Date post: | 07-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | andreescu-alexandra |
View: | 47 times |
Download: | 1 times |
Borrelioza Lyme
Borelioza Lyme
o boala considerata «recenta», ale carei
manifestari clinice au început sa fie
recunoscute de la începutul secolului XX
Istoric (1)
1909 Afzelius (Suedia): eritem migrator (EM); 1913 Lipschutz (Austria): ECM, rolul capuselor; 1922 Garin si Boujadoux (Franta): manifestari
neurologice dupa EM; 1930 Hellerstrom (Suedia); 1883 Buchwald (Germania), 1902 Herxheimer si
Hartman : acrodermatita cronica atrofianta (ACA); 1936 Askani (Germania): EM este cauzat de o
toxina/germen continut în glandele salivare ale capusei;
Istoric (2)
1941 Bannwarth: meningopolinevrita post întepatura de capusa;
1948 Lennhoff (Suedia): spirochete în EM, '51 Hollstrom trateaza EM cu Penicilina G;
1955 Binder transmite EM (transplant piele); 1975 în Lyme (SUA) "epidemie" de artrita la copii;
Istoric (3)
1977 Steere (SUA): descrie boala Lyme (BL);
1982 Burgdorfer (SUA): evidentiaza în capusa I.dammini spirocheta ce va fi încadrata în genul Borrelia, identica cu cea izolata în 1983 de la pacienti cu BL;
1984 spirocheta este denumita B.burgdorferi ; 1982 Ackermann (Germania): prezenta
spirochetelor în capusa I.ricinus;
Borelioza Lyme
• cea mai frecventa infectie transmisa de artropode, atât în Europa cât si în SUA;
• zoonoza cu focalitate naturala, produsa de bacterii din genul Borrelia;
• caracterizata clinic prin manifestari multisistemice (cutanate, cardiace, articulare si neurologice), cu evolutie stadiala.
Agent patogen
Borrelia burgdorferi sensu lato
Subspecii deBorrelia
Afectareapredominenta
Localizareageografica
B.burgdorferisensu stricto
EM, articulara Europa,America
B.garinii EM, neurologica Europa, Asia
B.afzelii EM, ACA Europa, Asia
Agent patogen
• Morfologie• germen Gram negativ, spirocheta• difera de treponeme
• Caractere culturale• necesita medii lichide complexe, Kelly-Barbour-
Stoenner, eventual îmbogatite si cu adaos de antibiotice;
• crestere lenta 7-21 zile, la 30-37°C.
Borrelia burgdorferi
Microscopie electronica Coloratie flurescenta acridin oranj
Borrelioza Lyme -o infectie cu focalitate naturala
Modalitati de transmitere ale infectiei cu Borrelia burgdorferi
gazde accidentale gazde obisnuite
OM, animale salbatice,
animale domestice, pasari, reptile
vector
capusa Ixodes,
alte capuse?
TI
TD?
Epidemiologie
Animal rezervor mamifere salbatice, domestice, pasari, reptile
Vector specific Agentul patogen capuse Ixodes B. burgdorferi
Epidemiologie
Agentul vector
Agentul vector
Transmiterea infectiei-in timp ce capusa se hraneste
Boli transmise de capusa în Europa
• arboviroze: encefalita (de capusa, scotiana -looping-ill, de taiga, Bhanja, Thogoto), boli febrile generalizate (Eyach, Kemerovo), febra hemoragica de Crimeea-Congo;
• rickettsioze: febra butonoasa mediteraneeana si alte tifosuri de capusa, febra Q;
• boli bacteriene: borrelioza Lyme, tularemia, ehrlichioza;
• protozoonoze: babesioza;
Epidemiologie
Populatia receptiva
evolutie endemica/cazuri sporadice;
sezonalitate pentru manifestarile precoce (mai-octombrie), în timp ce manifestarile tardive pot apare în orice moment.
Diagnostic de laborator
Metode directe:• cultura
• randament scazut datorita unui numar mic de spirochete în prelevatele folosite pentru diagnostic 40-80% EM, 30-40% ACA, 6-20% sânge, 7-10% LCR
• lunga, 2-4 saptamâni;
IF in serul unui pacient cu Ac
Metode indirecte:Metode serologice:•cu Ag celular total (IFI, ELISA, HAP), •cu Ag purificat (ELISA), Western blot;
Diagnostic de laboratorDiagnostic de laborator
Diagnostic serologicPrecautii în interpretarea rezultatelor serologice
• Rezultate negative:• în stadiul precoce al bolii, tratament antibiotic precoce,
sechestrare de Ac în complexe imune;
• Rezultate pozitive:• boli spirochetozice (sifilis, febra recurenta, pinta,
leptospiroza, Treponema denticola), alte boli infectioase: E.coli, Herpesviridae, HIV, Ehrlichia, MNI;
• artrita reumatoida, LED, sarcoidoza.
Diagnosticul de laborator
Diagnostic serologicSemnificatia detectarii Ac antiB.burgdorferi pentru
clinician • mari variatii inter si intralaboratoare si
reproductibilitate redusa a tehnicilor serologice;• valoare predictiva pozitiva (VPP) mica datorita
utilizarii excesive, lipsita de critica.• recomandarile actuale privind diagnosticul
serologic: folosirea succesiva a 2 teste, ELISA/IFI, urmata de «confirmarea» în Westernblot;
Diagnostic
date dateCLINICE EPIDEMIOLOGICE
LABORATOR(serologie)
Diagnostic de laborator
Diagnostic serologicDinamica raspunsului imun
• jumatate din pacientii cu EM au serologie negativa (raspunsul umoral: S1-3, maxim S3-6);
• anticorpii persista uneori ani de zile, deci serologia nu poate fi folosita în supravegherea eficacitatii tratamentului antibiotic (25% din cei tratati corespunzator au anticorpi dupa 1 an);
• la 20% din pacientii tratati precoce raspunsul imun este inhibat.
Manifestari cutanate ale BL
• eritemul migrator solitar/multiplu;• limfocitom boreliozic;• acrodermatita cronica atrofica;
Eritem migrator
EM: leziune cutanata ce începe ca o macula/papula eritematoasa ce se extinde timp de zile/saptamâni, cu diametru>5cm;
A B C DEritem migrator multiplu
A La nivelul feţei; B. La nivelul feţei posterioare a coapsei stângi; C. La nivelul feţei laterale a coapsei stângi; D. La nivelul trunchiului
Limfocitom borreliozic
limfocitom boreliozic
Acrodermatita cronica atrofica
Manifestari neurologice ale BL
• precoce:• SNC:
• meningita (meningita+nevrita craniana VII+radiculonevrita=sindrom Bannwarth);
• encefalita;• mielita.
• SNP:• nevrita craniana (faciala, optica);• radiculonevrita (senzitiva>motorie).
• tardiva• SNC: encefalomielita boreliozica progresiva;• SNP: polineuropatie tardiva si neuropatie asociata leziunilor
sclerotice.
Manifestari articulare
Manifestari osteoarticulare:
atacuri scurte recurentiale durând saptamâni sau luni interesând una/mai multe articulatii, posibil urmate de artrita cronica (PR like);
Manifestari cardiace în BL
• Tulburari de conducere:• bloc AV (grad I, II, sau III);• blocuri majore sau minore de ramura;• bloc SA.
• Tahiaritmii:• ventriculare: rare, datorate miocarditei;• atriale: datorate pericarditei.
• Miopericardita;• Insuficienta cardiaca usoara de obicei;• Cardiomiopatie congestiva cronica (uneori).
Tratamentul BL: premise teoretice
• Studiul sensibilitatii B.b la AB in vitro este dificil si nu este bine codificat
• Rezultatele testelor in vitro nu sunt în mod necesar predictive pentru rezultatele in vivo.
• Modele animale imperfecte ce nu permit aprecierea eficacitatii pe termen lung, în special la nivelul SNC.
• Studiile clinice riguroase sunt greu de realizat
Activitatea antimicrobiana in vitro si pe modele animale
(modificat dup.a Wormser GP Lab Med 21:316, 1990)(modificat dup.a Wormser GP Lab Med 21:316, 1990)
Antibiotic Activitate in vitro Activitate pe modele animale
Penicilina + + Amoxicilina ++ ++ Cefuroxim ++ ++ Ceftriaxon +++ ++ Cefotaxim +++ ++
Eritromicina (azitro, claritro) ++ +
Tetraciclina (doxi, mino) ++ ++
Evolutia post-terapeutica a BL BL persistenta
Boala este tratabila în majoritatea cazurilor Sigal, 1993: BL persistenta - 1/3 din pacienti
• Adevarata BL persistenta: reluarea tratamentului;• Alterari tisulare ireversibile (atrofia din ACA, neuropatii
perif. cr. paral.VII, encefalomielita cr.);
• BL lent remisiva (luni, ani)• Fenomene «post Lyme disease» (fibromialgia, artrita
reactiva/reumatica, astenia cronica);
• Diagnostic incorect
Profilaxia borreliozei Lyme
• Antibioticoterapia sistematica dupa întepatura de capusa nu este recomandata (ar putea fi considerata administrarea de doxiciclina in zonele de endemie)
• Masuri nespecifice de evitare a întepaturii de capusa, sau îndepartarea cât mai rapida a acesteia din plaga
• Vaccin-retras