Qv imagine care ar putea să devină, în j foarte scurt timp, emblematică — pentru (noua) existenţă a Partidului
D em ocrat, ni-1 înfăţişează pe Traian Băsescu aşezat la o masă de prezidiu cu două scaune libere de-a dreapta lui, pe al treilea stînd cuminte Bodgan Niculescu Duvăz, şi cu un scaun liber în stînga lui, urm ătorul fiind ocupat de Alexandru Sassu. Doi dintre baronii fostului PD, care l-au urmat pe primarul general al Capitalei în aspra bătălie cu Petre Roman pentru cîştigarea şefiei partidului. De către Băsescu, bineînţeles. Ei, cei doi s-au ales, deocamdată, cu... scaunele despre care vorbeam, deloc sigure cînd în preajmă se află voluntarul şi, deseori, imprevizibilul Băsescu. Probabil, dacă în locul acestuia s-ar fi aflat în continuare Petre Roman, Duvăz şi Sassu ar fi fost siguri de rolul şi locul lor în partid. .Aşa...
Dar soarta celor doi este mai puţin im portan tă pen tru v ia ţa po litică rom ânească. Interesant este ce se va întîmplă cu partidul în ansamblul său, Deocamdată, se constată o serie de plecări, mai ales din conducerea unor filiale ju d e ţen e dem isionarii acuzînd incapacitatea funciară a lui Băsescu de a conduce partidul după principiile stabilite şi verificate în timp, ca şi caracterul voluntarist al acţiunilor acestuia. Intr-adevăr, în cîteva zile, Traian Băsescu a reuşit să producă schimbări care ridică semne de întrebare privind prestaţia viitoare a partidului. Adoptînd o mai veche iniţiativă a lui Petre Roman - aceea de a alcătui o alternativă 2004, capabilă să înfrunte, cu şanse, PDSR la viitoarele alegeri, Băsescu a început acţiunea de înregimentare în propriul partid a unor formaţiuni politice aflate într-un impas prelungit. Primul care a răspuns afirmativ invitaţiilor sale la fuziune a fost PNR, al cărui lider, Virgil M ăgureanu, s-a g răb it să-i ofere pe tavă tot ce are la dispoziţie: oameni şi struc tu ră te r ito ria lă . A făcut-o,
M u t a u !
t e is i l iS iProfitînd de diferitele
interpretări ale unui articol din Legea 215/ 2001 (a administraţiei publice locale), Gheorghe Funar a ceru t dizolvarea actualului Consiliu local şi organizarea de alegeri anticipate. Faptul că premierul şi ministrul Cozmîncă au declarat, invocînd art. 152 din noua lege, că pînă la alegerile locale viitoare consilierii locali nu păstrează decît incompatibilităţile care le prevedea fosta lege, a iscat aprinse discuţii cu privire la menţinerea calităţii de membru în consiliile de administraţie a unor consilieri locali. Noua lege interzice acest lucru, însă, după cum am mai relatat, Guvernul s-a prevalat de un articol al aceluiaşi act normativ (..."consilierii în
l 15 ÎHlseYi' )4»s c-î \ sif :î:
funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor exercita mandatul pînă la următoarele alegeri locale”), “acordînd” o dispensă pînă la viitoarelâ alegeri.
Funar, însă, într-o scrisoare adresată prefectului, spune că un număr de 16 consilieri locali (din 31) nu au renunţat la funcţii în consiliile de administraţie ale unor regii locale şi, în acest sens, “mandatul lor de consilier a încetat de drept”. în accepţiunea primarului, în acest mod, Consiliul local nu mai poate funcţiona. Pasul următor făcut de primar e s te solicitarea ad resa tă prefectului, prin care Vasile Soporan să ia “act, prin ordin, de situaţia de dizolvare ă CL şi să propună Guvernului organizarea
de noi alegeri locale anticipate în luna iunie sau cel mai tîrziu în luna iulie a.c.”.
Prefectul judeţului, Vasile Soporan, a declarat, ieri, că afirmaţiile primarului Funar nu au acoperire: “Consiliul _ localfuncţionează, nu a pierdut nici un membru”. Soporan consideră că “e doar părerea primarului că nu mai funcţionează, însă nu este aşa”.
Nu e greu de anticipat la ce blocaje se va. ajunge în următoarele zile. Situaţja este extrem de delicată, căci nu există nici bugetul municipiului, fapt ce-l face pe Funar să poată dispune de banii municipiului pe baza bugetului de anul trecut
Titus CRĂCIUN
I ii*:
r w n 3: i i -ÎL»' !r ' ‘ î : > k i m1. ' *jj ’ i* fjţţ
t • ■ ffa Ai 11
Ambasadorul Vaticanului în vizită la Cluj-NapocaEminenţa Sa Jean Claude Perisset,
Nunţiu Apostolic în România,- şi-a încheiat ieri vizita în judeţul Cluj. în cursul zilei a avut întîlniri cu primarul m unicipiului, Gheorghe Funar, cu în a lt P rea S fin ţia Sa Arhiepiscopul Bartolomeu Anania, cu prefectul judeţului Cluj, Vasile Soporan, precum şi cu reprezentanţii U n iv ers ită ţii „ B a b e ş -B o ly a i”, prorectorii Nicolaie Paina şi Simion Şimon. Arhiepiscopul Bartolomeu a declarat, la sfîrşitul întîlnirii, că „relaţiile dintre greco-catolici şi ortodocşi trebuie îmbunătăţite printr-un dialog ecumenic, precum şi faptul
că Biserica trebuie să se implice în rezolvarea problem elor de asistenţă socială_ d in cad ru l com unită ţilo r locale. în Rom ânia trebuie să existe u n ita te c re ş tin ă în d iv e rs ita te ” . Prefectul V asile Soporan a subliniat importanţa continuării procesului de reconciliere dintre greco-catolici şi ortodocşi. Prorectorul Simion Şimon a p rec iza t că E m inenţa Sa Jean Claude Perisset a apreciat favorabil experim entul universităţii clujene privind multiculturalitatea.
________Mihaela LĂPUŞANcontinuare în pagina a 4-a
Pacea şi războiul în Europa de Sud-Est - teme dezbătute la Cluj-Napoca
continuare în pagina a 16-a
Astăzi începe, la Cluj-Napoca, p rogram ul intensiv de tra in ing „Construcţia păcii, transformarea conflictelor şi cooperare regională în Europa de-Sud-Est”. Programul, primul de acest fel din România şi Europa de Sud-Est, a fost realizat de Institutul Român pentru Acţiune, Cercetare si Instruire în Domeniul
Păcii (PATRIR), în colaborare cu TRANSCEND şi The International Foundation for Peace and Future Research. Vor lua parte la program 30 de participanţi (membri ONG, diplomaţi, jurnalişti, profesori şi studenţi) din 20 de ţări din Europa, Africa, Australia şi Statele Unite. Temele abordate includ construcţia
? -iÎL .J
c ' ; r , î r r n r v - ', '~ ’>r ... a Ww» (ui
păcii, transform area conflictelor, cooperare regională, democratizare, reconciliere , d rep tu rile om ului, nonviolenţa, forţa societăţii civile, dezvoltarea socială şi economică, diplomaţie şi relaţii internaţionale,
_______ Mihaela LĂPUŞANcontinuare în pagina a 16-a
‘ 0 f (7 i i n C ; ; 0 r34 r0 > lM Uvăi .— Li Lfcj'cO ta C -k iu L u L i lU J J u t îL v i LîCrJ îA'L'LiU C s fu u u J iJ LâwauU iJ
Persoanele înscrise pe lista unui medic de familie trebuie să-şi ridice"; pînă în 31 mai, carnetele de asigurat, în caz contrar, după această dată, fiind obligaţi să-şi achite contravaloarea consultaţiilor, a declarat, ieri, Eugeniu Ţurlea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Carnetul de asigurat cu vigneta corespunzătoare vor fi s ingu re le docum ente care vor face dovada ca lită ţii de asigurat, a m ai spus preşedintele CNAD.
Persoanele asigurate vor beneficia de u rm ătoare le d rep tu ri: a s is ten ţă m ed ica lă prim ară (m ed ic in ă de fam ilie), de specialitate, asistentă m ed ica lă de u rgen ţă şi in te rn ări gratuite; medicamente compensate sau, după caz, gratuite; cure balneare de tratament sau recuperare, precum şi se rv ic ii stom atologice decon ta te ,
într-un anumit procent, de casele de asigurări de.sănătate. .
Carnetele de asigurat vor fi ridicate personal de către fiecare asigurat.de la medicii de familie pe listele cărora sînt înscrişi. Primul carnet va fi eliberat gratuit, asiguratul avînd obligaţia să verifice corectitud inea datelor de identitate înscrise în document. Orice greşeală va fi sesizată medicului de familie, acesta la rîndul lui urmînd să so lic ite reprezentantu lu i Casei de Asigurări de Sănătate un nou carnet, a adăugat Ţurlea.
în situaţia pierderii, furtului sau distrugerii carnetului, asiguratul va publica declaraţia de nulitate într-un cotidian de mare tiraj, după care va primi^ un document nou, dar contra cost. în prezent, preţul unui carnet este de aproximativ 1.300 de lei.
D istribuirea vignetelor va începe
după 1 iunie. Procurarea vignetelor va fi făcută, în funcţie de categoria din care face parte asiguratu l, astfel: persoanele juridice sau fizice, care au angajat personal, vor distribui vignete salariaţilor proprii, angajaţi cu contract individual de muncă sau, după caz, cu
jionvenţie civilă de prestări servicii.Vignetele vor fi ridicate de către
angajatori de la casele de asigurări de sănătate, în baza declaraţiei lunare privind achitarea' contribuţiei pentru persoanele asigurate. Persoanele care desfăşoară activităţi numai pe bază de convenţie civilă vor face o declaraţie pe propria răspundere pentru unul din locurile unde prestează. „
Pentru pensionari, dovada achitării con tribu ţie i lunare se va face cu cuponul mandatului poştal de plată a
continuare în pagina a 9-a !> BIBLIOTECA \ f « '-tIT R alA u n i v îs
C â n d s i n s v o i ede o mână de ajutor
T el: 0 6 4 - 4 1 3 .1 1 1 , 0 6 4 - 4 4 4 .8 6 6 w w w . p a g i n i a u r i i . r o
JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR: 43-20-01;
Turda-31-17-62: Dci-21-20-22ALfANTA ANTISLTCJD: 19-16-47DiRtrm GEN. JUD PENTRU PROTtCTIADREPTURILOR COPILULUI 983
"Si'
| 2 5 -3 1 MAI
EX IM T U RA G E N Ţ IE D E TURISM Şl B IL E T E D E AVION
(4144187) v f i o f e r d :
R e p u b lic a - M exicanul,SUA. premieră ( 13; 15.30; 18; 20.30): v ineri. s îm bâtâ .duminică - spectacole de noapte cu tanf redus de la ora 23; 28- 31 m ai - M a tr ix , SUA - spectacole de noapte cu tarif redus do la ora 23 * V ictoria - Sem n d e viaţă, SUA (12; 14.30; 17; 19.30) * A rta-Eurlm agcs - F ie c o p ilu l b tn ec u v in ta t. SUA, prem ieră (v in e ri, s îm bătă , duminică: 11: 13; 15; 18; 20.30; luni. marţi -11 :1 3 ; 18.30: 20.30; miercuri, joi: 11; 13; 18; 20.30); 28-29 mai: Io n - b le s te m u l p ă m in tu lu l, b le s te m u l iub irii, Romănia (15): 30-31 mai: Fraţii Jderi, România (15) * Favorit - B ăl, c a re m i-a ţl ş u tit m aşin a? , SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Ziua a 6-a. SUA (12,45; 16; 17,15: 19,30)
T U R D A - F o x - 102d a lm a ţien l, SUA (13); Dispari, în 60 de secunde, SUA (15; 17; 1b); vineri, sîmbătă. duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 '
DEJ - Arta - S c a ry M ovie, SUIA (13; 15; 17; 19); vineri, şîmbătâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22
GHERLA - Pacea - Regula Jocului, SUA (vineri, sîmbătă, dum in ică : 15; 17; 19 şispectacole cu tarif redus de la ora 21; luni, marţi, miercuri: 17; 19) -Joi închis.
T A R O IVI; ORARUL CURSELOR INTERNE PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001:
luniCluj -» Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj Otopeni 16,35
marţiCluj Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj -> Otopeni • 15,15
miercuri Gfuj -> Băneasa 07,00 şi 19,00Cluj Otopeni 16,35
ieiCluj -> Băneasa 07,00 şi 21,00Cluj -> Otopeni 15,15
v f n e r iCluj -> Băneasa 08,30 şi 20,10Cluj -> Otopeni 21,35
s î m b ă t ă Cluj -> Băneasa 12,30
duminică Băneasa Cluj 19,30 _
ORARUL CURSELOR EXJERNE PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 20,01Cluj Frankfurt
sîmbătă Cluj > FRANŢA marţi, sîmbătă Cluj > AUSTRIA duminică .Cluj > SUEDIA l4 curse/lună ■ 5Cluj > SPANIA marţi, vineri INFORMAŢII Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaC luj, P ia ţa M ihai V iteazul
nr. 11, b lo c D , ap. 1.
( ® t e le s p e c t a t o r ® )
BIBLIO TECI
Rezervări prin telefon nu la sediul Urmei: E X IM T U R , itr . A. Şsauna 34-36
Tel/Fax 064-433569.193442 ş EXIMTUR, str. Napoca 2-4 ;Tel/Fax 064-198755.199293 5
Farmacii cu serviciu permanent Farmada "CYNARA", Calea Floreşti nr.75. tel.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit:
Farmacia "INTERPHARM” , str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22, Farmoşia "Remediumfarm", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar 8-22.
Garda de noapte:Farmxia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31,
telefon 19-46-06, orar 20-8.
TE LE 7 a b cwnr •' I *J<K » »J a
Astăzi, de la ord 22,15: V I T R I N A
cu Selma Dragoş
Citiţi zilnicADEVĂRULde
■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA": Sala de lectură (str. M. Kogâlrticeanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9.00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 -14,00: Mediatecă (str. Izlazului nr. ÎS, Dl. C. tel. I65.7S4): /uni, miercuri, joi:14.00 • 19.45, marţi, vineri: 9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri:11.00 - 18.00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I, icî.’438.409): luni - vineri:8.00 - 15.00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. !, tel. 438.409): luni, miercuri, joi; 14.00 - 19,45, marţi, vineri: 9,00 - 14.45; Filiala Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9.00 -16,00. Notâ: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din PialQ Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm restantierii secţiilor respective să restituie.publicaţiile mi/mmiufafc la filialele de cartier,
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 ■ 9): luni * 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună; 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.
* Biblioteca Centrului Cultural Francez (stradal.I.C. Brâtianu 22); Orar luni; 14-19, marţi- vincri;.10-19, stmbătă: 10-13.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hcrmann Obertli” (str. Memorandumului 18). Orar: iuni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
Dispensarul Policlinic cu Plată I
. <cinstituţie cu vechi §
renume în asigurarea
consultaţiilor medicale,
angajează medici de
toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludwig Rofh (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.
Marti,' 7,00 Telematinal; 9,00
Ora G (r); 10,00 Pasiuni* 0 (s/r). 10 45 TVR C|uj.11,50 TVR laşi; 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania; 14,30 lartă-mă! (r); 15,30 Orice e posibil (s); 16,00-Puncte cardinale; 16,30 Kronika (magazin cultural în limba maghiară); 17,30 Ştiri; 17,35 Pentru dvs., Doamnă!; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 Cu ochii'n 4;19.5 Familia... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Justin Case (co.SUA 1988); 22,05 Clubul de spiritism; 22,35 Jurnalul de noapte; 22,50 Videoteca veselă; 22,35 Lumea dansului; 0,35 Cu ochii'n 4 (r); 1,25 La ţintă.
7.00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50
Autograf muzical (r); 8,05 Răţoiul cel urîf (d.a.); 8,35 Preţul succesului (r); 9,05 Arca lui Noe (r); 9,35 Tip-Top, Mini-Top (r);10.05 Obsesia vitezei (r); 110,50 Afaceri la cheie (r); 11,20 Ştiri;11.30 Tată, am încurcat-o! (s/r); 12,00 Reforma la bani mărunţi;12.30 Oprirea obligatorie (r); 12,45 Domnişoara Andrea (s); 13,40 Tribuna partidelor; 14,10 Deserie animate; 15,35 Trupa DP 2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor; 17,10 Autograf muzical; 17,30 Călătorind prin ţară; 18,00 Tată, am încurcat- o! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,50 Lady, Lady (d.a.); 19,15 Toţi, împreună; 20,05 în mijlocul furtunii Ţs); 21,00 Pragul de sus;22.30 Ştiri; ,22,40 Film artistic; 0,00 Serial de călătorii; 0,50 Ştiri bancare şi bursiere; 0,55 TVM Mesager. .
7.00 Observator; a n ,e f*- ' 8,00 'Neaţa; 11,00 Zile din viaţa noastră (s/r); 12,00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Gascadorii de la Hollywood (do); 14,00 Magnolii de oţel (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Maria Emilia (s); * 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Pasiune ascunsă (dramă SUA 1996); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Sport;23.30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Intrigi în Paradis (s)Ţ1.30 Observator (r); 2,30 ■Scandalul (s); 3,30 Capcanele destinului (s); 4,30 Noaptea tîrziu (div./r); 5,30 Maria Emilia (s/r).
' 7,00 Bună dimineaţa; « jL + ă a 800 ştirile Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s); 10,00 Marile
29 maiprocese şi crime (s);-11,00 Black Harbour (s/r); 12,00 Spirit de echipă (s); 12,30 The Firechasers (dramă Anglia 1970); 14,15' 14 Milion Reasons (dramă Franţa 1994); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s);17.00 Ştirile Pro TV/Vremeâ; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV;20.00 Total Recall (s); 21,00 Spitalul de urgenţă (s); 22,00 ROKENO (joc); 22,05 Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu; 23,45 Ştirile Pro TV/Profit; 0,00 X şi Zero; 0,15 Bine şi rău (s); 1,00 Black Harbour (s); 1,45 Jesse (s); 2,15 Moştenirea (dramă SUA ’97).
•. : 7,00 Malcolm, şi
aa C 4 i J J w E tJd ie (s/r). 7 3 0 p o z â Ia minut (s/r); 8,00 Prima Mix;.13.30 Exploziv; 14,00 Motor (r);-14.30 Real TV; 15,30 Cavalerul rătăcitor (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Poză la minut (s);17,30 Camera de rîs (div.);18.00 Focus; 19,00 în căutarea dreptăţii (s); 20,00 Libertate înşelătoare (dramă SUA '97);21.45 Stil: magazin de modă;22.45 Focus Plus; 23,15 Cavalerul rătăcitor (s/r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r).
l/c&L7,00 Muzică; 8,00
Z a to o Sandwich şi Fetz - emisiune matinală; 10,00 Tentaţii (r); 10,30 Muzică; 11,00 La puterea a doua (r); 12,00 Ofsaid (r); 13,30 Muzică; 14,00 Club abc (r); 15,00 Documentar; 16,00 D’ale lui Cătălin; 18,00 24 din 24;18.30 As show; 19,30 La ordinea zilei - cele mai fierbinţi subiecte;20.30 Muzică; 21,00 Telejurnal;21.30 Destinaţia; Germania (do); 22,00' Manager XXI; 23,00 D’ale lui Cătălin (r); 1,00 Muzică (r).
S 5 S S 3 ■ 7,00 Teleshopping; 7,45 Reluări; 16,00
înger sălbatic; 16,45 Căsuţa poveştilor; .17,00 Terra nostra Ţs); 17,55 Acasă la bunica;T8,05 Femei înşelate (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De .3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,30 Seducţie (s); 23,30 De 3 x femeie (r).'
Redacţia nu hi asumă responsa-biiitatea pentru schimbările inten'enite in programele • posturilor de televiziune.
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
T r a t a m e n t e s t o m a t o l o g i c a c o m p l e x e :
• terapie• pro tetică (ceram ică)• chirurgie (re ze c ţii; im p la n te ) Programări zQnic ia tel: 430.088
ORAR Luni - Vineri: 9-19 .
Sîmbăfâ: 10-13
Oferă publicului larg, de luni pînă sîmbătă, între orele 10-20:' - fitn e s s a s is t a t d e in s tr u c to r
specializat-/aparatură co m p le xă d ebody-buiiding şi re cup e rare ; <- m asaj şi kinetoterapie * r . - -- aplicaţii d e parafină ;-saună- hidroţerapie în b a zin î n c ă l z i t ; • s:- aerobic- re c u p e ra re m e d ic a lăTotul sub strictă su p ra ve g h e re şi
control m edical.Ac c e s individual sa u p e b a z ă de
abonam ent.In fo rm aţii şi p r o g r a m ă r i:094-578429; 184176.
o n c o i ; E 2 2 Z OCABINET MEDICAL ONCOLOGIC
CLUJ-NAPOCA, str.PROR C/ORTEA nr.9
(cartier Grigorescu) CONSULTAŢII:P ro f.d r. L U C IA N L A Z Â R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J: 16” -18” D r . V A L E N T I N P O P E S C U
(Chirurgie, Oncologie)Ma, J : 14” -16; V: 15-17
S: 9 -1 1Dr. D A N -S O R IN P O P E S C U
(U ro lo g ie )L, Mi: 18 - 20; Ma, J: 18*-20
V: .16-20 PROGRAMARE:
tel/fax (064) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionare
a cabinetului v
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTA"• 28 - 31 mai •
Medicină generală. Dr. I. Botlâ - 28 (10-12), 30 (11,30-12,30), dr. V. Bodo- 30 (15-17), dr. R. Colârlâ - 30 (10- 12), dr. M. Eşanu - 29 (12-13), dr. M. Man - 29 (14-16), dr. D. Oltean - 31 (9-11). dr. A.F. Oros - 31 (14-18), ' dr. D. Platon - 28 (9-11), 31 (16-18), dr. L. Raşa - 28 (15-17), dr. I. Riza - 29 (15-16), dr. M. Suciu - 31 (10-12), dr. C. Tonea - 29 (9-11), dr. A. Varga - 28 (9-11), dr. C. Vlaicu - 28 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbă- 30 (10-12); Cardiologie. Dr. C. Duncea - 31 (17-18), dr. I. Ivanciuc - 28,30 (14-15), dr. I. Paţiu - 30 (11,30-13). dr. T. Popescu - 30 (9-11), dr. N. Prişcă - 30 (16-18), dr. Gh. Uza. - 28 (10-12); Interne. Dr. D, Pârv - 28 (15-17), dr. Gh. Rădulescu -29 (9-11), dr. Cs, Szakacs - 3-0 (14-16); Ginecologie. Dr. At-Refai Moh'd-28 (15- 17), dr. D. Gherman - 31 (15-17), dr. C. Fodor - 29,31 (10-12), dr. D. Spingean - 31 (17-18); Chirurgie. Dr. D. Chirilă - 31 (17-17,45), dr. P; Pitea - 31 (9-11), dr. M. Simu - 30 (11-13), dr. I. Szabo - 31 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Frilea - 30 (11-13), dr. R. Mitea - 29 (14-15); Psihiatrie. Dr. C. Şlefan • 30 (15-17);-Endocrinologie. Prof, dr. I. Duncea - 31 (17-18), dr. E. Popescu - 30 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 29 (14-16); Dermatologie. Dr.M. Teleagă - 29 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu - 29 (12-13); O.R.L. Dr. S. Bîtlan - 30 (14-16), dr.E. Plâian - 31 (9-11); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 28 (12-13), dr. I. Ghilean - 30 (14-15), dr. D. Ursu - 31 (12- 13); Pneumo-ftizîofogîe. Dr, M. Man - 29 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 29 (9-10), dr. C. Zotta - 28 (14- 16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcut-31 (16-18); Ortopedie. Dr.Z. Popa -28,31 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa- 28,31 (12-13); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo - 28,29,30,31 (9-11).
în cadrul policiinicii se fac tratamente precum şi anaiize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de tuni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele seetoereazâ În aceeaşi zi, după ora Î4. Trimiterile sînt valabile şi de ta medici din afara policlinicii, Pentru chirurgffplasticâ şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tel.43-00-01, între orele 16-17 de luni ■ pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC. Filiala Cluj-Napoca.
M E D IP R A X Centru medical
Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca, .str. Ion M eşte r 2/21
CONSULTAŢli, TRATAMENTE, URGENŢE:
C H I R U R G I E P E D I A T R I C A ; O R T O P E D I E ;M A L F O R M A Ţ I ICONGENITALE;U R O L O G I E P E D I A T R I C Ă ; P E D I A T R I E ;M E D I C I N Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G I E ; H O M E O P A T I E ; B I O E N E R G I E ;E C O G R A F I E .Informaţii, programări la telefon:
(064) 421806; 094-605935.
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de
uitmuToitri. iie sffirarc nmtU mustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri; între orele 8 - 2 2 . Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864._______
92.&P" M a rţi, 29 m a i<!% $> 0 6 :0 0 - 0 7 :0 0 Prima oră (P r o g r a m in fo rm a tiv B B C - 6 :0 0 -6 :3 0 ;C D Meteo - 6 :4 0 ; In fo rm a ţii utilitare - 6 :5 0 ) ; 0 7 .0 0 - 1 0 : 0 0 Prim ul salut i - a o i ° mş tefan Coroian ( 0 7 :0 0 Ştiri; 0 7 : 2 0 Revista presei locale, 0 7 :4 0 Revista presei centrale, 0 7 : 5 0 , 0 8 ,5 0 Horoscop; 0 8 :0 0 Ştiri, 0 8 :2 0 CD Sport cu M ih a i P e t r u ş c ă , 0 8 :4 0 Ştiri pe scurt, 0 9 :0 0 Ştiri, 0 9 :2 0 C e mai crede lumea); 1 0 :0 0 - 1 3 :0 0 Mesaj F M -T ib e r iu C r iş a n ( 1 0 :0 0 , 1 3 ,0 0 Ştiri+ Meteo, M e s a je d e la a s c u ltă to r i , m u z ic ă , c o n c u rs u ri; 1 1 : 2 0 ” Capra c u trei iezi" - trei p ie s e c u a c e e a ş i t e m ă , ac e la şi in te rp re t, a c e la ş i titlu ); 1 4 :0 0 - 1 6 :0 0 Caleidoscop CD - c u T u d o r R u n c a n u ( 1 3 :0 0 Ştiri + Meteo, 1 5 :0 0 Ştiri, 1 5 :2 0 C e m ai crede lumea (r.)}; 1 6 :0 0 - 1 8 : 0 0 Conspiraţia - cu T u d o r R u n c a n u ( 1 6 :0 0 , 1 7 : 0 0 Ştiri, T e le fo a n e s u r p r iz ă în d ire c t - fa r s e + urări - p e n tru c e i c e s ă r b ă to r e s c c e v a , 1 7 :2 0 CD S port- M ih a i P e tr u ş c ă 1 8 :0 0 - 1 8 :3 0 Program informativ BBC); 1 9 :0 0 Automania - e m is iu n e a u to (ştiri, in te rv iu ri, sp o rtu ri a u t o , is to ric ); 2 1 :0 0 Ştiri; 2 1 ,0 0 - 2 2 ,0 0 Retro G old- oldies bu t g o ld ie s - T ib e r iu C r iş a n .
— ; M a r ţi , 29 m a i *( ( T ) ) ; ' Ş T I R I ; 0 9 .0 0 , 10.00 , 12.00’, 15.00, 16.00;B B C - 0 6 .0 0 ,1 1 .0 0
- 1 ________ ! , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; 6 .3 0 -9 .0 0 - S U P E R M A T I N A L : Ştirile locale,interviuri, H o ro s c o p ( 6 .4 0 ,7 .2 0 , 8.2 0) , Pu n ctu l de v e d e r e (7 .4 5 ), Liniuţa de dialog(8.30),B uletin rutier(8.55); 9 .0 0 -12 .0 f)-P A T R U L A D E S E R V I C I U : 9.30- Revista presei, Pu n ctul d e v e d e re (1 0 .15 ); Co ncursuri ( 1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 ) ; 12 .4 5 -S p o rl pe m ap a m o nd : 1 2 .0 0 -1 8 .0 0 -C A L E 1 D O S C Q P fm : 1 3 .2 0 -M u s c a (lim ba maghiară)2 0 .0 0 - T o p T e n - D J S e b i; 2 2 .0 0 -2 3 .0 0 T re n u l d e ta m ie z u l n o p ţii - U c u Florea;0 1.0 0 -6 .0 0 U n d e .M a g ic e
U N IP L U S R a d io M a rţi, 2 9 m a i Program informativ BBC: 6 ,0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 -8 ,2 0 ,
■ ■ M a r ţi, 2 9 m a i( R A D I O C L U J 5) '* Bună dimineaţa. O em isiune cu informaţii,
v s actualităţi şi m u zic ă , p re ze n ta tă d e D a n H o r e a . 8 ,0 0Emisiunea in limba maghiară. 1 0 ,0 0 De zece ori România. Pre zintă de la Cluj A n c a B o ta . 1 1 ,0 5 Ceasul al unsprezecelea - cu M e la n ia D ră g a n ; 1 2 ,0 0 Radiojurnal transilvan. 13 ,0 0 Radiojurnal Bucureşti. 1 3 ,1 5 Paralele muzicale, dedicaţii d e m u zic ă u şo ară. 13,50 Buletin deştiri. 1 4 ,0 0 P e 9 5 ,6 M H z - S c u r t p e d o i . N o i s p u n e m lucrurilor p e n u m e - cu D in u C ris te ; 1 4 ,4 5 Program muzicaly 1 6 ,0 0 Emisiunea in limba maghiară. 1 8 ,0 0 Radiofax- prezintă D a n Iz v o r e a n u ; 1 8 ,3 0 -1 9 ,0 0 Crochiuri muzicale - P re zin tă D a n M o ş o iu . 19 ,0 0 Radiojurnal Bucureşti. 19 ,3 0 -'20,00 De ia est ia vest, de la nord la sud. P re zin tă Tra ian B ra d e a ; 2 0 ,0 0 Ştiri. 20,10 Din grădina cu flori multe. - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea ascultătorilor. P re zin tă Sergiu Vitalian V a id a .2 1 ,0 0 Ştiri; 2 1 ,5 0 Buletin de ştiri. 2 1 ,5 8 închiderea programului.
— ’ M a r ţi, 2 9 m a i6 0 0 - 1 0 0 0 C e a s u r i l e d im in e ţji R e a liz a to r :
__________________________ C ris tia n P o p ; 1 0 ,1 0 - 1 0 ,4 0 S fi n ţ i i P ă r i n ţ i ,c o n t e m p o r a n i i n o ş t r i . R e a liza to r: C ă tă lin P ă l i m a n b j l 0 . 4 0 - t t . 0 0 _ ^ ^ n ta r l-
R A D I O X E N A S T H R E A91,2 MHz FM
bis e rice şti; 1 1 ,0 0 - 1 1 ,3 0 Pagini de literatura. R e a liz a to r : F la v ia T e o c B o c h is ; 1 1 ,3 0 - 1 2 ,0 0 Arhiva de folclor. R e a liz a to r : V a s ile T o m o ia g ă ;1 2 .0 0 - 1 3 ,0 0 Vocile Psalmistului (r); 1 3 ,0 5 - 1 8 ,0 0 Magazin. R e a liz a to r : C ă tă lin P ă lim a ru ; 1 3 ,0 5 - 1 3 ,1 0 Prezentarea programului; 1 3 ,1 0 -1 4 .0 0 Concertul după-amiezii. R e a liz a to r : A n a A b r u d a n ; 1 4 ,0 0 - 1 5 ,0 0 In fo rm aţii şi m u zic ă ; 1 5 ,0 0 - 1 6 ,0 0 Program religios; 1 6 ,0 0 - 1 7 ,0 0 Deisis, em isiu n e d e a rtă c re ş tin ă . R e a liz a to r : T e o d o r a R o ş e a ; 1 7 ,0 0 -1 8 .0 0 File de acatist. R e a liz a to r : M irc e a P e te p n ; 1 8 ,0 0 - 1 9 ,0 0 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri, (r ) ; 1 9 ,0 0 - 2 0 ,0 0 Cadre ale gândirii p o p u l a r e . R e a liz a to r : V a s ile T o m o ia g ă ; 2 0 ,0 0 - 2 0 ,3 0 Universul teologic, universul credinţei; In v ita t: P r . c o n f.d r. S te lia n T o fa n ă ; 2 0 ,3 0- 2 1 ,0 0 Păhărelul cu nectar. R e a liz a to r :E le n a M a g h e r ; 2 1 ,0 0 - 2 2 ,3 0 Medicina azi; R e a liz a to r : S im o n a V la s a ; 2 2 ,3 0 - 2 3 ,0 0 Rugăciunile serii; 2 3 ,0 0 - 6 ,0 0 Liniştea nopţii (p ro g ra m n o c tu rn d e m u z ic ăc la s ic ă ). ,
R A D IO F IR 9 6 , 2 F M D E J UNIA . , o mr e a liz a to r S orin S u c iu , h o ro s c o p , s p o rt, p o w e r p la y , reteta z ile i, ştiri, m u z ic a ; FIRU’N ZECE PAISPE, 1 0 .0 0 - 1 4 .0 0 , re a liza to r M a rc e l P o p , m u z ic a , de dicaţii, d iv e rtis m e n t, p o w e r p la y , ştiri, re vista p re se i; 9 6 ,2 FM/ ZI, 1 4 .0 0 - 1 8 .0 0 , re a liza to r Flo rin G r o s u , m u zic a , de dica ţii, d iv e rtis m e n t, p o w e r p la y , ştiri, artistul zile i; FIRUL ROŞU, 1 7 .0 0 - 1 8 .0 0 , d e d ica ţii m u z ic a le în direct; JURNALUL BBC - 7 .0 0 , 8 .0 0 , 1 1 . 0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; ŞTIRILE RADIO FIR 9 .3 0 , 1 2 .3 0 , 1 3 .3 0 , 1 5 .3 0 , 1 6 .3 0 , cu M a ria A n to h i; ŞTIRI SPORTIVE, 1 6 .4 5 , cu R o b e r t K o s a ; TOP 2 0 ROMÂNESC 2 0 .0 0- 2 2 .0 0 , cu O v id iu P e tre ____________________________ •
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
?\ i
U '> .. . .
P I R A Ţ I E U R O P
d
MOLDPRES
în t r e b a r e : Domnule ministru, priorităţile politicii externe anunţate de noua conducere a Republicii Moldova sînt echilibrate, avînd în vedere intenţia de colaborare atît cu Estul, cît şi cu Vestid. Nu cumva tocmai acest echilibru va periclita imaginea Moldovei pe plan extern şi creşterea autorităţii ei la nivel internaţional?
Răspuns: Direcţiile principale ale p o litic ii externe a R epub lic ii M oldova, formulate în Concepţia politicii externe, decurg din interesele naţionale vitale şi se vor păstra în continuare. Obiectivele principale ale p o li tic ii noastre ex te rne sînt: consolidarea suveranităţii, statalităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii M oldova, creşterea au to rită ţii ei internaţionale, dezvoltarea relaţiilor reciproc avantajoase cu toate ţările lum ii, elaborarea şi rea liza rea strategiei naţionale de integrare a Republicii Moldova în comunitatea europeană, dar şi in ternaţională. Pîrghiile prin care intenţionăm să creştem autoritatea Moldovei pe plan in te rna ţiona l vo r fi a c ţiu n ile diplom aţilor moldoveni în cadrul organismelor internaţionale, cum ar fi O rganizaţia N aţiun ilo r U nite, Consiliul Europei, Organizaţia pentm Securitate şi Cooperare în Europa, p recum şi în cele reg iona le : Organizaţia Cooperării Economice la Marea-Neagră, Comunitatea Statelor Independente.
î: Ce este nou în concepţia politicii externe a actualului Guvern?
R: în primul rînd se pune accent pe im pulsionarea co laborării, în special pe plan economic, cu statele vecine România şi Ucraina şi cu partenerul nostru istoric Federaţia Rusă. Şi chiar din primele zile după 1 instalare, noua conducere a M oldovei. a întreprins eforturi pentm a relansa relaţiile de colaborare cu Federaţia Rusă şi România. Acest interes este confirmat de faptul că preşedintele V ladim ir Voronin a făcut primele vizite în ţările care sînt partenerii noştri strategici - Federaţia Rusă, România şi Ucraina. în cadml vizitei preşedintelui Voronin la Moscova s-au înregistrat deja unele succese în planul economic, în sensul că s-a co n v en it cu c îteva com panii importante care furnizează resurse energetice să investească în economia Moldovei.
I: Am înţeles că veţi pune accent pe promovarea diplomaţiei economice. Ce alte state ar mai putea f i potenţiali parteneri strategici ai Moldovei? ■
R: De jumătate de an mă aflu în această funcţie. Printre primele mele vizite în afară a fost şi cea efectuată în R om ânia, unde am d iscu ta t aspectul relaţiilor economice dintre ţările noastre. Acest lucm a căpătat un caracter pronunţat mai ales în urma v iz ite i p reşed in te lu i V oron in la Bucureşti. Este important ca România să va lo rifice , p rin in te rm ed iu l Moldoveij pieţele din spaţiu l'C SI, fapt ce ar aduce dividende importante ambelor state. în acest sens vă pot da cîteva exemple. Mobila românească este căutată pe pieţele din CSI şi, datorită relaţiilor tradiţionale pe care
- r
le avem în acest spaţiu, am putea con tribu i în m od esenţial la promovarea mobilei româneşti, şi nu numai-.pe aceste pieţe. Totodată, România este interesată de unele mărfuri şi produse din ţările CSI, care ar putea fi obţinute mai lesne prin intermediul Moldovei. De asemenea, relaţiile României cu Comunitatea Europeană ne-ar fi de real folos în promovarea mărfurilor moldoveneşti şi pe pieţele ţărilor europene. în acelaşi timp, noi avem un interes serios în România, şi anume acela de a obţine produse energetice. Avem chiar sub coastele noastre rafinăria de la Oneşti, de a cărei privatizare sînt interesaţi oameni de afaceri foarte serioşi din R epub lica M oldova. Singura problemă este cea a datoriilor istorice de 300 milioane dolari pe care le are această rafinărie şi cred că nici un investitor serios nu ar putea să plătească preţul acestei rafinării. Privatizarea rafinăriei de către firme moldoveneşti ar permite construcţia unei conducte de la Oneşti pînă la Parliţa. în acest mod, Republica Moldova ar rezolva în mare măsură şi problema contrabandei cu produse petroliere.
I: Cum vor evolua în continuare relaţiile cu România? y
R: Noi avem relaţii foarte bune cu România, care vin din rădăcinile noastre istorice - limbă, comunitate etnică, b iografie statală comună, spiritualitate. Aceste relaţii se vor îm bunătă ţi, m ai ales pe p lan economic, aşa cum , s-a convenit la n ivel în a lt, în cadrul v iz ite i preşedintelui Voronin la Bucureşti. R om ânia ne aco rdă un aju tor umanitar important, avînd în vedere că peste 10.000 de bursieri din Republica Moldova îşi fac studiile, la diferite niveluri,' în ţara vecină, pentm care trebuie să muîţumim mult părţii române. Eu cred că vom merge în continuare pe această cale şi nu văd b a rie re p en tru a îm piedica relaţiile noastre bilaterale. Deşi vor purta un caracter pragmatic, relaţiile dintre Moldova şi România trebuie să rămînă privilegiate. Prim-ministrul Adrian Năstase a promis că toate proiectele Uniunii Europene şi ale altor organizaţii internaţionale, care vor viza România, vor fi extinse şi în Republica Moldova. Unul din primii paşi în acest sens va fi asistenţa pe care urmează să o acorde România, cu sprijinul reprezentanţilor Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est, în soluţionarea dificultăţilor generate de costurile pe care le presupune introducerea regimului de vizepentru ce tă ţen ii m oldoven i' la trecerea frontierei moldo-române.
I: Analiştii internaţionali susţin că un motiv pentru care România a rămas în urmă în procesul de aderare la UE şi la structurile nord-atlantice ar f i relaţiile privilegiate pe care se străduieşte să le menţină cu Republica Moldova.
R: Noi sîntem o ţară neutră, nu există nici un pericol din acest punct de vedere, nu avem arsenal nuclear. şi n ic i am b iţii im periale. E ste problema internă a României şi a românilor la ce structuri să adere, fiecare ţară îşi găseşte fericirea şi scutul de apărare pe care-1 consideră necesar pentru ea. Eu cred că, sub
nici o form ă, nu pot fi afectate relaţiile dintre Republica Moldova şi România dacă aceasta va adera la- structurile nord-atlantice, ba chiar mai m ult - şi noi p a rtic ip ăm la Parteneriatul pentm Pace în cadrul NATO.
î: Aderarea României la UE, fortificarea regimului de trecere a frontierei şi introducerea paşapoartelor ar putea influenţa relaţiile privilegiate dintre cele două state?
R : N ici acesta nu poate fi un moment de panică, fiindcă problema constă în felul cum va fi tra ta t cetăţeanul care are documentele în regulă, cît timp va pierde la vamă şi care va fi preţul vizei, dacă va fi. Sub acest aspect am discutat şi cu colegul meu Mircea Geoană şi cu primul ministru Adrian Năstase, care au dat asigurări că R om ânia va explica Uniunii Europene că are re la ţi i specifice cu R ep u b lica Moldova, mai ales că există 10.000 de bursieri moldoveni, care trebuie să-şi vadă părinţii şi invers, există m ulte fam lii mixte, în treprinderi mixte, rudenii. Deci, sub acesţ aspect, europenii trebuie să ţină cont de realităţile care s-au creat între cele două ţări. Nu obosesc să vă mai spun că dacă se mai face o cortină între statele noastre, fie ea chiar de aur sau de argint, tot nu vor fi înţeleşi şi graţiaţi cei care au facut-o, adică noi, guvernanţii de azi, de către copiii şi n epo ţii noştri. E ste drep tu l" cetăţeanului de a circula liber şi acest, drept trebuie să fie respectat, dacă tot batem pragurile pe la Strasbourg, la Curtea Europeană pentm Drepturile Omului. Este adevărat că frontierele trebuie fortificate pentm a stăvili valul d e ' in frac to ri, p ro s titu ţie , de contrabandă care vine din spaţiul ex-sovietic, dar aceste măsuri nu trebuie să afecteze cetăţeanul care se împacă bine cu legea.
I: Care este poziţia dvs faţă de problemă dublei cetăţenii?
R: Nici acest lucra nu este ceva extraordinar şi nou în istoria unui stat. In Israel şi în multe alte ţări este legalizată dubla cetăţenie. Noi acum conlucrăm cu România, Rusia şi cu Ucraina în vederea semnării unor acorduri bilaterale în acest sens, concentrîndu-ne pe aspectele legate de obligaţiile pe care trebuie să le aibă persoanele cu dublă cetăţenie.
I: Noua conducere de la Bucureşti şi-a afirmat disponibilitatea de a revizui Tratatul Politic de Bază dintre Republica Moldova şi România. în ce stadiu se află negocierile din perspectiva momentului semnării acestui document?
R: Nu este vorbă de revizuire. Noi vrem să aprofundam acest document, să-i dăm un caracter p riv ileg iat, frăţesc. Tratatul este parafat şi, dacă totul merge spre bine, nu trebuie să spunem nimic.
I: Să revenim la colaborarea cu Estul. Cît de reală este aderarea la Uniunea Rusia-Belarus?
R : Pe p lan econom ic avem o colaborare fructuoasă cu Federaţia Rusă şi cu Republica Belaras. Ultima ne acordă facilităţi economice foarte im portante, cum ar fi m odul de impozitare şi trecerea frontierei. în reg im de u rgen ţă a p ro d u se lo r
proaspete uşor alterabile. La rîndul nostm, aducem din Belams cherestea şi resurse energetice. Eu cred că poate fi vorba, în viitoml apropiat, despre crearea unu i co n fo rt p o li tic şi psihologic pentm producătorii din ambele ţări, fiindcă activitatea lor economică are şi acoperire politică. Referitor la Uniunea Rusia-Belarus, aceasta este o chestiune nu de o zi sau de două, ci una de perspectivă, pentm că între Moldova, Belaras şi Rusia este Ucraina şi trebuie să ţinem cont de aceasta. Este o problem ă serioasă. Există nişte obstacole de ordin economic, care trebuie depăşite. Rusia este mai capitalizată şi. mai avansată în plan economic şi nimeni nu are nevoie de o radă saracă, aşa cum este Moldova, cu care va trebui săAse aşeze la masă.
î: Pentru cînd se prevede semnarea Tratatului Politic de bază moldo-rus, avînd în vedere că experţii au definitivat textul acestui document?
R: Da, într-adevăr, la începutul acestei luni, experţii au definitivat acest document, el urmînd a fi semnat de către p reşed in ţii M oldovei şi R usiei pe p a rcu rsu l acestu i an.
. Climatul politic actual atît în Rusia, cît şi în R epublica M oldova este favorabil ratificării documentului.. I: Semnarea Tratatului este
condiţionată de elaborarea statutului Transnistriei?
R : Astăzi nu, nu este condiţionată.î: înseamnă că ar putea f i semnat
mai înainte de adoptarea statutului . Transnistriei?
R : V ede ţi, d ocum en tu lreg lem entează re la ţi ile - d in tre Federaţia Rusă şi Republica Moldova, iar problema transnistreană este una internă a Moldovei, dar nu este exclus ca problem a T ransn istrie i să fie rezolvată pînă la parafarea Tratatului.
î: Dar Tratatul va conţine prevederi . referitoare la regiunea transnistreană?
R : D esigur, vo r fi a ră ta te drepturile, obligaţiile şi garanţiile care se acordă locuitorilor regiunii în cadml Republicii Moldova.
I: In decembrie anul trecut Moldova era pe punctul de a f i admisă în calitate de membru cu drepturi depline în Pactu l de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Care este situaţia în acest moment?
R: Moldova are şanse reale să fie admisă în vara acestui an în Pactul de Stabilitate. Spun aceasta deoarece asigu rări, în acest sen s , a «dat coordonatorul special al Pactului de S tab ilita te , B odo H om bach , la întrevederea avută în 30 aprilie cu preşedintele M oldovei, V lad im ir Voronin. T ergiversarea acceptării Moldovei în Pact a fost cauzată de instabilitatea politică de pînă acum din ţara noastră.
I: Moscova insistă ca la elaborarea proiectului de statut pentru regiunea transnistreană să fie luat ca bază proiectul lui Primakov. Va accepta Chişinăul un proiect de federalizare a Moldovei?
R: Sînt trei proiecte de statut. Proiectele înaintate de Chişinău, de T iraspo l şi de acad em ic ian u l Primakov. Nici unul, deocamdată, nu a fost pus ca bază. P reşed in tele V lad im ir V o ro n in a ce ru t adm inistra ţie i de la T irasp o l să înain teze p ropunerile ei p riv ind
viitoml statut al Transnistriei, pe care Tiraspolul, cu părere de rău, încă nu le-a p re z e n ta t. E ste c la r că ei tergiversează intenţionat procesul de negocieri, aşteptînd un alt moment fav o rab il în c lim a tu l p o litic al M o ldove i p e n tru a -ş i fo r tif ic a poziţiile. Actuala guvernare le-a scos toţi aşii din mînecă. Românizarea şi unirea imediată, argumentele cu care ob işnu iau ce i de la T iraspo l să manipuleze opinia publică, nu mai sînt valabile în actuala conjunctură politică.
î: Se vehiculează ideea potrivit căreia cheile rezolvării conflictului transnistrean sînt în mîinile Rusiei şi că Rusia nu va accepta rezolvarea conflictului pînă cînd nu va avea garanţii sigure câ interesele ei geopolitice în această zonă sînt asigurate. Noua conducere a Moldovei susţine că rezolvarea diferendului transnistrean este acum mai aproape ca oricînd. Să înţelegem că autorităţile de la Chişinău ar f i dat anumite garanţii in acest sens?
R : R usia este antrenată foarte se r io s în re z o lv a re a problem ei transnistrene. Eu cred că şi Rusia are mari probleme cu transnistrenii şi îi este tot mai greu să dialogheze cu ei.
î: Dar nu vi se pare că Rusia adoptă o poziţie dublă in felul cum tratează conflictul transnistrean si pe cel cecen?
R: Aici se complica puţin lucrurile. Nu cred că problem a transnistreană şi conflictul cecen pot fi puse pe acelaşi taler. Cecenia este un teritoriu din Federaţia Rusă, iar Transnistria este un teritoriu al Moldovei. Focaml pe care-1 are Rusia în ţara ei ar trebui s-o pună în gardă, cu atît mai mult cu cît focurile aprinse la periferii se extind spre centra şi, deci, durerea comună pe care o avem noi ar trebui să-i facă foarte realişti pe mşi.
î: Domnule ministru, aţi spus la inceput că una din priorităţile politicii externe a conducerii Moldovei rămîne integrarea europeană. Cum vor evolua in continuare relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană?
R: Aş vrea să văd aceste relaţii în ascensiune şi, după cum a declarat preşedintele Voronin, Moldova este interesată să se integreze în structurile europene. Am vrea să ne vedem în familia europeană, deşi ne dăm seama de situaţia noastră economică, de condiţiile extrem de rigide care sînt înaintate unui candidat la UE, dar aspiraţia noastră este Europa, fiind europeni, acesta-i dezideratul.
I: In programul Guvernului Tarlev se prevede elaborarea şi realizarea ■unei strategii naţionale de integrare a Republicii Moldova in UE. Este vorba de acel proiect care a fost elaborat de Ministerul de Externe şi aprobat de majoritatea partidelor şi formaţiunilor politice, dar care nu a ajuns să fie adoptat de Parlament, sau se prevede elaborarea unui nou proiect de strategie?
R: Acum se lucrează foarte intens la elaborarea unei concepţii a politicii externe şi va fi luat în considerare aspectul la care v -aţi referit. Ca aspiraţie, ca orientare, sigur că rămîne integrarea în structurile europene.
1997 - A d r i a n S e v e r i n , L a s z l o K o v a c s şi W o l f g a n g S c h u s s e l a u p u s la p u n c t , la
S i n t r a , d e ta liile p r iv in d î n f i i n ţ a r e a trila te r a le i R o m â n i a - U n g a r i a - A u s t r i a .
R A W /V 1111,111
rina in prezent nu a existat o discuţie despre o eventuală remaniere guvernamentală'
Prem ierul Adrian Năstase â declarat, ieri, că, pînă în prezent, “nu a existat o discuţie despre o eventuală rem aniere guvernamentală” şi că nu sînt m inistere de care să fie nemulţumit, însă există domenii care necesită o mai mare atenţie din partea sa şi, în general, a Guvernului!
Năstase a precizat că au fost unele schimbări la nivelul secretarilor de stat, dînd drept exemplu înlocuirea lui V ictor Dimitriu, numit secretar general la Eximbank, cu Constantin Dumitru (de la asociaţia patronatelor), dar că acestea nu pot fi numite remanieri.
G uvernul va analiza, în zilele urm ătoare, domeniile în care este nevoie de o acţiune în viitor, cum ar fi la nivelul macroeconomic, al politicilor sectoriale, al investiţiilor, al politicii
comerciale. “Este esenţial ca, după faza de peticire în rezolvarea unor probleme de după alegeri, să revedem mult mai clar ce avem de făcut în viitor în aceste sectoare”, a adăugat primul ministru
El a afirmat că, în şedinţa de jo i, Guvernul va stabili pentru ce proiect de lege îşi va asuma răspunderea în Parlam ent, la şase luni de guvernare, arătînd că, pînă acum, s-a evocat posib ilita tea ca această lege să fie cea a
_ investiţiilor directe, dar că, încă, nu s-a luat o decizie în acest sens. Năstase a precizat că acest p ro iec t de lege este re a liz a t de m inistrul Dezvoltării, Leonard Cazan, şi că trebuie revăzut din prisma negocierilor cu FMI şi a condiţiilor existente în alte ţări pentru investitorii străini.
L i d e r i i P N Ţ C D a u a v u t o s c u r t ă
î n t r e v e d e r e c u r e g e l e M i h a iPreşedintele PNŢCD, Andrei
M arga, a declarat, ieri, după în tîln irea d in tre o delega ţie ţă ră n is tă ş f fo s tu l su v e ran M ihai, că regretă decizia de an u l tr e c u t a c o n d u c e r ii p a r tid u lu i, c a re “a a v iz a t” recu rsu l în an u la re fa ţă de d e c iz ia ju d e c ă to r e a s c ă de restituire către fostul m onarh a c a s te lu lu i d e la S ă v îr s in .
Preşedintele ţărănist a precizat că lid e ri i PN Ţ C D doresc reglementarea cît mai urgentă a situaţiei proprietăţilor regale co n fisc a te de com un işti. C onform lui M arga, Regele M ihai s-a p ronun ţa t pentru restituirea proprietăţilor către toţi cetăţenii îndreptăţiţi şi a spus câ nu este preocupat de re tro c e d a re a b u n u rilo r
imobiliare ale familiei regale. Liderii PNŢCD i-au prezentat fostului monarh demersurile de re c o n s tru c ţie a p artid u lu i, precum şi cele mai importante sco p u ri a le fo rm aţiun ii ţărăniste, şi anume: restabilirea proprietăţii private, asigurarea in d ep en d e n ţe i ju s ti ţ ie i şi a c c e le ra re a p ro cesu lu i de integrare euro-atlantică.
Schisnbări profunde inStatutul PifffiD I M !
Democraţia presupune partide, iar de organizarea şi funcţionarea partidelor depinde pînă la urmă calitatea -d e c iz ii lo r , într-o democraţie. Statutul PNŢCD aflat încă în funcţiune prezintă lacune grave, de mult sesizate de numeroşi oameni: 'centralism, închidere faţă de societate, încurajarea disensiunilor în filiale, proceduri greoaie etc. Imediat după Congresul PNŢCD din ianuarie 2001, am solicitat elaborarea unui nou Statut al PNŢCD, care sâ depăşească lacunele menţionate. La sfîrşitul lunii aprilie 2001, proiectul Statutului PNŢCD (2001) a fost elaborat şi a fost transmis spre’ dezbatere în filiale. Am solicitat şi voi so licita Comitetului Naţional de Conducere, convocat
în 2 iunie 2001 să aprobe, schimbări profunde în raport cu Statutul existent, avînd în vedere urm ătoarele: Reducereabirocraţiei la înscrierea sau reînscrierea în partid; înfiinţarea de organizaţii locale pe lîngă com itetele filialelor pentru profesiuni liberale,întreprinzători, intelectuali, lucrători autonomi şi alţii; Reducerea condiţionării alegerii în funcţii de conducere de vechimea în partid; Asigurarea autonomiei organizaţiilor locale şi filialelor judeţene prin încă trei măsuri: a) organizaţiile locale, respectiv comitetele judeţene dobîndesc competenţa exclusivă în stabilirea candidaţilor pentru alegeri locale, respectiv parlamentare, şi pentru funcţiile
din administraţia locală; b) se renunţă complet la numirea de conduceri interimare de către conducerea centrală, orice înnoirea conducerilor locale sau judeţenefăcîndu-se prin vot la nivelul respectiv; c) comitetele judeţene dobîndesc competenţa exclusivă în evaluarea m em brilor, în adoptarea de proceduri şi în organizarea de centre fie studii.
In fine, selecţia liderilor de la orice nivel prin votul pe moţiuni aflate în competiţie şi punerea păstrării funcţiilor de conducere, de la nivel local, judeţean şi central, sub condiţia atingerii obiectivelor ce se stabilesc la nivelul şi în contextul respectiv, pentru alegeri locale sau generale.
Andrei MARGA
P N Ţ C D p r o t e s t e a z ă î m p o t r i v a i n t e n ţ i e i d e
î n ă s p r i r e a p e d e p s e l o r p e n t r u z i a r i ş t iIntr-un comunicat primit ieri la redacţie, Biroul
de presă al PNŢCD face cunoscut faptul că pa rtid u l p ro tes tează îm p o triva in iţia tive i M in is tru lu i Jus tiţie i, R od ica S tăno’iu, de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, prin înăsprirea pedepselor pentru ziarişti, dacă aceştia comit infracţiunea de “ofensă adusă autorităţii”. Prin acest act -
se arată în comunicat, actualii guvernanţi urmăresc să-şi asigure protecţia faţă de orice critică adusă persoanelor aflate la putere, faţă de orice dezvăluire privind corupţia şi abuzurile PDSR. O astfel de măsură compromite şansele democraţiei şi imaginea externă a României, încălcînd Rezoluţia 1123/aprilie 1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
în op in ia A P A D O R -C H
M i n i s t e r u l d e J u s t i ţ i e
v r e a s ă c e n z u r e z e p r e s aAsociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România
- Comitetul Helsinki (APADOR-CH) cere eliminarea, din proiectul Ministerului Justiţiei de modificare a Codului Penal, a prevederilor referitoare la înăsprirea pedepselor pentru jurnalişti, considerînd câ noile texte încalcă cerinţele europene, Constituţia R om âniei, libertatea presei şi principiile unei societăţi dem ocratice. într-un comunicat remis, ieri, presei, APADOR-CH arată câ Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin Rezoluţia 1123 a recomandat în mod expres României sâ modifice articolele privind insulta (articolul 205), calomnia (206). ofensa adusă autorităţii (238) şi ultrajul (239), întrucît prevederile acestora sînt inacceptabile şi încalcă libertatea presei. Articolele menţionate au fost modificate prin proiectul de lege aprobat de Camera Deputaţilor în vara anului trecut, unele pedepse fiind reduse, iar altele chiar eliminate, în momentul de faţă. Ministerul Justiţiei (MJ) propune însă eliminarea acestor modificări şi menţinerea pedepselor actuale, iar în unele cazuri chiar înăsprirea lor, în contradicţie cu recom andările externe, consideră APADOR-CH. Astfel, în forma prom ovată de MJ, articolele 205 şi 206 ar urma sâ prevadă pedepse cu închisoarea de pînă la doi ani pentru insultă şi de pînă la trei ani pentru calomnie, majorînd sancţiunile reduse de Camera Deputaţilor. APADOR-CH cere dezincrim inarea insultei şi a calom niei, şi, alternativ, a pedepsei cu închisoarea, arătînd că aceste prevederi constituie un pericol pentru mass-media.
“Pedeapsa cu. închisoarea pentru delictele de opinie constituie un tip de cenzură care descurajează jurnaliştii de a discuta chestiunile de interes public şi îngrădeşte presa în exercitarea rolului de furnizor de informaţii şi de cîine de pază public” , se arată în comunicat.
în ceea ce priveşte proba verităţii; prevăzută la articolul 207, aceasta trebuie dublată de introducerea probei bunei credinţe, în cazurile care implică presa, se arată în comunicatul asociaţiei pentru drepturile omului. în lipsa acestor completări, propunerea MJ- este inacceptabilă, potrivit APADOR:CH.
M inisterul Justiţiei propune menţinerea textului actual privind proba verităţii (articolul 207), recunoscînd totuşi că această problemă este “mult discutată şi controversată, atît pe plan naţional, cît şi internaţional, ea făcînd obiect de preocupare şi în cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului”.
La articolul 238, M J reintroduce pedeapsa cu închisoarea pînă la cinci ani pentru ofensa adusă autorităţii, abrogată în proiectul votat de Camera Deputaţilor. Potrivit APADOR- CH, acest artico l încalcă principiul libertăţii presei şi transformă politicienii într-o categorie favorizată, fapt specific regimurilor dictatoriale, nu societăţilor democratice.
Asociaţia insistă ca articolele 238 şi 239 să fie eliminate din proiectul de lege, considerînd că argumentul adus de MJ în sprijinul lui (protejarea autorităţii statului) nu se regăseşte în principiile constituţionale.
G u v e r n u l v a a n a l i z a , j e i ,
i m p l i c a ţ i i l e m o d i f i c ă r i i
C o d u l u i ’ P e n a lPremierul Adrian Năstase a declarat,
ieri, câ Guvernul nu a discutat, încă, proiectul privind.modificările la Codul Penal, prccizînd că ministrul Justiţiei, Rodica Stânoiu, va prezenta, în şedinţa de joi, o informare referitoare la acest subiect. Năstase a refuzat să sc pronunţe în privinţa posibilităţii ca prin acest proiect sâ sc înăsprească pedepsele pentru ziarişti, în cazul ofensei aduse autorităţii, arătînd că Executivul va analiza, în viitoarea şedinţă, toate implicaţiile şi toate detaliile acestui proiect şi, apoi, îşi va expune punctul de vedere. Proiectul guvernamental pentru noul Cod Penal propune e lim inarea propunerii de m odificare a articolelor 205 şi 206 (referitoare la insultă şi calomnie) din proiectul aflat în dezbaterea Parlamentului şi menţinerea articolelor în formularea lor actuală. ’
kA
.a: -sţs- 7
în actualul Cod Penal, articolul 205 prevede, câ insulta se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă, în ţimp ce în Parlamefit s-a decis doar pedeapsa cu amendă. Articolul 206 prevede în actualul Cod Penal închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, pentru calom nie, iar Parlamentul a decis o pedeapsă cu închisoarea de la 2 luni la 1 an sau amendă. în plus, proiectul guvernam ental propune menţinerea articolul 238, referitor la ofensa adusă autorităţii, în timp ce Parlamentul s-a pronunţat pentru abrogarea lui.
Am basadorul Vaticanului în v izită la C lu j-N a p o c a
urmare din pagina 1__________
Profesorul Şimon a mai declarat că în Parcul „luliu Haţieganu” din Cluj-Napoca se va deschide un Centru Ecumenic. La sfîrşitul vizitei sale în Cluj-Napoca; Erfîinenţa Sa Jean C laude Perisset a decla ra t că „dialogul dintre greco-catolici şi ortodocşi trebuie să continue pentru a avea o finalitate, dovedind faptul că greutăţile întîlnite pot fi surmontate”. în ceea ce priveşte procesul de retrocedare a bisericilor care au aparţinut religiei greco-catolice, Nunţiul Apostolic este de părere că acest lucru depinde, în mod special, de comunităţile locale. Vaticanul nu va ajuta din punct de vedere fin an c ia r bisericile greco-catolice sau romano-catolice din România, dar va sprijini Eparhiile pentru
( a găsi: surse de finanţare. Eminenţă Sa Jean -Claude Perisset a declarat că ,,o catedrală greco-catolicâ Ia: Cluj-Napoca;este necesară, în condiţiile în care aici există o comunitate puternică de religie greeo-eatoiica”. 1'
Dolarul - cancerul care ne ucide!Cînd văd acele curse de ogari pe.micul
ecran (celebre pentru englezi) în care aceştia aleargă ca turbaţi după un iepure fals, tras pe sîrmă, mă apucă o tristeţe şi o revoltă iremediabile. Căci mă gîndesc la noi, românii, care am fost făcuţi tot un fel de ogari, care, e drept, nu fugim (dintr-un instinct de conservare!) dar ne tîrîm mereu, unii îneîntaţi, alţii linguşitori pînă la greaţă, după dolar. Ca up iepure fals dolarul e mînuit abil şi pervers de bogaţii lumii, ni-1 arată şi ne obligă sâ ne tîrîm în urm a lui. De îndată ce ne apropiem niţel, regizorii din umbră cresc dolarul şi noi rămînem cu buzele umflate! Cu cît creşte acest tiran, ce-1 depăşeşte în . bestialitate pe Hitler şi pe Stalin la un loc!, cu atît ţara se ruinează mai tare: social, economic, politic, cultural. Pentru a rămîne în viaţă şi a mima tîrîrea după dolar, chiar dacă acest tîrît e înapoi şi nu înainte!!, d iverse foruri m ondiale şi europene, specia l create, ne aruncă
perfuzie cu morfină pentru a-1 ţine pe canceros în viaţă încă o zi! Cît cinism, cită lipsă de respect, faţă de om şi faţă de această ţară. Vin roiuri-roiuri oficiali, comisari (nici nu se jenează de acest titlu) emisari, experţi şi ne examinează ca pe handicapaţi; vin să vadă cît stăm de rău fdacă se întrevede o umbră de bine le
anevoie cîte-un pumn de dolari; e ca o
piere cheful!) şi cu cît stăm mai prost, pleacă ei mai fericiţi!
Ieri am fost ocupaţi, reeducaţi şi supuşi prin ideologie. Azi sîntem ocupaţi, supuşi, reeducaţi prin dolar, acest cancer care m istuie fiinţa neamului şi a naţiunii. Nimeni nu vede că după un deceniu de politică a mai multor guverne şi puteri ne- prăbuşim de vrem, de nu vrem. Nici o ramură economică nu e vie, nu e rentabilă, nu funcţionează, nu e com petitivă. Explicaţia: creşte mereu dolarul şi tot ce
producem e nerentabil şi nevandabil. Trecutele zile am citit că la noi şi energia nucleară e prea scumpă. După 10 ani de reform ă şi .îndeplinire, a co n d iţiilo r Vestului, nu putem achita apa caldă şi rece. Economişti, politicieni şi gazetari şi confraţi de-ai mei cu stilou spun că de vină e faptul că nu facem reformă. Ce reformă poţi face cînd dolarul strică azi
«tot'ce ai pus la cale ieri? Orbiţi şi proşti, nu văd aceştia că dolarul, creşterea lui sălbatică, înseamnă pieirea noastră. Am vîndut Tepro Ia cehi, Reşiţa la americani, BRD la alţii, Terapia şi Sanexul la alţii; şi? Producţia acestora nu e rentabilă, oamenii sînt aruncaţi pe drumuri. în Ţara noastră funcţionează o singură LEGE: creşterea dolarului. Zi de zi, clipă de clipă, el creşte şi noi ne afundăm în groapă. E ‘ singura lege respectată cu sfinţenie. E tragedia şi sinuciderea noastră colectivă şi cu binecuvîntarea Vestului. Vom merge chiar pînă la capăt?!
Viorel CACOVEANU
Aici ar putea f i ......reclama dumneavoastră
f % ' A 3 1
h l i ; !1924 - La Bucureşti, a fost inaugurat “Institutul francez de înalte studii”, cu
scopul de a face cunoscută cultura franceză în România.
iP P
Meheraie reissâne-ieîmaitâ la nivel universitarIn cadrul Facultăţii de Studii Europene
a fost deschisă, ieri Biblioteca Germană.- La inaugurare au participat prof. dr. Reinhard Meyers, prof. d rr Wichard Woyke, prof. dr. Gerhard Duda, precum şi profesori români dela UBB. Biblioteca germană este rezultatul colaborării dintre Facultatea de Studii Europene de la Cluj- Napoca şi Universitatea din Munster. Cărţile, peste 21.000 de volume, reprezintă o donaţie din partea Conferinţei Rectorilor Germani, care, de altfel,' a susţinut acest proiect şi din punct de vedere financiar cu aproximativ 120.000 de mărci. Reinhard Meyers a declarat că „biblioteca trebuie să reprezinte un instrument pentru publicul larg , nu numai pentru spec ia liş ti” . Totodată, bibliotecii i-a fost donat un CD cu colecţia din 1994 şi pînă în prezent a
rev iste i .„Die Z e it” . G erhrad Duda reprezintă Conferinţa Rectorilor Germani din punct de vedere politic, precizînd că ,‘,în viitorul apropiat, Clujul trebuie să susţină toate centrele de studii europene din zona sud-estică a continentului european”.
Wichard Woyke. a afirmat că „acest - proiect face parte din Pactul de stabilitate în sud-estul Europei. De aceea, un program va viza rea liza rea .unui centru transfron talier de studii europene” . Reprezentanţii Universităţii din Munster ,au subliniat că se poartă discuţii şi-cu alte universităţi din Europa Occidentală pentru ca diplomele eliberate de Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca să fie recunoscute si acolo.
Mihaela LĂPUSAN
t v A ' r r "
— 4 A :<
L a N i e l s e n C l u b - I m a g i n i ş i c u v i n t eReîntîlnirile cu •Dorel Găină
(n. 1953 Oradea, absolvent al Institutului de Arte Frumoase "Ioan Andreescu” Cluj-Napoca, design-grafică 1976, corif. univ. UAD/ foto-video-procesare com puterizată a imaginii, personale şi colective începînd cu 1980, printre care Poesis, Second Game, Condition of Fly, Art of Today, Danube Project. Dialogue, The Rabbit,
mp?
1l i
My Inner Ego, Earth,...)’ , i sînt întotdeauna plăcute., Este artistul care
% înnobilează materia î p lastică, conferindu-i
h tră in ic ie , autenticitate, - , j valoare.
| Delirando, expoziţie . î deschisă la Nielsen Club
' (str. Emil Racoviţă 19) face • j parte" din seria expoziţiilor
surpriză. Delirando este—------ *v-
1 îs
l
doar o temă, una care anunţă alte 11, Savage Like the S ilent Sea, Lautremonde, Ether, Abis, Sziavilag, Paradisul, Nemurirea, Absurdistan Mon Amour, Selfantiself, Antimemorii, Vaya Con Dios, priviri incitante asupra unor lumi trecute, priviri asupra prezentului, în tehnici diferite. Colaje mărturii ale copilăriei, ale unor timpuri şi locuri istorice, susţinere artistică stînd în fotografii de epocă sau actuale, desene ale copilăriei sau studenţiei, ziare, culori, cărbune, creion, toate realizînd un univers palpabil, viu, interesant.
La Galeriile OTER (str. David Francisc 16)
P r e z e n t
c o n t i n u u c u ^
Teodora FedeleşNu mai trebuie să constituie o-surpriză
aplecarea tinerilor spre artele plastice, a celor ce se îndreaptă spre frumos venind din alte domenii. Aşa cum este Teodora Fedeleş (studentă a Facultă ţii de sociologie, an II), vernisată de dr. Alexandra Rus.
care nu lipsesc rîsul, ipocrizia, bunătatea, cameleonismul,.., detectabile la prima vedere. Vă invit să vedeţi expoziţia, asigurîndu-vă câ nu veţi regreta deloc.
Demostene SOFRON
LcaU iă. t*. SATIR!CON T* ... jilfK
- Ţ e p u ş i c i l . .
de Valentin V IS IN E S C U
Prof. Valentin V iş in escu este un cărturar, cu o formaţie de filolog şi istoric. Vocaţia sa literară este prezentă de mai mulţi ani,, iar cea de epigramist este evidenţiată 'ş i de volumele apărute în. ultimii ani: primul volum a apărut în 1999 - “Rondeluri şi epigrame’’; în anul 2000 a tipărit un al doilea volum - “Epigrame şi rondeluri”, iar în .2001 al treilea volum - “Ţepuşi cu... mănuşi”.
T E P U Ş I
C U . . . M Â N U Ş I
V A L E N T IN V IŞ IN E S C U
Cînd oamenii se întîlnesc şi se' cunosc mai bine, parcă şi distanţele în timp şi spaţiu se micşorează. Epigramiştii, care uneori se întîlnesc în gînd şi în cuv in te /lansează într-un spaţiu cultural, evoluat, idei ‘'organizate” într-o chintesenţă, de num ai patru versuri, da r’ care exprim ă tot ceea ce alţii ar spune-o în pagini întregi, chiar. Epigrama este insurgenţă, ca un război în care se luptă cu armele păcii, care nu sînt altceva decît cuvintele care încearcă să ţină piept abuzurilor şi moravurilor, chiar dacă uneori au un tăiş de sabie.
O carte de epigrame, aşa cum este şi “Ţepuşi cu... mănuşi” a d-lui V. Vişinescu, este întotdeauna pătrunzătoare, transmite un mesaj, însoţit de o ironie fină, care încearcă să trateze moravuri şi năravuri, aproape întotdeauna cu iz educativ şi cu bună dispoziţie. Condeiul prof. V. Vişinescu înţeapă cu “ţepuşi" şi taie ca o lamă.’
Sursele de inspiraţie ale unui epigramist sînt foarte variate şi de cele mai multe ori surprinzătoare şi acesta a fost şi criteriul după care volumul de faţă a fost structurat pe diverse domenii: Şcolare, Sportive, T uris tice , Culturale, Politice, Sociale, Familiale, Medicale, Am icale, Epitafuri şi în fina l Rondeluri satirice.
Rămas fidel învăţămîntului, prof. V. Vişinescu nu putea începe cartea decît cu epigrame ŞCOLARE. “Greva dascălilor” nu face altceva ' decît să exprime revolta unui slujitor al şcolii faţă de situaţia în care au ajuns aceştia:
E i produc inteligenţă dar Guvernul îi ignoră Ş i îi lasâ-n penitenţă cerşetori plătiţi la oră.Tendinţa actuală de a moderniza
învăţămîntul şi prin introducerea unor termeni mult prea pretenţioşi pentru elevi, chiar în clasele mici, este biciuită în Modernism:
Progresezi şi creşti mereu încă de la grădiniţă.Ştii deja ce-i un eseu: ■Cum se face pe oliţă”.
Mai sînt şi azi mulţi’“Goe” care trebuie să-şi termine liceul, Lexicul şcolar este gregar, dar a ajuns şi-n Parlament; nici Manualele alternative nu scapă minţii prof.-ului V. Visinescu, iar Grija părintească persiflează preocupările fetelor, pînă la... anii terminali.
Revolta om ului în faţa nedreptăţilor din Sport este foarte frumos exprimată în Olimpică:
Nu mai domneşte spiritul Eladei, arbitrii arbitrari ţin trena,Adio! De acum Olimpiadei, pînă ne-om strînge iară la Atena. Sau în Gimnastele noastre:La bară, bîmă sau la sol, că-s foarte bune este logic.Sînt şi unite într-un stol, deci, cîştigat-am psihologic.
- Nici metehnele unor sportivi, care-şi petrec nopţile prin baruri, nu scapă ochiului vigilent al autorului.
La capitolul TURISTICE merită reţinută în mod deosebit epigrama . Spre Europa:
Nu cu romii in Viena,Nici cu ce dezgroapă hiena.Noi sîntem pe continent, prin cultură, sport, talent.Ciclul CULTURALE grupează
epigrame şi catrene dedicate unor personalităţi locale, dar şi naţionale- Scriitorului Ioan Mircea Casimcea, regretatului deputat Ioan Raţiu, autor al volumului “în fine, acasă”:
Democrat convins, de rasă, bun prieten chiar cu Bush, Alungat de fraţi din Cluj, s-a întors “în fine, acasă”!
Teodora Fedeleş promite de la prima ei personală. Portretele propuse, VIP- urile vieţii sociale şi politice în marea lor majoritate, indiferent de tehnica folosită - peniţă, creion, cărbune - sînt expresia unui talent înnăscut, ce trebuie cultivat şi încurajat. Sînt portrete în care linia şi tuşa dezvăluie şi surprind caractere, esenţe ale comportamentului uman. Din
m m e m
Conferinţe susţinute de dr. Henry STECK
Mîine, 30 mai a.c., dr. H enry STECK, pro fesor emerit la Universitatea de Stat din New York (SUA), va susţine la Cluj-Napoca două con fe rin ţe : Modeluldem ocraţie i am ericane: idealuri înalte, probleme dificile (ora 10, Sala nr. 79, Facultatea de Drept, clădirea "Avram lancu’j ; Construcţia democraţiei şi condiţiile pentru ca acestea să funcţioneze (ora 14, Sala 59, Faculta tea de Ştiinţe Politice şi Adm inistrative, clădirea "Echinox”).
Recitaluri la Academia
de MuzicăAstăzi, la
ora 18,30, în S tudioul de
n c e r t e , recitai de
Sau Lui M ircea Ionescu Quintus, la aniversare:
La ziua ta de-aniversare, să fii tot VIP în epigramă, că în Senat se joacă dramă şi doar la poante ai chemare. Frămîntările POLITICE, alegerile -
locale şi naţionale din anul 2000 au constituit o bună sursă de inspiraţie - pentru epigramistul V. Vişinescu. Reţinem: Flori - sigle electorale:
Susţinute de araci, sînt trezite iar la viaţă; de farsori şi de ciraci pentr-un loc pe liste-n faţă.Sau C onsfătu irile prof. de
Ştiinţe sociale:Ăsta era comunismul, te ducea chiar şi cu targa. Mi-amintesc cum domnul Marga, ne băga pe gît marxismul.Relaţiile FAMILIALE sînt o altă
sursă de insp ira ţii cu evidente reuşite originale: Soacrei:
N-ar ceda la nici un semn, ', c-are dar de orator.
Vorba ei mă lasă lemn, merg pe sensul girator.Ultimul capitol este RONDELURI,
care abordează to t satira şi sarcasm ul, înscriindu-se în tonalitatea întregului volum. Dl prof. Valentin Vişinescu, autorul volumului “Ţepuşi cu... mănuşi”, Tăspunde
. perfect epigramei lui vasile Tacu - Epigramistul.
Vino doamnă, -fără teamă,Sînt chirurgul ideal:Operez cu-o. epigramă Ş i pansez c-un madrigal.Chiar şi titlul dezvăluie intenţia
autorului' de a înţepa tarele lumii noastre, dar nu cu duşmănie, ci cu
■ o anumită blîndeţe, cu mănuşi, dar nu chiar atît de fine încît să ’nu se mai simtă împunsătura.
Silvia POPESCU
u n iv i o a r ă
susţinut de studenţii clasei prof. univ. Victoria Nicolae.
• Mîine, 30 mai, la ora 18,30, în Sala 59, recital de trombon, la care îşi vor da concu rsu l studenţi de la clasa prof. Gheorghe Lungu.
Spectacol de dans modern
Conform tradiţiei, la fiecare început de vară. membrii Cercului de dans modern al Clubului Copiilor Gherla se prezintă în faţa publicului. Nu va fi altfel nici în acest an. Obişnuitul spectacol de sfirşit de an şcolar (de astă dată puţin mai devreme) va avea loc m iercu ri, 30 mai, începînd cu ora 16, în sala Casei Municipale de Cultură. Intitulată sugestiv “Graţie, frum useţe , ritm".M an ifesta rea oferăspec ta to rilo r un program bogat şi varia t. Vor fi prezentate nu mai puţin de 11 dansu ri, pe scenă evoluînd peste 60 de copii, cu toţii elevii profesoarei de dans de la Clubul Copiilor, Lucia Marian. Aflată la cea de a Xl-a ediţie, spectacolul constituie şi un examen de sfirşit de an al cursanţilor, o b işn u iţi deja cu re p re ze n ta ţiile în faţa exigentului public gherlean. în u ltim a perioadă, m icii dansatori au mai prezentat spectacole cu diferite prilejuri, în preajma Zilei Internaţionale a copilului, la Gherla au loc şi alte programe artistice organizate în grădiniţele şi şcolile oraşului.
SZ. Cs.
înscriere gratuită pentru toţi copiii!Reamintim tuturor copiilor
că, de Ziua Internaţională a cop ilu lu i, B ib lioteca Judeţeană “Octavian Goga”, o fe ră pos ib ilita tea de în sc rie re gra tu ită pentru preşcolari, şcolari şi elevi de liceu. Pentru înscriere este nevo ie de: buletin deidentitatea (pentru copii pînă la 14 ani - bu le tinu l de iden tita te al unuia dintre părinţi); fotografie tip buletin; carnet de elev. Copiii sînt 'aşteptaţi de 1 Iunie la toate secţiile şi filialele Bibliotecii Judeţene, pentru ei fiind pregătit şi un program specia! de lucru, între orele 9-19.
L SI'«REDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-73;SUBREDACŢIA D EJ: luni, m iercuri, jo i 8-16,
m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
CO RA M ET SRL CLUJ1/ Str. Tractoriştilor nr.2, g
Tel./Fax:064-417.075,094-664.062 1
r e p r e z e n t a n ţ a U P o Iic o îo rCOMERCIALIZEAZĂ EN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR
• Emailuri (A L SA T IL , SPOR EM A IL, SUPERPOLILAC)• Vopsele lavabile (SPOR, D ECO)• Lacuri pentru lemn (Lac parche t, lacuri decorative)• Produse auto (vopsele auto, d iluanţi, ch itu ri, grunduri)• Produse speciale (vopsea clor cauciuc, vopsea epoxi,
lov itu ră de ciocan, nitroem ail, răşini).
i— --------- — --------------- nI S.C. "TRICOTAJ SERENA" S.A. || Firmă italiană NOU ÎNFIINŢATĂ || Angajăm personal calificat în domeniul tricotaje pentru ■ . următoarele posturi: J* 1) M aiştri specialişti;I 2) C onfecţioneri tricotaje; g l| 3) O p era to ri m aşini tricotaj; a || 4) M agazioneri. |■ Reiaţii şi informaţii suplimentare Ia sediul societăţii din str. Gh. .^B an fiu nr. 18, ap. 8 (lingă BCR), tel. 095/259.859, 094/216.986.J
U N IV ERSITA TEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCA organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:
JI.05.200I- Inginer de sistem - Facultatea de Istorie şi FilozofieC ondaii: - studii superioare de specialitate01.06.2001- Asistent Cercetare - 1/2 normă - Muzeul UniversităţiiCondiţii: - studii superioare de specialitate05.06.2001- Bucătar si O spătar - Restaurantul StudenţescC ondiţii: - calificare
- experienţă în domeniu06.06.2001- Legitor manual - Serviciu! Multiplicare §C ondiţii: - calificare 307.06.2001 3- Secretar S - Facultatea dc Drept C ondiţii: - studii superioare:
- o limbă străină:- cunoaşterea muncii la calculator
- Secretar I S - Coordonator al activităţii secretariatului Facultăţii dc Teologie Ortodoxă
Condit: - studii superioare;- cunoaşterea muncii la calculator:- cunoştinţe intr-o lim bă dc circulaţie internaţională.
12.06.2001 - Economist 1 A ■C ondit '.
Şef Serviciu Financiar-Direcţia Administrativă- absolvent în profil fm antc-contabililatc sau • contabilitate si inform atici dc gestiune;- vechim e în domeniu de 3 am
- Portar - Formaţia pazăCondit-i - stagiu militar satisfăcut
- virsta 21 aniD osarele se pot depune cu pină la 3 zile înainte dc data desfăşurării
concursului la SER V IC IU L RESURSE UM A N E, str. Emanucl dc M artonnc. nr. 1. telefon 193.231. ___ __________________
^ Â R C O M M Â T
G R U P S A PUNCT D E L U C R U C L U J
Str. Traian Vuia 206 Tel.:+40 64 /417 623 Tel.Fax: HO 641416147
DEPOZIT ZONAL m m m iVINDE:
m m i a w s m i t m o s i î n m i M i* ULEIURI DE MOTOR, HIDRAULICE, LAGARE, COMPRE-! SOR, DE RĂCIRE, TRANSMISIE, TURBINE, TRANSMISII ! INDUSTRIALE, TRATAMENTE TERMICE la 1,4,10,20,2001 :* UNSORI MULTIFUNCTIONALEIa 05,1,16,80,180 kg
ANUNŢ PENTRU ORGANIZAREA LICITAŢIEI PUBLICE DESCHISE A CONCESIUNII SERVICIULUI PUBLIC DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE, ÎN COMUNA SUÂTU JUDEŢUL CLUJ. ’ —
1. CONCEDENT: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SUATU;2. SEDIUL CONCEDENTULUI: COMUNA SUATU, STR.
PRINCIPALĂ, NR. 685;3. OBIECTUL CONCESIUNII: SERVICIUL PUBLIC DE
DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE DIN COMUNA SUATU:4. DURATA CONCESIUNII: 49 DE ANI;5. CAIETUL DE SARCINI SI INSTRUCŢIUNILE PRIVIND
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE CONCESIONARE POT FI STUDIATE SI ACHIZIŢIONATE CONTRA COST LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI SUATU, ÎNCEPÎND CU DATA DE 15.06.2001;
6. A CTELE DOVEDITOARE PRIVIND CALITĂŢILE SI CAPACITĂŢILE OFERTANŢILOR SÎNT: - LICENŢĂ PROVIZORIE EMISĂ DE AUTORITATEA .NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE (ANRGN) BUCUREŞTI PENTRU PARTICIPAREA LA PREZENTA LICITAŢIE;
7. DATA LIMITĂ DE PRIMIRE A OFERTELOR: 28.06.2001, ORA 10.30; ' .
8. L O C U L DE PR IM IR E A O FE R T E L O R : SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI MOCIU, STR. PRINCIPALĂ, NR. 26;
9. O FER T A N Ţ II RĂMÎN ANGAJAŢI PRIN TERMENII OFERTELOR LOR PENTRU O PERIOADĂ DE 60 DE ZILE DE LA DATĂ DEPUNERII OFERTELOR;
10. DESCHIDEREA OFERTELOR SE VA FACE LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI SUATU, ÎN DATA DE28.06.2001, ORA 11.00. .
ANUNŢ PENTRU ORGANIZAREA LICITAŢIEI PUBLICE DESCHISE A CONCESIUNII SERVICIULUI PUBLIC DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE, ÎN COMUNA CÂIANU, JUDEŢUL CLUJ.
1. C O N C E D E N T : CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CĂIANU;
2. SEDIUL CONCEDENTULUI: COMUNA CÂIANU, STR. PRINCIPALĂ, NR. 47;
3. O BIEC TU L CONCESIUNII: SERVICIUL PUBLIC DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE DIN COMUNA CÂIANU;
4. DURATA CONCESIUNII: 49 DE ANI;5. CAIETUL DE SARCINI SI INSTRUCŢIUNILE PRIVIND
ORGANIZAREA SI DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE CONCESIONARE POT FI STUDIATE ŞI ACHIZIŢIONATE CONTRA COST LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI CÂIANU, ÎNCEPÎND CU DATA D E .15.06.2001;
6. A CTELE DOVEDITOARE PRIVIND CALITĂŢILE SI CAPACITĂŢILE OFERTANŢILOR SÎNT: - LICENŢĂ PROVIZORIE EMISĂ DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE (ANRGN) BUCUREŞTI PENTRU PARTICIPAREA LA PREZENTA LICITAŢIE:
7. DATA LIM ITĂ DE PRIMIRE A OFERTELOR: 28.06.2001, ORA 10.30;
8. L O C U L D E P R IM IR E A O F E R T E L O R : SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI MOCIU, STR. PRINCIPALĂ, NR. 26; ,
9. O FE R T A N Ţ II RĂMÎN ANGAJAŢI PRIN TERMENII OFERTELOR LOR PENTRU O PERIOADĂ DE 60 DE ZILE DE LA DATA DEPUNERII OFERTELOR; •
10. DESCHIDEREA OFERTELOR SE VA FACE LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI CÂIANU. ÎN DATA DE28.06.2001, ORA 11.00. ' -
Reprezentanţă farmaceutică anunţă liberă poziţia de
R E P R E Z E N T A N T M E D IC A Lpentru Cluj şi zona de S-V Transilvania
Se cere:• medic sau farmacist;• cunoaşterea limbii engleze;• prezenţă agreabilă, spirit de lucru în echipă şi disponibilitate la deplasări frecvente în teritoriu;• carnet de conducere valabil;• experienţa anterioară în poziţie similară va constitui un avantaj,• libertatea de a începe imediat activitatea.
Se oferă:• condiţii de muncă excepţionale într-un colectiv tînăr;• salarizare corespunzătoare implicării în dezvoltarea companiei;• maşină de firmă şi telefon mobil.
Persoanele interesate vor trimite CV, scrisoare de intenţie şi o foto grafie recentă la CP 917, OP 13, Cluj-Napoca, 3400, pînă la 9 iunie 2001.
ANUNŢ PENTRU ORGANIZAREA LICITAŢIEI PUBLICE DESCHISE A CONCESIUNII SERVICIULUI PUBLIC DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE, ÎN COMUNA CĂMĂRAŞU, JUDEŢUL CLUJ.
1. CONCEDENT: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEICÂMÂRASU; . .
2. SEDIUL CONCEDENTULUI: COMUNA CAMARAŞU, STR.PRINCIPALĂ, NR. 126;
3. OBIECTUL CONCESIUNII: SERVICIUL PUBLIC DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE DIN COMUNACÂMÂRASU;
4. DURATA CONCESIUNII: 49 DE ANI;5. CAIETUL DE SARCINI ŞI INSTRUCŢIUNILE PRIVIND
ORGANIZAREA ŞI. DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE CONCESIONARE POT FI STUDIATE ŞI ACHIZIŢIONATE CONTRA COST LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI CÂMÂRASU, ÎNCEPÎND CU DATA DE 15.06.2001; . '
6. ACTELE DOVEDITOARE PRIVIND CALITĂŢILE Şl CAPACITĂŢILE OFERTANŢILOR SÎNT; - LICENŢA PROVIZORIE EMISĂ DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE (ANRGN) BUCUREŞTI PENTRU PARTICIPAREA LA PREZENTA LICITAŢIE;
7. DATA LIMITĂ DE PRIMIRE A OFERTELOR: 28.06.2001, ORA 10.30;
8. LOCUL DE PR IM IR E A O FER TELO R: SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI MOCIU, STR. PRINCIPALĂ NR. 26;
9. OFERTANŢII RĂMÎN ANGAJAŢI PRIN TERMENII OFERTELOR LOR PENTRU O PERIOADĂ DE 60 DE ZILE DE LA DATA DEPUNERII OFERTELOR;
10. DESCHIDEREA OFERTELOR SE VA FACE LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI CÂMÂRASU, ÎN DATA DE 28.06.2001, ORA 11.00. (4266767)
ANUNŢ PENTRU ORGANIZAREA LICITAŢIEI PUBLICE DESCHISE A CONCESIUNII SERVICIULUI PUBLIC DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE, ÎN COMUNA MOCIU, JUDEŢUL CLUJ.
1. CONCEDENT: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOCIU;2. SEDIUL CONCEDENTULUI: COMUNA MOCIU, STR.
PRINCIPALĂ, NR. 26;3. OBIECTUL CONCESIUNII: SERVICIUL PUBLIC DE
DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE DIN COMUNA MOCIU;4. DURATA CONCESIUNII: 49 DE ANI;5. CAIETUL DE SARCINI SI INSTRUCŢIUNILE PRIVIND
ORGANIZAREA SI DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE CONCESIONARE POT FI STUDIATE SI ACHIZIŢIONATE CONTRA COST LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI MOCIU, ÎNCEPÎND CU DATA DE 15.06.2001;
6. ACTELE DOVEDITOARE PRIVIND CALITĂŢILE SI CAPACITĂŢILE OFERTANŢILOR SÎNT: - LICENŢA PROVIZORIE EMISĂ DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE (ANRGN) BUCUREŞTI PENTRU PARTICIPAREA LA PREZENTA LICITAŢIE;
7. DATA LIMITĂ DE PRIMIRE A OFERTELOR: 28.06.2001, ORA 10.30;
8. LOCUL DE PR IM IR E A O FER T EL O R : SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI MOCIU, STR. PRINCIPALĂ, NR. 26;
9. O FERTAN ŢII RĂMÎN ANGAJAŢI PRIN TERMENII OFERTELOR LOR PENTRU O PERIOADĂ DE 60 DE ZILE DE LA DATA DEPUNERII OFERTELOR;
10. DESCHIDEREA OFERTELOR SE VA FACE LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI MOCIU. ÎN DATA DE28.06.2001, ORA 11.00. m
REGIA AUTONOMA DE TERMOFICARE CLUJ-NAPOCA
B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 79 Organizează în data de 15.06.2001 licitaţie
publică deschisă fără preselecţie pentru achiziţionarea de contoare de gaz metan.
Documentele licitaţiei, precum şi informaţii suplimentare se pot obţine de la Compartimentul Contorizare al Regiei Autonome de Temoficare, tel. 064/190866, int. 128, 134, începând cu data de 29.05.2001.
Depunerea ofertelor se poate face până în data de 15.06.2001, ora 9, la sediul Regiei Autonome de Termoficare.
Deschiderea ofertelor va avea ioc în data de 15.06.2001 ora 10.
Valoarea caietului de sarcini este de 250.000 lei(cu TVA). ________ (4264573)
P e n t r u a v ă a s ig u r a in c o n t in u a r e u n a b o n a m e n t l a z ia r u lv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r .1 6 . (SO O I l lJ
;fax; 064-437.430, int. 15, str. Livezii 55 DEJtel.: 064-215.073, E. Teodorbiu nt. 54 -.tei.: 064-214.506, Gutinuiui 9 îNĂSĂUD: str. Fagului nr. 14 -BAI \ MARE: Calea Bucureşti nr. 35
j GHERLA: tel; 064-243.2S3, Parcului nr. 7
ORGANIZATORI:
H 0 3 B B H Q
• *»* n „
O )FUNDAŢIA CD RADIO
WU»AAI l)N CCFIL-« A P(Cl»AEA«CA
F ie c a r e c l ip a c e e i c M i E CA PE O »A|Ml)f4E
C f U _
1 OP A Z L A ^ î T 1
S P D M iV Ă ' - - 1 'U m i ^ E a ■
ARMATURA SA
TEATRUL NATIONAL CLUJ R O N D O
C A R T O N
r : a ; i
r iJ T k i i i i / n i’ i ţ i]IH SPiliiNUL FAMILIEI TALE
E N T 1 R E B U S S iN E S S O F T W A R E P EP S I
S T A N D A R D N U T R IC IA . M O T E L G IL A U H O L L Y W O O D M Â F -
S O N IC T O Y S R A J A C
. F A R M E C S A =C A R T E L A L F A £
N A P O C H IM M A G A Z IN U L S O R A
ÎM P R U M U T U R I:10-30 mii. pe 3 ani
50-150 mii. pe 8 ani la EURO-CASSASRL
6% / an taxă de mandatare
Str. M. Kogălniceanu nr. 17-19 Tel.: 095-609.301,
064-197.610
A S T R Ad a a s i g u r a r e !
* JL * ^ ** l ^
încheie o asigurare RCA la A S T R A până pe 21 iunie,participă la marea tombolă din 27 iulie si îti potipetrece** vacanta din vara asta în Grecia. A S TR Aoferă 45 de vacante de o săptăm înă pentru do uă persoane în G RECIA.Du-te acum la cea mai apropiată filială A S T R A si încheie o asigurare
PUNCTE DE VÂNZARE:
SUCURSALA CLUJ, slr. Horea nr: 17
AGENŢIA CLUJ, str. Primăverii nr. 10
AGENŢIA DEJ, p-ta 16 Februarie nr. 2
AGENŢIA TURDA, str. Libertăţii nr. 7
AGENŢIA HUEDIN, str. Viădeaso nr.4
Regulamentul tombolei este afişat la toate filialele A S TR A .
A S T R A d a v a c a n t a !INFO CLIENT: telefon 432463, 432492, www.astrasig.ro
SOCIETATE COMERCIALAL e x e c u t ă . t |
: T ÎM P L Ă R I E P V C c u |
G E A M T E R M O P A N , H
P R 0 F I L E Ş l F E R O N E R I E
s o fiic oTRANSPORT Şl MONTAJ
Tel. 183.775; 095-617.511 425.802
S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 f
Tel. 429.674, 093-375.469 | 095-235.668 ;ja ,
• dă în chirie garsonieră pe str. P as te u r, 150 D E M /lună. Tel.429.674.093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
• v inde u rg en t apartam ent 2 cam ere d eco m an d a t, ocupab il
'im ediat, proaspăt renovat, pe str. Drâgălina. Preţ 15.000 USD. Tel.429.674.093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde 3 camere confort sporit pe
str. 1 Decembrie (Grigorescu), 102 mp, cu garaj, la 40.000 USD. Tel.4 2 9 .6 7 4 , 0 9 3 -3 7 5 .4 6 9 , 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
• în c h ir ia z ă g a rso n ie re şiap a rtam en te m o b ila te sau nem obilate în toate zonele. Tel.429.674.093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde casă în P-ţa 14 Iunie, 160,
mp suprafaţă 'constru ită , 350 mp su p ra fa ţă to ta lă , 5 0 .000 USD negoc iab il. T e l . '4 2 9 .6 7 4 , 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde teren 12.000 mp, parcelat,
pe Calea Turzii,'vis-a vis de OMV. Preţ 22 USD/mp. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.) -• vinde ap. IC pe str. Brassay, cu
centrală pro'prie, la 28.000 DM, bun pentru spaţiu cabinet stomatologic. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
• v inde ap. 3C 'c f . sporit cu geamuri termopdh în P-ţa Cipariu. Preţ 30.000 USD. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.) f
• caută de închiriat pentru clienţii săi g a rso n ie re şi ap artam en te m o b ila te şi n e m o b ila te . T el.429.674, 093-375.469, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
• dă în chirie spaţiu comercial pe str. Napoca, 110 m p, cu 20 USD/ mp. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)
• Vînd garsonieră confort 2, pe str. Cojocnei, finisată, preţ 115 milioane
negociabil. Tel. 430.423. ’(A g .i) ,
• Vînd apartam ent I cameră, pe str.
Napoca, finisat, parter, cu LI 12, preţ 14 .500 U S D n eg o c iab il. T el:
• Vînd apartament 2 camere, pe Str. Brâncuşi, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 41.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)
• Caut- u rg e n t d e în ch ir ia t apartament cu 2 camere, mobilat sau
semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.)
• Vînd apartament pe str. Cîmpului, 4 cam ere , c o n fo rt 1, fin isa t, m o d ific ă ri in te r io a re , ' e taj
in term edia r, garaj, telefon, preţ16.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)
• V înd casă pe str. N ucului, 2 cam ere, bucătărie, baie, încălzire •centrală, singur în curte, preţ 550 milioane, negociabil. Tel. 430.423.
(Ag.i.)
• ..Vind apartam ent 3 camere, pe
C alea D oroban ţilo r, finisat, etaj intermediar, m obilat sau nemobilat,
p re ţ 500.000.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)
VÎNZÂRICUMPĂRĂRI
• Vînd casă nouă, toate facilităţile, cu grădină 1400 mp str. F runzişului 26 A, p re | 45.000 USD negociabil sau schimb, variante. Tei. 094-84- 03-87. (1386371)
• Vînd casă cu etaj, 4 cam ere şi grădină 615 mp, aproape central. Preţ 135.000 DM , negociabil. Tel. 092-44-85-57. (1388595)
• V înd casă 5 camere, bucătărie, 2 băi, ultrafinistă, singur în curte. Tel. 13-95-45, 13-46-55. (1388705)
• D au în chirie apartam ent 2 cam crc decom andate în Mănăştur, aleea Peana nr. 3, et. I. Tel. 15-31- 90. (1388739)
• în c h ir ie z apartam ent două cam crc m obilat str. Pasteur. Tel. 14- 39-84. (1386267) '
• Caut chirie la casă (nemobilată).
Tel. 095-67-57-1). (1388734)
DIVERSE
• V înd Saviem 3,5 t (F rum oasa am ericană) izotermă, cu verificare RAR la zi. Preţ negociabil. Tel. 064-26- 66-77, 41-42-98,42-20-28.(1388727)
• V înd ieftin calculator ideal pentru iniţiere. Tel. 16-08-31 seara. (1386363)
S.C . N A PO C A P R ES S S.A.
A N G A JE A ZĂ V ÎN ZĂ TO R I
PR ESĂ .Informaţii:}
l a s e d i u l f i r m e i ,
*i
I
I
I
I
I I
I
I
• Vînd urgent casă pe str. Gladiolelor nr. 4(cartier Iris) com pusă din 2 corpuri (2 camere bucătărie, baie, hol, respectiv 2 camere, 2 bucătării, hol), canalizare, 7 focuri de gaz, aproape 500 mp. Preţ 33000 DM negociabil. Tel. 094-27-53- 97. (1388697)
• Vînd urgent cameră video nouă, m arca Sony 12X, cu m onito r color, la un p re ţ rezonabil şi ap a ra t FOTO profesional Kenon Program, Tel. 095-62-69-88.(1388726)
• Sângiorz-Băi, vînd casă P+l cu teren 1.500 mp, centru l sta ţiu n ii, tel. 063-370.820. (9475862)
• V înd D acia 1310 break, an 1989, C .I., n u m ere n o i. Tel. 320 .420 . (9475332)_________ _________
• Dorel Chiş execută morminte în rate şi transportă la domiciliu. Tel. 17-33-70, 095- 91-28-52, str. Frunzişului nr. 2. (1388646)
• SC MAFIR SA angajează: 6 frezori, 3 acoperitori metale. Relaţii la tel. fax: 41-50-28. (1388736)
• Salonul de înfrumuseţare J-Line angajează coafeze cu experienţă şi frizeriţc cu carte de muncă. Relaţii la tel. Q.94- 80-82-84 sau 094-70-05-61. (1388749)
• Firmă mixtă de producţie, angajăm director comercial cu experienţă solidă în vînzări şi mai ales în vînzări directe. CV- urile dvs. le aşteptăm iă fax. 064-43-00-22. (1386190)
P i a ţ a U n i r i i n r . 2 1 , I ■ D au în chirie cameră, bucătărie,
t e l e f o n 1 9 6 . 8 5 8 . ! f e te ' TeL 15- ° 9 ' 56
• SC Deltamed angajează in g in er service. C ondiţii: absolvent studii superioare tehnice (mecanică) vîrstă 25-35 ani," cunoaşterea lim bii germ ane, experienţă în activitatea de service preferabil aparatură medicală, carnet de conducere categoria B, d isponib ilita te deplasări în ţară, seriozitate şi capacitate de com unicare . In fo rm aţii suplimentare la tel. 42-76-77. CV se trim it la fax. 42-76-79. (1386374)
A j SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tei/fax 31-43-23;y SUBREDACŢIA D EJ: luni, m iercuri, jo i 8-16,
m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
u N t mSOCIETATE DE ASIGURARE
MEMBRĂ A GRUPULUI ' WIENER STÂDTISCHE
^ î n c h e i a ţ i c u m mA S IG U R A R E A o b l i g a t o r i e d e
R Ă S P U N D E R E C IV IL Ă A U T O• RCA r2001
: i m n
MASELE PREMIU
S K O D A FABIA CLASSIC
l * "
7 ZILE PEHTRU t PERSOANEMOTICipA AS1GURĂRJS.2 IUCHEIATE PAM ÎN 38.WA8W: TRAGEREA LA SORŢ. VA AVEA LOC ÎN 9<,«.233t.: o
Sucursala Cluj - str. Musicescu nr. 3A, Agenţia P-ţa Unirii nr.10. Filiale: Dej, Gherla, H u e d in , Turda.
T " ATENiFeT!! ]I Economişti şi contabili ai unităţilor bugetare! I I S .C . N A P O C A P R E S S S .A . , II
I
I
I
IL ,
P-ţa Unirii nr. 21, telef. 064-196.858 are o nouă ofertă pentru dumneavoastră:
„C O N T A B IL IT A T E A IN S T IT U Ţ IIL O R P U B L IC E "
S T O C L I M I T A T ! ! !
S.C. “CLUJANA” S.A. cu sediul în Cluj-Napoca, PiaţaI 1i u j a n a ^ 1 Mai nr’ 4'5, înregistrată la Registrul Comerţului Cluj
sub nr. J/12/18/24.01.1991, organizează licitaţie publică leu strigare, conform Normelor Metodologice aprobate prin HG 450/1999 pentru vînzarea următoarelor active:
Nr.c r t .
I.
Denumirea activului Preţ pornire (mii lei)
55.000.00016.000.000
3.4.5.6.
7.8. 9*. 10*.
!!* .
TăbâcâriiCorp clădire centrală 37/1 Cauciuc şi mase plasticeTalpă artificială 8.200.000Atelier mecanic central * 7.500.000Depozit materii prime 1.200.000Depozit produse finite export 2.200.000Depozit păcură 2.000.000Echipamente şi utilaje din Fabrica dc încălţăminte 2.000.000Echipamente şi utilaje din clădirea Matriţcric " 800.000Echipamente şi utilaje din Cauciuc şi mase plastice
* Nota: Aceste pachete sc scot în întregime la licitaţie, iar în cazul în carc nu există un[adjudecător al pachetului în ansamblu, vînzărilc sc vor face în mod individual, în funcţie [dc solicitări.
La preţul dc adjudecare sc adaugă TVA suportată dc către cumpărător.Licitaţia va avea loc în data dc 12 IUNIE 2001, ora 10,00 la S.C. “CLUJANA” S.A.
[Piaţa 1 Mai nr. 4-5.Caietele dc sarcini ale activelor pot fi procurate contra cost, zilnic, începînd cu data de
[30.05.2001 dc la sediul societăţii comerciale între orele 9,00-12,00, taxa contravalorii dosarului dc prezentare fiind de 1 milion lei. Pentru participarea la licitaţie ofertanţii vor depune pînă în ziua anterioară licitaţiei - ora 16,00, documentele prevăzute de legislaţia
[în vigoare şi taxa de participare de 10.000.000 lei. (4437155)
.♦ R E G E N T ♦ FA STA C ♦V IC T E N O N ♦B U L L D O C K ♦ D IA Z O L ♦S IN T O G R IL L ♦ M E S U R O L ♦ O P T IM O L ♦ M IT IG A N
♦ MIKAL♦ALIETTE♦R ID O M IL♦D ITHA N E♦BRAVO♦K A S U M IN '♦TO PSIN♦NABU♦SE N C O R
m mam balajeide|||5j2p^Kg/(l it fjrdducătdWHmpo'rtatoir)
♦T IM A Z IN ♦G U A R D IA N ♦R O U N D U P ♦ M E R L IN M IX
♦ IC E D IN ♦D IT H A N E §♦ O L T IS A N ♦S D M A 1 ♦ B U C T R IL ♦S T O M P 3 ♦ H A R N E S S ♦ MERLIN WG
I CLUJ - Bv. Muncii nr. 8 (incinta SADA S.A.)1 Tel. 092.756.403; 093.530.593; Fax: 064.231.854
f f lm
%
• Dr. Lia Oltean, medic de familie, str. 21 Decembrie 1989 nr. 77 (Som eşul), roagă de urgenţă, pacienţii înscrişi, să- şi ridice carnetul Je asigurat. Totodată mai face înscrieri pen tru pacienţii neînscrişi. (1388675)
• SC FORTPRES-CUG SA Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18 anunţă scoaterea Ia concurs a 4 posturi ingineri mecanici sau absolvenţi anul 2000, avînd cunoştin ţe de p ro ie c ta re asis ta tă pe c a lc u la to r (AutoCAD; Solid Edge) şi cunoaşterea unei Jimbi străine şi 3 posturi economişti finanţe- contab ilita te sau absolvenţi anul 2000, cu noştin ţe de operare pe Calculator şi limba engleză. Relaţii.suplimentare Ia tel. 41-52-40 interior 1383 sau 1204. (1386378)
• Se citează pentru data de 21.06.2001, o rele 12, la T rib u n a lu l C luj-N apoca, camera 14, pîrîta SC Intron Telecom SA, cu sediul în Cluj- Napoca stf. Mărului nr. 5 şi str. M em orandum ulu i 13, în p rocesul în a in ta t de către rec lam an ta SC T-N etw ork LTD cu sediul în Budapesta 1142, str. Ungvar n r. 64-66, avînd ca obiect p re ten ţii. (1386382)
• Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului organizează concurs pentru ocuparea postului vacant de inspector şef adjunct la Inspectoratul de Protecţie a Mediului Cluj, în ziua de 05.07.2001, la sediul său din Bucureşti, B-dul Libertăţii nr. 12, sector 5. înscrierea Ia concurs se face la sediul Inspectoratului de Protecţie a Mediului Cluj, unde se pot obţine relaţii suplimentare latei. 41-07-20. Ultima zi de înscriere este 19.06.2001. (1386381)
• Consiliul Local al comunei Palatca anunţă amînarea pentru data de 28.06.2001 a licitaţiei publice deschise a concesiunii “Serviciului public de distribuţie gaze naturale”, în comuna Palatca, jud. Cluj, licitaţie care a fost programată pentru data de 05.06.2001, după cum urmează: 1. Concedent: Consiliul local al comunei Palatca; 2. Sediul concedentului: comuna Palatca, str. Principală, nr. 455; 3. Obiectul concesiunii: Serviciul Public de Distribuţie a Gazelor Naturale din comuna Palatca; 4. Durata concesiunii: 49 de ani; 5. Caietul de sarcini şi instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare pot fi studiate şi achiziţionate contra cost la sediul Consiliului local al
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Mnerie Valentin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Dîmboviţei nr. 28, sc. 3. ap. 24. •Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388712)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Lucaciu Melania anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Pasteur nr. 78, ap. 9. Eventualele
comunei Palatca începînd cu data, sesizări şi sugestii numai pentru de. 15.06.2001; ' .6. Actele factorii de mediu se vor depune la
Şcoala “Sf. Andrei” Cluj- Napoca, s tr. H orea n r. 52, organizează licitaţie în data de 1.06.2001, ora 9, pentru vînzare de ţiglă recuperată. Informaţii Ia tel. 43-30-13. (1388742)
• Angajăm urgent 3 cofetari şi un patiser pentru lucru în Ungaria. Tel.44-93-50, 094-78-79-38. (1388723)
• SC Metahal Constr SRL angajează 5 lăcătuşi pentru montaj hale metalice, cu vîrsta pînă Ia 35 ani. Deplasări în ţară. Tel. 43-51- 37. (1386357)
• SC Comservice Ind SRL angajează urgent lăcătuşi confecţii metalice şi sudori. Informaţii la sediul firmei din str. Salcîmului nr.37 sau la tel. 43-52-81; 43-52-82 orele 7-15. (1386362) (1388706)
• SC MARIVOX SRL cu sediul în Cluj-Napoca Calea Floreşti nr. 1 este citată pentru data de 30 mai 2001, ora 9, Ia sala 14 a Tribunalului Cluj în calitate de pîrîtă în dosarul 777/2001 avînd ca reclamantă SNP PETROM . SA Cluj. (1388737)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Balog Mihail anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Paring nr. 6, bloc H3, ap. 42. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM .Cluj, - Calea D orobanţilor nr. 99.
doveditoare privind calităţile şi capacităţile ofertanţilor sînt: -licenţa provizorie emisă de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul • Gazelor Naturale (ANRGN) Bucureşti pentru participarea la prezenta licitaţie; 7. Data limită de primire a ofertelor:28.06.2001, ora 10,30; 8. Locul de ţinere a licitaţiei şi de primire a ofertelor: sediufConsiliutui local al comunei Mociu, str. Principală, nr. 26; :9. Ofertanţii rămîn angajaţi prin termenii ofertelor pentru o perioadă de 60 de zile de la data depunerii
'ofertelor; 10. Deschiderea ofertelor se va face la sediul Consiliului local al comunei Mociu, în data de28.06.2001, ora 11. (1388720, 1388721)• 3-5 milioane, program flexibil,'
selectăm colaboratori. Tel. 095-51- 70-29. (1388747)• Numitul Papp Norses este citat
în data de 4 iunie 2001 Ia Judecătoria Gherla, camera 2, în calitate de pîrit în dosarul nr. 1131/ 2001. (7302393)
sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388713) •
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Vinţeler Onufrie anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Prof. Ciortea nr. 3, sc. V, ap. 43. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Cafea Dorobanţilor nr.. 99. (1388724)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Rusu Minerva anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de . apartament” situat în Cluj-Napoca str. Mureşului nr. 52, ap.' 10. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388735)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Cîra Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea avizului de mediu pentru obiectivul “Extindere casă familială,' cameră de zi+M” situat în localitatea Luna de Sus nr. 735, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388740)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Kallos SNC anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul atelier reparaţii electrice auto situat în Cluj-Napoca str. Bujorului 23. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386359)
• în.conformitate cu Legea nr. 137/1995, Vălean Vlad Şerban anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă de locuit în comuna Apahida sat Sânnieoara F. N. judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386361)
• Caut tehnician constructor cu cunoştinţe de deviz, desenator tehnic. Tel. 092-834.785. (9475364)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Baciu Zaharie anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul microcentrală termică de apartament situat în Cluj-Napoca str. Micuş nr. 2 ap. 11 sc. I et. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul ÂPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386370)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Fodorean Victor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul construcţie casă familială situată în Cluj-Napoca str. Vrancea nr. 43. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386383)' *• • în conformitate cu Legea nr. ■
137/1995, Oltean Doru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: adăugire,bucătărie de vară , tip S+P,- închidere terasă existentă şi refacere împrejmuire situat în loc. Turda, str. Intrarea Ion Corvin, nr. 1, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea . Dorobanţilor nr. 99. (9475331)
I.‘ U b l . U ' î ' UPIERDERI
• Pierdut contract de închiriere
g a ra j n r. 8248. îl d e c la r nu l. (1388702)
• Pierdut carte de identitate auto
seria B 304235, pe numele Suciu
Emil. O declar nulă. (1388708)
• Pierdut carte de identitate auto seria A nr. 0713706, auto nr. Cj 06 CVW . O declar nulă. (1388719)
• K ulcsar A gneta Magdalena pierdut tichet de asigurare auto pe
anul 2001. îl declar nul. (1388728)
• Pierdut carte de identitate auto
seria A 0413225, autoturism Dacia
1310 cu nr. de circulaţie Cj-01 -AZK. O declar nulă. (1388733)
• Pierdut cartela de m asă pe
num ele Stoica Eugen. O declar nulă. (1388741)
• Pierdut, carnet de student 'ş i legitim aţie de bibliotecă pe numele
M eteşan Marius. Le declar nule. (1388748) '
• Pierdut carnet de sănătate pe
num ele Vuşcan Tudor. îl declar nul.
(1386358)
• Pierdut legitimaţie de serviciu
pe num ele Ursuţ Vasile. O declar nulă. (1386364)
• Pierdut carte de identitate auto
C I 80645. O declar nulă. (1386365)
• Pierdut legitimaţie student pe
num ele Mătean Adrian. O declar nulă. (1386372)
• Pierdut carnet de sănătate pe num ele Iorga Alexandra. îl declar
nul. (1386377)
DECESECOMEMORĂRI
• Cu inimile zdrobite de du rere anunţăm încetarea fu lgerătoare din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic col. (r) CHIŞ ANDREI, om de cea mai înaltă ţinută morală, virtute, exemplu de dragoste şi dăru ire . Vei fi mereu în inimile noastre. Te vom iubi mereu. Soţia Eva, copiii Adrian şi Carmen cu soţul şi nepotul Andrei, mătuşa, înhumarea va avea loc, marţi, 29 mai 2001, ora 13,30, Ia Cimitirul Militar. (1388707)
• Cu sufletele zdrobite de durere ne-a lăsat iubitul nostru soţ şi tată, RADU TEODOR, în v îrstă de 46 de ani. Înm ormîntarea va avea loc, m iercuri, 30 mai 2001, ora 13,30 în localitatea Dezmir. în veci nemîngîiaţi, soţia Mariana şi fiul Ovidiu. (1388730)
- • Ne-a părăsit atît de tînăr, scumpul nostru fiu şi frate, RADU TEODOR de 46 de ani. Dormi în pace. Mama Olivia, sora Maia şi cumnatul Eugen. (1388731) . *
• Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă încetarea din viaţă, la vîrsta de 84 de ani, a celui ce a fost dr. MOLNAR KAROLY, economist, fost şef serviciu de p lanificare a uzinelor C lujana.Înmormîntarea va avea loc în data de 30 mai 2001, ora 12, de la Capela M are a C im itiru lu i C entral.Odihnească-se în pace! Familia îndurerată. (1388732)
• Cu mare durere sufletească anunţăm încetarea din viaţă a fiului nostru drag. KOZMA LEVENTE, în vîrstă de 19 ani, în urma unui tragic accident de maşină. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 30 mai 2001, ora 14, Ia capela Cimitirului Central. Odihnească-se în pace. Familia. (1388745)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame COSTEA LUCREŢIA. O conducem pe ultimul drum în ziua de 30 mai 2001 ora 12 în sat Rediu. Dumnezeu s-o odihnească. Copiii Ionel, Finica, Anuca cu familiile. (1386360) '
• Exprimăm întreaga noastră compasiune familiei ChîţpEva în momentele grele ale pierderii celui care a fost col. (r) CHIŞ ANDRţlI. Dumnezeu să-I odihnească şi să-i fie ţărîna uşoară. Familia col. (r) Moga Vasile. (1388710)
• Regretăm moartea fostei colocatare POP OTILIA şi sîntem alături de familia greu încercată. Sincere condoleanţe soţului A lexandru, fiicelor Sanda şi Laura, nepoatei Mara şi întregii familii, din partea locatarilor de pe str.* Aurel Vlaicu, nr. 38, bloc V8. (1388711)
• Sîntem alături de colega noastră d r. Delia L upu în aceste grele momente pricinuite de trecerea în e tern ita te a tatălui drag. T ransm item sincere condoleanţe şi compasiune familiei îndoliate. Colectivul Clinicii Medicale n. (1388716) , ■
• Dragei noastre ALINA, lacrimi şi flori. Colegii de la SC Incognito SRL. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (1388717)
* Sîntem alături de familia Şut-Gherman în marea durere pricinuită de p ierderea prem atură a mamei dragi. Colectivul D isciplinei de Zootehnie şi Nutriţie. (1388718)
• Sîntem alături de colega noastră Elena Tămaş, în aceste momente grele şi îi transmitem, sincere condoleanţe. Colectivul Disciplinei de Fitopatologie. (1388743) '
• Sîntem alături de familia Salomie în aceste clipejţrele pricinuite de decesul fiicei dragei ALINA. Sincere condoleanţe. Fostele, colege de Ia SC “Someşul”. (1386366)
-• Cadrele active şi în rezervă de geniu, Ia trecerea în nefiinţă a distinsului lor coleg Col. (r) ANDREI CHIŞ, aduc un ultim şi pios omagiu. Fam iliei îndoliate sincere condoleanţe. (1386373)
• O pioasă amintire a celei care a fost ROŞCA ANA- VIORICA trecută în eternitate acum 4 ani. Emil, Pia cu familia şi Puiu cu fam ilia. (1386367)
• Organizaţia Judeţeană Cluj a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, regretă trecerea în lumea veşnică a camaradului nostru Col. (r) CHIŞ ANDREI, om de mare valoare militară deoarece ca genist a modelat glia străbună a tît pentru nevoile m ilitare cît şi economieo-sociale cu atîta dăruire. Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-I odihnească în Iinişte. (1386375)
• Cu profundă durere în suflet sîntem în aceste triste momente alături de familie, prieteni şi colegi şi aducem un pios omagiu Col. (r) ANDREI CHIŞ. Fie ca amintirea sa să fie veşnică în sufletele noastre. Familia Oprişan. (1386376)
• Cuvintele n-au forţa să exprime durerea la crunta veste a morţii celui care a fost bun coleg şi prieten col. (r) CHIŞ ANDREI. Dumnezeu să- 1.odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familia col. (r) M arineanu. (1386379)
• Sîntem alături de colega noastră Cosma Eva în aceste clipe grele p ricinu ite de m oartea fiului LEVENTE. Dumnezeu să-I odihnească. Consiliul de Administraţie al SC Central SA. (1386380)
• Se împlinesc 6 luni de cînd m-a părăsit scumpa mea fiică CESÂREAN GEORGETA. Gîndul meu este mereu la tine, rugîndu-L pe Dumnezeu să te odihnească în pace. Parastasul de pomenire va avea loc la data de 29 mai 2001, la biserica Sfîntul D um itru. Familia Lupaşcu. (1388703)
• Se împlineşte un an de cînd a plecat pen tru to tdeauna dintre noi iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, TĂMAŞ NICOLAE. Amintirea lui va răm îne veşnic în inimile noastre şi nu-1 vom uita niciodată. Soţia Mărioara, fiul Florin, nora Coryia şi nepoţica Amelia, în veci nemîngîiaţi. (1388738)
OMUL NUMĂRUL DOI ÎN STOMATOLOGIA PRIVATA EUROPEANA
t
! -IiPreşedintele Filialei Ardeal
Nord a A sociaţiei M edicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR), dr. R odica A ld ica , este noul secretar general al Organizaţiei R eg iona le E uropene a F edera ţie i D en ta re In terna ţio n a le (O R E -F D I). Dr. Aldica a fost aleasă în această funcţie în cad ru l Sesiunii plenare a ORE-FDI, care s-a desfăşurat la începutul lunii mai la Berna, în Elveţia.
F ed era ţia D en ta ră In terna ţio n a lă este com pusă în p rezen t d in p este 140 de aso c ia ţii n a ţio n a le de stomatologie, cu peşte 600.000 de m em bri ind iv iduali. O rgan iza ţia R egională Europeană FDI s-a constituit
în 1990 la P a ris , R om ânia devenind membră- a ORE la 1 ianuarie 1993. în momentul de faţă ORE - organizaţia care face, p ra c tic , p o litica s to m a to lo g ică în E uropa - re p re z in tă 32 de a so c ia ţii stom ato log ice naţionale , cu practică privată.
Dr. R odica A ldica, prim ul medic stom atolog român d in , co n d u cerea O R E , este ab so lv en tă a F acu ltă ţii de S tom ato log ie a UM F C luj, p rom oţia 1978. Este m edic specialist din 1992 şi medic primar stomatolog din 1997. Iri 1992 a d ev en it m em bră a A so c ia ţie i M ed ic ilo r Stomatologi cu Liberă Practică; în 1995 - secretar AMSLP; în 1996 - preşedinte al Filialei Cluj
a A M S L P ; în 1997 -vicepreşedinte al AMSPPR şi preşedinte al Filialei A rdeal N ord a aceste ia ; în 1999 - v ic e p re şe d in te A M SPPR , responsabil al Departamentului Dezvoltare, Strategie, Tineret,
'm em b ră a C onsiliu lu i de A dm inistraţie al CJAS C luj,' m em bră în C onsiliu l de A dm inistraţie al Patronatului Medico-Farmaceutic Român; în 2000 a devenit membră a Colegiului M edicilor din România, m e m b ră ' a C om isiei de S to m a to lo g ie a C o leg iu lu i Medicilor, membră a Grupului de. lucru „W omen in Dentistry” al O rg a n iz a ţie i R eg iona l- E uropene a FD I: în 2001 - re a le a să în func ţiile de p re şe d in te al F ilia le i C lu j, respectiv Filialei Ardeal Nord a AMSPPR.
A ctuala conducere a ORE este fo rm a tă d in : dr. E rik S ch m o e lk e r (D anem arca) - preşedinte, dr. Rodica Aldica (C lu j-N a p o c a , R om ânia) - secre tar genera l, dr. Patrick Hescot (Franţa) şi dr. Alexander M ersei (Israel) - membri.
în im a g in e , dr. A ld ica , îm preună cu Patrick Hescot, Erik Schmoelker, Alex Mersei şi Jose Font-Buxo (preşedintele ales ahO RE - FDI, din Spania, care va intra în funcţie peste trei ani).
M.TRIPON
70 milioane mc de apă au tranzitat Clujulîntr-un anonimat deplin, 70 milioane mc de
apă au tranzitat municipiul nostru în ultima lună şi jumătate, fară a îngrijora şi deranja ochii sutelor 'de mii de clujeni, ce trebuie să ştie că Lacul Tarniţa a fost în totalitate... descărcat. Ecluzarea acestei importante cantităţi de apă, spre Someşul Mare, s-a făcut în condiţii tehnice sigure. Intervalul dintre cele două acum ulări este de 4 luni, tim p în care hidroenergeticienii clujeni sînt antrenaţi în
^curăţarea zonei libere de apă, apoi repararea şi îmbunătăţirea condiţiei fizice a barajului de la Tarniţa, prin construirea şi montarea a doi pereţi din beton armat necesari reţinerii şi blocării plutitorilor muraţi, în special material lemnos, ce. prezintă pericol în funcţionarea turbinelor electrice. Această golire are efecte- benefice şi în amonte, în sensul câ au fost oprite şi cele trei grupuri energetice ale centralei subterane Mărişelu, unde căderea apei controlate înregistrează o diferenţă de nivel de 440 metri. De fapt, condiţiile exploatării acestui sistem energetic prevede ca opririle de curăţare, verificare şi reparare să se facă o dată la 10
ani, lucru neglijat în ultimii 23 de ani. în aceste con tro a le , s p e c ia liş ti i au lo ca liza t şi o strangulare în tunclele subterane de fugă a apei, cu implicaţii negative în param etrii producţiei de energie electrică, “scurt-circu ite” ce se înlătură prin consolidarea acestui important traseu al apei producătoare de energie electrică. Din declaraţiile specialiştilor, reiese faptul câ se lucrează enomvde mult în subteran, la părţile de co n stru c ţie , la iz o la re a şi vopsirea instalaţiilor metalice, încît termenul reconectârii •sâ fie respectat. Aceste importante reabilitări au pus “cep” tuturor scurgerilor de apă de ia Barajul Fîntînele, unde cotele cresc permanent, fără griji, ajungînd să se stocheze aici imensa cantitate de 210 milioane mc apă, din care se va reface lacul de acumulare Tamiţa şi punerea în mişcare a celor trei grupuri energetice de la Mărişelu, grupuri ce vor ajunge la puterea lor maximă în doar 6-7 minute în ziua de 15 august 2001, cînd clujenii vor consum a curent din producţia “proprie”.
Dumitru VATAU
Carnetele de asigurat trebuie ridicate de la medicul de familie piuă Ia sfirsitul lunii
urmare din pagina 1
drepturilor de pensie, nefiind necesare vignete.
Şomerii sau persoanele care prim esc ajutor- de integrare profesională, alocaţie de sprijin sau p lă ţi com pensato rii ca urmare a concedierilor colective vor primi vignete de la Agenţia N aţio n a lă p en tru O cuparea Forţei de Muncă.
Copiii- vor primi o singură v igne tă v a lab ilă p înă la împlinirea vîrstei de 16 ani.
A g ricu lto rii ca re depun co n tr ib u ţia la fondul asigurărilor de sănătate îşi vor prim i vignetele lunare de la in s titu ţia ca re a încasat contribuţia.
Persoanele care realizează ven itu ri d in a c tiv ită ţi independente vor primi vigneta de la C asa de A sigurări de S ănă ta te , o da tă cu p la ta contribuţiei.
în absenţa acestor vignete, asiguraţii - chiar dacă plătesc lunar co n tr ib u ţia la fondu l asigurărilor de sănătate - nu vor beneficia de servicii medicale decontate de casele de asigurări de sănătate.
Asiguraţii care nu au primit carnete de asigurat, dar care sînt înscrişi pe lista unui medic şi plătesc contribuţia la fondul de sănătate, vor primi v ip e te de la angajator, iar doctorul curant le va elibera o adeverinţă pînă la tipărirea documentului.
S E R B A R E A
C O P I I L O R
D I N
fiPfîHMAsociaţia pentru
Protejarea şi Ajutorarea Handicapaţilor Motor Cluj organizează, cu ocazia Zilei In ternationale atCopilului, o serbare pentru copiii şi tineriidin asociaţie. Serbarea»va avea loc joi, 31 mai, cu începere de la ora 16, în Sala festivă a A r h i e p i s c o p i e i O rtodoxe Române, Piaţa Avram Iancu nr. 18.
M.TRIPON
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră 'J’clr 19.21.?'/
P
Acum doi ani a fo s t un moment istoric pentru noi, acum cred că va f i un moment
istoric pentru e i”. (L adislau Boloni)
O declaraţie primejdioasă...• n -a r In prea jm a în tîln irii
R om ânia - U ngaria de s îm b ă tă , 2 iu n ie , odeclaraţie de talia celei de mai sus, venită chiar din p artea (încă) se lec ţio n eru lu i u n ic , este primejdioasă. Pentru că este ambiguă, pentru că ridică numeroase semne
^ de întrebare. înainte de toate, pune sub semnul
A în treb ă rii in teg rita te a 'l morală a selecţionerului.I Tot mai nesigur pe el, tot j mai evaziv, tot mai prins în hăţişuL minciunilor, o
stare de fapt de care nu are nimeni nevoie. Tricolorii cu atît mai puţin.
Mă reîntorc Ia declaraţia Iui Boloni, jignitoare pentru
Ion Crăciunescu:
“ FOTBALUL NOSTRU E PE TOBOGAN 99
■\
Y
\1Î
1
r- j
noi. In raport cu “ ei”. C are “ei” ? Ce trebuie înţeles p rin acest “ ei” . La modul cum pune Boloni problema, putem înţelege o victorie a Ungariei, o victorie... programatâ(?!?) de selecţioner, gîndită şi premeditată, una care să ne scoată din cărţile calificării. Şi odată cu ratarea obiectivului, renunţarea Ia naţională în favoarea altei echipe.
înclin sâ cred că ajjucerea lui Boloni la cînna naţionalei a fost si este un eşec. C.V.-ul lui Boloni ca antrenor nu este unul rem a rc a b il. M odest şi m ed io c ru în F ran ţa , selecţionerului nu-i reuşesc prea multe nici în actuala postură, îi reuşeşte "ceva", face sâ curgă multă ccmealâ în jurul numelui său, la care se adaugă stările de nesiguranţă create. Nu cred că avetn nevoie de vîlvă şi scandaluri. Mai ales înaintea întîlnirii R om ânia... - “ ci” . '
Dem ostene SOFRON
Rep:- C are credeţi că este valoarea actuală a fenom enului fotbalistic rom ânesc?
I.C .: Cert este un singur lucru. Din păcate, campionatul intern se află pe tobogan, iar dacă nu ne trezim la timp nu ştiu dacă ne mai poate opri cineva. . ■ - - .
Rep: C are d in tre sistemele competiţionale existente vi se p a r mai viabile? Cel cu 16 sau 18 echipe în Divizia “A”?
I.C .: Toată lumea plînge că nu sînt bani şi -fotbalişti de valoare. Dacă mărim numărul de echipe din primul eşalon nu ştiu la care capitol stăm bine ca să putem să facem acest lucru. Eu
^ cred că, atunci cînd nu ai jucători, trebuie să concen trez i va lo rile ca să crească n ivelu l competiţiei nu să o diluezi aşa cum vor unii. Mai bine să fie un număr mai mare de echipe, după “calculele” unora, pentm că atunci sînt mult mai uşor de dirijat meciurile şi mult mai uşor de făcut compromisuri. Iar noi ar trebui să stăm liniştiţi neinteresîndu-ne ce se întîmplă, chit că nici Pobeda Prilep nu mai discută cu noi astăzi.
R ep: C o n sid era ţi benefică fo rm ula cu o singură serie de Divizia “B”?
I.C.: Noi trebuie să înţelegem un singur lucru. Că sîntem într-un stadiu în care nu mai merge competiţia de masă. Eu sînt de acord cu asta. Dar dacă vorbim de performanţă, trebuie să vină oraşe, echipe şi oameni cu bani, cu bugete declarate înaintea începerii competiţiei, cu lucruri bine stabilite. Nu ca Ia noi. începe campionatul şi nimeni nu cere la nimeni bugetul, jucătorului
nu i se plăteşte contractul, se amină “ uite transferul nu e transferul” şi de aici încep o serie întreagă de nereguli. Sînt de acord ca în primele două eşaloane să stea numai echipele cu potenţa financiară.
Rep: Cum consideraţi fotbalul din A rdeal?I.C.: Am mai văzut un joc de Divizia “C” la
Satu Mare, acesta este al doilea joc pe care îl văd în zona aceasta şi eu cred că aici sînt două echipe bune şi chiar am remarcat cîţiva jucători interesanţi pentru eşaloanele superioare.
Rep: C redeţi în şansele I.S.C.T. de a se menţine în Divizia “ B”? ,
I.C.: Cred că dacă îşi păstrează lotul actual nu va avea probleme să stea în Divizia “B” fiindcă nivelul Diviziei “B” nu diferă cu mult de cel al.. Diviziei “C”.
Rep: Ne puteţi dezvălui numele jucătorilor vizaţi de dvs în jocul dintre I.S.C.T. şi F £ . Arieşul Turda?
I.C.: Noi tot timpul vizăm jucătorii acolo de unde primim informaţii că sînt fotbalişti tinerifşi talentaţi, însă criteriile de selecţie sînt foarte stricte şi corecte.
R ep: D o riţi să tra n s m ite ţ i u n m esaj iubitorilor de fotbal din Ardeal?
I.C.: Iubitorilor fotbalului din Ardeal nu le doresc'decît un singur lucru.-Să revină cît mai repede în primul eşalon şi chiar să domine ca număr eşalonului fotbalistic românesc la nivel lui de vîrf, nu unde se află acum.
Alin BOTIOC
"Ceva «putred
în Danemarca fotbalului
românesc"Senatorul PDSR Adrian
Păunescu a cerut, ieri, în p lenul S en a tu lu i,Ministerului de Interne şi Parchetului General să se sesizeze în legătufă cu “ceea ce e- pu tred în D anem arca fo tb a lu lu i rom ânesc” şi a solicitat ministrului tinere tu lu i şi Sportu lu i să v in ă în Parlament şi să vorbească despre corupţia din acest sport. Păunescu a criticat MTS pen tru că are o a titud ine “c iu d a tă” în relaţia cu parlamentarii, dar a susţinu t că această problemă trebuie discutată de ministrul de resort cu senatorii şi cu deputaţii.
Adrian Păunescu a mai spus că, deşi fotbalul s-a decla ra t au tonom , el răm îne o p rob lem ă de imagine a României.
UN “PROCES” CA LA UŞA CORTULUI. “Procesul etapei” de duminică seara a început la PRO TV cu o
“pledoarie" explicativă a moderatorului Ovidiu loaniţoaia legată de conferinţa de presă a selecţionerului Ladislau‘Boloni, cel în cauză fiind incriminat, pe baza notelor apărute în presa lusitană, că ar fi semnat un contract cu Sporting Lisabona. în plus, “pledoaria” se referea la o scrisoare a preşedintelui F.R.F., Mircea Sandu care - vezi Doamne! - a “taxat” PRO Sportul.
Scandalul a fost declanşat de "rechizitoriul” lui Dumitru Dragomir (“Gură bogată"), preşedintele Ligii, care l-a făcut praf şi pulbere pe
Grigore Carfianu, luat la “mijloc" şi de Gigi Becali care, ca un “avocat” din oficiu, a spus în cuvîntul său de susţinere a Iui “Gură bogată" că de “n-ar fi existat trebuia inventat". La cearta aprinsă ce-a urpiat, ca între nişte ţaţe ce şi-au luat “poalele-n cap", au participat şi alţii dintre invitaţii emisiunii, bavchiar şi telespectatori, gîlceava luînd proporţii.
Cel care a stîrnit gîlceava, moderatorul Ovidiu loaniţoaia, cu greu a mai putut aduce emisiunea pe o precară linie de plutire. Cui folosesc, oare, asemenea emisiuni cu “rufe murdare” spălate, pe micul ecran, în faţa întregii ţări?
Romeo V. CÎRTAN
DIVIZIA “D” - 2 9ULTIIYIA E T A P Ă VA D E C ID E :
A S R O M S C O S A U A S A VICTORIA!Am ajuns la finalul Diviziei “D" şi campioana este pusă, încă,
sub semnul întrebării. A răm as ca partidele AS Romsco - CFR II şi ASA Victoria - Turdeana să stabilească echipă ce va merge la baraj. Liderul. AS Romsco, are un avans de un punct. Rezultatele penultimei etape (cele ale juniorilor în paranteze):
• FC U N IR E A S E L E N A 11 D EJ - FC “ U” 111 C L U J- N APO CA 1-0 (3-0).
Victorie la limită a dcjcnilbr prin colul lui C. Cîmpean (66). ■• TU R D EA N A T U R D A - FC “ U” 11 C LU J-N A PO C A 3-0
(2-5). Au marcat: E. Pop (49). Stanciu (80) si Nicola (90).• FC R O M H IL L S CLU J-N A PO CA - M IN ER U L II IARA
2-1 (8-0). Au înscris M îndruţ (48) şi Cipaian (81) pentru gazde, Erdely (78) pentru oaspeţi. A. Pop (FC Romhills) a fost eliminat în minutul 66.
• M O T O R IR A C L U J-N A P O C A - ASA V IC T O R IA SO M EŞEN I 2-3 (4-1).
Meci în care a plouat cu cartonaşe: 5 galbene - IRA şi 3 galbene, plus 1 roşu - ASA. Sziiagy (20), Crişan David (37) şi Fărăgău- (44) au înscris pentru militari, Toşa (34) şi Mateescu (88) pentru cazde. Lorint (70) de la ASA a fost eliminat.** • C FR II C LU J-N A PO C A AS APA C LU J-NA POCA 0-2 (4-0). Autorii golurilor: Lujerdean (55) si Corujan (87).
• UNIREA F L O R E Ş T I - RONLIT C FR TURDA 3-0 (3-0), neprezentare .
• D R O M E X C L U J-N A P O C A - S A N A TA T EA C L U J- NAPOCA 0-3 (0-3), prin retragerea primei echipe din campionat.
• AS R O M SC O CLUJ-NAPOCA a stat.
C L A S A M E N TL AS Romsco 27 22 *2 3 " 6 9 - 18 68 +292. ASA Victoria .27 21 4 2 84- 32 67 +283. AS Apa .......... 27 19 4 4 67- 18 61+ 224. Turdeana ‘27 16 3 8 53- 27 51 +95. FC “U" II 27 15 2 ' 10 55- 40 47 +86. FC Unirea Selena II ' 27 13 T 7 '4 0 32 46 +47. FC Romhills ' ' 27 13 5 ■9 1 46 34 44 +2
' 8. Ronlit CFR 27 11 5 11 55 49 38 -19. c f r ii ; ' 27 11 3 12 , 46 -51 37 -510. Motor IRA ' "27 11 0 16 42 -54 33 -911. Sănătatea 27 10 2 ' 15 ' 41 -53 32 -712. FC “U” III. 28 9 1 18 * 38 -56 28 -14
în clasamentul echipelor de juniori, pe primele locuri: 1. FC Romhills 62 puncte (golaveraj 133-41); 2. CFR II 62 puncte (109- 37); 3. AS Romsco 54 puncte. '
ULTIM A ETA PĂ (vineri, 1 iunie): ÂS Romsco - CFR II (1- 0), AS Apa-Unirea (3-1), Ronlit CFR - FC Romhills (0-3), MinerulII - DROMEX (0-5), Sănătatea - Motor IRA (0-1), ASA Victoria - Turdeana (3-2), FC “U” II - FC Unirea Selena II (2-1). FC “U”III stă. în paranteze rezultatele din tur.
Eugen HANG
CAMPIONATUL JUDEŢEAN
DE FOTBAL - 2 0 , 2 1Rezultatele înregistrate:ETAPA A XX-A:
Progresul Sînnicoara - FC West Ham Avîntul Arieşul Mihai Viteazu - CFR Dej Minerul Aghireş - Someşul Apahida C rişuf Izvorul Crişului - AS Emanuel AS Sinai Iclod - ÂS Planeo Pata Unirea Jucu a stat.
ETAPA A XXI-A:FC West Ham Avîntul - Arieşul Someşul - Progresul
' AS Emanuel - Minerul AS Planeo - Crişul Unirea - AS Sinai CFR a s ta t
0-31-01-52-3 1-2
5-13-02-01-22-7
C L A S A M E N T1. Someşul 192. FC West Ham .183. AS Sinai „ 204. AS Planeo ' 185. Minerul . . 196. AS Emanuel 1 . 197. Arieşul . v 19*8. CFR / ; 199. Progresul . ' 1 910. U nirea. 1911. G risul;......... . - 19.
.............................. y Z y : i 2 -Ultima etapă: CFR - FC West Ham Avîntul (în tur 2-3), Arieşul
- Someşeni (0-3), Progresul - AS Emanuel (0-8), Minerul - ASPlaneo (1-4), Crişul - Unirea (0-3). AS Sinai stă. Jocurile sedispută jo i, 31 mai. „ . . . «
Eugen HANG
Pauzăîn Divizia Naţională
9
Urmează... România - Irlanda• P atru clujeni în lo tu l naţional de sen io ri •
Stau şi mă întreb cum de îşi mai întorc străinii ochii spre noi.Mai ales că ne bat georgienii, scoatem jucători titulari din lot pe d iverse m otive, de l a . indisciplină la imoralitate, avem un campionat intern slab şi cu echipe tot mai sărace, o federaţie, să-i zicem de specialitate; pc sp a te , măcinată de interese
-personale, străine perfonnanţei, cu personaje stranii, desprinse parcă din poveşti şi basme universalei
în 2 iunie, naţionala de seniori a Rom âniei întîlneşte -într-un meci test Irlanda echipă de top.Care top ne ascultă cu urechea de fiecare dată şi la scoruri ce nu se supun comentariilor. Aşa cum se va întîrripla şi în 2 iunie...
Antrenorii Mircea Paraschiv/ principal şi Constantin Vlad/ secund, antrenor federal Teodor R ădulescu’, s-au fixat asupra urm ătorilor: T o d craş /F a ru l,Popcan/”U” Cluj (accidentat, el ratează testul cu irlandezii),Dima/Castres, Tudosa/Sleaua,
Soare/Dinamo. M. Socaciu/”U” C lu j, F Io rea/G riv iţa Roşie, Bălan/Dinamo, Demci/Dinamo, Ncgoiţă/Iaşi, Toniţa/Grenoble, Ciofu/Steaua, Nedelcu/Dinamo, D ragom ir/D inam o, S e p ta r / Limoges, Corodeanu/Aurillac, Manta/Aurillac, Bejan/Bîrlad, Chiriac/Poli Iaşi, Iacob/Farul, Sîrbu/Steaua, Cr. P odea/”U” Cluj, Stanca/Dinamo, Ciolacu/ Albertville, Gurănescu/Dinamo, Lupu/Dinamo, Oprea/Dinamo, Ezaru/Steaua, Ghioc/Dinamo, B rczo ianu/B egles, B a lm u ş/ Steaua, Maftei/Aurillac, U ngur/ REMIN, Teodorescu/”U” Cluj - debut în naţională, B ălan / ”U” Cluj, în total 34 de jucători. Dintre ei se vor alege 22. Greu de spus pe ce crite rii. Cunoscîndu-1 pe selecţioner, baza va fi Dinamo, apoi cei ce activează peste hotare, ar mai fi cîţiva de la Steaua şi restul din ţară. Mult mai motivaţi decît bucureştenii. Dar asta este o altă poveste.
Demostene ŞOFRON
Ş A / * !
' ' 'Y . ‘
X-, r,A AV r 4 ' M .
!•K;;
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
Rcd?cfja S FO R J T cJr 1 9 .2 ^ .1 7 r f i
n
şi M iian au pătat ultimul derby a l sezonului!
Roma
AS Roma mai are nevoie de o victorie în ultimele două etape pentru a-şi asigura titlul de campioană în "Serie A”, fără însă a ţine cont de rezultatele contracandidatelor Juventus şi Lazio. Ultimul mare derby al sezonului. Roma - Milan, consumat în Cetatea Eternă, pe “Stadio Olimpico”, a fost umbrit de incidente între tifosii celor două echipe, dar şi între jucători. Candela, respectiv Kaladze şi Serginho au fost eliminaţi. Cocu a deschis scorul pe finalul primei reprize (46), dar Roma a egalat în partea secundă prin Montella (64). Parma a dispus de Lecce, în deplasare, spălînd ruşinea înfrîngerii din finala Cupei Italiei, 0-1 cu Florentina, pe “Ennio Tardini".
-
R - i $ r- !m -
Rezultatele etapei:• Real Madrid - Alaves• Las Palmas - Celta Vigo• Athletic Bilbao - Malaga• Santander - Valencia •Numancia - Espanyol ■• Villarreal- Osasuna Pamplona• Mallorca - Vallecano• La Coruria - Valladolid• Barcelona ; Oviedo• Zaragoza Sociedad Clasament: Real Madrid 76, La Coruna 67,
Mallorca 65, Valencia 63, Barcelona 59, Celta Vigo 55, Villarreal 54, Malaga 53 ş.a.m.d.
Real M adrid - Campeon!Sîmbătă, imediat după victoria obţinută la scor
în faţa iui Deportivo Alaves, Real Madrid a sărbătorit pe "Santiago Bernabeu”, împreună cu 100.000 de socios prezenţi pe celebra arenă, cei de al 28-lea titlu de campioană în “Primera Division”. Râul (2), Guti, Piierro şi Ivan Hetguera, semnatarii victoriei madrilene, au profitat din plin şi-de eşecul contracandidatei Deportivo la Coruna, echipă care a clacat chiar pe “El Riazor” în faţa lui Valladolid. Real deţine, totodată, cea mai bună defensivă (Hierro - R. Carlos - Ivan Helguera) şi cel mai prolific atac (Râul - Morientes - Savio) din campionat. în altă ordine de idei, Mallorca şi-a asigurat deja un loc în prelim inariile Ligii Campionilor, în timp ce Valencia şi Barcelona luptă pentru ultimul bilet Champions League, cu menţiunea că “liliecii” au prima opţiune în acest sens, avantajul constituindu-i cele patru puncte care despart trupa lui Cuper de “gaşca” lui Rexach:
Dumnezeu a luat, tot el a dat!* Schalke 0-4 - FC Union Berlin /
02 2-0 (0-0) •Actualul sezon fotbalistic în Germania s-a
încheiat odată cu disputarea finalei Cupei. Ultimul act al competiţiei s-a consumat de data aceasta în Bavaria, la Munchen, pe “Olympiastadion". Spun de data aceasta, deoarece ultimele trei mari finale s-au disputat la Berlin. Este de înţeles această schimbare, în condiţiile în care una din combatante provine din Berlin. Schalke şi-a adjudecat mult rîvnitul trofeu la capătul unui joc pe care l-a dominat cu autoritate. Diferenţa de valoare dintre cele două grupări a cîntărit decisiv. în balanţa victoriei. Experienţa jucătorilor lui Schalke a făcut diferenţa care a mutat trofeul din curtea lui Bayern în cea, a lui Schalke. După o primă repriză albă, Boehme a curentat în două rînduri poarta adversă, în minutele 53 şi 58, al doilea penalty. în urma acestui succes, echipa de pe “Parkstadion” a mai îndulcit amărăciunea fanilor care acum o săptămînă au trecut de la extaz la agonie, favoriţii pierzînd printre degete titlul de campioană. Peste 100.000 de suporteri au sărbătorit pe străzile oraşulu i victoria vicecampionilor Germaniei. FC Union Berlin, de curînd promovată în liga secundă, va juca în viitoarea ediţie a Cupei UEFA!
F IN A L ARacing Club Strasbourg - Amiens (amatori) 0-0 (0-0, 0-0, 5-4 d.p.) •
“Stade de France” din Paris a găzduit finala din acest an a Cupei Franţei la fotbal. Din nou, în ultimul act, s-a aflat o echipă de amatori. Anul trecut, actuala campioană din “Premiere Division”, Nantes Atlantique, întîlnea pe Calais, o echipă de funcţionari, bucătari, avocaţi, studenţi şi circari. Anul trecut, finala a avut nevoie de prelungiri. Acum, pentru desemnarea cîştigătoarei a fost nevoie şi de loteria penalty-urilor. Trofeul a intrat pentru a 3-a oară în istorie în palmaresul echipei Racing Club Strasbourg, grupare recent retrogradată în liga a doua. In ciuda acestui aspect, învingătorii finalei vor juca în viitoarea ediţie a Cupei UEFA! De menţionat că ultimul penalty a fost transformat de celebrul goal-keeper paraguayan, Jose Luis Chilavert.
Cristian FOCŞANU
27 mai 2001
M a re le P re m iu a l P rin c ip a tu lu i M o n a c o
Schum i, egalul lu i GrahamF O R M U L A IWORLDCNAMPIONSHIP
Dum inică, MichaelSchumacher şi-a adjudecat, fără mari emoţii, a 48-a ediţie a cursei din Principat, egalînd performanţa stabilită de Graham Hill în anii ’60: 5 victorii de-a lungul cheiu lui Mediteranei, record ce a rezistat 24 de ani înainte de a fi bătut de Ayrton Senna. S-a spus că victoria surîde aici doar marilor campioni şi nimic nu e mai adevărat — chiar dacă au existat excepţii gen Beltoise ’72 sau Panis ’96.Ori, poate, Coulthard 2000 - tin înd cont că pe lista învingătorilor nu se regăsesc Nigel Mansell, Damon Hill sau Jacques Villeneuve. David ar fi fost îndreptăţit să dovedească faptul-că istoria e nedreaptă şi ar fi putut fi scrisă altfel dacă el nu ar fi dat dovadă de un prostesc fairplay la Meiboume ’98. Cert, Ron Dennis e nedrept cu pilotul său, care ar fi meritat susţinerea echipei.
W eekend-ul monegasc a debutat Goi) cu inedita sesiune de antrenamente în care s-a exersat' m omentul startului, iniţiativa FIA dorind să evite incidente precum carambolul din 1995 (al cărui eroi principali au fost Coulthard şi Aleşi), în condiţiile în -care recent /* ‘ reintrodusul "sistem de lansare” -a provocat Ou ,* * --'•*>necazuri şi în Spania şi « f < 0 în Austria. t * ’ • >
Cel mai rapid după prim ele sesiuni c r o n o m e t r a t e Hakkinen, a controlat debutul calificărilor, a revenit după ce a fost întrecut de Coulthard pentru a fi apoi bătut de Schumi. în ultim ele m inute, scoţianu l a reuşit un 1:17,430 ce i-a adus pole positionul, primii 5 clasaţi bătînd recordul stabilit de Frentzen în 1997. David a fost cel mai rapid şi la încălzirea de dum in ică dimineaţa, devansîndu-şi coechipierul ce viza “marea revenire". Drama singurului britanic învingător în Principat în ultimul sfert de veac
a început, însă, în turul de paradă. Ca şi în Spania, David nu s-a putut urni din loc decît după ce întreg plutonul s-a pus în mişcare, realiniindu-se pentru start în ultima poziţie.
în ciuda unor incidente în coada plutonului, “crocodilul” a şerpuit prin Sainte Devote fără pierderi semnificative şi, de acolo, totul s-a redus la un duel “unu la Tinu” între piloţi şi cel mai tehnic circuit al Formulei 1. Un duel pe care plutonul l-a pierdut; în ciuda revenirii lui Raikkonen (la .cinci tururi de învingător), cifra “absolvenţilor” fiind - pe o vreme ideală! - sub 50%. Michael Schumacher a preluat conducerea şi, după ce Hakkinen s-a trezit cu cutia de viteze blocată într-o treaptă in fe rioară (fiind depăşit de- Barrichello cu un tur înainte de retragere), germanul nu a avut decît un singur obiectiv: să se menţină pe traiectoria 6 » u - corectă. Ceea ce nu „O ® e .foarte sim plu: au greşit aici, pe „>
• 7 . ' '
' X -
■■ i
1si1, __
ultimii săi locotenenţi, Michael se gîndea la un record catalogat acum 8 ani drept “intangibil în condiţiile actuale...
După ce a fost blocat, mai bine de jumătate de cursă, de un E nrique Bernold i mai în că p ă ţîn a t ca un bu lldog ,
avansînd în pluton doar în r itm u l abandonurilo r, David Coulthard a reuşit
un exce len t loc 5 în ' condiţiile date. încercată | fără succes de Hakkinen i-. la e d iţ iile an terioare,
cînd erau la .conducere, şi .• :n ' /Senna (în 1988, CX ^ / /după ce a tactica unei opriri foarte
.£*5 . - y ^ r tîrzii a dat roade acum,' 0 » î ) Syit’U'SrtW'VSE'*»'
* ? #ai & fr.fe, V\,
1 • ?! J4Ţ*■t y * - •
T V A * » .' ■
o +
O®.V, condus
• . ■ " n e p e rtu rb a t" 65 de tururi), şi...
Schumi (în 1966 şi 2000). De data aceasta, cam pionulmondial a ratat întîlnirea cu barierele de protecţie şi a evitat alte greşeli ae pilotaj, reuşind a cincea victorie în Principatul la care a renunţat (în favoarea Elveţiei) ca loc de rezidenţă. Flancat pe podium de Todt şi
.j, ajutîhdu-l pe scoţian să | scape de Button şi să-şi f păstreze poziţia a şasea -
pe care urcase în f momentul... retragerii de pe
podium a lui Ralf Schumacher. Forţat să intre a doua oară la standuri, Aleşi i-a oferit, în final, un punct suplimentar.
Monte Carlo (78 x 3,370 km = 262 ,860 km): 1.M.S chum acher (1h 47:22,561) 10p, 2. Barrichello (+0,431") 6p, 3. Irv ine ( + 30,698”) 4p, 4. V illeneuve (+32,454”) 3p, 5. Coulthard (+1 tur) 2p, 6. Aleşi (+1 tur) 1p etc.; Clasament: M. Schumacher 52, Coulthard 40, Barrichello 24, R. Schumacher 12, ' Heidfeld 8 e tc .; C o n stru cto ri: Ferrari 76.M cLaren 44, W illiam s 18, Jordan 13, BAR & Sauber 12 6tC.
Radu MUNTEANU
tîE 3 B A început festivajul zgureiO săptămînă ceva mai scurtă
s-a încheiat sîmbătă cu victoria Australiei în CM pe echipe de la Dusseldorf: un 2-1 decis greu (7-6, 1-6, 6-4), la dublu, în ultimul act, cu Rusia (finalistă şi anul trecut, cînd a pierdut cu Slovacia), care aduce cangurilor al treilea succes în competiţie - după cele din 1979 şi 1999. Kafelnikov şi Safin au căzut fizic după o săptămînă în care au jucat şi simplu, şi dublu, dar au demonstrat o creştere de formă ce le-a mărit cota pariziană. Reprezentată de Corretja şi Ballcels, Spania a capotat (tot la dublu) în faţa aceleiaşi Australii, într-o grupă (“albastră") din care au mai făcut parte
26-27 mai 2001iîf0NGURSU E i IIKCONGURSlULRPRONtMetr- î l
I BRESCIA VICENZA 2-1 1 i ATHLETIC BILBAO MALAGA 1-3 2II FIORENTINA ATALANTA 1-1 X ii BARCELONA OVIEDO 0-1 2III INTER LAZIO 1-1 X in LA CORUNA VALLADOLID 1-2 2IV JUVENTUS PERUGIA 1-0 1 IV LAS PALMAS CELTA VIGO 0-1 2V LECCE PARMA 1-2 2 V MALLORCA VALLECANO 4-0 1VI REGGINA BARI 1-0 1 . VI NUMANCIA ESPANYOL 2-1 1VII ROMA MILAN 1-1 X ' VII REAL MADRID ALAVES 5-0 1VIII UDINESE NAPOLI 0-0 X VIII SANTANDER VALENCIA 1-1 XIX VERONA BOLOGNA 5-4 1 IX VILLARREAL OSASUNA 2-0 1X MONZA EMPOLI 0-1 2 X ZARAGOZA SOCIEDAD 1-1 XXI PIACENZA SAMPDORIA 2-1 1 , XI GENOA CROTONE 2-0 1XII VENEZIA CHIEVO 2-1 1 XII SALERNITANA CITTADELLA 3-0 1XIII PESCARA TORINO 0-1 2 XIII TERNANA TREVISO 3-1 1
Fond de cîştiguri: 540.123.551 tei Fond de cîştiguri: 119.781.980 lei
Germania şi Suedia. într-o grupă de culoare asortată (“roşie”), rusnacii au dat piept cu Franţa (0-3!), SUA şi Argentina. .
Cap de serie nr. 2 şi deţinător al titlului (7-5, 3-6, 6-2 în ’finala 2000 cu Andrew Ilie), Andrei Pave.l a cedat la Magnus Norman în sferturile turneului de 425.000$ de la St.Polten (Austria). învingător cu 6-0, 7-5 în fina la cu Hipfl, Andrea Gaudenzi ş i-a ' adjudecat al doilea turneu din carieră (după Casablanca ’98). Ironic, ambii finalişti au participat graţie unor wild card -uri din partea organizatorilor.
Circuitul WTA a găzduit două turnee de 170.000$. Arantxa Sanchez V icario l-a cîştigat pentru a şasea oară pe cel de la Madrid, dispunînd cu 7-5, 6-0 de Angeles Montolio (c.s.8) în ultimul act al unui tumeu ce le-a pierdut pe parcurs pe Seles şi Testud.
Luni, pe arenele pariziene, “Roland Garros", al doilea tumeu de Grand Slam al anului a debutat cu ... red istribu irea poziţiilor de cap de serie -în turneul feminin, după retragerea în ultimul moment al lui Lindsay Davenport (3). ,P e lista absenţelor se evidenţiază... prezenţa unor nume precum Monica Seles (“hattrick” ‘90-92, accidentată la picior), Mary Pierce (deţinătoarea titlu lu i, probleme cu spatele), Chanda Rubin sau Corina M orariu. Am ericanca de 23 de ani (născută la Detroit din părinţi de origine romînâ), cîştigătoare a W im bledonului la dublu (cu Davenport) în 1999 şi a Openului A ustra lie i 2001 la dublu m ix t (a lă turi de E llis Ferreira) are de luptat cu o
formă fară de leucemie, dar eleva antrenorului-soţ Andrew Turcinovich e optimistă că va reveni pe courts. Astea fiind zise, iată "optim ile teoretice” rezultate în urma tragerii la sorţi: Hingis (1) - Testud (17). Coetzer (10) - C. Martinez (8), Capriati(4) - Shaughnessy (16) şi A.
.Sanchez (11) - S. Williams (6) în partea de sus a tabloului p rinc ipa l, Dem entieva (7) - C lijs te rs (12), Dokic (15) - Mauresmo (5), Tauziat (9) - Maleeva (13) şi Henin (14) - V. Williams (2). Ruxandra Dragomir e “pe felia lui Kim Clijsters", urm înd să joace cu M arta Marrero (Spania) şi, în caz de victorie, cu Kveta Hrdlickova (C ehia ) sau Selima S far (Tunisia).
S ub lin ia tă cu lite re de-o şchioapă, concluzia- sorţilor în turneul masculin e “Kuerten - Ferrero: o finală imposibilă”. în cazul calificării, marii favoriţi se vor ciocni în semifinale. Un sentimental duel a! outsiderilor ar putea capta audienţa în sferturi, cu un posibil rendez- vous Sampras - Agassi. lată, şi aici, "optimile teoretice”: Kuerten (1) - Gambill (15), Clement (12)- Kafelnikov (7), Ferrero (4) - Enqvist (14) şi Henman (11) - Hewitt (6), respectiv Sampras(5) - Grosjean (10), Squillari (16)- Agassi (3), Rafter (7) - Norman (9) şi Corretja (13) - Safin (2). Prins între Enqvist şi Ferrero, A ndre i Pavel are în fa ţă o “misiune imposibilă”, pe nume Cedric Pioline. Dacă va îndurera tribunele, jucătorul nostru ar urma să-l întîlnească pe conaţionalul acestuia, DiPasquale, sau pe cehul Jiri Novak.
Radu MUNTEANU
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
â : .■■> ■■ ■ .;fi: '
J o h r m y S â r a d u i e s c y :
Redării» SI’OKT T e l : m i . ? ' /
i i i i i
' &■fsi)I
«>■>â I
«I»%s>
fififiH
Hiia1
, . Ţinută sport, trening alb-roşu cu \ sig la celebrei A jax Amsterdam,î tricou “ cariocas” şi o bască cu
cozorocul întors spre ceafă, în ton cu vestim entaţia . A şa n i s-a prezentat într-o zi de marţi, la ceas de seară, un u l dintre cele mai- mediatizate personaje din sportul românesc, cunoscut publicului mai puţin cunoscător prin scandalul de la baza sportivă Străuleşti, cînd pentru a-şi apăra proprietatea, ca un veritab il texan, a scos arma “din dotare”. Proprietar a l banului
! “D o i Cocoşi”, situat la ieşirea din Bucureşti spre Tîrgovişte, Johnny Săndulescu şi-a luat rolul de gazdă în serios din cit ia r “prim ul m inut” ohligîndu-ne, sesizaţi ghilimelele, să vizităm investiţia de aproximativ 1 m ilio n dc d o lari. în tre g com p lexu l p o artă am prenta rusticului, a tradiţiilor populare din toate zonele ţării, “ ca să-i m ai momim şi cu frum osul pe stră in i”. Seara s-a încheiat cu solicitarea u n u i in te rv iu , dim ineaţa, la o cafea, nu m ai lung de 15 minute, in funcţie de tim pul disponibil. Au
fo s t două o re ş i ju m ătate de discuţii, pe tărîm sportiv, fin a lu l prinzindu-nc ancoraţi în social, economie, puţină religie şi foarte multă viaţă, l'n interviu cu Jo itnnv Să n d u le scu sau , a ltfe l spus, oam enii controversaţi asigură, de regu lă, ca litatea unui m aterial p ub licistic. Este, cred, tot cc-şi poate dori un ziarist de provincie.
-t
’ U - *•
t ■
“A LU C R A CU O A M ENII ESTE C EL MAI GREU”
Fost preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal-Tenis, sport pe care l-a îndrăgit după ce a terminat-o cu fotbalul, sponsor oficial şi, de foarte multe ori neoficial, al sportivilor, implicat pînâ peste cap în mai toate competiţiile interne şi internaţionale, acum , Johnny Săndulescu poate vorbi despre reuşitele şi nereuşitele acestui sport de pe poziţia celui care, odată ieşit din activitate, ştie că şi secretele sau şoaptele din culise îşi au propria limită. “Ca peste tot, la drum nou, s-a pornit cu entuziasm şi din start mi-am propus ca fotbalul-tenis să pătrundă în elita m ondială. La B ucureşti,-în 1993, am organizat Campionatul European şi după cinci ani s-a reu ş it accederea în sferele înalte. Succesul Ie-a luat minţile unora şi, normal, ca la români, a urmat reculul datorat în special mentalităţii sindicaliste şi a unei crase lipse de bun simţ. Mă doare că am investit moral, la infinit în cîteva personaje, cărora am încercat să le fo rm ez o co n d u ită p ro fesion istă şi p rofesională . T oate încercările m ele, prin p ro p u n e r ile făcu te , de sch im bare a amatorismului în favoarea unui manageriat de tip occidental s-au lovit de, hai să-l numesc scepticism, ca să fiu drăguţ. Pe plan intern am
dorit ca Liga să facă concurenţă Federaţiei Române de Fotbal-Tenis. S-a început bine cu un campionat de 12 echipe şi după un an.de zile în jurul competiţiei s-a creat o emulaţie, n um ăru l com petitoarelo r a jung înd la 24. Sistemul competiţional a fost radical schimbat, turneele fiind înlocuite de etape săptămînale, sistem campionat. Ghinionul a făcut ca să plec în S.U.A. şi la reîntoarcerea în ţară să constat că foştii mei colaboratori au deraiat înlocuind campionatul cu vestitele turnee. Ce erau aceste turnee? Activităţi lunare sportivo-turistice făcute sub deviza “să mai plecăm de acasă, sâ mai tragem un şpriţ şi aşa mai departe.” M-am băgat în ei şi am cerut să se revină la sistemul campionat. S-a votat pentru sistemul vechi (turnee), astfel că m-am retras definitiv. Că eşti din Cluj şi m-ai întrebat pe ce poziţie s-a situat fotbal-tenisul din oraşul tău îţi spun că cei cu decizie au balansat întotdeauna între Ligă şi Federaţie, cum bate vîntul. Valoarea jucătorilor Florin Purice şi Daniel Săsărman le-a permis celor de la Ardaf Cluj să domine competiţiile an la rînd, însă acum văd că s-au .desfiinţat.. M are păcat ! Ce să mai spun că în ţară mai activează doar 7-8 echipe! Nu e o ruşine?
Cu preşedintele Federaţiei, dl Ion Sandu, am avut o discuţie în luna februarie şi i-am cerut să ia o hotărîre pentru binele acestui sport. M-a rugat să-l las două luni. Nu am prim it nici uri răspuns din partea sa şi atunci am redactat un memoriu pe care l-am remis M.T.S., ministrului Gingăraş. Un consilier de-al ministrului a venit cu ideea de a prelua Federaţia. Răspunsul a fost pe măsură: nu pot să dau un verdict, preşedintele trebuie ales în mod democratic şi să fie posesorul unui program de relansare a fotbal-tenisului.' Nu am mai întins coarda şi prefer să practic acest minunat sport cu prietenii, pentm destindere şi sănătate.
; \ “PRICEPEREA \ ANTRENORILOR Şl
ECONOMIA ROMÂNIEI SÎNT
î ; PRINCIPALELE PIEDICI”
Johnny Săndulescu nu a fost în stare să se distanţeze de sport, de jocul cu mingea rotundă şi a înfiinţat în cadrul A.S. “Doi Cocoşi” două grupe de fotbal. într-un permanent contact cu profesionismul era, poate şi firesc, ca activitatea şcolilor particulare de fotbal să comande, probeze şi îmbrace costumul de gală. “Prin secte nu se poate !. împreună cu alţi preşedinţi şi patroni de şcoli de fotbal am hotărît înfiinţarea Ligii Fotbalului Juvenil Particular, formă legală de reprezentare oficială. Din start pot să afirm că naşterea acestei Ligi a bulversat întreaga activitate fotbalistică din ţară şi, din nou, mentalitatea socialistă arătată prin invidie a încercat să ne pună beţe-n roate? Cluburile de fotbal de divizia "A" şi "B", obişnuite să facă p re ţu l tin e r ilo r ju că to ri, speria te de profesionismul arătat de noi din chiar primele zile de viaţă şi dorinţa ca ce investim să fie cu folos, s-au strîns într-o carapace, nedorind să abordeze economia de piaţă. "Cooperativa" de la seniori şi-a întins tentaculele şi la juniori dintr-un m otiv simplu: -acoperirea totală a slăbiciunilor din manageriat. Principala problemă a fotbalului juvenil este inexistenţa unei şcoli de antrenori. Copiii sînt antrenaţi de foşti jucători care după ce au agăţat “ghetele-n cui“, neştiind altceva pe lume şi neîndrumaţi, se îndreaptă spre această latură a fotbalului, extrem
de sensibilă. Fotbalul este un fel de armată; ştiu ce dureroasă este despărţirea şi încerc să-i înţeleg pe fotbaliştii aflaţi în această situaţie. Situaţia economică şi socială nu le dă şanse fo tbaliştilo r afla ţi la final de carieră să îmbrăţişeze şi alte domenii de activitate, însă munca cu copiii implică în primul rînd o mare dragoste şi multă, multă pedagogie. Pentru profesia de antrenor la copii şi juniori nu oricine poate să fie apt. Finanţele, te împiedică să
’ angajezi un psiholog, medic, maseur, manager şi atunci to a tă -g reu ta tea cade pe spatele antrenorului. Ne trebuie obligatoriu o şcoală de antrenori ! Dintr-o "cantitate" ies Sporadic talente, de regulă cei dotaţi de la natură, născuţi pentru fotbal, întîmplarea şi hazardul fiind, iată, regula de bază care guvernează fotbalul juvenil.- Cupa Ligii Fotbalului Juvenil Particular, este un experiment şi, după finala din 12 iunie, cînd la Bucureşti se vor întîlni două echipe din Cluj, Şcola de Fotbal “Ştefan Kovacs” şi Şcola de Fotbal “Zoii Ivansuc”, vom trage, laolaltă, preşedinţi, patroni şi antrenori concluziile | reieşite. Ca părere personală mă surprinde că s- | a găsit un nucleu de oameni de fotbal hotărîţi I şi sper ca la anul competiţia să adune la start H mai mult de 12 echipe. Am o mică rezervă: ţ; situaţia economică a României, decisivă în a jjj stopa orice activitate sportivă de anvergură.
“Propria-m i persoană îmi este exemplu.Nimeni altcineva.”
Francheţea discuţiei m-a detenninat să atac » şi partea mai puţin cunoscută a lui Johnny Săndulescu. Viaţa V.I.P.-urilor ţine primele pagini ale ziarelor şi; de ce să nu recunoaştem, § micile amintiri redate de personajele în cauză j comportă un “succes de casă” materialului în | sine. D espre el i-a fost cel m ai uşor să J vorbească. “Sînt un copil educat în sport,, j realizat în sport şi m-am cizelat economic tot fj datorită sportului. Datorez ceea ce sînt sportului! j Mi-a dat’ curaj, spirit de luptă şi puterea de a J face diferenţa dintre bine şi rău. Cu sportul am j umblat pe toate continentele şi, pe româneşte ş
. spus, am furat tot ce era de valoare în cultură, | civilizaţie, comportament, mod de viaţă. Poate 1 părea paradoxal de ce reuşita în afaceri o datorez § sportului. Riscul de a investi pe termen lung, g specific sportivului care se antrenează şi | concurează, dar căruia i se poate întîmpla în 1 cîteva fracţiuni de secundă să piardă totul, p Moartea celor patru fotbalişti Klein, Bugeanu, § Vrăbioru şi Hîldan.m-a descumpănit de fiecare f dată. Mă simţeam pierdut, cu mintea pe dealuri I şi doar gîndul la părinţii copiilor pierduţi făcea j ca noaptea să fie zi. Înmormîntarea la români § este cea rriai nereuşită manifestare ! Gîndesc că I
. singur nu poţi reuşi în viaţă, ci .doar ajutat de § familie şi prieteni. Mi se întîmplă des să mă 1 întîlnesc cu foşti colegi de şcoală, liceu sau | facultate şi observ cu amărăciune că cei care J nu au făcut sport se ţin agăţaţi de viaţă. Sînt 1 îmbătrîniţi devreme, pesimişti, fară orizont. La j 40 de ani am fost la un pas, privindu-i pe j fotbaliştii români, să mă legitimez. V îrstă | mi-a calmat dorinţa.” (
Atent la propria imagine, la frumosul ce-1 | înconjoară, Johnny Săndulescu a căutat să-şi jj aducă în casă şi la propriul loc de muncă cîte 1? o părticică din toate zonele ţării. “Ţara mea, | dacă o colinzi şi o asimilezi, nu poate să nu-ţi j lase urme. Cred că fiecare dintre noi caută 1 să-şi însuşească ceea ce l-a uimit şi, indiferent j de spaţiul unde locuieşti, la bloc sau casă, I doreşti să decorezi interiorul cu obiecte I tradiţionale ale cărori preţuri este calculat în | sentimente. “Doi Cocoşi” este o mostră de f respect a l tradiţiei şi valorilor şi am căutat a le jj avea tinere şi folositoare. Imaginea proprie este | cea mai bună oglindă şi, dacă le-am cerut j angajaţilor să nu bea, să nu umble neîngrijiţi şi J alte chestii de acest gen să fii sigur că primul a care le-a respecafarh fost eu. Tu, ca om, poţi f-, fi cel mai bun exemplu, aşa cum tonul face J muzica. .Sper că am reuşit ceva în viaţă !" I
CodinSAMOILĂ 1
1 Dolar SUA = 28.675 lei 1 Marcă germană = 12.593 lei Eeo l l o i l l l r .
1 EURO = 24.629 lei lg A U R = 258.737 Iei
firmWfiA m k sa m m t
Răsărirea slabă a căiturilor de primăvară a fost cauzată de nerespectarea perioadei optime de semănat
Sînt binecunoscute problemele pe care le-au în tîm p ina t unii p roducă to ri agrico li în această primăvară, referitor de gradul de germ inaţie a seminţelor. O mare parte dintre aceştia au reclam at Direcţiei Agricole Cluj şi Oficiului pentru Protecţia Consumatorului fap tu l câ săm înţă ce rtif ica tă , cumpărată în această primăvară, nu a răsărit aşa cum trebuia.
în urma controalelor efectuate de in spectorii celor două institu ţii am in tite , ală turi de cei ai Inspectoratului Teritorial pentru C a lita te a Sem inţelor şi a Materialului Săditor Cluj, s-a ajuns la concluzia că agricultorii nu au re sp e c ta t tehnologia p rop rie cu ltu rilo r. A stfel, s-a sem ănat n eun ifo rm şi în a ră tu ră de p rim ăvară, u tilajele nu au fost reglate corespunzător etc.
In plus, aşa cum a afirmat Omisim
Maxim, inspector' sef *ITCSM.S C luj, s-a semănat prea devreme, înainte de 20 aprilie, | perioadă care a fost 1 total n e fa v o ra b ilă ,! î n r e g i s t r î n d u - s e temperaturi de -3,6 1,3 grade Celsius. Au < urmat apoi ploi reci, j lapoviţă şi n insoare (pînă la 60 l/mp) care au dus la. declanşarea fenom enului de „clocire” a seminţei. în sol au existat şi o serie de dăunători, acţiunea lor ducînd Ia o reducere şi mai accentuată a procentului de răsărire.
Onisim Maxim a afirmat că s-âu făcut din nou controale la societăţile comerciale care au vîndut în această prim ăvară sâih în ţă , germ inaţia determinată fiind de peste 95 la sută,
s-au pripit,/agricultorii; nu vor avea parte de asemenea recolte”
Foto: I. PETCU
co respunzătoare metodologice din România şi din Uniunea Europeană. în plus, în cazul în care se va ajunge la litigiu, la so c ie tă ţile com erciale din domeniu se mai găsesc probe de control care pot fi desfăcute numai de experţi.
no rm elo r Inspectorul şef al ITCSMS Cluj a mai declarat că la culturile înfiinţate în perioada 27 aprilie - 5 m ai, con fo rm tehnologiei- p en tru Transilvania, răsărirea s-a produs la 7-8 zile de la semănat, fără a se înregistra probleme.
Anca BLAGA
Agricultorii mai au doar cîteva zile pentru depunerea cererilor invederea primirii sprijinului de un milion de lei la hectar
Producătorii agricoli mai au doar cîteva zile pentru a-şi depune cererile la primăriile localităţilor pe raza cărora se află terenurile pe care le lucrează în vederea obţinerii sprijinului de un milion de lei la hectar. Termenul limită pentru depunerea actelor este 5 iunie a.c.
Potrivit specialiştilor Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Cluj, în cadrul etapei I a programului de susţinere a agriculturii (culturi semănate în toamna anului 2000, culturi perene furajere, medicinale şi aromatice, plantaţii în masiv de vii şi pomi) s-au achitat 30,76 miliarde lei, de această sumă beneficiind 12.915 persoane fizice şi 109 persoane juridice. -
în prezent se finalizează constatarea şi recepţia, precum şi întocmirea listelor din etapa a Il-a (culturile înfiinţate în această primăvara: sfeclă de zahăr şi furajeră, grîu de primăvară, floarea soarelui, porumb boabe, orzoaicâ, ovăz, culturi furajere nou înfiinţate, soia, cartofi, legume etc). Au fost acceptate suprafeţele pe care s-a efectuat un m inim .de verigi tehnologice (arat, pregătitul patului germinativ, însămînţat sau plantat, erbicidat etc) şi pentru care s-a făcut dovada folosirii seminţelor şi materialelor săditoare certificate. Pînă acum s-au plătit prin filialele CEC, corespunzător acestei etape, 15,3 miliarde lei, restul pînă la 35,5 miliarde urmînd să fie virat în zilele următoare. Banii au fost sau urmează să fie încasaţi de 16.757 persoane fizice şi 80 juridice.
Anca BLAGA
Pentru prima dată în ultimele luni,
FINANŢARE DE PROIECTE IN CADRUL PROGRAMULUI PHARE 2 0 0 0 -
COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂPrin componenta „Schemă de "Cîmpia Turzii: miercuri, 30 mai, ora
finanţare nerambursabilă pentru 10, în Sala de şedinţe a Primăriei afaceri noi, micro:întreprinderi şi (str. Laminoriştilor nr. 2); "Huedin: întreprinderi mici şi mijlocii recent* joi, 31 mai, ora 10, în Sala de şedinţe înfiinţate", Programul Phare 2000 a Primăriei (str. Horea nr. 1); "Cluj-este destinat stimulării investiţiilor pentru întreprinderi nou-înfiinţate şi pentru dezvoltarea celor existente. Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Vest este de 1.575.000 Euro, sprijinul financiar acordat unuf proiect fiind de 10.000, pînă la 50T)00 de Euro. Sînt eligibile: întreprinderile înfiinţate după 1 ianuarie 1999, dar nu mai tîrziu de 20 mai 2001, care au maximum 249 de'angajaţi; micro- întreprinderi, indiferent de data de înregistrare, cu maximum 9 angajaţi.
Lansarea şi prezentarea Programului în judeţul Cluj se va face astfel:
"Dej: marţi, 29 mai, ora 10, în Sala de şedinţe a Primăriei (str. 1 Mai nr. 2); "Gherla: marţi, 29 mai, ora 14, în Sala mică de şedinţe a Primăriei (str. Bobîlna- nr, 2); "Turda: miercuri, 30 mai, ora 13, în Sala mare de şedinţe a Primăriei (Piaţa 1 Decembrie 1918 nr. 28);
-Napoca: vineri, 1 iunie, ora 15, in Sala mare de şedinţe a Consiliului Judeţean (B-dul'21 Decembrie 1989 nr. 58).
Sînt aşteptaţi să participe toţi cei interesaţi în dezvoltarea IMM-urilor din judeţ.
Cît priveşte cererile de finanţare, precizăm câ acestea trebuie depuse la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (str. Sextil Puşcariu nr. 2, e-mail: [email protected]) pînă la data de de 20 iulie a.c., ora 16. Cererea de finanţare şi ghidul aplicantului pot fi obţinute gratuit de la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, de la Consiliul Judeţean Cluj, sau de pe Internet, din pagina. Centrului de Informare al Comisiei Europene: www.infoeuropa.ro şi din pagina Ministerului Dezvoltării şi Prognozei: www.mdp.ro.
M. TRIPON
R a ta ş o m a ju lu i a s c ă z u t su b z e c e p ro c e n teR ata şom ajului în R om ânia,
înregistrată la sfîrşitul lunii aprilie 2001, a scăzut, pentru prima dată în ultimul an, sub zece procente, fiind cu aproape două puncte sub nivelul celei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, a informat A genţia ' Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Numărul total de şomeri aflaţi în evidenţele agenţiilor teritoriale de forţă de, muncă a fost de aproximativ948.000, din care aproape jumătate proveniţi din sectorul privat.
Faţă de luna precedentă, numărul şom erilor â scăzut cu aproape 45.000, iar ra ta şom aju lu i a înregistrat o scădere cu o jumătate de procent..
“Această scădere a numărului de şom eri se d a to rează relansării economice şi programelor demarate de ANOFM de la începutul acestui an, cum ar fi organizarea Bursei generale a locurilor de muncă”, a declarat secretarul de stat Ioan Cindrea, preşedintele ANOFM.
Judeţele unde rata şomajului a
înregistrat valori ridicate, între 16,3 la sută şi 12,6 la sută, sînt Botoşani, Neamţ, Hunedoara, Brăila, Vaslui, Vîlcea şi Bistriţa-Năsăud. în schimb, în ju d e ţe le B ihor, Satu M are, Vrancea, Ilfov şi în m unicipiul Bucureşti rata şomajului nu a depăşit6,2 procente.
A NOFM a depistat, sondînd cererea de locuri de m uncă în întreaga ţară, 22.173 de locuri de muncă vacante, din care 21.652 pentru şomerii aflaţi în evidenţele sale şi 521 pentru absolvenţi cu
conven ţie . Prin se rv ic iile de mediere, în luna aprilie 2001 au fost în cad ra te în to tal 30 .850 de persoane, din care 5.475 în 70 de localităţi cu rată ridicată a şomajului. Dintre acestea, 590 sînt cu studii superioare, 3.658 cu studii medii şi postliceale, 14.388 sînt muncitori calificaţi, iar 9.735 necalificaţi.
Din cele aproximativ 39.000 de persoane curpinse la cursuri de calificare, perfecţionare sau pregătire profesională, un sfert provin din rîndul şomerilor.
D E S P R E D E C L A R A Ţ I I L E D E I M P O Z I T P E V E N I T- C a re este , te rm e n u l d e d e p u n e re a
D e c la ra ţ i i lo r de im p o z it p e v en it şi a D eclaraţiilor speciale:
Termenul maxim de depunere a declaraţiilor pentru anul 2000 este de 31.05.2001;
- C ine a re o b lig a ţia d e p u n e rii acesto r declaraţii?
Obligaţia revine persoanelor fizice române cu domiciliul în România care realizează venituri atît din România, cît şi din strănătate, astfel:
- venituri din activităţi independente (venituri comerciale, venituri din profesii liberale, venituri din drepturi de proprietate intelectuală);
- venituri din salarii (cu excepţia persoanelor care au fost angajate cu carte de muncă tot anul, de la 01.01.2000 la 31.12.2000, la un singur loc
de muncă şi nu au alte surse de venit);- venituri din cedarea folosinţei bunurilor
(chirie, arendă).Declaraţii speciale privind veniturile realizate
din activităţi independente şi/sau din cedarea folosinţei bunurilor sînt obligaţi să depună şi persoanele fizice române fără dom iciliu în România şi persoanele fizice străine.
- C a re s în t consecin ţe le d e p u n e r i i cu întîrziere sau a nedepunerii declaraţiilor?
Depunerea cu întîrziere faţă de termenul legal stabilit se penalizează cu sume reprezentînd 10% pînă la 30% din impozitul datorat sau stabilit din oficiu. în cazul nedepunerii declaraţiei organul fiscal are'competenţa legală de a stabili din oficiu obligaţia de plată a fiecărui contribuabil.
- Unde şi cum se depun declaraţiile?La organul fiscal în a cărui rază teritorială
contribuabilul îşi are domiciliul stabil, conform datelor înscrise în Buletinul de identitate, în cazul Declaraţiei de impozit pe venit. D eclaraţiile speciale se depun la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul realizează veniturile, în municipiul Cluj-Napoca declaraţiile se depun la sediul Administraţiei Finanţelor Publice Cluj- Napoca, str. P-ţa, A. Iancu nr. 19, sala 10, în programul special pentru zilele de 28, 29, 30 şi 31.05.2001, adică zilnic 7,30-12, 13-15 şi 17- 19,00. Declaraţiile pot fi depuse şi la oficiile poştale, prin scrisoare cu valoare declarată, dar nu mai tîrziu de 31.05.2001 data de expediţie a poştei.
Din cauza capacităţii reduse a laboratoarelor,
A r p u te a tre c e c îtev a luni p în ă la c la r if ic a re a
s itu a ţie i la p te lu i in fe s ta tDirectorul Direcţiei Sanitar-Veterinare Cluj,
Ioan Fritea, a declarat ieri că interdicţia de comercializare şi prelucrare a laptelui din
/zonele î n ,care s-a ’ descoperit infestarea cu substanţe organoclorurate rămîne în vigoare pînă la determinarea exactă a animalelor cu probleme. DSV Cluj continuă sâ preleveze probe de la an im a le le a fla te în zonele respective, însă, din cauza capacităţii reduse; a laboratoarelor de la Timişoara şi Bucureşti, acest proces ar putea dura chiar cîteva luni.
Precizăm că depăşiri ale normelor admise în ceea ce priveşte substanţele organoclorurate s-au înregistrat în Someul Rece, Valea Seacă, Vîlcele, M ărtineşti, T ureni, Aiton, Mintiul Gherlii, Nicula, Bogata, Călăraşi Gară, Podeni, Stejeriş, Comesti si Ferma Surd.
A.BLAGA
6 0 0 d e v a c c in u r i a n tira b ic e p e n tr u v u lp iîn această p e rio a d ă D ire c ţia S an ita r-
Veterinară Cluj a distribuit în fondurile de vînătoare ale judeţului 600 de doze vaccinale contra rabiei. A cestea au fost administrate vulpilor din pădurile în care au fost semnalate cazuri de turbare. Precizăm că pe o rază de 30 de kilometri în jurul locului în care a fost găsit un animal turbat s-a instituit, pentru trei luni, carantină. Ea va fi ridicată, dacă nu vor apărea şi alte animale bolnave de rabie, cel mai probabil în lunile iulie-august.
Vă reamintim că în judeţul Cluj au fost semnalate 10 focare de infecţie cu rabie, fiind descoperite 9 vulpi, un minz. o oaie, un cîinc şi un bursuc turbate. Ioan Fritea spune câ valul de turbare fiirâ precedent în ultimii 30 de ani este cauzat de faptul că, în urma reducerii vînătorii, a crecut num ărul dc vulpi. A.R.B.
F E D E R A L C O O P C luj are un n o u p re ş e d in teDe cîteva zile în fruntea FEDERALCOOP
Cluj se află un nou şef. Este vorba de fostul preşedinte al Cooperativei de consum Gherla, ec. Sim ion R us, un adevărat meseriaş în domeniu, care de peste 30 de ani slujeşte in te rese le co o p e ra ţie i. Sub conducerea domniei sale (19 ani!) Cooperativa de consum G herla a ob ţinu t re zu lta te foarte bune, situîndu-se mereu printre cele mai rentabile unităţi cooperatiste din judeţ şi ţară. Ec. Simion Rus este un bun manager, de care avea mare nevoie FEDERALCOOP Cluj, aflată într-o perioadă de tranziţie nu tocmai uşoară. D ec i, sch im b ă ri şi la n ivelu l cooperaţiei, confruntată şi ea cu, problemele şi rigorile economiei de piaţă. SZ. Cs.
D e c iz iile d e p lă ţi a n tic ip a te tre b u ie rid ica te
în ce l m a i s c u r t tim pA d m in is tra ţia F in a n ţe lo r P ub lice a
m un ic ip iu lu i _ C lu j-N ap o ca inv ită to ţi co n ţrib u ab ilii care d e sfă şo a ră ac tiv ită ţi independente, în municipiul Cluj-Napoca, în baza unei autorizaţii de persoană fizică sau asociaţie familială, care pînă în prezent nu au ridicat Deciziile de plăţi anticipate pe anul 2001, Ia sediul acesteia str. P-ţa A. Iancu ,nr. 19, sala nr. 10, pentru a intra în posesia Deciziilor de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit pe anul 2001.
A ceste d e c iz ii s în t n e ce sa re pen tru efectuarea p lăţilor an tic ipate cu titlul de Impozit pe anul 2001, avînd în vedere câ următorul termen de plată este de 15.06.2001, iar neplata impozitului atrage după sine plata unor majorări de întîrziere.
Programul de lucru cu publicul în sala nr. 10, în zilele de 28, 29, 30 si 31.05.2001, este zilnic 7,30-12.00; 13,00-15,00 si 17,00 -19.00.
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.
2000 - Ministrul de Externe, Petre Roman, i-a prezentat Suveranului Pontif, în cadrul unei întîlniri private, la
Vatican, declaraţia celor 17 culte religioase din România în sprijinul integrării în Uniunea Europeană.
I S s t iS
I n t e r v i u c u . . . D a n a M u s c ă -
u n g e n i u î n f o r m a r e
D ana M uscă este elevă în c la s a a X -a A a L iceu lu i Teoretic “Gheorghe Şincai” şi e s te cu ad ev ă ra t ceea ce o consideră a tît co leg ii, cît şi profesorii - un geniu în fonnare. Şi veţi vedea de ce.
- A n u l a c e s ta a i avu t p e r f o r m a n ţe d e o se b ite Ia fa z e le n a ţ io n a le ale o lim piadelor şcolare. Ne poţi s p u n e şi n o u ă c a re s în t acestea?
- Desigur. Am luat premiul I la o lim p iad a de lim ba şi literatura română, premiul III la lim ba la tină ş i-m en ţiu n e la limba engleză, şi toate la faza naţională.
- Ai m ai p a rtic ip a t şi Ia alte concursu ri?
- Da, am mai participat la co n cu rsu l de debate “Cupa Liceelor” la care echipa mea s-a clasat a doua, luna aceasta la C o n stan ţa Ia “ C ertam en
Ovidianum Ponticum”, concurs n a ţio n a l de traducerea şi comentarea operei poetului, la care am obţinut premiul III. Acum tocmai am trimis lucrări la secţiunile română şi engleză la concursu l local “Lecturi p lu ra le ” , de in te rp re ta re a “Crailor de Curte-Veche” a lui M. Caragiale.
- Ce faci în. tim pul liber?- în timpul liber îmi place să
citesc, să mă plimb cu cea mai bună prietenă, să înot şi să cînt la vioară.
- C îţi ani ai?- 17.- Ce p lan u ri ai pen tru vara
asta?- Prea multe ca să fie duse
toate la capăt. în primul rînd că lă to ria şi tabăra inerentă, multă odihnă şi parcurgerea cît mai multor cărţi, mai ales în engleză şi franceză, precum şi traduceri din C icero , pentru
p rese fec ţia pentru lo tu linternaţional de latină. Cred că o vacanţă este timpul cel mai indicat pen tru culturalizare, pen tru o .m odelare ap e rso n a lită ţii p rin d ialogul d in tre sine şi cartea care luminează adîncul şi stîmeşte mereu noi întrebări ontologice.
- C a re e s te c a r te a ta p refera tă?
- “F ra ţii K am arazov” de D ostoievski, întrucît dă glas educaţiei şi împătimirii între care ne zbatem.
- Ai m ai lu a t alte prem ii în trecu t?
- Premiile din anii trecuţi la faza naţională sînt mai puţin numeroase: o menţiune la limba română în clasa a Vll-a şi o m enţiune la la tină în c lasa a IX -a. în ceea ce priveşte premiile pe judeţ, la română am fost destul de consecventă luînd premiul I în clasa a Vll-a, a IX-
a şi a X-a, ca şi la latină în clasa a IX-a şi a X-a. Alte premii pe jude ţ sîn t Ia ştiinţele socio- umane: premiul III la logică şi premiul I la istorie într-a IX-a.
- Ce planuri ai pe v iitor, în v iaţă?
- Nu ştiu încă foarte bine.
InaIN O A N
T m eul reg- 2 0 0 1
Liceul “Sf. Andrei” din CIuj-Napoca a găzduit turneul regional al competiţiei de dezbateri de tip “Karl Popper”, la care au participat 22 de echipe de elevi din întreaga Transilvanie, din oraşe, precum Mediaş, Ocna-Mureş, Baia-Mare, Z alău e tc . M o ţiun ile : “ S e rv ic iu l m ilita r obligatoriu este ju s tifica t” şi “D iscursurile xenofobe ar trebui cenzurate” le-au dat de furcă concurenţilor într-o primă fază, însă experienţa şi dorinţa de a învinge şi-au spus pînă la urmă cuvîntul. M eciurile s-au transformat în adevărate discursuri filosofice, sau adevărate spectacole pentru publicu l prezent. în aceste condiţii, scopu rile ech ip e lo r au evo luat de la cele convenţionale, precum “stabilitatea socială”, la unele de genul “să ne facem instructorul fericit”. La acest turneu, seriozitatea s-a îmbinat armonios cu buna dispoziţie. Concursul s-a desfăşurat pe două etape, sîmbătă şi duminicâ. într-o primă fază s-au calificat opt echipe, după care au urmat semifinalele şi finalele. Spre surprinderea tuturor,
echipele clujene au ocupat mereu poziţii fruntaşe în clasament. Liceul Teoretic “Gheorghe Şincai” se poate considera cîştigătorul turneului întrucît adevăratele “ lup te” s-au dat în tre echipele “Tandem” şi “Genesis”, ambele constituite din elevi ai acestei şcoli. Au concurat elevi din clase paralele, colegi de bancă şi chiar fraţi. Pe locul I s-a clasat echipa “Tandem 11” (Gabriela Cocean, Cristea Ioana şi Andrada), pe jocul II - “Tandem I” (Ovidiu Stanciu, Veronica şi Mihaela Păcurar), locul III a fost ocupat de echipa “Tandem III” (Ina Inoan, Raluca Moldovan şi Dan Cristea), iar locul IV de “Genesis” (Larisa Moldovan, Oana Pop şi Emilia Macarie). Primele trei clasate vor participa şi la faza. naţională a concursului, iar în ceea ce priveşte echipa “Genesis” lucrurile nu sînt foarte clare, întrucît se pune problema fondurilor. în final, aş vrea să le doresc baftă colegilor mei la naţionale!
Emilia MACARIE
C re d e ţi c ă o m u l s e n a şte b u n ? E s te societatea cea care alterează natura um a nă ?
• R .V ., psiholog: “Aceasta este marea dispută a filosofilor. în primul rînd ştim că există antiteza Dumnezeu-Satan, cu alte cuvinte Bine-Rău. Omul este o entitate între bine şi râu, urît şi frumos, avînd o structură dialectică, natură duală, ceea ce stă la baza principiului dedublării unicului în contrarii. De altfel, la baza creării omului nu a stat intenţia omului perfect, ci a celui perfectibil. Din punct de vedere moral, societatea a decăzut, de aceea alterează natura omului..:”
• G .I., poet: “în mod cert, omul se naşte bun şi curat, după chip şi asemănare divină. Societatea este cea care-i alterează natura, printr-un concurs de împrejurări, dependente sau independente de voinţa lui. Controlat de societate, răul ajunge să fie parte din fiinţa umană. Secretul constă din puterea noastră de a face să încline balanţa în favoarea binelui. Este o chestiune de personalitate, de cum Iaşi societatea să te modeleze. Viaţa în mănăstire sau viaţa în închisoare sînt cele două extreme. Să nu uităm însă că există şi o cale de mijloc.” *
• C .M ., economist: “în ciuda faptului că şi-a dorit să creeze omul după chipul şi asemănarea Lui, Dumnezeu nu a reuşit. Cunoaşterea este păcatul- originar. De ce? Pentru că, odată ce a . gustat din fructul cunoaşterii, omul şi-a arătat imperfecţiunea. Consider că, dacă s-ar fi născut progenituri înainte de acel eveniment, acestea ar fi trăit într-o societate perfectă... Individul se naşte cu ra t, dar soc ie ta tea îi in fluen ţează
comportamenţul. Totuşi, fiind o fiinţă raţională, omul îşi formulează propriile legi, după care trăieşte.”
• A.S., cadru didactic: “Nu există nimic bun sau rău, ci totul ţine de modul de gîndire al fiecăruia. Omul se naşte cu calităţi şi defecte. Societatea în care trăieşte îl influenţează, însă depinde cum se lasă modelat...”
• A.B., teolog (ortodox): “Natura umană este bună în sine, iar omul a fost creat perfect de către Dumnezeu, care i-a dat acestuia un mare dar: libertatea. Omul are capacitatea de a alege între bine şi rău... Creştinismul promovează egalitatea între oameni... Societatea este comuniune şi conlucrare între oameni cu adeleaşi drepturi. Răul din societate influenţează omul numai dacă acesta îşi foloseşte prost libertatea cu care l-a înzestrat Dumnezeu.”
• J.W ., cetăţean american: “Nu cred că există o natură a omului la naştere. E drept că există materialul genetic, însă acesta n-o justifică. Omul se clădeşte pe parcurs, iar societatea îl influenţează pe mai multe căi, cea mai importantă dintre ele fiind anturajul...”
• G.T., medic: “Dumnezeu ne-a creat pe toţi la fel, înzestrîndu-ne cu libeml arbitru., Trăind într-un mediu oarecare, ne adaptăm acestuia şi ne supunem legilor lui, fie ele bune sau rele. Ne comportăm în funcţie de mediu, de moştenirea
genetică, de dotarea intelectuală etc. La copii, accesele de răutate vin din instinct.... Normele sociale nu corespund întotdeauna cu legile naturii, în consecinţă, te conformezi lor sau te schimbi... Consider că, din cauza “bombardamentului” informaţional actual, e greu să distingi binele de rau. ■
Daniela-Valentina MASTAN
Pagină realizată de elevi de la Liceul Teoretic “Gh. Şincai”
L Y C E U i
CEHIER3 ani
de succese!Hei! Ştiaţi că în Cluj
?'■ există un program gratuit, LBC - Lyceum Business Center, destinat p regătirii: prac tice a e le v ilo r în domenii de viitor, cum ar fi:
• Comunicaţii Internet şi design pagini WEB: A ; iţ i
Sondaje de p iaţă şi chestionare: • ' ; ' /•
• Promovarea ofertelor ,de produse şi servicii ale■ diferitelor firme pe piaţă; .
• Traduceri în din limbi de circulaţie internaţională;
, • Contabilitate primară;■ • Identificarea locurilor de m uncă şi ;; jo b -u r i temporare;- • Relaţii cu publicu l, servicii de ca tte rin g şi turism:
• S ec re ta ria t:" stenodactilografie;1 operare I
pe calculator, bâze de date, ţ corespondenţă clasică şi
e-m ail, co m u n ica ţii telefon-fax etc.;
• Curierat - poştă clasică;• Comis-voiajori.LBC a fost înfiinţat pe
25 iunie 199S şi e s te primul şi singurul program de acest fel din ţară. în acest moment; numând de membrii este de 40 de elevi ai claselor a X-a şi a Xl-a.; A ctivitatea noastră se desfăşoară Ia firmele din localităţile transilvane, la tîrguri şi e x p o z iţii organizate în CIuj-Napoca,1 la reuniuni şi sem inarii organizate de comunitatea de afaceri.
LBC funcţionează în prezent în cadrul Liceelor “Economic” şi “Gheorghe Ş incai”, unde s-au amenajat birouri destinate elevilor, dotate prin grija CAT - Central de Afaceri Transilvania cu mobilier, aparatură, birotică.
în v iitor dorim să ne extindem şi în alte licee.
Scopul nostru este să devenim u rm ătoarea generaţie de oam eni de afaceri, de su cce s .ş i să dezvoltăm ac tiv ită ţi econom ice p ro f ita b ile , b u s in e s s - to - b u s in e s s , m-businesse/ecommercevŞîi <
Sîntem siguri că vom reuşi!!!
contac taţi pen tru a vă p rezen ta ac tiv ita te a şi oferta noastră la:
POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981
1992 - Secretarul adjunct de stat al SUA, Lawrence S. Eagleburger şi Adrian Năstase, ministru de Exteme al
României au semnat Tratatul româno-american de stimulare şi garantare a investiţiilor.
W tH l
Doi tineri din Cluj-Napoca sînt cercetaţi de lucrătorii Biroului Economic al IPJ Cluj sub acuzaţia de fals în înscrisuri oficiale, uz de fals şi falsificare de monede şi alte valori. Potrivit ‘ cercetărilor, Şipoş Vasile, în vîrstă de 31 de ani şi Bindea Constantin, de 21 de ani au încercat, contra unor sume de bani, să obţină în mod ilegal vize Shengen pentru mai multe persoane din Cluj-Napoca. Şipoş-s-a dat drept reprezentantul unei societăţi umanitare din Cluj şi prin intermediul Intemefului a luat legătura cu mai multe organizaţii similare din Danemarca, Spania şi Italia de la care a solicitat invitaţii de muncă. Pentru a putea întocmi dosarul necesar obţinerii vizei cei doi au falsificat mai multe cărţi de muncă, a căror provenienţă nu a putut fi stabilită încă de poliţişti. La percheziţia efectuată, poliţiştii au găsit asupra celor doi mai multe bancnote de 100 USD şi 50 mii lei falsificate fiind contrafăcute prin scanare. De asemenea, s-a mai stabilit că Şipoş şi Bindea au luat legătura cu şase persoane, interesate de vize Schengen, de ia care au încasat 4,3 milioane lei, urmînd ca restul, 2.000 mărci germane, să fie daţi odată cu obţinerea tuturor actelor necesare plecării în străinătate.'
Şipoş şi Bindea au fost prezentaţi Parchetului, însă din cauza insuficienţei probelor, procuro’Hi au decis cercetarea lor în stare de libertate.
Cosmin PURIS
S c a n d a S u r i l a S î n p a u lL in i ş te a s ă te n i lo r d in
localitatea Sînpaul a fost grav afectată la sfîrşitul săptăm înii trecu te de două scandaluri de p ropo rţii izbucnite în tre un grup de ţigani şi un altul de ro m â n i. P ro ta g o n iş ti s în t cîţiva dintre mem brii fam iliei de rro m i M o ld o v an care , po triv it celor spuse de săteni, d e c î ţ iv a an i fa c le g e a “paru lu i” în localitate.
S c e n a d e d e sfă şu ra re a am b e lo r evenim ente a fost b a ru l - “ E lv i lu ş a ” .d in localitate.
L in g u ra r C ristian se afla sîm bătă seara în bar, unde consum a băuturi a lcoolice. L a u n m om ent dat, L ingurar i - a . a ta c a t cu un c u ţi t pe G h e o rg h e R o b o ţiu , D o rin M archiş şi pe barm anul loan O ltean pentru faptul că unul din tre aceştia l-ar fi lovit pe
co p ilu l său cu p u m n u l în o ch i. A l d o ile â scan d a l a izbucnit dum inică seara, în a c e la ş i lo c a l , în s ă , d in neferic ire , a- avu t p ropo rţii m ai mari. D aniel M oldovan se afla în ju ru l orei 17,00 în bar, Unde îm preună cu fratele său Jiga, consum au băuturi alcoolice. D aniel M oldovan l-a lovit cu pum nul în faţă pe ciobanul D aniel B ora pen tru că şi-a am initit că în u rm ă cu cîţiva ani a fost am endat de poliţişti din cauza acestuia. B o ra , , d o r in d s ă e v i te s c a n d a lu l , â în c e r c a t să părărească localul, însă afară e ra a ş te p ta t d e în c ă t r e i m e m b ri a i f a m il ie i M oldovan, p recum şi de alţi ţigani. C iobanul a scăpat ca p rin urechile acului, reuşind s ă se a s c u n d ă în c u r te a ajutorului şefului de post care
locuia în aprop ierea barului “Elviluşa” ,- Supărat c ă nu l-a prins pe cioban, M oldovan Daniel a luat o furcă d in fier cu care a ieşit în stradă şi a început să lovească m aşinile care treceau pe d rum ul E 81, ce face lăgătura în tre Cluj- N apoca şi Zalău. A tacatorul a avariat două au to turism e provocînd un p rejud iciu de peste trei m ilioane lei.
M oldovan a fost oprit doar cu ajutorul luptătorilor DIAS. El a fost reţinut şi u rm ează să fie p rezentat Parchetului, cu propunere de arestare sub a c u z a ţia de u lt ra j c o n tra bunelor m oravuri, perturbarea liniştii şi ordinii pub lice şi d is tru g e re . S u b a c e le a ş i acuzaţii va fi cercetat, în stare de l ib e ra te , ş i L ig u ra r Cristian. -
Cosmin PURIS
P ro g ra m g ra tu it
“P ă i m P IS , FM A TABAC»»
V Revista franceză “(.a M ’Interesse” a anunţat program personalizat şi gratuit antifuniat, iniţiat de un grup de experţi internaţionali în materie de psihologie a fumatului. Programul constă într-o linie telefonică gratuită, unde dintr-o serie de întrebări rezultă un tablou complet al celui care doreşte să se lase de fumat. întregi:] program alcătuit vă ajută să surmontaţi mbmentele dificile-prin care trece un asemenea personaj. întregul program se află într-o mapă “NiQuitin” şi se găseşte şi îri farmaciile franceze.
Liga Contra Tabagismului (LCT) pledează pentruBm c u w
Reglementarea fumatului în instituţiile publice
Cu fumatul nu este de glumit. Nocivitatea sa este tot mai bine percepută de populaţia ţărilor dezvoltate, în special de păturile sale e leva te . în schim b, com ponenta m a i . puţin şcolită a acestor ţâ ri, fum ează în con tinuare , deşi procentuafrşi această pătură se orientează după bunul exemplu al celor din jur.
C o n g r e s e l e m ondiale de laPeking, Chicago şi Conferinţa europeană de la Florenţa, ţinute în ultimii ani arată pe baze s ta tis tic e de consum tabagic, fumatul în lume se extinde cu paşi repezi spre ţările bătute de stagnare economică:“lumea a treia” , în care intră de acum şi cele “ s tr iv ite de economia totalitaristă - centralizată, - de care se debarasează cu dificultate. Anual m or ' 2 0 0 .0 0 0 sw fumători, cîte 1 eaz/8”.
M in iste ru l S ăn ă tă ţii şi Familiei din România a început de mai mulţi ani o campanie susţinută împotriva fumatului, ştiut fiind că şi în ţara noastră, anual, cîte 300.000 de vieţi sînt secerate...
D e ‘10, an i L ig a contra T abagism ului a trage atenţia asupra necesităţii unor măsuri de reglementare a fumatului în comunităţile de orice profil şi de orice mărime.
M u n ic ip a lita te a a în ţeles im portan ţa .a c e s tu i sem nal votînd, încă în 1997, Hotărîrea C onsiliu lu i lo ca l riv ind eliminarea fumatului activ, din
in s ti tu ţiile p u b lic e de pe teritoriul Cluj-Napoca, dînd un foarte bun şi propriu exemplu. Măsura tinde să se extindă spre in s ti tu ţiile de în v ă ţăm în t superior, clinicile universitare, mijloace de transport, aeroport internaţional ş.a.m.d. Şi sperăm
O BINE VENITA ÎNTÂLNIRE:
Ziua M on d ia lă fără Fum at31 M ai
precede
r • , ^le tutun şi tinerelul / ; _____________ ___;iîmpreună cu noipentru o regkmentare a fumatului fa locul de muncă, .m instituţiile .publice, în scoli si în familie!
luaimDis
Sa ferim copiii noştri de I de obiceiul fumatului! Acţionaţi împrşunq
ca treptat să cuprindă tot oraşul.Pentru a rev igora această
raţională măsură, care odată cu reglem entarea fundam entului activ (cei care trag direct din ţigară) duce şi la suprimarea fumatului pasiv (cei care inspiră aerul îmbîcsit de Ia ţigara altora) LCT împreună cu Direcţia de Sănătate im plică şi Primăria m unicip iu lu i C luj-N apoca a
. organizat un seminar axat pe tema din titlul acestor rînduri.
S-a arătat cît se poate de clar că dacă un fumător nu doreşte să sisteze acest obicei dăunător a re d rep tu l să-şi con tinue “plăcuta’ deprindere şi nimeni în afară de el însuşi, nu i-o poate
interzice. Dar acelaşi fumător, care beneficiază de libertatea şi d re p tu r ile o m u lu i, a tît de cultivate în era noastră, trebuie să în ţe le a g ă că nefum ătorii preferă aerul curat. Şi dreptul la a e r cu ra t es te apărat cu a ceea ş i " v ig o a re p rin to a te
m ijlo a c e le dereglementare modernă ' a v ie ţ ii um ane în comunităţile sale.
Deci nu se poate să nu existe o cale de “modus vivendi” între fu m ă to ri şin e fu m ă to r i. D acă fum ătorul iese la aer curat ca să-şi fumeze ţ ig a ra (a tît de p o lu a n tă ) , în a fa ra o rică re i încăperi, el însuşi se purifică mai repede de la o ţigară la alta (“cel puţin”) de m iile de su b s tan ţe to x ic e stră in e de biologia organismului, degajate prin arderea fru n z e i de tu tun şi hîrtiei protectoare. Iar n e fu m ă to r ilo r Ii se oferă un aer interior pur, plăcut la respirat,
în tr -u n cuvînt unam b ien t sănătos, în
săli de aşteptare, în birouri, săli de curs, ateliere etc.
la tă de ce, LCP propune tu tu ro r com unităţilor şi, în primul rînd, instituţiilor publice să analizeze situaţia fumatului pe ariile proprii şi să ia măsurile cuven ite pen tru am eliorarea pericolului tabagic, ciiminînd în to ta lita te fum atul pasiv prin reglementarea fumatului activ. Este primul pas in profilaxia şi com baterea tagabism ului, în întîmpinarea zilei dc “31 MAI, ZIU A M O N D IA L Ă FĂ RĂFUMAT
Conf. dr. George PETRESCU
Preşedinte al LCT
M ItfiEMORIAMZilele trecute, la Monumentul
dedicat Foştilor Deţinuţi Politici din cimitirul ortodox gherlean s-a desfăşurat un parastas oficiat de un sobor de p reo ţi în memoria celor care şi-au pierdut viaţa ,în temniţele comuniste. Majoritatea celor care se află în cimitirul municipiului Gherla au fost închişi în penitenciarul din lo ca lita te . La fe s tiv ită ţile organizate cu acest prilej a participat şi preşedintele filialei Cluj a AFDP, Traian Neamţu. Au fost prezenţi foştii deţinuţi politici din Gherla, dar şi foarte mulţi oaspeţi din Cluj-Napoca şi din alte centre ale ţării. S-au depus coroane de flori din partea filialelor Cluj şi Gherla a AFDP. S-au rostit cuvîntări legate de lupta anticomunistă dusă de cei închişi şi decedaţi în închisoarea aflată la doar c îţiva paşi de M onum entul rid ica t în mem oria Foştilo r Deţinuţi Politici.
Cu ocazia momentului de pom enire a foştilor deţinuţi politici închişi la Gherla a avut loc şi o întîlnire a membrilor A FD P a fla ţi în v ia ţă , un even im en t solem n ce se desfăşoară în fiecare , an în umbra puşcăriei de la marginea localităţii de pe Someş.
SZ. Cs.
Cîştigătoare a Congresului m ondial al vrăjitoarelor în 1993,
T ă m ă H o a r e a Elena se află la Cluj
i
i■
( i t i j p li ;
fcfţ-îSlîli n s
„în numărul de miercuri al „Adevărului de Cluj“, în centrul prim ei pagini, trona urm ătorul anunţ publicitar: „Celebra vrăjitoare Elena, această minunată doamnă făcătoare de minuni ce lucrează cu magie albă şi-lucruri sfinte, a luat locul întîi la rezolvări, în Grecia. A venit în Cluj la cererea mai multor cetăţeni. Ea poate rezolva: epilepsia, alcoolismul, aduce spor în casă şi în afaceri. împreunează pe cei ce se iubesc. Dezleagă cununiile legate,_ impotenţa şi multe altele. Tel: 094-155.653“. Anunţul mi-a suscitat interesul. Mai ales că nu văzusem niciodată, „pe viu“, o „vrăjitoare11. . M-aşteptam să întîluesc reprezentarea din copilărie a vrăjitoarei: o arătare cu dinţi ascuţiţi, unghii lungi, mulţi negi şi... mătura aferentă. La adresa indicată telefonic, de însăşi doamna Elena, am găsit o femeie frumoasă şi extrem de agreabilă.
Un om o b iş n u itj
Doamna Elena are 29 de ani şi locuieşte în' Ploieşti. Este căsătorită şi are trei fetiţe. Singurul lucru care pare ieşit din comun este căsătoria sa, la 15 ani, cu un bărbat pe care nu-1 văzuse niciodată înainte: „Soţul meu avea 19 ani şi părea la fel de bulversat de ideea căsătoriei. La . o săptămînă de la logodnă a avut loc nunta. Iar acum îmi iubesc soţul, câ
S şi cînd ne-am fi luat din dragoste.11„Deşi sînt un om obişnuit, uneori mă simt
mai specială, pentru că pot vedea în viaţa celorlalţi. Despre mine nu pot şti însă nimic, pentru că am fost sfătuită şă nu îpcerc să să-mi ghicesc viitorul", ne-a povestit aceasta.
Ghicitoarea va rămîne în Cluj 2-3 luni, aşa cum obişnuieşte să rămînă în fiecare oraş, în
funcţie de qîte solicitări are.
I
D in co lo de le g e n d ă ...întru început, domna Elena a explicat câ vrăjitoria
este o meserie ancestrală pentru familia sa: „Mama Omida este mătuşa mea şi are şapte surori, fiecare dintre ele cu har. Şi cea mai mare dintre fetiţele mele am descoperit că are acest har, care trebuie valorificat.11 Vrăjitoarei Elena i-a fost descoperit haml de către mama şi mătuşa sa, care au supus-o „testului de aptitudini11 la vîrstă de 7 ani, în noaptea de Sînziene.
De fapt, ea nu se consideră „vrăjitoare, ci mai degrabă tăm ăd u ito a re11. L ucrează cu duhu rile strămoşilor şi merge, noapte de noapte, indiferent de
condiţiile atmosferice, la „baltă11. Balta este preferabil să fie apa curgătoare, „pentm ca răul să meargă pe apă11. Nu lucrează cu spirite rele pentru că, „o dată ce ai făcut magie neagră, nu mai poţi face magie albă11. N ici în cafea nu ghiceşte, pentru câ ştie că asta îns'eamnă să ghiceşti în gîndui necuratului.
„E u nu fa c v ră ji, c i n u m a i d e z le g "
Doamna Elena ghiceşte în 2,4 de cărţi obişnuite, pe care-le-a preluat de la mătuşa sa, Omida. „Depinde de cît de deschis este sufletul omului. Pot vedea pe termen scurt, dacă am în faţă o persoană închisă sau pot vedea întreaga viaţă, la un client cu sufletul deschis. Dacă văd ceva de rău ,.nu-i spun omului decît dacă sînt şanse de r.ezolvare, adică dacă răul poate fi oprit”, susţine tâmăduitoarea. Conform relatărilor sale, şi „călugăriţele care ghicesc în cartea de rugăciuni practică tot un fel de magie albă11. Ea crede, însă, că dezaprobarea cu care sînt tra ta te v răjitoarele se datorează „rivalităţii de milenii11 dintre preoţi şi acestea. Doamna Elena afirmă că este ortodoxă şi merge la spovedanie regulat.> Cel de-âj doilea pas, după ghicitul în cărţi, este mult mai anevoios. Aşa-zisele vindecări care se fac cu plante ’ culese personal de -vrăjitoare de pe Muntele Părăsit din Tibet, cu descîntece „care nu se pot învăţa, ci pur şi simplu jţi vin în minte11, rostite la Î2 noaptea, la baltă. Procedura durează de la 9 zile (dezlegarea cununiilor), la 12 săptăm îni (vindecarea unor boli grave): „Cine spune că poate vindeca SIDA, cancerul" şi ciroza este un mincinos, pentm că acestea sînt boli lăsate de Dumnezeu şi nu se poate facen im ic11, spune doamna Elenă.
Ghicitul în cărţi costă 100.000 lei, iar „rezolvarea11,600.000 de lei.
Sim ona DUMITRU
M inistrul germ an al Economiei, W erner Muellera afirmat, ieri, în publicaţia “Die Welt”, că doreşte stabilirea unei perioade de tranziţie care să limiteze posibilitatea ca firmele din ţările din Est să-şi deschidă filiale şi să ofere servicii în cele 15 ţân ale Uniunii Europene, după extinderea Uniunii Europene.
M inistrul bulgar al Apărării, Boiko Noev, a exclus, it posibilitatea ca Forţa multinaţională de pace în Sud-Est.
Europei (FMPSEE) să'fie trimisă în Macedonia, în lipsa unuconsens între ţările membre, relatează AFP.
urmare din pagina 1
u p i u l i ţ a a c c e p tă r ii in p a r i i a e v e n tu a lilo r• •
Premierul Adrian Năstase a dec la ra t, ie r i, că ex is tă o “nervozitate în interiorul PD”, în urm a a legerii lui Traian Băsescu la conducerea acestui partid şi că “sînt oameni care • nu s-au în ţeles cu stilul lui Băsescu şi care vor încerca
să-şi găsească alte formule”, adăugind că a lăsat libertatea organizaţiilor locale ale PDSR ca, în măsura în care aceştia sînt se r io ş i, să fie p r im i ţ i , în s tru c tu rile partidu lu i de guvernămînt.
N ăstase a precizat că, la
întîlnirea de vineri a conducerii PDSR cu preşedinţii filialelor, s-a discutat despre evoluţiile din PD şi s-au examinat relaţiile cu acest partid la n ivel local, făcîndu-se şi o eva lua re a s itu a ţie i în care PD îş i redefmeste orientările.
Senatorul Adrian Păunescu a calificat drept “ crimă împotriva ftansilvanlei” vînzarea pachetului majoritar de la staţiunea Sovata unei firme ungureşti =
De-a dreapta lui Băsescuevident, în intenţia de a depăşi statutul de veşnic outsider în care se află de cînd a părăsit SRI, ambiţionîndu-se să însemne ceva în viaţa politică a ţârii. Este de notorietate publică faptul că n-a reuşit în nici una din iniţiativele de acest gen, dar speră să fi dat lovitura acum. “Este de presupus că vom conduce împreună” - spune el, acest “îm preună' însemnînd Băsescu-M ăgureanu, ultimul fiind aşezat pe primul scaun răm as liber în dreapta liderului PD. “Ceea ce mă face compatibil cu Traian Băsescu este faptul că acesta pricepe repede o situatie şi acţionează rapid pentru a-i face faţă’ - plusează, pe dc o parte, Măgureanu, uitînd că reacţiile sale au fost mereu întîrziatc, şi că şeful unui partid nu este comandantul unui crucişător aflat în plină luptă pe mare, ci un om care trebuie să-şi facă timp sâ gîndeascâ la urmările faptelor sale. pe de altă parte. De altfel, Băsescu a rămas surd la cîntecul dc sirenă al nefericitului politician, dcclarînd sec: “Nu sc negociază nici o funcţie în PD... Oricine doreşte o funcţie trebuie să’sc supună votului Consiliului Naţional de Coordonare. Ceea ce poate fi adevărat. Cu o singurii precizare: amintitul Consiliu va vota ce hotărăşte Băsescu, într-un perfect spirit democratic, dc care-a (acut mereu caz actualul şef al partidului. Dc altfel, surse din partid au dezvăluit posibilitatea ca locul unor Berccanu, Sassu şi Paula Ivâncscu să fie luat, in iunie, de Măgureanu (care afirma că a “obţinut”, în urma negocierilor dc fuziune, trei posturi de vicepreşedinte), Radu- Vasile şi Sorin Lepşa, şefii Partidului Popular înfiinţat de fostul premier imediat după plecarea din PNŢCD.
Iarăşi trebuie spus că nu politica de cadre a Iui Băsescu este importantă, ci orientarea pe care acesta o va imprimă pe v iito r partidu lu i. D eocam dată, el susţine povestea cu alternativa la tăvălugul PDSR, dar unele dintre declaraţiile sale lasă să se întrevadă o aplecare accentuată spre aspectele politicii naţionale, poate şi ca urmare a negocierilor cu Virgil M ăgureanu, care a remarcat importanţa preluării, de către PD, a “doctrinei naţionale” specifică partidului proaspăt înghiţit. Este vorba despre o zonă în care PD ar putea să se întîlnească cu PNL şi, mai ales, cu PRM. Astfel că viitorul nu prea îndepărtat ar putea să ne ofere o dispută palpitantă între doi lideri de partid remarcaţi pentru verbul acid şi acţiuni insuficient pregătite, amîndoi destul de îndepărtaţi de centrul politic pentru a fi caracterizaţi de mulţi comentatori ca fiind adepţii unor măsuri cu tentă extremistă.
Senatorul PDSR Adrian Păunescu a calificat, ieri, drept “crim ă îm potriva T ransilvan ie i” vînzarea de către APAPS a pachetului majoritar de acţiuni la staţiunea balneoclimaterică Sovata către firma «ungurească Salina Invest şi a cerut Procuraturii să se autosesize şi să îi pedepsească pe vinovaţi, indiferent cine sînt aceştia.
“Dacă mîna mea dreaptă e vinovată, atunci ea să fie pedepsită”, a spus Păunescu, adăugind că e inadm isibil ca averea ţârii să fie vîndută Ungariei, o ţară cu care România trebuie să aibă re la ţii de co laborare “şi nu subo rdonare”. Păunescu a citat un material publicat de rnn
cotidian central despre neregulile în privatizarea staţiunii Sovata, unde firmele româneşti au fost elim inate din com petiţie în favoarea firm ei ungureşti, pe baza unei “decizii politice”.
A drian P ăunescu a mai spus că această declaraţie politică este “delicată”, deoarece priveşte Guvernul partidului din care face parte, dar a susţinut că “altfel” va fi obligat să renunţe • Ia orice apartenenţă politică.
Aceasta este cea de a treia intervenţie a lui Păunescu, pe această temă, făcută în Senat, el adresînd mai multe interpelări APAPS pe tema privatizării societăţii Sovata.
Corneliu Vădim Tu d o r a cerut dem isia conducerii T e le viziu n ii Publice
Preşedintele PRM, Comeliu Vădim Tudor, a cerut, ieri, în p len u l S e n a tu lu i, d em isia conducerii Televiziunii Publice.
V ădim T u d o r susţine că Televiziunea Română este post de televiziune anti-naţiorial, în care au proliferat "structuri de tip m a f io t” . L ideru l PRM spune, însă, că partidul pe care îl con d u ce este d ispus la n egoc ie ri cu PD SR, pen tru
sch im b a re a , confo rma lg o r itm u lu i p o litic , ac o n d u ce rii TV R şi R adio România.
Preşedintele PRM a declarat că, în ultimii ani, s-au furat, la T V R , zec i de m ilioane de dolari, referindu-se, în special, la Valeriu Lazarov, care ar fi adus d in Spania, em isiunile "Surprize, surprize”, şi "Ploaia de stele” , pentru care se plătesc
d ouă m iliarde de le i pe săptămînă.
Răspunzând declaraţiilor lui Vădim Tudor, Adrian Păunescu a anunţat că p regă teşte un pro iect de lege care să dea Parlamentului drepturi pe care nici o televiziune să nu le poată încălca”, referitoare la prezenţa obligatorie a tuturor partidelor reprezentate în Legislativ în programele TVR.
g u v e r n u l va cere Gărzii Finantk
să depisteze firmele fantomă
e . •
G uvernu l va cere G ărz ii F in an c ia re şi ' P o liţie i _ să depisteze “ firm ele fantomă” , pen tru ca E xecu tivu l să ia măsuri în vederea radierii lor din R egistru l C om erţului, a dec la ra t, ie r i, după şed in ţa B iroului Executiv al PDSR, premierul Adrian Năstase.
N ăsta se a spus că “în economia românescă există tot fe lu l de so c ie tă ţi care nu funcţionează în realitate, ci doar sifonează bani pe structurile de
in te rm ed ie re” şi ac tiv ita tea acestora trebuie suspendată.
P rem ie ru l ' a adăugat că G uv ern u l va exam ina şi posibilitatea ca activitatea acelor societăţi comerciale, în special din domeniul serviciilor/care au fost sancţionate în mai multe rînduri, să poată fi suspendată, “pentru a nu mai exista o s ta re . perpetuă de încălcare a legii”.
“Acolo unde anumite firme' sînt am endate-şi nu intră în normal, vor trebui găsite soluţii
din punct de vedere juridic de încetare a activităţii lor” , a spus' Năstase, adăugind că este cazul unor societăţi din zona serviciilor care nu respectă legea şi vînd produse care afectează sănătatea consumatorului. Executivul doreşte să trateze cu mai mare seriozitate aceste probleme, pentru că este nevoie de o acţiune fermă în domeniul economic, unde “s-au s trîn s m ulte rez id u u ri” , a adăugat Năstase.
Pacea si războiul în Europa de Sud-Est - teme dezbătute la Cluj-Napocaurmare din pagina 1
dezvoltarea organizaţiilor şi, conferirea de pu te re oam en ilo r pentru a tra ta adecvat provocările reale, problemele şi conflictele cu care se confruntă atît la n iv e l co m u n ita r , c ît şi la n ive l
■ internaţional. Profesorii sînt: Kai Frithjof B rand-Jacobsen (d irector PATRIR), Johan Galtung (director TRANSCEND),
t
D ie tr ic h F ischer (co -d irec to r TRANSCEND), Jan Oberg (director Transnaţional Foundation for Peace and F u tu re R esearch), V esna T erse lic (director executiv la Centrul de Studii pentru Pace, Zagreb), Mircea Geoană (ipinistrul român al Afacerilor Externe) şi Peter Ackerman (scriitor şi cercetător). Seminariile vor avea loc în fiecare zi, dimineaţa de la ora 9 la 12 şi după-
amiaza de la ora 13 la 16. Azi, de la ora 11, în Sala Brătianu din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Adm inistraţie Publică, ministrul român al Afacerilor Externe va susţine seminarul cu tema „Provocări la-adresa păcii şi securităţii la începutul secolului X X I”. Mîine, Johan Galtung va vorbi, de la ora 18; în Aula M agna a U niversităţii „Babeş- B olyai” , despre „C onstrucţia păcii,
transformarea conflictelor şi cooperare. regională”. în data de 31 mai, de la ora 18, Peter Ackerman va discuta pe tema „A Force More Powerful: Nonviolence in the 2 Ist Century", iar în 1 iunie în Aula Magna, de la ora 18, Jan Oberg va susţine un seminar cu tema „Războiul N ATO îm potriva Iu g o slav ie i şi provocările la adresa păcii şi securităţii în Europa de Sud-Est“ .
S i n d i c a t e l e
f e r o v i a r e
a m e n i n ţ a c a v o r
d e c l a n ş a
c o n f l i c t u l d e m u n c a
Sindicatele feroviare ar putea declanşa, săptămîna v iitoare , co n flic tu l de muncă, întrucît nu ajung la un acord cu administraţia societăţilor de cale ferată p riv ind p ro cen tu l de creştere a salariilor pentru anul acesta, a declarat, ieri, Ionel Socaciu, unul dintre liderii s in d ica te lo r ferov iare . P o tr iv it lui Socaciu, administraţia şi-a rev izu it p ro p u n erea de creştere a salariilor făcută sindicatelor cu o lună în urmă, coborînd la şapte Ia sută majorarea pe care este d ispusă sâ o acorde an ga ja ţilo r p rin noul contract colectiv de muncă. Liderul sindical susţine ca decizia privind diminuarea procentului de creştere a salariilor a fost luată în urma recomandărilor FMI privind plafonarea fondului de salarii, la unităţile de stat, la un nivel mai mare cu cel mult 34 la sută faţă de anul trecut.
C onsiliul lo c a l al m u n ic ip iu lu i
C lu j-N a p o c a in fo r m e a z ă
• Începînd cu 1 iunie 2001 încasarea amenzilor de c ircu la ţie (v en it la bugetul local) se va face la ghişeul Primăriei deschis pe strada Ştefan Octavian îosif nr. 2-4, zilnic, între orele 8-19.
• D ato rită num ăru lu i mare de re s tan ţie ri persoane fizice, la plata im pozite lo r şi tax e lo r locale, am început procedura de executare silită. Am în ş tiin ţa t în- prima fază cca 3.500 (test) persoane, am încasat peste 1.800 (52% ). d in ce le înştiinţate, iar pentru restul am întocmit somaţii pentru care, după 15 -zile, vom trece la în tocm irea p rocese lo r v e rb a le de sechestru.
Acţiunea se va desfăşura continuu în acest an jjîn ă la în ş tiin ţa rea fiecăru i restanţier.
• în perioada 30 mai - 30 iulie a.c. se vor efectua lucrări de cu ră ţa re şi ig ien izare a C analu lu i Morii. Pe întreaga durată a efectuării acestor lucrări pe canalul mai sus-menţionat, va fi oprită apa.
1ASA C E ED ITU RA
Auto rizată prin S .C . nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , judecătoria Cluj- N a p o c a , înm atriculată la Oficiul Registrului Com erţului judeţului Cluj, sub n r. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 . 0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9
ILIE CĂLIAN (re d a c to r şe f);VALER CHIOREANU (redactor şe f adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şe f adjunct). T el.19 .16 .81 ; fax:19.28.28,- 'E-mail:[email protected] - redacţia E-mail: [email protected] - publicitate
Tel/fax:
R E D A C Ţ IA : C lu j-N ap oca , str. N ap o ca 16
C U L T U R Ă : Ţ E L . 1 9 7 4 .9 0 M I C H A E L A B O C U ; S O C I A L - C E T Ă T E N E Ş T I : T E L . 1 9 .7 4 .9 0 - R A D U V I D A ; E C O N O M I C :
' -v ' -------------- C O D I N S A M O IL Ă ;:
Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ ’ 19.74.18
T E L : 1 9 .7 5 .0 7 ; S P O R T : T E L . : 1 9 .2 1 .2 7P U B L I C I T A T E : T E L ./ F A X :1 9 .7 3 .0 4 - R A U L S E S T R A Ş ; D I F U Z A R EM I C A P U B L I C I T A T E : T E L : 1 9 .4 9 .8 1 .; - S T E L A P E T C U ; C O N T A B I L I T A T E : T E L , : 1 9 .7 3 .0 7 - L I V I A P O P ;S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : T E L / F A X : 3 1.4 3 .2 3 S U B R E D A C Ţ I A D E J : T E L ./ F A X . 2 1 . 6 0 .7 5 /
