TRATAMENTE FOLOSITE ÎN BOLI PRODUSE DE NEMATODE ŞI CESTODE CESTODOZE GENERALITĂŢI Prin denumirea de cestodoze se în ţ eleg toate parazitozele care au drept cauză fie forma adult ă, f ie cea larvar ă a unuia sau a mai multor helminţ i din subclasa Cestoda. Subclasa Cestoda cuprinde viermi ai căror corp este plat dorsoventral, neted, în formă de panglică. Corpul lor este totdeauna segmentat, iar segmentele al ăturate sunt asemănătoare ca organizaţ ie morfologică. Cestodele, teniile sau panglicile sunt viermi parazi ţ i în faza lor adult ă, în majoritatea cazurilor în tubul digestiv la toate animalele, inclusiv omul, iar în faza larvar ă sunt parazi ţ i în diferite organe la mamifere, pe ş ti, insecte etc. n ti mpul ev ol uţ iei lor, ce st odele au nevoie de sc himburi obli ga torii de gazde, de la faza larvar ă la cea de adult. Sunt totu ş i c!teva cestode, foarte puţ ine "fam. #$menolepididae%, la a căror evoluţ ie nu este totdeauna absolut necesar să intervină o gazdă intermediară. Cu toate că din punct de vedere sistematic subclasa Cestoda este împăr ţ it ă, după diferi ţ i autori, în & sau chiar ' ordine, pentru medicină numai două din ele au importanţă. 1
TRATAMENTE FOLOSITE ÎN BOLIPRODUSE DE NEMATODE ŞI CESTODE
CESTODOZE
GENERALITĂŢI
Prin denumirea de cestodoze se înţeleg toate parazitozele care audrept cauză fie forma adultă, f ie cea larvară a unuia sau a mai multor helminţidin subclasa Cestoda.
Subclasa Cestodacuprinde viermi ai căror
corp este platdorsoventral, neted, înformă de panglică.Corpul lor estetotdeauna segmentat,iar segmentelealăturate suntasemănătoare caorganizaţiemorfologică.
Cestodele,
teniile sau panglicilesunt viermi paraziţi înfaza lor adultă, în
majoritatea cazurilor în tubul digestiv la toate animalele, inclusiv omul, iar înfaza larvară sunt paraziţi în diferite organe la mamifere, peşti, insecte etc.
n timpul evoluţ iei lor, cestodele au nevoie de schimburi obligatori i degazde, de la faza larvară la cea de adult. Sunt totuşi c!teva cestode, foartepuţine "fam. #$menolepididae%, la a căror evoluţie nu este totdeauna absolutnecesar să intervină o gazdă intermediară.Cu toate că din punct de vedere sistematic subclasa Cestoda este împărţită,
după diferiţi autori, în & sau chiar ' ordine, pentru medicină numai două dinele au importanţă.
*rdinul Pseudoph$ll idea fam. )vitelinidaefam. (avaineidaefam. #$menolepididae
Subclasa Cestoda fam. (itepilidaefam. +aeniidae
*rdinul C$cloph$llidea fam. esocestoididae
n afară de aceste două ordine, subclasa Cestoda mai cuprinde încă -ordine, şi anume (iph$llidea, +etrath$rtchidea, +etraph$lidea si )poridea.
Morfologie.
Cestodele sunt viermi plaţi, a cărorlungime este foarte variabilă, merg!nd dela c!ţiva milimetri "(avainea, /chinococeus%,p!nă la c!ţiva metri "(iph$llobothrium, +aeniasolium etc.%.
Culoarea lor, în general, este albă0sidefie, mai mult sau mai puţin opacă. )ceastă opacitate se datorează unui stratde calcar care impregnează ţesutulsubcuticular al cestodelor.
Corpul sau strobila este formatdintr0un număr diferit de proglote,
segmente care, pe măsură ce se depărtează de partea anterioara a corpului, semăresc în lungime şi în lăţime, lu!nd forme caracteristice pentru fiecare gensau specie de cestod. )stfel, proglotele din partea anterioara la majoritateacestodelor au formă izodiametrală, pentru ca apoi să fie mai lungi dec!t latesau invers. 1nele cestode au proglote cu totul caracteristice, în formă desăm!nţă de bostănei "(ip$llidium caninum%, în formă oarecum de clopot"Ciloanotaenia infundibuium% sau de trapez "(iph$llabothrium, latum%.
n partea anterioară se găseşte o formaţie tetragonală, capul sauscole2ul, după care urmează o porţiune mai îngustă, g!tul şi apoi lanţul de
proglote.Scole2ul variază ca formă şi este prevăzut cu organe musculare defi2are, numite ventuze "C$cloph$llidea%. n partea sa anterioara poate avea oproeminenţă denumită rostrum, în jurul căreia pot fi unul sau mai multer!nduri de c!rlige, constituind rostrum armat. n cazul c!nd rostrumul nu arec!rlige, este un rostrum nearmat. 1n asemenea c!rlig sau croşet areforma asemănătoare cu o seceră mai alungită, deosebindu0se net o lamătăioasă puţin curbată, o îngroşare ca o gardă do sabie şi apoi m!nerul cu careeste prins în corpul viermelui.
3a unele cestode scole2ul prezintă un rostelum, care este o
proeminenţă conică sau cilindrică ce se găseşte într0o e2cavaţ ie ca unbuzunar în partea anterioară a scole2ului.
3a alte cestode, cum sunt cele din ordinul Pseudoph$llidea, scole2ulnu prezintă rostrum, iar în locul ventuzelor se găsesc despicăturilongitudinale neprevăzute cu musculatură, numite botridii.
Proglotele, la e2terior au un strat subţire cuticular, apoi un alt stratsubcuticular, cu impregnaţii calcaroase sub care se găseşte stratul muscular.
Stratul cu impregnaţii calcaroase, dă at!t culoarea şi opacitateaviermelui c!t şi rigiditatea sa.
Pe suprafaţa proglotei, median sau lateral, mai des lateral, se găseşte omică proeminenţă numită porul genital, organ care la toate cestodele dinordinul C$cloph$llidea nu funcţionează. Porii genitali pot fi regulat alterni,neregulat alterni sau unilaterali, element folosit în determinarea cestodelor.
+oată grosimea proglotei este plină cu ţesut parenchimatos, ceea ceformează o caracteristică a viermilor plaţi, lipsa cavităţii celomice.
Proglotele vecine sau foarte apropiate au organizaţie morfologicăasemănătoare, dar în ansamblul strobilei ele se deosebesc. Cele din apropierea
scole2ului sunt tinere, cele de la mijlocul corpului sunt hermafrodite, iar celedin partea terminală a viermelui sunt ovigere, proglote purtătoare de ouă.Cestodele hrănindu0se prin osmoză nu au aparat digestiv, de
asemenea le lipseşte aparatul circulator şi aparatul respirator. )paratul e2cretor este format din celule specia lizate, prezente în
parenchimul proglotei, care comunică prin tubi ce se adună către marginilelaterale şi posterioare ale fiecărei proglote, unde formează canale.
Corpul viermelui în întregime este mărginit în ambele părţi de c!te uncanal lateral, care comunică din proglotă în proglotă. 3a marginea posterioarăa fiecărei proglote se găseşte un alt canal transversal, care se
anastomozează cu celedouă laterale.1ltima proglotă
are un foramen caudal,pe unde substanţele dee2creţie sunt eliminate în mediul e2terior.
Sistemul nervoseste reprezentat pringanglioni, dispuşi maiales către rostrum, care
trimite filete nervoase înrestul corpului.
)paratul genital, at!t mascul c!t şi femel, e2trem de dezvoltat, este prezent înfiecare proglotă, cestodele fiind viermi hermafrodiţi.+esticulele sunt aglomerări celulare sferice, în număr variabil, dispuse cătrepartea dorsală şi mai ales anterioară a fiecărei proglote hermafrodite. 4umărultesticulelor este un element ajutător în determinare "506 la#$menolepididae, c!teva zeci la (ilepididae, sau c!teva sute la +aeniidaesau )noplocephalidae%. (e la testicule pornesc canale eferente, care seadună într0un canal deferent şi care se îndreaptă lateral sau către mijlocul
proglotei, pentru a se termina într0o formaţie specială, numită por genital.+ot aici se găseşte organul copulator, cira, situat în punga cirei.
*varele sunt mase globuloase, o pereche sau două, dispuse cătrepartea posterioară şi ventrală a fiecărei proglote hermafrodite. (e la eleporneşte tractusul genital, format din oviduct, apoi vagin şi uter. )cesta dinurmă are mai mult sau mai puţin forma unui sac. napoia ovarelor se găsescuna sau două glande vitelogene, care produc vitelusul necesar oncosferei .
)ceastă organizare se înt!lneşte numai la proglotele din centrulstrobilei, proglotele hermafrodite. Pe măsură ce viermele creşte, iarcreşterea av!nd loc la nivelul g!tului, proglotele se depărtează din parteaanteromijlocie către porţiunea terminală, maturiz!ndu0se şi devenind progloteovigere.
n acest stadiu, organele genitale esenţiale, testiculele şi ovarele,dispar, iar întreaga proglotă conţine numai uterul, la r!ndul său plin cu ouă"oncosfere%.
Porii genitali la cestodele din ordinul C$cloph$llidea nefuncţion!nd,oncosferele formate răm!n în uter p!nă la distrugerea acestuia o dată cu
proglota însăşi.Proglotele ovigere se desprind de restul corpului sunt eliminate înmediul e2terior, o dată cu e2crementele purtătorului.
3a ordinul Pseudoph$llidea ouăleformate în uter se elimină treptat,pe măsura maturării lor, prinformaţia numită tocostom. (inaceastă cauză, proglotele ovigerede la Pseudoph$l lidea"(iph$llobothrium% se ratatinează,
pe măsură ce ajung la sf!rşitulstrobilei, în timp ce progloteleovigere de la C$cloph$llidea semăresc mult în volum.Biologie.
Cestodele, în general, în formalor adultă sunt paraziţi ai tubuluidigestiv, unde se hrănesc prinosmosă cu sucurile digestive, iarrespiraţia se face cutanat.
/voluţia tuturor cestodelorse face prin oncosfere "ouă%, acăror dezvoltare se face diferit laPseudoph$llidea faţă deC$cloph$llidea.
n cazul ordinulu iPseudoph$llidea"(iph$llobothrium%, ouăle foarteasemănătoare cu cele detrematode sunt eliminate înmediul e2terior, unde dau
naştere unei larve libere 7Coracidium, care, pentru a
evolua mai departe, trebuie să treacă, succesiv şi obligatoriu prin încădouă gazde intermediare. /voluţia acestui ordin este foarte asemănătoare cuevoluţia trematodelor, cu două gazde intermediare.
n cazul ordinului C$cloph$llidea, oncosferele sunt eliminate în mediule2terior o dată cu proglotele "fragmente sau izolate%. 3a unele cestode,
eliminarea proglotelor se face şi spontan, cum este cazul la +aeniasaginata, (ip$llidium caninum Choanotaenia, adică proglotele pot părăsi tubuldigestiv al gazdei şi între momentele actului de defecare. *ncosferele nu daunaştere unor larve libere, ci trebuie să fie ingerate de un alt animal, gazdaintermediară, vertebrat sau nevertebrat, în corpul căruia se va dezvolta formalarvară.
*ncosferele cestodelor C$cloph$llidea au în interiorul lor embrionulhe2acant, a cărei dezvoltare ca primă larvă se face în însăşi oncosferă. n corpul gazdei intermediare se dezvoltă cea de0a două larvă, care se localizează în diferite organe ale gazdei intermediare şi care poate, de asemenea, avea forme
variabile.(enumirea bolilor.8n general parazitările cu cestode capătă denumirea de cestodoze.
1nele specii de animale pot fi în mod obişnuit parazitate cu un singur gen decestode9 de e2emplu, la miei este frecvent oniezia, deci este vorba demoniezioză. n cazul carnivorelor şi mai ales al păsărilor, acelaşi subiect poatefi parazitat simultan cu cestode din genuri diferite şi chiar din familii diferite.
n acest caz, denumirea generală de cestodoze este mai aproape derealitate, ea incluz!nd agenţi etiologici care aparţin mai multor familii.
)stfel, în cazul păsări lor de multe ori se găseşte pe acelaşi individ
(avainea, #$menolepis şi Choanotaenia. (acă se găseşte un singur gen decestod este vorba de clavaineidoza sau himenolepidoză etc. n mod analog seinterpretează pentru fiecare specie de animal situaţia reală.Patogenitate.
Cestodozele privite ca manifestare clinică sunt, în general, sindroame ce aparmai mult sau mai puţin accentuat în urma parazitărilor cu o specie sau cu mai multespecii de cestode în forma lor adultă.
Sindromul de cestodoze este e2trem de frecvent, fără a avea însă oimportanţa egală pentru diferitele specii de animale. Cel mai frecvent suntobiectul acestui sindrom păsările, carnasierele, jar dintre erbivore 0 tineretulovin. în majoritatea cazurilor, numai parazitările intense cu diferite cestode, la
speciile arătate mai sus, pot produce unele semne clinice./le se reflectă asupra aparatului digestiv, a s!ngelui şi a sistemului
nervos. n multe cazuri, parazitarea redusă cu un cestod oarecare este mai greu de
observat clinic.8ntensitatea manifestărilor clinice este în funcţie de specia animalului,
gazdă, de v!rstă, de starea generală şi de întreţinerea acestuia. (e asemeneaeste o corelaţie directă cu genul de cestod şi numărul de e2emplare e2istentela un moment dat.
/ste cunoscut că tineretul tuturor speciilor este mult mai receptiv ladiferite cestode. Cu toate acestea, dacă animalele sunt bine întreţinute,
manifestarea clinică poate fi mult redusă. n cazul oilor adulte, parazitarea lorcu diferite cestode poate trece total neobservată, dar, dacă starea de întreţinere lasă mult de dorit, se pot observa unele manifestări ale sindromuluide cestodoze.
Cestodele au o patogenitate deosebită de la gen la gen, de aceea
ruperea dezechilibrului fiziologic este str!ns legată şi de parazit. C!inelepoate fi parazitat, indiferent de v!rstă, de un număr mare de /chinococcusgranulosus, fără a arăta nici cel mai discret semn clinic. S0a putut izola p!năla :;< de e2emplare de /chinococcus granulosus din intestinul unui c!ine de; =g, fără ca acesta să fi prezentat, în timpul vieţii, cel mai mic semn, în timpce, tot la c!ine, este suficient un singur e2emplar de ($ph$llobothrium pentruca semnele clinice să apară e2trem de dure, indiferent de starea generalăanterioară a animalului în cauză.
ntre aceste două tipuri de cestode, unul cu patogenitatea foarte redusă,altul cu cea mai mare patogenitate, se grupează toate cestodele, şi
interpretarea unei situaţii date şi mai ales a unui prognostic trebuie făcută prinprisma celor arătate.(acă este vorba de cestodozele produse de formele larvare "cisticercoză,
cenuroză, echinococoză%, sunt mai frecvent afectate erbivorele mari şimici şi apoi porcul.
>recvenţa cestodozelor, indiferent dacă sunt produse de forma adultăsau larvară, este legată şi de cunoştinţele oamenilor şi de obiceiurile lor.
Ca o regulă generală se poate afirma, alături de ?. 8. S = r i a b i n,că acolo unde nivelul cultural lasă de dorit, parazitozele sunt în floare.
Cestodozele la om nu apar dec!t acolo unde controlul sanitar este
absent sau incomplet şi acolo unde cunoştinţele oamenilor sunt insuficiente.
NEMATODOZE
GENERALITĂŢI
Parazitismul cu viermi nematozi este e2trem de răsp!ndit şi deosebit de var iatea specii parazite şi ca acţiune patogenă. @iologia comple2ă şi variată adiferiţilor helminţi nematozi stă la baza multiplelor aspecte epizootologice,clinice şi simptomatologice ale parazitărilor cu aceşti viermi.
n cadrul parazităr ilor cu nematode apar cele mai diverse game dereacţii din partea organismului parazitat9 ele pot fi simple parazitări, fărămanifestări clinice evidente, put!nd ajunge însă p!nă la ruperi de echilibrufiziologice ce pot sf!rşi cu e2itus din partea gazdei.
ntr0o noţiune foarte cuprinzătoare, bolile provocate de nematode suntcunoscute sub denumirea demematodoze, adicăhelmintozele a căroretiologie o constituie viermii
din clasa 4ematoda. n clasa 4ematoda se
cuprind viermii ai căror corpeste cilindric, alungit mult şisubţiat către capete.(imensiunile for sunt foartevariabile şi nu poate fivorba de nici un raport întregrosimea şi lungimeaacestor viermi.
Morfologie.Corpul prez intă cav itate generală, bine dezvoltată limitată de un înveliş musculochitinos, care constituie peretele corpului, în cavitateagenerală se găseşte lichidul celomic, în care plutesc organele interne aleviermelui. (e aceea cavitatea generală este denumită şi cavitate celomică.
4ematodele sunt viermi cu se2ele separate, accentu!ndu0se foarte multdimorfismul se2ual. n general, femelele sunt mult mai dezvoltate dec!t
masculii, aceasta ca ocaracteristică generalăpentru nevertebrate.
Corpul viermilor nematozieste format din mai multestraturi.3a e2terior se găseştestratul cuticular, incolor şifoarte rezistent. Cuticulaare proprietăţiasemănătoare cu chitina.orfologic, ea poateprezenta diferiteornamentaţii, mai ales în
partea anterioară a corpului viermelui, după cum poate prezenta diferitee2pansiuni aliforme sau diferite striaţii şi în partea posterioară a corpului. Subcuticula se găseşte stratul subcuticular, care poate fi considerat generatorulcuticule i. (ezvoltarea acestui strat este destul de accentuată, prezent!nd pesecţiune transversală, la cei mai mulţi nematozi, în dreptul diametrului vertical,ca şi al celui orizontal, c!te o îngroşare puternică. )par astfel patru îngroşări douălaterale, una dorsală şi una ventrală, care împart interiorul cavităţii generale în patruc!mpuri.
8mediat sub stratus subcuticular este situat stratul muscular. )cesta esteformat din celule musculare alungite, av!nd partea bazală mai subţire şi striată,
iar partea apicală mai dezvoltată. Celule musculoase se găsesc numai înc!mpuri, îngroşările stratului subcuticular fiind lipsite de asemenea celule.
+ubul digestiv este un conduct cilindric format, în general, din cavitateabucală, faringe, esofag şi apoi intestinul care se deschide afară prin anus. /steun tub digestiv complet. Aeferindu0ne la diferitele porţiuni ale tubului digestiv,ele nu sunt prezente în totalitate la toţi nematozii. 1nii nu au cavitate bucalăpropriu0zisă, deschiderea anterioară fiind prevăzută cu buze, în timp ce la alţii
cavitatea bucală se continuă cu o capsulă bucală prevăzută sau nu cu dinţi şicare se continuă cu esofagul.
4ematodele nu au aparat respirator şi nici circulator. Aespiraţia se faceanaerob, iar lichidul celomic îndeplineşte funcţia de aparat circulator propriu0zis.
Sistemul nervos înconjură esofagul, av!nd patru ganglioni, unul dorsal,unul ventral şi doi laterali. (e la aceştia pornesc nervi at!t în partea anterioarăc!t şi în cea posterioară a corpului.
)paratul genital este format din organe mascule şi femele bine dezvoltate. )paratul genital mascul se compune, la majoritatea nematodelor, dintr0un tubmai mult sau mai puţin sinuos. )re o porţiune subţire, mult efilată, care
corespunde testiculelor, urm!nd apoi în continuare canalul deferent, dilatat, cuvezicule seminale, canalul ejaculator şi organele copulatoare cu spiculi. 3afemelă aparatul genital este, de asemenea, format dintr0un tub se2ual, canaleleanterioare fiind duble şi reprezent!nd ovarele cu două oviducte, două utere, apoivagina şi vulva.Dimorfismul sexual.
4ematodele sunt parazite dioice, prezent!nd deosebiri vizibile întremascul şi femelă, în majoritatea cazurilor.
8n general, masculii sunt mai mici dec!t femelele. Cele mai marideosebiri se constată la partea terminală a corpului. 3a femelă, partea aceasta
este dreaptă, boantă sau uşor ascuţita. 3a mascul, în această porţiune segăsesc organele de copulaţie, însoţite de modificări ale corpului, în vedereaefectuării actului copulator. )stfel, la unii corpul se termină sub forma de c!rje,iar în dreptul acesteia, pe mica curbură, ies din orificiul genital spiculii,organele copulatoare, care la unii viermi ca, de e2emplu, ascarizi se pot vedeacu ochiul l iber. )lte nematode au partea terminală în tirbuşon, aşa cumse înt!lneşte la unele filarii.
Cele mai puternice modificări le prezintă însă nematodele din familiaStrongilidae. 3a partea terminală, masculul prezintă, de o parte şi de alta,e2pansiuni cuticulare dezvoltate. /le sunt susţinute de coaste, formaţiichitinoase, al căror număr şi dispoziţie este variabi l. *rganul astfel format senumeşte bursa caudală şi constituie unul din criteriile de bază pentrudeterminarea acestor nematode.
@ursa caudală este despărţită în lobi în număr, mărime şi formăvariabilă 8a baza lobi8or se găseşte orificiul anogenital prin care ies afarăspiculii.Biologie.
Cele mai multe nematode duc viaţă parazită la animale sau om şi numaiun număr redus duc viată liberă. )cestea din urmă pot fi găsite în păm!ntulumed, în ape etc., unele din ele put!ndu0se acomoda parazitismuluifacultativ.
4ematodele parazite, fie înforma lor adultă, fie larvară,pot fi înt!lnite în toateorganele animalelor. /le sepot localiza în tubul digestiv în
glandele ane2e, în aparatulrespirator, circulator, renal, înmusculatură, tegument etc.
ajoritatea viermilornematozi se înmulţesc prin ouă,sunt ovipari, iar un număr mairestr!ns se înmulţesc direct prinlarve, fiind vivipari. 1n numărredus au nevoie de gazdeintermediare pentru evoluţia
lor completă, adică sunt biohelminţi, spre deosebire de cei mai mulţi nematozicare sunt geohelminţi, adică ouăle sau larvele se dezvoltă pe sol, fără gazdeintermediare.
1nele forme evolutive ale viermilor, aşa cum sunt ouăle, iar la unii dintre ei şi formele larvare, au o rezistenţă deosebită în mediul e2terior. )stfel , ouăle de ascarizi rezistă at!t la temperaturile scăzute din timpuliernii c!t şi la cele foarte ridicate din timpul verii, după cum şi la variaţii deumiditate.
4ematodele parazite se hrănesc cu substanţele pe care le absorb dinorganele parazitate, iar unele din ele sunt hematofage.
Contaminarea animalelor cu nematode se face în mod diferit, dupăbiologia viermelui considerat. Se poatespune totuşi că la cele mai multe nematodecontaminarea se face pe cale orală,inger!ndu0se fie ouă evoluate, fie larveinfestante, aceasta în cazul nematodelorgeohelminţi.
3a unele nematode vivipare, care augazde intermediare, contaminarea se poateface pe calea hematogenă. Bazdeleintermediare hematofage inoculează formele
larvare infestante în timpul înţepării pentru ase hrăni.
3a alte nematode vivipare şi cu gazdeintermediare, transmiterea se poate face şifără înţepare, numai cu depunerea larvelorde către insecta0gazdă intermediară pe corpsau pe diferite mucoase, aşa cum este cazul la+helasiidae.
3a unele nematode chiar ovipare, darcu gazde intermediare, contaminarea se face tot pe cale orală, prin ingerarea
gazdei intermediare, aşa cum este cazul la metastrongilidele de la porc, alecăror gazde intermediare "r!mele% sunt consumate de porci.
Sub aspectul epizootologic, nematodozele pot avea o aria derăsp!ndire foarte mare, difuzarea for făc!ndu0se uşor, aşa cum suntascaridozele, strongilatozele gastrointes tinale la erbivore. 1nele din ele au însă un caracter de focalitate, fi ind legat de gazdele intermediare ca, dee2emplu, singamoza.
(upă caracteristicile biologice, nematodele parazite pot fi deosebite în patrugrupe0nematode parazite în stare adultă, iar larvele libere ")nc$lostoma%90nematode parazite în stadiu adult şi oul însă are neapărată nevoie de a evolua inmediul e2terior ")scaris, #etera=is etc.%90nematode parazite at!t ca adulte c!t şi ca larve, dar au nevoie şi de gazdăintermediară90nematode parazite ca adult şi larvă pe acelaşi animal "+richinella spiralis%.Migraia.
)t!t din punct de vedere biologic c!t şi sub raport patogenetic,
fenomenul migraţiei formelor larvare în corpul gazdei definitive are oimportanţă deosebită la nematode.Se înţelege prin migraţie drumul pe care îl străbate larva infestantă prin
diferite organe, după ce a pătruns în organismul gazdei, p!nă ce ajunge înorganul de elecţie al parazitării, timp în care suferă modificări importante.
* primă caracteristică este dată de nematodele care parazitează tubuldigestiv şi la care contaminarea se face pe cale orală.
3a aceşti viermi se pot înt!lni trei moduri de dezvoltare cu migraţiecompletă, cu migraţie incompletă şi fără migraţie.
n cazul migraţiei complete, larvele infestante ajunse în tubul digestiv
pornesc, pe cale circulatorie, în toate organele, fiind purtate at!t în mica, ca şi în marea circulaţie. /le se pot opri în unele organe şi după un timp oarecarese întorc în intestin, unde se vor transforma în viermi adulţi. )şa este cazul lui(elafondia vulgaris, ale cărei formă larvară, ajunsă în marea circulaţie, dupăce se opresc în unele vase unde produc anevrisme, revin în intestin.
n cazul migraţiei incomplete, formele larvare ajunse în intestin, deşiaici este locul de elecţie al viermelui, îşi fac năp!rlirile, pornind pe cale
circulatorie, folosind însă numai micacirculaţie şi oprindu0se în plăm!n. (e aici,urc!nd pe bronhii, trec în gură şi sunt dinnou deglutite, pentru a ajunge iar în tubuldigestiv, unde în scurt timp se transformă înadult. )şa este cazul ascarizilor de lamamifere.
+ot o migraţie incompletă, mult mairedusă dec!t cea arătată, este ceacaracteristică unor strongili ca +richonema,+riodontophorus, Craterostomum, Strong$lusetc. )ceştia în faza adultă trăiesc în intestinla cal, contaminarea se face tot pe calebucală, dar larvele infestante migrează. /le se
opresc însă foarte aproape, în pereteleintest inului sau în diferi te organe apropiate şi după un timp oarecare se întorc în
intestin.(ezvoltarea fără migraţie este destul de redusă la nematode, dar totuşi
e2istă.(in acest punct de vedere se pot deosebi - categorii de paraziţi.* primă categorie o formează paraziţii ale căror ouă sau larve infestante
ajunse în tubul digestiv, locul de viaţă al adultului, se dezvoltă fără a părăsiacest organ. (e e2emplu, la )scaridia galli "ascaridul de la păsări%, larvapătrunde pentru primele 05: zile în peretele mucoasei intest inale, undenăp!rleşte de 50: ori.
) doua categoric o formează nematodele care în stadiul lor adult nu selocalizează în tubul digestiv, dar contaminarea se face pe cale bucală. )şaeste cazul la etastrong$lus elongatus, care se localizează în plăm!n la porc.>ormele sale larvare ajung în intestinul porcului o dată cu gazdele intermediare.(e aici ele trebuie să meargă mai departe pe calea c irculatorie "hematicăsau limfatică% pentru a ajunge în organul electiv, în plăm!n, ajunse aici, ele
nu mai pleacă. n acest caz, larvele trec prin organism, dar nu se poateconsidera o migraţie, ci un, drum normal, pe care trebuie să0l parcurgă pentru aajunge în organul de elecţie.
) treia categoric este dată de nematodele care pătrund în organismulgazdei pe alte căi dec!t cea digestivă şi cea mai frecventă este caleacutanată. n asemenea situaţii pot apărea două fenomene. 3a unele,dezvoltarea adultului are loc în aparatul circulator, de e2emplu la (irofilariaimmitis are loc în cordul c!inelui. n acest caz nu este vorba de migraţie, ci demodul de pătrundere directă către organul de predilecţie. +ot asemenea estecazul nematodelor cu localizare subcutanată, mai mult sau mai puţin
profundă. /2istă însă şi în această categorie nematode care pot pătrunde prinpiele, deşi ele trebuie să se localizeze în intestin ")nc$lostoma%. ) patra categoric este formată de nematodele la care se produce
contaminarea directă a organului parazitat, larvele neav!nd nici un fel decircuit în organism aşa este cazul la +helasia.
Tra!ame"!e folosi!e #" $olile %ara&i!are %ro'use 'eCes!o'e (i Nema!o'e
)v!nd în vedere diversitatea foarte mare a helminţilor din subclasele Cestodaşi 4ematoda, descrierea tratamentelor utilizate în combaterea lor se va face pespecii de animale şi grupe de substanţă activă a produselor folosite.
Cele mai utilizate produse în combaterea acestor parazitoze sunta. )lbendazolul 0 este un antihelmintic cu spectru larg, activ faţă deplatelminţi "cestode şi trematode% şi nematelminţi "nematode%, întoate formele lor de evoluţie "ouă, larve, adulţi%. Se absoarberapid în organe şi ţesuturi. )cţiunea asupra paraziţilor este atribuită blocării sistemelorenzimatice implicate în captarea glucozei. (atorită to2icităţiireduse, nu produce efecte secundare chiar dacă doza utilizatăeste de & ori mai mare.
b. PraziDuantelul este un antihelmintic ce activează în stadiulevolutiv al teniilor "+aenidae, (ilepididae, esocestoididae,/chinococcus spp,+aenia spp, (ip$lidium caninum%P$rantel este activ împotriva nematodelor gastrointestinaleacţion!nd ca un agent blocant neuromuscular, depolarizant caredetensionează paralizia muşchilor parazitului. işcărileperistaltice intestinale normale ale gazdei sunt mărite, elimin!ndparaziţii.
c. P$rantelul este activ asupra nematodelor gastrointestinale")nc$lostoma caninum, )nc$lostoma braziliense, )nc$lostomatubaeforme, +o2ocara cati, +o2ocara canis, +o2ascaris leonina,1ncinaria stenocephala%. )cţionează ca un agent blocator
neuromuscular depolarizant ce paralizează muşchii parazitului. )cest lucru permite o mişcare peristaltică intestinală normală agazdei care va elimina parazitul./ste metabolizat rapid şi este eliminat în proporţie de 6&0-<E încea mai mare parte prin fecale, fiind mai activ asupra paraziţilordin intestinul gros.(atorită acţiunii sale colinergice "de tip nicotinic% nu esterecomandat a se asocia cu substanţe parasimpaticomimetice şicompuşi organofosforici.
d. 8vermectina este o substanţa antiparazitară din clasa lactonelor
macrociclice , izolată din produsul obţinut prin fermentarea uneiactinomicete numită Streptom$ces avermitilis. )cţionează prin creşterea permeabilităţii membranei celulare laionii de clor cu hiperpolarizarea celulelor nervoase saumusculare, determin!nd paralizia şi moartea parazitului9 deasemenea determină secreţia de acid gama aminobutiric "B)@)%la nivelul sinapselor nervoase ale parazitului, duc!nd astfel la întreruperea impulsului nervos./ste rapid absorbit în circulaţia sangvină, concentraţiaplasmatică eficientă fiind atinsă la apro2imativ ore de laadministrare. 8vermectina acţionează asupra endo şiectoparaziţilor, la bovine, ovine şi porci.
etc. deparazitarea internă a bovinelor şi cabalinelor.f. 3evamisolul este un antihelmintic cu spectru larg, acţion!nd
asupra nematodelor gastrointestinale şi pulmonare la bovine,ovine, caprine şi porcine.Paraziţii prin blocarea activităţii succinat0dehidrogenazei suntparalizaţi de levamisol, fiind astfel descompuşi şi eliminaţi prinfecale, respectiv tuse. 3evamisolul este şi un imunostimulatornespecific.
Tra!ame"!ul la rumeg)!oare.Substanţa activă 0 )lbendazol F>orma de prezentare Suspensie )ntiparazitarăSe administrează per os.
(oza )4+8#/384+8CG;,& mg albendazol H =g greutate corporală(ozare ;,& ml suspensie H 5<< =ggreutate corporală.
(oza P/4+A1 >)SC8*3*IG5< mg albendazol H =g greutate corporală.4omenclator produse de uz veterinar antiparazitar
*ELMIZOL A +,-Compoziţie )lbendazol :,& E8ndicaţii3a bovine "tineret%, ovine şi caprine în prevenirea ăi tratamentul nematodelor,nematodelor pulmonare, teniilor oniezia, trematodelor adulte. n funcţie de tipul şi gradul infestaţiei, tratamentul se poate repeta la :- sau - deore de la prima administrare.4u este necesară o dietă specială înainte sau după tratament.Contraindicaţii şi precauţii4u se administrează la animale în prima treime de gestaţie.+imp de aşteptare Carne 0 5< zile de la ultima administrare, 3apte 0 : zile.
*ELMIZOL A /Compoziţie )lbendazol 5< E8ndicaţii 3a bovine şi ovine. n funcţie de tipul şi gradul infestaţiei, tratamentul se poate repeta la :- sau - orede la prima administrare.
Contraindicaţii şi precauţii4u se administrează la animale în prima treime de gestaţie.
4u se va lăsa la îndem!na copiilor.+imp de aşteptareCarne 05< zile de la ultima administrare, 3apte 0 : zile.
JALBAZEN +,-0Compoziţie )lbendazol :,& E .8ndicaţii. )ntihelmintic cu spectru total, cu efecte multiple pentru combatereaurmătoarelor tipuri de paraziţi interni la ovine Jiermi rotunzi gastro0intestinale@uonostomum, Chabertia, Cooperia, #aemonchus, 4ematodirus,*esophagostomum, *stertagia, Strong$loides, +richostrong$lus spp.#elminţi pulmonari (ict$ocaulus filaria, ullerius capillaris, Protostrong$lusrufescens. Cestode oniezia e2pansa. >ascioloză "forme adulte% >asciolahepatica.Contraindicaţii şi precauţii Se agită flaconul înainte de utilizare. Se va feri de îngheţ.+imp de aşteptare
+rebuie să treacă zece zile între tratament şi sacrificarea oilor pentru consum uman.1ALBAZEN /0Compoziţie )lbendazol 5<E.(ozare 5< ml suspensie H 5<< =g greutate corporală.Contraindicaţii si precauţii. Se agită bidonul înainte de utilizare. Se va feri de îngheţ.+imp de aşteptare 3apte 0 :- ore după tratament, Carne 0 5< zile după tratament.
ROMBENDAZOL +,-0
)ntihelmintic cu spectru larg
Compoziţie )lbendazol :& g, Suport p!nă la 5.<<< ml )vantajele tratamentelor cu Aombendazol :,&Esuspensie0 distrugerea şi eliminarea helminţilor gastrointestinali şipulmonari în toate stadiile adult, larvă, ouă90 distrugerea formelor de paraziţi în migrare în diferiteţesuturi, precum şi a celor închistaţi.Programul de profila2ie trebuie să cuprindă -administrări anual, respectiv înainte de ieşirea lapăşunat şi după intrarea la stabulaţie şi pe perioada
păşunatului, în lunile iulie şi septembrie.Contraindicaţii şi precauţiiPentru combaterea formelor imature de >asciollahepatica, va fi administrat, în prealabil, produsul
>asciocid.Se va estima corect greutatea vie a animalelor pentru a se evita subdozările orisupradozările.(ozele recomandate nu au efect teratogen şi nici embrioto2ic. n prima jumătate aperioadei de gestaţie, la oi se va utiliza doza de : mlH=g greutate vie.+imp de aşteptare
3a animalele destinate sacrificării pentru carne : zile, iar la animalele pentruproducţia de lapte ; zile de la ultimul tratament.
>orma de prezentare C)PS13/ B/3)+84*)S/Se administrează per os.
O1IZOL 2//Compoziţie * capsulă conţine 6<< mg albendazol.8ndicaţiiProdusul se utilizează în tratamentul nematodelor gastro0intestinale, dictiocaulozei, protostrongilozei, monieziozei,fasciolozei si dicroceliozei la ovine si caprine. )dministrarea unui singur bol este suficientă pentrutratamentul nematodelor gastrointestinale, pulmonare,monieziozei si fasciolozei.
Pentru tratamentul dicroceliozei, se administrează : boluri gelatinoase cu 6<< mg
substanţă activă per animal, însă nu se vor trata în acest caz, animalele în primele 6luni de gestaţie.Contraindicaţii si precauţiiSe recomandă a se evita sacrificarea animalelor pentru consum uman înainte de împlinirea termenului de 5< zile după tratament.
ROMBENDAZOL 3// mg
)ntihelmintic cu spectru larg pentru ovine şicaprine
Compoziţie )lbendazol -<< mg8ndicaţiiAombendazol -<< mg se recomandă pentrucombaterea următoarelor parazitoze la ovine şicaprine.od de administrare si dozeCantitatea de substanţă activă conţinută de ocapsulă "-<< mg% este suficientă pentru o oaiesau o capră cu greutatea corporală cuprinsă între 6&0'< =g. n situaţii cu infestaţii masive,tratamentul se va repeta după :- de ore.
Programul de profila2ie trebuie să cuprindă -administrări anual, respectiv înainte de ieşirea la păşunat şi după intrarea lastabulaţie şi pe perioada păşunatului, în lunile iulie şi septembrie.Contraindicaţii si precauţii4u se tratează ovinele în perioada montei şi în prima lună de gestaţie, precum şicele cu cahe2ie avansată.Pentru combaterea formelor imature da >asciolla hepatica, va fi administratprodusul >asciocid.+imp de aşteptare3a animalele destinate sacrificării pentru carne : zile, iar la animalele pentru
producţia de lapte ; zile de la ultimul tratament.
>orma de prezentare C*PA8)+/ )4+8P)A)I8+)A/Se administrează per os.
1ERMIZOL A //Compoziţie 5 comprimat conţine )lbendazol 5<< mg
8ndicaţii 8ndicat în dehelmintizarea ovinelor şi bovinelor, porcilor şi carnasierelor.+ratamentul se administrează timp de : zile consecutiv şi se repetă după ; zile.Contraindicaţii si precauţii. 4u se va folosi la femelele aflate în prima treime aperioadei de gestaţie.+imp de aşteptareCarne 5< zile după ultima administrare în cazul animalelor de consum.
A1OMEC>orma de prezentare S*31K8/ 84L/C+)@83GCompoziţie Soluţie injectabilă 5E 8vermectina.
8ndicaţii )J*/C se recomandă pentru prevenirea şi combaterea endo şi ectoparazitozelorla taurine, ovine şi porcine.od de administrare şi doze )J*/C, soluţie injectabilă, se administrează pe cale subcutanată în doze de :<<mcg ivermectinăH=g "5 ml )J*/CH&< =g greutate vie% pentru taurine şi ovine şi de6<< mcg, ivermectinăH=g "5 ml )J*/CH66 =g% greutate vie pentru porcine.Contraindicaţii şi precauţiiProdusul nu se va injecta intramuscular sau intravenos.Sticlele cu produs vor fi protejate permanent împotriva luminii în cutii din carton.4u se lasă produsul la îndem!na copiilor +imp de aşteptare: zile pentru carne de la ultima administrare, :5 zile pentru lapte
E1OMEC 4L5SCompoziţie 5<< ml soluţie injectabilă conţin 8vermectina 5 gr, Clorsulon5< gr /2cipient,D.s.ad5<< ml )dministrare/J*/C P31S se administrează strict subcutanat la taurine şi ovine în doză de 5m3H&<=g greutate vie " respectiv <,: mg 8vermectina şi : mg clorsulonH =g greutatevie%.
)tenţie(ozele mai mari de 5< m3 se administrează în două puncte separate.+imp de aşteptare carne, lapte 0 : de zile de la ultimul tratament
Tra!ame"!ul la Ca$ali"e
EC1I4AST>orma de prezentare P)S+GCompoziţie )lbendazol 5' g, /2cipient p!nă la 5<< g
8ndicaţiiCabaline în parascaridoză, trichostrongiloză,
strongiloză, cestodoze ")naplocephala%.od de administrare şi doze(oza este de mg s.a. H =g sau & g /CJ8P)S+H5<< =g greutate vie.Produsul se administrează oral, pe la comisura gurii, la baza limbii, av!ndu0se învedere ca în cavitatea bucală să nu e2iste resturi furajere. Se va omogeniza
conţinutul flaconului înainte de utilizare.Contraindicaţii şi precauţiiSe recomandă a se evita sacrificarea animalelor pentru consum uman înainte cu 5<zile de la tratament.
EC1IROM
Suspensie orală
)ntihelmintic cu spectru larg pentrucabalineCompoziţie )lbendazol ;,< g )vermectina @5 <,: g/2cipient ad. 5<< ml8ndicaţii/cvirom este recomandat în combatereaendo şi ectoparazitozelor la cabaline.
od de administrare şi doze )dministrarea se face oral, cu o mensură "sticluţă% sau cu o seringă, în care s0a
introdus cantitatea necesară din suspensia de /cvirom, bine agitată în prealabil./ste recomandată efectuarea tratamentelor de rutină, trimestriale.(oza este de 5< mlH5<< =g greutate vie.!njii trebuie trataţi, iniţial, de la v!rsta de '0 săptăm!ni.Contraindicaţii şi precauţiiSe va estima corect greutatea vie a animalelor, pentru a se evita subdozările şisupradozările.+imp de aşteptare3a animalele destinate sacrificării pentru carne : zile de la ultimul tratament.
ROMBENDAZOL / mg (i ROMBENDAZOL // 6
Comprimate )ntihelmintic cu spectru largCompoziţie )lbendazol 5< mg, /2cipient tabletare p!nă la 5:< mg8ndicaţii3a cabaline pentru tratamentul helmintozelor gastrointestinale şi în gastrofilozaAombendazol 5< mg se incorporează în furaje concentrate în doză zilnică de;,& mgs.a.H=g, două zile consecutiv.Contraindicaţii şi precauţii n dozele recomandate nu are efect teratogen şi nici embrioto2ic.+imp de aşteptare 3a animalele destinate sacrificării pentru carne : zile.
>orma de prezentare P)S+G )4+8P)A)I8+)AG P/4+A1 C)@)384/Compoziţie 5 ml de pastă conţine P$rantel "sub formă pamoat% 56: mg8ndicaţii3a cabaline în profila2ia si tratamentul parazitozelor produse de nematodegastrointestinale si cestode "tenii% ileocecale ")noplocefala%.
od de administrare şi dozePastă orală administrată cu seringă dozatoare. Se introduce seringa în cavitateabucală a calului, în spaţiul interdentar, c!t mai ad!nc, depun!nd medicamentul labaza limbii. 8mediat după administrare, se ridică capul animalului pentru c!tevasecunde. nainte de administrarea pastei trebuie avut grijă să nu e2iste nici un fel defuraj în cavitatea bucală.M Pentru nematode 0 ''< mg P$rantelH5<< =g g.v., respectiv o gradaţie "& ml%H5<< =gg.v.M Pentru cestode "tenii% se folosesc doze duble comparativ cu cele utilizate încombaterea nematodelor gastrointestinale.
!njii în v!rstă de :0 luni se vor deparazita lunar.Caii şi poneii peste luni se deparazitează la fiecare ' săptăm!ni.8epele gestante se deparazitează cu 5 lună înainte de fătare şi se repetă la 5<05-zile după fătare.Contraindicaţii si precauţii4u se va administra concomitent cu morantel, levamisol, piperazine, compuşiorganofosforici.4u se va administra animalelor debile.
E81AMEC 4
>orma de prezentare P)S+G )4+8P)A)I8+)AG P/4+A1 C)8Compoziţie 5 ml de pastă conţine 8vermectină :< mgod de administrare şi dozeSe administrează per os 5 ml pastăH5<< =g greutate corporală ":< mgivermectinăH5<< =g. g.v.%Se introduce seringa în cavitatea bucală a calului, în spaţiul interdentar, c!t maiad!nc, depun!nd medicamentul la baza limbii. 8mediat după administrare, se ridicăcapul animalului pentru c!teva secunde. nainte de administrarea pastei trebuie avutgrijă să nu e2iste nici un fel de furaj în cavitatea bucală.!njii pot fi trataţi încep!nd cu v!rsta de '0 săptăm!ni.Contraindicaţii şi precauţii
4u se fumează şi nu se măn!ncă în timpul manipulării produsului.4u se păstrează produsul la îndem!na copiilor. Se va evita contactul cu ochii.+imp de aşteptare 5- zile de la ultimul tratament.
Tra!ame"!ul la 4or9i"e
*ELMI:>orma de prezentare PA/8N )4+8P)A)I8+)ACompoziţie5 gram conţine )lbendazol '< mg8ndicaţii
Profila2ia si tratamentul nematodozelor la Porci )scaris suum, *esofagostomum,+richocephalus suis, etastrong$lus, +richinella spiralis.
od de administrare şi dozePorcine doza zilnică recomandată este de 5,;0: grame #/38N premi2H5< =ggreutate vieHzi administrată în furaj timp de : zile consecutiv şi apoi se repetătrimestrial.Pentru combaterea trichinelozei se tratează toţi porcii după următoarea schemă
Primul tratament se face timp de 6 zile consecutiv iar următoarele 6 tratamente sefac lunar, c!te : zile consecutiv, iar încep!nd cu al cincilea tratament, se fac c!te ozi lunar, timp de &0' luni. ntreruperea tratamentului se face după cel puţin 6 luni de la înregistrarea ultimuluicaz de trichineloză.Contraindicaţii şi precauţii4u se va folosi la animalele în prima lună de gestaţie sau la cele aflate în perioadade montă.+imp de aşteptareCarne 05< zile de la ultima administrare.
TRIC*INOSTO4>orma de prezentare P13@/A/Compoziţie Pulbere de uz intern, ce conţine albendazol -E.8ndicaţii n tratamentul trichinelozei la porcine.od de administrare si dozeProdusul +A8C#84*S+*P, se administrează în primul tain.(oza este de 5< mg substanţa activăH=g greutate vie ": g pulbere +A8C#84*S+*P H =g greutate vie%, timp de 6 zile consecutiv.
edicamentul se administrează în furajul concentrat urmărindu0se cu atenţieconsumarea dozei de către fiecare animal.Contraindicaţii si precauţii n situaţia în care consecutiv tratamentului cu +A8C#84*S+*P, la e2amenultrichineloscopic sunt vizualizaţi chişti cu +. spiralis indiferent de aspectul acestora see2ecută obligatoriu digestia peptică din muşchiul diafragmatic ":<06< g%.+imp de aşteptareSe recomandă a nu se sacrifica animalele pentru consum uman, înainte de 5< zilede la ultima administrare.
1ERMIZOL A /, 1ERMIZOL A -/, 1ERMIZOL A //
>orma de prezentare C*PA8)+/ )4+8P)A)I8+)A/Compoziţie5 comprimat conţine )lbendazol 5< mg, &< mg, 5<<mg8ndicaţii8ndicat în dehelmintizarea păsărilor, porcilor si carnasierelor.Contraindicaţii şi precauţii4u se va folosi la femelele aflate în prima treime a perioadei de gestaţie.+imp de aşteptare5< zile după ultima administrare în cazul animalelor de consum.Pentru porcii din gospodării tratamentul se administrează cu 6< de zile înainte desacrificare.
Comprimate. )ntihelmintic cu spectru larg.Compoziţie )lbendazol 5< mg, 5<< mg, /2cipient tabletarep!nă la 5:< mg, 5<<<mg.8ndicaţiiAombendazol 5< mg este indicat in dehelmintizarea păsărilor,
porcinelor, cabalinelor si carnasierelor.Aombendazol 5< mg comprimate se pretează foarte binepentru administrări individuale. C!nd se administrează înfuraj, comprimatele se mojarează.3a porcine în ascaridoză, metastrongiloză, esofagostomoză,tricocefaloză se administrează zilnic 5< mg s.a.H=g greutatevie, două zile consecutiv.Pentru combaterea trichinelozei se supune tratamentului
întregul efectiv de porcine, folosind ca doză de 5< mg s.a.H=g greutate vieHzi,incorporata în hrană şi administrat după următoarea schemă primul tratament se
face 6 zile consecutiv, următoarele 6 tratamente se fac lunar, c!te : zile consecutiv,iar încep!nd cu al cincilea tratament, se face tratament c!te o zi lunar, timp de &0'luni. ntreruperea tratamentului se face după cel puţin 6 luni de la înregistrareaultimului caz de trichineloză.Contraindicaţii şi precauţii n dozele recomandate nu are efect teratogen şi nici embrioto2ic.+imp de aşteptare 3a animalele destinate sacrificării pentru carne : zile.
ROMBENDAZOL /0Pulbere insolubilă. )ntihelmintic cu spectru larg
Compoziţie )lbendazol 5< g, Suport p!nă la 5<< god de administrare şi doze3a porcine pentru helmintozele intestinale se administrează în doză de 5< mgs.a.H=g corpHzi în furaj, două zile consecutiv şi trimestrial.Contraindicaţii şi precauţiiSe suspendă tratamentele în perioada de montă şi în prima lună de gestaţie.+imp de aşteptare 3a animalele destinate sacrificării pentru carne : zile.
3a tineretul porcin în profila2ia şi tratamentul nematodozelor gastrointestinale,pulmonare, renale, a păduchilor şi acarienilor.od de administrare si dozePentru porcii al căror consum mediu zilnic reprezintă cel puţin &E din greutatea viedoza este de : g 8vermectina": ppm%Htona de furajHzi "5<< mcg ivermectinaH=ggreutate vieHzi% timp de ; zile. )ceastă concentraţie se obţine prin adăugarea a 666 g 8J/A08N premi2 în fiecaretonă de furaj finit. * bună omogenizare a premi2ului se realizează făc!nd unpreamestec din 5 =g 8J/A08N cu 5- =g de furaj finit ce trebuie adăugat într0oproporţie de & =gHt de furaj.
3a porcii care se află în program de furajare restrictivă, cu raţii bogate în proteină, înc!t consumul mediu zilnic de furaj este sub &E din greutatea vie, doza de
8vermectina trebuie mărită.Calculul se face astfel(oza "ppm% O 2 5< "2 0 greutate medie corporală "=g% care se împarte la cantitateazilnică de furaj consumat%.Contraindicaţii si precauţii
4u se va administra la alte specii de animale.4u se administrează la porcii peste 5<< =g.+imp de aşteptareCarne 0 & zile după ultima administrare.
47RATEL 4REMI:>orma de prezentare PA/8N )4+8P)A)I8+)A P/4+A1 P*AC84/Compoziţie5<< g premi2 conţine P$rantel bază "sub formă pamoat% 5 g, /2cipienţiD.s. ad. 5<< g
8ndicaţii3a porc în profila2ia si tratamentul nematodelor gastrointestinale.Prevenirea migrării larvelor de )scaris suum, *esaphogostomum spp. spre plăm!nişi ficat la animalele tinere "imediat după înţărcare% şi la femelele gestante.Profila2ia si tratamentul parazitozelor produse de )scaris suum şi*esaphogostomum spp. 0 o doză unică de :< g premi2H 5<< =g g.v. "sau =gpremi2 pe tona de furaj%. n cazuri de infestaţii grave se va repeta tratamentul la -0'săptăm!ni.Profila2ia şi tratamentul parazitozelor produse de )scaris suum 0 o doză de :,& gpremi2H5<< =g g.v. "sau 5 =g premi2 pe tona de furaj% timp de 6 zile consecutiv.
Profila2ia infestaţiei cu *esaphogostomum spp. şi migrării larvelor de )scaris suumspre pulmoni şi ficat 0 o doză de :,& g premi2H5<< =g g.v. "sau 5 =g premi2 pe tonade furaj% timp de 6< zile consecutiv.Contraindicaţii si precauţii4u se va administra concomitent cu morantel, levamisol, organofosforice,dietilcarbamazine, sau piperazină.4u se va administra la animalele hipotrepsice.+imp de aşteptare Carne 5< săptăm!ni de la ultima administrare.
LE1AMISOLSoluţie injectabilă. )ntihelmintic cu spectru larg
Compoziţie 3evamisol ;,& g, /2cipient ad. 5<< ml8ndicaţii3evamisolul se recomandă în tratamentul infestaţiilor parazitare cu localizareainternă la nivelul pulmonilor şi a tractusului gastrointestinal astfel. od de administrare si dozeProdusul se administrează subcutanat9 doza pentru toate speciile este de 5 mlH5<=g greutate vie. (oza ma2imă admisă la taurine este de -< mlHanimal. n cazul unorinfestaţii masive, tratamentul se repetă după ;05- zile.Ca imunostimulator, se administrează 5H-05H6 calculat din doza antihelmintică, timpde 6 zile şi se repetă administrarea peste alte 6 zile.
Contraindicaţii şi precauţii3a o supradozare încep!nd cu peste 5< mgH=g greutate vie, pot apare efecte
secundare traduse prin nelinişte, nervozitate, mioclonii, sialoree, la circa 6< minutedupă administrare. )ceste fenomene dispar fără tratament după :06 ore.>olosirea simultană cu preparatele care conţin organofosforice saudietilcarbamazincitrat, este de evitat. )ceşti compuşi nu se vor administra 5- zile înainte şi după tratamentul cu levamisol.
Capillaria spp., S$ngamus trachea.M Păsări doza zilnică recomandată este de5 g premi2H' =g greutate vieHzi "5< mgalbendazolH=g greutate vieHzi%, sau : =gpremi2H5 tonă furaj, cu repetare a doua zi.
+imp de aşteptare Carne 05< zile de la ultima administrare.
SINGAL - mg>orma de prezentare C*PA8)+/Compoziţie & mg albendazol
8ndicaţiiSe recomandă pentru tratamente individuale în scop curativ în combatereasingamozei, ascaridiozei, capilariozei, hetera=idozei, cestodozelor si trematodozeloraviare.od de administrare si dozeComprimatele se administrează oral, în doză unică, c!te un comprimat pentrufiecare pui care prezintă semne clinice "în special de singamoză% put!ndu0se ajungep!nă la : comprimate la puii bolnavi, cu greutate de peste 5<< g.Se poate administra şi la porumbei.
1ERMIZOL A /, 1ERMIZOL A -/>orma de prezentare C*PA8)+/ )4+8P)A)I8+)A/Compoziţie5 comprimat conţine )lbendazol 5< mg, &< mg8ndicaţii. 8ndicat în dehelmintizarea păsărilor, porcilor şi carnasierelor.od de administrare si dozePăsări 5 comprimatH=g greutate vie pe zi "5< mg albendazol%, timp de :06 zile.+imp de aşteptare 5< zile după ultima administrare în cazul animalelor de consum.
Aombendazol 5< mg este indicat în dehelmintizarea păsărilor, porcinelor,cabalinelor şi carnasierelor.od de administrare şi doze3a păsări, pentru tratamentul trematodozelor "prostogonimoza%, cestodozelor"teniaze%, nematodozelor "ascaridioza, hetera=idoza, capilarioza, singamoza%, se
administrează zilnic doza de 5< mg s.a.H=g greutate vie, două zile consecutiv.Contraindicaţii şi precauţii n dozele recomandate nu are efect teratogen şi nici embrioto2ic.+imp de aşteptare 3a animalele destinate sacrificării pentru carne : zile, iar pentrugăini ouă consum "B*C% în perioada de ouat ; zile de la ultimul tratament.
ROMBENDAZOL /0Pulbere insolubilă. )ntihelmintic cu spectru largCompoziţie )lbendazol 5< g, Suport p!nă la 5<< g8ndicaţii
Aombendazol 5<E pulbere se recomandă în special pentru păsări în ascaridioză,capilarioză, singamoză şi teniazeod de administrare şi doze3a păsări, pentru tratamentul helmintozelor se foloseşte doza de 5< mg s.a.H=ggreutate vieHzi, cu repetare a doua zi. n singamoză se administrează doza de 5&mg s.a.H=g greutate vie, timp de :06 zile consecutiv, cu repetare după 5< zile.+imp de aşteptare 3a animalele destinate sacrificării pentru carne : zile, iar pentrugăini ouă consum "B*C% în perioada de ouat ; zile de la ultimul tratament.
Tra!ame"!ul la Car"asiere1ERMIZOL A /, 1ERMIZOL A -/, 1ERMIZOL A //
>orma de prezentare C*PA8)+/ )4+8P)A)I8+)A/Compoziţie5 comprimat conţine )lbendazol 5< mg, &< mg, 5<<mg.8ndicat în dehelmintizarea păsărilor, porcilor şi carnasierelor.od de administrare şi dozeCarnasiere5 comprimatH=g greutate vie pe zi "5< mgalbendazol% în cestodoze şi nematodoze, :06 zile.
:,& comprimateH=g greutate vie pe zi ":& mg albendazol%, în+ricocefaloză, timp de 6 zile.
4ARACANComprimate. )ntihelmintic cu spectru larg pentru c!ini şi pisiciCompoziţie Pentru un comprimat de :&< mg )lbendazol &< mg, 3evamisol 6< mg/2cipient p!nă la :&< mg8ndicaţiiParacan este indicat în dehelmintizarea c!inilor şi pisicilor, pentru toţi helminţii,respectiv cestode, nematode, indiferent de localizare.
Paracan se administrează individual, corel!ndu0se greutatea animalelor cu doza pecare o calculăm fiecărui animal.
od de administrare şi doze3a c!ine şi pisică în helmintozele gastrointestinale, cestodoze şi nematodoze, îndoza zilnică de 5 comprimatH& =g greutate vie, două zile consecutiv.Contraindicaţii şi precauţii ) se evita supradozarea "pot apare efecte secundare manifestate prin nelinişte,
nervozitate, sialoree9 aceste fenomene dispar fără tratament după :06 ore%.+imp de aşteptare4u este cazul.
ROMBENDAZOL / mg, ROMBENDAZOL // 6Comprimate. )ntihelmintic cu spectru largCompoziţie )lbendazol 5< mg, 5<< mg /2cipient tabletare p!nă la5:< mg, 5<<< mg8ndicaţiiAombendazol 5< mg este indicat în dehelmintizarea păsărilor, porcinelor,
cabalinelor şi carnasierelor.3a carnasiere, în helmintozele gastrointestinale, cestodoze şi nematodoze, în dozazilnică de ;,& mg s.a.H=g greutate vie, două zile consecutiv.
ROMBENDAZOL S54ERComprimate. )ntihelmintic cu spectru largCompoziţie )lbendazol :& mg, )vermectina 5 mg, /2cipient tabletare ad :&< mg8ndicaţiiAombendazol Super este indicat în dehelminizarea şi în combaterea ectoparaziţilor
c!inilor şi pisicilor. Aombendazol Super comprimate se pretează foarte bine pentruadministrări individuale.od de administrare şi doze3a c!ini şi pisici în helmintozele gastrointestinale, cestodoze, nematodoze şiectoparazitoze, în doza zilnică de 5 comprimatH:,& =g greutate vie, două zileconsecutiv.Contraindicaţii şi precauţii în dozele recomandate nu are efect teratogen şiembrioto2ic.Produsul nu se utilizează la rasa Ciobănesc Scotian "Collie%, Ciobănesc deShetland "Sheltte%, @obtail, @order Collie si Ciobănesc )ustralian.+imp de aşteptare 4u este cazul.
4RAZ7TEL>orma de prezentare C*PA8)+/ )4+8P)A)I8+)A/Compoziţie 5 comprimat conţine PraziDuantel &< mg, P$rantel "sub formă pamoat%5-- mg, /2cipient p!nă la 5 comprimat.8ndicaţii3a c!ini şi pisici.od de administrare şi dozeProdusul se administrează într0o doză unică.
M C!ini între &05< =g greutate corporală 0 5 comprimatM Pisici tinere 5H- comprimat
M Pisici adulte 5H: comprimatSe recomandă a se administra de 6 0 - ori pe an.4u se recomandă dietă înainte de tratament.Contraindicaţii şi precauţii 4u se va administra animalelor debile. ) nu se lăsa la îndem!na copiilor.
47RATEL C.D.>orma de prezentare S1SP/4S8/ )4+8P)A)I8+)AG P/4+A1 C848 Q8 P8S8C8Compoziţie5 ml de suspensie conţine P$rantel "sub formă pamoat% & mg8ndicaţii3a c!ini si pisici în tratamentul nematodozelor gastrointestinale.od de administrare şi dozeM C!ini 5mlH5=g greutate corporală.M Pisici - mlH5 =g greutate corporală.
Căţeii si pisoii p!nă în a5:0a săptăm!nă de viaţă.Primul tratament se face între a 5<0a "pentru pisoi chiar din prima zi % şi a 5-0a zi deviaţă, iar cele ulterioare la intervale săptăm!nale din a :0a sau a 60a săptăm!nă.(acă infestaţia persistă, se recomandă să se continue tratamentul la un interval de: săptăm!ni p!nă c!nd animalul împlineşte 5: săptăm!ni.C!inii şi pisicile de peste 5: săptăm!ni.Pentru animalele care trăiesc în condiţii igienice satisfăcătoare, este suficient ca elesă fie tratate regulat la intervale de 6 luni " pentru pisici e indicat tratamentul lunar%.Căţelele gestante se vor trata la :, -, ', si 5< săptăm!ni după fiecare fătare. nafara acestor perioade tratamentul animalelor ce trăiesc în condiţii igienice bune se
va repeta la intervale de 6 luni.Pisicile trebuie tratate la :, - şi ' săptăm!ni după fiecare ciclu de călduri.Pisicile gestante vor fi tratate la :, -, ' , si 5< săptăm!ni după fiecare fătare. nafara acestor perioade tratamentul animalelor ce trăiesc în condiţii igienice bune seva repeta la intervale de 6 luni. n infestaţii parazitare animalul se tratează cu o primă doză şi apoi tratamentul serepetă la :06 săptăm!ni.4u sunt necesare măsuri de dietă. ) se agita înainte de utilizareRContraindicaţii si precauţii 4u se administrează simultan cu piperazine. Se evităsupra0 sau sub0 dozarea.
I1ERMECTINA>orma de prezentare comprimat conţine 8vermectina 6 mg, /2cipient D.s.ad 5<< mg8ndicaţiiProdusul este eficient in tratamentul endoparazitozelor produse de nematode c!t şi în ectoparazitozele produse de acarieni. )dministrare8vermectina se administrează la c!ini cu v!rsta peste ' săptăm!ni.Pentru tratamentul endoparazitozelor produse de nematode doza recomandată este
de 5 comprimat H 5< =g greutate corporală , : administrări la interval de 5< zile.Pentru tratamentul ectoparazitozele produse de acarieni doza recomandată este de
: comprimate H 5< =gContraindicaţii şi precauţii(in cauza sensibilităţii manifestate la 8vermectina, nu se administrează la c!inii dinrasele Collie "şi metişii acestora% şi Coc=er american.4u e2ista contraindicaţii în administrare la femele în perioada de montă, de gestaţie
şi de lactaţie.Produsul nu se păstrează la îndem!na copiilor.
4RAZICEST>orma de prezentare soluţie injectabilă antiparazitară pe baza de PraziDuantelCompoziţie PraziDuantel &'. mg, /2cipient uleios D.s.ad. 5 ml8ndicaţii+ratamentul infestaţiei cu (ip$lidium, /chinococcus granulosus, +aenia pisiformis,+aenia h$datigena, +aenia multiceps, +aenia serialis, +aenia ovis la c!ine şi(ip$lidium, +aenia taeniaeformis la pisică.
)dministrareProdusul se administrează pe cale sub0cutanată "în special la pisică% sau intra0muscular în următoarele dozec!ini0 sub :,& =g<,6 m3, 0 60& =g <,& m3, 0 &,&, 0 5:,& =g 5 m3, 0 peste 5:,& =g <,:m3H:,& =g greutate corporalăPisici0 sub :,& =g <,: m3, 0 :,& 0 & =g <,- m3, 0 peste &,& =g <,' m3 0 doza ma2imăSe poate constata în urma inoculării unei doze mari "c!ini de peste :& =g% tulburăridigestive pasagere "vomă, salivaţie, somnolenţă, pierderea temporară a apetitului%
nefiind necesară intervenţia medicului veterinar.*bservaţii4u se administrează la căţei mai mici de - săptăm!ni şila pisici cu v!rsta mai mică de ' săptăm!ni.
edicamentul este un antihelmintic de ultimă generaţie,indicat pentru deparazitarea c!inilor şi pisicilor înainte devaccinare. /l este activ faţă de infestaţiile cu următoriiparaziţi +o2ocara canis9 +o2ocara cati9 +o2ocaraleonina9 1ncinaria stenocephala9 )nc$lostoma caninum9
)nc$lostoma tubaeforme9 /chinococcus granulosus9 /chinococcus multilocularis9(ip$lidium caninum9 +aenia spp.9 esocestoides spp.od de administrare şi dozeComprimatele se administrează c!inilor şi pisicilor ca atare sau amestecate înhrană
5< comprimatePisici tinere comprimat. Pisici adulte 5 comprimat(upă eliminarea paraziţilor, fecalele se izolează de mediul ambiant şi de animal.pentru a nu permite reinfestarea. ) se acorda atenţie in cazul administrăriimedicamentului la căţele şi pisici gestante. 4u se administrează în asociaţie cu
medicamente ce conţin piperazină. 4u se administrează la animale slăbite.
BIBLIOGRA6IE
0 )l. 4iculescu Parazitologie Jeterinară, /d. (idactică şi Pedagogică, @ucureşti5T'-0 Aomvac Compan$ S.). 4omenclatorul produselor de uz veterinar 0 (umitru #oloban, Constantin Stănescu >armavet Jademecum edical Jeterinar 0 4. (ulceanu Parazitozele animalelor de fermă, /d. Ceres, @ucureşti 5T'
0 ). 8. @aba orfopatologie, tipo agronomia Cluj04apoca 5T&0 /.Quteu @oli Parazitare la animale, tipo agronomia Cluj04apoca 5T0 3egea Sanitară Jeterinară0 3.Ciser C.Baliano ndreptar edical Jeterinar, /d. Ceres, @ucureşti 5TT'0 >ias Co >arm Ueb site0 erial 4eU Iealand Ueb site0 )cadem$ of Sciences of the CA0 )v. 3ibertador con )v. @ogotV. Centro Jeterinario (octora 4ena. 3os Caobos
