Date post: | 12-Nov-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | krysty-krysty |
View: | 24 times |
Download: | 0 times |
Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice
Specializarea Management
INTREPRINDEREA IN MEDIUL COMPETITIV
STUDIU DE CAZ REALIZAT LAS.C UPETROM 1 MAI S.A PLOIESTI
Coordonator:Lector univ.Daniela Buzoianu
Student
Samoila Marius CristianBocsitan Bogdan
Grupa: 42 A Administrarea afacerilor
An universitar 2010-2011
CUPRINS
CAPITOLUL 1...............................................................................................................3 PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII................................................3
1.1 Scurt istoric...........................................................................................................31.2 Obiectul de activitate............................................................................................41.3 Resursele intreprinderii........................................................................................7
1.3.1 Resurse financiare.........................................................................................71.3.2 Resurse umane...............................................................................................81.3.3 Resurse materiale........................................................................................10
CAPITOLUL 2.............................................................................................................11IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII......................................................................................................................................11
2.1 Macromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderii.............................................................................................112.2 Micromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderii.............................................................................................................222.3 Relatia intreprindere - piata................................................................................282.4 Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei concurentiale.......32
CAPITOLUL 3.............................................................................................................35 STRUCTURA ORGNIZATORICA...........................................................................35
3.1 Prezentarea structurii organizarii functionale.....................................................353.2Prezentarea structurii operaionale......................................................................433.3 Documente de formalizare a structurii organizatiei...........................................54
Capitolul 4....................................................................................................................63 ORGANIZAREA INFORMALA A INTREPRINDERII...........................................63
4.1 Tipuri de grupuri in organizarea informala........................................................654.2 Avantajele si dezavantajele organizarii informale.............................................65
CAPITOLUL 5.............................................................................................................67 FUNCTIUNILE INTREPRINDERII..........................................................................67
5.1 Functiunile- componente ale sistemului organizarii procesuale a intreprinderii..................................................................................................................................685.2 Interdependenta functiunilor intreprinderii........................................................71
Capitolul 6....................................................................................................................73STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII. PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A LOR.........................................................73
6.1 Importanta strategiei economice a intreprinderii................................................736.2 Elaborarea strategiei economice a intreprinderii................................................746.3 Elaborarea planului economic al intreprinderii..................................................806.4 Elaborarea planului de afaceri al intreprinderii..................................................82
CAPITOLUL 7.............................................................................................................86 EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII..........................86
7.1 Indicatori de exprimare a eficientei economice. Calculul si analiza acestora....867.2 Posibilitati de crestere a eficientei economice....................................................89
2
CAPITOLUL 8.............................................................................................................92CONCLUZII................................................................................................................92BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................94ANEXE........................................................................................................................95
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII
1.1 Scurt istoricDocumentele de arhiva atesta ca inceputul construirii societatii comerciale
dateaza din anul 1908, sub forma unui mic atelier de reparatii pentru sculele folosite
in industria extractiva de titei compus din circa 50 de salariati.
Activitatea atelierului se dezvolta treptat astfel incat in perioada 1914-1922,
obiectul de activitate devine mai complex prin repararea utilajului pentru exploatarea
sondelor, numarul de salariati ajungand pana la 750, sub patronajul Creditul minier.
Incepand cu anul 1922, atelierele trec in administarea societatii Concordia,
care concentreaza intreaga activitate de reparatii si intretinere a utilajelor petroliere
precum si executia unor scule, dispozitive si echipamente necesare forajului si
extractiei titeiului din bazinul petrolifer al Vaii Prahovei. Din anul 1935, necesitatile
impuse de cresterea accentuata a volumului de reparatii si constructii de instalatii si
agregate pentru extractia, depozitarea titeiului si a gazelor, s-au materializat in
dezvoltarea unitatilor prin constructii de noi hale si dotare cu masini-unelte de
precizie si tehnicitate ridicata si cresterea numerica a fortei de munca la peste 1400 de
salariati.
La inceputul celui de-al doilea Razboi Mondial o parte a societatii a fost
profilata pe productia de armament (tunuri antitanc si munitie de artilerie) restul
sectoarelor continuand reparatia si constructia de utilaj petrolier, numarul de personal
ajungand la peste 3000 de salariati in anul 1944.
Dupa nationalizare in 1948 societatea se transforma in Interprinderea
constructoare de utilaj petrolier 1 MAI Ploiesti, care in afara profilului de baza a
3
inceput repararea fondurilor fixe de razboi (vagoane, utilaj chimic, constructii
metalice pentru hale industriale etc.)
Anul 1950 marcheaza inceputul fabricatiei de serie a instalatiilor si
echipamentelelor pentru foraj si extractia titeiului, dupa documentatie straina si apoi
prin conceptie romaneasca furnizata de Institutul de Proiectare si Cercetare pentru
Utilaj Petrolier (IPCUP) infiintat in anul 1955. Intreprinderea a suferit cinci etape de
dezvoltare tehnologica si extinderea teritoriala ajungand in prezent la o suprafata de
72,3 ha si in jur de 2800 salariati. Profilul de fabricatie al intreprinderii a acoperit
principalele instalatii si echipamente pentru utilaj petrolier necesare industriei
extractive cu exceptia metalului tubular.
In anul 1990 Societatea Comerciala UPETROM 1 MAI S.A. Ploiesti se
transforma in societate pe actiuni si este inmatriculata la Oficiul Registrului
Comertului al Judetului Prahova.
Incepand cu anul 1991 uzina ia numele marcii inregistrate de foraj romanesc
UPETROM, iar dupa 1996 adauga acestuia si binecunoscuta denumire de dinainte,
devenind astfel S.C. UPETROM -1 MAI S.A. .
Ultima etapa de evolutie a intreprinderii o constituie schimbarea formei de
proprietate in decembrie 2000, din unitate comerciala cu capital majoritar de stat in
unitate comerciala pe actiuni cu capital privat.
1.2 Obiectul de activitate Scopul societatii este obtinerea de profit prin producerea si comercializarea
instalatiilor de foraj si a partilor de instalatii, agregatelor de cimentare, instalatiilor
pentru prevenirea eruptiilor, sapelor de foraj, masinilor-unelte specializate, utilajelor
tehnologice, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in
domeniul fabricatiei de utilaj petrolier- domenii conexe.
Domeniul principal de activitate il constituie industria de masini si
echipamente, iar obiectul principal de activitate fabricarea de utilaje pentru foraj si
exploatare sonde CAEN 2956.
S.C. UPETROM 1 MAI Ploiesti este asociata cu companii din Romania,
avand ca domenii de activiate:
cercetarea si evaluarea dispozitivelor de petrol si gaze;
estimarea productiei de petrol si gaze;
4
operatiuni de foraj, echiparea si punerea in functiune si revizia
instalatiilor;
proiectarea si distribuirea echipamentelor pentru rafinarii, transport si
statii de depozitare;
Intreprinderea a asimilat si fabricat urmatoarele produse:
a) instalatii de foraj pentru sonde de titei si gaze pentru adancimi
de foraj pana la 12000 m, cu actionare Diesel hidraulica, Diesel
electrica si electrica de la retea; instalatii de interventie;
instalatii de foraj hidrogeologic.
b) echipamente de foraj pentru platforme de foraj marin
c) echipamante pentru instalatii de foraj, dupa cum urmeaza:
o grupuri motopompa, actionate cu motoare Diesel sau electrice cu puteri de la 340 CP pana la 1600 CP;
o pompe de noroi;o capete hidraulice;o macarale carlig;o prevenitoare pentru foraj marin (DM) si prevenitoare pentru exploatare
actionate mecanic sau hidraulic de tip SE si SHE destinate lucrarilor de
extractie;
o instalatii de prevenire;o motoare elicoidale de foraj, pompe elicoidale de extractie;o aparatura pneumo-hidraulica de distributie si comanda;o unitati de pompe API cu momente cuprinse intre 3500-10000 Kgm;o capete de eruptie pentru presiuni cuprinse intre 140-700 bar;o capete de injectie;o capete de pompare;o capete de coloana pentru presiuni cuprinse intre 140-700 bar;o agregate de cimentare si fisuri mobile, pe diverse tipuri de autosasiu
sau fixe, montate pe sanie cu actionare Diesel sau electric, cu puteri
hidraulice de la 175-1500 CP, ce realizeaza presiuni de lucru pana la
1050 bar;
5
o dispozitive de mecanizare si automatizare din care dispozitivele de avans automat al sapei, dispozitive pentru mecanizarea podului podar,
trolii pneumatice, dispozitive pentru echilibrat clesti, dispozitive pentru
strans-slabit material tubular;
o scule de foraj, extractie si instrumentatie, piese schimb;d) sape de foraj cu dimensiuni intre 95,3mm si 508 mm,
repartizate pe tipuri, astfel: sape cu conuri multiple pentru foraj
minier, carotiere mecanice, capete carotiere etc.
e) utilaj tehnologic:
o echipamente mecanice pentru escavatoare grele de 3200-3800 mc/h si masini de haldat;
o masini de lucru in depozite;o valturi, piese hidraulice, transportoare cu role, foarfeci si alte utilaje pentru
liniile laminoarelor din tabla, utilaje pentru turnatorii si altele;
o instalatii de forat galerii orizontale cu diametre mari FGO-32, pentru canale de aductiune;
o echipamente speciale;f) armaturi industriale in conformitate cu licentele de calitate API
g) masini-unelte si agregate
o strunguri paralele cu lungimea intre varfuri de 1500-12000 mm; strunguri normale SN 1250; SN 1400; SN 1800;
o strunguri specializate pentru prelucrat diametre mari;o masini de gaurit spatial MGS-50 si masini de gaurit adanc MGA-250;o masini de danturat in V 2000 mm si modul m=12 mm dupa licenta Lorentz;o fierastaie pentru materiale;o agregate tehnologice;
h) piese turnate din otel, fonta si din neferoase
i) piese forjate si matritate
j) oxigen industrial si azot
k) productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice,
reparatii utilaje motoare si trans formatoare
6
l) constructia si repararea materialului rulant (piese de schimb
pentru mijloacele de transport feroviar)
m) reparatii echipamente instalatii de foraj
n) constructii sudate
Succesul comercial al produselor fabricate in interprindere este ilustrat de
urmatoarele distinctii obtinute:
in 1970, instalatia de prevenire a eruptiilor TH 135/8*350 bari, a fost apreciata
ca cel mai bun produs de acest tip la Targul de la Leipzing;
in anul 1964, la Targul International de la Leipzing instalatia de foraj 3DH-
200 a fost premiata cu medalia de aur;
in anul 1967, la acelasi targ instalatia F200-2 DH a obtinut medalia de aur, iar
in anul 1968 obtine aceleasi succese si la Targul International de la Bruno;
in anul 1974 la Targul International de la Leipzing, instalatia de foraj F320-
3DH a fost premiata cu medalia de aur;
Produsele de utilaj petrolier au fost exportate in peste 30 de tari din care
amintim: fosta URSS, China, Argentina, India, Algeria, Filipine, Turcia si chiar in
S.U.A, recunoscute ca cel mai mare fabricant si exportator din lume.
1.3 Resursele intreprinderiiConceptul de resursa desemneaza potentialul uman, material si financiar de
care dispune societatea sau o entitate economica la un moment dat si care
conditioneaza dezvoltarea ei in viitor.
Folosirea rationala a resurselor, valorificarea lor superioara este un imperativ
major pentru orice firma nu numai pentru S.C. Upetrom 1 Mai S.A.
1.3.1 Resurse financiareCapitalul social este de 11,9 mil. USD n 400.000 actiuni, fiecare cu o
valoare de 29,75 USD. Capitalul este n ntregime subscris si varsat de catre
principalii actionari.
Cei doi principali actionari au fost SC AQUAFORT INTERNATIONAL
S.R.L TG. OCNA si S.I.F MUNTENIA. Spunem au fost pentru ca in data de
29.09.2008 se mentioneaza in presa ca S.I.F Muntenia a iesit din actionariatul
Upetrom 1 Mai Ploiesti cu 16 mil. Euro: Societatea de investii financiare Muntenia
(SIF4) a vandut integral pachetul de 4 milioane actiuni detinut la Upetrom 1 Mai
7
Ploiesti, reprezentand 22,78% din capitalul social al companiei, pentru 60 mil. lei
(16,2 mil. euro), a anuntat luni societatea.
Actiunile intreprinderii au fost tranzactionate pe piata RASDAQ, insa Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis ca actiunile producatorului de utilaje
petroliere Upetrom 1 Mai din Ploiesti sa fie delistate, marti (03.06.2007), de la
tranzactionarea pe piata Rasdaq.
Pentru finantarea operatiunilor patrimoniale, au fost solicitate credite la B.C.R
Ploiesti, insa datorita rezultatului negativ din 2000-2001, intreprinderea a intampinat
diverse greutati. Acestea au determinat-o sa ia masuri precum:
1. amanarea unor plati catre furnizori
2. reducerea sau anularea unor impozite sau dobanzi
3. incasarea in avans a unor sume din vanzarea produselor societatii
Cifra de afaceri a inregistrat o crestere de aproximativ 28 milioane RON in
2006 fata de 2005 ceea ce demonstreaza ca societatea nu numai ca a crescut preturile
produselor, ci si-a dezvoltat activiatatea apeland la modernizarea si retehnologizarea
echipamantelor folosite. Astfel, societatea a inceput sa tina pasul cu cele mai noi
tehnologii si modernizari reusind totodata sa inlocuiasca echipamantele uzate fizic si
moral. De asemenea, societatea a actionat spre cresterea calitatii produselor oferite,
astfel reusind sa atraga mai multi clienti si sa-i mentina pe cei traditionali.
Evolutia din ultimii ani a cifrei de afaceri a Upetrom 1 Mai se poate observa
din tabelul ce urmeaza:
Tabel nr.1 Evolutia cifrei de afaceri intre 2004-2007
An bilant Valoare cifra de afaceri (RON)2007 102 360 0762006 138 365 7482005 115 038 8202004 128 785 322
1.3.2 Resurse umaneDin tabelul de mai jos putem sa ne dam seama ca situatia salariatilor nu este
prea imbucuratoare, salariatii micsorandu-si numarul de la an la an, acest lucru fiind
posibil prin disponibilizari repetate si pensionari.
Un principal factor al acestei situatii este proasta prestatie a echipei
manageriale care pentru a reduce costul intreprinderii s-a orientat numai in domeniul
fortei de munca.
8
Tabel nr. 2 Situatia salariatilor ntre 1996 2007Anul 1996 Anul 2001 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
Total salariati 13.799 3100 2965 2900 2765 2816
Tabel nr. 3 Sructura resurselor umane pe categorii de studiiCategorii de studii Numr de salariatiStudii superioare 488Scoli de maitri 180Scoli liceale de specialitate 185Scoli profesionale 2047TOTAL 2816
Dupa cum se poate observa ponderea cea mai mare o au cei cu scoli
profesionale, urmati la o distanta destul de mare de cei cu studii superioare.
Tabel nr.4 Structura salaritilor pe sexeTotal 2816 100%Barbati 1921 68 %Femei 895 32%
Caracteristic activitatii UPETROM ponderea cea mai mare o detine personalul
masculin (68 %), acest lucru fiind explicabil prin activitatile speciale ale firmei:
rectificare, forjare, matritre, sudare etc. Aceste activitati necesita eforturi fizice
deosebite si totodata conditii mai grele de munca.
Este necesar de mentionat numarul de salariati pe grupuri majore de meserii:
CTC- 80
Electricieni- 180
Forjori- 37
Frezori- 110
Lacatusi constructii metalice- 130
Lacatusi montatori- 450
Masinisti- 25
Macaragii- 100
Otelari- 25
Primitori distribuitori- 60
Rectificatori- 62
Sculeri SDV-uri- 25
Soferi- 60
Strungari- 350
Sudori- 210
Termisti- 55
9
Topitori neferoase- 20
Turnatori formatori- 85
Vopsitori industriali- 80
1.3.3 Resurse materialeIntreprinderea UPETROM 1 MAI include o gama foarte larga de resurse
materiale:
cladiri, constructii speciale;
terenuri o suprafata de 733.607 mp;
masini, utilaje de productie, mijloace de transport;
aparate, instalatii, unelte de inventar gospodaresc.
Dupa parcurgerea mai multor etape de dezvoltare, in principal dupa al doilea
Razboi Mondial a urmat perioada 1977 1980 in care societatea si-a triplat capacitatea
de prelucrare a titeiului ajungand la 3.500.000 tone/an prin punerea in functiune a unor
sectii cuprinzand instalatiile de distilare atmosferica si in vid, hidrofinarea benzinei,
reformare catalitica, fractionare gaze, hidrofinarea petrolului si motorinei etc. fapt ce a
permis prelucrarea si a titeiului de import, de diverse tipuri si proveniente, folosind
procese catalitice complexe si tehnologii licentiate de firme renumite pe plan mondial
(UOP, MITSUI, LURGI etc.).
In prezent, gama sortimentala de produse obinuta in instalatiile UPETROM 1
MAI S.A. este foarte mare, iar in perioada urmatoare eforturile societtii se vor canaliza
pe cresterea calitatii produselor petroliere.
De asemenea, societatea dispune si de o retea de transport titei si produse finite
prin conducte, in legatura directa cu Constanta, Giurgiu, Bucuresti, Ucraina si cu
schelele de foraj de la Baicoi i Moinesti.
UPETROM a introdus catalizatori performanti la toate procesele catalitice, a
introdus tehnologii moderne de protectie a utilajelor si a adaptat capacitatile rafinariei la
cerintele pietei.
In sensul realizarii de produse personalizate in stricta concordanta cu
solicitarile clientilor interni si externi (in prezent peste 70 % din produsele obtinute n
rafinarie se adreseaza pietei externe), a largit gama sortimentala de carburanti si
lubrifianti.
10
Au fost facute modernizari la instalatiile conducatoare de proces: distilarea
atmosferica si in vid (DAV), cracarea catalitica (CC), hidrorafinarea benzinelor si
motorinelor (HB si HPM), reformarea catalitica (RC), recuperarea si valorificarea
sulfului din gaze etc.
CAPITOLUL 2
IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA
INTREPRINDERII
2.1 Macromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra
activitatii intreprinderiiMacromediul intreprinderii are o influent foarte importanta asupra activitatii
S.C. UPETROM 1 MAI S.A. Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub
impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un
ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico
tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si
international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piaa.
Din punct de vedere macroeconomic, intreprinderea este parte integranta a
mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. Analiza diferitelor
circumstante existente si a efectelor acestora asupra economiei si gestiunii
intreprinderii pune in evidenta trei tipuri de mediu:
mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si previzibile;
mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare variabila, si
in general previzibile;
mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de o amploare mare,
cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat.
Analiza componentelor mediului ambiant necesita incadrarea acestora in
macromediul si micromediul intreprinderii.
11
Ca sistem dinamic si socio-economic intreprinderea preia din mediul ambiant
exten resursele necesare, le introduce in procese specifice din care rezulta produse,
servicii sau lucrari care vor fi transferate aceluiasi mediu ambiant. In acest sens, firma
este o componenta de baza a mediului ambiant, ca un sistem de intrari, procese si
iesiri.
Prin intrarile din mediul ambiant intreprinderea se adapteaza la mediu, iar prin
iesiri aceasta influenteaza mediul.
Mediul ambiant extern, in care firma se constituie si se dezvolta, este
reprezentat de ansamblul unitatilor economice, institutiilor financiar-bancare, juridice,
administrative, organizatiile politice, institutiile de ocrotire a sanatatii si de
invatamant, a tuturor elementelor exogene care influenteaza si sunt influentate de
activitatea intreprinderii.
Macromediul intreprinderii cuprinde ansamblul factorilor de ordin general ai
mediului ambiant cu actiune indirecta si pe termen lung asupra activitatii firmei si
asupra agentilor economici cu care aceasta se afla in contact nemijlocit.
Componentele macromediului intreprinderii sunt:
1. Factorii economici
2. Factorii tehnici si tehnologici
3. Factorii de management
4. Factorii socio-culturali
5. Factorii ecologici si naturali
6. Factorii politici
7. Factorii demografici
8. Factorii juridici
FACTORII ECONOMICI. Intre factorii economici ai mediului ambiant pot fi
amintiti: piata, puterea de cumparare, nivelul si ritmul dezvoltarii economice,
potentialul finaciar.
Piata, atat interna cat si externa, este o componenta foarte importanta a
macromediului intreprinderii intrucat ea influenteaza intreprinderea productiva, pentru
ca pe baza studiului cererii aceasta isi va stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate,
cat va produce, pentru cine, calitatea, pretul produselor precum si elemente ale
strategiei acestuia.
Pe plan intern UPETROM s-a impus n special pe piaa de utilaj petrolier i
pe piaa de armaturi.
12
Potentialul financiar al intreprinderii este redus datorita:
cresterii stocurilor de produse finite;
cresterii numarului de zile pentru facturile de incasat;
creditelor bancare cu dobanzi foarte mari;
fiscalitatii excesive;
cresterii inflatiei.
Viteza de rotatie a stocurilor de produse finite si a facturilor neincasate este
foarte scazuta. Daca evaluam viteza de rotatie a stocurilor in intervalul 20002006
aceasta este de:
31,6 101,7 zile pentru stocurile de produse;
90,9 159,4 zile pentru facturile de incasat.
Deci, putem concluziona ca productia are un ritm greoi, reluarea activitatii se
face la un interval de timp foarte lung. Datorita acestui fapt intreprinderea nu-si
poate recupera la timp cheltuielile ceea ce ii influenteaza negativ activitatea.
Pentru aceasta situatie ar putea exista urmatoarele solutii:
impulsionarea incasarilor contravalorii productiei prin compensari extrabancare;
analiza solvabilitatiii clientilor inainte de incheierea contractelor;
asigurarea totala a conditiilor contractuale (termen, calitate) pentru a evita
motivele de amanare a platii.
Cheltuielile financiare ale intreprinderii, ca de exemplu diferente din curs
valutar, cheltuieli cu dobanzile ce depasesc veniturile financiare. De aceea se impune
cresterea profitului din exploatare peste nivelul pierderilor si evitarea creditelor.
UPETROM are n prezent o datorie de 10.000 USD (martie 2004) din care
78,86% o reprezinta datoriile cu personalul, cu asigurarea acestuia, cu impozitul pe
profit, T.V.A. ul si alte datorii fata de stat si institutii publice.
Totodata cheltuielile exceptionale: majorari pentru intarzieri, amenzi,
penalitati, stabilite prin acte de control erau in anul 2004 de aproximativ 70.000USD,
iar rezultatul exceptional inregistrand o pierdere de 2.500USD.
Datorita celor prezentate se impune cresterea profitului si a cifrei de afaceri,
reducerea pe cat posibil a datoriilor la care se percep penalitati.
13
Inflatia, un factor negativ la nivel macroeconomic cat si la nivel
microeconomic afecteaza intr-o mare masura activitatea intreprinderii. Datorita
inflatiei furnizorii de materii prime si materiale, de subansambluri, piese de schimb si
chiar energie electrica maresc preturile de vanzare, astfel in cadrul intreprinderii se
depasesc prevederile la costurile antecalculate mai ales pentru produsele cu ciclu lung
de fabricatie. Aceste majorari se impun in nivelul costurilor de productie (cheltuielile
materiale) si se reflecta in pretul de vanzare al produselor intreprinderii.
Una din solutiile pentru ameliorarea acestei situatii ar fi ca sa se stipuleze in
contracte unele condiii care sa permita depasirea pretului final sau sa se stabileasc
pretul intr-o moneda stabila (in special pentru produsele cu ciclu lung de fabricatie).
FACTORII TEHNICI SI TENOLOGICI. Sunt reprezentati in principal de:
nivelul tehnic al masinilor, utilajelor, instalatiilor furnizate intreprinderilor din tara
sau din strainatate;
nivelul tehnologiilor folosite de intreprinderi;
licentele cumparate;
capacitatea de documentare;
capacitatea de inovare etc.
Mediul ambiant tehnic si tehnologic prin ansamblul factorilor specifici
influenteaza nivelul productivitatii muncii, nivelul costurilor de productie, calitatea
productiei, nivelul profitului si rezultatele economice finale ale intreprinderii, in
general.
Analizand nivelul dotarii tehnice si a tehnologiilor utilizate de o
intreprindere, in comparaie cu alte intreprinderi din tara si straintate cu obiect de
activitate similar, se poate constata c aceasta se afla la un nivel egal, peste sau sub
nivelul acestora.
Decalajele tehnice si tehnologice care apar in astfel de situatii genereaza
decalaje economice dintre intreprinderi, care la randul lor genereaza decalaje
economice intre natiuni. Rolul managementului consta in conceperea si
fundamentarea strategiilor si politicilor microeconomice, cat si maniera de adoptare a
deciziilor de modernizare a proceselor de productie. Calitatea acestora conditioneaza,
14
la randul sau, ritmul si amploarea introducerii progresului tehnic, sub multiplele sale
ipostaze. De precizat ca actiunea acestor factori trebuie corelata cu cea a factorilor
economici - in special parghiile economico- financiare si de management, sistemul de
organizare a economiei, sistemul de planificare s.a. - asigursndu-se, astfel, o corelare a
competitivitatii si profitabilitatii firmei in noile conditii ale tranzitiei la economia de
pia.
De asemenea, noile descoperiri tehnico-stiintifice modifica capacitatea si
structura productiei, evolutia nevoilor societatii si, ca urmare, si structura consumului,
conditiile pietii, raportul concurentei de care intreprinderea trebuie sa tina seama. De
fapt, intreprinderea se implica in dinamica mediului tehnologic atat ca beneficiar, cat
si ca furnizor, prin intermediul pietii, ceea ce face posibil ca cercetarile de marketing
sa asigure intreprinderii "retete de succes".
Intreprinderea detine utilaje de lucru nu tocmai performante insa cu
parametrii de functionare aflati intr-o stare buna. Societatea insa cauta resurse pentru
achiztionarea de utilaje moderne si performante pentru a creste calitatea produselor
oferite de piata.
Utilajele aflate in patrimoniul S.C. UPETROM S.A. sunt afectate intr-o mai
mare masura de uzura fizica si nu de uzura morala. Se apreciaza c 89 % din utilajele
de care dispune societatea sunt afectate de uzura fizica n grade diferite de afectare, iar
12 % sunt afectate de uzura morala.
Cu toate acestea societatea isi desfasoara procesul de productie in conditii
normale, insa nivelul tehnic al echipamentelor este imbatranit dupa cum urmeaza:
sub un an 5 %;
1 5 ani 10 %;
5 10 ani 20 %;
peste 10 ani 65 %;
constructiile sunt realizate intre 1924 1989;
doua hale sunt afectate de seisme (M5 si SF 2).
FACTORII DE MANAGEMENT exprima gradul de prevedere, organizare,
coordonare, evaluare a mediului ambiant in masura in care cadrul organizatoric si de
gestiune creat stimuleaza personalul din intreprindere sa foloseasca posibilitatile
respectivului mediu.
Alaturi de factorii economici, factorii de management exogeni firmei au o
15
influenta considerabila asupra acesteia. Din categoria factorilor de management - care
presupun totalitatea elementelor manageriale ce influenteaza direct sau indirect
unitatea economica - fac parte, printre altii, strategia nationala economica, sistemul de
organizare a economiei nationale, modalitatile de coordonare, mecanismele de control
ale suprasistemelor din care face parte firma respectiva, mecanismele motivationale,
calitatea studiilor, metodelor si tehnicilor manageriale furnizate de stiinta.
Functionarea firmelor este influentata puternic de sistemul de management
practicat la nivelul si in cadrul mediului national si international in care acestea
functioneaza. Spre exemplu, managementul practicat la nivel guvernamental
influenteaza autonomia intreprinderilor, sistemul de creditare al acestora, volumul
investitiilor si implicit ritmul de dezvoltare al fiecarei intreprinderi in parte si al
economiei in ansamblu.
Activitatea firmelor este influentata si de nivelul managemntului practicat pe
plan mondial. Astfel, daca la nivel mondial se practica o serie de metode, tehnici
performante de management, acestea pot face obiectul transferului de cunostiinte si
implicit pot fi folosite si in firmele de la nivel national.
Calitatea echipelor manageriale este caracterizata in conformitate cu
activitatea desfasurata de la un nivel mediu la unul nesatisfacator, aceasta reflectandu-
se in starea financiara, in situatia fortei de munca existente.
Datorita proastei conduceri manageriale cifra de afaceri nu semnaleaza un
nivel imbucurator, iar volumul activitatii se diminueaza.
Ca efect social al acesteia este disponibilizarea salariatilor, datorita faptului ca
intreprinderea nu mai putea garanta lunar salariile personalului.
In anul 1991 numarul salariatilor se ridica la 14 119, astazi (2008) numarul lor
insumeaza circa 2 800, deci in decursul a 17 ani intreprinderea a dsiponibilizat 11 319
salariati. Tot datorita echipei manageriale, productivitatea muncii este foarte redusa.
Ea se situeaza in jurul valorii de 3.500$/salariati, circa 1,225$/salariat din cifra de
afaceri. Aceasta este de 75 de ori mai mica decat cifra de afaceri a unei firme
japoneze.
FACTORII SOCIO-CULTURALI. Mediul cultural este format din elemente referitoare
la sistemul de valori, obiceiuri, traditii, norme de convietuire, structura sociala a
populatiei.
Intre factorii socio-culturali ai mediului extern pot fi mentionati :
16
Raportul intre populatia urbana si rurala ;
Nivelul de dezvoltare al invatamantului ;
Nivelul de ocrotire a sanatatii ;
Ponderea si calitatea activiatii cultural-artistice ;
Mentalitatea.
Aceste componente pot influenta in anumite imprejurari decisiv
comportamentele consumatorilor, segmentarea pietelor, comunicarea intreprinderii cu
piata.
In cadrul unei intreprinderi in care ponderea cea mai mare o detine populatia
rurala, in general cu un nivel de calificare redus, dezvoltarea unei intreprinderi va fi
inflentata negativ sub aspectul calitatii productiei, nivelului productivitatii muncii,
prin prisma eficientei economice si invers.
Nivelul de dezvoltare al invatamantului favorizeaza pregatirea fortei de munca
si implicit eficienta activitatii unei intreprinderi productive si in general activiatatea
unei organizatii. Spre exemplu, un invatamant tehnic de inalt nivel calitativ reprezinta
o premiera favorabila cresterii numarului de inventii, inovatii si aplicarii acestora in
activitatea productiva si invers.
FACTORII ECOLOGICI. Acestia sunt reprezentati de componentele mediului
inconjurator omului : relief, clima, resursele subsolului, flora, fauna, in general cadrul
natural de desfasurare a vietii materiale. Mediul natural a devenit o componenta a
macromediului care nu mai poate fi ignorata, in etapa actuala, intrucat este unanim
acceptata ideea ca aspectele ecologice constituie restrictii in calea dezvoltarii
intreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispozitie, mai ales a celor
neregenerabile si epuizabile, ci si prin nivelul poluarii acceptabile. De aceea, orice
intreprindere este obligata sa foloseasca numai tehnologii nepoluante si sa-si
organizeze astfel intreaga activitate incat sa protejeze mediul ambiant, dar sa si
combata degradarea lui.
Inca din faza de proiectare a intreprinderilor si apoi in faza de constructie a
acesteia va trebui s se tin cont de condiiile de relief, de clim, de necesitatea
amplasarii acesteia in apropierea surselor de materie prima si apa. Dupa aceea
functionarea intreprinderii depinde de componentele mediului inconjurator si n
primul rand, de resursele de materii prime. Astfel, exitenta unor materii prime ce nu se
vor epuiza in viitor creaza conditii favorabile dezvoltarii unor intreprinderi dintr-un
17
anumit sector al economiei nationale prin influenta favorabila asupra eficientei. De
asemenea, alegerea mijloacelor de transport care se vor utiliza intr-o anumita zona
geografica va depinde dconditiile de relief si de clima.
Dintre facorii ecologici, resursele naturale in special apele au cea mai mare
inluenta asupra activitatii intreprinderii. Caracterul practic neregenerabil al unor surse
de materii prime, combinat cu cresterea exorbitanta a preturilor, influenteaz costurile
de productie, rentabilitatea si nu in ultimul rand pretul de vanzare.
Prin activitatea desfasurata intreprinderea influeteaza si ea mediul natural fie
in sensul mentinerii si pastrarii acestuia, fie prin degradare, poluarea mediului. Deja se
cunosc efectele unor activitati precum ar fi: expunerea continua a substantelor
otravitoare, tranportul cu avioanele supersonice, desfiintarea masiva a padurilor etc.
De aceea se impune o crestere a preocuparilor pentru actiuni pe termen mediu si lung
in vederea cunoasterii si protejarii mediului inconjurator cum ar fi: folosirea unor
tehnologii de producere nepoluante, mentinerea echilibrului ecologic, elaborarea unor
strategii pe baza unor resurse regenerabile etc.
In cadrul intreprinderii factorii ecologici au doua aspecte foarte importante:
amplasarea este extrem de favorabila;
protectia mediului este sub control.
UPETROM este amplasata in orasul Ploiesti, un centru puternic
industrializat, pe drumul national E 60 (DN 1) spre Transilvania, Europa Centrala si
pe drumul DN 1 A (E 85) spre Moldova, Ucraina, Rusia, si Tarile Baltice.
Ea este amplasata astfel incat are in imediata apropiere nodul feroviar
Ploiesti Sud mai precis pe str. 1 Decembrie 1918, nr.1.
Totodata, ea detine cale ferata uzinala, cu posibilitati de triaj, cu acces direct
in calea ferata nationala.
Totodata, se afla la 250 km (cale ferata), respectiv 325 km (rutier) de
Constanata, principalul port la Marea Neagra.
Datorita acestei amplasari favorabile cheltuielile cu aprovizionarea si
desfacerea sunt mai mici, pentru ca descarcarea, incarcarea si depozitarea se fac n
interiorul firmei.
In contul privatizarii, amplasarea este extrem de favorabila pentru
distribuirea marfurilor.
18
Emisiile de gaze in atmosfera si deversarea in ape a unor substante toxice,
stocarea, prelucrarea si neutralizarea deseurilor se afla la un nivel ce nu depaseste
limita admisa.
Datorita acestui fapt UPETROM poate desfasura procesul tehnologic fara
intreruperi si fara penalizari, astfel incat costul total sa nu creasca datorita penalizarii.
FACTORII POLITICI. In aceasta grupa pot fi enumerate: ritmurile de dezvoltare
ale unor ramuri, optiunile privind ponderea proprietatii private respectiv publice,
politica de creditare, politica de sustinere a exporturilor si importurilor, politica de
impozitare etc.
Cu cat ritmurile de dezvoltare sunt mai mari cu atat activiattea unei
intreprinderi productive va fi influentata favorabil si invers. La randul ei, o activitate
desfasurata de intreprinderile productive favorizeaza ritmuri inalte de dezvoltare ale
ramurii din care fac parte si invers.
Important este ca managementul firmei sa sesizeze aceste influente si sa ia
deciziile care se impun.
Factorii politici influenteaza intr-o mare masura activitatea intreprinderii.
Relatiile politice si economice la un nivel nesatisfacator cu Rusia, importatorul
traditional de utilaj petrolier, si neimplicarea statului roman in garantarea investitiilor
duce la restrangerea drastica a pietelor de desfacere si totodata la incertitudinea
incasarilor creantelor.
Drept masura la cele prezentate ar putea fi: prezentarea situatiei Guvernului
pentru luarea de decizii de imbunatatire a relatiilor economice prin realizarea
barterului (utilaj petrolier pentru gaze naturale).
Tot relatiile politice influenteaza si celelalte piete de desfacere, atat interne
cat si internationale. Daca pe plan extern piata este influentata de relatiile cu Rusia, pe
plan intern situatia este influentata chiar de Guvernul aflat la conducere.
In acest sens nu se cunosc orientarile generale privind viitoarele ramuri de
utilaj petrolier si nici cererea interna de utilaj si reparatii ale acestora. Situatia
prezentat este influentata si de faptul ca societatile interne importa utilaj la un nivel
performant si la un pret mai mic decat oferta interna.
Drept masura pentru aceasta situatie ar fi: o masura guvernamentala care sa
sustina ca realizarea importurilor sa se faca numai pentru produsele care nu se
realizeaza in tara, la un nivel calitativ acceptabil.
19
Aceasta masura nu numai ca ar asigura buna desfasurare a activitatii
intreprinderii, ci ar putea sa constituie o importanta cauza cresterii economice a tarii
noastre.
Toate cele prezentate nu au nici o ala urmare decat dezvoltarea si cresterea
cifrei de afaceri a intreprinderii.
FACTORII DEMOGRAFICI. Mediul demografic include totalitatea elementelor
demografice care actioneaza asupra firmei direct sau indirect.
Indicatorii specifici care definesc mediul demografic sunt: numarul populatiei,
stratificarea populatiei pe varste si sexe, structura socio-profesionala, populatia activa
si populatia ocupata, ponderea acesteia in populatia totala, repartizarea teritoriala a
populatiei pe medii (urban, rural). Analiza acestor indicatori permite o evaluare
corecta a dimensiunii cererii potentiale si a pietii intreprinderii.
FACTORII JURIDICI se refera la mijloacele de control stabilite pentru apararea
intereselor societatii. Sistemul institutional-legislativ stabileste cadrul in care
intreprinderea iti poate desfasura activitatea asigurand utilizarea resurselor, finalizarea
profitabila pe piata, protejarea intereselor economiei nationale, dar si prevenirea
orientarii in directii nefavorabile. Legislatia reglementeaza conduita in afaceri prin trei
tipuri de legi :
legi menite sa apere concurenta si care cer ca practicile de marketing
sa fie corecte si egale pentru toti partenerii;
legi care protejeaza cumparatorul impotriva produselor necalitative,
poluate fizic sau moral, impotriva preturilor prea mari, care obliga la
etichetarea corecta a produselor;
legi care protejeaza interesele generale ale societatii - imbunatatirea
calitatii vietii, conservarea mediului ecologic, conservarea resurselor
naturale, protectia economiei si a pietii nationale, ele avand
consecinte nemijlocit asupra politicilor de marketing elaborate de
catre fiecare intreprindere.
Protectia concurentei a devenit o necesitate deoarece concurenta in afaceri
este in interesul consumatorului, incurajand producatorii sa-si concentreze atentia pe
satisfacerea nevoilor consumatorilor. Este n prezent reglementata in Romania prin:
Legea nr.11/1990 privind protectia concurentei neloiale, Legea nr. 64/1991 privind
brevetele si inventiile Legea concurentei nr. 21/1996.
20
Protectia consumatorului constituie o preocupare majora in tarile dezvoltate
mai ales, intrucat firmele incearca prin nenumarate mijloace sa profite de pe urma
consumatorilor. Ca urmare in tara noastra s-au adoptat cateva acte normative
importante cum ar fi: Legea nr.11/1994 privind protectia consumatorului prin care se
modifica Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 si care institutionalizeaza Oficiul pentru
Protectia Consumatorului si reglementeaza organizarea si functionarea unor Asociatii
si Consilii pentru protectia consumatorilor pe plan local si central; Hotararea
Guvernului nr. 665/1995 privind inlocuirea, remedierea si restituirea produselor care
prezinta deficiente de calitate etc.
Legea 31/1990 are si prevederi exprese referitoare la constituirea de societati
comerciale cu participare in asociere cu persoane juridice sau fizice romanesti sau cu
capital strain integral, prevederi care creeaza cadrul largirii relatiilor economice
externe.
Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului reprezinta un act normativ
deosebit pentru economia romaneasca postbelica. Legea defineste n primul rand
calitatea de comerciant ca fiind persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de
comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatii cooperatiste. In al
doilea rand, stabileste obligativitatea fiecarui comerciant ca inainte de inceperea
activitatii sa se inmatriculeze in registrul comertului, iar pe parcursul exercitarii si
pana la incetarea activitatii sa mentioneze actele si faptele cerute de lege in acest
registru, care se tin de catre Oficiul Registrului Comertului organizat pe langa Camera
de Comert si Industrie din fiecare judet si la nivelul naional. In al treilea rand, sunt
evidentiate in mod expres mentiunile care trebuie facute in registrul comertului, cum
ar fi: brevete de inventie, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de
origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distincte, asupra
carora societatea comerciala, regia autonoma, organizatia cooperatista sau
comerciantul persoana fizica are un drept.
Legea nr.11/1990 privind combaterea concurentei neloiale completeaza intr-
un anumit fel Legea nr.26/1990, deoarece concureta in economia de piata este o
componenta esentiala. Ca urmare, aceasta lege pornind de la premiza ca toi
comerciantii sunt obligati sa-si exercite activitatea cu buna credinta si potrivit
uzantelor instituite, defineste concurenta neloiala ca orice act sau fapt contrar
uzantelor cinstite prezentand in detaliu contraventiile, subliniind in mod expres ca
intrebuintarea unei firme, a unei embleme, a unei desemnari speciale sau a unor
21
ambalaje de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de un alt comerciant,
precum si producerea, importul, exportul, depozitarea, vanzarea sau punerea in
vanzare a unor marfuri purtand indicatii false asupra originii lor, constituie
infractiunea de concurenta neloiala care se pedepseste . Prin toate aceste prevederi se
urmareste ca relatiile intreprinderii cu piata sa se desfasoare intr-un cadru care
favorizeaza libera concurenta si care asigura identificarea fiecarei intreprinderi.
Desi, legislatia adoptata pana in prezent in acest domeniu a insemnat un pas
important in vederea desfasurarii activitatii intreprinderii, este necesar ca in perioada
urmatoare aceasta sa fie completata cu alte acte normative care privesc in primul rand
procesul de protectie a consumatorului.
2.2 Micromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra
activitatii intreprinderii
Micromediul firmei cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in
relatii directe, dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale prezente si de
perspectiva. Elementele ce compun mediul intern al unei intreprinderi sunt:
1. Furnizorii de marfuri
2. Prestatorii de servicii
3. Furnizorii fortei de munca
4. Concurenta
5. Clientii
6. Organismele publice
FURNIZORII DE MARFURI sunt reprezentati de diversi agenti economici care in
baza relatiilor contractuale asigura intreprinderii resursele necesare desfasurarii
normale a activitatii economice. Pe baza relatiilor de vanzare-cumparare se pun la
dispozitie materiile prime si materialele, combustibilul, energia, apa, echipamentul
tehnic sau se executa o larga gama de servicii, deosebita insemnatate avand serviciile
bancare.
In contractarea acestor agenti de mediu intreprinderea trebuie sa dispuna de
22
informatii referitoare la:
- dimensiunea ofertei si calitatea ei
- preturile practicate de furnizori
- politicile comerciale practicate
- cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al intreprinderilor
(stabilitatea economica, disciplina tehnologica, informatii referitoare la factorii
perturbatori care ar putea afecta aprovizionarea corespunzatoare a firmei)
UPETROM are cei mai multi furnizori de materii prime si materiale in tara.
Astfel, costul cu transportul este mai redus decat in cazul in care furnizorii si-ar fi
desfasurat activitatea in strainatate.
Pentru a reduce costul cu provizionarea societatea s-a dotat foarte bine din
punct de vedere al transportului, astfel UPETROM nu mai este obligata sa apeleze la
firme prestatoare de servicii (servicii de transport). Din acest punct de vedere
societatea dispune de o cale ferata cu acces la cea nationala si de multe masini pentru
transportul de materiale de la beneficiari.
O parte din furnizorii intreprinderii sunt prezentati in urmatorul tabel:Tabel nr.5 Furnizorii societatii
Nr. crt. Denumire furnizori Produse cumparate de societate1. Ductil S.A. Buzau Electrozi, sarma pentru sudat2. Arcelor Mittal Galati Tabla si profil tabla3. Petrotub Roman Teav instalatii4. Alrom Slatina Aluminiu si teava5. Rulmentul Brasov Rulmenti6. Rulmentul Barlad Rulmenti7. Fartec Brasov Elemente cauciuc8. Tofan Group Floresti Anvelope instalatii9. Lukoil Ploiesti Ulei si motorina10. Compa Sibiu Ansamble instalatii11. Umeb Bucuresti Motoare electrice12. Autocamioane Brasov Autocamioane pentru agregate
PRESTATORII DE SERVICII sunt reprezentati de firme sau persoane particulare
care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectului de activitate al
intreprinderii, cum sunt firme de comert, de transport, agentiile de publicitate etc. Din
aceast grupa fac parte si prestatorii de servicii bancare intalniti pe piata financiara.
UPETROM se foloseste de serviciile unor firme cum sunt:
Apa Nova Ploiesti - pentru furnizarea apei curente;
Electrica Ploiesti - pentru furnizarea curentului electric;
23
Regia Autonoma de Transport Ploiesti - pentru transportul
lucratorilor;
Distrigaz Nord Bucuresti - pentru furnizarea gazelor naturale;
Serviciul de Salubritate Bucuresti - pentru ridicarea gunoiului
menajer;
Romtelecom - pentru tefoane si faxuri;
Radio Prahova - publicitate prin radio;
Antena 1 Ploiesti - publicitate prin televiziune;
Telegraful de Prahova.
FURNIZORII FORTEI DE MUNCA cuprind unitati de invatamant, Oficiile de forta de munca, persoanele ce cauta sa ocupe un loc de munca. Capacitatea de a atrage,
motiva si retine resursele umane necesare producerii de bunuri competitive este o
variabila importanta pentru orice firma.
UPETROM poate recruta forta de munca din urmatoarele colegii si grupuri
scolare cu profil industrial:
Colegiul Spiru Haret Ploiesti;
Colegiul Lazar Edeleanu Ploiesti;
Grupul Scolar Industrial 1 Mai Ploiesti;
Grupul Scolar Industrial Toma N. Socolescu Ploiesti;
Grupul Scolar Industrial Teleajen Ploiesti, etc.
Oficiile de forta de munca, la care apeleaza frecvent UPETROM, sunt:
Petroconsult consultanta domeniu petrolier;
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Ploiesti;
Ejobs Prahova, etc.
CONCURENTA este reprezentata de agentii economici cu care intra in
competitie orice intreprindere, intrucat in economia de piata este indispensabila
infruntarea pentru obtinerea unor conditii mai avantajoase de producere si desfacere a
bunurilor si serviciilor, cu telul atingerii unor performante deosebite, intrucat
concurenta este o lupta dura, in care invinge intotdeauna cel mai bun, si care, desi
primeaza interesele economice, se desfasoara nu numai cu mijloace economice, ci si
extraeconomice, pentru fiecare intreprindere este absolut necesar sa descopere:
24
structura si amploarea concurentei, motivele reusitei concurentilor importanti, precum
si sansele de a-i invinge.
Concurentii unei firme pot apartine uneia din cele patru categorii evidentiate
mai jos:
concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii
pentru a satisface aceleasi nevoi.
concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar
dar cu caracteristici diferite, satisfacand alte nevoi sau preferinte.
inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si
continut, dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor.
nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se
decid sa-si extind gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare
care achizitioneaza si o retea de distributie.
Din punct de vedere al concurenei UPETROM are concureni din toat lumea:
1) Fabricante de instalaii de foraj:
National Oil;
Parker Technology inc.;
Pyramid.
Fabricante de agregate de cimentare :
Nowsco SPM;
Steward Stevenson;
Western.
Fabricante de prevenitoare de erupie :
Cameron;
Iron works;
Nydril Co Shafer Cooper.
Fabricante de capete de erupie i de coloan :
FMC Co.;
ITAG Malbranque.
Fabricante de pompe elicoidale pentru extragerea ieiului :
25
Grifin Pumpsing;
Highland Halbrite Well;
Service LTD.
Odata cu scaderea cererii de instalatii, in special de utilaj petrolier, incepand
cu anii 1989 1998 concurenta pe plan mondial a devenit tot mai puternica.
Pentru a putea face fata concurentei societatea s-a orientat in urmatoarele
directii:
implementarea la nivelul intreprinderii a unui sistem de calitate in
conformitate cu cele mai severe standarde de calitate europene si americane.
In acest sens am obtinut autorizarea de catre firma Germanicher Uoyd a
sistemului de calitate conform cerintelor standardului european ISO 9001:
1994 (E). Totodata, UPETROM a fost certificata de catre American Petroleum
Quality Register (APIQR) pentru proiectarea si punerea in functiune a
echipamentului petrolier si tehnologic. De asemenea, UPETROM a obinut
licente pentru aplicarea monografiei API (American Petroleum Institute);
diversificarea productiei de utilaj petrolier in special cel destinat extractiei
titeiului asimiland noi produse cum sunt: capete de coloana, de eruptie, pompe
de fund cu piston;
oferirea de noi servicii: aftermarket, reparatii, reutilizari, modernizari,
recalificari;
formarea personalului astfel incat sa se ajunga la modernizarea produselor.
Totodata, UPETROM se lupta si cu concurenta neloiala manifestata in
primul rand pe plan national. Unii agenti economici particulari repara echipamente
petroliere produse de societate sau le reconditioneaza la un nivel calificativ foarte
scazut (de exemplu: sape de foraj). Uneori aceste firme isi desfasoar activitatea
folosind marca societatii, ceea ce provoaca daune comerciale si morale (de prestigiu).
In acest sens societatea s-a orientat in urmatoarele directii:
atentionarea principalilor clienti privind firmele neautorizate;
actionarea in judecata a agentilor economici care concureaza neloial.
CLIENTII constituie componenta cea mai importanta, deoarece ei alcatuiesc
piata de desfacere a oricarei intreprinderi producatoare, reprezentata de: consumatori,
utilizatori industriali, angrosisti, agentii guvernamentale si internationale etc. Pe plan
intern clientii ocupa o pondere de circa 10 % din totalul clientilor societatii.
26
Tabel nr. 6: Clienii interni
Nr. crt. Denumirea clientului % din venituri totale1. Clientii din Ministerul Industriilor 152. Romgaz S.A. 193. Petrom S.A. 204. Clienti pentru schelele de foraj 105. Clienti din Ministerul Minelor 206. Clienti din Ministerul Energiei Electrice 10
Asa cum rezulta din acest tabel clienti ai societatii pe plan intern sunt Petrom S.A., si clientii din cadrul Ministerului Minelor urmati, la o distanta foarte mica de Romgaz S.A., si ceva mai departe de clienti din cadrul Ministerului Industriilor.
Pe plan extern clientii ocupa o pondere de 90 % din totalul clientilor societatii:
Tabel nr. 7: Clienii externiNr. crt. Denumirea clientului % din venituri totale1. Mai Liao China 122. Nincro China 233. Iraqi Drilling Company Irak 254. Cater Pilar Company U.S.A. 345. Gazprom Rusia 45
ORGANISMELE PUBLICE fata de care intreprinderea are obligatiile legale sunt
reprezentate de asociatiile profesionale, organismele de stat publice, locale si centrale.
In concluzie mediul ambiant determina o multitudine de efecte supra
intreprinderilor. Cele mai importante fiind:
1. Adoptarea stucturii organizatiei suple, flexibile, adecvate frecventei,
complexitatii si amplitudinii schimbarii.
2. Multiplicarea punctelor de contact dintre intreprindere si mediu pentru
sesizarea operativa si corecta a schimbarilor.
3. Diferentierea modului de definire a atributiilor in cadrul activitatii
intreprinderii in functie de gradul de afectare a acestora la schimbarile
mediului.
4. Cresterea rolului activitatii de prognoza a schimbarilor.
27
2.3 Relatia intreprindere - piataPrincipala componenta a mediului in care firma apare atat in calitate de
ofertant cat si de consumator este piata. Piata mijloceste legaturile multiple ale
intreprinderii cu mediul sau si este un sistem de coordonare si cooperare care are la
baza schimbul si contractul.
Pozitionarea intreprinderii in cadrul diferitelor piete poate fi reprezentata:
Fig. 1 : Locul intreprinderii in cadrul diferitelor piete
In relatia complexa intreprindere-mediu, in general, respectiv intreprindere-piata
in particular trebuie subliniat faptul ca premiza, punctul de plecare in activitatea
desfasurata de intreprindere il constituie studiul pietei. Mecanismul pietei reprezinta
pentru intreprindere:
S.C UPETROM 1 MAI S.A
PIATA FORTEI DE MUNCAOficiile pentru plasarea fortei de muncaPersoane fizicePatronatul sindicat
PIATA FINANCIARAGarda Financiara;KPMG ul;Banca ING&BARINGS; Banca BCR;Control Administratie Financiara
PIATA DE DESFACEREPiata interna de utilaj petrolier;Piata interna de armaturi;Piata externa de utilaj petrolier;Piata externa de armturi
28
PIATA DE APROVIZIONARE Furnozori de materii
prime; Furnizori de utilaje; Furnizori de echipamente; Prestatori de servicii.
a) terenul de confruntare a situatiei actule cu cea de perspectiva
b) sursa de idei pentru servicii sau produse noi sau pentru modernizarea celor
existente
c) mediul de testare a unor produse sau sevicii noi
d) mediul de testare a metodelor noi de distributie si promovare a produselor si
serviciilor
PIATA FINANCIARA. Activitatea intreprinderii Upetrom 1Mai este influentata intr-o
mare masura de componentele pietei financiar-bancare. Elementul care influenteaza
cel mai mult activitatea intreprinderii poate fi observat din urmatorul tabel:
Tabel nr.8: Elemente ce influenteaza activitatea intreprinderii
Nr. Crt. Denumire indicatori Valoare indicatori ( mil.
Lei ROL)1 Total venituri financiare 49.135
Venituri din titlurile de plasament 13.578Venituri din participarea la imobilizarile
financiare
854
Venituri diferite de curs valutar 457Venituri din dobanzi 831Alte venituri financiare 751Venituri din provizioane 661
2 Total cheltuieli financiare 56.000Pierderi din creante legate de participanti 9.876Cheltuieli privind titlurile de plasament 15.214Cheltuieli din diferente de curs valutar 3.754Cheltuieli din dobanzi 16.528Alte cheltuieli financiare 4.826Cheltuieli cu amortizarea si provizioane 5.802
3 Rezultat (profit sau pierdere) 6.835
Din urmatorul tabel putem observa ca elementul pietei financiar-bancare care
influenteaza cel mai mult activitatea intreprinderii este cheltuiala cu dobanzi foarte
mari platite pentru creditele soliciate de aceasta. Dobanzile reprezinta 29,51% din
totalul cheltuielilor financiare.
Ca masura de lunga durata ar putea fi evitarea creditelor prin recapitalizarea
intreprinderii si totodata cresterea profitului de exploatare.
Insa in anul 2000 profitul din exploatare a inregistrat o valoare de 180.480 mil. lei
ROL.
29
Valoarea profitului din exploatare poate acoperii numai 23,37% din totalul
pierderii, restul aproximativ de 73,63% urmand sa fie acoperit prin noi credite, ceea
ce vor aduce noi cheltuieli financiare ( prin nivelul dobanzilor).
PIATA DE DESFACERE are mai multe componente dintre care:
Piata interna de desfacere de utilaj petrolierIn tara, situaia economica actuala a utilizatorilor de utilaj petrolier nu le
permite acestora sa realizeze investitii cu toate ca in perioada 1998 2002 productia
de titei a inregistrat scaderi anuale de 2 4 %, iar la cele de gaze naturale de 3 6 %,
acestea datorandu-se printre altele si utilajului tehnic si tehnologic care este uzat intr-o
medie de peste 70 %.
Pe de alta parte, cu toate ca fondurile pentru investitii prevazute de
principalii beneficiari interni de utilaj petrolier sunt apreciabile (dupa cum se poate
observa in tabelul de mai jos) fondurile prevazute pentru achizitionarea de utilaj si
echipament nou din profilul de fabricatie al UPETROM se ridica numai la 170.000
180.000 USD pn n anul 2004.
Tabel nr. 9: Program de investiii (al industriei extractive de iei i gaze naturale) (USD)
ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006PETROM R.A. 15.122.000 14.030.170 13.432.000ROMGAZ R.A. 10.267.700 8.118.100 7.879.100TOTAL 25.389.700 22.148.270 21.311.100
In aceste conditii se impune adoptarea unei strategii ofensive pe piata interna
a producatorilor de instalatii de foraj, investitii si reparatii sonde, pompe de noroi,
agregate de cimentare etc. pentru a efectua reparatiile acestor utilaje aflate in dotarea
industriei extractive de titei si gaze naturale.
In acelasi timp trebuie ca intreprinderea sa asimileze echipamente moderne,
compatibile cu cele mai recente realizari pe plan mondial pentru a putea convinge
astfel beneficiarii din tara sa nu apeleze la importuri. Astfel se impune asimilarea de:
echipamente de lucru sub presiune, cu tubing flexibil, familii de scule de interventie,
instalatii de colectare, separare si tratare titei, gaze si apa, toate intr-o varianta
moderna cu supraveghere pe calculator.
Piata interna de desfacere de armaturi
30
In tara, piata de armaturi este formata in principal din beneficiarii ce acopera
urmatoarele domenii de activitate: rafinarii, centrale termoelectrice, combinate
chimice si siderurgice, alimentari cu apa si irigatii, centrale nucleare.
Se apreciaza ca 3035% din totalul productiei de armaturi va fi absorbita pe
piata interna pentru:
reparatii linii tehnologice din combinate chimice si petrochimice;
refacerea sistemului national de irigatii;
refacerea unor trasee tehnologice din centralele termoelectrice;
modernizarea sistemului national de transport titei si gaze.
Tabel nr. 10: Necesarul de armaturi pe piata interna (USD)
Grupa de produse ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006Armaturi din otel 4.500.000 4.700.600 4.890.700Armaturi din fonta 4.006.000 4.650.000 5.900.000Armaturi neferoase 4.230.500 4.550.400 4.300.650TOTAL 12.736.500 13.901.000 15.091.350
Piata externa de desfacere pentru utilaj petrloier si armaturi
Pentru procesul de restructurare al constructiei de utilaj petrolier si armaturi
trebuie facut in asa fel incat conducerea manageriala a intreprinderii sa tina cont atat
de necesitatile pietei interne, cat si de cele ale pietei externe.
De-a lungul anilor UPETROM a acaparat noi piete de desfacere, dar in
acelasi timp reusind sa-si pastreze vechii clienti la care este un furnizor traditional, iar
evolutia exportului a inregistrat urmatoarele valori:
Tabel nr. 11: Situaia exportului efectuat de ntreprindere (Mil. USD)EXPORT ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006Utilaj petrolier 44 46 79Armturi 38 35 63TOTAL 82 81 142
Exporturile apar prezentate astfel datorita urmatoarelor cauze:
dificultatile financiare ale intreprinderii ce nu au permis deplasari de delegaii
tehnicocomerciale pentru incheierea de tratative n unele tari importatoare de
produse UPETROM;
31
cresterea activitatii companiilor americane in strainatate (acapararea unor
segmente importante de piata de desfacere de catre companiile concurente);
datorii mari ale unor tari ce nu le permite acestora contractarea de importuri.
PIATA FORTEI DE MUNCA. In cadrul acestui sector de piata exista influente
reciproce intre forta de munca existenta in societate si activitatea societatii Upetrom.
Activitatea societatii are o mai mare influenta asupra fortei de munca existenta
decat invers, iar pentru a sustine cele afirmate trebuie doar amintita situatia economica
a societatii, principalul factor care face ca influenta sa fie in favoarea intreprinderii.
Aceata situatie a facut ca numarul disponibilizatilor sa fie foarte mare. In
decursul a 17 ani de activitate societatea a disponibilizat 11 319 salariati, circa 700
salariati pe an.
Societatea isi manifesta influenta si prin nivelul salariilor oferite, salariul mediu pe
intreprindere fiind de numai 3.890.217 lei Rol in anul 2001.
Salariatii au si ei o influenta deosebita asupra activitatii prin nivelul de calificare.
PIATA DE APROVIZIONARE este foarte bine definita in cadrul societatii Upetrom,
intreprinderea avand furnizori interni cat si externi.
Acestea sunt prezentate in cadrul capitolului 2 Implicarea factorilor de mediu in
activitatea intreprinderii in subcapitolele 2.1 Macromediul intreprinderii si influenta
componenetelor acestuia asupra activitatii intreprinderii si 2.2 Micromediul
intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderii.
2.4 Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei
concurentialeO firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa
contribuie la marirea solvabilitatii, a cifrei de afaceri, a profitului, la mentinerea si
cucerirea de noi piete. In conditiile actuale, sub raportul obiectivelor, intreprinderea
nu se poate reduce la un organism simplu avand ca unic obiectiv maximizarea
profitului. Analiza concurentei si a factorilor de monopol nu poate gravita doar in
jurul problemei pretului. Profitul nu poate fi considerat ca fiind singura motivatie n
functionarea mecanismului economiei de piata, oricat ar fi el de important.
Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in
32
cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai
numeroase. Pentru definirea acestor forme trebuie avute in vedere urmatoarele
aspecte:
interesele si aspiratiile clientelei, tinand seama de faptul ca aceasta este
eterogena. Clientela, formata din consumatori productivi si neproductivi, cu
niveluri diferite de disponibilitati financiare, formeaza segmente de piata
diferentiate;
libertatea de a actiona, interesele si aspiratiile producatorilor, in calitate de
ofertanti. Firmele actioneaza nu dupa principiul primului impuls, ci pe baza
unor scenarii strategice. Ele cauta sa indeplineasca interesele curente de
asigurare a veniturilor cu cele viitoare de dezvoltare si consolidare a pozitiei
lor pe piata, recurgand pentru aceasta la un set diversificat de cai si metode.
existenta in mediul economic a unor reglementari juridice, a unor reguli
cutumiare si a unei stari psihosociale care impun sau favorizeaza anumite
actiuni sau comportamente din partea agentilor economici.
Activitatea de piata a intreprinderii este marcata de prezenta intreprinderilor
concurente, care isi disputa oportunitatile oferite de aceleasi piete. In dubla lor
ipostaza de cumparator si vanzator, intreprinderile isi plaseaza competitia dintre ele in
doua planuri: pe de o parte, ele isi disputa furnizorii, prestatorii de servicii,
disponibilitatile de forta de munca etc., iar pe de alta parte, isi disputa clientii,
urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii in asigurarea resurselor si in
plasarea produselor proprii pe piata.
In conditiile actuale UPETROM nu se poate reduce la un organism simplu
care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism complex, ce se confrunta
cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei intreprinderi.
Concurena consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se
manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele
cat mai numeroase.
Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se poate avea in
vedere ca, in conditiile economiei de piata, concurenta apare ca o necesitate obiectiva,
care face parte din regulile de joc ale pietei.
Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei
mari caracteristici si anume: servicii, costuri si calitate. Mijloacele si instrumentele
33
utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul produsului, pretului,
promovarii si distributiei.
Scopul societatii Upetrom este obtinerea de profit prin producerea si
comercializarea instalatiilor de foraj si a partilor de instalatii, a agregatelor de
cimentare, instalatiilor pentru prevenirea eruptiilor, sapelor de foraj si a restului de
produse ce fac parte din profilul de fabricatie al intreprinderii.
Obiectivele strategice ale societatii comerciale UPETROM au in vedere
orizonturi de medie si lunga durata,ele fiind de natura economica, sociala, care se
reflecta in ansamblul activitatii firmei. Printre principalele obiective economice se
enumera cresterea productivitatii muncii, a calitatii produselor si serviciilor, cresterea
ratei profitului si cifrei de afaceri. Pentru realizarea obiectivelor sociale,
intreprinderea are in vedere imbunatatirea conditiilor de munca si a salarizarii,
satisfacerea cerintelor clientilor prin calitatea, flexibilitatea sj pretul produselor si
serviciilor oferite.
Pentru realizarea obiectivelor stabilite S.C UPETROM 1 MAI S.A adopta
strategii si directii optime cu privire la: modernizarea societatii, imbunatatirea
sistemului de management, dezvoltarea marketing-ului, modernizarea organizarii,
asimilarea de noi produse si sarcini conform statutului, patrunderea pe noi piete,
folosirea eficienta a resurselor umane, informatizarea activitatilor si dezvoltarea
investitiilor; identificarea si a altor furnizori de echipamente ca variante alternative de
aprovizionare.
34
CAPITOLUL 3
STRUCTURA ORGNIZATORICA
3.1 Prezentarea structurii organizarii functionaleOrganizarea si functionarea intreprinderii sunt orientate spre realizarea
obiectivelor sale in sensul ca fiecare componenta organizatorica sau actiune trebuie sa
corespunda unor cerinte clar definite reiesite din obiectivele sale.
Sistemele de conducere ale S.C. UPETROM-1MAI S.A. reprezinta totalitatea
elementelor componente si a relatiilor dintre acestea, structurate intr-un anumit cadru
organizatoric in care se desfasoara procesele de conducere ale activitatii in ansamblul
sau.
Sistemul de conducere a intreprinderii este format din :
structura de conducere;
procesul de conducere.
Structura de conducere cuprinde structura organizatorica si sistemul
informational.
Procesul de conducere este structurat in cinci componente si anume:
structura informala;
metodele si tehnicile de conducere utilizate;
stilurile de conducere;
metodele de fundamentare;
metode de transmitere a deciziilor.
Se mai poate spune ca sistemul de conducere intreprinderii este definit de
urmatoarele componente si anume:
subsistemul decizional sau conducator;
subsistemul operational sau condus;
subsistemul informational sau de legatura.
Elementele care formeaza cadrul organizational sunt decisive pentru existenta,
functionarea si dezvoltarea intreprinderii.
35
ORGANISME SI ORGANE DE DECIZIE STRATEGICA
Managementul strategic asigura indeplinirea hotararilor si deciziilor necesare
pentru realizarea scopului si obiectivelor intreprinderii. In cadrul S.C. UPETROM-
1MAI S.A. acestea sunt: Adunarea Generala a Actionarilor (A.G.A.) si Consiliul de
Administratie (C.A.).
AGA este organul de conducere al intreprinderii care decide asupra activitatii
si asigura politica economica si comerciala in conformitate cu statutul societatii si
legislatia n vigoare. AGA este ordinara si extraordinara cu urmatoarele atributii, dupa
cum urmeaza:
ADUNAREA ORDINARA se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de
la incheierea exercitiului financiar. In afara de dezbaterea unor probleme specificate in
ordinea de zi, aceasta mai este obligata:
sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul contabil, dupa ascultarea raportului
administratorilor si cenzorilor si sa fixeze dividentul;
sa aleaga administratorii si cenzorii;
sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs, si totodata si pe cea a
administratorilor daca nu a fost stabilita in actul constitutiv;
sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;
sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate, pe
exercitiul financiar ulterior;
sa hotarasca degajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale
intreprinderii.
ADUNAREA EXTRAORDINAR se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o
hotarare pentru:
schimbarea formei juridice a societatii;
mutarea sediului societatii;
schimbarea obiectului de activitate al societatii;
prelungirea duratei societatii;
majorarea capitalului social;
36
reducerea capitalului social sau inregistrarea lui prin emisiune de noi actiuni;
fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta ;
conversi unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni
dizolvarea anticipata a societatii;
emisiunea de obligatiuni ;
cesiunea de actiuni si oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta
hotarare pentru care este ceruta aprobarea Adunarii Generale Extraordinare.
Adunarea Generala a Actionarilor se convoaca de Presedintele Consiliului de
Administratie sau de unul din vicepresedinti, pe baza imputernicirii date de presedinte.
Adunarile Generale Ordinare au loc pentru examinarea bilantului si a contului de
profit si pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si
bugetului pe anul in curs. Ele se convoaca la cererea actionarilor, reprezentand 1/3 din
capitalul social, la cererea Comisiei de cenzori, precum si in cazul in care capitalul
social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de doi ani consecutiv.
Adunarea Generala va fi convocata de administratori de cate ori va fi nevoie, in
conformitate cu dispozitiile din statut, cu cel putn 15 zile inainte de data stabilita.
Comunicarea va fi publicata in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele de larga
circulatie din localitate in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata
localitate.
Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu
explicitarea tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii.
Cand in ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului,
convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.
Hotararile luate de A.G.A in limitele legii sau ale statutului societatii sunt
obligatorii si pentru actionarii care au votat sau au luat parte la adunare.
CONSILIUL DE ADMINISTRAIE. Membrii C.A. sunt alesi de A.G.A. in conditiile
legii si prevederile statutului UPETROM si este condus de un presedinte ales.
Atributiile Consiliului de Administratie:
numeste directorul general executiv si adjunctii acestuia;
incheie acte juridice prin care intreprinderea urmeaza sa dobandeasca, sa instraineze,
sa inchirieze sau sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii a caror
37
valoare contabila depaseste jumatate din valoarea contabila a actiunilor societatii la data
incheierii actului juridic;
angajeaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile acestuia;
stabileste indatoririle si responsabilitatile personalului intreprinderii pe
compartimente;
aproba operatiunile de incasari si plati conform bugetului de venituri si cheltuieli;
stabileste tactica si strategia de marketing;
aproba incheierea sau realizarea contractelor potrivit competentelor acordate;
supune anual A.G.A. in termen de trei luni de la incheierea exercitiului financiar-
contabil, raportul cu privire la activitatile societatii, bilantul si contul de profit si
pierdere pe anul precedent, proiectul de program de activitate precum si proiectul de
buget al societatii pe anul in curs;
negociaza contractul colectiv de munca impreuna cu reprezentantii salariatilor;
rezolva orice alte probleme stabilite de A.G.A.;
delega o parte din competentele sale directorului general executiv sau adjunctilor
acestuia.
ORGANISME SI ORGANE DE DECIZIE TACTICA SI OPERATIVAManagementul superior executiv. Organele de conducere executive care
asigur deciziile tactice i operative pentru realizarea obiectivelor si programelor
ntreprinderii sunt: Directorul General Executiv, Directorul General Adjunct, Directorul
Poducie, Directorul Economic i Directorul Calitate.
DIRECTORUL GENERAL EXECUTIV este subordonat Consiliului de Administratie,
conduce intreaga activitate, executa si reprezinta societatea in conformitate cu
prevederile mandatului acordat de C.A., statutului societatii si legislatiei in vigoare.
Acesta are urmatoarele atributii, responsabilitati si competente:
organizeaza si conduce, prin factori de decizie, toate activitatile tehnice, economice,
sociale si de alta natura ale intreprinderii;
delega autoritatea cadrelor de conducere aflate pe nivele ierarhice imediat inferioare
pentru decizii de rutina;
raspunde prin rezultatele obtinute, in fata C.A., A.G.A. si a comisiei de cenzori de
activitatile manageriale si de marketing;
asigura realizarea de produse fiabile, conform cerintelor si normelor interntionale ;
38
urmareste permanent tabloul de bord ;
coordoneaza si controleaza activitatea compartimentelor Control Financiar,
Actionariat. Investitii, Protocol si Oficiul Juridic pentru rezolvarea problemelor si
lucrarilor curente in acest domeniu, luand deciziile ce se impun ;
informeaza periodic Consiliul de Administratie asupra rezultatelor economico-
financiare ;
coordoneaza asigurarea resurselor necesare pentru a sustine nevoile curente si
viitoare ale unitatii si ale clientilor ;
asigura analize periodice pentru continua imbunatatire a strategiei privind calitatea
urmareste derularea programului de asigurare, pregatire si perfectionare a fortei de
munca corelat cu cerintele ;
DIRECTORUL GENERAL ADJUNCT are in subordine Departamentul Vanzari,
Departamentul Comercial si Compartimentul de Cercetare Proiectare Constitutiva.
Pentru realizarea obiectivelor intreprinderii acesta organizeaza si asigura conducerea
activitatii tehnice si comerciale in baza unei strategii globale de dezvoltare a societatii.
Printre atributiile Directorului General Adjunct se numara :
conduce activitatea cu privire la studierea si prospectarea pietei pentru ofertarea
produselor
colaboreaza cu directiile Productie si Economie in vederea stabilirii programelor
prioritare de import si asigurarea surselor financiare ;
aproba deciziile strategice privind programul de proiectare-cercetare, conform
proiectelor compartimentului de marketing privind necesitatile pietei ;
controleaza derularea comenzilor si contractelor incheiate pana la livrarea si
incasarea contravalorii produselor, serviciilor si lucrarilor ;
stabileste strategia si politica de marketing pentru ofertarea produselor si gasirea
de noi piete de desfacere ;
coordoneaza si aproba cererile de apovizionare cu materiale ale
subcontractantilor ;
evalueaza si accepta in urma acesteia furnizorii externi pentru importurile de
materiale si echipamente;
raspunde pentru implementarea si mentinerea sistemului calitatii Upetrom
privind activitatile de proiectare, aprovizionare si desfacere in conformitate cu cerintele
39
manualului de Calitate (MQ) si a procedurilor de sistem aferente compartimentelor
subordonate ;
raspunde de continutul si fundamentarea strategiei de marketing precum si
pentru integrarea acesteia in strategia si politica globala a societatii ;
raspunde pentru gestionarea eficienta a patrimoniuluui incredintat spre folosinta
compartimentelor subordonate ;
asigura planul de calitate cu obiectivele procesuale la nivelul directiv ;
DIRECTORUL DE PRODUCIE coordoneaza, organizeaza si raspunde de
programarea si realizarea productiei si a serviciilor din activitatile societatii UPETROM,
in conditiile si termenele contractuale pentru care asigura elaborarea programarii
strategice si tactice pentru pregatirea fabricatiei si productiei, asigurand valorificarea
portofoliului de contracte si comenzi. Alte responsabilitati ale Directorului de
Productie :
Urmareste intocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli la fabrici/sectii si
incadrarea cheltuielilor in prevedrile bugetare ;
Urmareste aprovizionarea cu materii prime, materiale, produse din cooperare si
realizarea colaborarilor necesare pentru desfasurarea proceselor de productie ;
Coordoneaza asigurarea resurselor materiale si umane la nivelul zonelor
functionale ;
Coordoneaza si urmareste folosirea rationala si in conditii de siguranta a
bunurilor si aparaturii din dotarea compartimentelor si unitatilor de productie
suordonate ;
Coordoneaza intocmirea Programului de productie anual, trimestrial si lunar in
functie de termenele contractuale si ciclul de fabricatie, posibilitatile de aprovizionare,
capacitatii de productie si necesarul fortei de munca ;
Impune programme optime de economisire a energiei prin concentrarea
operatiilor energofage la capacitate maxima de lucru ;
Urmareste realizarea programului de investitii in conformitate cu proiectele si
termenele de punere in functie aprobate ;
Controleaza si ia masuri pentru respectarea normelor de protectie a muncii, a
mediului inconjurator pentru activitatea compartimentelor subordonate ;
Raspunde pentru asigurarea locurilor de munca cu forta de munca calificata si
instruita ;
40
Raspunde pentru mobilizarea resurselor materiale, financiare si umane pentru
finalixarea obiectivelor de investitii si obtinerea eficientei economice prevazute ;
Raspune in fata Directorului General Executiv pentru implementarea si
mentinerea calitatii Sc. Upetrom -1 MAI Sa in zonele functionale si de executie din
subordine ;
Raspunde pentru gestionarea eficienta a patrimoniuluui incredintat spre folosinta
compartimentelor subordonate ;
DIRECTORUL ECONOMIC organizeaza, coordoneaza si raspunde de gestionarea
patrimoniului societatii, n conditiile legii in vigoare, a statutului societatii, pentru care
asigura elaborarea obiectivelor si strategiilor financiare si includerea acestora in bugetul
societii si in bugetul compartimentelor functionale si operationale. Organizeaz i
coordoneaza intreaga activitate financiara a societatii prin asigurarea unor instrumente
informationale de lucru care sa respecte prevederile normelor economice si legea
contabila in vigoare. De asemene