Figura 1.2. “Structura riscului de credit în dependenţă de riscurile debitorului”
Anumite domenii de activitate precum agricultura, investiţiile imobiliare sau
domeniul energetic pot cunoaște schimbări semnificative, ca urmare a deteriorării
stării economiei în general, sau apariţiei unor evenimente specifice. Totodată,
activitatea firmelor poate fi influenţată de probleme legate de înnoirea tehnologică,
greve, modificarea preferinţelor consumatorilor sau a unui management defectuos
etc. Astfel, creditele privite ca întreg, expun banca la riscuri importante comparativ
cu alte active, de aceea, băncile constituie rezerve denumite provizioane, destinate să
acopere pierderile pe care le anticipează că ar putea să apară din nerambursarea
creditelor.
Un alt risc important asociat creditării este riscul de dobîndă. Maturitatea
creditelor, rata dobînzii la care sunt acordate si modalitatea în care va avea loc
rambursarea, sunt elemente care influenţează intrările de fonduri ale băncii și
posibilitatea acordării de noi credite. Creditele cu rate de dobînzi flotante și rate de
rambursare distribuite în timp, creează fluxuri financiare în viitor, care cel mai adesea
sunt foarte apropiate valoric de costul împrumutului; creditele cu scadenţă unică şi
rata dobînzii fixe, determină, de ex. un singur flux, rambursarea este unică etc.
În structura activelor marii majorităţi a băncilor, creditele, deţin ponderea cea
mai importantă situată în medie între 50% si 70% din portofoliul de active.
Compoziţia portofoliului de credite variază de la bancă la bancă, în funcţie de
mărimea acesteia, zona geografică unde este amplasată, expertiza în domeniu și
reglementările activităţii bancare din fiecare ţară.
Activitatea de creditare se află în strînsă corelaţie cu atragerea de depozite. Pe
de o parte, volumul creditelor acordate are ca bază depozitele atrase de bancă, iar pe
de altă parte, rata dobânzii la credite trebuie să acopere și rata dobânzii la depozite
plătită de bancă.
6
Obiectivul fundamental al activităţii de creditare desfășurate de o bancă este
de a acorda credite cât mai profitabile, respectiv care aduc venituri cât mai mari cu
asumarea unui risc cât mai mic. În acest proces, managementul băncii stabilește
domeniile în care va acorda prioritar credite și în care agenţii de credite au încredere,
stabilește limitele de creditare, condițiile și cerințele proprii în scopul plasării eficente
a resurselor atrase. În acest proces trebuie să asigure un echilibru între volumul si
calitatea creditelor acordate si cerinţele legate de lichiditate, profitabilitate, calitate,
limitările în raport de capitalul băncii si obiectivele stabilite privind rata profitului
propriu.
B) Investițiile în hârtii de valoare
În ansamblul poziţiilor din activul bilanţier al băncilor, investiţiile în titluri
financiare ocupă locul doi ca importanţă, după creditele bancare. Ca regulă generală,
investiţiile în titluri financiare sunt efectuate cu scopul de a realiza venituri
suplimentare din dobânda plătită și câștigul de capital din modificarea preţului pe
piaţă a titlurilor. În cazul băncilor, alături de acest obiectiv, investiţiile în instrumente
financiare sunt realizate şi pentru rolul important pe care îl au în asigurarea lichidităţii
bancare. În perioadele de recesiune sau restrîngere a activităţii economice, când de
regulă, are loc şi o reducere a cererilor de credite, investiţiile în titluri financiare sunt
practic cea mai bună alternativă de a realiza plasamente, respectiv, ca sursă de
venituri. În momentul în care starea economică se îmbunătăţește, şi cererea de noi
credite creşte, titlurile financiare ajunse la maturitate sunt vândute, iar
disponibilităţile astfel realizate, sunt plasate în credite. În același timp, titlurile pe
termen scurt pot fi vândute rapid și fără pierderi pentru a se realiza fie alte investiţii
financiare cu randament mai înalt, fie acordarea de credite.
Flexibilitatea titlurilor financiare de a putea fi cumpărate şi vândute, asigură
băncilor o rezervă de fonduri suplimentară, peste sau alături de rezerva secundară a
acestora pentru a face faţă nevoilor de lichiditate. Însă, lichiditatea investiţiilor în
acţiuni corporative nu este acoperită decît în cazul cursului lor efectiv de piaţă. În caz
contrar, e necesară o studiere detaliată a perspectivei întreprinderii şi achiziţionarea
7
pachetului de control sau de blocare care ar da posibilitate băncii să participe la
conducerea şi restructurarea firmei. Însă, comform legii, băncile comerciale nu pot
procura decît cel mult 15% din acţiunile SA, în plus, acţiunile trebuie să constituie nu
mai mult de 50% din capitalul normativ total.1 Titlurile financiare joacă un rol
important în gestionarea activului băncii: ele permit băncii să utilizeze toate fondurile
de care ea dispune la un moment dat; pot ajuta banca cu resurse lichide prin
achiziţionarea de titluri financiare care se potrivesc nevoilor de lichiditate a băncii;
contribuie la diversificarea portofoliului de active şi deci la protejarea băncii
împotriva riscurilor financiare.
Investiţiile în titluri financiare îndeplinesc un rol important şi în
managementul bancar: titlurile financiare eligibile pot fi utilizate de bănci pentru a
avea acces la facilităţile de creditare acordate de banca centrală, pentru care
întotdeauna există obligaţia constituirii de garanţii cu active eligibile, pot obţine
temporar fonduri prin operaţiuni repo efectuate cu banca centrală, sau cu alte bănci.
Cele prezentate, relevă rolul important pe care îl au investiţiile în titluri financiare în
managementul riscului şi profitabilitatea băncilor.
Se disting 3 grupe de încadrare a titlurilor financiare, relevate în figura 1.3.
Sursa: elaborat de autor în baza manualului Dedu, V. Gestiune bancară.- București: Ed. Didactică și Pedagogică, 2008.
Figura 1.3. Tipologia titlurilor financiare
1 REGULAMENTUL cu privire la deţinerea de către bănci a cotelor în capitalul unităţilor economice. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nr.49 din 28.05.1998, p.2.
8
Titluri care vor fi păstrate pînă la maturitate
Titluri destinate vînzării
Titluri deţinute pentru
tranzacţionare
Titluri financiare
1. Titluri financiare care vor fi păstrate pînă la maturitate- aceste titluri,
băncile le păstrează pînă la maturitate, exceptînd cazurile în care pe piaţă au loc
schimbări dramatice. Pe parcursul deţinerii lor, băncile realizează venituri din
dobânzi sau dividende, iar la maturitate capitalul investit.
2. Titluri financiare destinate vînzării sunt cumpărate de bancă cu scopul de a
fi vîndute oricând şi au în vedere necesitatea acoperirii diferitelor nevoi temporare de
fonduri ale băncii, legate de lichiditate sau creșterea cererii de credite.
3. Titluri deţinute pentru tranzacţionare sunt parte a contului de tranzacţii cu
instrumente financiare şi sunt cumpărate de bancă cu scopul de a fi revândute altor
investitori. În această grupă pot fi cuprinse cele mai diferite tipuri de instrumente
financiare, de la obligaţiuni guvernamentale la titluri pe termen scurt, pe care banca le
cumpără în nume propriu, spre a le revinde de îndată ce identifică un cumpărător.
Profitul băncii este determinat de diferenţe între preţul la care le cumpără – mai mic,
şi cel la care le vinde – mai mare.
Legat de activitatea de tranzacţionare, băncile pot avea dubla calitate de
dealer în raport cu banca centrală si de formator de piaţă în raport cu ceilalţi
investitori.
Poziţia de dealer, de regulă, o au băncile care îndeplinesc anumite condiţii
privind poziţia financiară şi pe piaţă, şi ca atare sunt incluse în clasa de bănci dealeri
prin care lucrează banca centrală, fiind denumite bănci eligibile dealer, prim dealer
etc. În această calitate, banca dealer participă la licitaţiile organizate de banca
centrală şi cumpără titluri financiare, pe care apoi le vinde pe piaţa secundară către
clienţii ei. Băncile centrale, de regulă, operează în cadrul implementării politicii de
open market prin aceste bănci eligibile, respectiv vând sau cumpără titluri financiare
eligibile, cu scopul de a modifica masa monetară şi creditul în economie. Băncile
eligibile, cumpărând de la banca centrală titluri financiare, şi vânzându-le mai
departe, acţionează ca formatori de piaţă, nu numai faţă de clientela căreia îi revinde
titlurile, dar si în raport de trezoreria statului, ministerul finanţelor, autorităţi
municipale etc., cărora le face serviciul de a pune pe piaţă si a forma o piaţă pentru
9
aceste titluri. În calitate de dealer, băncile cumpără titlurile respective în nume
propriu, urmînd ca apoi să le vîndă pe piaţă, de unde şi un anumit risc asumat.
Uneori, simpla neîncredere într-un guvern determină publicul larg să fie
rezervat în cumpărarea titlurilor de stat, şi drept urmare acestea să rămînă în stoc la
banca comercială. Într-un asemenea caz, de fapt, datoria publică este preluată de
băncile comerciale, iar prin fondurile imobilizate în aceste hîrtii, li se reduce
capacitatea de creditare sau de a efectua alte plasamente.
C) Banii în numerar și mijloacele echivalente lor
Poziţia monetară a unei bănci reprezintă valoarea la un moment dat a tuturor
activelor sale lichide. Managementul poziţiei monetare a unei bănci este una dintre
cele mai dificile componente ale managementului bancar, care solicită luarea unor
decizii rapide cu consecinţe însemnate şi de lungă durată asupra profitabilităţii băncii.
Pentru a face faţă presiunii obligaţiilor imediate, banca dispune de activele care
formează poziţia sa monetară:
Numerarul este format din monede metalice și bancnote aflate în posesia
băncii la caserie și în seifuri. Necesarul este estimat si planificat în funcție de volumul
încasărilor și plăților zilnice cu numerar.
Disponibilul în contul curent al băncii la Banca Centrală este constituit de
bancă în scopul de a avea: Stocuri de monedă centrală pentru a putea satisface, în
mod curent, cerințele legate de onorarea obligațiilor către alte bănci și resurse pentru
îndeplinirea cerințelor privind rezerva minimă obligatorie pe care autoritatea bancară
din fiecare țară le instituie.
Disponibilul în conturi curente la alte bănci constau în depozitele la vedere
pe care banca le deține la bănci corespondente.
Sumele încasate de alte bănci (FLOAT) sunt sume în tranzit aflate în
sistemul bancar. Float-ul reprezintă decalajul care apare între data de operare în
contul clientului a plăților și data efectivă de înscriere a sumei în contul
beneficiarului. Prin aceasta se face precizarea că un timp sumele aflate în decontare
10
nu sunt accesibile nici noului beneficiar, nici plătitorului, ele aflîndu-se la dispoziția
băncii.
D) Valorile imobilizate reprezintă bunurile şi creanţele destinate să servească
băncii o perioadă îndelungată, fiind compuse din imobilizări necorporale, imobilizări
corporale, inclusiv imobilizările date în leasing sau în locaţie simplă.
1. Imobilizările necorporale se compun din următoarele:
- Fondul comercial format din clientelă, vad, prestigiu, reputaţie etc.
- Cheltuielile de constituire, formate din cheltuieli de înfiinţare şi extindere a
activităţii (capitalului) băncii, cum ar fi: cheltuieli de înmatriculare, cheltuieli privind
emiterea şi vînzarea de acţiuni, cheltuieli de publicitate;
- Alte imobilizări necorporale, formate din programe informatice,
concesiuni, brevete, licenţe şi alte drepturi de proprietate intelectuală.
Una din particularităţile contabilităţii imobilizărilor corporale şi necorporale
ale băncilor o constituie clasificarea lor în două grupe: "Imobilizări ale activităţii de
exploatare" şi "Imobilizări în afara activităţii de exploatare".
2. Imobilizările corporale sunt formate din acele bunuri care îndeplinesc
cumulativ condiţiile de valoare şi de durată normală de folosinţă mai lungă de un an.
Sub forma structurii lor, ele se compun din terenuri şi mijloace fixe.
3. Leasingul reprezintă un sistem de "locaţie-vînzare" care dă dreptul unei
societăţi să folosească bunurile închiriate, rezervîndu-şi posibilitatea de a achiziţiona
în parte sau în totalitate aceste bunuri, cel mai tîrziu la expirarea contractului de
locaţie. Leasingul se exercită pe bază de contracte încheiate între părţi, iar in aceste
contracte se pot prevedea diferite clauze care nuanţează operaţiunile de acest gen,
însă toate se caracterizează prin închirieri cu posibilitatea de cumpărare de către
locatar. Locaţia simplă, spre deosebire de leasing, reprezintă o închiriere fără clauze
care ar da posibilitatea de cumpărare , ci doar o simplă închiriere.
1.2. Strategii de gestiune și riscuri generate de gestiunea incorectă a activelor bancare
11
Strategiile de gestiune a activelor au fost elaborate cu scopul evaluării și
comparării evoluției băncilor comerciale din RM. Tabelul 1.1. este structurat în
vederea evaluării obiective a performanței băncii comerciale cercetate în PS.
Tabelul 1.1.
INDICATORII DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR BANCARE PE ACTIVE
Denumirea indicato-
rului
Formula de calcul Comentarii
1 2 3Indicatori de lichiditate
Poziția monetară
PM=Nr+MBla BC+MB la BNM+CovernighthTotal Active
Este binevenită o creștere în dimnamică a acestui indicator, însoțită de o creștere concomitentă a activelor totale.
Ponderea hîrtiilor de val. lichide
HVl= VM netTotal Active
Ponderea înaltă a HVl presupune o lichiditate înaltă corelată cu profitabilitatea.
Ponderea hîrtiilor de valoare gajate
HVgaj= HVgajateTotal Active
Creșterea este nefavorabilă. Cu cât e mai mare suma HVg cu atât mai mici sunt posibilitățile de acoperire a necesarului de lichidități.
Poziţia fondurilor de rezervă
Pfr=Total fr−MBla BNMTotal Active
Se apreciază pozitiv cînd crește.
Coeficientul fondurilor imobilizate
Kfi= credite+alte imobTotal Active
Pozitiv se apreciază diminuarea acestui indicator în dinamică, deoareca creșterea Kfi duce la scăderea lichidității și creșterea profitabilității
Indicatori de profitabilitateMarja bancară relativă
MBrel= venituri din dobActive profitabile
∗100 %− chelt dindobResatrase
∗100 %
Favorabil se apreciază valoarea pozitivă a MB rel.
Marja bancară absolută
MB|¿|venit dindob−chelt din dobMB abs reprezintă valoarea absolută a rezultatelor activității bancare.
Marja netă din dobânzi NIM= venituri din dob−chelt dindob
Active profitabile∗100 %
Arată cât de eficient au fost utilizate activele aducătoare de dobânzi din portofoliul unei bănci. Valoarea pozitivă presupune o utilizare eficientă a resurselor
12
atrase de bancă.Gradul de utilizare a activelor
GUA= venit din dob+venit non dobTotal Active
Gradul de utilizare a activelor arată capacitatea managementului de a gestiona eficient resursele bancare.
1 2 3
Coeficientul de fiabilitate Kfiab= Active profitabile
Total Active∗100 %
Coeficientul de fiabilitate arată capacitatea băncii de a genera profit în viitor. Creșterea acestui indicator presupuna că fiabilitatea băncii e în normă.
Sursa: elaborat de autor în baza manualului COCIUG, V.; CINIC, L.; TIMOFEI, O. Management bancar, Culegere de probleme. – Chișinău: Ed.ASEM, 2008.
Astfel, acestea ne permit să analizăm în complex care sunt factorii ce
determină nivelul de performanță a băncilor comerciale și să urmărim evoluția în
timp a acestei performanțe. Mai mult decât atât, prin intermediul setului de indicatori
putem aprecia caracterul politicii de management a fiecărei dintre bănci, fie aceasta
este una conservatoare, orientată în mare parte spre menținerea indicatorilor înalți de
lichiditate și minimalizarea riscurilor, fie promovează o politică de creditare mai
activă, ceea ce implică și asumarea unor responsabilități mai mari.
Gestionarea activelor necesită a fi prudentă deoarece ele generează cel mai
mare risc pentru bancă. Normele de lichiditate, provizioanele față de risc, necesitățile
pentru acoperirea riscului ratei dobânzii sunt doar câteva din aspectele impuse de
legislație, iar încălcarea acestora atrage după sine penalități și chiar riscul întreruperii
activității. Activele trebuie să fie sigure și profitabile, astfel, în cazul unei valori
negative a coeficientului de fiabilitate, sau dacă marja netă din dobânzi are semnul
minus, acest fapt indică la imposibilitatea băncii de a genera profit în viitor și
respectiv incapacitatea de a mai activa.
13
Capitolul 2. ANALIZA MODELELOR DE GESTIUNE A ACTIVELOR APLICATE ÎN CADRUUL BĂNCILOR COMERCIALE DIN RM2.1. Situația actuală a sistemului bancar în contextul etapei post-criză
economică Creșterea economică înregistrată pe parcursul anului 2010 a creat condițiile și
premisele necesare pentru restabilirea și dezvoltarea sectorului bancar , în urma crizei
economico-financiare, care a afectat în anul 2009 întreg mediul de afaceri.
Ritmul de creștere înregistrat în anul 2010 a principalilor indici de volum
demonstrează că sistemul bancar a depășit faza activă a crizei financiare și intră în
procesul de înviorare și dezvoltare. Astfel, activele băncilor pe parcursul anului 2010
s-au majorat cu 5,9%, iar portofoliul de credite cu 13,7%. Despre îmbunătățirea
situației financiare în sistemul bancar ne vorbește și faptul că volumul reducerilor
pentru pierderi la credite s-a redus cu 1,7% față de anul 2009, ceea ce demonstrează o
creștere a calității portofoliului de credite de la -9,5% până la 13,70%.
Semnalele pozitive înregistrate în sectorul bancar pe parcursul anului 2010 se
datorează în mare parte activizării domeniului de afaceri și creșterii cererii din partea
agenților economici. Accesul sistemului bancar la resursele financiare externe mai
avantajoase și cu termen mai lung, precum și menținerea de către BNM a ratei de
rezerve la nivel de 8%2, sunt alți factori care au impulsionat dezvoltarea sectorului
bancar, prin menținerea de către bănci a ratelor joase a dobânzilor la depozitele atrase
și majorării marjei nete a dobânzii.
Factorii enumerați mai sus au format premisele necesare pentru obținerea
spre finele anului a unui beneficiu pozitiv de către majoritatea băncilor din sectorul
bancar autohton. Astfel, pentru finele anului 2010, beneficiul net obținut de către
întreg sistemul bancar a fost de 219 milioane lei, spre deosebire de pierderile de 173
milioane înregistrate în anul 2009.
Principalele riscuri care au limitat dezvoltarea sistemului bancar pe parcursul
2 Statistica rezervelor obligatorii menţinute de bănci în MDL pentru ultimii doi ani gestionari.[online]. [citat 29 decembrie 2011]. Disponibil: <http://www.bnm.md/md/obligatory_reserves>.
anului au fost nerambursarea creditelor acordate în anii precedenți și necesitatea
formării reducerilor pentru pierderi la credite, ceea ce a redus esențial din rezultatul
financiar obținut de către bănci pe parcursul anului. Un alt factor care a împiedicat
revigorarea mai activă a sectorului bancar este criza politică și vulnerabilitatea
mediului de afaceri la factorii politici, factor care poate fi considerat încă în vigoare,
aceasta fiind resimțită prin cererea redusă la credite și alte produse bancare.
Schematic, situatia sistemului bancar poate fi reprezentată prin fig. 2.1.
Sursa: Rapoartele financiare ale BC ”Victoriabank” SA. [online]. [citat 29 decembrie 2011]. Disponibil: <http://www.victoriabank.md/file/RaportAnual2010/Raport_Anual%20_Victoriabank_2010.pdf>.
Fig. 2.1. Evoluția sistemului bancar din Republica Moldova în 2010.
Pe toată perioada de activitate, Moldinconbank a înregistrat o dezvoltare
continuă, plasîndu-se mereu pe poziția a treia între băncile comerciale din Republica
Moldova. Potențialul de dezvoltare în continuare a băncii este determinat de o
concurență puternică între băncile din sistemul financiar bancar național. În ultimii
doi ani, Moldinconbank a dus o activitate fructuoasă în direcția dezvoltării sale,care a
creat mai multe priorități esențiale față de alte bănci, printre care un brand și o
imagine cunoscută nu doar pe teritoriul țării ci și peste hotarele ei, un număr mare de
clienți, care acoperă absolut toate segmentele existente ale economiei și
implementarea unor tehnologii bancare ce asigură confortul la deservirea acestor
clienți.
15
Rezultatele obținute în anul 2010, comform Standardelor Internaționale de
Raportare Financiară, demonstrează că modul în care banca își desfășoară activitatea,
cu responsabilitate, prudență și grijă față de clienți, este unul de succes.
Pentru Moldinconbank este vital ca produsele și serviciile pe care le oferă să
fie prezente pe piață pentru obtinerea creșterii activelor, a profitabilității, precum și a
încrederii clienților în bancă. Pe parcursul anului 2010, Moldinconbank a beneficiat
din plin de factorii și condițiile prielnice care s-au creat în mediul de afaceri, ceea ce,
inevitabil, s-a reflectat și asupra poziției de piață. Astfel, spre finele anului 2010,
banca a înregistrat o majorare a cotei de piață la principalii indicatori de volum.
Sursa: elaborat de autor în baza datelor rapoartelor anuale ale BC ”Moldinconbank” SA.[online] .[citat 29 decembrie 2011]. Disponibil: <http://www.moldindconbank.com/img/n-reports/RaportAnual_10.pdf>.
Fig. 2.2. Poziția BC ”Moldinconbank” SA pe piața bancară (31.12.2010).
La capitolul active s-a reușit majorarea ponderii cu 0,7 puncte procentuale
pînă la 12,1% spre finele anului, față de 11,4% în anul precedent. La capitolul credite,
Moldinconbank a înregistrat o majorare a portofoliului de credite, cota de piață a
creditelor diminuîndu-se pe parcursul anului cu 0,7 puncte procentuale, pînă la
nivelul de 11,8%, fiind cauzată în mare parte de o creditare mai activă din partea
principalelor bănci concurente, după cum se observă din figura 2.2.
La sfîrșitul anului 2010 activele totale ale BC Moldinconbank SA au
constituit 5.154,7 milioane lei, majorîndu-se 12,3% față de anul precedent, portofoliul
16
net al creditelor a constituit la sfârșitul anului raportat 2.828,5 milioane lei,
majorându-se cu 6,8% față de anul 2009, după cum se observă și din datele
prezentate în figura 2.3.
1140680738205
780688
825696
28284812647622
131596
111733
273254
265489
2009 (4588745) 2010 (5154699)
Alte activeMijloace fixe și active nematerialeCrediteValori mobiliareNumerar. Sume în conturile băncilor și BNM
Sursa: elaborat de autor în baza datelor rapoartelor anuale ale BC ”Moldinconbank” SA. [online]. [citat 29 decembrie 2011]. Disponibil: <http://www.moldindconbank.com/img/n-reports/RaportAnual_10.pdf>. Anexa 1.
Fig. 2.3. Evoluția Activelor (mii lei).
O contribuție majoră în structura acestei creșteri au avut-o mijloacele bănești
datorate de bănci, care s-au majorat cu 360 milioane lei și au atins nivelul de 472,4
mil. lei, de asemenea, portofoliul total de credite a sporit cu 180,9 mil lei sau cu
6,8% față de anul 2009 și a constituit 2.828,5 mil. lei. Totodată, majorare au
înregistrat și mijloacele fixe care la sfîrșitul anului 2010 au atins nivelul de 117,1 mil.
lei, ceea ce reprezintă cu 18,4 mil. lei mai mult față de anul 2009.
2.2. Analiza strategiilor de gestiune a activelor la BC Moldinconbank SA
În urma aplicării metodologiei prezentate în capitolul precedent am obținut
următoarele rezultate prezentate în tabelul 2.1. După cum se poate constata, în cadrul
băncii analizate s-au produs schimbări importante comparativ cu anul 2009. Aceasta
denotă că sistemul bancar moldovenesc nu este unul rigid, băncile comerciale
17
urmărind atent politicile promovate de concurenți și încercând să-și adapteze
continuu comportamentul de piață.
Tabelul 2.1.
BancaIndicatorul
Moldinconbank (mii lei)2009 2010
Poziția monetară 0,16 0,22
Ponderea hîrtiilor de val. lichide 0,18 0,1507
Ponderea hîrtiilor de valoare gajate 0 0
Poziţia fondurilor de rezervă 28,45 44,31
Coeficientul fondurilor imobilizate 0,66 0,57
Marja bancară relativă 2 pp 4,87pp
Marja bancară absolută 87 152 178 605
Marja netă din dobânzi 2,60% 5,01%
Gradul de utilizare a activelor 0,16 0,14
Coeficientul de fiabilitate 73,6% 69,64%
Sursa: elaborat de autor în baza datelor Raportului anual 2010 al BC Moldinconbank SA. Anexa 1 și 2.
În cadrul BC Moldinconbank ponderea poziției monetare în dinamică
înregistrează o creștere de 0,06 mii lei, ceea ce determină o poziție de lichiditate
puternică a băncii. Problemele legate de lipsa de lichidități nu sunt caracteristice
acestei bănci, dar cu cât este mai mare valoarea acestor disponibilități bănești, cu atât,
respectiv este nevoie de a revizui structura investițiilor, a creditelor, deoarece acestea
sunt aducatoare de profit, iar blocarea mijloacelor ar însemna o gestiune incorectă a
acestora. Reducerea nesemnificativă a ponderii hârtiilor de valoare lichide nu
semnifică o problemă majoră pentru banca respectivă, însa această tendință nu este
una tocmai favorabilă și necesită o rezolvare cât mai rapidă. Valoarea zero a hârtiilor
gajate reprezintă o situație pozitivă, facând posibilă acoperirea necesarului de
lichidități în orice moment. Banca dată înregistrează și o creștere cu 15,86 mii lei a
valorii fondurilor de rezervă favorizând profitabilitatea. Semnificativă este și
diminuarea coeficientului fondurilor imobilizate care s-au redus cu 0,09 mii lei în ,
18
favorizând în schimb lichiditatea. Indicatorii de profitabilitate a activelor prezintă o
situație bună. Marja bancară relativă nu doar are valoare pozitivă în ambele perioade,
dar înregistrează și o creștere în dinamică cu 2,87 puncte procentuale în 2010 față de
2009, iar la capitolul eficiență, marja netă din dobânzi prezintă o utilizare corectă a
resurselor băncii, aceasta evoluând de la 2,6% în 2009 la 5,01% în 2010.
Un important indicator al stabilității băncii îl reprezintă ponderea creditelor -
cel mai riscant produs bancar în suma globală de bilanț. Totodată, reieșind din faptul
că activitatea de creditare a băncii valorifică cel mai mare volum al resurselor
financiare și generează cea mai mare sumă a veniturilor , ea reprezintă una din
direcțiile de bază ale BC Moldinconbank SA. Strategia și tactica băncii în domeniul
creditării în anul 2010 s-a bazat pe principiul diversificării portofoliului de credite pe
clienți, pe ramuri ale economiei, valute, termene de acordare, tipul gajului și alte
criterii destinate diminuării riscurilor. Obiectivul de bază al băncii a fost majorarea
volumului portofoliului de credite cu asigurarea calității acestuia. În domeniul
creditării BC Moldinconbank SA și-a păstrat poziția pe piața bancară, cota de piață
după portofoliul de credite fiind 11,8%, menținându-se în grupul de bănci TOP-6
(cele mai puternice 6 bănci comerciale). Dinamica cantitativă și calitativă a
portofoliului de credite este prezentată în fig 2.1.
2906519
3079015
258897
250534
2009
2010
Portofoliul de credite Provizioane pentru pierderi la credite
Sursa: elaborat de autor în baza datelor Raportului anual 2010 al BC Moldinconbank SA.
Figura 2.1. Dinamica cantitativă și calitativă a portofoliului de credite.
19
Observăm că valoarea portofoliului brut de credite la 31.12.2010 a atins cifra
de 3 079 015 mii lei, înregistrând o creștere de 172 496 mii comparativ cu aceiași
perioadă a anului precedent.
BC Moldinconbank SA a fost predispusă în anul 2010 spre finanțarea
proiectelor investiționale și activitatea curentă a agenților economici, la fel a susținut
și acordarea de credite în scopul satisfacerii necesităților de consum ale populației,
precum și în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai (investiții imobiliare). La 31
decembrie 2010 ponderea cea mai mare în portofoliul de credite au deținut-o creditele
acordate comerțului (40,7%) și creditele acordate industriei (20,2%). Valori mai mici,
dar importante, au înregistrat și celelalte ramuri ale economiei, fapt care se poate
observa în fig. 2.2.
4,90%
11,60%
14,50%
2,20% 5,80%5,70%
40,70%
5,40%1,10%
8,10%
Comerț Industria ușoarăAgricultura Transport și telecomunicațiiIndustrie Credite de consumServicii ImobilActivități financiare Alte sectoare
Sursa: elaborat de autor în baza datelor Raportului anual al BC Moldinconbank SA.
Figura 2.2. Structura portofoliului de credite pe ramuri .
Diversificarea activității de creditare cu scopul diminuării riscurilor,
asigurarea ritmurilor înalte de creștere și menținerea profitabilității înalte reprezintă
sarcinile de bază în domeniul creditării.
20
2.3. Identificarea problemelor și criterii de eficientizare a gestiunii activelor în cadrul BC Moldinconbank SA
În condițiile conjuncturii concurențiale tot mai severe de pe piața bancară,
realizarea obiectivelor ambițioase ale băncii devine tot mai dificilă, însă prognozele
optimiste pentru situația din economia națională a RM, experiența și profesionalismul
echipei manageriale a BC Moldinconbank SA, sprijinul și încrederea acordată de
clienți constituie premise sigure pentru depășirea rezultatelor din anii precedenți, dar
și a obiectivelor trasate pentru anii ce urmează.
Anul 2010 a fost pentru sistemul bancar din RM în general și pentru BC
Moldinconbank SA în particular un an al depășirii efectelor turbulențelor de pe
piețele financiare care au afectat conjunctura economică a țării. Criza economică care
a influențat întreaga economie, criza politică care mai persistă și în prezent sunt doar
câteva din problemele cu care s-a confruntat sfera financiar-bancară din RM. Cu toate
acestea, însă, grație profesionalismului și competenței sale, BC Moldinconbank SA a
valorificat din plin experiența perioadei anterioare, care a fost bazată pe optimizarea
și eficientizarea activității, pe promovarea unei politici prudente de management al
riscurilor, pe menținerea calității bune a portofoliului de credite, pe controlul strict al
costurilor și optimizarea cheltuielilor. Utilizând procedee noi, banca a continuat să
promoveze o politică de afaceri eficientă și bine conturată, adaptată la condițiile unei
concurențe crescânde pe segmentul financiar bancar, pe care luptă 15 bănci
comerciale, peste 40 de companii de microfinanțare, 24 companii de asigurări și alții.
În activitatea sa, banca este supusă unui șir de riscuri, administrarea cărora se
consideră ca parte integrantă și importantă a dezvoltării băncii. Sistemul de gestiune a
riscurilor în BC Moldinconbank SA se bazează pe cerințele BNM, pe recomandările
Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară, recomandările companiei de audit și
pe existența cadrului intern regulator (politici, regulamente,instrucțiuni, etc.). Printre
principalele obiective de evitare și combatere a riscurilor se enumeră: stabilirea
relațiilor de încredere între bancă și clienți, plasarea activelor băncii, gestionînd
eficient riscurile, susținerea financiară a clienților din categoria întreprinderilor mici
21
și mijlocii, iar la capitolul credite, politicile specifice de estimare a riscului de credit
sunt: limitarea concentrărilor de risc de credit prin stabilirea unui plafon maxim al
datoriei unui debitor sau grup de debitori ce acționează în comun, limitarea
concentrărilor de risc în cadrul unui segment de activitate economică prin stabilirea
limitelor pe ramuri și acordarea creditelor în diferite ramuri ale economiei naționale,
diversificarea portofoliului bancar, stabilirea limitelor de competență la acordarea
creditelor pe filiale, pe tipuri de produse, pe tipuri de asigurare, pe tipuri de clienți,
monitorizarea continuă a tuturor procedurilor și proceselor interne, inclusiv pentru
identificarea și administrarea creditelor neperformante și pentru constituirea unor
provizioane adecvate și dispunerea de procese clar stabilite și bine definite privind
aprobarea noilor credite, modificarea clauzelor, reînnoirea și refinanțarea celor
existente.
Astfel, prin corespunderea activității băncii cu aceste obiective, va fi posibilă
menținerea standartelor înalte de bancă solidă, puternică, sigură și prudentă.
22
REZUMAT
Realizând sarcina de proiect recomandată, au fost diagnosticate problemele,
recomandate soluţiile şi prognozate efectele expuse mai jos:
Nr. Problema Recomandări/ soluţii Efecte1. Criza politică și
vulnerabilitatea mediului de afaceri la factorii politici.
1)Crearea unei stabilități politice.
2)Limitarea gradului de implicare a factorului politic în economia națională.
Agenții economici ar apela la credite, având încredere atât în sistemul bancar, cât și în cel politic.
2. Concurență puternică între băncile din sistemul financiar bancar național.
1) Diversificarea serviiciilor acordate de către bancă.
2) Stabilirea relațiilor de încredere între bancă și clienți.
3) Susținerea financiară a clienților din categoria întreprinderilor mici și mijlocii.
Multitudinea și desigur calitatea superioară a serviciilor prestate de către bancă ar atrage un număr mai mare de clienți, astfel, resursele băncii ar fi într-o continuă dezvoltare, iar necesitățile clienților ar fi satisfăcute în modul cel mai rapid și eficient.
3. Diminuarea provizioanelor pentru pierderi la credite.
1) Limitarea concentrărilor de risc de credit prin stabilirea unui plafon maxim al datoriei unui debitor sau grup de debitori ce acționează în comun.
2) Limitarea concentrărilor de risc în cadrul unui segment de activitate economică
Acest fapt va face posibilă analiza gradului de îndatorare a debitorului în orice moment cu minimum de cheltuieli și timp.
Prin depistarea și creditarea necesităților reale ale economiei, nu doar că se vor rezolva
23
prin stabilirea limitelor pe ramuri și acordarea creditelor în diferite ramuri ale economiei naționale.
3) Diversificarea portofoliului bancar, stabilirea limitelor de competență la acordarea creditelor pe filiale, pe tipuri de produse, pe tipuri de asigurare, pe tipuri de clienți.
4) Monitorizarea continuă a tuturor procedurilor și proceselor interne, inclusiv pentru identificarea și administrarea creditelor neperformante și pentru constituirea unor provizioane adecvate și dispunerea de procese clar stabilite privind aprobarea noilor credite.
unele probleme de ordin financiar, dar se va investí în domeniile care nesesită fonduri, astfel va fi creată o bază de dezvoltare și modernizare.
Instruirea personalului bancar în domeniul creditării reduce ponderea creditelor neperformante și sporește gradul de asigurare a băncii.
Sursa: elaborat de autor.
24
BIBLIOGRAFIE
I. Acte normative
1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova [online]. 1995, nr. 56-57, [citat 29 decembrie 2011]. Disponibil: < http://bnm.md/md/law_bnm>.
2. Legea instituțiilor financiare. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. [online]. Nr. 78-81/199 din 13.05.2011. [citat 02 ianuarie 2012]. Disponibil: <http://www.bnm.md/md/law_fin_institutes>.
3. REGULAMENTUL cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova.[online] Nr. 149-152/560 din 21.03.2007. [citat 02 ianuarie 2012]. Disponibil: <http://www.bnm.md/md/regulations_surveillance>.
4. REGULAMENTUL cu privire la deţinerea de către bănci a cotelor în capitalul unităţilor economice. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. [online]. Nr.49 din 28.05.1998, p.2. [citat 02 ianuarie 2012]. Disponibil: <http://bnm.md/md/regulations_surveillance?page=1>.
5. STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nr.88-91 din 30.12.1997
9. COCRIȘ, Vasile; CHIRLEȘAN, Dan. Managementul bancar și analiza de risc în activitatea de creditare. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 2006.
10.CODIRLAȘU, Adrian, Ionuț. Managementul riscului de credit conform acordului Basel II [online]. București: ASE [citat 09.01.2012]. Disponibil: <http://www.dofin.ase.ro/acodirlasu/lect/riskmgdofin/baselii.pdf>.
11.DEDU, Vasile. Gestiune bancară. București: Ed. Didactică și Pedagogică. 2007.
12.GRIGORIŢĂ, Cornelia. Activitatea bancară. Ed. a II-a, rev. şi compl. Ch.: Cartier, 2004.
13.ŢURCAN, Octavian. Administrarea fiabilităţii băncii comerciale în sistemul managerial: teza de dr. în ştiinţe economice. Chişinău, 1998, p.48.
III. Surse statistice şi de date
14.Statistica rezervelor obligatorii menţinute de bănci în MDL pentru ultimii doi ani gestionari.[online]. [citat 09 ianuarie 2012]. Disponibil: <http://www.bnm.md/md/obligatory_reserves >.
15.Raport anual 2010 al BC Moldinconbank SA [online]. [citat 27 decembrie 2011]. Disponibil: <www.moldinconbank.com>.
16.Raport anual 2009 al BC Moldinconbank SA [online]. [citat 27 decembrie 2011]. Disponibil: <www.moldinconbank.com>.
Bilanțul contabil al BC Moldinconbank SA (mii lei)
Denumirea indicatorului 31.12.2009 31.12.2010ACTIVE X XMijloace bănești în numerar 332,363,815 323,930,170Mijloace bănești datorate de bănci 102,163,585 434,204,006Minus reduceri pentru pierderi la mijloacele bănești datorate de bănci 1,603,195 4,217,366Mijloace bănești datorate de bănci net 100,560,390 429,986,640Mijloace bănești datorate de BNM 221,280,749 344,334,307Mijloace plasate și credite overnight 81,812,600 36,461,700Minus reduceri pentru pierderi la mijloacele plasate și creditele overnight
0 0
Mijloace plasate și credite overnight net 81,812,600 36,461,700Valori mobiliare X XValori mobiliare cumpărate pentru vânzare 78 78Valori mobiliare investiționale 819,058,762 771,433,344Minus reduceri pentru pierderi la valori mobiliare investiționale 9,634 9,634Valori mobiliare net 819,049,206 771,423,788Credite și cerințe privind leasingul financiar X XCredite 2,767,754,205 2,977,328,423Cerințe privind leasingul financiar 19,770,553 23,242,978Minus reduceri pentru pierderi la credite 253,898,466 209,034,272Credite și cerințe privind leasingul financiar, net 2,533,626,292 2,791,537,129Mijloace fixe, net 98,687,300 117,074,091Dobânda sporită ce urmează a fi primită 111,222,124 46,789,272Altă avere imobilă 149,265,728 132,536,037Alte active 111,337,764 128,115,654Minus reduceri pentru pierderi la alte active 3,860,810 5,945,249Alte active, net 107,476,954 122,170,405Total Active 4,555,345,158 5,116,243,539OBLIGAȚIUNI ȘI CAPITAL ACȚIONAR X XOBLIGAȚIUNI X XDepozite fără dobândă X XMijloace bănești datorate băncilor 5,010,647 1,248,910Depozite ale persoanelor fizice 13,122,114 12,550,133Depozite ale persoanelor juridice 322,775,311 316,793,199Total depozite fără dobândă 340,908,072 330,592,242Depozite cu dobândă X XMijloace bănești datorate băncilor 54,530,300 0Depozite ale persoanelor fizice 2,589,542,061 2,792,566,201Depozite ale persoanelor juridice 567,284,287 698,812,816Total depozite cu dobândă 3,211,356,648 3,492,379,017Total Depozite 3,552,264,720 3,822,971,259Valori mobiliare vândute cu răscumpărare ulterioară 0 0Împrumuturi overnight 0 0Alte împrumuturi 385,932,667 566,891,094Dobânda sporită ce urmează să fie plătită 48,244,284 38,221,064Alte obligațiuni 48,614,013 67,924,627Datorii subordonate 0 0Provizioane pentru pierderi la angajamente condiționate 4,060,127 5,448,322Total Obligațiuni 4,039,115,811 4,501,456,366CAPITAL ACȚIONAR X XAcțiuni ordinare plasate 62,830,500 110,909,400Acțiuni preferențiale plasate 0 0Minus: acțiuni de tezaur 2,313,700 2,313,700Total acțiuni în circulație 60,516,800 108,595,700Surplus de capital 5,000 5,000Capital de rezervă 9,424,575 9,424,575Rezervele privind reevaluarea activelor 0 0Alte rezerve 0 0Profit nedistribuit 446,282,972 496,761,898Total capital acționar 516,229,347 614,787,173Total acțiuni și capital acționar 4,555,345,158 5,116,243,539
27
Anexa 2.
Raportul privind profiturile și pierderile la BC Moldinconbank SA (mii lei)
Denumirea indicatorului 31.12.2009 31.12.2010Venituri aferente dobânzilor X XVenituri aferente dobânzilor la mijloace bănești datorate de bănci 11,163,579 9,962,619Venituri aferente dobânzilor la plasări și credite overnight 3,605,201 1,071,961Venituri aferente dobânzilor (dividende) la valori mobiliare cumpărate pentru vânzare
0 0
Venituri aferente dobânzilor și comisioane la credite 499,103,602 361,771,487Alte venituri aferente dobânzilor 0 0Total venituri aferente dobânzilor 544,433,346 421,213,919Cheltuieli aferente dobânzilor X X
Cheltuieli aferente dobânzilor la mijloace bănești datorate băncilor4,037,408 1,474,984
Cheltuieli aferente dobânzilor la depozitele persoanelor fizice 364,733,629 183,698,852Cheltuieli aferente dobânzilor la depozitele persoanelor juridice 68,355,609 36,877,114Total cheltuieli aferente dobânzilor la depozite 437,126,646 222,050,950Cheltuieli aferente dobânzilor la împrumuturi overnight 997,584 6,908Cheltuieli aferente dobânzilor la alte împrumuturi 19,157,447 30,551,240Total cheltuieli aferente dobânzilor la împrumuturi 20,155,031 30,558,148Total cheltuieli aferente dobânzilor 457,281,677 252,609,098Venitul net aferent dobânzilor 87,151,669 178,604,821Minus: defalcări pentru reduceri pentru pierderi la active aferente 77,922,818 94,162,521Venitul net aferent dobânzilor după defalcări pentru reduceri pentru pierderi la active aferente dobânzilor
9,228,851 84,442,300
Venituri (pierderi) neaferente dobânzilor X XVenituri (pierderi) la valorile mobiliare cumpărate pentru vînzare 1,600 3,380Venituri (pierderi) la valorile mobiliare investiționale 0 0Venituri (pierderi) la operațiuni cu valută străină 64,312,903 66,412,286Venituri aferente comisioanelor 67,451,214 86,323,949Alte venituri neaferente dobânzilor 48,941,974 26,973,147Total venituri (pierderi) neaferente dobânzilor 180,707,691 179,712,762Cheltuieli neaferente dobânzilor X XCheltuieli privind remunerarea muncii 62,122,235 59,349,538Prime 0 15,749,145Defalcări privind fondul de pensii, asigurarea sociala și alte plăți 19,514,645 24,225,703Cheltuieli privind mijloacele fixe 39,260,373 46,731,205Impozite și taxe 250,662 465,100Plata serviciilor de consulting și auditing 1,503,203 1,023,448Alte cheltuiei neaferente dobânzilor 44,959,020 43,062,452Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la active neaferente dobânzilor
3,756,038 20,781,348
Defalcări pentru provizioane pentru pierderi la angajamente condiționate
-1,911,299 1,388,195
Total cheltuieli neaferente dobânzilor 169,454,877 212,776,134Venitul (pierderi) net până la impozitare și până la articole 20,481,665 51,378,928Impozitul pe venit 1,580 0Venitul (pierderi) net până la articole extraordinare 20,480,085 51,378,928Venitul (pierderi) extraordinare 0 0Impozitul pe venit 0 0Venitul (pierderi) extraordinare minus impozitul pe venit 0 0Venitul (pierderi) net 20,480,085 51,378,928
