As vrea sa stropesc via pe lemn uscat,am soiuri de feteasca si aligote cu ce as putea sa o stropesc, ce imi recomandati ?raspunsZeama bordeleza 2% sau alte produse pe baza de cupru iar daca aveti probleme cu paduchii testosi se aplica si un insecticid (Confidor Oil, Nuprid Oil), dar este cam tarziu acum pentru ca via a inceput sa dezmugureasca, cel putin la mine in Dobrogea, asa ca lasati tratamentamentele din perioada de repaus vegetativ pentru anul viitor. P.S. Respectati doza recomandata pentru fiecare produs, cereti informatii de la cel care va vinde produsul

1. Cand se stropeste? R. Se vede din tabel, coloana a doua, cel mai bine este a se tine cont de faza fenologica; am trecut si data calendaristica dar ea are caracter aproximativ pentru ca: de exemplu, infloritul vitei de vie nu are loc la aceeasi data in fiecare an(apar decalaje de pana la 10 zile de la un an la altul) plus ca decalaje apar si in functie de zona geografica si de soi. 2. Cu ce se stropeste si concentratiile? R. Daca nu va convin substantele prezentate de mine puteti sa intrebati alt specialist, sunt o groaza de produse comerciale folosite pentru controlul si combatere bolilor si daunatorilor vitei de vie si chiar nu este loc sa le insir pe toate aici. Concentratiile sau dozele utilizate se gasesc scrise pe eticheta produsului. 3. Cum se alege fungicidul sau insecticidul? R. Se alege in functie de fenofaza cand se aplica tratamentul, boala sau daunatorul care trebuie combatut. In cazul manei eu recomad ca produsele care contin cupru sa se aplice in a doua jumatate a perioadei de vegetatiei, dupa data de 1 iulie. 4. Cum se recunosc bolile sau daunatorii? R. Daca nu reusiti sa identificati o boala sau un daunator dupa fotografiile prezentate de mine chemati un specialist la fata locului sau informati-va din alte surse. Eu am fotografiat cazurile pe care le-am intalnit in practica.2.CANTITATEA DE SOLUTIE CU CARE SE STROPESTE: Dupa se vede in tabele doza este in litri sau kg/ha, aceasta reprezinta litri sau kg de produs comercial ce trebuie aplicata pe unitatea de suprafata (hectare in cazul de fata). Cantitatea de solutie (produs comercial + apa) ce se aplica pe un hectar este de 500-1000 litri, in functie de masina cu care se executa tratamentul. Pentru suprafete mici, atunci cand se aplica cu vermorelul, personal cand stabilesc necesarul de produs comercial pe care-l pun in 10 litri apa procedez asa: Exemplu: Vreau sa stropesc cu Dithane M 45 la care doza este de 2,0 kg/ha. Regula de 3 simpla: 2,0 kg .... 500 l apa Y ...... 10 l apa (cat are un vermorel) Y = 2,0 x 10 / 500 = 0,04 kg (adia 40 g la 10 l apa) Iar cu 10 l de solutie trebuie sa stropesc suprafata de 200 m2: 10.000 m2 (1,0 ha) ....... 500 l Z m2 ............... 10 l Z = 200 m2 (dupa mine aproximativ un rand de vie cu lungimea de 100 de metri, stropit pe ambele parti) 

Sunt si cazuri in care se specifica ca solutia sa aiba o anumita concentratie iar in cazul acesta recomand respectarea concentratiei si se va lua in calcul cantitatea de 1000 litri solutie/ha. Astfel o solutie concentratie 0,02 % inseamna 0,2 kg produs comercial/ha Exemplu calcul pentru produsul Viper la care concentratia solutiei de stropit trebuie sa fie de 0,02 %. Cum se prepara 10 l de solutie: 0,02 kg ..... 100 litri Z kg ...... 10 litri Z = 0,02 x 10 / 100 = 0,002 kg (2,0 g la 10 litri apa) doar ca in acest caz din 10 litri o sa se stropeasca doar o parte dintr-un rand de 100 m 

Pe scurt: Se specifica doar doza de produs comercial pe unitatea de suprafata, se respecta doza. Se specifica ce concentratie trebuie sa aiba solutia de stropit, se respecta concetratia solutiei si se

Dezmusur

Dezmusur

 

si serve

respecta doza pe unitatea de masura luand in calcul 1000 litri solutie/ha. 

Ar fi multe de vorbit despre intocmirea unui program anual de tratamente la vita de vie. O sa incerc sa fac cateva comentarii si sa dau cateva sfaturi ... -Programul de tratamente pentru via pe rod ... dupa cum am spus mai sus se pot folosii si alte substante. Ca idee in prima parte a vegetatiei, pentru mana, se folosesc produse acuprice (produse ce nu contin cupru) -Produsele de contact (cu unele exceptii) au efect preventiv ci nu curativ, prin urmare este posibil ca odata ce ati depistat ca aveti mana in vie sa fie prea tarziu ca sa mai stropiti. -Viticultorii cu experienta stiu cand sunt conditiile optime pentru aparitia manei, a fainarii sau a putregaiului cenusiu. -Pe piata exista ministatii meteo care, pe baza anumitor parametri (temperatura, umiditate atmosferica, umiditatea frunzelor, etc.) pot estima pericolul aparitiei unei anumite boli ... ca idee ... pentru mana sunt foarte bune dar la fainare cam dau rateuri in sensul ca iti spune ca sunt sanse mari sa ai fainare dar in camp cand te duci nu gasesti deloc fainare. -Daca nu aveti probleme cu molia strugurilor nu are rost sa stropiti pentru aceasta. -Din programul de tratamente pentru via pe rod se poate observa ca acesta cuprind 9 tratamente, in realitate intr-un an pot sa fie mai multe sau mai putine tratamente ... astfel intr-un an secetos, cand pericolul aparitiei manei este mai scazut se poate renunta la 1-3 tratamete impotriva manei pe cand in anii ploiosi de multe ori este necesara repetarea unui tratament mai ales atunci cand se folosesc substante de contact deoarece acestea sunt spalate destul de usor de pe frunze. Tratamentele III si IV (tratamente de siguranta) sunt obligatorii in fiecare an. -Nu va rezumati doar la tratamente fitosanitare; un rol la fel de important in mentinerea sanatatii unei plantatii de vita de vie il are si erbicidatul sau prasitul (via sa fie cat mai curata ... lipsita de buruieni), dirijarea corecta a lastarilor astfel incat frunzisul sa fie cat mai aerisit.

Tratamente cheie la viţa de vie

Nr. destropiri

Momentul aplicării Boala sau dăunătorul de combătut

Substanţe folosite (*)

1.

Umflarea mugurilor (a III-a decadă a lunii aprilie)

- cancerul bacterian- antracnoza- escorioza- eutipioza

La 10 l de apă se adaugă:30 g Champion 50 WP

2.

Când lăstarii au 10-20 cm ( la mijlocul lunii mai)

- făinarea- antracnoza- escorioza- eutipoza- molie- acarieni

La 10 l de apă se adaugă:20 g Shavit F 72 WDG5 g Nissorun2 ml Calypso 480 SC

3.Înainte de înflorit - mană

- făinare- molie

La 10 l de apă se adaugă:4 ml Tilt2 ml Fastac

4.

Imiediat după înflorit ( mijlocul lunii iunie)

- mană- făinare- molie 

La 10 l de apă se adaugă:30 g Ridomil Plus20 g Shavit F 72 WDG2 ml Calypso 480 SC

5.

Lăstari în creştere (a doua decadă a lunii iunie)

- mană- făinare- putregaiul cenuşiu- molie

La 10 l de apă se adaugă:10 ml Rovral 500 SC10 g Topsin M 70 PU3 g Mospilan 20 SC 

6. Ciorchine cu boabe de mărime normală ( la mijlocul lunii iulie)

- mană- făinare

La 10 l de apă se adaugă:30 g Thiovit Jet

  30 g Ridomil Plus

 Notă: cu 10 l de soluţie se stropesc cca. 60-80 butuci de vie.Cantitatea de soluţie se prepară in funcţie de numărul de plante de care se dispune, poate fi mai mică sau mai mare. Cantităţile de substanţe se reduc sau se măresc pornind de la cele care se folosesc pentru 10 l de soluţie.

Atenţie: În cazul in care condiţiile meteo favorizează răspăndirea bolilor şi/sau a dăunătorilor aceste tratamente se pot suplimenta.

 

 

Agrofitotehnia la vita de vie. (ingrijirea plantelor)a. Mart b. Apr c. Mai d. Iunie e. Iulie f. Aug g. Sept h. Oct i. Nov

a1

a2

a3

b1

b2

b3

c1

c2

c3

d1

d2

d3

e1

e2

e3

f1

f2

f3

g1

g2

g3

h1

h2

h3

i1

i2

i3

 I. Lucrări de primavară– Dezmuşuroitul şi dezgropatul se efectuează în a 2-a decadă a lunii martie ( a/2) când nu mai survin temperaturi mai scăzute de la 0 până la –10 °C.- Copcitul – îndepartarea rădăcinilor crescute în apropierea suprafeţei solului ( a/2)- Taieri de formare si rodire. Se aplică imediat după dezgropare sau dezmusuroire, înainte de începerea circulatiei sevei ( a/3-decada a 3-a alunii martie)- Palisarea coardelor de sârma a spalierului. Se efectuează odată cu tăierile, înainte de umflarea mugurilor ( a/3, b/1)- Primele stropiri contra bolilor si daunatorilor .

 

II. Lucrări în timpul verii

 

- Stropiri contra bolilor si dăunătorilor .- Distrugerea buruienilor prin praşile si erbicidare- Copcitul-îndepartarea rădăcinilor apărute imediat sub punctul de altoire ( d/3)- Plivitul-constând în rărirea lăstarilor, se execută imediat după apariţia inflorescentelor ( c/3) şi numai dacă numarul lăstarilor este prea mare.- Ciupitul – se aplică mugurelui terminal pentru uniformizarea cresterii lastarilor si pentru a favoriza fecundarea florilor. Se execută numai când începe înfloritul ( c/1)- Copilitul-Copilii se îndepartează când sunt foarte mici, situaţi pe lastarii asezaţi pe mijlocul şi vârful coardelor de rod si pe întreaga lungime a celor iesiţi din mugurii dorminzi ai butucului ( e/1-e/3) .- Desfrunzitul-îndepartarea frunzelor din zona ciorchinilor cu activitate excedentară ( cele de la baza lastarilor, bătrâne, cu asimilarea redusa). Lucrarea se execută în functie de soi.- Recoltatul strugurilor la soiurile timpurii.

 

III Lucrari de toamna

 

- Recoltatul strugurilor la soiurile târzii ( g/1-3)- Fertilizat cu gunoi de grajd ( 6 kg/ butuc) ( h/3-i/1). Se efectuează înainte de musuroire.-Musuroitul viţelor se efectuează în zonele cu temperaturi minime de iarnă de sub – 18°C ( i/2)

Tratamentele anuale la vita de vieDeoarece un cititor al meu m-a rugat, sa public o sinteza a stropirilor la vita de vie, m-am documentat si iata ce am gasit. Este vorba despre un ghid orientativ al combaterii bolilor si daunatorilor dupa Liliana Tomoioaga din 2002. Dat fiind ca anul publicarii este asa indepartat si ca intre timp am aderat la Uniunea Europeana, unele substante din tabel s-ar putea sa nu se mai gaseasca, sa fi fost  interzise sau inlocuite cu altele mai performante. La magazin sigur veti fi indrumati daca spuneti pentru ce vreti sa stropiti. Sper sa va multumeasca.

Fenofaza    Boala/daunatorul   Produsul recomandat   

Doza (kg,l/ha) sau conc (%)   

Observatii   

1. Repaus vegetativ pana la umflarea mugurilor 

Eutipoza    ?Defrisarea butucilor bolnavi si arderea lor 

Excorioza 

Zeama bordeleza 

2% 

 

Cancer bacterian 

antracnoza 

2. Umflarea mugurilor 

Fainare  Sulf muiabil 3-4 kg 

Tratamentul se aplica prin imbaiere cu 1000l solutie/ha la temp. medii ale aerului de min 15oC PED = 5-6 acarieni pe mugur sau 15% lastari cu simptome de atac 

Acarieni eriofizi  Ulei mineral 12-15 l 

Cotarul cenusiu, Paduchii testosi, Paduchii lanosi, 

Pirala 

Oleocalux  25 l 

Doar la PED peste 2 larve/cmp/coarda 

Oleocarbetox  15 l 

Oleodiazol  15 l 

3 Lastar de 5-10 cm 

Acarieni eriofizi si/sau tetranichizi 

Demitan 200C  0,6 l  Tratamentul se aplica in conditiile depasirii PED: 

Eriofizi: 5-6/frunza sau 30% frunze cu

Torque 50WP  0,5 l 

Mitac EC  2,0 l 

Neoron 500EC  0,8 l 

simptome de atac

  Tetranichiza:6-

Nissorun 10WP 0,6 kg 

Molii Capcane feromonale Atra – bot 

?

Capcanele de supraveghere se plaseaza 5 buc/10 ha pentru stabilirea PED 

4. Lastar de 20-40 cm 

Mana Antracnoza Excorioza 

Putregai negru Rujeola Putregai cenusiu 

Folpan 80 WP 2,0 kg 

Numai in conditiile producerii infectiei primare de mana si a realizarii regulii celor trei de 10 

1. Temp min. > 10 grade

 2. lastar > 10 cm

 3. ploi > 10 mm in

ultimele 24-48 ore

Bravo 500 SC 2,0 kg 

Euparen 30 WP 2,5 kg 

Merpan 50WP 2,0 kg 

Captadin 50PU 2,0 kg 

Fainare Sulf muiabil 

4,0 kg 

Sulful muiabil si produsele derivate au si un bun efect acaricid; produs ecologic ce nu creeaza rase rezistente 

Kumulus DF 3,0 kg 

Microthiol 3,0 kg 

Thiovit PU 3,0 kg 

Tiochon 80 PU  4,0 kg 

Sulfomat PU 4,0 kg 

5. Inainte de inflorire (tratament de siguranta obligatoriu) 

Mana 

Quadris 0,75 l 

Produse penetrante polivalente (cu efect asupra manei, fainarii, excoriozei, putregaiului negru, rujeolei) 

Éclair 0,5 kg 

Mikal M 3,0 kg 

Produse sistemice sau penetrante recomandate impotriva manei in tratamentele de siguranta 

Secure 1,25 kg 

Electris 1,5 kg 

Acrobat MZ 2,0 kg 

Ridomil gold MZ 

2,5 kg 

Fainare 

Falcon 460 EC  0,1 l 

Produse sistemice sau peetrante recomandate in conditii cu presiune de infectie ridicata 

Stroby DF 0,2 kg 

Crystal 250 SC  0,1 l 

Topas 100 EC 0,25 l 

Orius 255 EW  0,4 l 

Vectra 10 SC 0,25 l 

Rubigan 12 EC 0,25 l 

Moliile strugurilor G1 Insegar 25 WP 

0,3 kg 

Numai in conditiile depasirii PED = 10 larve / 100 ciorchini. Insecticidele de contact si ingestie precum si cele biologice se aplica la debutul ecloziunii larvare Insecticidele

Cascade 5 EC  1,0 l 

Dipel 2 WP 0,5 kg 

Thuringin  3,0 kg 

chimice se aplica la aparitia in masa a larvelor 

Ecotech extra  1,5 l 

Sevin 85 WP 1,5 kg 

Marshal 25EC  1,0 l 

Calypso 480 SC  0,1 l 

6 Imediat dupa inflorire 

Mana Antracnoza Rujeola 

Mikal PU 4,0 kg 

Tratament obligatoriu cu preparate sistemice sau penetrante 

Acrobat MZ 2,0 kg 

Secure 1,5 kg 

Electris 1,5 kg 

Melody combi 2,5 kg 

Ridomil gold MZ 

2,5 kg 

Patafol PU 2,0 kg 

Curzate super 3,0 kg 

Galben 35 SD 2,5 kg 

Quadris 0,75 l 

Produse penetrante cu efect asupra manei fainarii, excoriozei, rujeolei Éclair 

0,5 kg 

Fainare  Crystal 250 SC  0,1 l  Fungicide sistemice penetrante cu puternic efect curativ Falcon 460 EC  0,1 l 

Stroby DF 0,2 kg 

Folicur solo 250 EC 

0,4 l 

Orius 255 EW  0,4 l 

Vectra 10 SC 0,25 l 

Topas 100 EC 0,25 l 

Rubigan 12 EC 0,25 l 

Systhane 12 EC  0,2 l 

Trifmine 30WP 0,3 kg 

Putregaiul cenusiu al strugurilor 

Switch 0,6 kg 

Tratament preventiv de importanta vitala pentru o combatere eficienta de mai tarziu (la parga) 

Mythos  3,0 l 

Rovral 1,0 kg 

Calidan SC  2,0 l 

Konker  1,5 l 

Banlate 50 WP 0,6 – 1,0 l 

Benomil 50 WP 1,0 kg 

Derosal 50WP 1,0 kg 

Goldazin 500 SC 

1,0 l 

Topsin M 70 WP 

1,2 kg 

Metoben 70 PU 1,5 – 2,0 kg 

7. Cresterea boabelor (15 zile dupa inflorit) 

Mana  Idem tratamentul 6 cu alternarea produselor pentru

? In conditii foarte favorabile atacului se aplica produse sistemice sau penetrante 

prevenirea fenomenului de rezistenta 

Champion 50WP 

3,0 kg 

In conditii normale (presiune de infectie medie sau scazuta) se recomanda produse de contact de preferat cuprice 

Kocide 101 4,0 kg 

Funguran 50 WP 

3,0 kg 

Vitra 50 WP 2,0 kg 

Turdacupral 50 PU 

4,0 kg 

Cobox PU 4,0 kg 

Curenox 50 PU 4,0 kg 

Shavit F 71,5 2,0 kg 

Sau produse de contact si sistemice polivalente (mana, fainare, putregai cenusiu) 

Shavit F72 WP 2,0 kg 

Follicur multi 50 WP 

2,5 kg 

Fainare 

Idem tratamentul 6 cu alternarea preparatelor 

?

La presiune de infectie foarte ridicata se aplica produse sistemice sau penetrante 

Produse pe baza de sulf muiabil (ca la momentul 4) 

?

In conditii cu presiune normala de infectie si temperaturi sub 25 – 26oC 

Paduchi testosi Paduchi lanosi 

Nomolt 15 SC  0,5 l  Numai in viile cu atac la depasirea PED = 2 larve / cmp Nurelle D 500

SC 0,75 l 

Moliile strugurilor G2 Idem momentul 5 

? ?

8. Compactarea ciorchinilor 

Mana Putregai acid 

Zeama bordeleza 

5 kg 

In aceasta fenofaza produsele impotriva manei ajuta si la maturarea coardelor 

Champion 50 WP 

3 kg 

Kocide 101  4 kg 

Vitra 50 WP  2 kg 

Sau alte produse cuprice de la mom 7 

 

Fainare Idem momentul 7 

? ?

9. La intrarea in parga 

Putregaiul cenusiu (C) Idem momentul 8 cu alternarea preparatelor 

?Desfrunzitul partial in zona strugurilor asigura reusita combaterii 

Acarieni eriofizi si/sau tetranichizi 

Omite 57 C  1,5 l 

Tratament pentru reducerea rezervei biologice de acarieni in viile cu atac puternic 

Sanmite 20 WP 0,5 kg 

Peropal 25 WP 1,5 kg 

Milbenknoc 1,0 kg 

10. Cu 2-3 saptamani inainte de recoltat 

Putregai cenusiu (D) 

Teldor  1,0 l 

Se prefera produse ce nu lasa reziduri in vin 

Mythos  3,0 l 

Trichodex 25 WP 

2,0 kg 

sau alte botriticide cu conditi respectarii timpului de pauza pana la recoltat 

 

Moliile strugurilor G3  Dipel 2XWP  0,5 kg 

Produsele biologice se aplica in momentul

aparitiei larvelor 

Thuringin 3,0 kg 

Ecotech extra 1,5 kg 

PED =prag economic de daunare

Cantitatile prezente in coloana a patra sunt gandite pentru a se dizolva intr-o mie de litri de apa si ajung pentru stropirea unui

hectar de vita de vie. Pentru suprafete mai mici, adaptati cantitatile (impartiti cantitatea de substanta la 1000 si o dizolvati

intr-un litru de apa pentru fiecare 10 mp teren plantat cu vita de vie)

In cateva zile sper sa reusesc sa postez si un calendar al lucrarilor ce trebuiesc efectuate in cazul vitei de vie, asa cum am

postat si pentru pomii fructiferi.

 Cultivarea vitei de vie1. Procurarea materialului saditor Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si serecomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decateste necesar, pentru a le inlocui pe cele care nu se prind.Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate:- lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm;- sudura in punctul de altoire sa fie perfecta;- sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurulbutasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de celputin 2 mm in diametru;- sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lungime de minim15 cm.Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentruplantare vite nealtoite (pe radacini proprii).Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) carese sectioneaza in fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochiide la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. Acesti butasicu 4-6 ochiur i se pot p lanta in gropi facute cu a jutoru l unui tarus.Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite.2. Preagatirea terenului.Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, printarus i . Terenul respect iv se curata de p ietre, radacin i , c iotur i , se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoide grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil,cu 0,03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecaremetru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cmadancime si se inverseaza straturile de sol.3. Stabilirea distantelor de plantare.D i s t a n t e l e   d e   p l a n t a r e   s e   s t a b i l e s c   i n   f u n c t ie   d e f e r t i l i z a r e a   s i   v i g o a r e a   s o l u l u i ,   d e   i n a l t i m e a   t u l p i n i i   s i  f o r m a   d e conducere.  Soiur i le  mai  put in  v iguroase (Chasselas,  Muscat  deHamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian- dintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase(Coarna neagra, Afuz-Ali - soiuri de masa; Aligote, Feteasca regala

 - soiuri de vin) distante mai mari.Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Dacatemperatura nu coboara sub -18 C si via poate ramane neingropatapeste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80 cm pana la 1,5-2 m) s i se p lanteaza la d istante mai mar i intreranduri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza pesteiarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm si distantele intre randurivor fi mai mici, de 1,6-1,8 m.Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor inf o r m e i n a l t e c a r e p o t a j u n g e p a n a l a 2 , 5 m . Pe r a n d , d i s t a n t e l e dintre vite variaza intre 1-1,2 m, in functie de aceiasi factori.Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. In cazul in care randurile se orienteaza paralelcu unul din zidurile casei, intre acesta si primul rand de vita de viese lasa o d istanta de c i rca 1,5 m. Daca v i ta de v ie se p lanteazaparalel cu gardul, distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m.4. Plantarea.P l a n t a r e a   v i t e l o r   s e   f a c e   a d e s e a   p r i m a v a r a ,   m a i   r a r   t o am n a .   P r e g a t i r e a   v i t e l o r   p e n t r u   p l a n t a t   c o n s t a   i n   f a s o n ar e   s i mocirlire.Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi,daca exista, se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltatatot cu 10 cm (4-5 ochi).Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si abazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii, preparatadin apa, balegar proaspat si pamant galben, bine amestecate.G r o p i l e i n c a r e s e p l a n t e a z a v i t a d e v i e t r e b u i e s a f i e adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm, langa tarus; se scobesteputin pamant si se face un musuroi.Pe terenur i le p lane, v i te le se p lanteaza cu punctul de altoire la nivelul solului; pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelulsolului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei.I n   g r o a p a   p r e g a t i t a ,   s e   a s e a z a   v i t a   i n s p r e   t a r u s ,   cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii; se acopera 1/3din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul, dupa carese adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. Se toarna o galeata de apa, daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapacu pamant pana la suprafata. Daca punctul de altoire si cordita nuau fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantulreavan, care sa depaseasca varful corditei.P e n t r u   e v i t a r e a   a t a c u l u i   d a u n a t o r i l o r   s e   p r e s a r a   pe p e r e t e l e g r o p i i ( N U p e r a d a c i n i ) s i i n p a m a n t u l c u c a r e s e f a c e m u s u r o i u l ,   i n s i c t i c i d e   c u m p a r a t e   d e   l a   c e n t r e l e   s p e c i a l i za t e   i n cresterea si ingrijirea plantelor.Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase:- pe nisipurile solificate si mai subtiri, pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite;- pentru nisipurile nesolificate si mai groase, pana la 80 cm -1 m, sefolosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m; daca vita estem a i s c u r t a , g r o a p a n u s e a c o p e r a d e t o t , c i p e m a s u r a c r e s t e r i i lastarilor. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancimede circa 1 m, iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunoi degrajd

descompus.- in zona Deltei Dunarii, unde panza freatica este la suprafata (40-6 0 c m ) , g r o p i l e s e f a c l a 6 0 c m a d a n c i m e , 4 0 c m l a t i m e s i s e planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa.Unul dintre butasi se aseaza vertical, in dreptul tarusului, se umpleg r o a p a p e j u m a t a t e c u n i s i p s i s e b a t e b i n e ; a l d o i l e a b u t a s s e aseaza oblic pe directia randului, cu baza la adancimea de 30 cm,si cu ochiul terminal langa varful primului butas.-   p e   n i s i p u r i l e   n e s o l i f i c a t e   s i   m a i   g r o a s e   ( 8 0   cm - 1 , 5   m ) ,   v i t a nealtoita, inradacinata, se planteaza in gropi lungi de 1,5 m, largi de8 0 c m s i a d a n c i p a n a l a s t r a t u l d e p a m a n t . V i t e l e s e f a s o n e a z a n o r m a l , d a r s e l a s a 4 - 6 o c h i i n p o z i t i i o p u s e . N i s i p u l d e l a b a z a gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteazacate 3 vite la un cuib, la 50 cm distanta una de alta. Dupa prindere,coardele crescute d in ochi i lasat i se vor d i r i ja catre locul unde sevor forma butucii, iar groapa se astupa treptat cu nisip. Plantarea seincheie la 2-3 ani de cand se incepe.-   d a c a   g r o s i m e a   s t r a t u l u i   d e   n i s i p   d e p a s e s t e   1 , 5   m,   v i t e l e   s e planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m,distanta d intre santur i f i ind egala cu gros imea stratu lu i de n is ip .Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus, iar vitele se planteaza in randuri, la 50 cm distanta una de alta. Pe masura cecoardele se dezvol ta , in f iecare an, santur i le se umplu cu n is ip ,astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani.Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantareV i t a d e v i e p l a n t a t a p e l a n g a c a s a p o a t e f i p e t u l p i n i  joase sau pe tulpini semiinalte si inalte.Vita de vie condusa clasic, adica pe tulpini joase (redusel a   s i m p l a   b u t u r u g a )   s e   c u l t i v a   i n   z o n e l e   u n d e   t e m p e r a tu r i l e   d i n t impul iern i i scad sub -20. . . -22 C, f i ind necesara prote jarea pr in ingropare in timpul iernii.Vita de vie cu tulpini semiinalte (0,7 m) si inalte (1-1,5 m)se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scadesub limita de rezistenta, in general de -18...-20 grade Celsius.Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joaseMobilizarea solului Dupa p lantare, se recomanda sa se faca o marunt i re a pamantului la adancimea de 18-20 cm, cu sapa sau prin aratura. Intimpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuareapras i tu lu i cu sapa sau cu pras i toarea, or i de cate or i este nevoiepentru d istrugerea buruieni lor. Afanarea s i mobi l izarea so lu lu i se face pe o adancitura de 6-8 cm.Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vieLa c i rca 2-3 saptamani dupa p lantare, daca lastar i i nu apar uniform si in masa la suprafata solului, se desfac musuroaiele,numai cu mana introdusa la baza musuroiu lu i s i cord i te i , lasandp a m a n t u l   s a   c a d a   i n   b u c a t i   m i c i   i n t r e  d e g e t e ,   d u p a   c a r e musuroaiele se refac.Spargerea crustei de la suprafata musuroiului

Aceasta lucrare se face dupa f iecare p loaie, o data cua c e a s t a   i n l a t u r a n d u - s e   b u l g a r i i   p r e a   m a r i   d i n   f a t a  l a s t a r i l o r   s i r e d u c a n d u - s e   d i n   g r o s i m e a   m u s u r o i u l u i ,   c a n d   e  p r e a   m a r e .   S e administreaza insecticide, in cazul atacului de viermi, etc. Copcitul vitei de vieCopci tu l prez inta importanta deosebita in pr imi i an i dev i a t a   a i   v i t e l o r   d e   v i e ,   d e o a r e c e   d e   a c e a s t a   o p e r a t i e  d e p i n d e c o n s o l i d a r e a   o r g a n i s m u l u i   p l a n t e i   s i   o b t i n e r e a  u n e i   p l a n t a t i i uniforme si bine incheiate. Practic, copcitul se efectueaza astfel:- se face o gropita (copca) in jurul vitei, astfel incat punctul de altoiresa fie bine scos in evidenta;- cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul deinsertie toate radacinile de suprafata, date din altoi si din nodurilesuperioare ale portaltoiului.N e s u p r i m a r e a   a c e s t o r   r a d a c i n i   d u c e   c u   ti m p u l   l a s e p a r a t r e a   a l t o i u l u i   d e   p o r t a l t o i ,   f i e c a r e   t i n z a n d   sa   t r a i a s c a   p e radacin i propr i i . Cum radacin i le emise d in a l to i sunt sens ib i le la f i loxera, e le sunt repede d istruse s i , de a ic i , apar i t ia golur i lor inplantatii. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pean, respectiv primavara si catre sfarsitul verii, facand exceptie anulintai si doi de la plantare, cand copcitul se va face in iulie si august.D u p a   c o p c i t ,   g r o p i t a   ( c o p c a )   s e   a s t u p a   c u   p am a n t marunt si reavan si se reface musuroiul, cu exceptia ultimului copcitdin august, cand vita de vie se lasa "descaltata", adica necacoperitela punctul de altoire.Udarea vitei de vieUdarea este necesara numai atunci cand se manifestas e c e t a p r o n u n t a t a i n a e r s i s o l , i a r l a s t a r i i n u m a i c r e s c . Pe n t r u aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butuculu i , incare se toarna cel put in 10 l i t r i de apa. Dupa patrunderea apei insol, groapa se astupa cu pamant. Udarea vitei de vie se repeta de2-3 ori in cursul verii, in situatia cand seceta se prelungeste.Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea debaza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nicila plantarea vitei de vie. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoide grajd bine descompus, compost) sau ingrasaminte minerale pebaza de azot, fosfor si potasiu. Cele azotoase se dau in prima partea perioadei de vegetatie, in scopul stimularii cresterii vitei de vie,c e l e f o s f a t i c e s i p o t a s i c e s e d a u i n f a z a a d o u a a p e r i o a d e i d e vegetatie, pentru a stimula coacerea lemnului.E l e s e a d m i n i s t r e a z a i n s t a r e s o l i d a , i n c o p c i , i n j u r u l plantei, dupa care se uda, sau se dau sub forma lichida, dizolvate inapa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitatea solului, ajungand pana la la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor,substanta  bruta  (d in  comert) ,  pentru   f iecare  v i ta .   Ingrasaminteleorganice se dau in copci (gropite), cate 2-3 kg pentru fiecare vita, in4 copci (gropite de circa 30 cm adancime).

Plivitul lastarilor de vita de viePlivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vietrece de 3-4, inlaturandu-se cei mai slabi.Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie, cand lastarii de vita devie depasesc 30-40 cm si se apleaca.Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de viePentru prevenirea manei se executa stropir i (de candfrunza at inge 5 cm in d iametru s i sezonul este p lo ios s i ca ld) cu zeama bordeleza in concentratie de 0,3-0,5 g, piatra vanata (sulfatde cupru) 150-250 g, var nestins (sau dublu - triplu var nestins) sicirca 200 g aracet, ca adeziv, la 100 litri apa. Stropirile se fac in aniiploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal.In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul).Pentru a preveni apar i t ia e i se prafu iesc v i te le cu pulbere de sul f  sau se stropesc cu sulf muiabil (0,4%), dizolvat in apa.C a n d a t a c u l d e m a n a c o i n c i d e c u c e l d e f a i n a r e s a u pentru a preveni fainarea, este mai eficace sau mai economic sa seamestece sulful muiabil cu zeama bordeleza.D a u n a t o r i i   v i t e i   d e   v i e   ( v i e r m i   s i   i n s e c t e )   c a r e  d i s t r u g l a s t a r i i t i n e r i s i r o d s c o a r t a v i t e l o r , s e d e s f a c m u s u r o a i e l e s i s e presara insecticide, dupa care se refac din nou musuroaiele.Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor  la sfarsitul lui august, cand depasesc circa 1 m, pentru a favorizamaturarea lor Completarea (lichidarea) golurilor S e f a c e i n c a z u l v i t e l o r d e v i e n e p r i n s e . S e f a c e p r i n plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare.Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena,u m p l u t e   c u   p a m a n t ,   g a u r i t e   l a   b a z a   ( p e n t r u   s cu r g e r e a   a p e i   s i aerisire) si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. Incursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantatel a l o c u l d e f i n i t i v. I n i u n i e , a c e s t e v i t e s e p l a n t e a z a i n l o c u l c e l o r   neprinse, tot in gropi, scotand punga perforata, cu grija, urmarind sanu se desfaca blocul de pamant. Se umple apoi groapa cu pamant,f a r a s a s e c a l c e , s i s e u d a c u a p a p e m a r g i n e a g r o p i i , f a r a a destrama blocul de pamant.Cirnitul lastarilor C o n s t a   i n   s u p r i m a r e a   v i r f u l u i   l a s t a r i l o r   l a   s f i r s i t u l   l u i august, cand depasesc cca 1 m, spre a favoriza maturarea lor.Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) S e   f a c e   p r i n   p l a n t a r e a   v i t e l o r   d i n   a c e l a s i   s o i ,   di n surplusul rezervat la plantare. Aceste vite, primavara, se aseaza inpungi de fo l ie de pol iet i lena, umplute cu pamint , gaur i te la baza -pentru scurgerea apei s i aer is i re - s i se p lanteaza intr-un sant , la marginea lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toateingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. In iunie, aceste vite sep l a n t e a z a   i n   l o c u l   c e l o r   n e p r i n s e ,   t o t   i n   g r o p i ,   s c o t a n

d   p u n g a perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Seumple apoi groapa cu pamint, fara sa se calce, si se uda cu apa pemarginea gropi i , fara a destrama blocul de pamant. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara, cu vite altoite,procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa.O   m e t o d a   f o a r t e   b u n a   p e n t r u   c o m p l e t a r e a   g o l u r i l o r   o c o n st i t u i e s i a l t o i r e a i n v e r d e a v i t e l o r p o r t a l t o i r a m a s e i n u r m a disparitiei altoiului, fie a butasilor portaltoi plantati special cu un aninainte in goluri. Altoirea se face in perioada infloritului, folosindu-sem e t o d a   d e   a l t o i r e   i n   c o p u l a t i e   s i m p l a ,   l a   n i v e l u l   s o l u lu i   s a u   l a inal t imea de 40-50 cm. Lastar i i a l to i se recol teaza cu c i teva ore inainte s i se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in c i rpe umedepina in momentul altoirii. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari c u c i t e u n o c h i . P u n c t u l d e a l t o i r e s e l e a g a s t r i n s c u r a f i e d i n m a t e r i a l   p l a s t i c   s a u   f i r e   d e   b u m b a c   s i   s e   p a ra f i n e a z a   p r i n pensulare. In v i i le de pe n is ipur i s i in ce le de h ibr iz i producator idirecti, completarea golurilor se face prin marcotaj. Marcota este ocoarda de un an sau un lastar " in p i rga" sau o coarda pre lungitaprintr-un lastar aproape maturat. Cele mai bune marcote sunt celedate d in cepi , asezate c i t mai aproape de suprafata so lu lu i s i pe l i n i a   r i n d u l u i .   O b i s n u i t ,   m a r c o t a j u l   s e   r e a l i z e a z a   t o a m n a ,  d u p a c a d e r e a   f r u n z e l o r ,   s a u   p r i m a v a r a ,   d e v r e m e   -   c a n d   s e   n um e s t e marcotaj "in uscat". In timpul verii, mareotajul se face in iulie-august,cand se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coardep r e l u n g i t e   p r i n   l a s t a r i ;   i n   p r i m u l   c a z ,   m a r c o t a j u l   s e   n um e s t e   " i n v e r d e " ,   i a r   i n   a l   d o i l e a ,   m a r c o t a j   " m i x t " .   I n  t o a t e   c a z u r i l e   s e p r o c e d e a z a d u p a c u m u r m e a z a : m a i i n t i i s e i n t i n d e m a r c o t a p e f u n d u l   u n u i   s a n t u l e t   c a r e   s e   d e s c h i d e   p e   d i r e c t i a   r a nd u l u i ,   l a adancimea de cca 30-40 cm. Marcota se asaza pe fundul santului,indoindu-se cu foarte multa atent ie spre a nu se rupe, dupa ce inprealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii, in afara de cei 2-3 din virf,care vor f i la suprafata so lu lu i . Se astupa groapa cu pamant, sebatatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei careramine in afara, constituind viitorul butuc.Al te lucrar i care se efectueaza in anul I de la p lantare mai sunt: musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adanca.Musuroitul si sapa are a vitelor  Musuroi tu l se face toamna, in vederea prote jar i i v i te lor   impotriva temperaturilor scazute. In anul I nu se practica ingropatultotal, ci musuroitul, din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru roddoar un cep s i o cord i ta . Musuroi rea se face pe o ina l t ime de 4-6 ochi.Sapa mare se face tot toamna efectuindu-se o mobilizarea d a n c a a s o l u l u i . A r a t u r a a d a n c a s a u s a p a m a r e , d e 1 8 - 2 2 c m adancime, - ramane in brazda cruda (nemaruntita, numai intoarsa).

Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantareSe aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adaugad e z m u s u r o i t u l ,   t a i e r e a   d e   f o r m a r e   s i   i n s t a l a r e a   m i j l o ac e l o r   d e sustinere.ezmusuroitul vitelor Se face cand temperatura aerului nu va mai scadea sub- 6 . . . - 8 C . M u s u r o a i e l e s e d e s f a c d e l a b a z a s p r e v i r f , p e n t r u c a pamintul sa cada lateral prin surpare, evitand ruperea vitelor.Taierea vitelor Intrucat la aceasta lucrare intervin elemente cu denumirinoi, vom trata mai intii citeva notiuni de organografie a vitei de vie(adica partile componente ale butucului de vita).Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subteranadenumita sistem radicular, care include partea subterana a tulpinii( a   f o s t u l u i   b u t a s )   s i   r a d a c i n a   p r o p r i u - z i s a ,   c u  m u l t i t u d i n e a   d e radacini emise din aceasta tulpina subterana, si o parte la suprafatasolu lu i denumita s istem sau aparat aer ian, care cupr inde tu lp inapropriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistemaer ian a l butuculu i , compus d in mai multe ramif icat i i - denumitec o a r d e .   D e c i ,   s i s t e m u l   a e r i a n   e s t e   f o r m a t   d i n   t u l p i na   s i   c o a r d e . Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. 3)

ulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Astfel, intimp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusade numai 20-25 cm, la formele semiinalte aceasta ajunge la 0,60-0,80 m, iar la cele inalte, la 1,0-1,5 m. La formele joase ea se mainumeste si buturuga sau scaunul butucului, de la forma sa specificasi functia de sustinere pe care o indeplineste.C o a r d e l e   r e p r e z i n a   t o a t e   r a m i f i c a t i i l e   l e m n o a se   a l e tulpinii de virsta diferita, cu dimensiuni si rol specific.C o a r d e l e   s e   p o t   c l a s i f i c a   i n   u r m a t o a r e l e   c a t e g o r i i principale:Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Dator i ta varste i , acestea sunt mai groase s i mai r ig ide decat celelalte si servesc ca elemente de schelet. Ele mai poarta ingeneral s i denumirea de brate sau, in funct ie de d imensiuni , de c o t o a r e ( m a i s c u r t e s i m a i g r o a s e ) s i c o r c a n i ( m a i l u n g i s i m a i subtiri) etc.Coardele de 2 ani. A c e s t e a   s u n t   m a i   s u b t i r i   s i   m a i   f l e x i b i l e   d e c a t   c e l emultianuale si au rol de semischeiet. intrucat servesc, de obicei,

lasustinerea coardelor purtatoare de rod, ele mai sunt cunoscute sisub numele de punti de rod.Coardele de un an. Comparativ cu celelalte doua categorii, acestea sunt celem a i   l u n g i ,   m a i   s u b t i r i   s i   m a i   e l a s t i c e ,   f i i n d   t ot o d a t a   c e l e   m a i importante pentru productie. Ele pot fi inserate pe lemn de diferitev i r s t e . C o a r d e l e d e u n a n s i t u a t e p e l e m n ( c o a r d e ) d e 2 a n i a u capacitatea de a emite lastari purtatori de rod, purtand de aceea inmod curent denumirea de "coarde de rod". Cele de pe lemn maibatran sunt, de regula, nepurtatoare de rod si poarta denumirea de" c o a r d e   l a c o m e " .   E l e   s e   i n l a t u r a ,   d e   o b i c e i ,   p r i n   t a i e re   s a u   s e ut i l i zeaza la nevoie pentru refacerea e lementelor de schelet a lebutucului (bratele), prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Prinaplicarea taierilor la vita de vie, coardele de un an se scurteaza ladiferite lungimi, exprimate in numar de ochi, rezultand urmatoareleelemente de productie (fig. 4 

C o a r d a   d e   r o d   p r o p r i u - z i s a   e s t e   o   c o a r d a  s i t u a t a t o t d e a u n a p e o a l t a c o a r d a i n v i r s t a d e 2 a n i ( s a u , c u m i s e m a i spune in pract ica, pe lemn de 2 ani ) , ceea ce o face apta pentru fructificare, scurtata, in functie de sistemul de taiere aplicat, la 8-20ochi. Intre 8-10 ochi, coardele de rod sunt considerate scurte; intre10-15 ochi - mijlocii si de cea 15-20 ochi - lungi. In practica curentase folosesc coardele scurte si mijlocii.C o r d i t a   e s t e   u n   e l e m e n t   d e   p r o d u c t i e   s p e c i f i c   c a   si coarda propriu-zisa, dar de o lungime mai mica decit aceasta, denumai 4-7 ochi . Acest e lement este inta ln i t adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte - cordon uni -si bilateral.Calarasul are aceeasi lungime ca s i cord i ta (4-7 ochi ) , caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod,fiind situat in spatele unei coarde. El se rezerva, mai

ales cand nuse poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butuculuicu coarde de rod.Cepii sunt cele mai scurte elemente lemnoase rezultatedin taierea coardelor de un an. Ei pot avea lungimea de 1-4 ochi.Dupa functia pe care o au de indeplinit, pot fi de rod, de inlocuire side rezerva. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi, se obtin tot prinscurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt(in special de la Teremia). Cepii de inlocuire sunt de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anulurmator; se obt in pr in scurtarea coardelor rodi toare sau lacome.Cepi i de rezerva servesc la refacerea per iodica a e lementelor deschelet a le butuculu i ; se fo losesc mai mult la s istemele de ta ieremixta si la formele semiinalte si inalte. Au o lungime de 1-2 ochi sise formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situatacit mai aproape de baza butucului. In unele regiuni, o coarda de rodaf lata la extremitatea s i pre lungirea unei punt i de rot i degarnis i temai poarta si denumirea de "bici".C o a r d a   d e   r o d   p r o p r i u - z i s a ,   c u p l a t a   c u   u n  c e p   d e in locuire, ambele s i tuate pe acelas i suport (ax) de lemn de 2 ani , formeaza veriga de rod.E l e m e n t e l e   l e m n o a s e   l a   b u t u c i i   c o n d u s i   i n   f o rm a semiinalta si inalta sunt redate in figura 5 Instalarea mijloacelor de sustinereIn anul al II-lea, primavara sau toamna, este obligatorieinstalarea mijloacelor de sustinere. In cultura vitei de vie mijloacelede sustinere cele mai raspindite sunt aracii si spalierii. In loturile depe linga casa se folosesc cu bune rezultate ambele mijloace.A r a c i i   s u n t   c o n f e c t i o n a t i   d i n   l e m n   d e   e s e n t a   t a r e   s a umoale (salcam, stejar sau brad, plop) si pot avea grosimi de la 2-3c m p a n a l a 5 - 6 c m . L u n g i m e a l o r m e d i e e s t e d e 2 m . P e n t r u mar i rea durabi l i tat i i ,  port iunea care v ine  introdusa  in  pamant setrateaza cu piatra vanata 10% timp de 10 zile, sau cei mai grosi sep a r l e s c   p e   a c e a s t a   p o r t i u n e .   A r a c i i   s e   f i x ea z a   c u   a j u t o r u l chi tonogulu i sau cu ranga, la cca 15-20 cm de butuc. Daca suntnecesari mai multi pentru un butuc, se fixeaza pe directia rindului, indreapta si in stanga butucului. In acest caz, aracii de langa butuctrebuie sa fie mai lungi si mai grosi decat cei dinspre varful corzilor.In cazul sust iner i i pe spal ier se fo losesc bulamaci d in l e m n ,   d i n   f i e r   c o r n i e r ,   t e a v a   s i   a d e s e a   d i n   p r e f a b r i c at e   ( b e t o n armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de viee s t e   i n   j u r   d e   2   m .   P o r t i u n e a   c a r e   s e   i n g r o a p a i n   p a m a n t   l a bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. Bulamacii instalati lac a p e t e l e   r a n d u r i l o r   p o a r t a   d e n u m i r e a   d e   " f r u n t a s i " ,   s e   a s ea z a inclinati si sunt consolidati cu ancore, sau in pozitie verticala candsunt spr i j r i i t i cu contraforte. Bulamaci i d intre f runtas i se

numescmijlocasi. Ei se instaleaza pe linia rindului, la distante de cca 10 m.Pentru spalieri se foloseste sarma galvanizata (zincata), spre a fiferita de rugina. Prima sirma de jos este mai groasa, de 2,8 mm ind i a m e t r u .   S a r m e l e   u r m a t o a r e   p o t   f i   c e v a   m a i   s u b t i r i   ( 2 , 2   mm ) . Pentru calculul necesar de sarma se are in vedere ca 100 m sarmade 2,2 mm in diametru cantaresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg.La cultura clasica a vitei de vie, spalierul are 3 randuri desarme, rareori 4. Fiecare rand de sarme, mai rar cel de jos, poate fidublat , sarmele f ixandu-se la acelas i n ivel de o parte s i de a l ta abulamacului, distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului(8-10 cm). Spalierul cu sarme duble usureaza operatia de dirijare al a s t a r i l o r   i n   t i m p u l   v e r i i ,   d i r i j a n d u - s e   ( v i r a n d u - s e )  p r i n t r e   e l e . Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sarma este de cea40 cm. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea:pichetatul, facutul gropilor, plantarea bulamacilor in gropi, plantarea