77709_SC Rompetrol Rafinare SA, Rafinare Vega Ploiesti, Reabilitare Si Amenajare Zona Teren Incinta

7/27/2019 77709_SC Rompetrol Rafinare SA, Rafinare Vega Ploiesti, Reabilitare Si Amenajare Zona Teren Incinta

1/182

INTRODUCERE

Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, judetul cu cea mai mare populatie din

Romania (aproape 900.000 locuitori) care traiesc in 100 de localitati, este situat la 60 km de

Bucuresti. Orasul Ploiesti este situat langa paraul Dambu, afluent al Telejeanului si este

strabatut de mai multe depresiuni si viroage. Conform recensamantului populatiei din data de

18 martie 2002, populatia municipiului Ploiesti este de 232.452 persoane.


2/182

DATE GENERALE

Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

Prezentul proiect este reprezentat de o serie de activitati si lucrari care au ca scop remedierea

zonei in care sunt situate cele 14 bataluri de gudroane acide si reziduuri petroliere din incinta

rafinariei Vega.

Zona care va fi remediata este situata in partea de Nord-Est a rafinariei, fiind separata de

activitatile curente ale societatii.

Lucrarile de remediere a zonei pe care sunt amplasate cele 14 bataluri de gudroane acide si

deseuri petroliere din incinta Rafinariei Vega implica trei faze principale: faza de constructie,

faza de operare si faza de dezafectare si de reabilitare a tereului.

Faza de constructi e

Faza de constructie include urmatoarele activitati:realizarea organizarii de santier;

realizarea cailor de acces;

construirea instalatiei de tratare (solidificare/stabilizare) a deseurilor/solului

contaminat;

construirea facilitatilor conexe;

stabilizarea si largirea digurilor de diferite grupuri de bataluri;

montarea instalatiei de extractie si de tratare a gazelor rezultate de la excavarea

dese rilor/sol l i contaminat;


3/182

Alte lucrari de constructie si de amenajare vor fi efectuate pe parcursul desfasurarii

fazei de operare si anume:construirea celulei de depozitare finala a deseurilor tratate, activitate care se va efectua

in doua faze, in perioada de desfasurare a etapei I a lucrarilor de remediere;

montarea sistemelor de acoperire si de securizare, precum si a sistemelor de

exhaustare a poluantilor la diferite bataluri, in functie de planificarea lucrarilor de

remediere;

stabilizarea si largirea digurilor la grupul de bataluri 16-20.

Se precizeaza ca, excluzand activitatile de realizare a organizarii de santier si a drumului de

acces, precum si cele de construire a instalatiei de tratare prin solidificare/stabilizare a

deseurilor/solului contaminat si a facilitatilor conexe, care se vor efectua la inceputul

implementarii proiectului, activitatile de stabilizare si largire a digurilor si de

montare/demontare a instalatiei de extractie si de tratare a gazelor rezultate de la excavarea

deseurilor/solului contaminat se vor efectua alternativ cu activitatile de operare. Contruirea

celuei de depozitare a deseurilor tratate se va efectua in doua faze, in etapa I de desfasurare a

lucrarilor de remediere.

Faza de operare

In faza de operare se vor realiza urmatoarele activitati:

excavarea deseurilor/solului contaminat;

pretratarea deseurilor in vederea tratarii si co-incinerarii;

tratarea deseurilor/solului contaminat in instalatia de tratare (stabilizare/solidificare);

depozitarea temporara si definitiva a materialului tratat;

di ( l ) b t l il t i l d l t


4/182

In batalurile de gudroane acide (7-20) sunt depozitate temporar depunerile din rezervoarele de

produse si subproduse petroliere, namolul din separatorul final de produse petroliere si

pamanturi decolorate uzate.

Batalurile 7-12 au ajuns la capacitate maxima de depozitare; pe latura estica sunt amenajate la

suprafata terenului, iar pe latura Vest, Sud-Vest, terenul avand cote mai coborate, sunt limitate

de diguri de contur exerioare. In ele sunt depozitate gudroane acide.

Batalurile 13-15 sunt leagte intre ele si despartite doar de diguri de delimitare, depasite de

nivelul depunerilor. Limita exterioara a batalurilor este asigurata de diguri de contur. In ele

sunt depozitate gudroane acide.

Batalurile 16-19 sunt legate intre ele si despartite doar de diguri de delimitare, pe alocuri

depasite de nivelul depunerilor. Limita exterioara a batalurilor este asigurata de diguri de

contur. La batalul 18 s-au realizat operatiuni de escavare si golire gudroane acide pana la data

de 31.12.2009. In prezent, acesta este plin in proportie de 2/3 cu apa de precipiatii.

Cantitatea de gudroane acide depozitata in bataluri este estimata la aproximativ 270.000m3

,conform investigatiilor de executare in cadrul studiului geofizic efectuat in perioada februarie-

martie 2010.

Adancimea medie a batalurilor este estimata la cca 4m.

Batalurile 1-6 sunt amenajate in sapatura si se afla la Nord de batalurile 16-19. Sunt bataluri

de mici dimensiuni care au fost folosite pentru depozitarea gudroanelor acide. Adancimea lor

t d i ti 1 5 A t b t l i j l it t i d d it I


5/182

Batalul 20 se afla situat langa batalurile 16-19, la Sud de acestea, ocupand o suprafata de

aproximativ 0,63 ha. In acest batal sunt depozitate gudroane acide.

Suprafata batalurilor a rezultat indirect, ca urmare a realizarii masurilor magnetice, efectuate

in perioada 23 februarie-5 martie 2010. Acestea au fost realizate cu magnetometre GSM 19W,

cu GPS incorporat, avand o precizie de pozitionare in plan a punctelor-statie de +/- 0,7m. Prin

traseele efectuate pe marginea batalurilor, au fost conturate suprafetele efective ale batalurilor

si au putut fi deduse prin planimetrare (soft OCAD 9) marimile acestora. In acelasi mod au

fost determinate si suprafetele digurilor de contur, rezultatele, cu gradul de precizie

corespunzator, sunt prezentate on Tab.1.

Nr. Crt. Nr. batal Suprafata (m2)

Adancime

medie de apa

(m)*

Volum apa

uzata bataluri

(m3)

1 7-12 17200 0.3 5160

2 13-15 13300 0.5 6650

3 16 9800 0.05 4904 17 10300 0.10 1030

5 18 13300 0.8 10640

6 19 8600 0.1 860

7 20 6300 0.05 315

8 Diguri de contur 5000

TOTAL 81800 25145

*l d t li ii l il d i ti d t li t


6/182

Suprafata zonei care va fi remediata este de aproximativ 81.800m2. In anexa 1 se prezinta

Planul de situatie al limitei amplasamnetului proiectului, care cuprinde zona batalurilor cat si

suprafetele adiacente pe care se vor desfasura lucrarile de tratare deseuri, decontaminare sol siapa de pe suprafete batalurilor, depozitarea temporara a materialului contaminat de pe

suprafata batalurilor, depozitarea temporara a materialului decontaminat si noua celula de

depozitare.

Durata totala lucrari de remediere: 9 ani si 9 luni


7/182

1. CARACTERIZAREA NIVELULUI DE EXPUNERE A POPULATIEI LA

SUBSTANTE PERICULOASE SI SITUATII PERICULOASE

- VEZI STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI


8/182

2. CARACTERIZAREA EFECTELOR ASUPRA SANATATII, CONSECUTIV

REALIZARII OBIECTIVULUI

Poluarea atmosferica

In majoritatea tarilor europene, calitatea aerului atmosferic s-a imbunatatit considerabil in

ultimele decenii. Totusi, exista un numar mare de dovezi stiintifice sugerind faptul ca

expunerea la poluanti atmosferici, chiar la nivele care se ating in mod obisnuit, in prezent, in

tarile europene, conduce la aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate. In particular,

expunerea la poluanti precum particulele in suspensie si ozonul a fost asociata cu cresterea

numarului spitalizarilor pentru boli respiratorii si cardiovasculare si a mortalitatii in

numeroase orase din Europa si din alte continente. Studiile recente au incercat sa cuantifice

efectele adverse asupra starii de sanatate, un proiect OMS, estimind faptul ca, la nivel

mondial, aproape 6,4 milioane de ani de viata sunt pierduti ca urmare a expunerii pe termen

lung la particulele in suspensie din mediul ambiant.

Expunerea la poluanti atmosferici a fost asociata cu o varietate de efecte adverse asupra starii

de sanatate. Cele mai multe dintre evidentele recente s-au focalizat asupra efectelor

respiratorii si cardiovasculare atribuite expunerii pe termen scurt si lung si deasemenea,asupra efectelor aparute in cursul perioadei de dezvoltare intrauterina. Din punctul de vedere

al sanatatii publice, este important sa admitem ca impactul global al poluarii atmosferice

asupra grupurilor populationale este mai probabil sa fie reprezentat de efecte adverse asupra

starii de sanatate mai putin severe, subclinice sau clinic simptomatice. Proportia populatiei

expuse afectate de aceste efecte este mai mare decat cea afectata de evenimente mai severe,

precum spitalizarea de urgenta si decesul. Totusi, efectele severe (incluzind un risc crescut de

mortalitate si reducerea duratei medii de viata) sunt cel mai adesea evaluate in studiile

id i l i i i li l d i i l d t it di ibilit tii l t ii d t l


9/182

Conceptul de expunerea in general si expunerea la particule in suspensie din aerul

atmosferic, ca expunere specifica

Definitia si conceptul de expunereExpunerea umana poate fi definita ca evenimentul in timpul caruia o persoana intra in

contact cu un poluant de o anumita concentratie in timpul unei anumite perioade de

timp(WHO).

Conceptual, acest lucru se intampla de-a lungul caii mediului intre concentratie si doza,

dupa cum urmeaza:

1. sursa2. emisii3. concentratii4. expunere5. doza6. efecte asupra sanatatii

Expunerea trebuie diferentiata de concentratie, care este o expresie a cantitatii de poluant din

cadrul unui factor de mediu dat. Concentratiile mari de poluanti din aerul atmosferic nu sunttranspuse in mod necesar, in expuneri inalte. De exemplu, in timp ce concentratiile de

poluanti din aer pot fi foarte mari in apropierea unui complex industrial cu emisii importante,

expunerea la nivele mari de poluanti, va avea loc doar vom avea grupuri populationale in

apropierea complexului industrial. Expunerea trebuie deasemenea diferentiata de doza, care se

refera la cantitatea de poluant care depaseste una dintre barierele organismului. Doza va fi

definita de catre caracteristicile expunerii (dupa cum au fost definite mai sus) ca si de o

multitudine de factori specifici poluantului (e.g. solubilitatea sa sau modelul de dispunere in

l ) i d f i fi i l i i fi i l l d i i fi i l i


10/182

sunt adesea denumite microsisteme. Din punct de vedere tehnic un microsistem este

definit ca fiind un spatiu tridimensional unde nivelul de poluare la un moment dat este

uniform sau are proprietati statistice constante. In practica totusi, microsistemele sunt adeseacateva spatii selectate care se considera ca ar participa in cea mai mare parte la expunerea

totala.

Lumea poate fi divizata in mod brut in 8 microsisteme pe baza urmatoarelor trei scheme de

clasificare:

Interior versus exterior . Oamenii de pretutindeni isi petrec majoritatea timpului in

interior.

Dezvoltatversus in dezvoltare . Mai bine de 80% din populatia globului locuieste in

tari in curs de dezvoltare (WHO).

Urban versus rural. Urbanizarea se produce rapid, cu aproapre jumatate din populatia

globului locuind in zone urbane. In timp ce 3 sferturi din populatia din tarile in curs de

dezvoltare locuieste in zone urbane, aproximativ 60% din oamenii din tarile dezvoltate

continua sa locuiasca in zone rurale. In lumina acestor informatii, este clar ca

microsistemul cu cea mai mare contributie este cel rural interior.

In mod nesurprinzator, deci, pe scara globala, o mare parte din contributia la expunere o are

mediul interior.

Poluarea aerului in relatie cu efectele adverse asupra starii de sanatatePoluarea aerului este un factor major de risc ambiental pentru sanatate, si se estimenza ca ar

cauza aproximativ 2 milioane de decese premature in intreaga lume, pe an.

Expunerea la poluanti este in mare parte in afara controlului individual si necesita interventia

autoritatilor publice de la nivel national, regional si chiar international.

Criteriile de calitate a aerului stabilite de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) reprezinta

b d i i i l ii f l l ii l i


11/182

atmosferici alesi: particule in susspensie (PM), ozon (O3), dioxid de azot (NO2) si dioxid de

sulf (SO2), aplicabile in toate zonele OMS.

Din Criterilei de calitate a aerului din 2005, se desprind urmatoarele:Exista riscuri majore pentru sanatate in expunerea la PM si O 3 in multe orase din tarile

dezvoltate si respectiv in tarile in curs de dezvoltare. Este posibil a obtine o relatie

cantitativa intre nivelele de poluare si consecintele specifice pe sanatate (cresterea

mortalitatii si morbiditatii). Acest lucru permite o intelegere importanta a imbunatatirii

sanatatii care ar putea fi asteptata daca poluarea aerului ar fi redusa.

Chiar si concentratii relativ scazute de poluanti atmosferici au fost relationate unor

efecte adverse asupra starii de sanatate.

Calitatea aerului interior poate reprezenta un risc pentru sanatatea a mai bine de

jumatate din populatia globului. In locuinte unde biocombustibilii si carbunele sunt

folositi pentru gatit si incalzire, nivelele PM pot fi de 10-50 ori mai mari decat

valorile de referinta.

Reducerea semnificativa a expunerii la poluanti atmosferici poate fi obtinuta prin

reducerea concentratiilor catorva dintre cei mai comuni poluanti atmosferici emisi intimpul arderii combustibililor fosili. Asemenea masuri vor reduce si gazele cu efect de

sera si vor contribui la atenuarea incalzirii globale.

In plus fata de stabilirea valorilor, AQGs stabileste si tinte provizorii in legatura cu

poluare aerului exterior pentru fiecare poluant atmosferic, cu scopul de a promova o

schimbare treptata de la concentratiile ridicate la cele scazute. Daca aceste tinte ar fi

atinse, se poate astepta o reducere semnificativa a riscurilor pentru efecte acute si

i d l ii l i P l l il bili b i


12/182

3. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI

A. Indicatori de natali tate si mortali tate in aria de studiu

MetodologieDatele demografice (numar populatie, numar nascuti vii si numar decese) au fost colectate de

la Directia de Sanatate Publica Prahova si procesate grafic in programul Microsoft Excel.

Indicatorii de natalitate si mortalitate s-au calculat la 1000 de locuitori, conform formulei: nr.

nascuti si respectiv decedati in anul respectiv x1000/nr. populatie in anul respectiv.

Indicator de natalitate in localitatea Ploiesti si comuna Blejoi prezentat comparativ cu

indicatorul de natalitate si mortalitatea la nivel de judet Prahova si de tara

Indicator de natalitate

Nascuti la 1000 de locuitori 2007 2008 2009 2010 2011

Ploiesti 6.8 7.4 7.6 6.9 6.0

Comuna Blejoi 6.8 8.3 9.9 9.4 7.4

Judet Prahova 9.2 9.2 9.6 8.8 8.82

Romania 10 10.3 10.4 9.9 9.1

12.0


13/182

Nascuti la 1000 de locuitori Valoare medie pe o perioada de 5 ani

Ploiesti 6.9Comuna Blejoi 8.4

Judet Prahova 9.1

Romania 9.9

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0

Ploiesti

Comuna Blejoi

Judet Prahova

Romania

medie 2007-2011


14/182

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

2007 2008 2009 2010 2011

Ploiesti Comuna Blejoi Judet Prahova

Romania Linear (Ploiesti) Linear (Comuna Blejoi)

Linear (Judet Prahova) Linear (Romania)

Decedati la 1000 de locuitori Valoare medie pe o perioada de 5 ani


15/182

Interpretarea rezultatelor

I ndicatorul de natali tate

Indicatorul de natalitate calculat la 1000 de locuitori, inregistreaza la nivelul comunei Blejoi,

in perioada 2008-2011, o usoara tendinta de crestere fata de anul 2007, valoarea cea mai mare

a indicatorului de natalitate inregistrandu-se in anul 2009. Comparativ cu indicatorul de

natalitate la nivel de judet Prahova, valorile calculate pentru indicatorul de natalitate in

comuna Blejoi, s-au situat sub valorile indicatorului de la nivel de judet in perioada 2007-

2008 si in anul 2011. Comparativ cu indicatorul de natalitate calculat la nivel de tara,

indicatorul de natalitate in comuna Blejoi a inregistrat valori mai mici decat cele calculate lanivel de tara, pe tot parcursul perioadei analizate. Comparativ cu indicatorul de natalitate

calculat pentru orasul Ploiesti, indicatorul de natalitate in comuna Blejoi a inregistrat valori

mai mari decat ale indicatorului de natalitate calculat pentru orasul Ploiesti, pe tot parcursul

perioadei analizate.

In ceea ce priveste indicatorul de natalitate la nivel de judet si de tara, evolutia acestuia in

decursul perioadei 1995-2010, a inregistrat variatii reduse valoric. Privind comparativ acest

indicator la nivel de judet si de tara, se remarca faptul ca valorile calculate la nivel de judetsunt mai mici decat cele calculate la nivel de tara.

Cele mai scazute valori ale indicatorului de natalitate s-au inregistrat in orasul Ploiesti.

Valoarea medie a natalitatii calculata pe o perioada de 5 ani in comuna Blejoi, se situeaza sub

valoarea medie calculata pentru aceeasi perioada in judetul Prahova si la nivel de tara, si, in

acelasi timp, depaseste valoarea medie calculata pentru orasul Ploiesti.

I ndicatorul de mortali tate


16/182

B. M orbiditatea prin afectiuni respiratori i acute in ar ia de studiu

MetodologieDatele de morbiditate (numar cazuri de infectii acute de cai respiratorii superioare IACRS,

laringite, traheite, bronsite, bronsiolite, in perioada 2007-2011), precum si datele privind

numarul populatiei, au fost colectate de Directia de Sanatate Publica Prahova.

Pentru afectiunile acute s-au calculat frecvente la 1000 de locuitori (nr cazuri de boala in

perioada mentionata x 1000/nr populatie). Reprezentarea grafica a rezultatelor s-a realizat in

programul Excel.

Evolutia frecventei afectiunilor respiratorii acute (IACRS, laringite, traheite, bronsite,bronsiolite) in aria de studiu, in perioada 2007-2011

Ploiesti

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

laringita si traheita

acuta

IACRS

bronsita si bronsiolita

acuta


17/182

Blejoi

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

2007 2008 2009 2010 2011


acuta

IACRS

bronsita si bronsiolitaacuta

Media frecventei afectiunilor respiratorii acute in localitatea Blejoi, in perioada 2007-

2011

140.00


18/182

Ploiestiori si Tantareni

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

2007 2008 2009 2010 2011


acuta

IACRS

bronsita si bronsiolita

acuta

Media frecventei afectiunilor respiratorii acute in localitatile Tantareni si Ploiestiori, in

perioada 2007-2011


19/182

Media frecventei afectiunilor respiratorii acute, per ansamblu, in aria de studiu, in

perioada 2007-2011

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

Ploiesti Sat Blejoi Ploiestiori si Tantareni

Lar ingita si traheita acuta IACRS Bronsita si bronsiolita acuta

In ceea ce priveste afectiunile respiratorii acute (IACRS, laringite, traheite, bronsite,


20/182

C. Studiu l de morbidiate prin boli croni ce in ari a de studiu

Metodologie de lucru

Descrierea ariei de studiuAria de studiu a cuprins orasul Ploiesti si comuna Blejoi.

Prezentarea marimii grupurilor populationale din zonele investigateDatele referitoare la populatia din aria de studiu au fost colectate de la Directia de Sanatate

Publica Prahova (DSP Prahova) (an 2011).

Nr. populatiei in aria de studiu

Descrierea metodelor de selectie a subiectilor participanti in studiu (morbiditati)Subiectii inclusi in studiu au fost persoane din toate grupele de varsta, de ambele sexe din aria

de studiu care s-au prezentat la medicul de familie pentru o problema de sanatate in intervalul

2000-2011.

In culegerea datelor de morbiditate s-a tinut cont, printre altele, de amplasarea obiectivului, de

factorii meteorologici si geografici, de marimea populatiei din zona si de numarul si

amplasarea cabinetelor medicale de medicina de familie. In aria de studiu au fost selectati 13

medici de familie. Datele au fost culese din registrele de bolnavi cronici ale medicilor de

Nr. crt Localitatea Nr. populatiei

1 Ploiesti 225636

2 Comuna Blejoi 8530


21/182

Boli ale sistemului circulator

I10-I15 Boala hipertensiva

I20-I25 Boala ischemica cardiacaI26-I28 Cordul pulmonar si alte afectiuni ale circulatiei pulmonare

I50-I50.9 Insuficienta cardiaca

I60-I69 Boli cerebrovasculare

Boli ale sistemului respirator

J41 Bronsita cronica simpla si mucopurulenta

J43 Emfizem

J44 Alte boli cronice pulmonare obstructiveJ45 Astm bronsic

Boli ale tractului digestiv

K25 Ulcer gastric

K26 Ulcer duodenal

K73 Hepatita cronica

K74 Fibroza si ciroza hepatica

Boli ale pielii si tesutului celular subcutanatL20.0-L20.9 Dermatita atopicaL23.0-L23.9 Dermatita alergica de contact

L24.0-L24.9 Dermatita iritativa de contact

L25.0-L25.9 Dermatita de contact de cauza nespecificata

L50.0-L50.9 Urticarie

Boli renale cronice

N17-N19 Insuficienta renala cronica


22/182

Indicatori de morbiditate in aria de studiu (nr de cazuri la 1000 de locuitori) conditii

initiale

Distributia temporala a frecventei calculata la 1000 de locuitori de cazuri de afectiuni

cronice inregistrate la medicii de familie din aria de studiu, in perioada 2000-2011

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni

cardiovasculare cronice, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

16.00afect. cardiovasculare

cronice

2 per. Mov. Avg. (afect.

cardiovasculare cronice)


23/182

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de hipertensiune arteriala,

inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni

cerebrovasculare, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

hipertensiune arteriala

2 per. Mov. Avg.

(hipertensiune arteriala)

3.50afect. cerebrovasculare



24/182

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni respiratorii

cronice, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de astm bronsic,


0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

afect. respiratorii cronice


respiratorii cronice)

2.50

astm bronsic

2 per. Mov. Avg. (astm


25/182

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de bronhopneumopatie

obstructive cronica (BPOC), inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni endocrine,


0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

BPOC

5.00

afect. endocrine


26/182

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni renale


Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni digestive


0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40afect. renale cronice


renale cronice)

2.50

afect. digestive cronice


27/182

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de tumori maligne,


Interpretarea rezultatelor

Pentru afectiunile cardiovasculare cronice per ansamblu, se observa o tendinta de scadere a

frecventei de cazuri inregistrate la medicii de familie din aria de studiu, in perioada 2000-

2006, insa incepand cu anul 2007, se observa o tendinta de crestere a frecventei de cazuri,

inregistrandu-se un varf valoric al frecventei in anul 2007, dupa care frecventa revine la valori

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

0.70

0.80tumori maligne

2 per. Mov. Avg. (tumori

maligne)


28/182

Frecventa afectiunilor endocrine inregistrate la medicii de familie din aria de studiu, prezinta

un trend de ansamblu, descrescator, in perioada analizata, comparativ cu perioada 2000-2001,

frecventa tinde sa scada valoric pana in anul 2006 si se observa un varf valoric al frecventeide afectiuni endocrine in anul 2007, dupa care frecventa scade la valori mai mici decat cele

ale frecventelor calculate pentru perioada 2000-2001.

Referitor la patologia renala cronica in decursul intervalului de timp analizat (2000-2011), in

aria de studiu, privind in ansamblu perioada de timp analizata, se observa un trend crescator

schitat de frecventa cazurilor de afectiuni renale cronice inregistrandu-se un varf valoric al

frecventei in anul 2011, variatiile fiind relativ scazute in perioada 2000-2009.

Patologia neoplazica este o patologie complexa, de cauza multifactoriala. Fumatul activ,

fumatul pasiv, stilul de viata, alimentatia, expunerea ocupationala la substante periculoase,

poluarea interioara, factorii socio-economici, sunt numai cativa din determinantii acestei

categorii de patologie cronica cu consecinte uneori foarte grave.

Privind in ansamblu perioada de timp analizata (2000-2011), frecventa cazurilor de tumori

maligne inregistrate la medicii de familie din aria de studiu, se caracterizeaza printr-un trend

descrescator. Cea mai mare valoare a frecventei de cazuri, s-a inregistrat in anul 2007,

variatiile valorice ale frecventei fiind importante in decursul perioadei analizate.


29/182

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de afectiuni cronice, inregistrate la

medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in procente)

Blejoi si Ploiestiori

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de afectiuni respiratorii cronice si

tumori maligne inregistrate la medicii de familie, in anul 2000 (exprimate in procente

din total cazuri de afectiuni)

0

1

2

3

4

5

6

7

8


(% cazuri)

tumori malige (% cazuri)

Blejoi Ploiestiori


30/182







0

1

2

3

4

5

6

7

8


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori


31/182







0

2

4

6

8

10

12

14

16


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori


32/182







0

5

10

15

20

25


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori


33/182







0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori


34/182







0

1

2

3

4

5

6

7

8


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori


35/182

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de afectiuni respiratorii cronice,

inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in procente din total

cazuri de afectiuni)

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de tumori maligne, inregistrate la

medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in procente din total cazuri de

afectiuni)

0

5

10

15

20

25

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Blejoi Ploiestiori 2 per. Mov. Avg. (Blejoi) 2 per. Mov. Avg. (Ploiestiori)


36/182

Ploiesti

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de afectiuni respiratorii cornice si

afectiuni alergice inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in

procente din total cazuri de afectiuni)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2007 2008 2009 2010 2011


astm bronsic

bronsita cronica


37/182

In anul 2002, pentru afectiunile respiratorii cronice inregistrate la medicii de familie din aria

de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar in Blejoi nu s-au

inregistrat cazuri in perioada analizata.

In anul 2002, pentru tumorile maligne inregistrate la medicii de familie din aria de studiu,

procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar procentul cel mai mic in Ploiestiori.


de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar procentul cel mai mic

in Blejoi.


procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar in Blejoi nu s-au inregistrat

cazuri in perioada analizata.In anul 2004, pentru afectiunile respiratorii cronice inregistrate la medicii de familie din aria

de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar procentul cel mai mic

in Blejoi.


procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar in Ploiestiori nu s-au inregistrat

cazuri in perioada analizata.


de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar procentul cel mai mic inPloiestiori.




de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar in Ploiestiori nu s-au



38/182


de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar in Ploiestiori nu s-au




Din punct de vedere al distributiei spatiale in aria de studiu a cazurilor de afectiunirespiratorii cronice, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in

procente din total cazuri de afectiuni), se observa atat in Blejoi cat si in Ploiestiori, variatii

valorice importante ale procentelor de cazuri de afectiuni respiratorii cronice.

In Blejoi, reprezentarea grafica evidentiaza 2 varfuri valorice importante ale procentelor decazuri de afectiuni respiratorii cronice in anii 2006 si 2011, tendinta de ansamblu fiind de

usoara crestere comparativ cu anul de debut al intervalului de timp analizat.

In Ploiestiori, se observa 2 varfuri valorice ale procentelor de cazuri de afectiuni respiratorii

cronice in anii 2003 si 2009, tendinta de ansamblu fiind de usoara scadere comparativ cu

perioada 2000-2003.

Din punct de vedere al distributiei spatiale in aria de studiu a cazurilor de tumori

maligne, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in procente dintotal cazuri de afectiuni), se observa atat in Blejoi cat si in Ploiestiori, variatii valorice

importante ale procentelor de cazuri de tumori maligne.

In Blejoi, reprezentarea grafica evidentiaza un varf valoric important al procentelor de cazuri

de tumori maligne in anul 2004, tendinta de ansamblu fiind de usoara scadere comparativ cu

anul de debut al intervalului de timp analizat.

In Ploiestiori, se observa un varf valoric important al procentelor de cazuri de tumori maligne


39/182

B. Chestionarul medical

Metodologie de lucruUn esantion de 231 de persoane a fost inclus in studiu, in conditiile obtinerii acordului de

participare. Intervievatorul a completat chestionarul alaturi de persoana intervievata. In cazul

aparitiei dificultatilor si a neintelegerilor s-au oferit explicatii suplimentare referitoare la

sensul intrebarilor si terminologie. Chestionarul a cuprins intrebari referitoare la varsta, gen,

nivel de educatie, loc de munca, ocupatie, locuinta, perceptia in ceea ce priveste poluarea in

exteriorul si in interiorul locuintei, prezenta unor afectiuni cronice respiratorii si alergice,

simptomatologia respiratorie in cazul afectarii cailor respiratorii si respectiv plamanului.

Metodologia de prelucrare statisticaInformatiile culese prin intermediul chestionarului au fost introduse intr-o baza de date creata

in Microsoft Excel in care fiecare variabila a fost validata conform definitiei ei specifice

pentru a facilita procesul de curatare si management a bazei de date. Ulterior baza de date a

fost transferata in editorul pachetului statistic STATA, in vederea procesarii informatiilor

colectate.

Analiza statistica a datelor s-a efectuat prin utilizarea de masuratori statistice sumare si teste

statistice avansate. Datele culese prin intermediul chestionarului au fost prelucrate descriptivsi analitic.

Diferentele evidentiate prin compararea datelor au fost testat prin valoarea P (p-value).

Valoarea P reprezinta probabilitatea ca diferente cel putin la fel de mari ca cele constatate in

datele observate sa survina ca rezultat al intamplarii (ipoteza zero). Ipoteza zero este acceptata

sau respinsa in functie de valoarea P, care poate fi mai mare sau mai mica decat nivelul de

semnificatie, pentru care se alege in mod obisnuit valoarea de 0,05 (5%). Daca valoarea P este


40/182

din setul de date (deviatia standard). Varianta este reprezentata de media patratelor catorva

deviatii standard fata de medie.

Percentila reprezinta o valoare pe o scara de o suta de valori care indica procentul dindistributie care este egal sau se situeaza sub ea.

Interval de incredere este un interval de valori cu o mare probabilitate de a contine parametrul

care a fost estimat.

Odds ratio reprezinta o modalitate de a compara daca probabilitatea de aparitie a unui anumit

eveniment este aceeasi pentru doua grupuri.

Analiza descriptiva a informatiilor culese prin intermediul chestionarului

Esantionul investigat a inclus 231 de subiecti de gen masculin (148 dintre ei) si feminin (83

subiecti), cu varsta cuprinsa intre 16 si 88 de ani, esantionul avand o medie de varsta de

aproximativ 45 de ani.

In ceea ce priveste nivelul de educatie, dintr-un total de 229 de subiecti care au raspuns la

aceasta intrebare, un procent de 32% au declarat ca au studii medii (liceu, scoala postliceala),

un procent de 24% au declarat ca au absolvit o scoala profesionala, iar un procent de 36% audeclarat ca au studii superioare.

90% din subiectii investigati lucreaza, un procent de 7% dintre ei, nu sunt incadrati in munca,

iar un procent de 3% sunt pensionari.

Dintre subiectii investigati, putin mai mult de jumatate (52%) locuiesc in apartamente de bloc

iar un procent de aproximativ 47% locuiesc in case, de o perioada de timp care variaza intre 1

an si 56 de ani.


41/182

Referitor la mobilierul din locuinta (care se poate deasemenea constitui intr-o sursa de poluare

interioara prin emisia de compusi organici volatili), aproximativ 90% din subiectii inclusi in

studiu au declarat ca au in locuinta mobilier melaminat.

La intrebarea daca se intampla sa aeriseasca locuinta mai putin frecvent decat ar dori din

cauza zgomotului, majoritatea subiectilor intervievati (71%) au declarat ca niciodata nu se

intampla acest lucru iar 7%, au declarat ca acest lucru se intampla des. Deasemenea, 63%

dintre subiecti au declarat ca niciodata nu se intampla sa aeriseasca locuinta mai putin

frecvent decat ar dori din cauza mirosurilor, iar 10% au declarat ca acest lucru se intampla

des. In ceea ce priveste praful si fumul, 61% dintre subiecti au declarat ca niciodata nu se

intampla sa aeriseasca mai putin frecvent locuinta din cauza fumului si prafului si doar 8% audeclarat ca acest lucru se intampla des, in timp ce 78% au declarat ca niciodata nu se intampla

sa aeriseasca mai putin frecvent locuinta din cauza gazelor si 7% au declarat ca acest lucru se

intampla des.

Referitor la consumul de toxice (tigari), 28% dintre respondenti s-au declarat fumatori care

fumeaza intre 2 si 30 de tigari pe zi, de o perioada cuprinsa intre 2 si 40 de ani. Din randul

celor care nu fumeaza, un procent de 21% au declarat ca sunt expusi la fum de tigara generat

de alti fumatori, acasa si la serviciu (fumat pasiv).

In ceea ce priveste expunerea ocupationala la substante si situatii periculoase, un procent de

42% dintre subiectii investigati au afirmat ca sunt expusi ocupational la acestea, astfel: 47%

din cei care s-au declarat expusi au considerat ca sunt expusi ocupational la produse

petroliere, 24% la bitum, 23% la zgomot, 18% la compusi organici volatili, cate 13% la

solventi organici sau anorganici si benzen, 8% la gudroane, 7% la gaze iritante cu sulf, cate

6% la etilbenzen, hidrocarburi aromatice policiclice, vopsele, lacuri, uleiuri, cate 5% la

pulberi si toluen cate 2% la cauciucuri si mase plastice si stiren 1% la metale grele si


42/182

Nivelul de educatie

Ultima scoala absolvita Frecventa Procent (%)

Scoala primara 2 0.87Gimnaziu 14 6.11

Scoala profesionala 56 24.45

Liceu 65 28.38

Scoala postliceala/colegiu 9 3.93

Facltate 83 36.24

Total 229 100.00

Incadrarea in muncaIncadrat in munca Frecventa Procent (%)

DA 207 89.61

NU 17 7.36

pensionar 7 3.03

Total 231 100.00

Informatii privind locuinta si expunerea la stiuatii si substante periculoase de naturachimica, fizica sau biologica prezente in mediul interior

Tip de locuinta

Tip de locuinta Frecventa Procent (%)

Apartament la parter 27 11.69

Apar tament la etaj 93 40.26


43/182

Sursa de incalzire a locuintei

Sur sa de incalzire a

locuintei

F recventa Procent (%)

lemne 30 12.99carbuni 1 0.43

motorina 0 0

pacura 0 0

electricitate 2 0.87gaz metan 25 10.82

incalzire centrala 173 74.89

Total 231 100.00

Combustibili utilizati la bucatarie

Combustibil i uti li zati la

bucatarie

Frecventa Procent (%)

lemne 7 3.03

carbuni 1 0.43motorina 0 0

pacura 0 0

electricitate 2 0.87gaz metan 212 91.77

GPL 9 3.90

Total 231 100.00


44/182

Sursa de alimentare cu apa a locuintei

Sursa de alimentare cu

apa


Fantana 21 9.09

Aprovizionare

centralizata 210 90.91

Total 231 100.00

Utilizarea odorizantelor in locuinta

Uti l izarea odorizantelor F recventa Procent (%)

DA 152 66.09

NU 78 33.91

Total 230 100.00

Animale de companie in locuinta

Animale de companie inlocuinta


DA 61 26.52

NU 169 73.48

Total 230 100.00


45/182

Se intampla vreodata sa aerisiti mai putin frecvent decat ati dori, locuinta: (procent de

subiecti si raspunsul indicat)

Da, des Da, ocazional Nu, niciodata

1 din cauza zgomotului 7.42 21.83 70.74

2 din cauza mirosurilor 10.00 26.52 63.48

3 din cauza prafului/fumului 8.33 30.26 61.40

4 din cauza gazelor 6.58 15.79 77.63

Analiza informatiilor privind perceptia asupra problemelor de mediu si respectiv de

sanatate

La intrebarea privind sursele de poluare din zona de rezidenta, in tabelul intitulat Surse de

poluare in zona de rezidenta cuantifcate ca generatoare de zgomot, mirosuri, pulberi, gaze,fumuri, sunt enumerate sursele de poluare declarate de cei intervievati si respectiv procentul

de subiecti (din cei care au raspuns la aceasta intrebare) care au declarat prezenta (raspuns

Da) acestora in zona in care locuiesc si procentul de subiecti care au declarat absenta

(raspuns Nu) acestora in zona in care locuiesc. Un numar mare din subiectii din cadrul

esantionului investigat au declarat prezenta, ca principale surse de poluare, in zona din

vecinatatea locuintei, a traficului (37%), a rafinariilor de produse petroliere (36%), a


46/182

In ceea ce priveste perceptia problemelor de mediu cu care se confrunta in zona in care

locuiesc, subiectii intervievati au enumerat poluarea aerului (67% dintre subiectii au

mentionat aceasta problema), calitatea apei potabile (56% dintre subiectii au mentionat

aceasta problema), gazele de esapament (54% dintre subiectii au mentionat aceasta problema),zgomotul (48% dintre subiectii au mentionat aceasta problema), poluarea apei (26% dintre

subiectii au mentionat aceasta problema), iar un procent de aproximativ 21% au mentionat

deseurile.

Perceptia disconfortului (generat de pulberi, gaze iritante, compusi organici volatili, mirosuri

etc.), masurata pe o scala valorica de la 0 (cotat ca nu ma deranjeaza deloc) la 10 (cotat ca

ma deranjeaza foarte tare) a indicat cel mai mare procent de subiecti (28%) care au apreciat

disconfortul la valoarea 0, in timp ce aproape jumatate dintre subiecti (48%) au apreciatdisconfortul ca fiind mai mic decat valoarea 4 pe scala mentionata, inspre calificativul de un

ma deranjeaza deloc iar restul de 52% au apreciat disconfortul ca fiind cuprins intre valoarea

5 si 10 pe scala mentionata, inspre calificativul de ma deranjeaza foarte tare.

Informatii privind perceptia poluarii

Probleme de mediu Procent (%) raspuns Da Procent (%) raspuns Nu

Poluarea apei 26.28 73.72

Calitatea apei potabile 56.11 43.89

Poluarea aerului 66.85 33.15

Zgomotul 48.37 51.63

Gazele de esapament 53.94 46.06

Deseuri 21.19 78.81


47/182

La o analiza de ansamblu a datelor redate in tabelul alaturat se observa faptul ca 61% dintre

respondenti, considera ca traficul are o contributie minima la poluarea globala, 17% considera

ca traficul are o contributie medie si respectiv 22% considera ca traficul are o contributie

mare, la poluarea globala.In ceea ce priveste contributia la poluarea globala atribuita atelierelor auto, majoritatea

covarsitoare (95%) a celor care au raspuns, au considerat contributia acestei surse la poluarea

globala ca fiind minima si doar un procent de 3% apreciind ca aceasta sursa, ar avea o

contributie medie la poluarea globala, iar 2% dintre subiecti au considerat ca aceasta sursa ar

avea o contributie majora la poluarea globala in zona de locuit.

Activitatile desfasurate in restaurante/pensiuni sunt considerate, de 95% dintre cei chestionati,

ca avand o contributie minima la poluarea globala, in timp ce, de catre un procent de 2%dintre subiecti, acestea sunt considerate a contribui major la poluarea globala.

96% dintre persoanele chestionate apreciaza contributia incineratoarelor de deseuri

menajere/medicale la poluarea globala ca fiind minima, in timp ce un procent de 3% apreciaza

contributia acestei surse ca fiind mare. Persoanele intervievate prezinta o perceptie

aproximativ similara si cu privire la contributia atelierelor de acoperiri metalice, vopsitoriilor

si tabacariilor la poluarea globala, in cazul atelierelor de acoperiri metalice, vopsitoriilor si

tabacariilor, un procent de intre 95 si 96% apreciind contributia la poluarea globala ca fiind

minima, in timp ce un procent intre 2 si 3 %, au apreciat-o ca majora.In ceea ce priveste depozitele de deseuri menajere/industriale, acestea sunt percepute ca si

contributie la poluarea globala, astfel: 92% dintre cei chestionati au considerat contributia ca

fiind minima in timp ce 4% considera contributia acestora ca fiind mare.

Conform rezutatelor analizei raspunsurilor oferite de catre cei chestionati, 91% sunt de parere

ca lucrarile de constructii/renovari/demolari contribuie minim la poluarea globala, 4%

considera contributia medie si respectiv 5% considera contributia ca fiind mare.

Apro imati 97% dintre respondenti centralele electrotermice n repre inta decit o s rsa c o


48/182

Aprecierea privind sursa poluantilor (gaze, praf, mirosuri etc.) in zona de rezidenta si

contributia acestora la poluarea globala (procent de subiecti si evaluarea realizata de

catre acestia pe o scala valorica)

Surse Procent de subiecti %

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a

Trafic40.26 7.36 8.23 5.19 5.19 9.09 2.60 3.03 7.36 3.03 8.66

b

Ateliere auto

91.34 1.73 1.30 0.87 0.43 2.16 0.43 0.43 0 0.87 0.43

c

Restaurante/pensiuni/hoteluri

89.18 1.30 2.60 1.73 1.73 1.30 0.43 0.43 0.43 0.43 0.43

d

Incineratoare dedesuri

menajere/medicale

93.94 0.87 0.43 0.43 0.43 0.43 0.87 0 1.30 0 1.30

e

Depozite de deseurimenajere/industriale

89.61 1.73 0.87 0 1.73 1.30 0.43 0.43 0.87 1.30 1.73

f Ateliere deacoperiri metalice 93.94 0.43 0.87 0 0.87 0.87 1.30 0 0.43 0.87 0.43

g

Vopsitorii94.37 0 0.87 0.43 0.87 0.87 0.43 0 0 1.30 0.87

h

Tabacarii94.37 0 1.30 0 1.30 0.43 0 0 0.43 0.87 1.30

i Lucrari deconstructii/renovari/ 85.71 2.16 1.73 1.73 0.43 0.87 2.16 2.16 1.73 1.30 0


49/182

substante periculoase care produc disconfort, in zona in care locuiesc, 18% considera ca

frecventa cu care traficul contribuie la generarea unor nivele crescute de substante periculoase

care produc disconfort este de cel putin o data pe saptamana si respectiv 36% considera ca

traficul nu contribuie niciodata la generarea unor nivele crescute de substante periculoase, intimp ce restul, au considerat ca acest lucru se intampla cu o frecventa de cel putin o data pe

luna sau o data pe an.

In ceea ce priveste contributia la generarea unor nivele crescute de substante periculoase

atribuita atelierelor auto, marea majoritate (91%) a celor care au raspuns, au considerat ca

aceasta sursa nu contribuie niciodata la generarea unor nivele crescute de substante

periculoase si doar un procent de 4% apreciaza ca aceasta sursa ar contribui zilnic sau cel

putin o data pe saptamana la generarea unor nivele crescute de substante periculoase.Activitatile desfasurate in restaurante/pensiuni/hoteluri sunt considerate de 92% dintre cei

chestionati, ca niciodata nu contribuie la generarea de nivele crescute de substante

periculoase, in timp ce de catre 6% dintre subiecti, acestea sunt considerate a contribui zilnic,

cel putin o data pe saptamana sau cel putin o data pe luna, la generarea de nivele crescute de

substante periculoase, in zonele rezidentiale.

94% dintre persoanele chestionate apreciaza contributia incineratoarelor de deseuri

menajere/industriale la cresterea nivelelor de substante periculoase in zonele rezidentiale, ca

inexistenta, in timp ce un procent de 5% apreciaza ca zilnica, saptamanala sau lunaracontributia acestei surse.

Persoanele intervievate prezinta o perceptie aproximativ similara si cu privire la frecventa

contributiei atelierelor de acoperiri metalice, vopsitoriilor si tabacariilor la cresterea nivelelor

de substante periculoase in zonele rezidentiale, in cazul atelierelor de acoperiri metalice,

vopsitoriilor si tabacariilor, un procent intre 94 si 95% apreciind ca inexistenta contributia la

generarea de nivele crescute de substante periculoase in zonele rezidentiale, a acestora, in

timp ce n procent intre 3 si 4% a apreciat frec enta contrib tiei acestor s rse ca fiind


50/182

in zonele rezidentiale ca fiind inexistenta, in timp ce intre 1 si 5% dintre respondenti sunt de

parere ca aceste tipuri de industrie ar contribui cu o frecventa de cel putin o data pe an, iar

intre 1 si 8% considera ca aceste tipuri de industie ar contribui cu o frecventa zilnica sau

saptamanala la generarea de nivele crescute de substante periculoase in zonele rezidentiale.

Cu ce frecventa se percep nivele crescute de poluanti (gaze, praf, mirosuri etc.) in zona

de rezidenta

Surse Procent de subiecti %Zilnic Cel putin o

data/sapta

mana

Cel putin odata/luna

Cel putin odata in

ultimul an

Niciodata

a Trafic 35.93 18.18 7.36 2.16 36.36b Ateliere auto 1.73 2.16 2.60 2.60 90.91

c Restaurante/ pensiuni/hoteluri 2.16 1.73 1.73 2.16 92.21

d Incineratoare de desurimenajere/medicale

1.73 0.43 2.60 1.30 93.94

e Depozite de deseuri

menajere/industriale2.60 2.60 3.90 2.16 88.74

f Ateliere de acoperiri metalice 1.30 0.43 2.16 1.73 94.37

g Vopsitorii 1.30 0.43 1.73 2.60 93.94

h Tabacarii 1.30 0.43 1.30 1.73 95.24

i Lucrari deconstructii/renovari/demolari

3.03 2.16 6.06 3.90 84.85

j Centrale electrotermice 1.30 0.43 0.43 3.46 94.37

k Rafinarii de produse petroliere 9.09 8.66 10.39 6.49 65.37

l Statii de distributie carburanti 1 73 2 60 5 63 3 90 86 15


51/182

Cum apreciati nivelul de zgomot din zona in care locuiti comparativ cu alte zone:

ZGOMOT Frecventa Procent (%)

mai intens 47 20.43mai putin intens 183 79.57

Total 230 100.00

In ceea ce priveste perceptia asupra disconfortului produs de prezenta rafinariei in vecinatatea

zonei de locuit, un procent de 77% dintre subiecti au apreciat ca nu ii deranjeaza prezenta

rafinariei.

Perceptia asupra disconfortului produs de prezentei rafinariei in vecinatatea zonei de

locuit

va deranjeaza? Frecventa Procent (%)

Da 51 22.77

Nu 173 77.23

Total 224 100.00

Abordarea contaminarii chimice a mediului are componente specifice, dupa cum este vorba de

un incident sau episod acut, cu emisii sau deversari de varf, sau un proces de durata mai

lunga. In ambele cazuri, in contextul comunicarii cu autoritatile, agentul economic ia masuri

tehnice si organizatorice (de interventie privind limitarea la sursa, prevenirea extinderii

contaminarii si limitarea efectelor asupra personalului si populatiei din zona). Totodata, in


52/182

Perceptia riscului este puternic influentata de factorii psihosociali. Chiar si in conditiile in

care nu s-au putut evidentia efecte semnificative in planul cresterii morbiditatii populatiei

expuse sau cand concentratiile poluantului chimic sunt in zona de siguranta, sub nivelele

maxim admise de lege, temerile oamenilor exista iar ele trebuie intelese. Reactii de disconfortla poluarea chimica a aerului se constata tot mai frecvent in comunitatile contemporane, odata

cu cresterea gradului lor de informare si de cultura. Senzatia de disconfort este influentata si

modulata de o componenta social-culturala, oficial recunoscuta de Organizatia Mondiala a

Sanatatii, inca din 1979. Un plan de protectie a populatiei va include si raportari la factorii

psihosociali, mai ales atunci cand emisiile existente, chiar reduse, se asociaza in planul

perceptiei collective, cu un disconfort sau chiar risc potential, semnalat in plan subiectiv,

indeosebi prin mirosuri.

Mirosurile, ca reflectari subiective ale unor stimuli odorizanti, sunt greu predictibile.

Simtul mirosului se manifesta selectiv, fiind puternic influentat cultural. Expunerea poate

conduce chiar si la fenomenul adaptarii, senzatiile olfactive atenuandu-se cu timpul.

Acceptabilitatea este unul din parametrii importanti ai mirosurilor. Ea poate fi influentata

substantial prin comunicarea cu publicul, prin sublinierea semnificatiei sociale sau individuale

a sursei, prin recunoasterea problemei si transmiterea informatiilor specificate in

recomandarile de mai sus. Totusi, in situatia degajarii unor gaze si mirosuri de natura sadeclanseze plangeri in randul locuitorilor expusi, perceptia negativa poate fi modificata prin

informarea adecvata a locuitorilor, prin ansamblul unor masuri din randul celor mentionate

anterior.

Plangerile populatiei privind disconfortulconstituie un indicator cu o anumita valoare

practica privind relatia dintre individ si mediu, adoptat in situatiile in care agentii din mediu

n pot fi c antificati c preci ie Remarcam nele caracteristici ale acest i indicator care


53/182

- comunicarea unor informatii, cu rol de activare a memoriei colective, privind beneficiileeconomice ale activitatii cu efecte poluante si semnificatia sociala a functionarii

obiectivului, ocuparea fortei de munca etc. (cu scopul cresterii acceptabilitatii sursei cu

potential poluant redus).

Perceptia asupra starii de sanatate

In ceea ce priveste aprecierea starii lor de sanatate, un procent de 2% dintre subiecti au

apreciat ca starea de sanatate este deterioarata sau uneori buna, alteori deteriorata, nici un

subiect nu a si-a apreciat starea de sanatate ca fiind deteriorata, iar restul de 98% considerand

ca aceasta este de la multumitoare la foarte buna.

Cum apreciati starea Dvs. de sanatate:

Cum apreciati starea Dvs. de

sanatate:


Foarte buna 58 25.11Buna 127 54.98

Multumitoare 42 18.18

Uneori buna, alteori deteriorata 4 1.73Deteriorata 0 0

Total 231 100.00


54/182

Scoruri simptome si afectiuni respiratorii si alergice investigate prin chestionar, in

relatie cu expunerea la poluanti din mediul ambiant (interior, exterior) si mediul

ocupational

Semnificatia scorurilor: scor 0 =absenta oricarei afectiuni respiratorii cronice; scor 1 =

prezenta unei afectiuni respiratorii cronice;

Scoruri afectiuni respiratorii cronice declarate in chestionar in relatie cu expunerea

0 20 40 60 80 100

0

1

scorafectiunir

espiratoriicronice

expus

neexpus


55/182

Semnificatia scorurilor: scor 0 =absenta oricaror simptome respiratorii vreodata si/sau in

ultimele 12 luni; scor 1= prezenta unui simptom vreodata sau in ultimele 12 luni; scor 2=

prezenta a doua simptome respiratorii vreodata si/sau in ultimele 12 luni; 3= prezenta a trei

simptome respiratorii vreodata si/sau in ultimele 12 luni; 4= prezenta a patru simptomerespiratorii vreodata si/sau in ultimele 12 luni, scor 5,8,10= prezenta a mai mult de patru

simptome respiratorii vreodata si/sau in ultimele 12 luni

Scoruri simptomatologie respiratorie declarate in chestionar in relatie cu expunerea

0 20 40 60 80 100

0

1

2

3

4

5

8

10

scorsimptom

atologierespiratorie

expus

neexpus


56/182

Semnificatia scorurilor: scor 0 =absenta oricarei afectiuni alergice; scor 1 = prezenta unei

afectiuni alergice; scor 2 = prezenta a doua afectiuni alergice; scor 3 = prezenta a trei afectiuni

alergice

Scoruri afectiuni alergice declarate in chestionar in relatie cu expunerea

In ceea ce priveste afectiunile alergice (alergii la diferite substante), se observa ca cea mai

0 20 40 60 80

0

1

2

3

procent subiecti %

scorafectiunialerg

ice

expus

neexpus


57/182

Semnificatia scorurilor: scor 0 =absenta oricarei simptomatologii alergice/iritative; scor 1 =

prezenta unui simptom alergic/iritativ; scor 2 = prezenta a doua simptome alergice/iritative;

Scoruri simptomatologie alergica si iritativa declarate in chestionar in relatie cuexpunerea

0 10 20 30 40 50 60 70

0

1

2

scorsimptomatologiealergicasiirita

tiva

expus

neexpus


58/182

Odds ratio (OR) riscuri comparative de a dezvolta simptomatologie si respectiv

patologie respiratorie si alergica in conditiile prezentei si respectiv absentei expunerii la

poluanti din interiorul/exteriorul locuintei, de la locul de munca, fumat activ si pasiv

(evaluate prin chestionar), la esantionul investigat in aria de influenta a obiectivului

Afectiuni respiratorii cronice si Simptome respiratorii (tuse, expectoratie, dispnee,

wheezing)

Expunereafectiuni, simptome OR_MAX OR_MIN ORAfectiuni respiratorii cronice (astm bronsic,

bronsita cronica, emfizem pulmonar)14.89 0.77 3.15

Simptome respiratorii (tuse, expectoratie,

dispnee, wheezing)5.18 1.44 2.72

0123456789

101112131415

Afectiuni respiratorii cronice (astm Simptome respiratorii (tuse,

OR_MAX

OR_MIN

OR


59/182

Afectiuni alergice

Expunere - simptome OR_MAX OR_MIN OR

Afectiuni alergice 3.63 1.16 2.05Simptome alergice (eruptie tegumentara

cu prurit, stranut, prurit nazal) 2.43 0.78 1.38

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

Afectiuni alergice (alergie sezoniera,

alergie la praf, polen, alimente, animale de

casa)

Simptome iritative si alergice (eruptie,

prurit, stranut)

OR_MAX

OR_MIN

OR


60/182

Analiza statistica in model de regresie logistica a simptomelor si afectiunilor declarate in

cadrul chestionarului de catre subiectii investigati in relatie cu concentratiile

substantelor periculoase estimate in factorii de mediu

Anul 1

Model de relationare simptome respiratorii (tuse matinala) expunere la pulberi

respirabile PM10 (concentratii medii anualesurse cumulate)

Simptome respiratorii

tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard

z P>|z| Interval de incredere

95%

PM10 0.9103237 0.5003383 -0.171 0.864 0.3099935 2.673246


respirabile PM10 (concentratii medii anuale surse cumulate) cu aplicarea corectieipentru fumat

Simptome

respiratoriituse

matinala

Odds Ratio Eroare

standard


95%

PM10 0.8711418 0.4872359 -0.247 0.805 0.2910755 2.607186


61/182


respirabile PM10 si dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)


tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%SO2 0.4459231 1.354658 -0.266 0.790 0.0011572 171.8316

PM10 0.9144446 0.5024738 -0.163 0.871 0.3114832 2.684603

Model de relationare simptome respiratorii (tuse matinala) expunere la dioxid de azot

- NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)Simptome respiratorii

tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.083947 0.2620182 0.333 0.739 0.6749174 1.740867

Model de relationare simptome respiratorii (tuse matinala) expunere la dioxid de azot

- NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate) cu aplicarea corectiei pentru fumatSimptome

respiratoriituse

matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.129136 0.2840921 0.483 0.629 0.6895774 1.848884

If1_1_2 0.2438463 0.114724 -3.000 0.003 0.0969718 0.6131784


62/182

Model de relationare simptome respiratorii (tuse in cursul zilei) expunere la pulberi


Simptome respiratorii -

tuse in cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.3437099 0.3288925 -1.116 0.264 0.0526849 2.242323


respirabile PM10 (concentratii medii anuale surse cumulate), cu aplicarea corectieipentru fumat

Simptome

respiratoriituse in

cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.3278945 0.3131262 -1.168 0.243 0.0504511 2.13107

If1_1_2 0.2982176 0.1340602 -2.691 0.007 0.1235622 0.7197487

Model de relationare simptome respiratorii (tuse in cursul zilei) expunere la dioxid de

sulf - SO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%


63/182


azot - NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 0.9962217 0.2508216 -0.015 0.988 0.6082001 1.631795


azot - NO2 (concentratii medii anuale surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentrufumat

Simptome

respiratoriituse in

cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.024438 0.2656357 0.093 0.926 0.6162683 1.702947

If1_1_2 0.3049832 0.1365095 -2.653 0.008 0.1268472 0.7332818


respirabile PM10, dioxid de sulf - SO2 si dioxid de azot - NO2 (concentratii medii anuale

surse cumulate)

Simptome respiratorii Odds Eroare z P>|z| Interval de incredere


64/182

Model de relationare simptome respiratorii (tuse 3 luni consecutiv) expunere la

pulberi respirabile PM10 (concentratii medii anualesurse cumulate)


tuse 3 luni consecutiv

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.7131289 0.5690076 -0.424 0.672 0.1492767 3.406781


pulberi respirabile PM10 (concentratii medii anuale surse cumulate), cu aplicareacorectiei pentru fumat

Simptome

respiratoriituse 3

luni consecutiv

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.6866453 0.5498478 -0.469 0.639 0.1429263 3.298775

If1_1_2 0.3009315 0.1739073 -2.078 0.038 0.0969529 0.9340588

Model de relationare simptome respiratorii (tuse 3 luni consecutiv) expunere la dioxid

de sulf - SO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)


t 3 l i ti

Odds

R ti

Eroare

t d d


95%


65/182


de azot - NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)


tuse 3 luni consecutiv

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.607021 0.3551406 2.147 0.032 1.042106 2.478171


de azot - NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat

Simptome

respiratoriituse 3

luni consecutiv

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.705408 0.3945401 2.307 0.021 1.083692 2.683804

If1_1_2 0.2690493 0.1602846 -2.204 0.028 0.0837015 0.8648294


pulberi respirabile PM10, dioxid de sulf - SO2 si dioxid de azot - NO2 (concentratii medii

anualesurse cumulate)

Simptome respiratorii Odds Eroare z P>|z| Interval de incredere


66/182

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing)expunere la pulberi respirabile

PM10 (concentratii medii anualesurse cumulate)


wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.6853554 0.5225228 -0.496 0.620 0.1537978 3.054089


PM10 (concentratii medii anualesurse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome

respiratorii

wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.6592926 0.5047256 -0.544 0.586 0.14704 2.956112

If1_1_2 0.303371 0.1641346 -2.205 0.027 0.1050615 0.8760008

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing)expunere la dioxid de sulf - SO2

(concentratii medii anualesurse cumulate)


wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%


67/182

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) expunere la dioxid de azot -

NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)


wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.089314 0.3040442 0.306 0.759 0.6303323 1.882506

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) expunere la dioxid de azot -

NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumatSimptome

respiratorii

wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.125716 0.3226626 0.413 0.680 0.6418743 1.974275

If1_1_2 0.3027909 0.1640186 -2.206 0.027 0.1047264 0.8754462


PM10, dioxid de sulf - SO2 si dioxid de azot - NO2 (concentratii medii anuale surse

cumulate)


wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%


68/182

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) expunere la hidrocarburi

aromatice policiclice (concentratii medii anualesurse cumulate)


wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Benzenp_1 0.5019178 0.3717351 -0.931 0.352 0.117546 2.143174

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) expunere la hidrocarburi

aromatice policiclice (concentratii medii anualesurse cumulate), cu aplicarea corectiei

pentru fumat

Simptome

respiratorii

wheezing

Odds Ratio Eroare

standard


95%

Benzp_1 0.4777838 0.3707945 -0.952 0.341 0.104385 2.18688

If1_1_2 0.317943 0.1729812 -2.106 0.035 0.1094565 0.9235427

Model de relationare simptome respiratorii (dispnee cu wheezing)expunere la pulberi



dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%


69/182

Model de relationare simptome respiratorii (dispnee cu wheezing) expunere la dioxid

de sulf - SO2 (concentratii medii anualesurse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat

Simptomerespiratoriidispnee

cu wheezing

Odds Ratio Eroarestandard

z P>|z| Interval de incredere95%

SO2 0.0340782 0.2176853 -0.529 0.597 1.24e-07 9328.272

If1_1_2 0.7888205 0.695037 -0.269 0.788 0.1402739 4.435879




dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.0799676 0.4604122 -0.439 0.661 1.00e-06 6363.497

PM10 0.0086598 0.0541736 -0.759 0.448 4.10e-08 1829.772

Model de relationare simptome respiratorii (dispnee cu wheezing) expunere la dioxid

de azot - NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)


dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%


70/182



surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome respiratoriidispnee cu wheezing

OddsRatio

Eroarestandard


NO2 1.503956 0.5408338 1.135 0.256 0.743253 3.043221

SO2 0.0261378 0.1658043 -0.575 0.566 1.04e-07 6558.962

PM10 0.0046767 0.0291275 -0.861 0.389 2.34e-08 936.244

If1_1_2 0.757125 0.6733221 -0.313 0.754 0.1324896 4.326666

Model de relationare simptome respiratorii (dispnee cu wheezing) expunere la

hidrocarburi aromatice policiclice (concentratii medii anualesurse cumulate)


dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Benzenp_1 0.6957971 0.5838526 -0.432 0.666 0.134347 3.603605

Model de relationare simptome respiratorii (dispnee cu wheezing) expunere la

hidrocarburi aromatice policiclice (concentratii medii anuale surse cumulate), cu

aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome Odds Ratio Eroare z P>|z| Interval de incredere


71/182

Model de relationare simptome respiratorii (tuse cu expectoratie) expunere la dioxid

de sulf - SO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)


tuse cu expectoratie

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.452306 1.00802 -0.356 0.722 0.0057336 35.6813

Model de relationare simptome respiratorii (tuse cu expectoratie) expunere la dioxid

de sulf - SO2 (concentratii medii anualesurse cumulate), cu aplicarea corectiei pentrufumat

Simptome

respiratoriituse cu

expectoratie

Odds Ratio Eroare

standard


95%

SO2 0.8985965 2.081726 -0.046 0.963 0.009586 84.23525

If1_1_2 0.242866 0.0860503 -3.994 0.000 0.1212764 0.4863596

Model de relationare simptome respiratorii (tuse cu expectoratie) expunere la pulberi



tuse cu expectoratie

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

M d l d l ti i t i t ii (t t ti ) l lb i


72/182



surse cumulate)

Simptome respiratoriituse cu expectoratie

OddsRatio

Eroarestandard


NO2 1.288329 0.2179499 1.498 0.134 0.9247555 1.794844

SO2 0.2838781 0.6580782 -0.543 0.587 0.0030193 26.6909

PM10 1.253121 0.4516214 0.626 0.531 0.6183325 2.53959



surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome

respiratoriituse cu

expectoratie

Odds Ratio Eroare

standard


95%

NO2 1.363276 0.2441533 1.730 0.084 0.9597091 1.936547

SO2 0.4675231 1.14125 -0.311 0.755 0.0039082 55.92855

PM10 1.230015 0.4628349 0.550 0.582 0.5883242 2.571603

If1_1_2 0.2331018 0.0838038 -4.051 0.000 0.1152193 0.4715916

M d l d l ti f ti i i t ii ( t b i ) l di id d t


73/182

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) expunere la dioxid de azot -

NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)

Afectiuni respiratorii

astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 0.0063981 0.0454042 -0.712 0.477 5.83e-09 7024.545

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) expunere la pulberi

respirabile PM10, dioxid de sulf - SO2 si dioxid de azot - NO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)


astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 0.008234 0.060549 -0.653 0.514 4.53e-09 14960.13

SO2 5.167063 42.4936 0.200 0.842 5.16e-07 5.17e+07PM10 0.3277928 1.254279 -0.291 0.771 0.0001814 592.475

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) expunere la hidrocarburi

aromatice policiclice (concentratii medii anualesurse cumulate)

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica) expunere la pulberi


74/182

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica) expunere la pulberi

respirabile PM10 (concentratii medii anuale surse cumulate), cu aplicarea corectiei

pentru fumat

Afectiuni respiratoriibronsita cronica

OddsRatio

Eroarestandard


PM10 0.0803454 0.3014059 -0.672 0.501 0.0000515 125.3544

If1_1_2 2.731788 2.952347 0.930 0.352 0.328489 22.71815

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica) expunere la dioxid de

sulf - SO2 (concentratii medii anualesurse cumulate)


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.5865705 2.778441 -0.113 0.910 0.0000545 6313.265

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica)expunere la dioxid de sulf

- SO2 (concentratii medii anualesurse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat


bronsita cronica

Odds Ratio Eroare

standard


95%



75/182


azot - NO2 (concentratii medii anuale surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat

Afectiuni respiratoriibronsita cronica

OddsRatio

Eroarestandard


NO2 1.140353 0.398362

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	maria-madalina-oprea
View:	233 times
Download:	0 times

77709_SC Rompetrol Rafinare SA, Rafinare Vega Ploiesti, Reabilitare Si Amenajare Zona Teren Incinta

Documents