1998, 35% din capitalul social al RomTelecom şi dreptul de uzufruct asupra a 16% din acţiunile companiei.
Ministrul Comunicaţiilor a susţinut că întregul contract de privatizare a RomTelecom ocupă un volum de circa un metru cub, iar unele din clauze sînt confidenţiale şi sînt depuse la Biroul de documente secrete. Prezent la audierea lui Nica, ministrul Privatizării, Ovidiu Muşetescu, a apreciat câ în contractul de privatizare al RomTelecom există clauze care se aseamănă cu cele invocate de firma Balli atunci cînd reclamă dreptul de preempţiune la privatizarea ALRO şi a susţinut că redactarea contractului de privatizare a RomTelecom s-a efectuat în străinătate. “Creşterea tarifelor telefonice a fost unică în lume”, a mai afirmat Muşetescu, arătînd că acestea au crescut de 45-50 de ori de la momentul preluării RomTelecom de către OTE.
La privatizarea societăţilor
cu capital de stat vor fi impuse
condiţii drastice de protecţia mediuluiLa privatizarea societăţilor
cu capital de stat vor fi impuse condiţii drastice privind protecţia mediului, a anunţat, luni, la Piatra Neamţ, ministrul Apelor şi Protecţiei Mediului, Aurel Constantin llie.
Aurel Constantin llie, care a participat, luni, la inaugurarea noului sediu al Inspectoratului de Protecţîe a Mediului Neamţ, a declarat câ problemele legate de protecţia mediului sînt luate “foarte puţin” în considerare.
“Constat că în procesul de privatizare, singurul care generează dezvoltare în România, protecţia mediului este foarte puţin luată în considerare. De acum este obligatoriu însă ca la privatizare sâ se pună şi condiţii drastice legate de protecţia mediului”, a declarat Aurel Constantin llie.
A s tă sea ră , Ia T ele E u ro p a N ova ,
VIVA . si uneltele
5
E-Business pentru IMM-uriIn această seară, numai la
Tele Europa Nova Cluj, începînd cu ora 18,00, in cadrul emisiunii “Pactul cu tranziţia” veţi face cunoştinţă cu cele mai moderne tehnologii pentru dezvoltarea afacerilor desfăşurate prin intermediul Internetului şi beneficiile pe care acest sistem le poate oferi IMM-urilor. Invitaţii realizatoarei Nicoleta Ţăranu sînt dl dr. ing. Radu Adrian Mleşniţă, preşedintele Centrului de Afaceri Transilvania, şi partenerii săi internaţionali din cadrul proiectului VIVA al Comisiei Europene.
Directorul general al Institutului National de Meteorologie aduce acuzajii grave conducerii Ministerului Apelor şi
' Protecjiei MediuluiDirectorul general al Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH), loan Sandu, a adus, ieri, acuzaţii grave conducerii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (MAPM) privind “distrugerea meteorologiei româneşti” şi a anunţat, într-o conferinţă de presă, că-şi va prezenta demisia, pe 21 iunie, din cauză că nu poate colabora cu actualii şefi ai MAPM.
Sandu îi acuză pe ministrul de resort Aurel Constantin llie şi pe secretarul de stat Florin Stadiu că, prin promovarea unui act normativ care prevede trecerea reţelei de hidrologie la Regia Autonomă “Apele Române” (RAAR) - caz unic în lume - şi care va fi propus într-o viitoare şedinţă de Guvern, se urmăreşte “distrugerea INMH şi deturnarea fondurilor bugetare alocate institutului către RAAR, aflată într-o gravă situaţie financiară”. Sandu susţine că, prin această acţiune, o parte d'ncele 112 miliarde de lei alocate de la buget L ca.re 'n prezent nu are “nici un fel de datorii şi, în luna curentă, are un profit de opt miliarde de lei - vor fi transferate în contul RAAR, regie ale cărei datorii se ridică la aproximativ 400 de miliarde de lei. El susţine că un procedeu
.( gimiiar a fost utilizat şi în perioada 1992-1996, und la conducerea MAPM era aceeaşi echipă şi cînd Institutul “era ţinut cu contul gol”, în timp ce banii a ocaţi de la buget INMH erau “deturnaţi" în conturile RAAR. “Nit este posibil ca o iristitutie veche de peste 110 ani, ca INMH, să devină’o filiala a RAAR, un beneficiar al meteorologiei şi hidrologiei printre alţi beneficiari", a afirmat Sandu, pe asemenea, directorul INMH susţine câ, prin ruperea meteorologiei de hidrologie”, ar putea fi
compromis contractul încheiat, în urmă cu un art, cu firma americană Loockheed Martin, în valoare de 55 de milioane de dolari, privind realizarea Sistemului Meteorologic Integrat Naţional (SIMIN), iar Guvernul român ar putea fi pus în situaţia să plătească “penalităţi enorme” pentru nerespectarea termenilor din contract. Potrivit lui Sandu, documentul prevedea ca, în iuna aprilie a acestui an, firma americană să aducă, în România, un set de echipamente în valoare de aproape trei milioane de dolari. “Operaţiunea a fost însă blocată din cauză că ordinul care prevedea scutirea plăţii taxelor vamale şi TVA pentru aceste echipamente zace în sertarele celor de la Ministerul de Finanţe”, a spus Sandu. Prin acest sistem. România urma să primească aparatură şi echipamente ultraperformante în domeniul meteorologic şi să devină, astfel, prima ţară est-europeană beneficiară a unui asemenea' sistem şi un potenţial centru meteorologic regional. Sandu spune că Organizaţia Meteorologică Mondială recomandă tuturor ţărilor unificarea activităţilor meteorologice, hidrologice, de urmărire a calităţii aerului şi a radioactivităţii, şi în nici un caz despărţirea lor. Directorul INMH îi acuză pe cei doi oficiali de blocarea apariţiei normelor metodologice pentru aplicarea Legii meteorologiei, astfel încît INMH nu poate da amenzile prevăzute de lege pentru nerespectarea prevederilor acestui act normativ.
OMV este prima companie care comercializează pe piaţa românească
benzina Euro 3începînd de marţi, 12 iunie, clienţii OM V vor putea găsi la benzinăriile din
Bucureşti (Aerogării) şi Cluj (M ănăştur) benzina Euro 3.Acest tip de carburant este importat din Austria şi va fi găsit la pompe sub
denumirea de Euro Super 98. . .Concernul austriac este prima companie de pe piaţa autohtonă care comercializează
benzina Euro 3. -în următoarea perioadă, acest tip de carburanţi va fi distribuit la toate staţiile de
benzină din reţeaua OMV din ţară.Benzina Euro Super .98 este aditivată cu Energy Extra. A cest pachet de aditivi
creşte sensibil puterea motorului, îl m enţine mai curat şi reduce consumul.Această noutate de la OM V este în corelaţie cu faptul că începînd cu 1 ianuarie
2002, România va importa numai vehicule Euro 3, m ăsura care aliniază ţara noastră la normele Uniunii Europene în dom eniul rutier.
Mulţumit deplin!La Cluj, clienţii pot găsi benzina Euro 3 la cea mai nouă benzinărie din ţară,
benzinăria M ănăştur care a fost deschisă duminică, 10-iunie.Staţia M ănăştur din Calea Floreşti nr. 56 este cea de-a patra benzinărie OM V
deschisă în acest an şi cea de a patra din Cluj şi reprezin tă o investiţie de 1,2 milioane de dolari. ‘
în ultimele două săptămîni, OM V a deschis alte 2 noi benzinării în Rîmnicu Vîlcea (Calea lui Traian) şi Buzău (Strada Transilvaniei). (F.p.ou9>
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI'431.367.
1990 - în timpul dimineţii, în zona Pieţei Universităţii, Poliţia a desfăşurat o amplă acţiune care a avut drept scop eliberarea
zonei de greviştii foamei şi de demonstranţi. Au avut loc înfruntări între Poliţie şi manifestanţi, fiind efectuate arestări. In
cursul nopţii a fost restabilită ordinea de către unităţi militare.
CENTRUL COMUNITAR EDUCAŢIONAL
Ieri, a avut loc la Cluj- Napoca, deschiderea în premieră a Centrului Comunitar Educaţional, în prezenţa unor nume sonore de la Institutul de Studii Internaţionale al UBB, Centrul pentru învăţămînt de la Distanţă (C O D EC S), Transilvania Construct etc.
„Ideea creării unui astfel de centru a plecat de la premisa că în cadrul comunităţii clujene există o mare cerere pentru servicii, care să ofere elevilor un program de a c t i v i t ă ţ i extraşcolare şi, de altfel, o slabă ofertă pe piaţă ' pentru asemenea
" C C E C L U J
servicii. Exigenţele unei pieţe modeme a muncii impun părinţilor un program de lucru prelungit, aceştia fiind nevoiţi să-şi lase copiii nesupraveghcaţi pentru o perioadă de trei-patru ore după scoală. în carc tinerii sînt expuşi influenţelor negative, neglijîndu-şi atribuţiile şcolare. Pentru a întîmpina această nevoie am creat acest Centru Educaţional Comunitar carc va oferi, după programul şcolar, diferite activităti educaţionale tinerilor cu vîrstc între 6-7 ani
I pînă la 18-19 ani", a declarat Cristian Ai Icni. unul dintre iniţiatorii proiectului.
...Voi dorim să Ic oferim tinerilor posibilitatea dezvoltării unor aptitudini care
sa-t pregătească pentru viaţă, aptitudini care le vor fi de folos într-o viitoare carieră. IT-uI a devenit un foarte important aspect în economie, societate şi educaţie, la nivel mondial. De aceea dorim să le oferim tinerilor cît mai multe informaţii despre acest domeniu, prin colaborarea cu o serie de companii” , a precizat prof. Victor Aileni, directorul CO D EC, Filiala
T ra n s ilv a n ia . P r o g r a m e le Centrului sea d r e s e a z ă îm b u n ă tă ţ ir ii relaţiei dintre copii şi părinţi, sprijinirii copiilor din învăţămîntul primar în
realizarea primilor paşi în procesul educaţional. Pentru adolescenţii care întîinpină dificultăţi la şcoală, o echipă formată din profesori tineri le va oferi consilierea necesară, iar copiii cu deficienţe fizice şi psihice vor beneficia de asistenţă din partea unui personal calificat.
Pînă în prezent, Centrul Comunitar Educaţional din Cluj-Napoca a încheiat parteneriate de colaborare cu 1SI, CODECS şi Centrul de Afaceri Transilvania, unde a participat cu un studiu dc piaţă, în cadrul programului european V IV A . la dezvoltarea pieţei IT în România.
Corina POPESCU
Xj3uget cheltuit... înainte deDupă luni de aşteptări, Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate Cluj a primit, în sfîrşit... bugetul de austeritate pe anul 2001. Conform precizărilor d-lui Adrian Munteanu, purtător de cuvînt al CAS Cluj, CNAS a alocat un buget (pentru serviciile medicale-
medicii de familie, medici stomatologi, spitale) de peste 1.556 miliarde de lei, din care s-a cheltuit, în primele luni ale anului, 643,8 miliarde de lei. Adrian Munteanu afirmă că suma de 912,8 miliarde de lei este insuficientă pentru serviciile medicale, pe următoarele şapte luni ale anului în curs, şi că va fi nevoie de o rectificare bugetară. Corina POPESCU
Concert live în faţa magazinului Hollywood Music & Film (ora 17)
în recital: KLIMM, Lee Quid, Luna Amară
- ; ——L , \ 7 f ‘C 7 Y V - V \ •h - n * ' - r >: Y ■«> -* * * - ’
. , j . •> .* ) f«•1 ’ f , r.> , , i r . .
I D ' A V ' '4'
r uT
. y% .w ! :U
>0Fundaţia VIVUS si ZULU Concerts vă invită
astăzi, 13 iunie, la un eveniment muzical deosebit. Care are înscrise în program lansarea... compilaţiei Şapte Seri (formaţiile adunate şi reunite sub acest generic au un numitor comun, rock-ul, cîntat cu sinceritate şi entuziasm, fie el de matrice punck sau grunge, blues sau po), concertele formaţiilor KUiMM (în componenţa Eugen Nuţescu/ ch, vocal, Kovacs Andras/ cl, Peto Zoltan/ sax, Keresztes Levente/ b, Csergo Dominic/ percuţie, formaţie înfiinţată în toamna anului 1997; prezenţe internaţionale Ia Praga şi Budapesta), Lee Quid (componenta este următoarea: Livia Ancuţa/ vocal, Marius Costea/ ch, Răzvan Crivaci/ ch, Vlad Spătar/ b, Sipos Attila/ tobe, Raoul Dobrcscu/ impresar; formaţia este activă din 2000, avînd la activ
numeroase concerte în ţară - Sibiu, Braşov, Cluj- Napoca; formaţia anunţă o colaborare surpriză cu Florin Piersic) şi Luna Amară (formaţia este deja cunoscută, are o componenţă stabilă: Mihai Blidariu/ vocal, tr, Nick Făgădar/ ch, Petru Gavrilă/- ch, Gheorghe Fărcaş/ b, Răzvan Ristea/1, Richard Constantinidi/ i; concerte de club la Bucureşti, înregistrări la Atomic TV, MCM România, Tele 7abc).
Ineditul stă în concertul live din faţa magazinului Hollywood Music & Film, în lansarea unei radiografii muzicale a underground-ului local, faptul că producătorii bucureşteni au ales patru formaţii clujene şi, nu în ultimul rînd, nu este vorba despre o compjlatie atipică, ce nu conţine, contrar obiceiului, piese consacrate.
Demostene ŞOFRON
* i
tr- B ln ii..,.-
L i
‘i
/ I
Lee Quid
Umpresii după vizita la Grădina ZoologicăIn virtutea unei promisiuni făcute celor 21 de
copii, elevi ai claselor 1 - IV din satul Caps - Valea Ierii, continuăm să publicăm cele mai reuşite dintre impresiile redactate de aceştia, în urma unui cadou făcut lor dc către "Adevărul de Cluj" cu prilejul zilei de 1 Iunie: o excursie la Grădina Zoologică Turda.
La Grădina Zoologică -
Răzvan„Intr-o zi, domnul Petcu, de
la "Adevărul de Cluj" a organizat cu copiii de la şcoala din Caps o excursie la Grădina Zoologică din oraşul Turda.
Cînd am ajuns acolo am fost întîmpinaţi de şeful Grădinii Zoologice, care ne-a atras atenţia sâ nu ne băgăm mîinile printre gratii, la animale, că putem rămîne fără ele. Vizita noastră a început cu papagalii care erau diferit coloraţi, apoi am văzut maimuţa căreia şeful Grădinii Zoologice i-a dat o bucată de pîine pe care aceasta a mîncat-o ca un om.
Pe urmă, am mers la cuşca leilor, care erau foarte mari; am trecut pe la cuşca tigrului care stătea întins şi nu vroia să se ridice nicicum.
După tigrul cel leneş au urmaf urşii care erau foarte frumoşi; ursul cel mare s-a ridicat în două labe şi a luat din mîna şefului o bucată de pîine.
Cînd am văzut noi, copiii, am rămas uimiţi. Am urcat apoi nişte scări şi am ajuns la fazani
care tot zburau prin cuşcă; acestora le-au urmat iezii de capră, de mai multe soiuri şi culori, a urmat struţul, cerbul, cîinii de rasă, vulpile- cu cei cinci puişori, lupii, asinii, vulpile argintii,.iepurii, poneii, curcile, raţele mute şi barza. Păunul cu coada lui răsfirată mi-a plăcut foarte mult. înainte să ieşim din parcul zoologic am văz.ut peştişori şi crocodili.La plecare, şeful Grădinii Zoologice ne-a urat drum bun”.
în excursie la Turda - •
Simina„Noi, copiii din
şcoala noastră am vrut foarte mult să mergem în vacanţă la o Grădină Zoologică. Nişte domni ziarişti cu sufletul mare ne-au îndeplinit dorinţa. Au avut o maşină a lor cu care ne-au dus. Era o dubiţă albă în care am încăput cu totii. în data de
31 mai am pornit încă de dimineaţă spre oraşul Turda, unde primul popas l-am făcut la Grădina Zoologică din acea localitate. Şi iată-ne ajunşi la locul dorit. Am coborît din maşină şi am aşteptat puţin pînă ce au discutat ceva învăţătorii. Eram nerăbdători să vedem ce fel de animale sînt mai nou - venite de cînd am fost ultima dată aici. Apoi am mers într-o curte, unde am făcut cunoştinţă cu stăpînul acelei Grădini Zoologice care ne-a dat indicaţii folositoare în <timp ce noi
vizitam animalele. într-o primă cuşcă am văzut o maimuţă pe nume- Pavio care era tare caraghioasă şi neastîmpărată. Apoi am văzut leii, trei la număr. Doi lei şi o leoaică. Am văzut ursul şi tigrul. Toţi erau leneşi, probabil din cauza soarelui... Doar unul dintre lei era foarte agitat.
Apoi am trecut pe la păun care şi-a răsfirat coada foarte frumos. ’ ,
Am trecut şi pe la ponei; erau foarte mici şi drăgălaşi. Am mai văzut si cei doi struti. Cerbul
lopătar este şi el foarte frumos. Am mai văzut următoarele animale: crocodilii, ţapul cu patru coame, păsări de tot felul în toate culorile, găinile de lilipuţi, găini de casă şi găini de toate naţionalităţile. Vultur, uliu, dihor, vulpi albe, vulpi de munte, cîini, măgari. La ieşire am văzut peşti de tot felul. Pe drumul spre casă am cîntat tot felul de cîntece. Abia ajunşi acasă am povestit fraţilor noştri şi părinţilor despre toate minunăţiile pe care le-am văzut acolo”.
, Y ..4 » " 4 * '4
s
. v ' r}
v ,™ * >
.4 ..
. ' -. Y vm Jr * V v f * » " ' ţ'
4 / Y ff
Excursie la Turda -
Lavinia Maria„Pe data de 31 mai toţi copiii
de la şcoala din Caps am mers la Grădina Zoologică din Turda. Am fost însoţiţi de învăţătorii noştri. Cînd am ajuns în oraşul acela mare am urcat pe un drum care era blocat, dar ne-am întors pe un altul şi'aşa am ajuns Ia parcul acela mare, cu toate animalele lumii. La intrarea în Grădina Zoologică erau tot felul de dulciuri, în formă de leu, de urs, maimuţă...
După ce-am intrat în parcul zoologic am aflat de la directorul acesteia că nu e bine să ne băgăm degetele printre gratii că am putea rămîne fară ele, deoarece animalele sălbatice abia-aşteaptă sâ ni lernănînce. Apoi am văzut maimuţa care a mîncat pîine cu pateu, leii care se hrăneau cu came crudă, urşii, Diana, Marcel şi Marcela care mîncau pîine muiată de ei în apă. Am mai văzut porc mistreţ, ponei, barză, lebăda pe lac, păun, fazan, bibilici, papagali, struţi, canari şi vulpi. De la grădina zoologică, toţi cei 20 de copii am mers la o cofetărie unde am mîncat prăjituri,-' îngheţată şi am băut suc. De la piaţă ne-am cumpărat cireşe şi căpşuni.
Şi drumul spre casă’ a fost foarte frumos, pentru că am cîntat si ne-am distrat cu toţii •
P O L IŢ IA C LU J: 9 5 5 şi .4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 956 P O M P IE R II: 981
1 9 9 7 - M in istru l A p ă ră r ii, V ic to r B ab iu c a partic ipat la reu n iu nea
C onsiliului d e P a rte n e ria t E uroatlan tic şi a e fe c tu a t u lterio r o vizită ofic ia lă în
P ortug alia .
, , , , . . , , s - - v r z v m t t ^
w—
Bătaie cu sape şi cu ţite j ]
r $ ‘> )it / ii > - ' VI V V / ^ \,V A ^
.-£ v f e * • ’’- t C a
Doi săteni localitatea clujeană Crairat au fost internaţi de urgenţă, iar al treilea riscă pînă la 5 ani de închisoare după o bătaie cu sape şi cuţite, au declarat, luni, reprezentanţii Biroului de Presă al inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj.
Conform declaraţiilor poliţiştilor, losif Moldovan, în vîrstă de 20 de ani, se afla sîmbătă la cîmp, cînd în urma unui conflict verbal declanşat între el şi un consătean, Vasile Pintilie, în vîrstă de 66 de ani, a fost ameninţat cu sapa de rudele acestuia. Moldovan a fugit în sat urmărit de rudele lui Pintilie, a intrat în casa unei vecine, a luat de pe masă un cuţit şi şi-a aşteptat urmăritorii.
în momentul în care au intrat, la rîndul lor, în casa femeii, Vasile Pintilie şi nepotul său, Adrian, în vîrstă de 17 ani, elev la un liceu din Turda, au fost înjunghiaţi de Moldovan. Cei doi au fost internaţi de urgenţă la Spitalul Municipal din Turda.
Medicii au declarat că Adrian Pintilie a suferit doar răni uşoare, în timp ce diagnosticul aplicat bunicului său a fost plagă înţepată în regiunea axilară stîngă.
Potrivit primelor cercetări efectuate de poliţişti, Iosîf Moldovan se afla, în momentul producerii incidentului, sub influenţa alcoolului. E l locuia fară fonne legale în Crairat, împreună cu concubina sa şi cu un copil minor.
Moldovan este cercetat, în prezent, în stare de.libertate, sub acuzaţia de vătămare corporală, pedeapsa urmînd să fie stabilită în funcţie de numărul de zile pe care cele două victime ale sale le vor petrece în spital. Pedeapsa prevăzută de Codul Penal pentru această faptă este închisoarea între 6 luni şi 5 ani.
î 2333 S335 5«33 3335 i ' 1333 52531
I N M Ă G U R I - R Ă C Ă T Ă U
Xj&JJBBţ
~ F u n d a ţia In te rn a ţio n a lă de C a r ita te “O S E D E Y A " în c o la b o ra re cu A rh ie p is c o p ia O rtodoxă a Vadului, Feleacuiui şi C lu ju lu i şi A s o c ia ţia F ila n tro p ică M e d ic a l-C re ş tin ă “C h ris tia n a " ş i-au prop us să d e zv o lte un program spec ia l
pentru elevii proveniţi din familii săra c e de care va benefic ia şi c o m u n a M ă g u r i-R ă c ă tă u . C unoscută prin valenţe le ei eco - tu r is tic e , a c e a s tă a ş e z a r e a M a siv u lu i A p u s e n i va d e v e n i g a zd a unui sat de vacanţă , unde elevi între 7 şi 11 ani îş i vor.
putea petrece, încep înd cu anul 2 0 0 2 , v a c a n ţe in s tru c t iv - educative deosebit de plăcute, în zona Dobrin, pe o suprafaţă d e c irca . 3 ,5 h a , v a d e m a ra construcţia unui sat de vacanţă “Sfînta Filofteia”, în tr-un proiect e c u m e n ic , cu c o la b o ra r e
M ăguri-R ăcătău este com una cea m ai mare din judeţul nostru, asigurîndu-i un m are num ăr de vecini. Primăria şi Consiliul local de aici co laborează cel mai bine cu administraţia publică de la Mărişel, cu ale cărei probleme de natură econom ico-socială se identifică perm anent. Aceste motive i-au determ inat pe primarii Ionel C obîrzan şi Ioan M a ’riş să organizeze în 14 iunie a.c. o şedinţă com ună a celor două Consilii locale. Cu această ocazie vor fi dezbătute şi însuşite
noutăţile apărute în noua Lege a Administraţiei Publice Locale nr. 215 /2001 , Legea Fondului Funciar, cu referire, specială la fondul forestier, nelipsind de pe ordinea de zi problematica com plexă a vieţii de zi cu zi a moţilor din această zonă. Acest schimb de experienţă îşi are o bună motivaţie pentru deliberativele şi executivele celor două comune şi credem c ă va fi o reuşită ce va fi preluată şi de alte unităţi administrativ-teritoriale din judeţul nostru.
.TTESîn lipsa Com isiilor de ju decată c e fiinţau odinioară pe lîngă prim ăriile locale cu bune rezu ltate în concilierea unor neîn ţelegeri ce
ap ăreau perm anent între cetăţeni, P rim ăria şi Poliţia com unei M ăguri-R ăcătău se implică p erm anen t şi cu rezu ltate bune în rezolvaread iferende lo r ce apar în tre locuitorii din acest perim etru. M ureşan , în ultima perioadă, prin eforturile conjugate ale aproape 3 0 de conflicte în care au fost im plicate peste 50 generate în procesul departajărilor, al terenurilor agricole, al uliţelor şi drum urilor de hotar. D ac ă în ultimii ani aceste urm ate de procese ce costau tim p şi bani, acum numărul starea de spirit detensionată.
Fratern itatea dintre rom âni şi codru a a vu t şi a re im plicaţii m u ltip le d e -a lungu l is to rie i. Alături d e pozitiv ism ul lor, în z ile le n o a s tr e , au a p ă ru t o sum edenie de fapte negative ce poluează natura şi, implicit, viaţa omului. înm ulţirea gaterelor ş i'a circularelor, fie e le autorizate,’ ori ba, p ro d u c m ari can tită ţi de. rum eguş şi scoarţă de copac ce au e fecte nefaste cînd e le sînt
depo zita te pe cursurile a p e lo r şi te re n u r i agricole. Acest lucru a determ in at Guvernul să în treprindă unele m ăsuri urgente d e in v e n ta r ie r e a a c e s to r in s ta la ţii de d e b ita t m a te r ia l le m n o s şi a s a n a re a m a r ilo r cantităţi de rum eguş po luante. P rim ăria de la M ăguri-R ăcătău a d e c la n ş a t cu o p e ra tiv ita te m ă s u r i fe rm e d e s to p a re a
C onform .declaraţiilor şefului de Post, Marinei celor două instituţii publice au fost aplanate d e persoane. C e le m ai m ulte ne în ţe legeri sînt pădurilor, al v înzărilo r de im obile şi terenuri, stări conflic tuale d e g e n e ra u în scandaluri, ace s to ra este în p e rm a n e n tă scă d ere , iar
fenomenului, p r i n lo ca lizarea potenţialelor s u r s e po luante şi s t a b i l i r e a r a m p e l o r o b lig a to r i i
de depozitare a rum eguşului şi a altor resturi lem noase. A u fost şi v o r fi o rg a n iz a te a d u n ă r i cetăţeneşti în satele şi cătunele com ponente a le com unei în care s-au transm is condiţiile în care se pot d esfăşu ra respec tive le a c tiv ită ţi. La M u n te le R e c e ,
depozitarea rum eguşulu i se va fa c e la g ro a p a “C a r ie r a ”, în R ăcătău , fiecare circularist îşi va depozita resturile pe terenurile proprii în c ît să nu a ibă tangenţă cu apa şi căile d e circulaţie. In M ăguri, ram pele au fost fixate la “C ăs o a ie ”, “Ieş ire Dobruşi" şi la “D rinda”. S p e ră m ca ace le 50 de circulare n eau to riza te să-şi în to c m e a s c ă d o c u m e n te le de funcţionare şi îm p reu n ă cu cele 4 g a te re a u to r iz a te s ă evite “crim a” c e se produce îm potriva m ed iu lu i şi în a c e a s tă zo n ă m ontană de o rară frum useţe.
<De foarte mulţi ani, locuitorii din M un te le -
Rece jindu iesc la un posibil căm in cultural în care să-şi poată invita artiştii preferaţi şi, de ce nu, să aibă propriul 'spaţiu pentru g ă z d u ire a şi a altor m an ife s tă r i lo c a le . Această posibilitate a apăru t în 1 99 4 , odată cu încetarea activităţii la m ina M un te le -R ece din c are s e e x tră g e a fe ls p a tu l n e c e s a r
i Vl
ceramicii. în aceste îm prejurări cantina minei e s te n e fo lo s ită , c a s ă nu s p u n e m a b a n d o n a tă , im o b ilu l fiind id ea l pentru nevo ile c u ltu ra le şi c h ia r su fic ien tă , ca spaţiu, pentru a m e n a ja re a şi a unei săli de sport de c are e le v ii au o m are nevo ie . P r im ă r ia c o m u n e i a în tre p r in s to a te dem ersurile n e c e s a re cum părării acestu i
im o b il, u rm în d c a E x p lo a ta re a M in ie ră C ăp uşu M are şi F P S Cluj să d e a o m înă de a ju to r acestui s a t izo lat în ach iziţionarea fostei cantine ce poate fi destina tă culturii şi sportului.
Rubrică realizată de Dumitru VATAU
Se schimbă regii... şoselelor?
L o rd u l englez şi baronul germ an. Asta este părerea specialiştilor despre noul prototip al Rolls- Royce-ului. Lim uzina urmează să apară în 2003 şi sub haina veche a caroseriei se va regăsi cea mai p e rfo rm a n tă tehnologie. De unde această schim bare? Din intervenţia (fericită, credem noi) a firm ei germane B M W . Concurenţi: Mercedes M aybach şi Bentley V W .
„ <*&k «fel-
\ w i , - , â L .
in te r n a ţ io n a lă . A ic i v o r fi c o n s tru ite m a i m u lte c ăs u ţe pentru caza re a elevilor, terenuri de jo ac ă şi o b a ză de agrem ent. Din p rogram ele aceste i tabere nu vor lipsi activităţile recreative, s o c io -e d u c a t iv e şi m o ra l religioase.
Cel mai... tare din parcare este, însă, noul Dodge. U rm ă r iţ i cu atenţie p a rb r iz u l p an o ram ic şi habitaclul extrem de spaţios. Sub caroseria de aluminiu se ascunde un V 8 de 5.7 1 şi 353 de C a i Putere. Nărăvaşi, zic constructorii....
s - , ^ „ Ul
~Z -o..,: -V
% ,
; /
'ţ* * ţ kî
a**—»» ^
Z3 - un nou “ argint viu” pe şoselele Europei. BM W nu se dezminte nici de această dată şi oferă c lie n te le i p reten ţio ase o m a ş in ă cu rea le performanţe.
Transm isia se face ca la 4X4, la o motorizare de 3.0 1. Asta ca să nu mai vorbim că zboară cu gîndul la 240 km/h.
Am ericanii se inspiră tot m ai m ult din creaţia europeană. Dovadă - noua lin ie a C liry sle r-u lu i C ro ssfire . Noutăţile demne de se m n alat s în t caroseria de carbon, sub care se găseşte un motor V 6 de 2.7 litri şi 275 C P .
Rubrică realizată de Radu VIDA
Preşedintele m oldovean, Vladimir Voronin, a d e c la ra t ieri, c ă R ep u b lic a M o ld o v a treb u ie să îş i constru iască relaţule in te rn a ţio n a le p e b a z a pragm atism u lu i şi a a v a n ta je lo r şi in te re s e lo r eco n o m ice”, iden tific îndu-ş i pe a c e a s tă b a z ă p a rten erii strategici, re la te a z ă B A S A -p re ss .
• “Adevărul de Cluj” - PRO TV 6-3 (4-0) •Ieri, sub privirile uimite a trei grauri ţinuţi în lesă de Danciu,
echipa leilor neîmblînziţi de la “Adevărul’de Cluj” a făcut harcea- parcea selecţionata PRO TV-ului. Partida a fost dominată de la un capăt la celălalt de învingători, golurile noastre fiind marcate de Samoilă (4), Blag şi Blaga.
Leii neimblinziţi au evoluat în formula: Hossu - Ghioca (Sestraş), Crăciun, Spiridon Focşanu, Blag, Samoilă, Blaga. A lipsit, acuzind o întindere la firul nr. 3.432 din păr, Cristian Bara.
Mihai HOSSU
Starea de sănătate a fîlinei Pascara este bună, fetiţa neavînd leziuni interne
Alina Pascaru. fetiţa în vîrstă de doi ani care a rămas blocată timp de aproape şapte ore intr-un puţ din curtea familiei sale, sc simte bine, examenele medicale efectuate arătînd câ ca nu a suferit leziuni interne, a declarat, ieri, doctorul Anca Slâvilă, de la Spitalul de copii “Grigore Alexandrescu" din Bucureşti. “ I-am făcut examenul tomografie şi radiografiile necesare, iar acum este puţin ameţita, dar conştientă. Important este că nu are leziuni organice", a adăugat medicul, precizînd că Alina va mai râminc cîteva zile in spital, sub supraveghere. Conform cadrelor medicale. în noaptea dc luni spre marţi fetiţei i s-a administrat ser fiziologic pentru a depăşi starea de hipotermie în carc sc afla in momentul internării. Alina Pascaru a fost internată la secţia de reanimare a Spitalului "Grigore Alexandrescu" luni scara, la ora 21.00, după ce a fost adusă cu salvarea de la locul accidentului.
Un cetătean sirian a fost arestat$
Ia Cluj pentru afaceri cu petrolUn cetăţean sirian a fost arestat, aseară, de procurorii
Parchetului de pc lîngă Curtea de Apel Cluj pentru un cumul de infracţiuni economice, falsuri şi înşelăciune. Sharon Amid, administrator al unei firme cu punctul de lucru în Cluj-Napoca, este acuzat că a derulat în cursul anului trecut mai multe afaceri cu combustibil “M” şi “P”, pe care l-a vîndut ca motorină. Potrivit unor surse din Inspectoratul Poliţiei Judeţene Cluj, Sharon a adus un prejudiciu statului de peste 1,5 miliarde, reprezentînd evaziune fiscală şi alte taxe pe care sirianul trebuia să le achite către Statul Român.
Cosmin PURIS
a . a mC hin a a liv ra t a rm e C u b e i, recent, prin in term ediul unei
întreprinderi de stat din m arina com ercia lă , C o scc , a informat, ieri, cotid ianul conservator “Th e W ash in g ton
T im e s ”, c itat d e A F P .
f p îf|ţsJiâs&
Radu«F*ALEXANDRU
P r e m ie ra l A d r ia n K ă s la i s a r tre b u i s i fa e ă u n p s t d a o n o a re ş i s ă II tr im ită ,p e m in is t r u l V a s ile D in e u în a p o i Ia c o o p e ra tiv a d e s o n d a je o tră v ite ”
D — . 1 A J n . * \ T x „ i . . . : : t t .1 . u i . — J . m C .4 7 \ 4 Î D n o t-o o t- 11Premierul Adrian Năstase ar trebui să facă “uni gest de onoare” şi să îl trimită pe ministrul Informaţiilor Publice, Vasile Dîncu, înapoi la “cooperativa de sondaje otrăvite”, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, liderul
grupului parlamentar din Senat, Radu F. Alexandru.
Liderul liberal l-a sfătuit pe Năstase să înţeleagă faptul că Dîncu a făcut numai “deservicii” Guvernului şi PDSR, iar documentul redactat de el şi publicat de presă “îl
descalifică”. MIP, care ar trebui să se ocupe de informarea opiniei publice, s-a transformat în institut de înfrumuseţare a imaginii Guvernului, “aflat într-un neobosit carnaval”, a spus Radu F. Alexandru.
PNL va contesta la Curtea Constituţionala votul asupra Ordonanţei de urgenţa privind statutul funcţionarilor publici
PNL va contesta la Curtea Constituţională votul asupra Ordonanţei de urgenţă privind statutul funcţionarilor, deoarece acest act normativ a obţinut doar 70 de voturi faţă de 71 necesare aprobării legilor organice, iar, cu toate acestea, preşedintele de şedinţă a anunţat că legea a fost adoptată, a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă,
liderul senatorilor PNL, Radu F. Alexandru. Radu F. Alexandru a mai spus că PNL va cere Biroului Permanent al Senatului să îl sancţioneze pe preşedintele de şedinţă, senatorul UDMR Puskas Zoltan Balint, care a susţinut câ legea a trecut de Senat, deşi nu întrunise numărul de voturi necesare.
România va adopta măsura carantinării ţării dacă O rganizaţia M ondială a Sănătăţii confirm ă existenţa bolii Ebola în Iugoslavia
Ministrul Sănătăţii şi Familiei, Daniela Bartoş, a declarat, ieri, la Suceava, câ în cazul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii confirmă existenţa bolii Ebola în regiunea de sud-vest a Iugoslaviei,România va adopta măsura carantinării ţării.
“Dacă OMS dă confirmare, pentru Ebola este obligatorie carantinarea ţării” , a spus Daniela Bartoş, care a precizat că în aceste condiţii la graniţă vor fi luate măsuri de respectare a sistemului de carantinare.Ministerul român al Sănătăţii şi Familiei a cerut Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - Biroul pentru Europa să-i transmită
cele mai recente informaţii referitoare la cazurile de febră hemoragică virală în oraşul Gjakova din sud-vestul Iugoslaviei. “Ca să iei măsurile necesare trebuie să ai confirmarea unui caz. Iar măsurile în aceste cazuri sînt foarte drastice”, a precizat ministrul Sănătăţii şi Familiei.
Potrivit unui comunicat transmis presei de şeful Direcţiei Generale de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii, Lucreţia Velea, în perioada 18 mai - 5 iunie 2001 au fost depistate 12 cazuri suspecte de febră hemoragică şi s-au înregistrat trei decese. Autorităţile de sănătate din zona
unde evoluează această boală continuă investigaţiile epidemiologice pentru a identifica agentul etiologic şi sursa de infecţie.
Pînă în momentul în care nu va fi stabilită cu exactitate etiologia virală a afecţiunii, nu se'va putea preciza dacă este vorba sau nu despre virusul Ebola.
OMS monitorizează evoluţia epidemiologică a acestui fenomen şi va informa toate ţările europene, în funcţie de rezultatele obţinute, în legătură cu necesitatea luării unor măsuri privitoare la împiedicarea răspîndirii acestei infecţii, se arată în comunicat.
Stareâtsănălătil [mllil arilorjromânUdin, KosovoXestelbUiiăStarea sănătăţii militarilor români din Kosovo este bună, iar în oraşele unde se află dislocaţi aceştia
nu s-au semnalat cazuri de febră hemoragică, se arată într-un comunicat al biroului de presă al MApN. Şeful Direcţiei Asistenţă Medicală a MApN a dispus transmiterea către militarii români din Kosovo a măsurilor profilactice ce se impun, monitorizarea stării de sănătate a personalului şi procurarea de medicamente pentru tratarea bolii generate de febra hemoragică. SMG ţine legătura cu militarii români din zonă prin contact direct şi prin Celuia de Coordonare a Parteneriatului de la Mons. în misiunile KFOR, UNMIK şi OSCE din Kosovo există, în prezent, 41 de militari români. Dintre aceştia 25 formează un pluton de poliţie militară, arondat contingentului grec şi efectuează misiuni de control trafic rutier pe ruta Priştina’-Skopje. Alţi 14 ofiţeri şi subofiţeri români se află în Comandamentul KFOR 112 în Priştina şi doi în Skopje. Un ofiţer român din misiunea Naţiunilor Unite în Kosovo (UNMIK) este dislocat în oraşul Mitroviţa, fiind ofiţer de legătură pe lîngă contingentul francez. Ultimul ofiţer este observator OSCE la Pristina.
n S c a c Is B B ţrs i fjssria irasffsilsm l c iimSe pare că “hamul” de şef al
administraţiei publice locale cîştigat în alegerile din iunie 2000 a devenit, pentru unii primari, corset insuportabil la care renunţă de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, după ce s-au convins că e uşor să cîştigi o competiţie electorală, dar greu şi anevoios să construieşti în teritoriu platforma program cu care ţi-ai adunat voturile. în
zona abandonului repetat se află primarul comunei Frata, Solomon Paşca, un PD-ist convins, ce poate spune că democraţia civilă este diferită de cea militară. Colonelul în rezervă Solomon Paşca încă din toamna trecută a avut o tentativă de “dezertare” din fotoliul de primar, depunîndu-şi demisia, dar staff-ul judeţean al PD Cluj l-a ameninţat cu... “batalionul
disciplinar” dacă nu-şi duce misiunea pînă la capăt. “Să trăiţi, am înţeles”, a spus atunci colonelul-primar, pentru ca acum să iasă din nou în faţa frontului cu actul retragerii, de data asta definitive. Joi, 7 iunie 2001, la un an de la înscăunare, secretara comunei, Lucreţia Şomlea, înregistrează a doua demisie a primarului, care-şi predă inventarul şi cheile de la
seifuri şi birou. Dacă partidul lui Băsescu nu-1 convinge de un “stînga-mprejur” în următoarele zile, conform Legii administraţiei publice nr. 215/ 2001, prefectul ia act de demisia primarului şi propune Guvernului organizarea de alegeri pentru funcţia de primar în comuna Frata. Pînă atunci, conform art. 82 din aceeaşi lege, atribuţiile de primar vor fi
exercitate > de drept de viceprimarul comunei. Şi'dacă la Frata nu s-a întîmplat nimic pozitiv în ultimul an, această demisie PD-istă va antrena cheltuirea altor sume bugetare pentru desemnarea unui nou primar în această unitate adminisfrafiv-teritorială care ţine cap de afiş în domeniu.
Dumitru VATAU
Primim la redacţie
în cursul zilei de ieri am prim it urm ătorul comunicat din partea serviciului mass-media al Primăriei clujene:
“ P r i m a r u l municipiului C lu j- Napoca consideră excelentă ideea lansată în data de 12 iunie a.c. de Departamentul Sport al cotidianului “Adevărul de Cluj”, referitoare la acordarea titlului de Cetăţean de onoare domnului Ioan Ovidiu Sabău, antrenor-jucător la FC Universitatea Cluj- Napoca şi principalul artizan al promovării echipci-fanion a judeţului în Divizia “B”.
în scopul concretizării acestui demers, în dimineaţa zilei de 12 iunie a.c., primarul l-a contactat pe domnul Sabău, propunîndu-i să accepte acest titlu. In urma acceptului primit, primarul va propune în prima şedinţă a noului consiliu local, rezultat în urma alegeriloranticipate ce se vor organiza cel mai probabil în a doua jumătate a lunii iulie la Cluj-Napoca, un proiect de hotărîre vizînd acordarea titlului de Cetăţean de onoare domnului Ioan Ovidiu Sabău”.
Dezinsecţie#
în P rim ă rieDupă acţiunea de
deratizare desfăşurată în municipiul Cluj-Napoca în luna mai a.c., Primăria iniţiază, în luna iunie, o acţiune de dezinsecţie. Considerînd că este necesar ca imobilul în care funcţionează Primăria să reprezinte un punct de reper în această privinţă, în zilele de 13 şi 14 iunie vor fi executate activităţi de dezinsecţie în sălile şi birourile din clădire unde sînt semnale că trebuie să se intervină.
Precizăm că, în conformitate cu normele sanitar-veterinare în vigoare şi pentru eficienţa acţiunii, cel puţin 24 de ore după efectuarea operaţiilor de dezinsecţie încăperile unde s-a acţionat cu material de dezinsecţie trebuie să fie închise.
De asemenea, în- luna iulie a.c., se va desfăşura la Cluj-Napoca campania de combatere a ţînţarilor.
CA SA D E EDITURĂ
S.R .L.Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-
Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19.28.28;E -m a iI:adevcj@ m ail.dn tc j.ro - redacţia ■ * E -m ail: rec lam a_adevc j@ m ail.d n tc j.ro
Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ
R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6 /
![Page 1: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/10.jpg)
![Page 11: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/11.jpg)
![Page 12: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/12.jpg)
![Page 13: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/13.jpg)
![Page 14: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/14.jpg)
![Page 15: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/15.jpg)
![Page 16: a şi oameni DirkiRutze ... - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72574/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_200…^3^ i i „ u C J . ro/adevarul] ^ ANUL XIII NR. 3220 ISSN 1220-3203](https://reader031.documente.net/reader031/viewer/2022011811/5e1f7347b56fc6413b2dbdf5/html5/thumbnails/16.jpg)
