Home >Documents >A 12-planeta part3

A 12-planeta part3

Date post:26-May-2015
Category:
View:1,204 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 1. --~-306ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planeta 307A masurat trestiile subtiri, .-In ele Ie-a pus... trestii ~i papiru~i.~~Enbilulu, Me~terul Canalelor,De ele grija saaiba, a fost pus. ~.EI carepune plasa, ~i nici un pe~te nu ii scapa,-De capcanele sale nici 0 fiara nu scapaDin cUrsele sale, nici 0 pasare nu scapa,... fiullui... un zeu ce iube~te pe~tiiAsupra lor sa vegheze, de Enlil a fost pus.Fig. 128, Enkimdu, me~ter de diguri ~i canale, Lista sumeriana a .regilor indica faptul ca Enki ~i primulSa Ie vegheze cu grija a fostpus.grup de nefilimi aUstat pe Pamant 0 buna bucatii de vreme, opt. ~ar (28.800) treciind pana cand a fost nurnit un nou comandantEl. " care tope~te, ," al coloni~ilor.. Kulla, cel care face caramizi,,Dacaexaminamindiciileastronomice,Jucruriledevin si .Enki I-a pus mai mare peste breasla. mai clare. Savanpi au fost uinUti de "confuzia", pe ~are ofiicea~ m~reu sumerienii cand era vorba de stabilirea "casei" zodiacah~. Prin1erealizarile lui Enki prezentafe de acest poem secare ii era asociatii lui Enki. Se :pare ca semnul caprei-pe~te,mai mimara ~i curatarea apelor nlurilor ~i cons1uirea unui canalcare qesel1)llaZodia Capricotnului, era asociat cu Enki (~i astacare sii urieasca Tigrul ~i Euftatul. Casa sa depe malul apelor a. ar explica titIul fondatonilui Eridului A.LU.LIM, care,ar puteafost dotatiicu un debarcader,pentru acostarea plutelor de trestie .insemna "oaia apelor stralucitoare"). ~i totu~i EalEnki era re-~l a rorcIlor. Casa a tosl numIta E.ABZU, {"Casa adancului").prezentat deseori ca purtiin4 vase din care curgea apa - Varsa-Iemplullui Enki din Eridu a purtat acest nume timp de milenii.tor; ~i cu sigurantii el era zeul pe~tilor, ~i deci asociat cu Zodia. Mai mult ca sigur ca Eriki ~i echipajul sau u explorat Pe~tilor.teritoriul. din jurul Eridului, dar se pare ca el prefera sa calato- Astronomii sunt pu~i Ia: mare incercare atunci cand sereasca pe aiJii. Mla~ti~ile, spune el in1:un text, "sunt teritoriu1 stradui~sC ~.~teleagacum.citito~ii in stele ~~nAntic~~te _re~-111"", i3pl" 111111", I vla~"I"-11 UUlllU" . 111au l"Al, "I pvV"~l":;>l""if" ~"" uu. &.1..1 ca y ~" u""." W~,L&"-"-""&&W ~&_., -_acum se plimba cu barcasa MA.GUR (literal "barca pentru hoi~ cern, pe~tisau leu. 0 explicape rezonabila ar fi ca, de fapt, nu-nareli"), adica, 0 barca de caliitorie. Mai spune ca "oameniimele lor nu provin de la forma lor, ci.de la activitatea principalamei, ca unul, la vble trageau", ~i ca obi~nuiau Sa "cante cante-sau titlul zeului care era asociatcu acea constelatie.cele vesele", ce "inima raului Iaceau sa se bucure". Intr-un ast-DaciiEnki a aterizat.pe.Pamant.- ~a cum credem noi-,fel de moment, spune el "cantece sacre ~i descantece umpleau la inceputul Erei Pe~tilor, a fos! martorul unei precesii, a Pe~ti-adancul apelor mele". Este consemnat chiar ~i un amanunt lip-lor in Viirsiitor ~i a stat de-a lungul Marelui An (anul de 25.920sit de importanta~ cum ar fi numele capitanului. vastilui lolEnki:ani), piini la inceputul Erei Capricomului, atunci el a fost in1-a-(Fig. 128) devar comandant unic limp de 28.800 de ani.

2. 308ZECHARIA SrrCHIN A DouisprezeceaPlanetii309 Aceasta mi face decat sa confirme ipoteza noastra ca ne-_cea Planetii se afla cel mai aproape de Parnant era nurnit ,,Ras-filimii au ajuns pe Parnan!ui .mijloculepocii gla,ciare.Oificilacrucea CerUrllor",) Acolo, Enlil a stabilit OUR. AN,KI, "lega-muncade construirea digurilora inceputcandcondipileclima- tuni dintreCer ~iPamant",terice erau inca grele. Oar dupa ccitiva~ar de la aterizarea lor,- Aceasta sarcina era foarte. complexa ~i necesita foarteperioada glaciariiincepea sa faca loe unei incalziri treptate"caremult timp. Enlil a stat in Larsa ~ase ~ar,(21.~00 ani) cat timpa adus lI)ulteploi (circa 430.000 de ani in urmii).Atunci, nefili-Nippurul se afla in constructie, Lucriirile de constructii de larnii s-au decis sa se mute mai in interior ~i sa-~iextindiidome-Nippur erau interminabile, lucru care se poate vedea ~i din cele-niuI. Pe scurt, anunnaki (nefilirnii de rand) au numit un nou lalte nume ale lui Enlil, Asociat cu Berbecul, cand se afla laconducator al Eridului, A.LAL.GAR("Vremea ploioasa aduca- Larsa, ulterior el a fost asociat cu Taurul. Oeci, Nippur a fosttoare de lini~e"). -_ intemeiat la inceputul Erei TauruluL_Oar, in timp ce pe Parnant Enki i~i continua munca deo odii inchinatiilui Enlil, "Imn lui Enlil, A Toate Binem-pionier, Anu ~i ~elalalt fiu al sau, Enlil, urmiireau desia~urarea catorul" ce-l glorifica pe el, pe sotia lui, Ninlil ~i ora~ul sau,evenimentelor, de pe A Oouasprezecea Planetii. Textele meso- E.KUR., ne ofera mai nlulte informatii, despre Nippur~ Maipotarniene precizeazii in mod elar ca cel care conducea de faptintcii,Enlil avea acolo ni~teinstrumente foarte sofisticate: "Un.rnisiunea de pe Pamant era Enlil; ~i imediat ce s-a luat decizia. ochi ridicat cu care cerceteaziifata pamantului", ~i 0 ,,razii ridi-continuiirii misiunH, Enlil insu~i a coborcit pe Pamant. PentrU catii care cautii inima pamantului". Nippur, spune poemul, erael, EN,KI.OU.NU ("E~ sapa adcinc") a construit 0 noua colo-apiiratde ni~tearme fantastice:"oftaiui lui te ingroze~te, te spe-nie sau baza, nurnitii Larsa. Cand Enlil a preluat conducerearie de moarte"; din "afara lui, nici cel mai putemic zeu nu puteapersonal, locul a fost nurnit ALIM ("Berbec~), coincizand cu sa se apropie". "Bratul" ~au,,0 imensa plasa avea", iar,in mijlo-,,Era Berbecului"..cui sau se afla 0 "pasiire iute" de care "celriiu ~icel viclean" nu Colonia de la Larsa a marcat intrarea intr-o noua faza aputeau scapa. Era locul acesta protejat de un camp electroniccoloniziirii Pamantului. A insemnat luarea deciziei de a conti-sau de vreo raziimortala? Era oare in centrul sau ceva asemiina-nua experimentele pentru care veniserii ~i care necesitau aduce-,- tor unor elicoptere, ,,0 pasare" atcitde rapidiica nimeni nu putearea pe Pamant a mai multor nefiljmi, unelte ~i echipamente,_ sa scape razei sale de actiune?precum ~i trimiterea pe planeta lor a unor "inciircatQri de prer.In centrul Nippurului, pe 0 platforma ridicatii, se afla car- Uri~ele nave de trar.sport ale nefilimilor nu mai puteau tierul general allui Enlil, KI.UR (,,Locul unde se afla riidacinileateriza in ocean, ca pana atunci. Schimbiirile climaterice mcu- ~ Piimantului")- locul,in care se ridica "puntea dintre Cer ~i Pa-sera terenul mult mai accesibil; era timp}!l pentru construirearnant",Era centruIde comunicapi,din care anunnakide pe Parnan!unUI SpatlOport In centrul lVIesopoaalIlua. 111it;CIj~JUum;im, .uu-h____:__"_n +~.~..:;,,:: I".. TnT nT { ("pi 1"11"" 4uupea ~c 4U lSiiPUWI:SPW:t::t:Ct: plcloare pnn namo- , lul intiirit, ei au descoperit un strat ce continea bucati de vase ceran,ice de culoare verde ~i unelte de cremene. 0 civilizatie mult mai veche fusese ingropatii subunsprezece picioare de namol!,Sir Leonard a cobonit in groapii pentru a examina desco- peririle. I-a intrebat pe asistenpi siii ce opinie au, dar nimeni nu a putut oferi 0 exphcatIe plauzlbIla. Apoi, sotia lui Sir Leonard 52. 406ZECHARIA SrrCHIN ; A Douisprezecea Planeti407.a facut, intamplitor, 0 remarci, ,.Pii, desigur~ sunt urmele poto-,,:A~adar, a fost un eveniment crucial. irtistorla.lumii: Sepului!" . . .,iJvorbe~tedespre evenimentele,cetitile ~ioamenii de dinainte de AIte expedipi arheologice in Mesopotamia totu~i pun lapotop ~icele de dupii potop. Se vorbe~te,despre toate fapk11eindoiali aceasti inmipe minunati. Straturile de nimol cenuzeilor ;~ide fmpiritia cobonlti dii1,ceruri inainte de potop, ~icontin nici 0 urmi de habitare umani indici, intr-adevir poto-istoriaevenimentelor zeie~ti~i.umane ciind fmpiri!ia Cerurilorpul: dar, in timp ce straturile din.Ur ~i al-Ubaid indici dataa cobOriitdin nou pe Pimaot. Acesta era momentul de referiJ1ti,potopului ca fiind in jurul anului 3500-4000 i.Ch., straturi sirni- in functie de care se facea impirtirea timpului... .lare -descoperite ulterior Iii Cush indici aceasti dati ca fiind Nu numai cuprinziitoareleliste de regi, ci ~i textele refe-2800 tCh. Aceea~i dati a fost estimati ~i pentru straturil~de ritoare la un anume rege ~i strimo~ii lui mentioneazi acestnimol descoperite la Erec ~i~uruppak, ora~uleroului sumerian..eveniment. Unul, de exemplu, ce vorbe~tedespreimparatul Ur-al potopului. La Ninive, arheologii au descoperit, la adancimeaNinurta, aminte~tepotopul ca fiind un eveniment.indepirtat inde nu mai pupn de ~aizecide picioare, treisprezece straturi suc-timp:" ., cesivedenimol ~inisipdeIiu, datanddin mileniulpatrutCh. Cei mai multi savanp consideri acum ci ceea ce a desco- fn acea zi, in acea zi de demult,perit Woolleynu erau decat inuildatiilocale - evenimente frec- fn acea noapte, in acea noapte dedemult,vente in Mesopotamia, unde desele ploi torentiale, revirsirile fn anul acela, in anul acela de demult -:celor doui fluvii, p~cum ~i desele lor schimbiri de albie cau- Caod it avut loc potopul.zau astfel de evenimentetragice pentru locuitorii tinutului. Toa-teaceste straturi diferite, au concluzionat savantii, nu erau infmpiratul Asiriei, Asurbanipal,care a fost un protector alnici un caz calamitatea ucigitoare, evenimentul preistoric mo- ~tiintelor~i a strins 0 biblioteci uria~i de tiblite de lut, spunenumental care se presupuneci ar fi fost potopul. intr-o inscriptie comemOJ;ativi i a gisit ~i a reu~it si citeasci c VechiulTestamenteste o,caj>odoperide concizie literacl"inscriptii pe piatri, de dinainte de potop". Un text acadian care~iprecizie. Cuvintele sunt intotdeaunaashel alese pentru a ex- vorbe~tedespre nume ~ioriginile lor explici fapful ciin~iri nu-prima 0 idee foarte precisi, versetele sunt la obiect, ordinealormele regilor de dinainte de potop. Un iIi1piratera liudat ca fl-este clara, lungimea lor nu este niciodati mai mare decat esteind "din simaota pistrati de din~intede potol. Unele texte ~ti- intifice declari ci sursele lor sunt "vechile inscrisuri,ale inte-necesar. Meriti semnalat faptul ci intreaga perioadi de la Face-.leptilorde dinainte de potop". rea lwiUipaoi la alungarea lui Adatn din Eden este relatati iIr Nu, potopul nu a fost un eveniment local sau oinundatieoptzeci de versete. fntreaga istorie a lui Adam ~i a urma~ilor";;: _no: ~ ::: _..:_ ~ :_ _::_~ 1 T L : :"_.. 1... C1......~e~odic~,.a fost, c?nf?rm t~turor relatirilor, un.eveniment zgu- , , ...I~__a._a., _w V &.1 6" "..1.1.1"",1."1." }lJ."""",,",U,",l11., V ""ata3"I.~la ,.u .-(tlt;;~i Enos pani la Noe este relatati in cincizeci ~i opt de versete, nici oamenii, nici zeii nu s-au mar.intalnit, nici inainte, nicidar povestea potopului a meritat nu mai putin de optzeci ~i ~ap-dupi.te de versete. Dupi orice standard, este clar ci avem de a facecu un eveniment major, nu un eveniment local; ci 0 catastrola *ce a afectat intregul Pi mint, intreaga omenire. Textele mesopo-tamiene mentioneazii in mod clar ci au fost afectate "toate cele ..patrucolturialelumii".. I 53. 408ZECHARIA SITCHIN A Douasprezeeea Planeta409Textele biblice ~i cele mesopotamiene pe care Ie-am dis-cum.~tim ~i din versiunea biblica) a inceput sa procreeze ~i sacutat paoa acum contin cateva intrebari la care trebuie g~sit unse inmulte~ca. Astfel, cu timpul, omenirea a inceput sa-I supe-riispuns. Care era tragedia suferitii de omenire in- vremea lui re pe.Enlil. .Noe, dupa care a primit acesta numele (care inseamna, a~a cumam aratat, -"mangaiere") in speranta ca na~terea lui va semnala. Pamaotul se marise ~i oamenii se inmulteau;s~itul acestei tragedii? Care era "secretul" pe care zeii jurase-Pe campuri, ca taurii salbatici ei erau.rii sa-I pastreze, ~i de dezvaluirea caruia a fost acuzat Enki? De De-mpreunarile lor, zeii au fost deranjati;ce lansareaunei rachete spatiale -din Sippar urma sa fie sem- Zeul Eniil a auzit cuvintele lor,nalul pen~ ca Utnapi~tim sa intre in corabie ~i s-o inchidii bine? ~i le-a spus celorialti Mari Zei:Unde erau zeii cand apele acopereau ~i cei mai inalti munti? ~ide ce s-au repezit ei la carnea arSii oferitii lor de Noe/Utnapi~- "SupariitQare-au devenit cuvintele oamenilor; . I . ? hnpreuniirile lor, noaptea somnul mi-l alunga."tim. .Pe miisurii ce incercam sa descoperim riispunsurile aces,-EnIil - care, inca 0 datii, este prezentat ca persecutor altor intrebari, yom descoperi ca potopul nu a fost 0 pedeapsaomenirii - a ordonat apoi pedepsirea oamenilor. Nea~teptiim sapremeditatii din partea zeilor. Yom descoperi ca -potopul, de~icitini acum despre venirea potopului, dar nu e a~a. SUfPrinzator,era un eveniment care fusese.prevazut, el era ~i unul inevitab~l,Enlil nici macar nu aminte~tedespre ~a ceva ori ceva asemana-in care zeii au avut mai degraba 1,10 pas iv, decat !lnul activo rol.Yom arata ca. secretul pe care zeii au jurat sa-l pastreze era o.tor. tn schimb, el cere decimarea omeniriiprin epidemii ~iboli.Versiunile acadiene ~i asiriene vorbesc despre "dureri,conspiratie impotriva omenirii - ~i anume, neanuntarea oame-nilor despre cataclismul care urma sa loveasca PamAntul,astfelamet~li, friguri ~i febrii"precum ~ide "boli, epidemii, ciuma ~ica, in timp ce nefilimii sa scape nevatiimati, omenirea sa piarii.holera" care au afectat omenirea dupa pedeapsa lui Enlil. Darplanul acestuia nu a functional. Cel care era "peste masura deMulte qin informatiile despre potop ~i evenimentele careI-au precedat provin din textul intitulat "Cand zeii ca ~i oame-intelept" - Atra-Hasis - se afla, intamplator, in relatii foartenii". In acesta, eroul potopului se nume~te Atra-Hasis. tn frag-bune cu ~ul Enki..tn unele versiuni, spunaodu-~iel.insu~i po-mentul despre potop din Epopeea lui Ghilgamesh, EnId it nu- vestea, el ii zice zeului ,,Eu sunt Atra-Hasis; ~i stau in templulzeului Ea, stiipaoulmeu". Cu "mintea atentii la zeullui Enid",me~te pe Utnapi~tim "eel peste masurii de intelept" - care ii?-acadianaesteatra-hasts..Atra-Hasis apeh:aziila el pentru a desface cea ce mcuse ftateleI~: . Savanpi considerii ca textele in care Atra~Hasis este eroupot fi piirti dilJtr-unul sumerian, mult mai vechi. Cu timpul, auQn Tn C4~_~_.... .~. -..fost cie!:coTIP.ritp. nl1mprn,,,,p tlvt.. h..h;I~";..,: nn:":n__, nnn..:_,,...~.; - -* 0 ~i chiar tiiblitele sumeriene originale, lucru ce a permis reface-Mania zeilor priipade~te pamantul.rea aproape integraIa a epopeii lui Atra-Hasis, 0 mundi foarte~i totu~i, Tu e~ti eel care ne-ai mcut!laborioasa datoratii, in speciallui w.G. Lambert ~i A. Millard, Fa sa inceteze durerea ~i boala,Atra-Basis: The Babylonian Story of the Flood (Atra-Hasis:Frigurile ~i febra!"Epopeea babiloniana a potopului). Dupa ce descrie munca grea a anunnaldlor, revoita lor ~i Paoa cand nu vor fi descoperite ~i alte tiiblite mai putinfacerea Muncitorului Primitiv, epopeea reiateaza cum omul ta~adetenorate, nu yom ~tt care au lost slatunJe JUthnkI. El a spus 54. :- ~ ,410ZEcHAktA SITCHIN. A Douisprezecea Planeti 411ceva de genul 1..sa apara pe Paniant:~ Indifer~iltce-o ~fifost,. A venit ~i cel de-al treilea ~a-at-tam;se pare ca a dat tezuitatele scontate. Curanddupaaceea, Enlil Fetete oamenilor,erau miicinate de foamete,se plangea amarat celorlalti iei Cll"oamenii nu s-aU imputinat; Fetele oamenilor,crapasera...ci chiarmai multica inaintesunt!",", "" Traiau cu rasuflarea mOrtii in spate,Apoi a inceput exterminareaomenirii prin foamete. "Fie Cand a venit ~i celde-al patrulea ~a-at-tam,ca hrana, la oameni sa nu ajunga; burtile lor sa ceara fructele ~i Fetele oamenilor erau verzi ca iarba; Ametitiei ratiiceaupe strazi;,legumele!" Foametea trebuia realizatii prin mijloace naturale,prinlipsaploilor~iintreruperearigatiilor. iMargiilile lor [umerii?]au devenit inguste. . La it cincea "trecere", viilta umana incepuse sa se dete- Ploile zeilor, in Laca~ul Lor sa ramana; .rioreze. Mamele incuiau u~ile in fata pJ:"optiilorfiice infometate. Jos, pe pamant,apeie sa nu mai curga din izvoare.-Fiicele i~i spionau mamele, pentru a vedea daca nu cumva aces- ~i vantul sa batii, pamantul sa usuce: tea au ascUQsceva mancare.I ~inorii sa se faca mari,dar apa sa nu-~i lase.I La a ~aptea "trecere", canibalismul era in fIoare: Chiar ~i hrana din mari ~ioceane urma sa Ie fie ,interzisa Cand s-a mcut al ~aptelea ~a-at-tamoamenilor: Enki primise ordin sa "puna zavoarele; sa-nchidaEi i~imancau propriile lor fiice. .1marea" ~i s-o "piizeasca" de oameni., CuniQd seceta a inceput sa Copiii erau gatip ~i mancati...se impra~tie.o casa 0 manca pe cealaltii.I De sus, caldura nu era. ..Textelevorbesc d~sprerepetatele interventii ale lui Atra- Jos, apele nu mai curgeau illn izvoarele lor.Hasis pe langa zeul sau, Enki. "In casa zeului lui. .. a pus picio- Pantecul pamantului nu mai purta rodul.rul; ... in fiecare zi plangea, aducand sacrificii zeului... chema lerburile nu mai cre~teau... numele domnului sau", cerandu-i ajutol lui Enki pentru inde- Campurile verzi acum erau uscate;partareafoametei.. Campia intinsa era sufocatiide sare. Enki, totu~i, se pare ca se simtea, intr-un fel, legat de ho-tiirarea celorlalti zei, caci, la inceput~ el nu a raspuns chemiirii aFoametea care urmat i-a adus la disperare pe oari1eni.lui Atra~Hasis. Foarte posibil, el chiar s-:a ascuns de servjtorulConditiilede trai d~veneau din ce in ce mai grele, 0 data cu tre- o. sau credincios, " t .. parasindu-~itemplul 4 _~i stabilindu-se _. .. in apele"...1 1IoJ..IJ.l.ywawJ.. .I..""""""&.&.a~uv.tv a"&.1."""&""""...,.., w --"f_V- "1- -.. .r- v -I."" .aa.a""J.IIo. ,--,q..IJ.U" VUI1.1".1JI1 .:" A.11aU Ultam - un termen pe care cei mai multi savanti it tradu~ prinpragul moqii", Atra-Hasis ,,~i-apus patul pe maluJ raului,, dar"ani", dar care literal inseamna "treceri", ~i versiunea ,asirianazeul nu ii riispundea.spune in mod elar "ani ai lui Anu" - care aufost din ce in ce,Imaginea omenirii aflate in agonie, degeneratii prio info-mai grei: _ metare, cu pariotii care i~i mancau propriii copii, a condus, infinal, la ceea ce era de neevitat: inca 0 ceartii intre cei doi frati, Timpde un ~a"at-tamei au mancat iarba pamantului.Enlil ~i Enki. fntr-a ~aptea "trecerc", cand barbatii ~i femeile Tintp de doi~a-at-tam au suferit pedeapsa zellor.care mai nimasesera ajunsesera "ca m~te umbre ram(;itoare pe 55. ~412. ZECHARIA SrrCHIN 413 A DouispreZecea Planetipamant", ei au primit un mesaj de la Enki.-"Faceti riizmeritiiEnliltI acuziipe ftatelesau ca "a deschispoarta miirii",mare.pe pamant", a spus el. Sa se trimitii vestitoriin toate celedar Enid neaga ca acest lucru s-ar fi petrecut Cuconsimtamantulpatru colturi ale lumii: "Nu va mai inchinati zeilor, nu va mailui:rugati zeitelor." 0 revoltiitotala impotriva zeilor! La adiipostulacestor tulburari, EnId a pliinuit~ialte ac~- Zavorul de la Poarta Miirii,uni mult mai concrete. Tex.tele, foarte fragmentate in acestCu rachetele mele, eu I-am pazit. _pimct al epopeii, dezvaluiefaptul ca leul a strans in templul sauIDar] cand. .. au scapat de la mine. ..un ,~sfatal biitranilor".,,Ei au intrat... la sfat in casa.lui Enid."Multime de.pe~ti.. .-au disparut;Mai intai, acesta ~i-acerut iertare, aratand cum s-a opus hotiini-Au spart ziivorul. . .rii celorlalti zei, apoi a stabilit un plan de actiune; se pate caAu ucis paznicii miirii.acesta ave~ ,ceva de-a face cu marile ~i tinut~rile din LumeaInfefioarii,aflate sub comandasa... . Putem deduce detaliliile secrete ale acestui plan din frag-EI a pretins ca i-a prins pe riiufiiditori ~ii-a pedepsii, darmentele de texte care s-au pastrat: "In noapte... dupa ce... ", ci-Enlil J;lU fost satisfiicutd~ acest lucru. EI i-a cerut luiEnki "saa /1neva trebuia sa fie "pe malul fluviului", la 0 anumitii-datii,pro- nu mai hraneasca poporul sau" ~isa nu mai dea "ratiile de po- Ibabil pentru a a~teptaintoarcerea lui Enki din Lumea Inferioa- rumb, cu care ace~tia zilele i~i tin". Reactia lui Enki a fost uluitoare:..rii. De acolo, acesta trebuia "sa aduca razboinicii apelor", pro-babil tot pamanteni, care lucrau in minele din Lumea Infe-rioara. In momentul hotiirat,au fost date poruncile: "Inainte!... Zeul s-a saturat sa stea jos;porunca. . . "In Adunarea Zeilor, In ciuda versurilor care lipsesc, ne putem da seama ce s~a Rasetele I-au cople~it.intamplat, din reactiile lui Enlil. "S-a umplut de manie." EI aconvocat Adunarea Zeilor ~i a trimis pe unul din ofiterii lui sa-lNe putem imagina paniiemoniul. Enlil era fOOos.A avutaJuca pe Enki. Apo~ s-"aridicat ~i I-a acuzat pe fratele san di iiun furtunos schimb de cuvinte cu Enki ~Tau tipat unulla cela-sabotat planurile hotiiriite.de Adunarea Zeilor:lalt. ,,Minciuna este in mainile sale!" Cand, in s~it Adunareaa fostadusa la ordine, Enlil ~i-areluat cuvantul. Elle-a reamin- Cu totH, Noi, Marii Anunnaki,. tit colegilor ~i subordonatilor sai ca trebuia luatii 0 decizie una- Am hotiinit atunci un lucru. ..nima. El a -re.amintitevenimentele care au condus la facerea Am poruncit ca, inPasarea Cerului, Muncitorului Primitiv, subliniind numeroas!?le ocazii in care.. I tow __~ 1___ T . n J1nlr; intrebare,caci sta.. _, mile) la sud de Sippar. Cum lansarile aveau loc pe inserat,rea lucrurilor era intr-c1devarfoarte grea. Tatallui Noe a sperat"ploile de eruptii" pe care racheta lansata Ie mcea sa "cada peca mi~terealui va insemna s~itul indelungatei perioadede su-pamant" puteau fi vazute fua nici un lei de problema.ferinte. Problema oamenilorera seceta - absenta ploii, scaderea De~inefilimii era pregatiti pentru potop, venirea acestuianivelului apelor.Care om cu mintea intreaga ~i-arfiputut inchi- a .fost 0 experientiiinftico~toare chiar ~i pentru ei: ,,Zgomotulpui di peste cattwazile unnau sa piara cu totii, tocmai din cau-potopului... ii mcea pe zei sa tremure", dar cand a sosit mo-za apelor?mentul sa paraseasca Pamantul, zeii "au intors spatele ~i au ur- Dar, in timp ce oameniinu puteau intelege semnele,nefi-cat, in cerullui Anu". Versiuneaasiriana a epopeii Atra-Hasis, limiiputeau.Pentruei, potopulnu eraun eveniment e~teptat;n spune ca zeii au plecat de pe Pamant cu rukub ilani ("careIede~i era inevitabil, ei ii detectasera apropierea. Planul lor de azeilor"). ,,Anunnakiau ridicaf rachetele lor ca tort,ele, care "audistruge omenirea oferea acum zeilor un rol pasiv, nu unul ac-dat stralucire Pamantuhii din stlilucirea lor."tiv. Nu ei au cauzat potopul, ci doar au tinutapropierea lui se- Aflati pe orbitiiin jurul Pamantului, nefilimii au fost zgu-cretafatade pamanteni. , duiti de scenele de distrugere pe care Ie-au vazut. Epopea lui Prevenip ~eci de calamitatea distrugatoare ce uqna sa vina,Ghilgamesh spune ca, nu numai "o~ul nu mai putea sa-l vadanefilimii au luat masuripentru a-~i salva propriile lor vieti.pe eel ce langa el statea", dar oamenii nu mai puteau fi vazutiCum intregul Pamant urnla sa fie acoperit de ape, ei nu aveau "de-acolo de sus, din ceruri". tnghesuiti in navele lor spatiale,decat un singur loc in care sa se dudi: in cer. Cand au inceput zeii se chinuiau sa vada ce se intampla,jos, pe planeta pc carefurtunile care au precedat potopul, nefilimii s-au urcat in naveletocmai opariisisera.lor spatiale ~i au ramas pe orbita in jurul Pamantului, pana candapele au inceput sa scarla. tn patru labe ca ~i cainii, zeii A~a cum ;yom anita, zma potopului a fost ~i ziua in care Se-nghesuiau catre peretelede-afara.au plecat zeii de pe Pamant.Ishtar plangea ca 0 femeie in toiul facerii; Semnul pe care trebuia sa-I ~tepte Utnap~~tim inainte de ,,Zilele bune, toate, acum se terminara. .."a se urca in area impreuna cu ai sai ~i cu animalele a]ese ~i sa 0~i zeii anunnaki plangeau cu ea,inchida ermetic era:Toti zeii, sarmanii, sta ~i plangea;Cu buzele lipite, toti ca ~i unul...vauu ;Q.UJ.aq,Careporunce~te un cutremur la apusul soarelui, Epopeea Atra-Hasis este doar 0 variatiune pe aceea~iVa ploua din cer cu eruptii - tema. Zeii, in timp ce fugeau, priveau ~i distrugerile din unnaLa bordul corabiei sa te sui, lor. Dar, situatia de pe navele lor nu era nici ea tocmai incura-~i bine intrarea s-o inchizi. joatare. Se pare, ei fusesera imbarcati pe mai multe nave; Ta-blita a III-a a epopeii Atra-Hasisdescne conditiile de la bordul ~a cum ~tim, ~ama~ era insarcinat cu spatioportul de launeia din aceste vase, pe care mai multi anunnaki 0 impart,eau~.. ~:.o l,fo_ VSippar. Deei, nu exista nici un dubiu in mmtea noastra ca hnki"" Z "1t" .&.y & a . ___J 58. 418ZECHARIA SITCHIN .A DouispreZecea Planeti419 Anunnakii, Marii Zei,ca sigur, unirea cu nava mama. Oar alti zei nu erau "chiar atit de Stiteau suferind de foame ~i de sete...hotiirap. Fo$ti de imprejurari sa.pa.raseasca. Pa.mantul, ei din!r-o Ninti plangea ~i suferea;dati aurealizat dit de legati de acesta ~i de locuitorii hli deve- Plangea sa-~i u~eze marea durere.nisera.: Intr..una din nave, Ninhursag ~i anunnakii ei dezbateau Zeii plangeau ~iei aHituri de ea, pentru Pamant. oportunitatea ordinelor date de An!l. In alta, Ishtar plangea ,,zi- Era cople~Wide marea durere, l!lefericite" care pieri sera; anunnakii care erau cuea ;,plangeau . . ~i setea cea.crunti 0 incoltea.~i ei." ._. Acolo unde ea stitea, zeii plangeau; Evident; EnlQ era intr-o alti nava., altfelle~ar :fi dezva.luit Ca oile strcinse una intr-alta stiteau.acestora ca. reu~ise sa salveze semintia umana. Cu sigurantii ca Buzele lor de sete erau arse, ,el avea suficiente motive pentru a nu se simti atit de trist ca lar burta lor de foame gemea.ceilalp, pentru ca. indiciile oferite de ~ceste texte sugereaza ~a.el este cel care a pus la calc intilnirea de pe Muntele Ararat.Zeita Mama. ins~i, Ninh1irsag, era ~ocati de amploarea VersiuiUle an~ce par sa. indice ca. area a fost pur ~i simplu pur.; pe care 0 luasera distrugerile. Ea deplangea ceeate vedea: tati de ape in regiunea muntilor Ararat, iar 0 "furtuna din sud"ar fi purtat mtr-adeviir c0l11bia spre nord,.dar textele" mesopota- Zeita a vazut ~i-a plans...miene reitereaza faptul ca. Atra-Hasis/Utnapi~tim a loat cu el un Oe febra buzele-i erau aprinse...,,navigator"penumePuzur-Amurri ("cel din vest care cuno~te . Ca niu~tele-s mpturile, de mine mcute -secretele"). Luii,.a mcredintat. Utnapi~tim "toati construcpa ~i Ei umplu raurile, sunt hrana...pentrupe~ti,tot ce e.mauntru" s-o conduca, imediat ce a inceJ>ut fortuna. De Sunt inghititi cu totii. demarea furioasa. . ce mai era nevoie de un navigator cu experientii, decat daca.arca nu tiebuia dusa. la 0 anume destinatie? Putea oare ea ~-~i salveze viata in timp ce onienirea, la a.~ cum am aratit anterior, nefilimii utilizau,Araratul careperinca. de la prima lor debarcare pe Pa.mant.Fiind cel maicarei creare a participat ea insa.~i,pierel Putea ea oare sa.para--Iseasca pa.mantul pentru totdeauna, s-a intrebatea cu voce tare: malt varf din acea parte a lumii, era de a~teptat ca el sa.aparaprimul de sub a1J

of 73/73
--~- 306 ZECHARIA SITCHIN ' A masurat trestiile subtiri, In ele Ie-a pus... trestii ~i papiru~i. Enbilulu, Me~terul Canalelor, De ele grija saaiba, a fost pus. EI carepune plasa, ~i nici 'un pe~te nu ii scapa,- De capcanele sale nici 0 fiara nu scapa Din cUrsele sale, nici 0 pasare nu scapa, ... fiullui... un zeu ce iube~te pe~tii Asupra lor sa vegheze, de Enlil a fost pus. , Enkimdu, me~ter de diguri ~i canale, Sa Ie vegheze cu grija a fostpus. El. " care tope~te, Kulla, cel care face caramizi, , Enki I-a pus mai mare peste breasla. . Prin1£erealizarile lui Enki prezentafede acest poem se mai mimara ~i curatarea apelor nlurilor ~i cons1£uirea unui canal care sii urieasca Tigrul ~i Euftatul. Casa sa depe malul apelor a. fost dotatiicu un debarcader,pentru acostarea plutelor de trestie . ~l a rorcIlor. Casa a tosl numIta E.ABZU, {"Casa adancului"). 'Iemplullui Enki din Eridu a purtat acest nume timp de milenii. . Mai mult ca sigur ca Eriki ~i echipajul sau '\u explorat teritoriul. din jurul Eridului, dar se pare ca el prefera sa calato- reasca pe aiJii. Mla~ti~ile, spune el in1£:un text, "sunt teritoriu1 111"", i3pl" 111111","I vla~"I"-'11 UUlllU" . 111au l"Al, "I pvV"~l":;>l" cum se plimba cu barca'sa MA.GUR (literal "barca pentru hoi~ nareli"), adica, 0 barca de caliitorie. Mai spune ca "oamenii mei, ca unul, la vble trageau", ~i ca obi~nuiau 'Sa "cante cante- cele vesele", ce "inima raului Iaceau sa se bucure". Intr-un ast- fel de moment, spune el "cantece sacre ~i descantece umpleau adancul apelor mele". Este consemnat chiar ~i un amanunt lip- sit de importanta~ cum ar fi numele 'capitanului. vastilui lolEnki: (Fig. 128)' ' A Douisprezeeea Planeta 307 .- ~~' ~. Fig. 128 Lista sumeriana a .regilor indica faptul ca Enki ~i primul grup de nefilimi aUstat pe Pamant 0 buna bucatii de vreme, opt .' ~ar (28.800) treciind pana cand a fost nurnit un nou comandant ," al coloni~ilor.' '. ' Dacaexaminamindiciileastronomice,Jucruriledevinsi . mai clare. Savanpi au fost uinUti de "confuzia", pe ~are ofiicea~ m~reu sumerienii cand era vorba de stabilirea "casei" zodiacah~ care ii era asociatii lui Enki. Se :pare ca semnul caprei-pe~te, care qesel1)lla Zodia Capricotnului, era' asociat cu Enki (~i asta ar explica titIul fondatonilui Eridului A.LU.LIM, care,ar putea insemna "oaia 'apelor stralucitoare"). ~i totu~i EalEnki era re- prezentat deseori ca purtiin4 vase din care curgea apa - Varsa- tor; ~i cu sigurantii el era zeul pe~tilor, ~i deci asociat cu Zodia Pe~tilor. Astronomii sunt pu~i Ia: mare incercare atunci cand se stradui~sC ~.~teleagacum .citito~ii in stele ~~n Antic~~te _re~- if"''''' ~"" uu. &.1..1 ca y ~'" u""'.'" W~,L&"-"'-""&&W ~&_., '-'_ a cern, pe~ti sau leu. 0 explicape rezonabila ar fi ca, de fapt, nu- mele lor nu provin de la forma lor, ci.de la activitatea principala sau titlul zeului care era asociatcu acea constelatie. , DaciiEnki a aterizat.pe.Pamant.- ~a cum credem noi- la inceputul Erei Pe~tilor, a fos! martorul unei precesii, a Pe~ti- lor in Viirsiitor ~i a stat de-a lungul Marelui An' (anul de 25.920 ani), piini la inceputul Erei Capricomului, atunci el a fost in1£-a- devar comandant unic limp de 28.800 de ani.
Embed Size (px)
Recommended