+ All Categories
Home > Documents > 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Date post: 22-Oct-2015
Category:
Upload: luciana-popovici
View: 24 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
1
124
Jurnalele Vampirilor 2 LUPTA 1. amonl Vântul înghetat îi flutura Elenei pârul, biciuind-o peste fata, si îi umfla pulove rul subtire. Frunzele de stejar se ridicau în mici vârte juri printre rândurile de lespezi de granit, iar copacii t|i izbeaufrenetic ramurile unele de altele. Mâinile îi OTau reci, buzele si obrajii îi amortisera, dar statea nemiscata, înfruntând fara sovaire vijelia si tipând: — Damon! Furtuna era o demonstratie a Puterii lui, menita sa O iperiesi sa o faca sa plece. Dar n-o sa tina figura, îsi npusc Elena. Gândul ca îndreptase aceeasi Putere îm potrivalui Stefan trezi în ea un val fierbinte de furie, nuc-o facea acum sa arda în bataia vântului. Daca Damon i-afacut ceva lui Stefan, daca Damon 1-a ranit în vreun fel...
Transcript
Page 1: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Jurnalele Vampirilor 2 LUPTA 1.

amonlVântul înghetat îi flutura Elenei pârul,biciuind-o peste fata, si îi umfla puloverulsubtire. Frunzele de stejar se ridicau în mici

vârtejuri printre rândurile de lespezi de granit, iar copaciit|i izbeaufrenetic ramurile unele de altele. Mâinile îi

OTaureci, buzele si obrajii îi amortisera, dar statea

nemiscata,înfruntând fara sovaire vijelia si tipând:— Damon!

Furtuna era o demonstratie a Puterii lui, menita sa

O iperiesi sa o faca sa plece. Dar n-o sa tina figura, îsinpuscElena. Gândul ca îndreptase aceeasi Putere

împotrivalui Stefan trezi în ea un val fierbinte de furie,nuc-o facea acum sa arda în bataia vântului. Daca

Damon i-afacut ceva lui Stefan, daca Damon 1-a ranit

în vreun fel...

Page 2: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

8• Jurnalele VampirilorLupta• 9

— Raspunde-mi, fir-ar sa fie! tipa ea spre stejariiBpalma puternica, în care-si pusese toata forta si

care margineau cimitirul. curr -l facuse pe Damon sa-si întoarca fata. O dureaO frunza moarta de stejar ca o mâna vestejita alu

mftna. Ramase nemiscata, încercând sa-si potoleascaneca jucaus pe piciorul ei; dar nu primi nici un ras Hlipi ratia, si—1 privi fix.puns. Deasupra se înalta cerul cenusiu ca de sticla, la Era îmbracat la fel ca prima oara când îl vazuse, înfel de înnegurat ca pietrele de mormânt din jurul ei. negru. Ghete moi, negre, jeansi negri, pulover negru siSimtind cum o îneaca furia si frustrarea, Elena se în- Unica de piele neagra. Si semana cu Stefan. Nu întele-covoie. Se înselase. Pâna la urma, Damon nu era iv.i cum de nu observase asta pâna acum. Avea acelasiacolo; era numai ea, singura, cu vântul care urla. par negru, aceeasi piele palida, aceeasi frumusete tul-

Se întoarse si i se taie respiratia. burfttoare. Dar parul lui era drept, nu ondulat, ochii îiEra chiar în spatele ei, atât de aproape încât hai

rniu negri ca noaptea, iar gura neînduratoare.nele ei se lipira de ale lui când se întoarse. La o ase

Iti întoarse încet capul ca sa o priveasca, iar ea vazumenea distanta, ar fi trebuit sa-si dea seama ca lânga OUm sângele i se urca în obrazul pe care tocmai îl

plesea sta o alta fiinta umana, ar fi trebuit sa-i simta nise.caldura trupului sau sa-1 auda. Dar, desigur, Damon - Sa nu ma minti, îi spuse cu vocea tremurân-nu era o fiinta umana. dâ. Stiu cine esti. Stiu ce esti. Tu l-ai ucis pe domnul

Se împletici câtiva pasi înapoi pâna sa poata sa se Tnnner azi-noapte. Iar acum, Stefan a disparut.

opreasca. Toate instinctele ei, tacute cât timp strigase («'hiar asa?în furia vântului, o implorau acum s-o ia la goana. - Stii bine ca da!

îsi înclesta pumnii. Damon zâmbi, apoi zâmbetul îi pieri brusc.— Unde e Stefan? - Te avertizez, daca i-ai facut vreun rau...Damon îsi încrunta sprâncenele întunecate si o linie 1 Ce-o sa faci? zise el. Ce-o sa-mi faci, Elena? Ce

adânca aparu între ele. /»!'/' tu sa-mi faci?— Care Stefan? I Elena tacu. Pentru prima oara constientiza faptulElena facu un pas înainte si—1 plesni peste fata. rll vAntul se potolise. Ziua coborâse peste ei o tacere de

O facuse instinctiv, fara sa se gândeasca, si aproape mmmâtit, ca si când amândoi ar fi stat nemiscati în

ca nu-i venea sa creada ca fusese în stare de asa ceva. mijlocul unui urias cerc al Puterii. Parea ca totul, cerul

Page 3: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

10• Jurnalele Vampirilor Lupta * 11

Klcmt, chiar si asa cum esti. Dar ai putea fi mult maide plumb, stejarii si fagii purpurii, pamântul însusi eraputernica...conectat la el, ca si când el îsi tragea Puterea din toate.

Statea cu capul înclinat usor pe spate, cu ochii de Ea îl privi fara sa înteleaga, fara sa-i placa felul în

nepatruns, plini de lumini ciudate. care.schimbase subiectul.— Nu înteleg ce vrei sa spui. Si ce legatura are asta— Nu stiu, sopti ea, dar gasesc eu ceva, crede-ma.

ui Stefan?El râse brusc, iar inima Elenei tresari si începu sabata cu putere. Dumnezeule, era minunat! „Frumos" 7 Vorbesc despre Putere, Elena. Dintr-odata, se

Apropie de ea si o fixa cu privirea, vorbindu-i încet,era un cuvânt mult prea mic si lipsit de sens ca sa-1

descrie. Ca de obicei, râsul dura doar un moment, dar dar ferm: Ai încercat totul, dar nimic nu te-a multumit.chiar si dupa ce buzele i se strânsera, sclipirea lui îi iiita care are totul, dar mereu a fost ceva la care n-aiI vjiiramase în ochi. putut ajunge, ceva de care ai avut nevoie cu disperare,

il»ir pe care n-ai putut sa-1 ai. Asta îti ofer eu. Puterea.— Te cred, spuse el, relaxându-se si uitându-se înViataeterna. Si senzatii pe care nu le-ai avut vreodata.jur, prin cimitir. Apoi se întoarse din nou si întinse

mâna spre ea. Esti prea buna pentru fratele meu, spuse tn sfârsit, ea întelese; îsi simti stomacul în gât, îne-

cu nonsalanta. CAtâ de oroare si revolta.

Elena se gândi sa-1 plesneasca peste mâna, dar nu — Nu! as ^b^

mai voia sa-1 atinga din nou. — De ce nu? sopti el. De ce nu vrei sa încerci,— Spune-mi unde este. Elfna? Fii sincera. Nu simti ca o parte din tine si-ar

dorisa încerce?— Poate mai târziu, pentru un pret.

Ochii lui întunecati erau plini de o fierbinteala siîsi retrase mâna tocmai când Elena observa capurta pe deget un inel exact ca al lui Stefan: de argint, dr 0 intensitate care o tintuiau în loc, fara sa poatacu lapislázuli. Sa nu uiti asta, îsi spuse ea salbatic. E tfkfl întoarca privirea.

important. wPot sa trezesc la viata lucruri care au lâncezit îndttf< lin totdeauna. Esti destul de puternica sa traiesti— Fratele meu, continua el, e un prost. Crede ca,Intreumbre, sa stralucesti acolo. Poti deveni o reginadaca semeni cu Katherine, esti la fel de slaba si de usor

de manipulat ca ea. Dar se însala. Tie pot sa-ti simt a Întunericului. De ce nu primesti Puterea, Elena?furia din celalalt capat al orasului. O simt chiar acum, 1 it'i.v ma sa te ajut s-o primesti.

o lumina alba ca soarele desertului. Esti puternica, Mu!spuse ea, smulgându-si privirile de la el.

Page 4: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

12• Jurnalele VampirilorLupta• 13

N-o sa se mai uite la el, n-o sa-1 lase sa-i faca asta. t\ întunericul umplu din nou ochii lui, o furie receN-o sa-1 lase s-o faca sa uite... s-o faca sa uite... Qftrestrabatu aerul dintre ei. Privind ochii acestia,

— E Secretul Absolut, Elena, îi spuse el, iar vocea I'.Iniase gândi la o cobra gata sa atace.îi era la fel de tandra ca degetele care o mângâiau pe I Nu fi si tu la fel de proasta ca fratele meu, îigât. O sa fii mai fericita decât ai fost vreodata. ipusc ei.Altfel, va trebui sa te tratez si pe tine la fel.

Acum era înspaimântata. Nu-si mai putea stapâniEra ceva extrem de important ce trebuia sa-sii« ama, acum când frigul o patrundea, înghetându-iaminteasca. El îsi folosea Puterea ca s-o faca sa uite,Oasele. Vântul începea din nou sa bata, scuturânddar ea n-o sa-1 lase s-o faca sa uite...drugile.

— Si apoi noi doi vom fi împreuna.— Spune-mi unde e, Damon.Degetele reci îi atingeau în continuare delicat gâtul,

In momentul asta? Nu stiu. Nu poti sa nu te maicoborând sub gulerul puloverului.

ItAII< Ir sti la el o clipa?— Numai noi doi, pentru totdeauna.

- Nu!Simti brusc o durere ascutita în clipa în care dege

Kn se înfiora, în timp ce parul începu din nou sa-itele trecura peste doua rani minuscule de pe pielea gâtului ei, iar mintea i se limpezi. — Asta e raspunsul tau final azi? Trebuie sa fii

S-o faca sa-1 uite... pe Stefan. Mite sigura ca vrei sa joci jocul asta cu mine, Elena.Asta voia el sa alunge din mintea ei. Amintirea lui Htniecintele nu sunt deloc amuzante.

Stefan, a ochilor lui verzi si a zâmbetului aceluia care Suntsigura. Trebuia sa-1 opreasca înainte ca el sa

reuseasca sa-si exercite din nou controlul asupra mintiiascundea mereu o umbra de tristete. Dar nimic nu-1fii Si nu ma poti intimida, Damon, n-ai observat înca?mai putea alunga pe Stefan din gândurile ei acum, nuI Htt momentul în care Stefan mi-a spus ce esti si ce-aidupa ce împartasisera ceea ce împartasisera. Se smulse(|l Ut;, nai pierdut orice urma de putere pe care aide lânga Damon, împingându-i deoparte degetele reci.IVUt-o vreodata asupra mea. TeurasdMa dezgusti. Si

II privi tinta.HMmii poti sa-mi faci nimic, niciodata.

— Am gasit deja ceea ce cautam, n spuse ea brutal.Chipul lui se transforma, pierzându-si senzualitaL-am gasit pe cel cu care-mi doresc sa fiu pentru

tot tea, înghetând, devenind crud si rau. Râse, iar de datadeauna. i lui se repeta Ia nesfârsit.HH I. IAN UI

Page 5: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

14 * Jurnalele Vampirilor

— Nimic? zise el. Pot sa-ti fac orice tie si celor pecare-i iubesti. Habar n-ai, Elena, de ce sunt în stare.Dar o sa afli.

Pasi înapoi, iar vântul o patrunse pe Elena ca uncutit. Privirea parea sa i se încetoseze, ca si când puncte de lumina umpleau aerul din fata ochilor ei.

— Vine iarna, Elena, spuse el, iar vocea îi era limpede si rece, acoperind urletul vântului. Un anotimp

neiertator. înainte sa vina, o sa afli ce pot si ce nu potface.^Inainte de venirea iernii, vei fi alaturi de mine.

Vârtejul alb o orbea si nu-i mai putea distinge con n amurg ca de pe alta lume se lasa peste

cimiturul întunecat al fetei. Acum chiar si vocea i se stin

tirul parasit. Zapada îi încetosa privirile Elegea, îsi strânse bratele în jurul trupului, cu capul în nei, iar vântul îi amortea trupul, de parca ar fi

piept, tremurând din toate încheieturile. Sopti: i fl/iH Intr-un curent de apa înghetata. Totusi, cu înca-— Stefan... [ifltAimre, nu se întoarse spre cimitirul nou si spre drumul— Oh, si înca ceva, se auzi din nou vocea lui Damon. rif dincolo de el. Din câte-si putea da seama, Podul

M-ai întrebat mai devreme de fratele meu. Nu te mai Wli'ktfiy era chiar în fata ei. Se îndrepta într-acolo.obosi sa-1 cauti, Elena. L-am ucis noaptea trecuta.

\hilina gasise masina lui Stefan abandonata lânga OldRidica instinctiv capul spre el, dar nu mai avea ce

(!nrk Road. Asta însemna ca o lasase undeva întresa vada, în afara de albul ametitor care-i ardea nasul 1 )n ivvning Creek si padure. Elena se împletici pe carareasi obrajii si îi îngreuna genele. Abia atunci, când mii nii lîta de buruieni care strabatea cimitirul, dar mersegrauntii mici i se asezau pe piele, întelese ce erau: fulgi Mini c Irj unic, cu capul în jos si strângându-si cu bratele pede zapada. UhtfAIM puloverul subtire. Stia cimitirul asta dintot-

Ningea pe 1 noiembrie. Deasupra, soarele disparuse. tlr .*iIIuifi putea sa-1 strabata chiar si cu ochii închisi.

I> G&nd în sf&rsit ajunse la pod, tremuratul deveniseiltti 111IN. Nu mai ningea atât de tare acum, dar vântul

Page 6: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

16» Jurnalele Vampirilor Lupta• 17

batea din ce în ce mai puternic. îi trecea prin haine de I» uniune. Era acasa. Era acolo unde-i era locul. Stefan

parca ar fi fost facute din hârtie de matase si îi taia res- iift lase nimic sa o atinga.M HVT IIpiratia. I Dar chiar atunci, în loc sa o strânga în brate, Stefan

u w ut ura din toate puterile, Ii strica senzatia minunataStefan, murmura în gând si o coti spre Old Creekfit liititlr a odihnei ei. Ii vazu chipul, palid si grav, cuRoad, târându-si picioarele spre nord. Nu credea ce-iMl Ini lui verzi întunecati de durere. încerca sa-i spunaspusese Damon. Daca Stefan ar fi fost mort, ea ar fiHw opreasca, dar el n-o asculta.Elena, ridica-te, uspu-stiut.Era viu, undeva, si trebuia sa-1 gaseasca. Putea salii'ti, Iar ca simtea forta irezistibila a ochilor acelorafie oriunde în albul asta ametitor; putea sa fie ranit,in nnnli'iimând-o s-o faca.Elena, ridicâ-teacum.,.înghetat. Elena simtea vag ca nu mai judeca normal.

I Elena, ridica-te!Toate gândurile ei ramâneau îndreptate spre o singura

idee. Stefan. Sa-1 gaseasca pe Stefan. Votra era ascutita, subtire si înspaimântata.

mI l.iulc, Elena! Ridica-te! Nu putem sa te caram!îi era din ce în ce mai greu sa-si continue drumul., (llij IIIM1, Elena reusi sa distinga o figura. Era mica,La dreapta ei erau stejari, iar la stânga, apele repezi

lll (nuna de inima, cu o piele alba, aproape transpa-ale râului Drowning Creek. înainta din ce în ce maiiwiifl, înconjurata de o claie de bucle moi, roscate.sovaielnic si mai încet. Vântul nu i se mai parea atât deNl|lt* ochi caprui, cu fulgi de zapada prinsi de gene,puternic, dar se simtea cumplit de obosita. Simtea

ne Un iilltill îngrijorati într-ai ei.voia sa se aseze si sa se odihneasca macar un minut.mMi muie, zise ea încet. Ce cauti aici?în timp ce se prabusea lânga drum, întelese din-P M a ajuta pe mine sa te caut, spuse o alta voce,tr-odata ce idee prosteasca fusese sa plece în cautarea lui

MIM) (iMisfl, de cealalta parte a Elenei.Stefan. Stefan o sa vina la ea. Nu trebuia decât sa steaHr întoarse putin, cât sa vada niste sprâncene ele

aici si sa-1 astepte. Probabil ca venea dupa ea chiar acum.gant intuite fi un ten masliniu. Ochii întunecati ai luiElena închise ochii si îsi lasa capul pe genunchi.Ah t'ililli. de obicei ironici, erau si ei îngrijorati deSimtea ca-i e mult mai cald acum. Gândul îi zbura sitliihlHIennlii.îl vazu pe Stefan, îl vazu zâmbindu-i. Bratele lui în

* tUdirft-le, Elena, daca nu vrei sa devii cu ade-jurul ei erau puternice si protectoare, iar ea se relaxa In printesa de gheata.în îmbratisarea lor, fericita sa scape de teama si de

Page 7: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

18 * Jurnalele Vampirilor Lupta• 19

Era acoperita toata de zapada, ca de o haina de ** Stiam ca, daca or sa te gaseasca, o sa fii peblana alba. Elena se ridica în picioare, teapana, spriji- înghetata, spuse ea cu o voce cautat vesela,|i tt iii U n( i'nindu-se cu toata greutatea de cele doua fete. O tiillii/.And mâinile catre Elena. Ninge în prima zi dupadusera asa pâna la masina lui Meredith. llttllnwrrn! Aproape ca nu-mi vine sa cred. Unde ati

Ar fi trebuit sa-i fie mult mai cald în masina, dar pili n, tetelor?

terminatiile nervoase ale Elenei începeau sa revina lai »- Pr Old Creek Road, dincolo de pod, spuse•arpiliih.viata si o faceau sa tremure, lasând-o sa înteleaga can

(Ililpul Îngust al matusiiJudith se facu alb ca varul.de frig îi era de fapt. Iarna e un anotimp neîndurator,P In apropiere de cimitir? Unde au avut loc ata-se gândi ea în timp ce Meredith pornea masina.

Mlill* '•' Mir na, cum aiputut...?— Ce se întâmpla, Elena? întreba Bonniede pe^Vinra i ne stinse când se uita la Elena.bancheta din spate. Ce-a fost în mintea ta, sa fugi asa» N-n sa mai vorbim despre asta acum, zise ea, în-de la scoala? Si cum de-ai putut sa viiaici?

MMt And nA-sî regaseasca tonul vesel. Hai sa-ti scoatemElena ezita, apoi scutura din cap. Tot ce-si dorea!ml!M li' titilea ude.era sa le spuna totul lui Bonnie si Meredith. Sa le

* Trebuie sa ma duc înapoi dupa ce ma usuc,spuna toata povestea înspaimântatoare despre Stefan ]

• t iH M- Kl rn a.si Damon si despre ce se întâmplase cu adevarat noap- jI flrWri'til ci începuse din nou sa functioneze si un

tea trecuta cu domnul Tanner si despre tot ce urmase.1 tit> Mi cm limpede: de fapt, nu-1 vazuse acolo pe Stefan;Dar nu putea. Chiar daca ele ar fi crezut-o, secretul

ton*"!** un vis. Tot nu stia unde era Stefan.nu îi apartinea ei, ca sa-1 poata spune mai departe. HhIUI trebuie deloc, spuse Robert, logodnicul

— Toata lumea te cauta, spuse Meredith. Toata • HtfttMlHJudilh.scoala e suparata, iar matusa ta aproape ca si-a pier- j Meiul ahiii daca-1 observase pâna atunci stând acolo,dut mintile. Si ii i n pinle, Dar tonul lui nu lasa loc vreunui protest.

— îmi pare rau, spuse Elena tâmp, încercând sa se j P l'i «litiIItl cauta pe Stefan, las-o sa-si faca treaba,•Ml,opreasca din tremuratul violent.

O luara pe Maple Street si oprira în fata casei ei. IStlItln crede ca el 1-a omorât pe domnul Tan-MatusaJudith o astepta înauntru cu paturi încalzite. HM Ihu tiu-i asa. Stiti ca nu-i asa, nu? In timp ce

Page 8: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

20• Jurnalele VampirilorLupta * 21

matusa Judith îi scotea puloverul ud leoarca, Elena se| JttilMlt vorbind cu prieteni, cu vecini, cu cei de lauita de la unul la altul, cautând ajutor, dar toti aveau |tH.I|,i Ii,,sigura, pe toti ca Elena se simtea bine. Tra-aceeasi expresie.Stiti ca nu el a facut-o, nu? noaptea trecuta o tulburase putin, asta era

Nimeni nu rupse tacerea.tal, |l pAira sa aiba putina febra. Dar o sa-si revina

— Elena, spuse Meredith în cele din urma, nimeni WHII| ilf i dupa ce se va fi odihnit putin.nu vrea sa creada ca el a facut-o. Dar... sa fim seriosi, Mnrriith fi Bonnie stateau lânga ea.faptul ca a fugit asa nu-1 pune deloc într-o lumina fa P> Vrri «A vorbim? întreba Meredith în soapta.vorabila.

IMrim scutura din cap, privind fix spre foc. Toti— Dar n-a fugit. N-a fugit! N-ajugii... ilMu împotriva ei. Iar matusa Judith se însela: nu se— Taci, Elena, spuse matusa Judith. Nu te mai •MmU* 11rita: bine. Si n-avea sa se simta bine pâna când1

agita. Cred ca te îmbolnavesti. A fost atât de frig afara, \ llfltu. nu vii lî gasit.iar tu n-ai dormit decât câteva ore azi-noapte. M»iii Irrcu pe la ea, cu zapada pudrându-i parul

îsi puse mâna pe obrazul Elenei. lilnuil |i limionicul albastru-închis. Când intra înDintr-odata, era prea mult pentru ea. Nimeni n-o HMituf A, Elriitt îsi ridica privirile spre el plina de spe-

credea, nici macar prietenele si familia ei. In momen-i * *t i W Ir ii, Matt ajutase la salvarea lui Stefan, când tottul acela, se simtea înconjurata de dusmani. 11 Mlll i' ulii ar fi vrut sa-I linseze. Dar de data asta el

— Nu sunt bolnava, tipa ea, tragându-se într-o HUpuii*r privirii ei pline de speranta cu o expresie departe. Si nici nebuna nu sunt, orice-ai crede. Stefan j ii nu I siucir, iar îngrijorarea din ochii lui albastri îin-a fugit si nu 1-a ucis pe domnul Tanner si nu-mi pasa

daca nici unul dintre voi nu ma crede... I 'ii111li|tirea era insuportabila.Se opri, înecându-se. Matusa Judith, care se agita CJp cauti aici? îl întreba Elena. îti tii promisiunea

pe lânga ea, o conduse repede pe scari, iar ea se lasa fM al hi||AI Ir mine"?condusa. Dar nu se întinse pe pat atunci când matusa Im ih Im lui sclipi o clipa durerea. Dar vocea luisugera ca e, probabil, foarte obosita. în schimb, odata-j MiUl 11 tuietulbiirata:ce se încalzi, se aseza pe canapeaua din living, lânga |R fel oarecare masura, poate ca da. Dar as încercasemineu, înfasurata într-o gramada de paturi. Tele

I Atu in t|A tir tine oricum, nu numai fiindca am pro-fonul suna toata dupa-amiaza, si o auzi pe matusa Hil'tAni li ml îngrijorat pentru tine. Asculta, Elena...

Page 9: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

22• Jurnalele Vampirilor Lupta • 23

Dar ea nu era în dispozitia necesara sa asculte pe I l'UM l|i Îmbratisa strâns sora, lipindu-si pentru ocineva. •4.|»fl« apul de perisorul cânepiu al lui Margaret. Daca

— Ma simt foarte bine, multumesc. Intreaba-i pe JlMuu iT fl putut sa o sune sau sa-i trimita un mesaj,toti cei de fata. Asa ca nu trebuie sa-ti mai faci griji. |f It Incul-o deja pâna acum. Nimic în lume nu l-ar fiPlus ca nu vad de ce ti-ai tine promisiunea facuta unui («BUHopri, doar daca nu era grav ranit sau închis un-criminal.

Uimit, Matt privi spre Meredith si Bonnie. ApoiJ Nu fi i l.i»Iu voie sa se gândeasca la acest ultimclatina neajutorat din cap.

lUM" Ni rl.ui era în viata; trebuia sa fie. Damon era un— Nu esti corecta.

HflHt In..;Elena nu era însa nici în dispozitia necesara ca sa fie

t hii HlHîui avea necazuri, iar ea trebuia sa-1 poatacorecta.

g#«t cumva, îsi fteu griji toata seara, încercând cu dis-— Ti-am spus, nu mai e nevoie sa-ti faci griji pentru

pfaTt sA puna la punct un plan. Un lucru era clar1mine si pentru problemele mele. Sunt bine, multumesc.era pe cont propriu. Nu putea sa aibaI-.I i'hm:• HtmSugestia era evidenta. Matt se întoarse spre usai

|H*iPilnr iu nimeni.chiar în clipa în care matusa Judith intra cu sandvi-

(a Otetise întuneric. Elena se foi pe canapea si seciurile.

utti/i >--iCMftr.— îmi pare rau, trebuie sa plec, murmura el, gra-Nuni obosita, spuse ea încet. Poate ca pâna labindu-se spre iesire.

MHft* i'hlaf lunt bolnava. Cred ca ma duc sa ma culc.Si pleca fara sa se mai uite înapoi.M« MI Iul i o privi patrunzator.Meredith, Bonnie, matusa Judith si Robert înceti

MA uAudeam, domnisoara Gilbert, spuse ea, în-cara pe rând sa faca conversatie în timp ce serveau, mai

jftff ft in Iii uf ipre matusa Judith, ca poate ar fi bine cadevreme decât de obicei, cina lânga foc. Elena nu

||j si jiiiiiiiic sa ramânem aici peste noapte, sa-i tinemputea sa manânce si nu voia sa vorbeasca. Singura care

£Httt|uiiilr Elenei.nu se simtea groaznic era surioara mai mica a Elenei,

a?Uf lilcr grozava) spuse matusa Judith încântata.Margaret. Cu optimismul pe care i-1 dadeau cei patru

ani ai ei, se cuibarise lânga Elena si îi oferea din dul

itftt fl IUI HQ lupara parintii vostri, mi-ar face placere

ciurile pe care le primise la colindat de Halloween. lA • fliiiAiicli,

Page 10: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

24• Jurnalele Vampirilor Lupta • 25

— Drumul înapoi pâna la Herron e lung. Cred cali Inaluu ea Elena sa poata sa faca vreo miscare,am sa ramân si eu, spuse Robert. Pot sa ma întind patwlltlt «firi din pat si închise usa. Apoi se întoarsechiar aici, pe canapea. MMiu iii ipra Elena.

Matusa Judith protesta; erau destule camere pentru lAfHllll, macar o data în viata, asculta-ma,oaspeti la etaj, dar Robert era de neînduplecat. Cana

adevarat ca nu stim ce sa credem despre|| | t tl u| MI 'ipeaua era numai buna pentru el, o asigura. M#latt. Dai ar trebui sa întelegi ca e numai vina ta.

Dupa ce arunca o privire de pe canapea catre hol, •I Mtonl ati tuceput sa iesiti împreuna, n-ai facut decâtunde usa de la intrare se vedea perfect, Elena ramase I H* M **|iluu.i. S -au întâmplat o multime de lucrurinemiscata. Poate ca planuisera asta împreuna; oricum, PNMiia« nu nu u<'-ai spus. Sau, cel putin, nu ne-ai spuserau clar implicati cu totii. Voiau sa fie siguri ca ea nu |MadfVftj u] Dar, în ciuda acestor lucruri, noi încava parasi casa. în tine. înca tinem la tine. înca maiU*W»I IUT IM IW C

Când iesi din baie putin mai târziu, înfasurata în HMM iu alAturi detine, Elena, si vrem sa te ajutam. Si

chimonoul ei din matase rosie, le gasi pe Meredith si HAMu puti NA întelegi asta, atunci chiar e^z proasta.pe Bonnie asezate pe patul ei. Im» • i Klrua îsi întoarse privirea de la expresia în-

— Salut, Rosencrantz si Guildenstera , spuse ea Hln il Intrusa a lui Meredith la chipul palid al lui1acru. •HtOtifi Mnunic Încuviinta din cap.

Bonnie, care pâna atunci aratase deprimata, acum i A|«t| spuse ea, clipind cu putere, ca si când ar

parea alarmata. Ii arunca lui Meredith o privire ezitanta. ("VHOM-Sl m - uurt lacrimile. Chiar daca tu nu mai tii la

— Stie cine suntem. Vrea sa spuna ca suntem j iu* i\mai tinem la tine.uni( ffr tispioanele matusii ei, interpreta Meredith. Elena, ar Muia simti cum i se umezesc si ei ochii si chipul eitrebui sa-ti dai seama ca nu e deloc asa. Chiar nu poti i Mintii! nava ntatea. Bonnie coborî atunci din pat sisa ai un pic de încredere în noi? MaM i»'. iift îmbratisara, iar Elena nu putu sa-si mai

— Nu stiu. Pot? tttplMliHlai i iu iile sa-i siroiasca pe obraz.— Da, pentru ca suntem prietenele tale. pare rau ca nu am vorbit cu voi, spuse ea.

fiu lII Mii întelegeti si nu pot sa va explic de ce nu pot

Personaje dinHamletde William Shakespeare, prieteniiI1 Dar nu pot.Un lucru însa pot sa va spun.din copilarie ai lui Hamlet, dar în acelasi timp informatori ai,1 ¥a • fl UW l Ot»coruptului rege Claudius, uzurpatorul tronului. f li Ai lll putinfnapoi, îsi sterse obrajii si Ie privi deschis.

Page 11: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

26• Jurnalele Vampirilor Lupta • 27

r

Indiferent cât de grave par dovezile împotriva lui Sttv 1 l'.m' I )ar ce pot sa fac? Apoi o auzi pe Meredith

fan, nu 1-a omorât el pe domnul Tanner. Stiu ca nu •» 11! mi si spuse: Oh. Oh!

fost el pentru ca stiu cine a fost Si este aceeasi persoana % mâlc eram în ziua când am mers la cimi-care i-a atacat pe Vickie si pe batrânul de sub pod. Si..., 1 II. na, Ba chiar ai si prezis ca Stefan va veni?se opri sa se gândeasca o clipa. Si, Bonnie, cred ca el I

1-a ucis si pe Yangtze.

it • i li am ca nu crezi în toate chestiile astea pa-— Pe Yangtze? facu Bonnie ochii mari. De ce sa fl

vrut sa omoare un catel? feaja, «Ue Bonnie încet.

— Nu stiu, dar a fost acolo în noaptea aia, la tine Am mai învatat câte ceva de-atunci. In orice

acasa. Si era... furios. îmi pare rau, Bonnie. iul • lupii* A sa cred în orice daca asta ma ajuta sa-1

Bonnie scutura din cap socata. la* Nn - lan. Daca exista cea mai mica sansa sa-mi

— De ce nu le-ai spus politistilor? întreba Meredith,Miainli «»• ghemuia încet, ca si când încerca sa-si

Râsul Elenei era aproape isteric.pft |l Mal mic trupul deja subtirel.

— Nu pot. E ceva care îi depaseste. Iar asta e un alt' Mi na, nu întelegi, spuse ea pe un ton jalnic. Nu

lucru pe care nu-1 pot explica. Ati spus ca înca matH p»»nAMira necesara, nu e ceva ce pot controla.aveti încredere în mine; ei bine, va trebui sa aveti în

¡ f I MU a o Joaca. Nu mai e. Cu cât folosesti maicontinuare încredere în mine în privinta asta.Ulii ai-WM piiim, cu atât mai mult te folosesc ele peBonnie si Meredith se uitara una la alta, apoi la

•li lll i'Hr din.urma, pot ajunge sa te foloseascaasternutul de pat din care degetele nervoase ale Elenei

l HWipul, Mrca tu vrei sau nu. E periculos.trageau un fir din broderie. In cele din urma, Merw

Muia «• ridica si se duse pâna la masuta de toaletadith spuse:

ptttM ti' i ires, privind-o fara sa o vada. în cele din— Bine. Cu ce putem sa te ajutam?

Ü iMliuu'sr.— Nu stiu. Cu nimic. Sau poate... Elena se opri si KHMAi

se uita la Bonnie. Sau poate, zise ea cu o voce convj Al tlifptatr, nu e o joaca. Si te cred când spui

plet schimbata, tu ma poti ajuta sa-1 gOsesc pe Stefi |M ti* ttaiM ttlns poate sa fie. Dar nici pentru Stefan nu

Ochii caprui ai lui Bonnie se marira de uimire sin iJH*t A Mi iimir, cred ca e afara, undeva, ranit foarte

cera. ti nu an pe nimeni care sa-1 ajute; nici macar

Page 12: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

28• Jurnalele Vampirilor Lupta• 29

nu-1 cauta nimeni, în afara dusmanilor lui. Poa IHt^iiiM. Itii închisi, respira adânc si usor, de parcamoare chiar în clipa asta. Poate... Poate chiar... i uluiala lud un somn profund.

Simti cum se îneaca. îsi apleca fruntea peste masJ fcMau,*r gândi Elena, privind flacara si încercândde toaleta si trase adânc aer în piept, încercând sa \\ hmiuli iv toata vointa în acest gând. Si-1 imagina,linisteasca. Când ridica din nou privirea, o vazu (Mituiti|l (oale simturile, implorându-1 sa vina la ea.Meredith uitându-se la Bonnie. AtfMlim-a puloveruluilui pe obrazul ei, mirosul hainei

I tli li, l< II \.\ bratelor lui în jurul ei. Oh, Stefan...Bonnie îsi îndrepta umerii, stând cât putu dtpaililt* lui lionnietremurara, iar respiratia ei se ac-dreapta. îsi ridica barbia si strânse din buze. Iar ti|Hi • a a cuiva adormit care are un cosmar. Neclin-ochii ei caprui, de obicei calzi, o lumina salbatica seif

|, I* II naui iti lua ochii de la flacara, dar când Bonnieîn clipa în care îi întâlni pe cei ai Elenei.lip i hli cicii, un fior rece îi strabatu sira spinarii.— Avem nevoie de o lumânare, fura singurele

Ih lui etait lusr.sedoar un geamat, geamatul cuivacuvinte.r»Mlltlf* ii maredurere. Apoi, când Bonnie îsi îm-

II- iHpulînainte, respiratia deveni sacadata si seChibritul sfarâi si arunca scântei în întuneric, apo

iMii'Juiiui» In cuvinte.flacara lumânarii se aprinse puternica si stralucitoara-

iHlnuur..., spuse ea, apoi se opri.Arunca o lumina aurie peste chipul palid al lui BonnM*nu ||| tnlipse unghiile în palma.când se apleca deasupra ei.

I Mugur. .. în întuneric, spuse Bonnie.— O sa am nevoie de voi amândoua ca sa uiflVia pa ei rradistanta si chinuita.ajutati sa ma concentrez, spuse ea. Uitati-va la flacarii|a lrt-rt dinnou un moment de tacere, apoi Bonnie

si gânditi-va la Stefan. Proiectati-va imaginea lui înii i pu ia voibrânca repede.

minte. Indiferent ce se întâmpla, nu încetati sa va uitatiI. întunericti frig. Si sunt singur. E ceva în spatele1la flacara. Si, orice-ati face, nu scoateti o vorba.

Hi, i i liniai |1 tare. Pietre. Ma durea, dar acum nu(Elena încuviinta din cap. Singurul sunet care se mai v\mal iii inie, Suniamortit din cauza frigului. E atât de

auzea în camera era respiratia lor linistita. Flacara licari lliautienr rasuci, ca si când ar fi vrut sa scape desi dansa, aruncând pete de lumina pe chipurile celor PtMi »*tn •! tase, un râscutremurator, aproape ca un

sustrei fete asezate în jurul ei cu picioarele încrucisate, tii MIM nniu /aul. Niciodata nu mi-am imaginat cao

Page 13: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

30• Jurnalele Vampirilor Lupta • 31

sa vreau atât de mult sa vad soarele. Dar aici e mereu | H n| a I o clipa* Nu era vocea lui Bonnie, dar era1întuneric. Si frig. Apa îmi ajunge pâna la gât si e rece cu Ita lip cara Elena o recunostea. O mai auzise o

gheata. Si asta e amuzant. £ apa peste tot... iar eu mor II li -and dr pe buzele lui Bonnie, în cimitir.

de sete. Mi-e atât de sete... si doare... ttMr na, spuse vocea, sa nu mergi la pod. E Moar-

Elena simti cum i se strânge inima. Bonnie era în |, I ii iiii Moartea ta te asteapta acolo.

mintea lui Stefan si cine stie ce putea sa descopere Ap"' M« »miir se prabusi înainte. Elena o apuca de

Hf( fl Im rpu s-o zguduie.acolo. Stefan, spune-ne unde esti, se gândi ea cu dis aproape ca tipa ea. Bonnie!perare. Uita-te în jiu*, spune-mi ce vezi. 1I I HI I I IH

11»ii nli, nu. Da-midrumul.I — Sete. Am nevoie de... viata?RH' MIul Moi mie era slaba si tremurata, dar eraVocea lui Bonnie era nesigura, ca si când n-ar fi(9aH lui A aplecata înainte, îsi duse o mâna la frunte,stiut daca era cuvântul potrivit.

lltaiule, te simti bine?— Sunt slabit. El spune ca eu o sa fiu mereu cel

I Ata n'rd. Dar a fost foarte ciudatslab. El e puternic... un ucigas. Dar asta sunt si eu.

I nuni ri dr veni ascutit si se uita în sus, clipind des.Am ucis-o pe Katherine; poate ca merit sa mor. Dojf' • a însemnat asta, Elena? Ge-a vrut sa spunanu ma dau batut?

I I nil t A ti el e un ucigas?— Nu! spuse Elena înainte sa se poata abtine. In clipa

8 Iti amintesti?aceea uita totul, mai putin durerea lui Stefan. Stefan. ,1

Inii amintesc totul. Nu pot sa descriu; a fost9— Elena! tipa ascutit Meredith în acelasi timp.

HplH har ce-a vrut sa spuna cu asta?Dar capul lui Bonnie cazu înainte, iar potopul de

Nituit', ciie Elena. Halucina, asta e tot.cuvinte se întrerupse brusc. îngrozita, Elena întelese Min 'Inii interveni.ce facuse.

II' Drei chiar crezi ca a intrat în legatura cu— Bonnie, te simti bine? Poti sa-1 gasesti iarasi?

N-am vrut... pli un încuviinta tacuta din cap, privind în altaBonnie îsi ridica atunci capul. Avea acum ochii |Pi i ii im hi arzatori, durerosi.

deschisi, dar nu se uitau nici spre lumânare si nici spre I la (lied ca era Stefan. Trebuie sa fi fost el. SiElena. Se uitau fix înainte, goliti de orice expresie. I» A hi in ¿1 ti gpus unde e. Sub Podul Wickery, înGând vorbi, vocea ei era distorsionata, iar inima

Page 14: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Lupta• 33

3

— A spus sa nu te apropii tu de pod, o corecta

.Meredith. Ti-a spus tie, special, Elena. A spus ca

Moartea te asteapta.

— Nu-mi pasa cine ma asteapta, spuse Elena. Daca

Stefan e acolo, acolo ma duc si eu.— Atunci mergem toate, spuse Meredith.

Elena ezita.

— Nu pot sa va cer sa faceti asta, spuse ea încet.Poate fi primejdios... un gen de pericol pe care nu-1

Cunoasteti. Poate ar fi mai bine pentru mine daca

merg singura.onnie se holba la ea. — Glumesti? spuse Bonnie, împingându-si barbia— Nu-mi amintesc nimic despre pod. N-am înainte.Adorampericolul. Vreau sa fiu tânara si

frusimtit sa fi fost vreun pod. moasa în mormânt, îti amintesti?— Dar ai spus chiar tu, la sfârsit. Credeam ca-ti — Termina, spuse repede Elena. Chiar tu ai fost

amintesti... cea care a spus ca nu e o joaca.Vocea Elenei se stinse. — Nu e nici pentru Stefan, le reaminti Meredith.— Nu-ti mai amintesti partea aceea, spuse ea fara Nu-i suntem de prea mare folos daca pierdem vremea

expresie. pe-aici.Nu era o întrebare. Elena deja îsi scotea chimonoul si se îndrepta spre— îmi amintesc singuratatea, într-un loc rece dulap.

si întunecat, simteam slabiciunea... si setea. Sau poate — Am face bine sa punem pe noi haine groase.foamea? Nu stiu, dar aveam nevoie... de ceva. Si Luati orice poate sa va tina de cald, spuse ea.aproape ca-mi doream moartea. Apoi m-ai trezit tu. Când erau toate îmbracate sa faca fata cât de cât

vreElena si Meredith schimbara o privire. mii de-afara, Elena se întoarse spre usa. Apoi se opri.

— Si dupa aceea, se întoarse Elena spre Bonnie, ai — Robert, spuse ea. Sub nici o forma nu putem samai spus ceva, cu o voce ciudata. Ai zis sa nu ne apro

ajungem la usa de la intrare fara sa ne vada, nici chiarpiem de pod. daca doarme.

Page 15: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

34* Jurnalele Vampirilor Lupta * 35

Toate trei se rasucira în acelasi timp spre fereastra. raluminoasa si ciudat de linistita si nici o adiere nuI— Oh, minunat, spuse Bonnie. cuprindea frunzele cafenii ramase pe crengi.In timp ce se catarau în gutuiul din fata ferestrei*

— Fiti atente daca vedeti vreo cioara, le spuse eaElena vazu ca ninsoarea se oprise. Dar asprimea™lii Bonnie si Meredith.gului care o lovea peste obraji o facu sa-si aminteasca

— O cioara? întreba Meredith taios. Ga aia dinvorbele lui Damon. Iarna este un anotimp neiertator,kta casei lui Bonnie în noaptea în care-a muritse gândi ea si se cutremura.

Toate luminile din casa erau stinse, inclusiv cele din— Noaptea în care Yangtze a fost ucis. Da.living. Probabil ca Robert adormise deja. Chiar si asa,

Elena se apropie de apele întunecate ale râuluiElena îsi tinu respiratia când ajunsera în dreptul fe Drowning Creek cu inima batându-i mai repede. Inrestrelor întunecate. Masina lui Meredith era parcata

ciuda numelui, nu era nicidecum un pârâu(créele},ciputin mai jos, pe strada. In ultima clipa, Elena setin râu cu ape repezi si cu maluri de pamânt. Peste elhotarî sa ia niste frânghie si deschise, fara sa faca

zgo Becea Podul Wickery, o structura din lemn construitamot, usa garajului. In Drowning Creek era un curentiu urma cu aproape un secol. Cândva, fusese destul derapid si traversarea lui era periculoasa.puternic sa sustina carute si camioane; azi mai rama

Drumul pâna la capatul orasului avea sa fie tensio sese doar un pod pietonal pe care nu-1 folosea nimeninat. Trecând pe lânga marginea padurii, Elena îsi

pentru ca era destul de izolat. Era un loc sterp, parasitaminti felul cum frunzele zburasera în jurul ei în ci H neprietenos, se gândi Elena. Ici si colo, petice demitir. Mai ales frunzele de stejar.

zapada se zareau pe pamânt.— Bonnie, stejarii au vreo semnificatie aparte? Bunica ta ti-a spus vreodata ceva despre ei? în ciuda cuvintelor ei curajoase de mai devreme,

— Ei, erau copaci sacri pentru druizi. De fapt, toti Bonnie ramânea în urma lor.copacii erau sacri, însa stejarii erau cei mai adorati. — Va mai amintiti ultima oara ¿cand am trecutDruizii credeau ca spiritul copacilor le da putere. •este podul asta? întreba ea.

Elena digera informatia în tacere. Când ajunsera Chiar prea bine, îsi spuse Elena. Ultima oara cândla pod si coborâra din masina, arunca o privire ne

îl traversasera, erau urmarite de... ceva... din cimitir.linistita catre stejarii de pe malul drept. Dar noaptea Sau de cineva, se gândi ea.

Page 16: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

36 i Jurnalele Vampirilor Lupta. 37

— înca nu trebuie sa-1 traversam, spuse ea. Mai Elena simti cum inima-i e cuprinsa de groaza. Oîntâi trebuie sa ne uitam sub el, pe partea asta. parte din ea stia ca Bonnie are dreptate, ca Stefan nu

— Adica acolo unde a fost gasit batrânul cu bere

era în locul acesta salbatic si însingurat. Dar o altagata retezata, murmura Meredith, dar le urma. parte din ea era mult prea speriata ca sa asculte.

Farurile masinii luminau doar o mica parte a ma

— Trebuie sa fim sigure, spuse ea cu sufletul strânslului de sub pod. Gând Elena pasi în afara spotului p înainta mai departe în întuneric, facându-si drumîngust de lumina, simti un fior rece, ca o prevestire. pc bâjbâite, pentru ca nu putea sa vada nimic.Moartea asteapta — spusese vocea. Oare Moartea era Dar într-un sfârsit trebui sa recunoasca faptul ca niciaici, jos? un semn nu trada prezenta recenta a cuiva prin

locuKcioarele îi alunecara pe pietrele umede, acoperite rile acelea. Si nici urma de vreun cap întunecat în apa.de spuma apei. Tot ce putea auzi era vuietul râului si Isi sterse palmele reci si murdare de noroi pe jeansi.ecoul care se spargea în peretii podului de deasupra — Putem sa verificam si cealalta parte a podului,ei. Si, cu toate ca-si încordase privirile, tot ce putea sa spuse Meredith, iar Elena încuviinta mecanic din cap.vada în întuneric erau malurile umezi si reci si grin

Dar nu era nevoie sa vada expresia lui Bonnie ca sazile de lemn ale podului. stie ce aveau sa gaseasca. Nu era locul potrivit.

— Stefan? sopti ea si aproape ca se bucura când — Hai mai bine sa plecam de-aici, spuse ea, urzgomotul apei îi acoperi vocea. când printre buruieni spre fâsia de lumina de dincolo

Se simtea ca cineva care întreaba „cine e-acolo?" de pod.într-o casa goala, înspaimântat totusi de ce ar putea Insa în clipa în care ajunse acolo, Elena îngheta.sa-i raspunda. — Oh, Doamne..., icni Bonnie.

— Nu e bine, spuse Bonnie din spatele w — înapoi! sâsâi Meredith. Stati la adapostul ma

u— Ce vrei sa spui? lului.Bonnie privea înjur, clatinând usor din cap, cu tot Conturata clar în farurile masinii de deasupra, era

corpul încordat de concentrare. o silueta întunecata. Elena, privind-o cu inima ba-— Pur si simplu simt ca nu e în regula. Nu... în tându-i salbatic, nu putea sa spuna decât ca era a unui

primul rând ca nu am auzit niciodata zgomotul râului. barbat. Chipul îi era învaluit în întuneric, dar ea aveaN-am auzit niciodata nimic, doar liniste morman tala. un sentiment cumplit.

Page 17: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

38 * Jurnalele Vampirilor Lupta • 39

înainta spre ele. în clipa în care vazu miscarea — mai întâim. i Mi i i i i nital|mi, apoi piciorul aparura din întuneric. Nu...Aplecându-se sa nu fie vazuta, Elena se ghemui

lânga malul noroios de sub pod, lipindu-se de el câtj b Ce cautati aici?

putu de tare. O simtea pe Bonnie tremurând în spatele Mintea Elenei refuza sa proceseze informatia în

ei si degetele lui Meredith înfigându-i-se în brat. pliu 1.1 faza. Era înca panicata si aproape tipa când

Matt mai facu un pas în josul malului, uitându-se subNu vedeau nimic de-aici, dar dintr-odata auzira

pasi grei pe pod. Abia îndraznind sa respire, se agatara

una de alta, ridicându-si capetele în sus, de unde venea • Elena? Ce faci aici? întreba el din nou.

zgomotul. Pasii grei rasunau dinspre grinzile de lemn, Bonnie îsi ridica imediat capul. Meredith respira

îndepartându-se de ele. adAnc, usurata. Elena însasi se simtea de parca i-ar fi

Htnlut genunchii.Doamne, fa sa plece, se gândi Elena. Te rog...

îsi musca buza, iar Bonnie scânci usor, strângân- • Matt, zise ea.

du-i mâna Elenei cu mâna ei înghetata. Pasii se întor

Nu era în stare de mai mult.

ceau. I Bonnie fu mai zgomotoasa.

Ar trebui sa merg acolo, gândi Elena. Pe mine ma Si tu ce faci? îi raspunse ea pe un ton ridicat.

vrea, nu pe ele. Macar atâta lucru îi spusese el. Ar tre

Vrei sa ne stea inima-n loc din cauza ta? Tu ce cauti

bui sa merg acolo si sa-1 înfrunt si poate o sa le lase pe aji'i la ora asta din noapte?

Bonnie si Meredith sa plece. Dar furia arzatoare care * Matt îsi baga o mâna în buzunar, zornaind niste

o pusese în miscare în dimineata aceea se facuse acum iiiAi uiitis. In timp ce fetele ieseau de sub pod, el arunca

scrum. Cu toata puterea vointei ei, nu reusea sa-si eli

0 privire peste râu.

bereze mâna din cea a lui Bonnie, nu putea sa se des

V-am urmarit.

prinda de ea. — Ceai facut? întreba Elena.

Pasii se auzira exact deasupra lor. Apoi se faarl Sovaind, el se întoarse totusi cu fata la ea.

liniste, urmata de un sunet de alunecare pe mal. V-am urmarit, repeta el cu umerii încordati.

Nu, îsi spuse Elena, cu trupul încordat de groaza. Mi .un imaginat ca o sa gasesti tu o metoda sa scapi de

Venea jos. Bonnie gemu si îsi îngropa capul în umarul mAtusa ta si sa pleci din nou. Asa ca am asteptat în

Elenei, iar Elena îsi simti fiecare muschi întins la musina peste drum si am supravegheat casa. Asa cum

Page 18: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

40 * Jurnalele Vampirilor Lupta• 41

eram sigur ca o sa se întâmple, v-am vazut pe toate ^ Sigur ca da, spuse el.trei cum ati coborât pe geam. Asa ca v-am urmarit — In jurul meu erau pietre, dar nu ca pietrele asteapâna aici. CCi 'Au,

Elena nu stia ce sa spuna. Era furioasa si era sigura Nu, sigur ca nu.ca el o facuse probabil doar ca sa-si tina promisiunea! Sc uita apoi spre Meredith, careia i se facu mila de el.fata de Stefan. Dar gândul ca Matt statuse acolo, în — Bonnie a avut o viziune, îi explica ea.Fordul lui ponosit, probabil înghetat pâna în maduva Matt se dadu usor înapoi, iar Elena îi putu vedeaoaselor si fara sa fi mâncat nimic la cina... îi dadu o prolilul în lumina farurilor. Din expresia lui, îsi dadustrângere ciudata de inima, la care nu vru sa se gân

ura mu ca nu stia daca s-o ia la sanatoasa sau sa ledeasca prea mult. încoloneze pe toate trei si sa le conduca pâna la cel

El se uita din nou spre râu. Ea se apropie de el si îi uiuiapropiat spital de nebuni.spuse încet: — Nu e o gluma, spuse ea. Bonnie e medium,

— îmi pare rau, Matt, pentru felul în care m-am Matt. Sdu ca am zis mereu ca nu cred în astfel de lupurtat acasa si... si pentru... cruri, dar m-am înselat. Nici nu stii cât de tare m-am

îsi cauta cuvintele câteva clipe, apoi se lasa înselat. în seara asta, ea... a luat cumva legatura cupagubasa. Pentru tot, se gândi deznadajduita. Stefan si a putut sa vada unde este.

— Si mie îmi pare rau ca v-am speriat adineaori. Matt trase adânc aer în piept.Se întoarse brusc cu fata spre ea, ca si când cu asta ar — înteleg. In regula...fi lamurit totul. Acum puteti sa-mi spuneti, va rog, ce — Nu ma lua de sus! Nu sunt tâmpita, Matt, si-ticautati aici? spun ca totul e adevarat. Bonnie a fost acolo, cu

Ste— Bonnie s-a gândit ca poate Stefan e aici. fan; a stiut lucruri pe care numai el putea sa le stie. Si— Ba nu, Bonnienu s-a gândit, sari Bonnie. Bonnie a vazut locul unde este închis.

a zis de la bunînceputca nu e locul potrivit. Trebuie — închis, zise Bonnie. Asta e! în mod sigur nu erasa cautam un loc linistit, fara zgomote, undeva închis. Un loc deschis, ca un râu. Dar era apa, pâna la gât.M-am simtit... înconjurata, îi explica ea lui Matt. Pâna la gâtul lui. Si erau pietre de jur împrejur,

acoMatt se uita înapoi spre ea temator, ca si când l-ar perite cu muschi gros. Apa era rece ca gheata si miroputea musca. sea urât.

Page 19: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

42• Jurnalele VampirilorLupta• 43

— Dar ce-ai vazut? întreba K posibil, zise Bonnie încet. Dimensiunile si— Nimic.Ca si când as fi fost oarba. Intr-un feH |M si tot restul par sa se potriveasca. Dar o fântâna

tstiam ca, daca ar fi fost chiar si cea mai vaga raza de |f deschisa; ar fi trebuit sa pot vedea stelele.lumina, as fi putut s-o vad, dar nu era. Era întuneric ca Nu si daca era acoperita, spuse Matt. Multe din-intr-un mormânt. fermele din împrejurimi au fântâni pe care nu Ie

— Ca un mormânt... I folosesc, iar fermierii le acopera, ca sa se asigure

Frisoane reci o cuprinsera pe Elena. Se gândi la rui-| •¡1 nucad copiii în ele. Asa au facut bunicii mei.

filma nu-si mai putea stapâni entuziasmul,nele bisericii parasite de pe dealul cimitirului. Era un

p Ar putea fi!Trebuie sa fie! Bonnie, adu-ti amin-mormânt acolo, un mormânt pe care credea ca 1-an

t*i ai Ipus ca acolo era mereu întuneric.deschis odata.

•» Da, si chiar aveam o oarecare senzatie de loc— Dar un mormânt nu ar fi asa plin de apa, spusei

Meredith.Bonnie era si ea entuziasmata, dar Meredith le— Nu... Dar altfel habar n-am unde poate fi, zise

iuiMi 'upse cu o întrebare seaca:Bonnie. Stefan nu era tocmai înfreg la minte; era atâtp Si câte fântâni crezi ca sunt în Fell's Church,de slabit si ranit. Si îi era foarte sete...

Matt?Elena deschise gura ca sa o împiedice pe Bonnie sa

|r Câteva zeci, probabil, raspunse el. Dar acope

continue, dar chiar atunci interveni Matt.ritei' Nu sunt chiar atât de multe. Si daca sugerati ca

— Sa va spun a ce-mi suna mie toate astea, zise el.i ini 'vii l-ar fi aruncat pe Stefan într-una din ele, atunci

Cele trei fete se întoarsera spre Matt, care stateamiputea fi undeva unde sa riste sa fie vazut. Probabil

putin mai departe de grupul lor, ca si când ar fi tras cu9iui iun loc abandonat...

urechea Ia ce-si spuneau. Aproape ca uitasera de el.tiIar masina lui a fost gasita pe drumul asta, spuse

— Ei bine? zise Elena.hi

— Pai, spuse el, mi se pare ca seamana cu o fântâna. »• La batrânul Francher, zise Matt.Elena clipi, cu ochii plini de entuziasm. le privira cu totii. Ferma lui Francher era o ruina— Bonnie? parasita de când se stiau. Se afla în mijlocul padurii,

Page 20: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

44* Jurnalele Vampirilor Lupta• 45

iar padurea pusese stapânire pe ea de mai bine de u liII(ii llf unde cândva cimentul legase caramizile, casecol. )IM niimuinent gata sa se prabuseasca.

— Sa mergem, adauga Matt simplu. * l'iuiuna trebuie sa fie undeva în spate, ziseElena îsi puse mâna pe bratul lui.— Crezi ca... ? Mi • i ftliili fu cea care o gasi si îi chema si pe ceilalti.El întoarse privirea pentru o clipa. H# «li HtiHrra în jurul ei si se uitara la lespedea patrata— Nu stiu ce sa cred, spuse în cele din urma. Darj • I* |iluii,1,aflata aproape la acelasi nivel cu pamântul.

vin cu voi. Mau se opri si examina atent pamântul si buruie-Se împartira si plecara cu amândoua masinile,

lilli' i l in j ur ul ei .Matt cu Bonnie în fata si Meredith urmându-i, cu »» 8-a umblat de curând la ea, zise el.Elena. Matt o apuca pe un drum desfundat care nu se Iu clipa aceea, inima Elenei începu sa bata cu pu-mai folosea de mult si înainta prin padure pâna când Ifll'O, aproape sa-i sparga pieptul. Simtea cum batailedrumul disparu. II reverbereaza în gât si în vârful degetelor.

— Pe aici o luam pe jos, spuse el. "** Sa dam capacul la o parte, zise ea cu o voceElena se bucura ca se gândise sa ia frânghia. Vor doar putin mai tare decât o soapta.

avea nevoie de ea daca Stefan era într-adevar în fân

1 -espedea era atât de grea, încât Matt nu putu nicitâna lui Francher. Si daca nu era... macar s-o clinteasca. In cele din urma, toti patru

îmNu-si lasa gândul sa se duca spre o asemenea posi

pinsera, proptindu-se în pamântul din spatele ei, pânabilitate. când, cu un zgomot înfundat, blocul de piatra se misca

Drumul printre copaci era greu, mai ales pe întu

jumatate de centimetru. Când între placa de piatra sineric. Tufarisul era des, iar ramurile moarte se întin

fântâna se facu un mic spatiu, Matt se folosi de odeau spre ei si-i agatau. Fluturi de noapte zburau pe creanga moarta ca sa-1 largeasca. Apoi începura dinlânga ei, atingându-i obrajii Elenei cu aripi nevazute. nou sa împinga cu totii.

In cele din urma, ajunsera într-o poienita. Se mai Când deschizatura deveni destul de mare ca sa-siputea vedea fundatia vechii case, pietrele ei fiind le

Strecoare prin ea capul si umerii, Elena se apleca, prigate acum de pamânt doar prin ierburi si buruieni. vind înauntru. Aproape ca-i era teama sa spere,

Hornul era înca intact în cea mai mare parte, cu gauri — Stefan?

Page 21: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

46• Jurnalele Vampirilor Lupta • 47

Secundele de dupa, aplecata peste deschizatura în

A|t"/.ai înca în genunchi, se întoarse sa se uite spretunecata, privind în bezna, auzind numai ecoul pie^ Bunule. Ea îi plesni o palma peste cap.tricelelor pe care le desprinsese cu miscarea ei, erau Nu mai glumi cu lucrurile astea! Scoate-1agonizante. Apoi, aproape incredibil, se auzi un glas. pl*H('olo!

— Cine...? Elena? Y Sigur, doamna, spuse Matt, usor ametit. Uite,— Oh, Stefan! Wl» Hui, va trebui sa te legi cu asta pe dupa mijloc.Usurarea o cuprinse cu violenta. tDa, zise Stefan.— Da! Sunt aici, suntem aici, o sa te scoatem! Nu se plânse nici de degetele amortite de frig si nici

de-acolo. Te simti bine? Esti ranit? Hll întreba daca vor putea sau nu sa-1 traga pâna sus.Singurul lucru care o împiedica sa se arunce ea. Ura lingura solutie pe care o aveau.

însasi în fântâna era mâna lui Matt care o apucase de * Urmatoarele cincisprezece minute aveau sa fiespate. • uuiplite pentru Elena. A fost nevoie de forta tuturor

— Stefan, rezista, avem o frânghie. Spune-mi ca II mA=1 traga pe Stefan afara, desi principala con-esti bine. I HI HI tie a lui Bonnie era sa strige „haideti, haidetil" ori

Se auzi un sunet slab, aproape de nerecunoscut, dar |l câte ori se mai opreau sa-si traga sufletul. Dar înElena stia ce era. Un râset. Vocea lui Stefan era firava, llfl din urma mâinile lui Stefan se apucara de margi-1dar inteligibila. Ml de sus a gaurii întunecate, iar Matt se întinse

— Am... avut si zile mai bune, spuse el. Dar sunt... minute ca sa-1 apuce de subsuori.în viata. Cine e cu tine? Mn clipa urmatoare, Elena îl tinea strâns în brate.

— Sunt eu, Matt, spuse Matt, dându-i drumul J PUtca sa-si dea seama cât de rau îi era dupa nemiscaElenei. rea lui nefireasca, dupa lipsa de vlaga a trupului sau.

Se apleca si el peste gaura. Elena, aproape înnebu

U folosise ultimele puteri ca sa se împinga afara; avea

nita de exaltare, îi observa totusi privirea usor uimita. mâinile taiate si însângerate. Dar ceea ce o îngrijora

— Cu Meredith si cu Bonnie, adauga Matt, care \ h • I mai mult pe Elena era faptul ca mâinile acelea nu-i

data viitoare o sa ne faca un numar senzational de în

întoarsera îmbratisarea disperata.

doit linguri. O sa-ti arunc o frânghie... asta doar daca I Când îi dadu putin drumul, doar cât sa poata sa-1

nu cumva Bonnie poate sa te faca sa levitezi pâna sus. priveasca, vazu ca pielea îi era ca de ceara si ca avea

Page 22: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

48 • Jurnalele Vampirilor

4cearcane adânci sub ochi. Era atât de rece încât o îngrozea.

Elena se uita spre ceilalti, agitata.Matt se încruntase îngrijorat.— Ar fi bine sa-1 ducem cât mai repede la spital.

Are nevoie de un doctor.

— Nu!

Vocea era slaba si ragusita si venea dinspre trupul

fara vlaga pe care Elena îl cuprindea în brate. Simti

cum Stefan îsi aduna fortele si cum îsi ridica încetcapul. Ochii lui verzi îi atintira pe ai ei, iar ea putu sa

^ ar trebuie sa-1 vada un doctor. Arata devada disperarea din privirea lui.I parca ar fi pe moarte! spuse Bonnie.

— Fara... doctori." — Nu se poate. Nu pot sa va explic în

Ochii aceia o ardeau.momentul asta. Haideti sa-1 ducem acasa, bine? E ud

— Promite-mi, Elena.ti Înghetat. Apoi putem sa stam de vorba.

Pe Elena o usturau ochii, iar vederea i se încetosase.I Efortul de a-1 duce pe Stefan prin padure era sufi— Promit, sopti ea.cient cât sa le ocupe tuturor gândurile pentru o vreme.

Simti apoi cum ceea ce îl tinuse pâna atunciH A i u asese inconstient si, când în sfârsit îl pusera pe ban-

constient, fluxul acela subtire de vointa si determinare,rlirla din spate a masinii lui Matt, erau cu totii zgâriati

se stinse. Se prabusi în bratele ei, fara cunostinta.fl r| mizati, dar si uzi fleasca de la hainele lui mustind de

MI in. Elena îi tinu capul în poala tot drumul pâna la pen-MerecUth si Bonnie îi urmau cu masina.' I M I I I C.

— Se vad luminile aprinse, spuse Matt, tragândItutsjna în fata cladirii ruginii a pensiunii. Cred ca

di nnnna Flowers e treaza. Dar usa e probabil încuiata.

•Elena lasa usor capul lui Stefan pe bancheta si sellrrcura afara din masina; vazu una dintre ferestre

Page 23: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

50 • Jurnalele Vampirilor

luminându-se când draperia se dadu într-o parte. Vazu p» Cine si-ar lasa deschisa... usa de la intrare...apoi cum apar un cap si niste umeri care se apleaca sa tlllptt cele întâmplate în ultima vreme? mormai Mattpriveasca în jos. liniinp ce-si carau povara fara viata. Cred ca nu e în

F— Doamna Flowers! striga ea, facând semne cu| Iunie mintile.mâna. Sunt Elena Gilbert, doamna Flowers. L-am gasit nu e în toate mintile, spuse Bonnie depe Stefan si trebuie sa ne dati voie sa intram înauntru. fiV«Niipra, în timp ce împingea usa de la capatul

Silueta de la fereastra nu se misca si nici nu dadu^ rllor. Ultima oara când am fost aici vorbea desprealtfel vreun semn ca ar fi patruns sensul cuvintelor ei. [• mai ciudate...Totusi, dupa pozitie, Elena putea sa-si dea seama ca

Vocea i se stinse cu un icnet.înca privea în jos spre ei.

Ce e? o întreba Elena.— Doamna Flowers, Stefan e cu noi, striga ea didI )ar când ajunse în pragul camerei lui Stefan, putunou, facând semne spre interiorul masinii. Va rog!

f|VHI la ea însasi despre ce era vorba.— Elena, e descuiat deja! pluti pâna la ea vocea lui* Uitase în ce stare era camera ultima oara când oBonnie de pe veranda, distragându-i Elenei atentia de* Cufere pline cu haine zaceau rasturnate pe-ola silueta din fereastra. Gând se uita din nou în sus,

tiai ic, ca si când ar fi fost izbite dintr-un perete într-altulvazu draperia trasa la loc si lumina stingându-se în camera aceea de la etaj. o mâna imensa. Continutul lor era împrastiat pe

KM Ir a laolalta cu lucrurile din dulap sau de pe mese.Era ciudat, dar nu avea timp sa descifreze misterul.Ea si Meredith îl ajutara pe Matt sa-1 ridice pe Stefan Mobila fusese întoarsa cu fundul în sus, iar fereastra

si sa-1 care pâna la treptele de la intrare. Ipm i.l lasa vântul înghetat sa sufle înauntru. Nu eraînauntru domneau linistea si întunericul. Elena îi IpHnHfi decât o lampa, într-un colt, si umbre grotesti se

conduse pe ceilalti spre casa scarilor, aflata de partea j l i n l n L ui p e ta va n.cealalta a intrarii, si apoi spre palierul de la etaj. De f Ce s-a întâmplat?întreba Matt.acolo, se îndreptara spre una dintre camere, unde Klrna nu raspunse pâna când nu-1 întinsera peElena o puse pe Bonnie sa deschida o usa care pareai

i i dh np e p a t.de la un dulap. Dincolo de ea era o alta scara, îngusta Nn stiu sigur, zise ea si era adevarat, chiar dacasi abrupta.

% i în parte. Stiu doar ca la fel era si noaptea trecuta.11 11 111.

Page 24: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

52• Jurnalele Vampirilor Lupta• 53

Matt, ma ajuti? Trebuie sa-i schimbam hainele cu uneli Sl dcdata aceasta spunea, fie si numai în parte,uscate. IMltVAI ui.Stia ce l-ar putea ajuta pe Stefan, dar n-o1

— Mai caut o lampa, interveni Meredith, dar tHili'H facecu ceilalti de fata. Se apleca peste Stefan,Elena o întrerupse grabit. llirniulu -ipalmele într-ale ei, încercând sa gândeasca.

— Nu, vedem foarte bine si asa. De ce nu încerci, putea sa faca? Sa-i protejeze secretul lui Stefan1mai bine, sa aprinzi focul? tu|pretul vietii lui? Sau sa-1 tradeze ca sa-1 poata salva?

Dintr-unul din cuferele larg deschise iesea un halat |iin oare chiar l-ar salva daca le-ar dezvalui tot luide baie închis la culoare. Elena îl lua, apoi ea si Matt Mnii, liii Bonnie si lui Meredith? Se uita la prieteniiîncepura sa-1 dezbrace pe Stefan de hainele ude. Ea al,încercând sa-si imagineze ce i-ar raspunde ei dacavru sa-i scoata puloverul, dar o scurta privire spre gâtul! malin adevarul despre Stefan Salvatore,lui o facu sa înghete pe loc, f Nu era bine. Nu putea sa riste. Socul si oroarea

— Matt, poti... poti sa-mi dai prosopul ala? N| IIi«pe ca o facusera pe ea însasi sa-si piarda mintile.In clipa în care el se întoarse, îi trase lui Stefan pu3 IIilnca ea, care îl iubea pe Stefan, fusese gata sa o ia

loverul peste cap si îl înfasura rapid în halat. Când IU«Anatoasa urlând atunci când aflase, oare ce-arMatt se întoarse la loc si îi dadu prosopul, ea i-1 prinse pilim sa faca cei trei? In plus, mai era si asasinareaîn jurul gâtului, ca pe un fular. Pulsul i-o luase razna,

iloiiuiului Tanner. Daca ei ar sti ce era Stefan, ar maiiar mintea-i functiona pe repede-înainte.

piitmvreodata sa îl considere nevinovat? Nu cumva,Nu era de mirare ca îl gasisera atât de slabit si de

HIu Ir va în adâncul sufletului lor, vor continua mereulipsit de vlaga. Oh, Dumnezeule! Trebuia sa-1 ceraB

-ni Ibanuiasca?teze cu atentie, sa vada cât era de grav. Dar cum putea

Klrua închise ochii. Era mult prea periculos. Me-s-o faca asa, cu Matt si cu fetele lânga ea?Inillllt, Bonnie si Matt îi erau prieteni, dar acesta era— Ma duc sa caut un doctor, spuse Matt cu o voalMit lucrupe care nu-1 putea împarti cu ei. Nu era ni-încordata, cu ochii la chipul lui Stefan. Are nevoie deHM'iii pelume în care sa poata avea destula încredereajutor, Elena.iill sft-i împartaseasca acest secret. Va trebui sa-1Elena intra în panica.pAMir/.edoar pentru ea.— Matt, nu... te rog. El... îi e teama de doctori.

Nu stiu ce s-ar putea întâmpla daca aduci unul aici.

Page 25: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

54• Jurnalele Vampirilor Lupta • 55

— Se teme de doctori, dar cred ca o infirmiera arj \ (iând auzi închizându-se usa de la baza scarilor,

fi foarte buna. Se întoarse apoi spre locul unde Bonni® pirnu ridica repede lampa care zacea rasturnata lânga

si Meredith stateau în genunchi în fata semineului. fiii si o baga în priza. Acum, în sfârsit, putea sa veri-

Bonnie, ce zici de sora ta? lîi r cu atentie cât de ranit era Stefan.— Mary? Bonnie se uita la ceasul de la mâna.; tPftrea sa aiba o culoare si mai îngrijoratoare decât

Saptamâna asta e în tura de dupa-amiaza, dar proba

atunci; era, la propriu, la fel de alb ca asternutu-jH i ii iibil ca a ajuns deja acasa. Numai ca... fllrde sub el. Si buzele îi erau albe, iar Elena se gândi

IBhtuvh.— Atunci asta e. Matt, du-te cu Bonnie si rugati-o hfiisc la Thomas Fell, întemeietorul orasului Fell's

pe Mary sa vina pâna aici si sa-1 examineze pe Stefani Sau mai degraba la efigia lui Thomas Fell,Daca si ea o sa spuna ca are nevoie de un doctor, n-am iHli unlânga sotia lui pe piatra de mormânt sub caresa ma mai împotrivesc. pSlhneau împreuna. Stefan avea aceeasi culoare ca

Matt ezita, apoi ofta scurt. Marmura statuii.

— Bine. Continui sa cred ca gresesti, dar... Hai sa rZgârieturile si taieturile din palmele lui erau de unmergem, Bonnie. O sa încalcam vreo câteva reguli de •fU palid, dar nu mai sângerau. Ea îi întoarse cu de-circulatie. •Utr -tc capul, ca sa se poata uita la gâtul lui.

Iesira pe usa, iar Meredith ramase in picioare lânga Si iata-le. Cu un gest automat, ea îsi atinse propriulsemineu, fixând-o staruitor pe Elena cu ochii ei întu

lat, ca si când ar fi vrut sa verifice ca asemanarea eranecati.

IrulA. Dar semnele de pe gâtul lui Stefan nu erau doarElena se forta sa o priveasca în ochi. pJlin puncte mici. Erau rupturi adânci, salbatice în— Meredith... cred ca ar fi mai bine daca ati pleca Pai ne. Aratau de parca ar fi fost facute de cine stie ce

de-aici cu totii. tiiiininl care încercase sa-i smulga capul.— Asa crezi? () furie incandescenta o strafulgera din nou peOchii aceia întunecati ramasera lipiti Iara ezitare plf lut. însotita de o ura de nestapânit. întelese ca, în

de ai ei, de parca ar fi vrut sa-i patrunda mintea si sa-i Hm Iu mâniei si dezgustului ei, pâna atunci înca nu-1citeasca gândurile. Dar Meredith nu-i puse nici o în Pite pe Damon. Nu tocmai. Dar acum... acum îl ura.

jjfltrebare. O clipa mai târziu, încuviinta din cap si îi KfUpingea cu asa o intensitate a emotiilor, cum nuurma pe Matt si Bonnie fara sa scoata un cuvânt.

simtise pentru nimeni altcineva niciodata în viata

Page 26: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

56 * Jurnalele Vampirilor

ei. Voia sa-1 raneasca, sa-1 faca sa plateasca. Daca ar fi I (!u cealalta mâna, îi prinse mâna lipsita de reactie,avut un tarus de lemn în momentul acela, l-ar fi înfipt alintiiid duritatea inelului de argint pe care-1 purta. Eaadânc în inima lui Damon fara nici un fel de regret. liwiiti nemiscata ca o statuie, ramase acolo în genunchi

Dar acum trebuia sa se gândeasca doar la Stefani p astepta.Era îngrozitor de nemiscat. Asta era cel mai greu de \iAproape ca rata primul gest imperceptibil desuportat, lipsa oricarei dorinte si a oricarui semn de ift'punH. Ochii ei erau fixati pe chipul lui si nu-i

surrezistenta în trupul lui, senzatia de gol. Asta era. Era pi tune decât cu coada ochiului miscarea ritmica aca si când si-ar fi parasit forma umana si ar fi lasat în pli plului. Dar apoi buzele lui frematara sub degetulurma o carcasa goala. al, w deschisera usor, iar el înghiti din reflex.

— Stefan! ir Asta e, sopti Elena. Haide, Stefan.Faptul ca îl zgâltâia nu ajuta la nimic. Cu o mâna | (îrnele lui tremurara si, invadata de o bucurie

apasata pe pieptul lui rece, încerca sa detecteze o HrMnpânita, ea îi simti degetele raspunzându-i la stranbataie a inimii. Dar daca exista, bataia era mult prea utaui , El înghiti din nou.

slaba ca sa fie simtita. Da.Pastreaza-p calmul, Elena, îsi spuse, respingând •_ Astepta pâna când ochii lui clipira o data si se des-

acea parte a mintii ei care ar fi vrut sa intre în panica I lithri a încetisor. Apoi, cu o singura mâna, îsi pipaiAcea parte care spunea: „Daca e mort? Daca emort Ulilwul înalt al puloverului si îl trase în jos, dezgo-cu adevarat, iar tu nu poti sa faci nimic ca sa-1 salvezi?" li m lu s i g âtu l.

Uitându-se în jurul ei prin camera, vazu fereastra t Ochii aceia verzi erau ametiti si grei, dar la fel desparta. Cioburi de sticla zaceau pe podea sub ea. Se prApatânati cum îi stia ea dintotdeauna.duse pâna acolo si ridica unul, uitându-se cum stra-1 p Nu, protesta Stefan, iar vocea i se stinse într-olucea în lumina focului. Un obiect dragut, cu o mar Egine ca o lama, îsi spuse. Apoi, intentionat, strângând I Trebuie, Stefan. Prietenii mei se întorc si aducdin dinti, se taie cu el la deget. l el o infirmiera. A trebuit sa accept. Si daca nu te

Durerea îi smulse un suspin. O clipa mai târzitîH ..iuti suficient de bine cât sa o convingi ca nu ai nesângele începu sa tâsneasca din taietura, prelingând voie sa fii dus la spital...

du-i-se pe deget ca ceara pe o lumânare. Rapid, înge- I propozitia neterminata. Nici ea nu stia ce-ari Ah cInunche lânga Stefan si îsi puse degetul pe buzele lui. II putut sa gaseasca un doctor sau un tehnician de

Page 27: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

58 . Jurnalele VampirilorLupta • 59

laborator daca l-ar fi examinat pe Stefan. Dar eraP I prea mult... deja, murmura el, dar privirea îi

constienta ca el stia si ca asta îl facea sa se teama. •Min Altoie lipita de degetul ei, de boaba rosie de sânge

Stefan paru însa si mai hotarât si îsi întoarse fata dd tflli vArS Si nu pot... sa controlez...la a ei.

^ E-n regula, sopti ea.— Nu pot, sopti el. E mult prea periculos. Am luat îl trecu din nou degetul peste buze, simtind cum se

deja... prea mult... aseara.(priite pentru a-1 primi, apoi se apleca peste el si închise

Era posibil ca totul sa se fi întâmplat doar seara tre« phil,cuta? I se parea ca trecuse un an. 1 hu a lui era rece si uscata când îi atinse gâtul.

— M-ar putea ucide? îl întreba. Stefan, raspun- Mftualui îi cuprinse ceafa si buzele lui cautara celede-mi! M-ar putea ucide?

HouA puncte minuscule care erau deja acolo. Elena se— Nu..., spuse cu o voce posomorâta. Dar... (tttA na nu se retraga de durere în clipa în care simti— Atunci trebuie s-o facem. Nu te mai împotrivfM •uaitt întepatura. Apoi zâmbi.Aplecându-se deasupra lui, tinându-i mâna într-a IVrcepuse, pâna atunci, nevoia lui agonizanta, foa-

ei, Elena putea sa-i simta nevoia din ce în ce mai pu

care-l mâna. Acum, prin legatura care se creasei'H.iiternica. Era uimita ca înca se îndaratnicea sa-i reziste. J Ini 11 ei, nu mai simtea decât o mare bucurie si satis-Era ca si când un om înfometat ar fi stat în fata unuia Mt tie. O satisfactie cu atât mai mare pe masura ce foa-ospat, incapabil sa-si dezlipeasca privirile de la manca- începea sa i se potoleasca, încetul cu încetul.jplfcinrrile aburinde, dar refuzând sa manânce. I'topria ei placere venea din faptul ca se oferea, din

— Nu, spuse Stefan din nou, iar Elena simti cum o ] l'iplui ca stia ca-1 ajuta pe Stefan chiar cu viata ei.cuprinde frustrarea. Rin iha cum puterea îsi facea din nou loc în trupul lui.

El era singura persoana la fel de încapatânata ca ea 1 Ou timpul, simti cum intensitatea nevoii lui scade.pe care o întâlnise vreodata. Totusi nu se stinsese definitiv si nu întelese de ce

— Ba da. Si daca nu cooperezi, o sa-mi tai si j HiHm i o îndeparta acum cu hotarâre.altceva, cum ar fi încheietura. lî destul, spuse el ragusit, împingându-i umerii

îsi tinuse degetul apasat pe asternut ca sa opreasca j IANn a ridice.sângele; acum îl îmbia din nou cu el. I Elena deschise ochii, iar reveria ei placuta se între-

Pupilele lui se dilatara si buzele i se desfacura din nou. fUpNc Ochii lui erau acum de un verde intens, ca

Page 28: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

60 . Jurnalele VampirilorLupta • 61

P

matraguna, iar pe chipul lui se vedea foamea cumplitapit ni. N-avea nici o îndoiala ca si fata îi era mânjita si

a pradatorului.nilara, si stia ca parul îi atârna încâlcit si zbârlit.

— Nu e destul. Esti înca slabit...II.i (hlbert, standardul stilului impecabil de la liceul

— E destul pentru line. O împinse din nou, iar eaitMiilirri E. Lee", era un dezastru.

vazu ceva ce semana a disperare în ochii lui verzi.îmi place, spuse Stefan, iar de data asta râse si

Elena, daca iau mai mult, o sa începi sa te transformi.jp împreuna cu el.

Si daca nu te ridici de lânga mine, daca nu te ridici delina mai râdeau când usa se deschise. Elena se în-

lânga mine chiar acum...instinctiv, rasucindu-si cu un gest smucit gulerul'im I.iElena se retrase la picioarele patului. II privi cum se !

puloverului si uitându-se în jurul ei prin încapere,ridica în capul oaselor si îsi potriveste halatul negru^illtpn dovezi care ar fi putut sa-i dea de gol. Stefan îsiîn lumina lampii, vazu ca pielea lui îsi mai recapatasefttilii'pta spatele si îsi linse buzele.culoarea si ca o roseata slaba îi acoperea acum

paloa * Se simte mai bine! ciripi Bonnie când intra înrea. Parul i se usca într-o cascada de suvite întunecatei

ii" npeie si dadu cu ochii de Stefan.— Mi-a fost dor de tine, spuse ea încet.

[ Mtttt si Meredith erau chiar în spatele ei, iar chipu-Simti cum o cuprinde dintr-odata o senzatie de

Ml |, ir se luminara de surpriza si placere. Cea de-ausurare, ca o strafulgerare aproape la fel de teribila

pil ta persoana care intra era doar cu câtiva ani maicum fusese pâna atunci senzatia de teama si de

tensiune. Stefan era în viata; vorbea cu ea. Pâna la ftlrti e decât Bonnie, dar avea un aer de autoritate vioaie

urma, totul va fi bine. pir ti ascundea vârsta frageda. Mary McGullough se

— Elena... linii ipi.1 direct spre pacientul ei si întinse mâna sa-i ia

Ochii li se întâlnira, iar ea se simti cuprinsa de' iulsul.vapaia verde. Inconstient, înainta spre el, dar se opri » Deci tu esti cel care se teme de doctori, spuse ea.brusc în clipa în care el izbucni în râs. Hlefan paru o clipa încurcat, dar îsi reveni imediat.

— Nu te-am mai vazut niciodata aratând asa, PE mai degraba o fobie din copilarie, spuse el pespuse el, facând-o sa se uite în jos, la ea însasi. Im (ou ce parea usor rusinat. Privi alaturi, spre Elena,

Pe pantofi si pe jeansi avea urme de noroi rosiatic, iiim zâmbea nervos si care îi facu un usor semn deacelasi noroi cu care era împroscata din belsug peste pi'uviintare cu capul. Oricum, n-am nevoie de vreuntot. Jacheta îi era sfâsiata si puful din captuseala curgea

rtui lor acum, dupa cum vezi.

Page 29: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

62• Jurnalele Vampirilor Lupta • 63

— De ce nu ma lasi sa trag eu concluziile? Pulsuffl •presupun ca n-are nici un sens sa ma astept la

bun. De fapt, e chiar surprinzator de încet, chiar si ||î f Aspuns sincer, spuse ea. Si e limpede ca nu esti atâtpentru un atlet. Nu cred ca esti în soc hipotermic, dar |f> încât viata sa-ti fie în pericol. Nu pot sa te

IH I II IHVesti înca rece. Ia sa-ti iau temperatura. t% HA mergi la spital. Dar îti recomand din tot sufle-

— Nu cred ca e nevoie. #••1 *A te duci mâine la un control.

Vocea lui Stefan era joasa, linistitoare. Elena îl mai h Multumesc, spuse Stefan, ceea ce, observaauzise folosind acelasi ton si stia ce încerca sa faca. Dar nu era de fapt un aciMary nu paru afectata în nici un fel. •Elena, de fapt tu arati de parca ai avea nevoie

— Deschide gura, te rog. lî*uit doctor, spuse Bonnie. Esti alba ca o aratare.— Uite, i-o iau eu, zise Elena repede, întinzând • Sunt doar obosita, raspunse Elena. Am avut o

mâna sa ia termometrul de la Mary. Dar facu un gest|| |Ur .i .

atât de brusc încât micul tub de sticla îi aluneca din I Sfatul meu e sa mergi acasa, sa te bagi în pat simâna, cazu pe podeaua dura de lemn si se sparse în • i .unAi acolo, îi spuse Mary. Nu esti anemica, nu?zeci de bucati. Oh, îmi pare atât de rau! I-Klrna îsi retinu impulsul de a-si duce mâna Ia

— Nu conteaza, spuse Stefan. Sunt mult mai bine ulii ti/,. < )are chiar era atât de palida?decât pâna acum si simt cum ma încalzesc din ce în Nu, sunt doar foarte obosita, repeta ea. Acum,ce mai tare. Hf&HUn se simte mai bine, putem sa mergem acasa.

Mary privi mizeria de pe jos, apoi se uita în jurul ei I II tncuviinta din cap asigurându-i ca e bine, darprin camera, realizând starea în care era, ca dupa un jaf. ptNttjul din ochii lui era numai pentru ea.

— Bun, zise ea, rasucindu-se cu mâinile în soldurij •Ne lasati singuri un minut, va rog? li se adresa elCe se petrece aici? IWI Mary si celorlalti, iar ei se îndreptara spre scara.

Stefan nici macar nu clipi. •La revedere. Ai grija de tine, spuse Elena cu— Nu mare lucru. Doamna Flowers e o menajera VI» r tare, în timp ce îl îmbratisa. De ce nu ti-ai folosit

îngrozitoare, spuse el, privind-o fix în ochi. JKllH ilc cu Mary? sopti ea apoi.Elena ar fi vrut sa izbucneasca în râs; si lui Mary îi Ba am facut-o, îi zise el morocanos la ureche,6

venea sa râda, dar în schimb facu o grimasa si îsi în

pili cel putin am încercat. Cred ca sunt înca slabit.crucisa bratele pe" piept. Nn u Face griji, o sa-mi treaca.

Page 30: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

64• Jurnalele Vampirilor Lupta • 65

— Bineînteles ca o sa-ti treaca, spuse Elena, dan iyera înca banuitoare în privinta întâmplarilor dinsimti cum i se strânge stomacul. Esti sigur, totusi, ca o] I,I aceea, iar Elena nu putea s-o învinovateasca. Darbine sa ramâi singur? Daca... I nu mai putea sa gândeasca. Era mult prea obosita.

— O sa fiu bine. Tu esti cea care n-ar trebui sa - Mi-a zis sa va multumesc tuturor, îsi aminti ea

ramâna singura, spuse Stefan, si vocea lui era calda, fllipn ce Matt plecase.

dar grava. Elena, n-am avut ocazia sa te avertizez. Ai m Cu... placere, raspunse Bonnie, separând cuvin-avut dreptate, Damon este în FelPs Ghurch. i.i. OU un cascat urias în timp ce Meredith îi deschidea

— Stiu. El ti-a facut asta, nu-i asa? iun Icra.

Elena nu mentiona si faptul ca se dusese dupa el. Meredith nu spuse nimic. Fusese extrem de tacuta

— Nu-mi amintesc... Dar tine-le pe Bonnie si pe 1 4ti|>n ce o lasase pe Elena singura cu Stefan.Meredith cu tine în noaptea asta, Elena. Nu vreau sa I Bonnie izbucni brusc în râs.

te stiu singura. Si asigura-te ca nimeni nu invita vreun » Am uitat toate de un singur lucru, zise ea. Profetia,strain la tine acasa. r Ce profetie? întreba Elena.

— Ne bagam direct în pat, promise Elena zâm- • Cea legata de pod. Cea pe care zici ca as fi

bindu-i. Si n-o sa invitam pe nimeni cu noi. Spun-o cu. Ei bine, ai mers la pod, dar Moartea nu te

— Ai grija asa sa faci. • i« |> i. Iacolo. Poate ai înteles tu gresit.

Nu razbatea nici o urma de gluma în vocea lui, asa - Nu, spuse Meredith. Am auzit amândouaca ea încuviinta încet din cap. ftiai ir bine ce-ai spus.

— înteleg, Stefan. O sa avem grija. pr Pai atunci poate e vorba de un alt pod. Sau...

— Foarte bine. u un...HISe sarutara abia atingându-si buzele, dar mâinile lor I Bonnie se cuibari în haina ei, închise ochii si nu se

împreunate nu se despartira decât cu mare greutate. M niiUobosi sa termine.— Spune-le celorlalti ca le multumesc, mai zise el. I )ar Elena completa propozitia în minte în locul ei.— Sigur ca da. Sau (unite de alta data.

Se adunara toti cinci în fata pensiunii, unde Matt sc (ti o bufnita huhura afara în clipa în care Meredith

oferi sa o conduca pe Mary acasa, pentru ca Bonnie si masina.lu mi n i

Meredith sa poata sa plece cu Elena. Era evident ca ]

Page 31: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Lupta • 67

Asa ca iata-ma. Matusa Judith mi-a adus televizo

5

rul în camera, dar n-am chef sa ma uit. Mai degraba as

sta întinsa aici, sa scriu. Sau sa zac, pur si simplu.

Astept sa ma sune Stefan. Mi-a zis ca o sa ma sune.

Sau poate nu mi-a zis. Nu-mi mai amintesc. Când o sa

sune, trebuie sa

Duminica, 3 noiembrie, 10:30p.m.

Tocmai am ciüt ce am scris ieri si sunt socata. Ce s-a

întâmplat cu mine? M-am oprit în mijlocul unei propozitii, iar acum nici macar nu stiu ce voiam sa spun.

Sâmbata, 2 noiembrie Nici macar nu am explicat ce e cu noul meu jurnal, nimic.ragajurnahde, Cred ca eram complet dusa.

în dimineata asta m-am trezit si m-am simtit Oricum, acesta este începutul oficial al noului meufoarte ciudat. Nu stiu cum sa descriu sen

f jurnal Am cumparat caietul asta cu file veline de la drozatia. Pe de-o parte, eram atât de slabita încât, atuncigherie. Nu e la fel defrumos cum era celalalt, dar o sama

când am încercat sa ma ridibf muschii n-au avut forta sadescurc. Am pierdut deja orice speranß ca as putea sa-mi

ma sustina. Dar pe de alta parte ma simteam... placut.mai revad vreodata vechiul jurnal Oricine ar fi, cel care

Atât de confortabil si de relaxata. Ca si când as fi plutitl-a furat n-o sa mi-l mai aduca înapoi. Dar când ma

pe un pat de lumina aurie. Nici macar nu-mi pasa dacagândesc ca altcineva poate sa citeasca tot ce gândeam si

voi mai putea sa ma misc vreodata.simteam pentru Stefan, îmi vine sa-1 omor. Si, în acelasi

Apoi mi-am amintit de Stefan si am încercat sa matimp, îmi vine sa mor eu însami de rusine.

ridic, dar matusa Judiih m-a bagat din nou în pat. Mi-aNu mi-e rusine pentru ce simt faß de Stefan. Dar e ospus ca Bonnie si Meredith plecasera de câteva ore bune

chestiune intima Si mai sunt acolo lucruri, despre cum esi ca dormeam atât de adânc încât n-au putut sa ma tre când ne sarutam, când ma tine în brate, pe care stiu cazeasca. Mi-a spus ca nu am nevoie decât de multa

nici el nu ar vrea sa le citeasca nimeniodihna.

Page 32: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

68 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 69

Desigur, nu era în el nimic despre secretul lui. înca întors si e cât se poate de limpede ca el însusi a fost atanu-l aflasem. Abia când l-am aflat am putut sa-l înteleg cat de aceeasi persoana care a comis si celelalte crime.

cu adevarat si safim împreuna; atunci am fost, în fine, Mary le-a povestit politistilor despre starea în care era. Si

daca ne-ar întreba si pe noi, Matt, Bonnie, Merediih sicu adevarat împreuna. Acum suntem unul parte din

eu am putea sa depunem marturie în favoarea lui Nu aucelalalt. Ma simt de parca l-as fi asteptat toata viata.nici un fel de dovezi împotriva luiFoaie cineva va crede ca faptul ca-l iubesc e o

Am vorbit cu Stefan despre asta si despre alte lucruri.grozavie, pentru ca el e ceea ce e. Poate sa fie violent si stiuE atât de bine safiu din nou cu el, chiar daca arata atâtca sunt lucruri în trecutul lui de care îi e rusine. Dar n-arde palid si de obosit. înca nu-si aduce aminte cum s-aputea niciodata sa fie violent fata de mine, iar trecutul esfârsit seara de joi, dar mare parte din ce s-a întâmplattrecui. Este coplesit de sentimentul de vinovatie si suferaatunci îmi confirma banuielile. Stefan s-a dus sa-l cauteatât de mult în adâncul sufletului As vrea sa-l vindec.pe Damon joi seara, dupa ce m-a lasat pe mine acasa.

Nu stiu ce se va mai întâmpla acum; ma bucur doarS-au certat. Iar Stefan a sfârsit pe jumatate mort într-o

caeîn siguranta. Am fost azi la pensiune si am aflat cat fântâna. Nu trebuie sa fii un geniu ca sa-ti dai seama ce

politia a fost acolo ieri Stefan era înca slabit si nu si-as-a întâmplat între cele doua momente.

putut folosi Puterile ca sa scape de ei, dar nu l-au acuzatînca nu i-am spus ca m-am dus sa-l caut pe Damon

de nimic, l-au pus doar întrebari. Stefan zice ca s-auîn cimitir vineri dimineata. Cred ca mai bine îi spun

purtat prietenos, lucru care îmi trezeste suspiciuni Toatemâine. Stiu ca o sa se supere, mai ales când o sa afle ce

întrebarile lor se reduc de fapt la atâta: unde erai în noap mi-a spus Damon.tea în care batrânul a fost atacat sub pod, si în noaptea

Ei bine, asta e tot Sunt obosita. Jurnalul acesta va fiîn care Vickie Bennett a fost atacata în biserica parasita, t bine ascuns, din motive evidente.si în noaptea în care domnul Tanner a fost ucis la scoala?

Nu au nici o dovada împotriva lui Si ce daca toate Elena facu o pauza si se uita din nou peste ultimulcrimele au început chiar dupa ce a venit el în FelVs nd de pe pagina. Apoi adauga:Church?'Asta nu dovedeste nimic. S-a certat în seata aia P.S. Ma întreb cine va fi noul nostru profesor decu domnul Tanner. înca o data: si ce daca? Toata lumea Istorie a Europei1se certa cu domnul Tanner. Poate ca a disparut imediat ^ Vârî jurnalul sub saltea si stinse lumina.dupa ce a fost gasit corpul domnului Tanner. Acum s-a

Page 33: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

70• Jurnalele Vampirilor Lupta* 71

Elena înainta pe culoar într-un vid sonor ciudat. La Caroline. Cunostea mult prea bine zâmbetul acela descoala era, de obicei, coplesita de salutari din toate pisica si ochii verzi, îngustati. Trasaturile frumoase sipartile; auzea „Buna, Elena!" dupa „Buna, Elena!" niai degraba masive ale lui Tyler straluceau de satis-oriunde se ducea. Dar astazi tuturor le fugeau privi

factie. Vânataile de sub ochii lui, cauzate de pumnulrile într-alta parte când se apropia ea sau deveneau cu lui Stefan, aproape disparusera.totii brusc extrem de ocupati cu diverse lucruri pen

— Bun, pentru început, ce-ar fi sa asezam toatetru care trebuiau neaparat sa se întoarca cu spatele b&ncile în cerc?spre ea. Asa se întâmplase toata ziua. mAtentia Elenei se îndrepta din nou spre strainul din

Se opri în fata usii cabinetului de Istoria Europei. liitu clasei, care continua sa zâmbeasca.Mai multi elevi erau deja asezati, iar la tabla era un — Haideti, sa le mutam. In felul acesta, putem sastrain. ne privim cu totii fata în fata atunci când vorbim,

Parea el însusi unul dintre elevi. Avea parul de cu

spuse el.loarea nisipului, purtat putin mai lung, si o tinuta at

•(Elevii se supusera în tacere. Strainul nu se aseza laletica. Pe tabla scrisese „Alaric K. Saltzman". Când se catedra domnului Tanner; îsi trase, în schimb, unîntoarse, Elena vazu ca avea si un zâmbet de pustan. scaun în cerc si se aseza pe el cu spatarul în fata.

Continua sa zâmbeasca în timp ce Elena se aseza si • Bun, zise el. Stiu ca sunteti cu totii curiosi înalti elevi intrara sa umple bancile în sala. Stefan era si ceea ce ma priveste. Numele meu e pe tabla: Alaric K.el printre ei, iar privirile lui le întâlnira pe cele ale Ele

Saltzman. Dar vreau sa-mi spuneti Alaric. Mai târziunei când veni sa se aseze lânga ea, dar nu îsi vorbira. o sa va spun mai multe despre mine, dar mai întâi vreauNimeni nu spunea un cuvânt. In sala domnea o tacere R& va dau voua ocazia sa vorbiti. Azi este probabil o zimormântala. grea pentru cei mai multi dintre voi. Cineva la care

Bonnie era asezata de cealalta parte a Elenei. Matt tineati nu mai e, iar acest lucru trebuie sa fie extrem deera la doar câteva banci distanta, dar se uita fix dureros. Vreau sa va dau ocazia sa va deschideti

suflefînainte. tul si sa împartasiti cu mine si cu colegii vostri acesteUltimele doua persoane care intrara erau Garoline sentimente. As vrea sa încercati sa intrati în relatie cu

Forbes si Tyler Smallwood. Venisera împreuna, iar urerea. Apoi putem începe sa ne constJ*uim propriaElenei nu-i placu deloc expresia de pe chipul lui slatie bazata pe încredere. Cine vrea sa înceapa?

Page 34: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

72• Jurnalele Vampirilor Lupta• 73

Cu totii se uitau la el. Nici unul dintre ei nu clipi' i Se întrerupse. Elena nu era sigura cum se întâmmacar. plase, dar simti ca cea care îi facuse semn sa taca

— Ei bine, sa vedem... ce zici de tine? facu el, înca fusese Caroline. Apoi Caroline îsi dadu pe spate parulzâmbind, un semn încurajator spre o fata draguta, cu) lucios si roscat si îsi încrucisa din nou picioarele lungiparul blond. Spune-ne cum te numesti si ce simti în întimp ce Tyler se aseza la loc.legatura cu cele întâmplate. — Bine, multumesc. Deci cei mai multi dintre voi

Fata se ridica în picioare tulburata. erau acolo. Atunci e de doua ori mai dificil. Putem sa— Ma numesc Sue Carson si... Inspira adânc st auzim ce crede persoana care chiar a descoperit

trucontinua cu un aer hotarât. Si mi-e frica. Pentru c& pul? Privi înjur. Bonnie e aici?oricine ar fi maniacul asta, e înca în libertate. Iar data Bonnie ridica încet mâna, apoi se scula în picioare.viitoare tinta as putea fi eu. — Cred ca eu l-am descoperit, spuse ea. Adica am

Se aseza la loc. (ost prima persoana care a stiut ca e cu adevarat mort— Multumesc, Sue. Sunt sigur ca multi dintre co

si ca nu se preface.legii tai îti împartasesc îngrijorarea. Am înteles ca unni Alaric Saltzman paru usor contrariat.dintre voi erau chiar acolo atunci când s-a întâmplat — Ca nu se preface? De ce, se întâmpla des sa setragedia, nu? prefaca mort?

Bancile trosnira în timp ce elevii începura sa sd Se auzira câteva chicoteli, iar el afisa din nou zâm-agite nelinistiti. Tyler Smallwood se ridica în picioare^ brtul acela strengaresc. Elena se întoarse si se uita laiar dintii lui se desenara albi, în spatele buzelor întreb Stefan, care se încruntase.deschise într-un zâmbet larg. — Nu, nu, zise Bonnie. Vedeti, el era o jertfa. In

— Cei mai multidintre noi eram acolo, spuse el, ia^ Casa Bântuita. Asa ca, oricum, era acoperit de sânge,ochii lui clipira în directia lui Stefan si Elena putu sai dar era sânge fals. A fost, în mare parte, vina mea,vada cum si alui îi urmaresc privirea. Eu am ajuns pentru ca el n-a vrut sa se mânjeasca, dar eu i-am zisacolo imediat dupa ce Bonnie a descoperit cadavrul.^ eatrebuie neaparat. Se presupunea ca e un CadavruIar ceea ce simt este îngrijorare pentru comunitate. însângerat. Dar totne zicea ca e prea murdar si abiaUn criminal periculos umbla liber pe strazi, iar pâna eAnd Stefan a venit si s-a certat cu el... Bonnie se opri.acum nimeni nu a facut nimic sa-1 opreasca. Si... Adica am stat de vorba cu el si în cele din urma a

Page 35: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

74 • Jurnalele Vampirilor Lupta• 75

acceptat s-o faca si atunci am început jocul de-a Casai bara asta si sa stam de vorba într-o ambianta maiBântuita. Putin mai târziu am observat ca nu se mai putin formala? Sa ne cunoastem mai bine, sau poateridica sa-i sperie pe copii asa cum ar fi trebuit si m-am sa vorbim despre cele întâmplate. Puteti sa aduceti sidus sa-1 întreb ce s-a întâmplat. Si nu mi-a raspuns;! un prieten, daca vreti. Ce spuneti?Doar... a ramas pur si simplu cu ochii în tavan. Atunci Urmara înca trei-padru secunde de priviri tacute.l-am atins, iar el... a fost cumplit. Pur si simplu i-a i Apoi cineva întreba:cazutcapul. — La dumneavoastra?

Vocea lui Bonnie începuse sa tremure si se stinse, — Da... oh, am uitat. Ce prostie din partea mea.înghiti greu. Stau la familia Ramsey, pe Magnolia Avenue. Scrise

Elena se ridicase în picioare. La fel si Stefan, Matt adresa pe tabla. Cei din familia Ramsey sunt prieteniisi alte câteva persoane. Elena se întinse spre Bonnie.I 11ici si mi-au închiriat casa cât sunt ei plecati în

— Bonnie, e-n regula. Bonnie, nu; e-n regula. vacanta. Eu vin din Charlottesville, iar directorul vos-— Si mâinile mi s-au umplut de sânge. Era sânge t ru m-a sunat vineri sa-mi propuna sa preiau postul de

peste tot, atât de mult sânge... aici. Am profitat de ocazie. Este, practic, prima meaPufni aproape isteric. •lujba de profesor.— Bine, sa luam o pauza, interveni Alaric Saltz- — Oh, asa se explica, spuse Elena în soapta.

man. îmi pare rau, n-am vrut sa te rascolesc atât del P Crezi? întreba Stefan.tare. Dar cred ca va trebui sa te eliberezi de aceste sen

— în fine, ce spuneti? Vi se pare un plan bun?timente cât mai curând posibil. E limpede ca a fost o \ Întreba Alaric Saltzman, privind în jurul lui.experienta destul de tulburatoare. n Nimeni nu avu inima sa refuze. Cu totii raspunsera

Se ridica în picioare si facu câtiva pasi pâna în mij

CU„da" si „sigur".locul cercului, strângând si deschizând nervos palmele. — Grozav, atunci ramâne stabilit. Asigur eu raco-Bonnie înca mai suspina usor. ritoarele si o sa avem cu totii ocazia sa ne cunoastem

— Stiu, spuse el, cu zâmbetul strengaresc reve- mai bine. Apropo... Deschise catalogul si se uita pestenindu-i în forta pe figura. As vrea ca relatia noastra el. Vreau sa va spun ca prezenta la întâlnirea de di-elev-profesor sa înceapa bine, fara aceasta atmosferas! scara va asigura jumatate din nota finala. Se uita dintensionata. Ce-ar fi sa treceti cu totii pe la mine în I nou spre clasa si zâmbi. Sunteti liberi.

Page 36: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

76 • Jurnalele Vampirilor Lupta* 77

— Ce tupeu pe el, murmura cineva în timp ce I Becky si Sheila murmurara un „buna" si adaugaraElena se îndrepta spre usa. ceva cum ca trebuie sa plece. Elena nici macar nu se

Bonnie era chiar în spatele ei, dar vocea lui Alaric întoarse sa se uite dupa ele cum se îndeparteaza.Saltzman o chema înapoi. Ramase privind-o fix pe Caroline.

— Ii rog pe elevii care si-au împartasit azi senti

— Ce se întâmpla? întreba ea.mentele sa mai ramâna o clipa în sala. — Ce se întâmpla? Caroline gusta din plin toata

Stefan trebui sa plece si el. situatia, era limpede. Ce se întâmpla cu cine?— Ma duc sa verific cum e cu antrenamentul la — Cu tine, Caroline. Cu toata lumea. Nu te

prefotbal, zise el. Probabil ca s-a anulat, dar mai bine ma face ca nu pui ceva Ia cale, pentru ca stiu ca asa e.duc sa ma asigur. Toata lumea m-a evitat azi toata ziua de parca as fi

Elena era îngrijorata.ciumata, iar tu arati de parca tocmai ai fi câstigat la

— Daca nu s-a anulat, crezi ca te simti destul de: loterie. Ce-ai facut?bine sa-i faci fata? Kxpresia inocent-întrebatoare de pe chipul lui

Ca— O sa fiu bine, îi raspunse el evaziv, dar ea ob

roline se sterse si în locul ei aparu zâmbetul de felina.serva ca fata lui înca arata slabita si se misca de parca — Ti-am spus când a început scoala ca lucrurile orar fi avut dureri. Ne mtâJbim la dulapuri, îi spuse. sft fie altfel anul asta, Elena, raspunse ea. Te-am

averEa încuviinta din cap. Când ajunse la dulapul ei, o tizat ca e posibil ca timpul tau pe tron sa se fi scurs.vazu pe Caroline în apropiere, stând de vorbacu alte Dai'eu n-am facut nimic. Ce se întâmpla este, pur sidoua fete. Trei perechi de ochi urmarira fiecare miscare

simplu, selectie naturala. Legea junglei.a Elenei care îsi aseza înauntru cartile, dar când Elena

— Atuncicese întâmpla, totusi?privi în directia lor, cele doua îsi întoarsera imediat pri — Ei bine, sa spunem ca faptul ca umbli cu un

crivirea în alta parte. Doar Caroline continua sa se uite laminal ar putea sa fie totusi un impediment în viata ta

ea, cu capul usor tantos, soptindu-le ceva celorlalte fete.lociala.

Elena se saturase. Trânti usa dulapului si se în

Elena simti o durere în piept, ca si când Caroline ardrepta direct spre grupul celor trei. fi pocnit-o în plin. Penttn o clipa, dorinta de a o lovi si

— Buna, Becky! Buna, Sheila! le spuse ea. Apoi, cape Caroline fusese aproape irezistibila. Dar, cu sânaccentuând cu putere: Bunaj Caroline! gele pulsându-i în urechi, îi spuse doar printre dinti:

Page 37: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

78 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 79

— Nu e adevarat. Stefan n-a facut nimic. Politia 13É Stia ca zâmbetul pe care i-1 adresase ea parea fortat,interogat si e nevinovat. f)r) mai arunca o privire înapoi spre dulapuri în timp

Caroline ridica din umeri. Zâmbetul ei era acum rr ieseau din scoala, unul lânga celalalt.condescendent. — Deci antrenamentul la fotbal a fost anulat?

— Elena, te cunosc de când eram la gradinita, ni reba ea.

spuse ea, asa ca as vrea sa-ti dau un sfat, de dragul vre

El încuviinta din cap.murilor trecute: desparte-te de Stefan. Daca faci asa — Ce-a fost episodul asta? spuse el încet.

imediat, ai putea sa eviti totusi sa te transformi într-un — Nimic. Am întrebat-o pe Caroline daca vineparia. Altfel, ai putea la fel de bine sa îti agati un diseara la petrecere.

clopotel de gât, ca sa fuga lumea de tine pe strada. jElena îsi dadu capul pe spate ca sa priveasca spre

Cerul cenusiu si mohorât.Furia puse stapânire pe Elena în timp ce Caroline ü— Si despre asta vorbeati?întoarse spatele si se îndeparta, cu parul ei roscat un-

•îsi aminti ce-i spusese el când erau în camera lui.duindu-se ca apa în lumina. Dar Elena îsi regasi glasul. \Putea sa vada si sa auda mai bine decât orice fiinta— Caroline!jttmana. Dar oare auzea destul de bine încât saCealalta fata se întoarse din nou spre ea.desluseasca niste cuvinte rostite la douazeci de metri— Mergi la petrecerea de la casa Ramsey disearaldistanta, pe culoar?

— Asa cred. De ce?— Da, spuse ea sfidator, înca cercetând norii.

— -Pentru ca voi fi si eu acolo. Cu Stefan. NiI Si asta te-a înfuriat atât de tare?

vedem în jungla.— Da, spuse ea din nou, pe acelasi ton.

De data aceasta era rândul Elenei sa întoarcaPutea sa-i simta privirile pe chipul ei.

spatele.— Elena, nu-i adevarat.

Demnitatea cu care-si facuse iesirea îi fu însa usoij— Ei bine, daca tot poti sa-mi citesti gândurile, nu

umbrita când vazu o silueta slaba si întunecata» trebuit sa-mi mai pui întrebari, nu-i asa?capatul celalalt al coridorului. Pasul ei ezita o clipa •Stateau acum fata în fata. Stefan era încordat, iardar, când se apropie, îl recunoscu pe Stefan. Kura i se strânse într-o grimasa.

Page 38: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

80 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 81

— Stii bine ca n-as face asta. Dar credeam ca tu — Si crezi ca ai putea sa faci asta? Sa nu te mai vezi

esti cea care da dovada de maturitate în relatiile cu cu mine si sa nu-mi mai vorbesti pentru cine stie cât

ceilalti. ; timp?

— Bine. Caroline a fost, ca de obicei, o scorpie si — Daca e nevoie, da. Putem sa pretindem ca

si-a dat drumul la gura în legatura cu crima. Si ce ne-am despartit.

daca? De ce-ti pasa? Era hotarât.

— Pentru ca, spuse el simplu si brutal, s-ar putea Elena îl privi din nou staruitor pret de-o clipa. Apoi

sa aiba dreptate. Nu în legatura cu crima, ci în începu sa se roteasca în jurul lui, din ce în ce mai

legatura cu tine. Cu tine si cu mine. Trebuia sa ma [aproape, atât de aproape încât mai ca se atingeau. II

gândesc ca se va ajunge la asta. Nu e numai ea, nu-i I forta sa priveasca în jos spre ea, cu ochii la doar câtiva

asa? Am simtit ostilitate si teama toata ziua, dar eram Centimetri de ai ei.

prea obosit ca sa încerc sa o analizez. Top' cred ca eu — Nu e decât un singur fel, spuse ea, în care sa pot

sunt criminalul si se razbuna pe tine. anunta întreaga scoala ca ne-am despartit. Si acesta e

Ca tu sa-mi spui ca nu ma mai iubesti si ca nu vrei sa— Nu conteaza ce cred ceilalti! Se însala si or sa-si \

dea seama de asta pâna la urma. Atunci totul o sa fie •|na mai vezi niciodata. Spune-mi asta, Stefan, chiar

acum. Spune-mi ca nu vrei sa mai fii împreuna cudin nou la fel ca pâna acum.

mine.Un zâmbet melancolic se ivi în Coltul gurii lui î

Stefan. Lui i se taie respiratia. Se uita în jos spre ea, cu ochii

— Chiar crezi asta, nu-i asa? Se uita într-o parte, J aceia verzi striati, ca niste ochi de pisica, în nuante de

iar chipul lui deveni dur. Si daca n-o sa fie asa? Daca smarald si malahit si verde de frunza.

situatia o sa devina din ce în ce mai rea? — Spune-o, îi zise ea. Spune-mi ca nu mai poti sa

— Ce vrei sa spui? Iii împreuna cu mine, Stefan. Spune-mi...

— Poate ar fi mai bine... Stefan inspira adânc si Nu apuca sa termine propozitia. Se opri în clipa în

continua, precaut. Poate ar fi mai bine daca nu ne-am care gura lui coborî spre a ei.

mai întâlni o vreme. Daca or sa creada ca nu mai suntem împreuna, or sa te lase în pace.

Ea îl privi lung.

Page 39: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Lupta * 83

6fcCeeasi piele catifelata, aceleasi trasaturi suave ca si ale

lui Katherine, dar asemanarile se opreau aici. Ochii

ci, care acum, în lumina focului, pareau violeti, erau întnod normal de un albastru închis, de lapislázuli, si nu

erau nici timizi si nici copilarosi cum fusesera cei ai lui

Katherine. Dimpotriva, erau ferestre spre sufletul ei,

care stralucea dincolo de ei ca o flacara a pasiunii.

Klcna era Elena, iar imaginea ei o înlocuise pe cea a lui

Katherine, o naluca delicata, în inima lui.

Dar tocmai forta ei facea ca dragostea lor sa fie atât

de periculoasa. Nu putuse sa-i reziste nici saptamâna

trecuta, când ea îi oferise sângele ei. Mai mult ca sigur,tefan sedea în livingul familiei Gilbert, apro Stefan ar fi murit iara el, dar era mult prea curândbând politicos tot ceea ce spunea matusa

Judith. Femeia nu se simtea tocmai în largul pentru siguranta Elenei însasi. Pentru a suta oara, priei stiindu-1 aici; nu era nevoie sa-i citesti gândurile ca virile lui se plimbara peste chipul Elenei, cautând semsa-ti dai seama de asta. Dar se straduia, asa ca si Stefan nele care ar fi putut sa-i tradeze schimbarea. Oare era

se straduia, la rândul lui. Voia ca Elena sa fie fericita. pielea aceea catifelata putin mai palida? Sau poate exElena. Chiar si atunci când nu se uita la ea, era mai presia chipului ei era putin mai distanta?

constient de prezenta ei decât de orice altceva din Trebuiau sa fie mult mai atenti de-acum înainte.Elîncapere. O simtea vie prin toti porii, asa cum simtea in-buia sa fie mai atent. Sa aiba grija sa se hraneascacaldura soarelui prin pleoapele închise. Când, în mai des, sa-si astâmpere pofta cu animale, ca sa nu mai

sfârsit, îsi permise sa se întoarca spre ea, miriade de fie tentat. Sa nu-si lase niciodata foamea sa devina preasenzatii îl învaluira. puternica. Acum, doar gândindu-se la asta, simtea cât

O iubea atât de mult. De-acum nu o mai vedea Cde înfometat. Durerea uscata, arsura, îi cuprindea

deloc drept Katherine; aproape ca uitase cât de mult Cerul gurii, susotindu-i prin vene si prin vasele capilare.

semana cu fata moarta. In orice caz, erau atât de Ar fi trebuit sa fie afara, în padure, cu simturile alertemulte diferente. Elena avea acelasi par blond pal si ca sa surprinda fie si cel mai mic trosnet al vreunei

Page 40: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

84 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 85

crengi uscate, si nu aici, lânga foc, privind reteaua d4 îsi trase gulerul de dantela în jos, aplecându-sivene albastrii de pe gâtul Elenei. Capul într-o parte.

Gâtul acela subtire se întoarse si Elena îl privi tan^ Stefan se uita, fermecat, la cele doua urme rotunde

dru pe Stefan. Be pe pielea ei fina. Erau de un rosu-închis palid,— Vrei sa mergem la petrecerea de asta-seara? transparente, ca vinul combinat cu multa apa. Strânse

Putem sa luam masina matusii Judith, spuse ea. lin dinti si se forta sa-si întoarca privirile în alta parte.

— Dar mai întâi trebuie sa ramâneti la cina, zise Daca s-ar fi uitat mai mult la gâtul ei, si-ar fi pierdutrepede matusa Judith. mintile.

— Putem sa luam ceva pe drum. Nu asta voiam sa spun, zise el aproape brutal.Elena voia sa spuna ca puteau sa ia ceva pentru ea, Parul ei cazu ca un val stralucitor înapoi peste cele

se gândi Stefan. El unul putea sa mestece si sa înghita doua semne, ascunzându-le.mâncare normala, daca trebuia, dar nu-i folosea la -Oh...nimic si trecuse deja multa vreme dc când nu-i mai;

simtea gustul. Nu... poftele lui... erau acum ceva mai - Intrati!speciale, se gândi. Si daca se duceau la petrecerea asta, Când intrara, toate discutiile încetara brusc. Elenaînsemna sa mai treaca înca vreo câteva ore înainte sa Vuita la chipurile întoarse spre ei, la privirile acelease poata hrani. Dar încuviinta din cap catre Elena. furise, curioase si precaute. Nu erau genul de priviri cu

— Daca vrei, zise el. Pire era obisnuita atunci când pasea într-o încapere.Ea voia; era chiar hotarâta. Iar el vazuse asta înca, Cel care le deschisese usa era tot un elev; Alaric

de la bun început. Sahxman nu se vedea nicaieri. Dar Caroline era acolo,

— Bine, atunci. Ma duc sa ma schimb. asezata pe un scaun de bar, pozitie care îi punea înEl o urma pâna la baza scarilor. valoare picioarele frumoase. Ii arunca Elenei o privire

— Pune-ti ceva pe gât. Un pulover, îi spuse el cu o batjocoritoare, apoi îi adresa o remarca unui baiatvoce mult prea joasa ca sa poata fi auzita de altcineva. care statea în dreapta ei. Acesta râse.

Ea arunca o privire prin usa, spre livingul gol, si Elena simti cum zâmbetul începea sa o doara, înspuse: timp ce o usoara roseata îi urca în obraji. Apoi auzi o

— E-n regula. Aproape ca s-au vindecat. Vezi? voce cunoscuta.

Page 41: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

86• Jurnalele Vampirilor Lupta * 87

— Elena, Stefan! Aici! — Ray? Oh, Ray. Nu stiu, pe-aici pe undeva, cred.Recunoscatoare, o repera pe Bonnie, asezata! E multa lume aici.

împreuna cu Meredith si cu Ed Goff pe o canapea |r. Era adevarat. livingul familiei Ramsey era plin depentru doua persoane, în colt. Ea si Stefan se instalara tineri si, din câte putea sa vada Elena, multimea lor sepe un otoman mare în fata lor, si auzira cum în jur revarsa în sufragerie, în salonul din fata si probabil siconversatiile se reiau, una câte una. In bucatarie. Coatele tuturor treceau prin parul

Elenei pe masura ce lumea se misca pe la spatele ei.Printr-o întelegere tacita, nimeni nu aduse vorba— Ce-a vrut Saltzman de la voi dupa ora? întrebade stânjenitoarea aparitie a Elenei si a lui Stefan. Elena

Stefan,era hotarâta sa se poarte ca si când totul era cât se— Alaric, îl corecta Bonnie înainte sa raspunda.poate de normal.

Il/rea sa-i spunem Alaric. Oh, n-a vrut decât sa fieIar Bonnie si Meredith îi erau alaturi, s-o sustina.amabil. S-a simtit groaznic pentru ca m-a facut sa— Arati minunat, îi spuse Bonnie cu caldura. Adorretraiesc o experienta atât de agonizanta. Nu stia exactpuloverul asta rosu.cum a murit domnul Tanner si nu si-a dat seama ca— Chiar arata foarte bine. Nu-i asa, Ed? întreba si.sunt atât de sensibila. Desigur, el însusi e destul de sen

Meredith, iar Ed, parând usor surprins, încuviinta.sibil, asa ca întelege cum stau lucrurile. E Varsator.

— Deci si clasa ta a fost invitata, i se adresa Elena— Si are Luna în casa replicilor numai bune delui Meredith. Credeam ca e doar pentru cei care au

agatat, spuse Meredith în soapta. Bonnie, doar nuavut ultima ora cu el.

crezi în prostiile astea! E profesor; n-ar trebui sa— Nu stiu daca „invitata" e cuvântul cel mai

încerce lucrurile astea cu elevii lui.potrivit, raspunse Meredith sec, având în vedere ca

— Nu încerca nimic.' Le-a spus exact acelasi lucruprezenta reprezinta jumatate din nota finala.

si lui Tyler si Sue Carson. A zis ca ar trebui sa facem— Crezi ca vorbea serios? Nu se poate sa fi fosj Ungrup de sprijin pentru ceilalti sau sa scriem un eseu

serios, facu Ed. despre ce s-a întâmplat în seara aia, ca sa ne eliberamElena ridica din umeri. tde sentimentele astea. A zis ca adolescentii sunt foarte— Mie mi s-a parut destul de serios. Unde e Rayîl usor de impresionat si ca nu vrea ca aceasta tragedie

o întreba ea pe Bonnie. la-si lase amprenta definitiv asupra vietii noastre.

Page 42: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

88* Jurnalele Vampirilor Lupta • 89

— Fratioare! facu Ed, iar râsul lui Stefan se trans

Elena simti cum o strabate o adiere rece, ca si cândforma în tuse. fifost din nou în cimitir. Nu mai putea sa spuna

Totusi nu era deloc amuzat, iar întrebarea lui pen>j mic. Dar Ed vorbi:tru Bonnie nu venea nicidecum din simpla curiozitate. — Unde disparuse?Elena putea sa-si dea seama de asta. Simtea cum ira-f — Pe jos, pe podea, presupun, raspunse Bonniediaza senzatia asta din adâncurile lui. Stefan simtea im. Peste altar, peste tot. Asta ancheteaza acumfata de Alaric Saltzman cam acelasi lucru pe care toata

politia. Dar e ceva neobisnuit pentru un cadavru sa nulumea din încapere îl simtea fata de Stefan.

maiaiba nici o picatura de sânge; de obicei mai— A fost ciudat felul în care s-a purtat, ca si când ramâne ceva, macar îh partea de dedesubt a corpului.

petrecerea asta a fost o idee spontana care i-a venit la Srnumeste lividitate post-mortem. Arata ca nistenoi în clasa, spuse ea, raspunzând fara sa-si dea seama Vânatai mari, violacee. Ce s-a întâmplat?la întrebarea nerostita a lui Stefan. Era evident ca tr* Sensibilitatea ta nemaipomenita aproape ca maplanuise dinainte. face sa vomit, zise Meredith cu vocea gâtuita. Credeti

— Ce e si mai ciudat e faptul ca scoala angajeaza |c»am putea totusi sa discutam despre altceva?un profesor fara sa-1 puna la curent cu împrejurarile în — Nutu ai fost aia mânjita de sânge din cap pâna-ncare a murit cel care a fost profesor înaintea lui, zise picioare, începu Bonnie, dar Stefan o întrerupse.Stefan. Toata lumea a vorbit despre asta; si cred ca — Anchetatorii au ajuns la vreo concluzie din celes-a scris si în ziare. aliate pâna acum? Sunt mai aproape de gasirea cri-

— Dar nu au fost publicate toate detaliile, interveni iiiinalului? •'•Bonnie ferm. De fapt, chiar sunt lucruri pe care politi — Nu stiu, raspunse Bonnie, dar imediat se luminaînca nu le-a divulgat, pentru ca e de parere ca ar putea Bifata. Chiar asa, Elena, ziceai ca tu stii...fi de folos la prinderea criminalului. De exemplu, con — Tine-ti gura, Bonnie! sari Elena disperata.tinua ea coborând vocea, stiti ce mi-a zis Mary? Doc

i Daca era un loc mai nepotrivit pentru o asemeneatorul Feinberg a stat de vorba cu tipul care a facut

discutie, cu siguranta locul acela era aici, într-oautopsia, adica medicul legist. Si i-a spus ca nu mai

încapere aglomerata, unde erau înconjurati de oameniavea nici o picatura de sânge în tot corpul. Nici macar

care-1 urau pe Stefan. Bonnie facu ochii mari, apoiun strop.

dadu din cap, calmându-se.

Page 43: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

90. Jurnalele Vampirilor Lupta• 91

Elena nu putea, totusi, sa se linisteasca. Stefan nu-1 pe cei adunati în jurul mesei din lemn de stejar decoomorâse pe domnul Tanner, dar aceleasi dovezi care lorat. Nu avea de gând sa stea de vorba cu nimeni

conduceau spre Damon puteau, la fel de bine, sa con

decât daca ceilalti deschideau discutia. îsi îndreptaduca si spre el. Si chiar conduceau spre el, pentru ca toata atentia spre gustari, aplecându-se peste diversenimeni în afara de ea si de Stefan nu stia de existenta | persoane ca sa-si aleaga bucati de brânza sau biscuitilui Damon. Era acolo, undeva, pândind în întuneric. I sarati, întinzându-se prin fata lor ca sa ciuguleascaAsteptând o noua victima. Asteptându-1, poate, pe [ boabe de struguri de pe masa, privind ostentativ în susStefan. Sau poate chiar pe ea. si-n jos peste toate platourile ca sa fie sigura ca nu ra-

— Mi-e cald, zise ea brusc. Cred ca o sa merg sa [ teaza nimic.vad cu ce racoritoare ne-a asteptatAlaric. Reusise sa capteze atentia tuturor, lucru de care era

Stefan dadu sa se ridice, dar Elena îi facu semn sa perfect constienta chiar si fara sa fie nevoita sa ridicese aseze la loc. Lui nu-i trebuiau cu siguranta chipsu- j privirile. Musca delicat dintr-o grisina, prinzând-orile sau paharul de punci. Plus ca voia sa fie putin sin

între dinti ca pe un creion, si pleca de lânga masa.gura, sa se miste în loc sa stea jos, ca sa se linisteasca. — Te superi daca iau si eu o gura?

Faptul ca statuse cu Bonnie si cu Meredith îi daduse Socul îi facu ochii mari si îi taie respiratia. Minteaun sentiment fals de siguranta. Acum, ca plecase de l se bloca, refuzând sa accepte realitatea si lasând-o înlânga ele, se confrunta din nou cu privirile lungi fata ei neajutorata si vulnerabila. Dar chiar daca

piersi banuitoare sau cu cei care-i întorceau brusc spatele;, duse orice urma de gând rational, simturile ei înregisDe data asta, simti cum atitudinea lor o înfurii» trau totul fara mila: ochii întunecati care îi dominau

înainta spre multime cu o insolenta deliberau» raza vizuala, parfumul delicat al unei colonii care-i in-pastrându-si privirile lipite de orice alte priviri cu care t vada narile, cele doua degete lungi care îi ridicause intersectau. Sunt deja celebra, se gândi ea. N-am barbia în sus. Damon se apleca spre ea si, sigur pe el,decât sa fiu si tupeista. musca direct de celalalt capat al grisinei.

Ii era foame. In sufrageria familiei Ramsey, cineva In clipa aceea, buzele ei erau la doar câtiva centiaranjase niste platouri cu gustari care aratau

surmetri de ale lui. El se apleca, vrând sa muste din nou

prinzator de apetisant. Elena îsi lua o farfurie de car

înainte ca Elena sa-si revina din soc si sa se poataton si îsi puse câteva bucatele de morcov, ignorându-i [ie trage, dar mâna ei apuca rapid capatul de grisina si

Page 44: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

92 * Jurnalele Vampirilor Lupta• 93

îl arunca deoparte. £1 îl prinse însa în aer, cu reflexele — Elena, el e Damon, aaa...unui prestidigitator.

Sue întinse mâna, în semn de scuza, iar DamonPrivirile lui erau înca lipite de ale ei. Elena îsi termina propozitia în locul ei.

recapata în sfârsit rasuflarea si deschise gura; nu era; -— Smith. Ridica un pahar de plastic în fata Elenei.sigura pentru ce. Ca sa tipe, probabil. Ca sa-i averti lavita.zeze pe toti oamenii astia sa o ia la sanatoasa în nes

— Ce cauti aici? sopti ea.gura noptii. Inima îi batea cu putere, ca un ciocan, iar

— E student la facultate, lua Sue initiativa cândochii îi erau încetosati.

deveni clar ca Damon nu avea de gând sa raspunda.— Usurel, usurel. La Universitatea Virginia, nu-i asa? Sau era „WilliamEl îi lua farfuria din mâna si apoi, nu se stie cum, o |i Mary"?

prinse de încheietura mâinii. O tinea usor, asa cum îl — Printre altele, facu Damon, continuând sa o pritinuse Mary pe Stefan când îi luase pulsul. In timp ce

veasca pe Elena. Nu se întorsese spre Sue nici macarea continua sa îl priveasca fix si sa gâfâie, el îi mân 0data. îmi place sa calatoresc.gâie încheietura cu degetul mare, ca si când ar fi în

Lumea îsi relua cursul normal în jurul Elenei, darcercat s-o linisteasca.

ea simtea cum o trec fiorii. Erau oameni peste tot, pri— Usurel, e-n regula. vind fascinati acest schimb de replici, împiedicând-o

Ce cauti aici? îi trecu ei prin rninte. Totul în jurul nA spuna exact ce gândea. Dar, în acelasi timp, oei parea cumplit de stralucitor si nenatural. Era ca un faceau si sa se simta în siguranta. Din nu se stie cecosmar din cele în care totul e cât se poate de normal, motiv, Damon juca un rol, pretinzând ca ar fi fost unulca în viata obisnuita, si dintr-odata se întâmpla ceva dintre ei. Si cât timp avea sa dureze toata mascaradagrotesc. Damon o sa-i omoare pe toti. asta, el n-avea sa-i faca nimic în fata multimii asteia

— Elena, te simti bine? deoameni... sau cel putin asa spera ea.Sue Carson vorbea cu ea, strângând-o de umar. I Un joc. Dar el era cel care facea regulile. Statea1— Cred ca s-a înecat cu ceva, zise Damon, elibe-J aici, în sufrageria familiei Ramsey, jucându-se cu ea.

rându-i mâna. Dar acum se simte bine. Ce-ar fi sa ne — Nu sta decât câteva zile, continua Sue, venindu-ifaci cunostinta? dift£& in ajutor. Parca ziceai ca-ti vizitezi niste prieteni, nu-i

O sa-i omoare pe top... i|a? Sau niste rude?

Page 45: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

94• Jurnalele Vampirilor Lupta• 95

— Da, raspunse Damon. slabit si suferind... Daca se pune cu Damon acum, o— Ce norocos esti, sa poti sa pleci oricând vrei, zisa la piarda...

Elena. Si în fata tuturor oamenilor astora. Gândurile i seNu stia ce anume o facea sa încerce sa-1 demaste. oprira cu un huruit si totul reveni la normal. De-asta— Nu prea tine de noroc, spuse Damon. Iti place era Damon aici, ca sa-1 faca pe Stefan sa-1 atace,

apasa dansezi? rent fara sa-1 fi provocat. Indiferent ce s-ar fi întâmplat— Care e specializarea ta la facultate? dupa, el ar fi avut câstig de cauza. Daca Stefan l-ar fiEl îi zâmbi. Mjft alungat, ar fi fost înca o dovada clara a „tendintei lui— Folclorul american. Stiai, de exemplu, ca daca ipre violenta". înca o dovada pentru cei care-1 acuzau

ai o alunita pe gât înseamna ca vei fi bogata? Pot sa pe Stefan. Iar daca Stefan pierdea lupta...verific, daca nu te superi. L-ar costa viata, se gândi Elena. Oh, Stefan,

Da1

— Eu ma supar. mon e atât de puternic în momentul asta; te rog, n-oVocea venea din spatele Elenei. Era o voce lim

face. Nu te arunca singur în mâinile lui. Chiar vrea sapede, rece si calma. Elena îl mai auzise pe Stefan fo

le omoare; nu cauta decât ocazia s-o faca.losind tonul acela doar o singura data: când daduse Reusi sa-si miste bratele, desi le simtea tepene sipeste Tyler care încerca s-o atace în cimitir. Degetele greoaie, ca de marioneta.lui Damon ramasera nemiscate pe gâtul ei si ea, eli

— Stefan, spuse ea, luându-i mâinile reci într-aleberata de sub vraja lui, se dadu un pas înapoi. ei, hai sa mergem acasa.

— Si-ar trebui sa-mi pese de supararea ta? zise eld Putea sa-i simta tensiunea în tot corpul, ca un cu-Cei doi stateau fata în fata sub lumina galbena pâl

rent electric care-i circula pe sub piele. In momentul1pâitoare a candelabrului de alama. Elena era consti

I acesta, era concentrat total asupra lui Damon, iar prienta de toate gândurile care se buluceau acum în virile lui erau ca o flacara reflectata în taisul unui pum-

mintea ei, unul peste altul, ca un foietaj. Toata lumea ii.il. Nu-1 recunostea în starea asta, nu-1 cunostea asa.se uita; probabil ca scena e mai interesanta decât la ci

C) înspaimânta.nematograf. .. Nu mi-am dat niciodata seama ca Ste

— Stefan,zise ea, strigându-1 ca si când ar fi fostfan e mai înalt... Uite-le pe Bonnie si Meredith care se pierduta în ceata si nu putea sa-1 gaseasca. Stefan, teîntreaba ce se întâmpla... Stefan e furios, dar e înca \rog.

Page 46: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

96 • Jurnalele Vampirilor Lupta 4 97

Si, încet-încet, îl simti raspunzându-i. îl auzi respi

Nu putea decât sa spere ca parerea ei de mai de-

rând din nou si îi simti trupul intrând în stare de alertaJ vreme era corecta si ca el va dori sa continue mascacoborând la un nivel ceva mai jos de energie. Gon< rada. Acum ea avea deja destul de munca doar ca sa-1

centratia letala a mintii lui fusese deviata, iar el se uitjj poata pe Stefan de aici înainte sa se razgândeasca.acum la ea si o vedea. — Nu ma simt prea bine, zise ea, luându-si geanta

— Bine, zise el încet, privind-o în ochi. Hai sa mer de acolo de unde o lasase, lânga otoman. îmi pare rau.

gem. îl strânse pe Stefan si mai tare de brat. I-ar fi trebuit

Ea continua sa-1 atinga în timp ce se întoarsera, cu foarte putin ca sa se întoarca si s-o ia chiar acum spre

o mâna strângându-i cu putere degetele si cu cealalta Sufragerie.

strecurata pe sub bratul lui. Cu un efort urias de — îmi pare rau, zise Alaric. La revedere.

vointa, reusi sa nu îsi întoarca privirea peste umar îni Ajunsera în prag înainte ca ea sa observe bucatica

timp ce se îndepartau, dar îsi simtea pielea de pe spate de hârtie violeta care-i fusese strecurata în buzunarul

furnicând-o si zburlindu-se, ca si când astepta sa fie literal al gentii. O trase afara si o desfacu aproape din

înjunghiata cu un cutit. fceflex, cu mintea în alta parte.

în schimb, auzi vocea usor ironica a lui Damon: Vazu un scris ferm, îndraznet si necunoscut. Doar

— Si ai auzit ca, daca saruti o fata cu parul rosu, noua rânduri. îsi trecu privirea peste ele si simti cum

vindeci de herpes? bmea se clatina. Era prea mult, nu putea sa mai

Si apoi doar râsul zgomotos si flatat al lui Bonnie. tuporte.

în drum spre iesire, dadura în sfârsit si de gazda. — Ce e? întreba Stefan.

— Plecati atât de repede? îi întreba Alaric. Dar nici — Nimic. Baga din nou bucata de hârtie în buzu-

macar n-am avut ocazia sa stau de vorba cu voi. narul lateral, împingând-o cu degetele. Nu e nimic,

Se uita spre amândoi nerabdator si plin de repros, Stefan. Hai sa iesim.

ca un catel care stie foarte bine ca nu va fi scos la plinfij Si pasira direct sub picaturile reci de ploaie.

bare, dar care da oricum din coada. Elena simti cunj

îsi face loc în pieptul ei îngrijorarea pentru el si pentru]

top' ceilalti din casa. Ea si Stefan îi lasau pe toti lu|

Damon.

Page 47: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Lupta • 99

fcr-un loc pustiu, ca de exemplu în sala de sport, unde7

f ram singura, sau la cimitir...

In clipa în care pronuntase ultimele cuvinte, stiu ca

•cuse o greseala. înca nu-i spusese lui Stefan cum în-

fcrcase ea sa-1 gaseasca pe Damon în urma cu trei zile.

Bl se crispa la volan.

Wfr—Sau la cimitir?

- Da... Adica în ziua în care am fost urmarita împreuna cu Bonnie si Meredith. Presupun ca nu putea

mfie decât Damon cel care ne-a urmarit. Iar locul era

pustiu, nu mai era nimeni în afara de noi trei.

De ce-1 mintea? Pentru ca altfel si-ar iesi din minti,ata viitoare, spuse Stefan încet, n-am sa ?raspunse nemiloasa o voce firava din mintea ei. Dacamai plec.ar sti ce-i spusese Damon, daca ar sti ceea ce-i promi-

Elena stia ce vrea sa spuna si se îngrozi.lese ca se va întâmpla, cu siguranta Stefan ar claca.

Dar în momentul asta, emotiile ei luau o directieN-o sa pot sa-i spun niciodata, întelese ea, cu o

neutra, asa ca nu voia sa se certe.lenzatie de greata. Nici despre momentul ala si nici

— Era acolo, zise ea. într-o casa obisnuita, plina(jespre orice va face Damon în viitor. Daca Stefan se

de oameni obisnuiti, ca si când ar fi avut tot dreptul sava lupta cu Damon, va muri.

fie acolo. Nu credeam ca are o asemenea îndrazneala..Atunci n-o sa stie niciodata, îsi promise ea. Indife— De ce nu? o repezi Stefan, cu amaraciune. Si eu rent de ce va fi nevoie, voi face orice ca sa-i împiedic

eram într-o casa obisnuita, plina de oameni obisnuiti^ la se bata pentru mine. Indiferent de ce va fi nevoie.ca si când as fi avut tot dreptul sa fiu acolo. Pentru o clipa, teama îi dadu fiori reci. Acum cinci

— N-am vrut s-o spun în sensul asta. Ideea e ca sin

iute de ani, Katherine încercase sa-i împiedice sa se

gura data când l-am mai vazut vreodata în public I pata si nu reusise decât sa-i împinga pe amândoi într-o

fost la Casa Bântuita, când purta o masca si costum sii [Confruntare a mortii. Dar ea nu va face aceeasi

era întuneric. înainte de asta, de fiecare data erai* igreseala, îsi spuse Elena cu încrâncenare. Metoda lui

Page 48: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

• Jurnalele Vampirilor Lupta * 101

erine fusese prosteasca si copilareasca. Cine • trebuie sa fie neaparat cineva care locuieste acolo.Leva decât o femeie cu mintea de copil s-ar fi Orice fiinta omeneasca poate face asta.

is sperând ca cei doi rivali care-si disputau mâna Elena se gândi.

— Dar pe o casa-barca?* deveni prieteni? Fusese cea mai mare greseala!ata povestea asta regretabila. Din cauza ei, riva- -— E acelasi lucru, desi apa curgatoare ar putea fi

[ chiar ea un obstacol. Pentru unii dintre noi, e aproapei dintre Stefan si Damon se transformase într-O]• imposibil de trecut.iplacabila. Ba mai mult decât atât, Stefan traise

Elena avu brusc o imagine a ei, a lui Meredith siinci încoace cu sentimentul de vinovatie; se învi-| Bonnie alergând peste Podul Wickery. Pentru ca,îa el pentru prostia si slabiciunea lui Katherine.

într-un fel anume, stiuse ca vor fi în siguranta de ceeaercând sa scliimbe subiectul, întreba:| ce le urmarea daca reuseau sa ajunga de partea cea-urezi ca i-a invitat cineva?I lalta a râului, peste pod.Evident, din moment ceeraacolo.

—Asase explica, sopti ea.Atunci e adevarat... în ceea ce va priveste. Tre-Dar tot nu-si dadea înca seama de unde stiuse. CaÍ fiti invitati. Dar în sala de sport, Damon a in-

w ticând informatia asta îi fusese pusa în minte de altci-:a nici o invitatie.! neva, din afara. Apoi realiza altceva.

\sta pentru ca sala de sport nu e-o locuinta pen- ineni, e un loc, as putea spune, neutru. Asta ar — Tu m-ai purtat dincolo de pod. Tu poti sa trecidin criterii. Nu conteaza daca e o casa, un cort ! peste ape curgatoare.

— Da, pentru ca sunt slab, spuse el pe un ton plat,artamentul de deasupra unui magazin. Dacafara nici o emotie în glas. E ironic, dar cu cât îti suntii manânca si dorm acolo, noi avem nevoie de

t mai mari Puterile, cu atât esti mai afectat de anumitee ca sa intram.• limitari. Cu cât apartii mai mult întunericului, cu atât)ar eu nu te-am invitat în casamea.Iesti mai legat de legile lui.ta da. în prima seara, când te-am condus acasa

— Si ce alte reguli mai sunt? întreba Elenaina, ai deschis usa si mi-ai facut semn cu capul.începea sa vada cum se înfiripa un plan. Sau macar)uie sa fie neaparat o invitatie verbala. Daca

speranta unui plan.i exista, e suficient. Iar cel care te invita nuh Stefan se uita la ea.

Page 49: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

102 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 103

— Da, zise el. Cred ca a venit timpul sa stii. Cu cât — N-au nici un efect, raspunse Stefan. Numai-^ristii mai multe despre Damon, cu atât poti sa te aperi cazul în care persoana care o poartacrede cu adevaratcamai bine de el. o protejeaza, îi poate creste vointa de a rezista din

Sa se apere de el? Probabil ca Stefan stia mai multe toate puterile.decât credea ea. Dar în timp ce el întorcea si parca — Dar... gloantele de argint?masina pe o strada laturalnica, ea nu-i zise decât atât: Stefan râse din nou scurt.

— Bun, ar trebui sa-mi fee rezerve uriase de usturoi|.j — Alea sunt pentru vârcolaci. Din câte am auzit,El râse. nu le place argintul sub nici o forma. Un tarus de lemn— Doar daca vrei sa fuga toti de tine. Sunt însa înfipt adânc în inima ramâne metoda clasica prin

anumite plante care ti-ar putea fi de folos. Cum ar fi care-i ucizi pe cei de felul meu. Mai sunt totusi si alteverbina. E o planta despre care se spune ca te poate metode, mai mult sau mai putin eficiente: arderea,

deapara de farmece si îti pastreaza mintea limpede, chiar capitarea, cuiele înfipte în tâmpla. Sau, cea mai taredaca cineva încearca sa-si foloseasca Puterile împotriva dintre toate...ta. Oamenii o purtau, de obicei, Ia gât. Lui Bonnie i-ar — Stefan! Zâmbetul amar si solitar de pe chipul luiplacea foarte tare: druizii o considerau planta sacra. o descumpani. Dar cum e cu transformarea în

ani— Verbina, repeta Elena, încercând parca sunetul male? întreba ea. înainte, ziceai ca poti face asta dacacuvântului nefamiliar. Altceva? ai destula Putere. Daca Damon poate fi orice animal

— Lumina puternica sau lumina directa de la soare îsi doreste, cum îl vom putea recunoaste?poate fi extrem de dureroasa. Ai observat cum s-a — Nu poate fi orice animal îsi doreste. E limitat laschimbat vremea. unul, cel mult doua. Chiar si cu Puterile lui, nu cred ca

— Am observat, raspunse ea dupa o clipa de gân

e în stare de mai mult.dire. Vrei sa spui ca Damon a facut asta? — Atunci va trebui sa ne ferim în continuare de ciori.

— Probabil ca da. E nevoie de o putere uriasa ca sa — Exact. O sa poti sa-ti dai seama daca e princontrolezi fenomenele naturii, dar asta îl ajuta sa poata preajma uitându-te si la celelalte animale. De obicei,calatori ziua. Atâta timp cât vremea e înnorata, nici îlu reactioneaza prea bine în preajma noastra; ne simtmacar nu mai are nevoie sa-si protejeze ochii. ca suntem vânatori.

— Si nici tu, zise Elena. Dar cum e cu... crucile si — Yangtze a latrat încontinuu Ia cioara aia. Dechestiile de genul asta? parca ar fi stiut ca e ceva în neregula cu ea, îsi aminti

Page 50: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

104 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 105

Elena. Ah... Stefan, adauga ea, schimbând tonul, caci - Eu sunt oglinda? facu ea atunci, ridicând privi-tocmai se gândise la altceva, dar oglinzile? Nu-mi amintesc sa te fi vazut vreodata reflectându-te în vreuna. — Tu mi-ai furat sufletul, raspunse el. încuie usa

Pentru o clipa, el nu raspunse. Apoi îi zise:dupa tine si sa n-o mai deschizi deloc în noaptea asta.

— Legenda spune ca oglinda reflecta sufletul celuiApoi se facu nevazut.

care se priveste în ea. De-asta oamenii primitivi se tem

de oglinzi; se tem ca sufletul lor ar putea sa ramâna cap • Elena, slava Domnului! o întâmpina matusativ acolo si sa le fie furat. Cei din neamul meu se presu [Judith. Bonnie a sunat de la petrecere, adauga ea cândpune ca nu au reflectie... pentru ca noi nu avem suflet.

[ vazu ca Elena o priveste nelamurita. Zicea ca ai plecatîncetisor, întinse mâna spre oglinda retrovizoare si*

pe neasteptate si m-am îngrijorat când am vazut cao apleca, fixând-o în asa fel încât Elena sa poata privi

n-ai ajuns acasa.în ea. în sticla argintata, ea îi vazu ochii, pierduti,— Am fost la o plimbare cu Stefan. E vreo pro

haituiti si infinit de tristi.blema? întreba ea, nemultumita de expresia pe care oNu putea sa faca altceva decât sa fie alaturi de el, siciti pe chipul matusii.sa-i aminteasca asta.

— Nu, doar ca... Matusa Judith parea sa nu stie— Te iubesc, îi sopti ea.

cum sa-si termine propozitia. Elena, oare nu cumvaEra singura consolare pe care i-o putea oferi. Eraar fi o idee buna daca... nu te-ai mai vedea atât detot ceea ce aveau.

mult cu Stefan?El îsi strânse bratele în jurul ei, cu fata îngropata în

parul ei. Elena încremeni.

— Tu esti oglinda, îi sopti el. -Si tu?

Era bine sa-1 simta în sfârsit relaxat, sa simta cum — Nu ca as crede în bârfe, se grabi sa o încretensiunea i se scurge din trup, iar locul ei e luat de dinteze matusa Judith. Dar pentru binele tau, poate

caldura si liniste. Si ea era linistita, simtea cum o cu

ca ar fi mai indicat sa stai putin mai departe de el, sa...prinde o senzatie de pace. Era atât de bine, încât uita — Sa-1 parasesc? Sa-1 abandonez doar pentru casa-1 întrebe ce voia sa spuna. Abia în fata usii, în timp inea îl bârfeste? Sa ma tin departe de mizerii ca sace-si luau ramas-bun, îsi aminti. ia asigur ca nu se întorc împotriva mea?

Page 51: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

106 • Jurnalele Vampirilor

Lupta . 107Furia era o refulare bine-venita, iar vorbele sebu4

lucira în gâtlejul Elenei, gata sa iasa toate dintr-odatav^^^^— Nu, nu cred ca e o idee chiar atât de buna,i

matusa Judith. Daca ar fi fost vorba de Robert, si tu ai j aminte de biletelul pe care-1 gasise în geanta. Ar fi trefi crezut la fel. Sau poate ca nu! buit s-o întrebe pe Bonnie daca se apropiase cineva de

— Elena, nu-ti permit sa-mi vorbesti pe tonujj geanta ei cât timp fusese ea în sufragerie. Dar îsi

acesta... ! aminti ca Bonnie si Meredith fusesera si ele în sufra— Oricum, am terminat ce aveam de spus! tipa gerie mare parte a timpului. Cine o facuse, o facuse

Elena si fugi orbeste spre scari. probabil între timp.Doar vazu bucatica de hârtie violeta si simti în guraReusi sa-si retina lacrimile pâna când ajunse în

ca un gust metalic. Abia daca suporta sa o priveasca. Darmera ei si încuie usa. Apoi se arunca pe pat si începuacum, ca era singura,trebuias-o desfaca si s-o citeascasa hohoteasca.

; din nou, cu speranta desarta ca macar de data astacuvintele vor fi altele, ca se înselase mai devreme.Se ridica ceva mai târziu, ca s-o sune pe Bonnie.

Dar nu erau alte cuvinte. Literele ascutite si ordo

Bonnie era entuziasta si volubila. Ce naiba voia sanate caligrafic se conturau pe fundalul pal de parca arspuna Elena, daca s-a întâmplat ceva neobisnuit dupafi fost lungi de zece metri.ce plecase ea cu Stefan? întâmplarea neobisnuita

fu Voiam sâ-l ating. Mai mult decât pe orice alt baiat pesese tocmai plecarea lor! Nu, tipul ala nou, Damon,care îl cunosteam. Si stiu ca si el vrea, dar se înfrâneaza.nu zisese nimic despre Stefan dupa aceea; mai statuseErau cuvintele ei. Din jurnalul ei. Cel care-i fusesenitel pe-acolo si dupa aia disparuse. Nu, Bonnie nu-1

furat.vazuse plecând cu nimeni. De ce? Elena era geloasa?A doua zi, Meredith si Bonnie îi sunau la usa.Da, era o gluma. Dar acum pe bune, nu-i asa ca arata— Stefan m-a sunat aseara, spuse Meredith. Mi-a

bestial?Aproape mai bestial decât Stefan, asta daca-tizis ca vrea sa fie sigur ca nu te duci singura la scoala.

plac parul si ochii negri. Desigur, daca-ti place parulEl nu vine azi, asa ca rh-a întrebat daca as putea sa

mai deschis la culoare si ochii caprui...trec eu sau Bonnie sa te luam.

Elena deduse imediat ca ochii lui Alaric Saltzman — Sa te escortam, glumi Bonnie, care era, evident,erau caprui.

extrem de binedispusa. Sa te pazim. Cred ca e teribil

E de dulce din partea lui sa fie atât de protector cu tine.

Page 52: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

108• Jurnalele Vampirilor Lupta *109

— Probabil ca si el e tot Varsator, facu Meredit» — Bun, zise Meredith tare, privilegiul senioarelor.Haide, Elena, înainte sa apuc sa o omor daca mal Tu! Batu la singura usa închisa. Iesi afara.scoate o vorba despre Alaric al ei. ISe auzi un fâsâit, apoi o boboaca uimita îsi facu

Elena merse tacuta alaturi de ele, întrebânct^H aparitia dinauntru.oare ce avea Stefan de facut de nu venea la scoala. Se — Dar nici macar...simtea expusa si vulnerabila azi, ca si când si-ar fl — Iesi. Afara, îi porunci Bonnie. Si tu — se

înîmbracat pielea pe dos. Era una din zileleacelea.în cart* toarse spre o fata care se spala pe mâini — stai la usaar fi fost gata sa plânga si numai din cauza unei priviri,j si ai grija sa nu intre nimeni.

Pe avizier era înfipta la vedere o bucata de hârtie] — Dar de ce? Ce tot...violeta. — Misca,papusa. Daca intra cineva pe usa aia, tu

Ar fi trebuit sa se astepte Ia asta.Stiuse undeva, în 1 o sa fii de vina.adâncul sufletului. Hotul nu se multumea doar sa-i J Când usa se închise dupa ea, se întoarsera

amânarate ca gândurile ei cele maiintime fusesera, citite dej doua spre Elena.altcineva. Voia sa-i demonstreze ca, mai mult, ele pu

— Bun, stare de urgenta, spuse Meredith. Hai,teau fi facute publice. Elena, varsa tot.

Smulse hârtia de pe avizier si o mototoli, dar nu Elena rupse ultima bucatica de hârtie, gata sa râdaînainte sa arunce un ochi peste cuvintele scrise pe ea. si sa plânga în acelasi timp. Ar fi vrut sa le spuna totul,Dintr-o singura privire, i se imprimaraîn creier. dar nu putea. Se hotarî totusi sa le spuna despre jurnal

Simt ca cineva l-a ranit îngrozitor în trecut, si el n-a Erau la fel de furioase si de indignate ca si ea.reusit niciodata sa treaca peste aceasta durere. Dar mai — Sigur a fost cineva care a venit aseara Ia

petrecred ca exista ceva de care i-e fiica, un secret pe care se cere, zise Meredith în cele din urma, dupa ce fiecareteme ca i-l voi afla. îsi exprimase opinia în legatura cu caracterul hotului,— Elena,ce e? Ce-ai patit? Elena, întoarce-te! cu gradul lui de moralitate si cu posibila lui destinatieBonnie si Meredith o urmara pâna Ia cea mai apro

în viata de apoi. Dar putea sa fie oricine. Nu-mi aminpiata toaleta de fete, unde o vazura lânga cosul de tesc de cineva în mod special care sa se fi apropiat de

gunoi, rupând bucata de hârtie în farâme minuscule si ; geanta ta, dar încaperea aia era plina pâna la refuz derespirând Ia fel de greu ca si când ar fi alergat într-ot oameni si se putea întâmpla fara ca eu sa observ ceva.cursa. Se uitara una la cealalta, apoi se întoarsera sa — Dar de ce arvreacineva sa faca una ca asta? lansaverifice cabinele de toaleta.

Bonnie întrebarea. Doar daca... Elena, în noaptea în

Page 53: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

110 * Jurnalele Vampirilor Lupta• 111

care l-am gasit pe Stefan, ai facut aluzie la niste lucruri. Esti sigura?Credeai ca stii cine ar putea fi criminalul.

— Da. Sunt sigura. El e criminalul si tot el e cel— Nu cred ca stiu, chiar stiu. Dar daca voi va

Wrr 1-a aruncat pe Stefan în fântâna, iar acum e posigânditi ca ar putea avea vreo legatura cu povesteabil sa fie pe urmele uneia dintre noi. Si nu stiu daca

asta, atunci nu sunt foarte sigura. Cred ca e posibil. Etxista vreo posibilitate sa-1 oprim.posibil sa fie la mijloc aceeasi persoana.

— Ei, zise Meredith, ridicând dintr-o sprânceana,Bonnie era îngrozita.Ktuuci, nici nu ma mai mir de ce tu si cu Stefan ati— Atunci înseamna ca ucigasul e elev în scoalaplecat atât de grabiti aseara de la petrecere.asta! Când Elena scutura din cap, merse mai departtf

cu logica. Singurii indivizi de la petrecere care nu eraupCaroline îi arunca Elenei un rânjet otravit când

elevi erau Alaric si tipul cel nou. Brusc, îsi schimba ex aceasta intra în sala de mese. Dar Elena aproape capresia. Alaric nu putea sa-1 omoare pe domnul Tanl

nici nu o observa.ner, nici macar nu era în Fefl's Church atunci.Si totusi observa imediat un alt lucru. Vickie Ben-— Stiu. Nu Alaric a facut-o. Mersese prea departe

nett era acolo.ca sa se mai opreasca acum; Bonnie si Meredith stiauVickie nu mai venise la scoala din noaptea în caredeja prea multe. Damon a facut-o.

Matt, Bonnie si Meredith o gasisera ratacind pe drum,— Tipul ala ecriminalul?Tipul care m-asarutat?Ibolborosind ceva despre o negura întunecata, niste— Bonnie, potoleste-te.bchi si ceva cumplit în cimitir. Doctorii care o contro

Ca de obicei, isteria celor din jur o facea pe Elenalasera dupa aceea ajunsesera la concluzia ca nu erasa-si recâstige calmul.nimic în neregula cu ea din punct de vedere fizic, dar— Da, el e criminalul, spuse ea, si toate trei trebuie saînca nu se întorsese la liceul „Robert E. Lee". Lumeaavem grija si sa ne ferim de el. De-asta va spun:

nicio susotea ceva despre psihiatri si tratamente medica

data, dar absolut niciodata, sa nu-1 invitati la voi acasa.;mentoase pe care le încercau cu ea.Elena se opri, privind chipurile prietenelor ei. Se

zgâiau la ea si, pentru o clipa, avu senzatia îngrozi

Si totusi, nu parea nicidecum nebuna, se gânditoare ca nu o credeau. Ca ar putea sa-i puna la îndo

Elena. Parea doar palida, abatuta si oarecum praiala starea de sanatate mintala. busita sub hainele care o acopereau. Iar când Elena

Dar singurul lucru pe care îl întreba Meredith, cui pttecu pe lânga ea si Vickie ridica privirea, ochii ei erauo voce egala si detasata, fu acesta: ca de caprioara speriata.

— N-am terminat discutia azi-dinrineata, zise Mc112-113 pa nu-si scoase pantofii.redith. Haideti samâncamceva si apoi sa ne gândimce

O facu cu gratie, prinzându-si calcâiul cu vârful ce

putem sa facem în legatura cu notitele din jurnalul tau.luilalt si inmingând pantoful. Apoi facu la fel cu celalalt— Nu mi-e foame, zise Elena fara intonatie. SiHl&r,ce-zxnputeasa facem? Daca e Damon, nu exista nici o

— Doar nu merge mai departe, murmura Bonnie,cale sa-1 oprim. Credeti-ma, nu e o poveste pentruJn timp ce degetele lui Vickie se îndreptau spre nastu

care sa putem suna la politie. De-asta nici nu le-amrii care imitau perlele de pe camasa ei de matase alba.spus ca el e criminalul. Nu exista nici o dovada si, în

Toate capetele se întorceau spre ea. Lumea îsiplus, niciodata n-ar... Bonnie, nu ma asculti.dadea coate si gesticula. In jurul lui Vickie se strânsese— îmi pare rau, se scuza Bonnie, care se uita peun mic grup, asezat însa la o distanta suficient de marelânga urechea stânga a Elenei undeva în spate. Dar seîncât sa nu le blocheze celorlalti vederea.întâmpla ceva ciudat acolo.

Bluza alba aluneca în jos, fluturând pâna pe podeaElena se întoarse. Vickie Bennett statea în fata salii deca o fantoma ranita. Dedesubt, Vickie purta un furoumese, dar nu mai parea nicidecum prabusita si abatuta. •alb-galbui de dantela.îsi rotea privirile prin încapere cu un zâmbet viclean.

In sala de mese nu se mai auzea nici un sunet în— Ei bine, nu pare tocmai normala, dar n-as zicaafara de susotelile confuze. Nimeni nu mânca. Grupulnici ca e vreo ciudata, zise Meredith. Dar adauga

ime din jurul lui Vickie se marea.diat: Stati putin.Vickie zâmbi sfios si începu sa-si desfaca, una câteVickie îsi descheia jacheta tricotata. Darfelulîn care

o facea, cu mici pocnituri voite din degete si privind tot una, capsele din talie. Fusta plisata cazu si ea pe podea.timpul înjur cu zâmbetul acela misterios, era extrem Pasi din mijlocul ei si o împinse cu piciorul într-o parte.de straniu. Dupa ce îsi descheie si ultimul nasture, îsi Cineva se ridica în picioare în fundul salii de meseprinse gratios jacheta între degetul mare si aratator sa si începu sa scandeze:o coborî peste un brat, apoi peste celalalt. Apoi o lasa' — Dk-lejoslDa-lejttf!sa cada pe podea. Alte voci i se alaturara.

Page 54: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

114 * Jurnalele Vampirilor

— N-o opreste nimeni? exclama furioasa Bonnie.Elena se ridica. Ultima oara când se apropiasede

Vickie, fata tipase si o lovise. Dar acum, pe masuraccse apropia, Vickie îi arunca un zâmbet conî§>irativ,

Buzele ei se miscara, dar Elena nu putu sa-si deaseama ce spune din cauza scandarilor.

— Haide, Vickie, sa mergem, îi spuse ea.

Parul castaniu-deschis al lui Vickie îi flutura peumeri, iar ea trase de breteaua furoului.

Elena se apleca sa ridice de jos jacheta si o înfasura pajdupa umerii zvelti ai fetei. Si când facu asta, cândo

tii ce e ciudat la întâmplarea cu Vickie deatinse pe Vickie, ochii ei pe jumatate închisi se deschisenl

la scoala? Adica în afara de chestiile evi

mari, din nou ca de caprioara speriata. Vickie aruncaodente, zise Bonnie, lingându-si de peprivire salbatica în jur, ca si când tocmai s-ar fi trezit

degete*înghetata de ciocolata.dintr-un vis. Se uita în jos, spre propriul trup, iar expre — Ce? întreba Elena pe un ton plat.sia i se schimba: nu-i venea a crede. Strângându-si si mai

— Felul în care s-a terminat toata povestea. Aratatare jacheta în jurul ei, se dadu înapoi tremurând.exact la fel ca atunci când am gasit-o pe drum, numaiIn sala se lasa din nou linistea.ca atunci era si zgâriata toata.— E-n regula, îi zise Elena linistitor. Haide.

— Noi am crezut ca sunt zgârieturi de pisica, spuseLa auzul vocii ei, Vickie sari într-o parte, ca atinsaMeredith, terminându-si ultima bucata de prajitura.de un curent electric. Se uita pierduta la Elena, apoi

exploda: Parea sa fie într-una din dispozitiile ei tacute si gândi— Esti una dintre ei! Te-amvazutiEsti diabolica! toare; acum se uita cu atentie la Elena. Dar nu mai

Se întoarse si iesi în fuga, în picioarele goale, din pare atât de probabil, adauga.sala de mese, lasând-o pe Elena împietrita de uimire. Elena o privi în ochi.

— Poate a cazut în vreo tufa de rugi, zise ea. Acum,

daca ati teiTninat de mâncat, vreti sa vedeti primabucata din jurnal, cea pe care am gasit-o în geanta?

Page 55: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

116• Jurnalele Vampirilor Lupta. 117

îsi lasara farfuriile în chiuveta si urcara scarile spre lic fata lui. Punându-si propriile mâini în jurul gâtului,Bonnie ofta si expira tragic, apoi se prabusi teatral de-acamera Elenei. Ea simti cum roseste în timp ce fetele

citeau însemnarea din jurnal. Bonnie si Meredith erail Curmezisul patului. Sunt a lui oricând, mai spuse ea,cele mai bune prietene ale ei, poate chiar singureii cu ochii înca închisi.prietene pe care le mai avea în momentul acesta. Lc ir Elenei vru sa-i spuna ca trebuie sa înteleaga ca emai citise si înainte fragmente din jurnalul ei. Dar de treabaserioasa.în schimb, i se taie brusc rasuflarea si,data asta era altceva. Era cea mai umilitoare senzatie spunând „Oh, Doamne", alerga la fereastra. Afara erape care o traise în viata ei. 0 atmosfera umeda si înabusitoare, iar fereastra fusese

— Ei bine? i se adresa ea lui Meredith. deschisa. în apropiere, pe ramurile scheletice ale gu-— Persoana care a scris asta are aproximativ 1,70 m, 1niului desfrunzit, statea o cioara.

merge usor schiopatat si poarta mustata falsa, intona Elena trase fereastra glisanta în jos cu atâta putereMeredith. îmi pare rau, adauga ea vazând expresia Încât geamul zdrangani. Cioara o privi prin geamul

treElenei. Nu e amuzant. Oricum, nu sunt prea multe de murator cu ochii ei întunecati ca de carbune, iar pestespus, nu? Scrisul pare de baiat, dar hârtia pare a ti ale

penele-i de un negru stralucitor se desenara curcubeie.gerea unei fete. — De ce aispusasta? se întoarse Elena spre Bonnie.

— De altfel, toata povestea asta are o nuanta femi

gr Dar nu e nimeni afara, interveni Meredith cunina, interveni Bonnie, leganându-se usor pe patul blândete. Ma rog, doar daca nu socotesti pasarile.Elenei. Dar chiar asa e, facu ea defensiv. Sa-ti trimit» I Elena se întoarse cu spatele la ele. Copacul eracitate din propriul jurnal este mai degraba un lucrupm acum gol.care l-ar face o fata. Baietilor nu le pasa de jurnale. — îmi pare rau, spuse Bonnie cu o voce slaba

— Cred ca pur si simplu nu vrei sa fie vorba de dupa o clipa. Dar pur si simplu tot ce se întâmplaDamon, zise Meredith. Cred ca ar trebui sa te temi ini se pare uneori ireal. Chiar si moartea domnuluimai degraba ca e vreun criminal psihopat decât un hot Tanner mi se pare ca nu s-a întâmplat cu adevaratde jurnale. Iar Damon chiar arata... ma rog, oarecum incitant

— Nu stiu ce sa zic. Si criminalii au aura lor de ro

Dar periculos. Pot sa cred ca e periculos.mantism. Imagineaza-ti cum ar fi sa mori cu mâinile — Si, în plus, nu te-ar strânge de gât, ci ti l-ar taia.lui în jurul gâtului. Sa te sugrume pâna îti pierzi si cea lacu Meredith. Sau cel putin asta i-a facut domnuluidin urma suflare, iar ultimul lucru pe care l-ai vedea sa | Tanner. Pe de alta parte, batrânul de sub pod avea

Page 56: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

118 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 119

gâtul spintecat, de parca ar fi fost atacat de un animal. îl aborda putin înainte de cursuri. Vrei sa-ti împrumutMeredith se întoarse spre Elena ca si când ar fi astefW masina mea?tat o lamurire. Damon nu are vreun animal, nu-i asa? — Da, raspunse Stefan.

— Nu. Nu stiu. — Iar motivul pentru care vrei sa o împrumuti suntflorile? Vrei sa iei niste flori pentru Elena?Dintr-odata, Elena se simti foarte obosita. îsi facea

— Da.griji pentru Bonnie, pentru consecintele pe care le-ar— Iar aceste flori speciale, florile astea pe care vreifi putut avea vorbele ei prostesti.

sai le aduci; nu cresc pe-aici, nu?„Pot sa-ti fac absolutorice,tie si celor pe care îi— S-ar putea sa creasca. Doar ca perioada lor deiubesti", îsi aminti ea

înflorire a trecut în zona asta, atât de nordica. Si ori

Oare ce-ar fi putut face Damon acum? Nu-1 întele cum, înghetul le-ar fi distrus.gea. Era de fiecare data altfel, ori de câte ori se

întâl -— Deci vrei sa te duci spre sud, nu stiu cât deneau. In sala de sport fusese dispretuitor, râdea de ea.departe, doar ca sa gasesti florile astea pe care piDar a doua oara putea sa jure ca fusese cât se poate deneaparat sa i le dai Elenei?serios, li citase poezii, încercase sa o convinga sa plece

— Sau macar niste tulpini, spuse Stefan. Desi, sin-cu el. Saptamâna trecuta, în cimitir, cu vântul acelacer sa fiu, as prefera totusi florile.

înghetat care îi patrundea în oase, îl simtise ame — Si cum masina ta e înca la politie, vrei sa onintator si crud. Iar sub cuvintele batjocoritoare din

împrumuti pe a mea, atâta cât îti e necesar sa ajungiseara trecuta simtise aceeasi amenintare. Asa ca nu

Hft sud, ca sa gasesti florile astea pe care tii neaparat saputea sa prevada ce avea sa faca data viitoare. i le dai Elenei?

tDar, orice s-ar fi întâmplat, trebuia sa le apere de el — Cred ca o calatorie cu masina este modul celpe Bonnie si pe Meredith. Mai ales ca nu putea sa leI mai putin vizibil de-a parasi orasul, îi explica Stefan.spuna exact de ce trebuiau sa se fereasca. Nu vreau sa ma urmareasca politia.

Si oare Stefan ce punea la cale? Simtea ca are ne

— Aha, de-asta vrei masina mea.voie de el acum mai mult decât oricând. Darundeera? Da. Mi-o dai?

— Oare sa-i dau masina mea tipului care mi-aSe întâmplase chiar în dimineata aceea. furat iubita si care acum vrea sa faca o escapada pâna— Fa-ma sa înteleg, spuse Matt, rezemat de caro

în sud ca sa-i aduca nu stiu ce flori speciale pe care trebuie neaparat sa le aiba? Esti nebun?seria zgâriata a batrânului sau Ford sedan când Stefan

Page 57: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

120 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 121

Matt, care pâna atunci se uitase peste acoperisurile doamna Flowers, dar asta nu îi dadea nici un indiciucaselor de peste drum, se întoarse în sfârsit sa-1 prifll In legatura cu locul unde ar fi putut sa fie Stefan. In-veasca pe Stefan. In ochii lui albastri, de obicei extrem^ Mtincuv, voia sa se duca la el. Dar afara era întuneric,de veseli si onesti, se citea acum o profunda neîncre

iar Stefan o avertizase în mod special sa nu cumva sadere, iar sprâncenele i se încruntasera a mirare. lasa afara pe întuneric, si mai ales sa nu se apropie de

Stefan îsi feri privirea. Ar fi trebuit sa stie. Dupa ton cimitir sau de padure. Or pensiunea era asezata lângace facuse Matt deja pentru el, era ridicol sa astepte sij •unândoua.mai mult din partea lui. Mai ales în perioada asta, când — Nu raspunde nimeni? întreba Meredith cândtoata lumea tresarea fie si numai la auzul pasilor sai si Bena se întoarse si se aseza pe pat.n evita privirea când se apropia. Sa se astepte ca Matt, - îmi tot închide telefonul, îi raspunse Elena, apoicare avea cele mai solide motive sa-1 respinga, sa-i faca mormai ceva nedeslusit.o asemenea favoare fara nici o alta explicatie, doar pe — Ce-ai mai zis? Ca e o vrajitoabaza încrederii reciproce, chiar ca era o nebunie. — Nu, dar ceva pe-aproape, o asigura Elena.

— Nu, nu sunt nebun, îi raspunse încet si îi întoarse - Uite ce e, zise Bonnie ridicându-se, daca o saspatele, dând sa plece. sune, Stefan o sa sune aici. N-ai nici un motiv sa vii sa

— Nici eu, zise Matt. Si ar trebui sa fiu nebun sa-ti Rai cu mine peste noapte.dau tie masina mea. La dracu', nici nu ma gândesc.

Baavea un motiv, cu toate ca Elena nu putea sa si-1Vin cu tine.

[ explice exact nici siesi. în fond, Damon o sarutase pePâna sa se întoarca Stefan din nou spre el, Matt se

pBonnie la petrecerea lui Alaric Saltzman. Iar acum erauita deja spre masina, cu buza de jos bosumflata într-ol

tu primul rând vina ei, a Elenei, ca Bonnie era în peexpresie pe cât de precauta, pe-atât de rezonabila.ricol. Simtea, într-un fel, ca macar daca era de fata,

— In fond, adauga el, trecând cu mâna peste; putea sa faca ceva sa o protejeze.

vopseaua cojita de pe capota masinii, ai putea sa o— Mama, tata si Mary sunt cu totii acasa, insista

zgârii sau cine stie ce sa-i mai faci.Bonnie. Si încuiem peste tot, toate usile si ferestrele,

dc când a fost ucis domnul Tanner. Ba în weekendulElena puse telefonul la loc în furca. Cineva era la

Ista, tata a si montat niste încuietori suplimentare. Nupensiune, pentru ca cineva tot ridica receptorul când

înteleg ce-ai putea sa faci tu.suna, dar dupa aceea nu urma decât tacere si apoi su Elena nu întelegea nici ea. Dar tot voia sa se ducanetul de întrerupere a legaturii. Banuia ca ar fi fost

la Bonnie.

Page 58: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Jurnalele VampirilorI Lupta • 123

Lasa un mesaj pentru Stefan la matusa Judi th, spu- li. O sa se marite cu Stefan sau n-o sa se mai mariteidu-i unde era. înca mai persista o oarecare încor*i deloc. Iar Stefan nu se va casatori decât cu ea...re între ea si matusa ei. Si nu va disparea, gândfl Trecerea la starea de visare se facu treptat si atât dema, pâna când matusa nu-si va schimba parerea lin, încât aproape ca nici nu observa. Dar stia, cumva,spre Stefan. ca visa. Era ca si când un alter ego al ei ramasese

deoAcasa la Bonnie, primi o camera care apartinuse parte si îi privea visul ca pe o piesa de teatru.ndva uneia dintre surorile lui Bonnie care erau^ Statea pe un culoar lung, ai carui pereti erau

acoum la facultate. Primul lucru pe care îl facu fu sa ve-j periti pe-o parte cu oglinzi si pe cealalta cu ferestre.ice fereastra. Era închisa si încuiata, iar afara nu era Astepta ceva. Atunci vazu o miscare fugara si pemic pe care sa fi putut cineva sa urce, vreun copac

Stefan dincolo de fereastra. Avea chipul palid si privi,u vreun burlan. De asemenea, cât putu de discret,rile ranite si furioase. Se duse la fereastra, dar nu auzea

îrifica si camera lui Bonnie, dar si pe celelalte în carece spune din cauza geamului. într-o mâna tinea o

utu sa intre. Bonnie avusese dreptate; erau toate în-carte cu coperta din catifea albastra si tot facea semne

hise bine de tot pe dinauntru. Nimic nu putea sa•pre ea, întrebând-o ceva. Apoi arunca pe jos cartea si

atrunda din afara.se întoarse cu spatele.

Statu multa vreme întinsa pe pat în noaptea aceea, ] „Stefan, nu pleca! Nu ma lasa!" tipa ea.;gâindu-se în tavan, fara sa reuseasca sa adoarma. Apasa cu degetele geamul pâna i se albira. Apoi

ob*slu-si putea lua gândul de la Vickie si numarul ei som- serva ca pe una dintre laturile ferestrei era un zavor,îambulic de striptease din sala de mese. Oare ce asa ca îl trase si deschise fereastra si îl striga. Dar elDatise? Trebuia sa-si aduca aminte sa-1 întrebe pe Ste [disparuse, iar afara nu se mai vedeau decât valatucifan când îl vedea.

albi de ceata.Gândul la Stefan era placut, în ciuda tuturor lu

Dezamagita, se îndeparta de fereastra si înainta pecrurilor cumplite care se întâmplasera în ultima culoar. Propria ei imagine se reflecta în oglinzi, unavreme. Elena zâmbi pe întuneric, lasându-si ima

dupa alta, pe masura ce trecea pe lânga ele. Dar cevaginatia sa o ia razna. într-o buna zi, toata nebunia asta anume din acea imagine îi capta brusc atentia. Ochiise va fi terminat, iar ea si Stefan vor putea sa-si faca erau ai ei, dar privirea era alta, pradatoare si vicleana.planuri împreuna. Sigur, el înca nu zisese nimic despre Aceeasi privire ca a lui Vickie în timp ce se dezbraca.o asemenea posibilitate, dar Elena era sigura ca asa va Si mai era ceva tulburator si flamând în zâmbetul ei.

Page 59: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

124 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 125

In timp ce se privea, nemiscata, ceea ce vedea în-j Stefan! Porni nerabdatoare spre el, simtind cum ro-cepu sa se miste de jur împrejurul ei, ca si când ar fi i chia grea i se leagana din talie. Dar când se apropie,dansat. Elena simti cum o cuprinde groaza. O lua la ic opri brusc, tragând adânc aer în piept. Era Damon.fuga pe coridor, dar acum toate imaginile ei aveau o El continua sa înainteze spre ea, încrezator,

relaidentitate proprie, dansând, gesticulând spre ea, râ

xat. Zâmbea; era un zâmbet provocator. Ajunse lângazând. Si chiar în clipa în care crezu ca inima si ea, îsi puse mâna în dreptul inimii si facu o plecaciune.plamâniin vor exploda de spaima, ajunse la capatul Apoi întinse mâna spre ea, ca si când ar fi provocat-oculoarului si dadu de perete o usa. sa-i întinda, la rândul ei, mâna.

Statea acum într-o camera imensa si deosebit de * „îti place sa dansezi?" o întreba. Numai ca buzelefrumoasa. Tavanul înalt era gravat si împodobit cu nu i se miscara. Vocea era în mintea ei.stucaturi aurite, bogate si complicate; cadrele usilor I Simti cum teama îi dispare ca prin farmec si râse.erau placate cu marmura alba. Statuete clasice erau Oare ce gândise, cum de putuse sa-i fie frica de elasezate în firide elegante de-a lungul peretilor. Elena vreodata? Se întelegeau atât de bine unul pe celalalt.nu mai vazuse niciodata o încapere de o asemenea Dar în loc sa-1 prinda de mâna, se întoarse cu spatele,splendoare, dar stia unde era. în Italia renascentista, facându-si rochia sa fosneasca. înainta usor spre unaacolo unde traise cândva Stefan. dintre statuile asezate de-a lungul peretelui, fara sa

Se privi pe ea însasi si vazu ca purta o rochie aido- \ arunce vreo privire înapoi ca sa vada daca el o urmeaza. Stia ca o va face. Se prefacu absorbita de sta

ma celei pe care si-o facuse pentru Halloween,tuie, îndepartându-se din nou chiar în clipa în care elvesmântul renascentist de bal albastru pal. Doar ca

ro ajunsese lânga ea, muscându-si buza ca sa-si retinachia aceasta era de un rosu sângeriu, iar în jurul talieihohotele de râs. In clipa asta se simtea minunat, atâtpurta o cingatoare subtire batuta în pietre rosii

stralu •le vie si de frumoasa. Pericol? Sigur ca jocul asta eracitoare. Aceleasi pietre îi erau prinse si în par. Gând sepericulos. Dar ei îi placuse dintotdeauna pericolul.misca, matasea stralucea ca niste flacari în lumina a

sute de torte aprinse. Când el ajunse iarasi alaturi de ea, îl privi jucaus siîn celalalt capat al încaperii, doua usi imense se se întoarse din nou. El se întinse dupa ea, dar nu reusi

deschisera spre interior. O silueta se contura între ele. sa apuce decât cingatoarea cu pietricele prinsa în taliaînainta spre ea, si Elena putu sa vada ca era un tânar ci. Ii dadu repede drumul si, privind înapoi, ea reusi saîmbracat tot în vesminte renascentiste, cu haina cam

vada ca se taiase în vârful uneia dintre pietrele dinbrata si pantaloni colanti si pieptar tivit cu hermina. montura.

Page 60: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

126• Jurnalele Vampirilor Lupta. 127

Picatura de sânge de pe degetul lui avea exac| Si totusi, încetul cu încetul, zâmbetul lui se stergea,aceeasi culoare ca si rochia ei. Ii arunca o privire Iar dansul devenea din ce în ce mai lent. In cele dinpiezisa, iar buzele lui se rotunjira într-un zâmbei Brma, ea se trezi stând nemiscata, cu bratele lui cu-batjocoritor în timp ce ridica în sus degetul ranit. N-aB prinzând-o. Ochii lui nu mai erau amuzati, ci cruzi sisa îndraznesti, îi spunea el din priviri. înfierbântati. Ea privi în sus, spre el, cu gravitate si fara

Eh, asa crezi? îi raspunse Elena tot din priviri.Gu^ Urma de teama. Si atunci, pentru prima oara, chiar semulta îndrazneala, îi prinse mâna si o tinu o clipa, •hiti de parca ar fi visat; se simti usor ametita, foarteatâtator. Apoi duse degetul ranit la buze. •Jâbita si moale.

Dupa câteva momente, îi dadu drumul si se uitajffl încaperea începea sa se încetoseze în jurul ei. Nusus spre el.

putea sa vada decât privirile lui, care o faceau sa se„Chiarmii placesa dansez", spuse ea si descoperi ca,

ilmta din ce în ce mai somnoroasa. îsi lasa ochii sa se înla fel ca si el, putea sa-i vorbeasca fara cuvinte, doarJchida pe jumatate, iar capul îi cazu usor pe spate. Ofta.

prin puterea mintii. Era o senzatie tulburatoare.Acum putea sa îisimtaprivirea pe buzele ei, pe gât.El o urma, cu grapa unei salbaticiuni asezate la

2âmbi în sinea ei si închise ochii cu totul.pânda. Degetele lui erau calde si puternice când le •El îi sustinea întreaga greutate a trupului, ca sa nuprinsera pe ale ei.

Jada. Ea îi simti buzele pe pielea gâtului, arzând ca siSe auzea muzica, desi intensitatea ei varia, iar su Când el ar fi fost cuprins de febra. Apoi simti

întenetul se auzea ca si când ar fi venit de undeva de de*

patura, la fel ca si cum ar fi împuns-o cu doua ace.parte. Damon îsi aseza cealalta mâna pe talia ei. PuteaAJotusi durerea trecu destul de repede, iar ea se lasa însa-i simta si acolo caldura degetelor si presiunea. IsUVoia placerii de a se simti golita de sânge.apuca poalele rochiei si începura sa danseze.

îsi amintea senzatia asta, ca si când ar fi plutit pe unEra minunat, de parca zburau, iar trupul ei stia fie pat de lumina aurie. Simti cum o moleseala delicioasacare miscare pe care trebuia sa o faca. Dansau de juij

1 se strecoara prin toate membrele. Se simtea toropita,împrejurul încaperii aceleia imense, coordonati perfect, mereu împreuna. dc parca era prea mare deranjul chiar si sa mai încerce

tft se miste. Oricum nu voia sa se miste; se simtea multEl râdea spre ea, cu ochii lui întunecati stralucinjH•rea bine.de placere. Ea se simtea frumoasa; se simtea sigura pe

sine, gata de orice. Nici nu-si mai aducea aminte de Degetele ei se odihneau în parul lui, presându-i usorcând nu se mai simtise atât de bine. Bftpul spre ea. Si le plimba lenes printre suvitele moi si

Page 61: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

128 * Jurnalele Vampirilor Lupta • 129

întunecate. Pârul lui era ca matasea, cald si viu sub de

— Gata, a iesit, spuse domnul MeCuIIough, respigetele ei. Gând îsi întredeschise usor ochii, vazu cum rând greu.

se reflecta în el lumina lumânarilor, ca niste curcubcie. fMary si doamna McCullough erau chiar afara, peRosu, albastru, violet, ca niste... ca niste pene... culoar, înfasurate în halatele de baie.

In clipa aceea totul se prabusi. Brusc, simti o durere — Esti ranita, îi spuse uimita doamna McCulloughîn gât, ca si când sufletul i-ar fi fost smuls din piept. II îm

Elenei. Scârbosenia aia te-a ciupit.pingea cu putere pe Damon, zgâriindu-1, încercând sa-1 — Sunt bine, o asigura Elena, stergându-si oforteze sa-i dea drumul. Tipetele u bubuira în urechi, picatura de sânge de pe fata.Damon se lupta cu ea, dar nu mai era Damon; era o ,i Era atât de zguduita, încât simtea ca-i cedeazacioara. Aripile uriase o loveau, batând cu putere aeruL gniunchii.

Deschisese ochii. Era treaza si tipa. Sala de bal dis

•- Cum a intratînauntru?întreba Bonnie.paruse si era acum într-un dormitor cufundat în întu

Domnul McCullough verifica fereastra.neric. Dar cosmarul o urmase. Chiar si în momentul

— Nu trebuia sa o lasi deschisa, spuse el. Ce ti-aîn care întinse mâna ca sa aprinda lumina, cioara se

venit sa desfaci încuietorile?repezi din nou la ea, cu aripile imense lovind-o pestei

— Dar nu le-am desfacut, Upa Elena.fata, cu ciocul ascutit mtinzându-se dupa ea.

— Erau descuiate si fereastra deschisa când te-amElena o lovi cu mâinile, acoperindu-si ochii cu un auzit tipând si am intrat înauntru, spuse tatal lui

brat, ca sa se apere. înca mai tipa. Nu putea sa scape Bonnie. Nu stiu cine altcineva ar fi putut sa le desfacade ele, de aripile acelea îngrozitoare care înca mai (Iaca nu tu.bateau salbatic, cu acelasi sunet ca si când mii de carti FElena îsi înghip protestele. Ezitând, precauta, sede joc ar fi fost amestecate dintr-odata.

tndrepta spre fereastra. Tatal lui Bonnie avusese drepUsa se dadu brusc de perete. Trupul cald si greu al tate: zavoarele fusesera desfacute. Iar acest lucru nu

ciorii o izbi în plin, iar tipetele ei se întetira. Atunci ci

era posibil decât dinauntru.neva o trase cu putere jos din pat si simp" cum tatal lui — Poate ai umblat în somn, spuse Bonnie, luând-oBonnie o apara cu corpul lui. Avea în mâna o matura pc Elena de lânga fereastra, în timp ce domnulsi lovea pasarea cu ea.

McCullough începu sa fixeze zavoarele la loc. Hai maiBonnie ramasese în cadrul usii, iar Elena alerga în Iauc sa te speli putin.

bratele ei. Tatal lui Bonnie goni pasarea, apoi se auzi I Umblase în somn. Dintr-odata, întregul vis umpluzgomotul de fereastra izbita.

din nou mintea Elenei. Culoarul plin de oglinzi si sala

Page 62: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

130• Jurnalele Vampirilor

9de dans si Damon. Dansase cu Damon. Se desfacu dinistrânsoarea lui Bonnie.

— Ma descurc si singura, spuse ea si auzi tonulaproape isteric al propriei voci. Nu, serios, as vrea sama spal singura.

Se refugie în baie, unde se sprijini cu spatele de usaîncuiata, încercând sa respire.

Ultimul lucru pe care voia sa-1 faca era sa se pri-j

veasca în oglinda. Dar în cele din urma, cât putu de

încet, se apropie de cea agatata deasupra chiuvetei,tremurând pe masura ce vedea conturul propriei

reflexii înaintând centimetru cu centimetru pe întin tiu ca o sa-mi para rau ca am întrebat,derea argintie, pâna se aseza în mijlocul suprafetei

spuse Matt, întorcându-si ochii rosii demarginite de rama.oboseala de la privelistea autostrazii 1-95

Din oglinda o privea propria ei imagine, cu o pa spre Stefan, asezat în dreapta lui, pe scaunul

pasageloare de moarte, cu niste ochi care pareau raniti sirului. Dar crezi ca ai putea sa-mi spui de ce vrem sa-iînspaimântati. Sub ei erau desenate umbre adânci, iardam Elenei buruienile astea extra-speciale, subtropi

fata îi era acoperita cu pete de sânge.cale si de negasit pe plan local?încetisor, îsi rasuci capul si îsi ridica usor parul.

Stefan privi pe bancheta din spate la rezultatulAproape ca tipa îngrozita când vazu ce se ascundeacautarilor lor prin tufisuri si pe câmp. într-adevar, plan

dedesubt.tele, cu tulpinile lor verzi ramificate si cu frunzele mici siDoua rani mici, proaspete si deschise, pe pieleazimtate, semanau cât se poate de tare cu niste buruienialba a gâtului ei.ordinare. Ramasitele uscate ale florilor din capetele tijelor erau aproape invizibile, si nimeni nu putea sa pretinda ca ramurelele în sine ar fi fost cumva decorative.

— Ge-ai zice daca ti-as spune ca pot fi folositela prepararea unei infuzii naturale pentru spalarea

Page 63: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

132• Jurnalele Vampirilor Lupta• 133

ochilor? încerca el, dupa un moment de gândire. Sau Mai ales acum, când ea era vulnerabila si putea fipentru un ceai medicinal? foarte usor hipnotizata ca sa descuie din nou fereastra.

— De ce? Ai de gând sa-mi spui asa ceva? I' Elena se împletici afara din baie, trecu de Bonnie si— Nu chiar. fctra în dormitorul de oaspeti. îsi lua geanta si începu— Foarte bine. Pentru ca, daca ai face-o, probabil »a-si îndese lucrurile în ea.

ca te-as pocni. — Elena, nu poti sa pleci acasa!Fara sa se uite la Matt, Stefan zâmbi. Un sentiment — Nu pot sa ramân aici, spuse Elena.

nou prindea radacini în interiorul lui, ceva ce nu mat Se uita înjur, cautându-si pantofii, îi zari lânga patsimtise de câteva secole încoace decât cu Elena. Ac

si porni spre ei. Apoi se opri brusc, cu un tipat sugruceptare. Caldura si prietenie împartasita cu o fiinta mat. Pe asternutul delicat si sifonat de pe pat zacea o

umana, care nu stia adevarul despre el, dar care ave%' singura pana neagra. Era uriasa, oribil de mare, detotusi încredere în el. Care era dispus sa-1 creada pe reala si de concreta, cu un cotor gros si parca

acopecuvânt. Nu era sigur daca merita asta, dar nu putea sa rit de ceara. Arata aproape obscen, asezata acolo, penege ceînsemna, pentruel. Aproape ca-1 facea sa se cearsafurile albe de bumbac.simta... din nou uman. Greata o coplesi pe Elena, care se întoarse. Nu

putea sa mai respire.Elena îsi privea încremenita imaginea din oglinda. — Bine, bine, facu Bonnie, daca asta vrei, am sa-1

Nu fusese un vis. Nu în întregime. Iar urmele de pe rog pe tata sa te conduca imediat acasa.gâtul ei o dovedeau. Si acum, ca le vazuse, devenea — Trebuie sa vii si tu.constienta si de senzatia aceea de ameteala, de letargie. Elena tocmai devenise constienta de faptul ca nici

Era numai vina ei. îsi daduse atât de mult osteneala Bonnie nu era în siguranta în casa, la fel ca ea.Tu si ceisa le faca pe Bonnie si pe Meredith sa nu invite vrei™ pe care-i iubesti,îsi aminti ea si, întorcându-se din nou,strain în casa. Si în tot acest timp, uitase cu desavârsire!1 o prinse de brat.ca ea însasi îl invitase pe Damon acasa la Bonnie. O -— Trebuie,Bonnie. Trebuie sa vii cu mine.facuse în seara când acceptase sa participe la ritualul în sfârsit, obtinu ce voia. Familia McCuIIough eraacela tâmpit al „cinei mute" în sufrageria lui Bonnie™ convinsa ca era isterica si ca reactiona exagerat, ba poatestrigase apoi în întuneric „Intra!". chiar avea o cadere nervoasa. Dar în cele din urma

ceIar invitatia nu-si mai pierdea valabilitatea nicio

dasera cu totii la rugamintile ei. Domnul McCuIIough ledata. El se putea întoarce oricând dorea, chiar si acum. conduse pe ea si pe Bonnie acasa la familia Gilbert,

Page 64: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

134 * Jurnalele Vampirilor Lupta • 135

unde, simtindu-se ca niste hoti, descuiara usa si se stre- — Haideti mai bine înauntru, spuse ea în cele dincurara înauntru cu grija, sa nu trezeasca pe cineva. urma, mirata. Aratati îngrozitor amândoi.

Nici macar aici Elena nu putu sa doarma. Statea — E verbina, îi spuse Stefan putin mai târziu.întinsa lânga Bonnie, care respira linistit,si se uita spre El si Elena erau asezati la masa din bucatarie. Prinfereastra dormitorului ei, veghind. Afara, crengile gu

usa deschisa, puteau sa-1 vada pe Matt, întins pe catuiului se loveau de geam, dar nimic altceva nu se mai napeaua din liviag si sforaind încetisor. Se prabusise

misca pâna în zori. acolo dupa ce mâncase trei castroane de cereale.Atunci auzi masina. Ar fi recunoscut oriunde zgo

Matusa Judith, Bonnie si Margaret erau înca sus simotul hârâit pe care-1 facea motorul lui Matt. Alar

dormeau, dar Stefan continua sa vorbeasca în soapta.mata, se apropie de fereastra pe vârful picioarelor si — Iti amintesti ce ti-am spus despre ea?privi afara, spre nemiscarea matinala a unei alte zile — Ai spus ca te ajuta sa-ti pastrezi mintea limpedemohorâte. Apoi alerga în jos pe scari si se grabi sa des

chiar si atunci când cineva se foloseste de Putere penchida usa de la intrare. tru a o influenta.

— Stefan! Elena era mândra sa constate cât de calma îi eraNiciodata în viata ei nu fusese mai fericita sa vada propria voce.

pe cineva. Se arunca în bratele lui înainte ca el sa — Exact. Iar acesta ar putea fi numai unul dintreapuce macar sa închida portiera masinii. Stefan se lucrurile pe care Damon le-ar putea încerca. Poatedadu putin înapoi, sub puterea impactului, iar ea îi sa-si foloseasca puterea mintii chiar si de la distanta sisimti surprinderea. De obicei, nu se manifesta atât de ¡1 poate face fie ca dormi sau esti treaza.evident în public. Ochii Elenei se umplura de lacrimi si se uita în jos,

— Hei, facu el, îmbratisând-o delicat la rândul lui. ca sa-i ascunda, privind spre tulpinile lungi si suple, cuSi eu, dar nu zdrobi florile. ramasite uscate de flori liliachii în vârfuri.

— Florile? — Chiar daca dorm? întreba ea, temându-se însaSe trase înapoi ca sa vada ce avea el în mâna; apoi ca de data asta vocea ei nu va mai fi la fel de calma.

se uita la chipul lui. Apoi la Matt, care tocmai iesea — Da. Te-ar putea determina sa iesi din casa, sadin masina pe cealalta parte. Fata lui Stefan era palida zicem, sau sa-1 lasi pe el sa intre. Dar verbina ar trebuisi trasa; a lui Matt era în schimb umflata de oboseala, sa împiedice una ca asta.iar ochii îi erau injectati. Stefan parea obosit, dar multumit de sine.

Page 65: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

136 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 137

Oh, Stefan, dac-ai sti, gândi Elena. Darul tau a, le pui într-un saculet si sa le porti cu tine sau sa ti le puivenit cu o noapte prea târziu. In ciuda tuturor efortu

noaptea sub perna.rilor ei, o lacrima îi aluneca pe obraz, aterizând pe — Poate ar fi bine sa le dau si lui Bonnie si Mere-frunzele verzi si alungite. dith câteva. Si ele au nevoie de protectie.

— Elena! facu el uluit. Ce s-a întâmplat? Spune-mi.

încerca sa o priveasca direct în ochi, dar ea îsi aple

— Deocamdata, ia asta la scoala cu tine, zise elcase capul, ascunzându-1 în umarul lui. O înconjura rupând o ramurica si punând-o în mâna ei. Eu macu bratele, fara sa încerce sa i-1 ridice. întorc la pensiune, ca sa extrag uleiul. Facu o scurta

— Spune-mi, repeta el usor.pauza, apoi zise din nou: Elena...

Acesta era momentul. Daca avea sa-i spuna vreodata tot ce se întâmplase, acum era momentul. O

— Daca as sti ca asta te-ar ajuta, as pleca. Nu te-asardea gâtul si îl simtea umflat, si voia sa lase toate cu expune lui Damon. Dar nu cred ca ma va mai urmavintele strânse în ea sa se rostogoleasca afara.

daca plec, nu si de data asta. Cred ca e posibil saDar nu putea. Orice s-ar întâmpla, n-am sa-i las saramâna... pentru tine.se bata pentru mine, gândi ea.

— Nici sa nu te gândestisa pleci, spuse ea feroce, ui-— Nimic, doar ca... mi-am facut griji pentru tine,tându-se la el. Stefan, asta ar fi singurul lucru pe carereusi ea sa spuna. Nu stiam unde te-ai dus sau când tenu l-as putea suporta. Promite-mi ca n-ai sa pleci, pro-întorci.mite-mi!— Ar fi trebuit sa-ti spun. Dar esti sigura ca asta e

— N-am sa te las singura cu el, spuse Stefan, ceeatot? Nu te supara nimic altceva?ce nu era chiar acelasi lucru.— Asta e tot.

Dar nu avea nici un sens sa-1 forteze la mai multAcum trebuia sa o convinga pe Bonnie sa pastrezede-atât.secretul în legatura cu incidentul cu cioara. Oare de ce

în schimb, îl ajuta sa-1 trezeasca pe Matt si îi con

fiecare minciuna trebuia sa duca la alta?

— Ce trebuie sa facem cu verbina? întreba ea, tra- duse pe amândoi la plecare. Apoi, cu o tulpina de vergându-se înapoi si rezemându-se de spatarul scaunului. bina uscata în mâna, urca în camera ei, sa se

— O sa-ti arat în seara asta. Dupa ce extrag uleiul pregateasca de scoala.din seminte, poti sa te masezi cu el pe piele sau Bonnie casca pe toata durata micului dejun si nusa-1 adaugi în apa de baie. Iar frunzele uscate pop' sa se trezi cu adevarat pâna când nu ajunsera afara, în

Page 66: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

138 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 139

drumul lor spre scoala, cu un vânt rece lovindu-le' în acea zi, la prânz, înca o bucata de hârtie violetapeste fata. Urma o zi friguroasa. era postata pe avizier. Pe aceasta, totusi, nu se putea

citi decât pur si simplu:CAUTA ÎNPERSONALE.— Am avut un vis foarte ciudat azi-noapte, zise

Bonnie. — Ce personale? întreba Bonnie.Elena simti cum îi sare inima din piept. Deja strecu

Meredith, care tocmai trecea pe-acolo cu un numar

rase o ramurica de verbina în rucsacul lui Bonnie, la I din ziarul scolii,Wildcat Weekly, le oferi raspunsul.fund, undeva unde Bonnie nu va da de ea niciodata. Dar — Ati vazut asta? le întreba ea.daca Damon a prins-o pe Bonnie noaptea trecuta... Era sectiunea de anunturi personale, unde aparea,

— Despre ce? o întreba ea, facându-si curaj. complet anonim, fara nici un fel de semnatura:Nu suport gândul ca l-as putea pierde. Dar el e foarte— Despre tine. Erai sub un copac, iar vântul batea

nefericit, si are o suparare, si daca nu vrea sa-mi spunacu putere. Dintr-un motiv anume, îmi era foarte fricadespre ce e vorba, daca nu vrea sa aiba atâta încredere înde tine si nu voiam sa ma apropii. Aratai... altfel. Eraimine, nu cred ca exista speranta pentru relatia noastra.foarte palida, dar aproape stralucitoare. Apoi o cioara

a zburat din copac, iar tu ai întins mâna si ai prins-o Citind anuntul, Elena simti cum o cuprinde un noudin zbor. Ai fost atât de rapida, era incredibil. Pe urma val de energie care-i alunga oboseala. Oh, Doamne, îl

te-ai uitat spre mine cu o expresie ciudata. Zâmbeai, ura pe cel care facea asta. îsi imagina cum îl împusca,dar zâmbetul tau ma facea sa o iau la sanatoasa. Si îl înjunghie, îl vede cum se prabuseste. Apoi îsi

închiapoi ai sucit gâtul ciorii, care a murit instantaneu. pui cu totul altceva, o imagine cât se poate de vie. SeElena o asculta si simtea cum o cuprinde o oroare vazu înclestându-si mâna în parul lui si tragându-i

din ce în ce mai puternica. capul pe spate, apoi înfîgându-si coltii în gâtul lipsit de— E un visdezgustator, spuse ea în cele din urma. orice aparare. Era o viziune ciudata, nelinistitoare, dar— Nu-i asa? facu Bonnie calma. Ma întreb oare ce pentru o clipa i se paru aproape reala.

înseamna. In legende, ciorile sunt pasari de rau augur. Deveni dintr-odata constienta ca Bonnie si Mere-

ditn o priveau.— înseamna probabil ca stiai ce suparata sunt — Ce-i? le întreba, simtindu-se oarecum încurcata.

dupa episodul cu cioara aia care mi-a intrat în camera. — Mi-am dat seama ca nu asculti, ofta Bonnie.— Da, zise Bonnie. Cu exceptia unui singur lucm. Am Tocmai ziceam ca tot nu mi se pare ca seamana cu

visat astamamte ca tu sa ne trezesti pe toti cu tipetele tale. Da... cu stilul în care ar actiona criminalul. Nu cred ca

ucigasul s-ar preta la lucruri atât de marunte.

Page 67: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

140 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 141

— Oricât de putin mi-ar placea sa-i dau dreptate! si cel mai probabil familiarizat cu locuinta lui Bonnie.asa e, completa Meredith. Aici pare mâna cuiva Cineva care are o ura personala si care nu se da în laturiextrem de abil. Cineva care are o problema personala de la nimic ca sa-ti faca rau... Oh, Dumnezeule!cu tine si care chiar vrea sa te faca sa suferi. Toate trei se uitara una la alta.

Elenei i se umpluse gura de saliva, asa ca înghiti. — Asta trebuie sa fie, sopti Bonnie. Trebuie.-— Si e cineva care cunoaste bine scoala. Trebuie sa —: Ce proaste suntem; ar fi trebuit sa ne dam

completeze un formular ca sa poata publica un anunt, seama imediat, spuse Meredith.la unul dintre cursurile de jurnalism, zise ea. Pentru Elena, era întelegerea brusca a faptului ca

-— Plus ca e cineva care stia ca pastrezi un jurnal^ toata ura de care fusese capabila pâna acum era nimicpresupunând ca 1-a furat intentionat. Poate ca era cu pe lânga ura pe care putea sa o simta de-acum înainte.tine în clasa în ziua aia când ai venit cu el la scoala. Era ca lumina unei lumânari în comparatie cu luminaMai stii? Când domnul Tanner a fost cât pe ce sa te soarelui.prinda, adauga Bonnie. — Caroline, zise ea, si strânse din dinti atât de tare

— Doamna Halpera chiarm-a prins; ba a si citit încât o durura falcile.câteva fragmente cu voce tare, ceva despre Stefan. Era Caroline. Elena simtea ca ar fi putut s-o omoare pechiar dupa ce eu si Stefan am început sa fim împreuna. fata cu ochi verzi chiar în acea clipa. Si poate chiar arIa stai putin, Bonnie. In seara aia, la tine acasa, când fi dat fuga sa încerce, daca Bonnie si Meredith n-ar fijurnalul a fost furat, cât timp ap' lipsit voi doua din Oprit-o.sufragerie? — Dupa ore, îi spuse Meredith ferm, când putem

— Doar vreo câteva minute. Yangtze se oprise dinii sa o conducem într-un loc mai ferit. Mai asteaptalatrat si m-am dus la usa, ca sa-i dau drumul în casa, si... putin, Elena.

Bonnie strânse din buze si ridica din umeri. Dar în timp ce se îndreptau spre cantina, Elena ob— Atunci hotul trebuia sa cunoasca foarte bine si serva un cap roscat disparând pe culoarul care ducea

casa ta, zise Meredith repede, altfel oricine ar fi fost n-ar la atelierul de arta si muzica. Si îsi aminti ca Stefan îifi putut sa intre, sa ia jurnalul si sa si iasa înainte sa Spusese cândva, la începutul anului, cum Caroline îlapucam sa-1 vedem. Bun, deci avem de-a face cu cineva dusese la prânz în atelierul de fotografie. Ca sa se

resiret si crud, probabil coleg cu tine la vreun curs, Elena, laxeze, îi spusese ea atunci.

Page 68: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

* Jurnalele Vampirilor Lupta * 145

Dupa o scurta pauza, Tyler chicoti.-Astea nu sunt dovezi care sa fie acceptat^

un proces. Poate ca ar fi bine sa mai gasesc nisti Se auzi miscare, freamat, un oftat. Elena se întoarseie suplimentare. De pilda, sa o întreb pe doamna fee strecura afara din camera la fel de usor cum intrase.ers la ce ora a venit acasa în noaptea aia. Iesi pe culoarul învecinat si se rezema cu spatele der- Oh, etan pasa? Aproape toata lumea îl considera dulapurile însirate pe perete, încercând sa gândeasca.

vinovat. Jurnalul vorbeste despre nu stiu ce marc Era aproape prea mult sa asimileze totul din-t pe care îl ascunde de toata lumea. Oamenii orsa l r-odata. Caroline, cea care fusese cândva prietena eiinda. rasa mai buna, o tradase si voia sa o vada umilita în- II tii la loc sigur? fata întregii scoli. Tyler, cel care paruse întotdeauna

Nu, Tyler, îl tin pe masuta de cafea. Cât dtfj Inai degraba un fraier enervant decât o amenintareta ma crezi? reala, punea la cale ca Stefan sa fie gonit din oras, daca

Destul de proasta cât sa-i trimiti Elenei biletele nu chiar ucis. Iar cel mai rau lucru era ca se foloseau

;are sa o pui în garda. Se auzi un fosnet, ca de chiar de jurnalul Elenei ca s-o faca.Uita-te aici, e incredibil. Trebuie sa încetezi Acum întelegea începutul visului ei din noaptea

tret.Daca îsi da seama cine face asta? cuta. Avusese uri vis asemanator în noaptea în careSi ce crezi c-o sa faca? O sa cheme politia? descoperise ca Stefan a disparut. In ambele visuri,

SteAs vrea totusi sa te potolesti. Macar pâna la Ziua fan o privise furios, acuzator, si apoi aruncase o carteilui, apoi n-ai decât sa privesti cum se topeste la picioarele ei si plecase.sa Zapezii. Nu era o carte. Era jurnalul ei. Care avea în

pagiSi sa-i spunemCiaoIui Stefan. Tyler... n-o sa-i nile lui dovezi ce se puteau dovedi fatale pentru Stefan.imeni nici un rau, nu-i asa? De trei ori fusesera atacati locuitorii din Fell's Church,Cuiîi pasa? îi imita Tyler tonul de mai devreme, si tot de trei ori Stefan fusese la locul faptei. Cu ce ochijtul în seama mea si a prietenilor mei, Caroline. ar privi lucrul acesta cei din oras sau politia?ca-ti rolul tau, bine? Plus ca nu putea spune sub nici o forma adevarul.:ea lui Caroline scazu pâna deveni doar un Sa presupunem ca ar fi spus: „Stefan nu e vinovat. Eir gutural. fratele lui, Damon, care îl uraste si care stie cât de multHonvinge-ma. îi displace lui Stefan chiar si gândul ca trebuie sa

Page 69: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

146 • Jurnalele Vampirilor

raneasca si sa ucida. L-a urmarit pe Stefan peste tot

a atacat oameni, încercând sa-1determine sa creada

ca poate a facut-o el însusi, sa-si piarda mintile. E aici,undeva,în oras — cautati-1 în cimitir sau în padure.Dar, oh, apropo, nu va uitati doar dupa un individaratos, pentru ca e posibil sa fíe momentan transformat în cioara. întâmplarea face sa fie vampir."

Nu credea nici ea. Suna ridicol.D

O zvâcnire într-o parte a gâtului îi reaminti însa câtde real era acest ridicol. Se simtea ciudat, ca si când arfi fost bolnava. Era mai mult decât tensiunea si lipsa

lopotelul suna. Nu mai avea timp sa se în

somnului. Se simtea usor ametita si uneori pamântul itoarca la cantina si sa le povesteasca totul luise parea ca de burete, cedând sub piciorul ei, pentru caBonnie si Meredith. Elena se pregati pentruapoi sa se ridice la loc. Simptome de gripa, numai ca

urmatorul curs si trecu pe lânga toate fetele care o evi-era sigura ca nu se datorau în nici un caz vreunuivirustau si suporta toate privirile ostile cu care ajunsese sapatruns în sistemul ei circulator.sc obisnuiasca mult prea bine în ultima perioada.Era si de data asta vina lui Damon. Toate erau din

La ora de istorie îi fu greu sa nu se uite spre Caro-vina lui Damon, mai putin disparitia jurnalului. Pen line, riscând sa se dea de gol ca stie. Alaric întreba detru asta nu putea sa dea vina decât pe ea însasi. Daca

Matt si Stefan care lipseau a doua zi la rând deja, iarn-ar fi scris despre Stefan; si daca n-ar fi adus jurnalulElena ridica din umeri, simtindu-se expusa, la vedere.la scoala. Daca nu l-ar fi lasat în sufragerie la Bonnie,Nu avea încredere în fîpul asta cu zâmbet strengarescDaca, daca...si ochi caprui si cu setea lui de a afla informatii despre

Acum, singurul lucru care conta era ca trebuia saRioartea domnului Tanner. Iar Bonnie, care nu-si maipuna din nou mâna pe el.dezlipea ochii plini de speranta de Alaric, nu-i era denici un ajutor.

Dupa ora, surprinse un fragment de conversatie laSuc Caron:

Page 70: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

148 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 149

— ,..e în vacanta de la facultate. Am uitat exact — Nu pot sa cred! exclama Bonnie o ora mai târunde merge... ziu. Adica te cred, dar nu-mi vinesa crediNici macar

Elena pastrase prea multa vreme discret tacerea^ când e vorba de Caroline.Asa ca se întoarse si i se adresa direct lui Sue si fetei — E vorba de Tyler, puncta Elena. El e autorulcu care vorbea aceasta, intervenind neinvitata în marelui plan. Uite cum se darâma mitul cum ca

bardiscutia lor. batii nu sunt interesati de jurnale.— Daca as fi în locul tau, îi spuse ea lui Sue, m-as — De fapt, ar trebui sa-i multumim, zise Meredith.

tine departe de Damon. Si vorbesc serios. Datorita lui mai avem timp macar pâna la ZiuaSe auzira câteva râsete uimite si jenate. Sue era una Orasului sa facem ceva. De ce ziceai ca trebuie sa se

dintre putinele persoane de la scoala care nu o evitase pe întâmple de Ziua Orasului, Elena?Elena, dar acum arata ca si cum regreta ca nu o facuse. — Tyler are ceva personal împotriva familiei Fell.

— Adica vrei sa spui, facu ezitant cealalta fata, pen* — Dar sunt morti cu totii, protesta Bonnie.tru ca si el e al tau? Sau... — Ei bine, lui Tyler nu prea pare sa-i pese de asta.

Râsul Elenei era aspru. î mi amintesc ca tot el a zis ceva si la cimitir, când ne— Adica vreau sa spun ca epericulos,spuse ea. Si uitam la mormântul lor. Crede ca le-ar fi rapit stramosilor

nu glumesc deloc. lui meritul de fondatori ai orasului sau cam asa ceva.Se uitara la ea. Elena Ie scuti de înca un moment — Elena, interveni Meredith pe un ton serios, mai

jenant în care ar fi trebuit sa-i raspunda si se retrafijl feste în jurnal ceva care ar putea sa-i faca rau lui Stefan?cu tact, rasucindu-se pe calcâie si îndepartându-se« Vreau sa spun, în afara de chestia aia cu batrânul.O recupera pe Bonnie din gramada de admiratoare — Nu ti se pare suficient?de dupa curs ale lui Alaric si se îndreptara spre dulapul Cu ochii aceia negri fixati asupra ei, Elena nu selui Meredith. simtea deloc hi largul ei. Ce voia sa spuna Meredith?

— încotro? Credeam ca mergem sa vorbim cu Ca« — E destul cât sa-1 determine pe Stefan sa plece din

roline. oras, cum ziceau ei, o sustinu si Bonnie.

— Nu mai mergem, spuse Elena. Asteptati sa ajunt — Destul cât sa fie nevoie sa recuperam jurnalulgem acasa si o sa va spun de ce. de la Caroline, zise Elena. Singura problema este însa

Bum s-o facem.

Page 71: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

150 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 151

n plus, parea asa o... violare a intimitatii, sa— Caroline zicea ca îl are ascuns undeva în sigu patrunzi în casa cuiva când nu era acolo si sa-i cauti

ranta. Asta înseamna ca e probabil la ea acasa. Mere-prin lucruri. Nu i-ar fi placut ca altcineva sa-i faca eidith îsi musca buza, gânditoare. Nu are decât un frati

în clasa a opta, nu? Iar mama ei nu lucreaza, dar merge una ca asta.des la cumparaturi, în Roanoke. Mai au menajera? Dar, desigur, cineva o facuse. Caroline se furisase în

— De ce? întreba Bonnie. Cu ce schimba asta casa lui Bonnie si avea acum în mâinile ei proprietasituatia? tea cea mai intima a Elenei.

— Pai cred ca nu vrem sa dea nimeni peste noi în — S-o facem, zise Elena încet. Dar cu mare grija.timp ce-i spargem casa. — Nu putem sa discutam? spuse Bonnie fara vlaga,

— In timp ce facem ce?chitai Bonnie. Doar nu întorcându-se de la figura hotarâta a lui Meredith sprevorbesti serios. cea a Elenei.

— Si ce-ar trebui sa facem? Sa asteptam pâna la — Nu avem ce sa discutam. Vii cu noi, o anuntaZiua Orasului si s-o lasam sa citeasca jurnalul Elenei Meredith. Ai promis, adauga ea când Bonnie trageaîn fata tuturor? Siea 1-a furat de latine de acasa. Nu aer în piept, pregatindu-se din nou sa protesteze cutrebuie decât sa-1 furam înapoi, îsi continua Meredith forte proaspete.sirul logic, înnebunitor de calma. Si ridica în sus degetul aratator.

— O sa fim prinse. O sa fim exmatriculate de lai —Juramântul de sânge era numai ca s-o ajutamscoala, daca nu cumva vom sfârsi dupa gratii. Bonnie pe Elena sa-1obtinape Stefan! tipa Bonnie.cauta ajutor la Elena. Spune-i, Elena. — Ia mai gândeste-te, îi spuse Meredith. Ai jurat

— Ei bine... ca o sa faci orice vrea Elena în legatura cu Stefan. N-aiCu toata sinceritatea, perspectiva o cam dezgusta pis nimic despre vreo limita de timp sau ceva de genul

chiar si pe Elena. Nu atât ideea de a fi exmatriculata „pâna când Elena îl obtine".sau de a ajunge la puscarie, cât gândul ca ar putea fi Bonnie ramase cu gura cascata, fara replica. Se

însurprinsa în flagrant. Chipul arogant al doamnei' toarse spre Elena, pe care aproape ca o busea râsul,Forbes îi aparu imediat în fata ochilor, rosu de indig* împotriva vointei ei.nare justificata. Apoi se transforma în cel al lui — Asa e, facu Elena solemn. Si ai zis chiar tu caCaroline, râzând cu dusmanie în vreme ce mama ei I juramântul întarit cu sânge trebuie sa ti-1 tii indiferentîntindea acuzator degetul spre Elena. J ce se întâmpla.

Page 72: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

152 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 153

Bonnie închise gura si îsi împinse barbia înamteJB dat amândurora câte un saculet plin cu ea. Un lucru bun,— Bine, zise ea morocanoasa. Acum toata viata o totusi: pare sa aiba efect, sau cel putin eu n-am mai

umsa fac ce-mi cere Elena pentru Stefan. Minunat. blat în somn dupa noaptea aceea. Dar as minti sa spun— E ultimul lucru pe care o sa ti-1 mai cer vreo

ca nu l-am mai visat pe Damon. E prezent mereu în

data, spuse Elena. Iti promit eu. Jur... cosmarurile mele.

— Nu! sari Meredith, devenita brusc serioasa. Nu, Viata mea acum e plina de minciuni si am nevoie deElena. Ai putea sa regreti mai târziu. cineva cu care sa fiu cinstita pâna la capat. Am sa

as— Acum si tu ai început sa faci profetii? zise Elena cund acest jurnal sub dusumeaua din garderoba, în asa felcu ironie. Dar cum putem sa facem rost de cheia de la încât sa nu-l gaseasca nimeni nici macar daca mor si micasa lui Caroline pentru o ora, doua? întreba ea apoi. se goleste camera. Poate unul dintre nepotii hi Margaret

se vajucape-acob într-o buna zi si îsi va vârî nasul pe

Sâmbata, 9 noiembrie sub scândura din dusumea si-l va scoate din nou la

Draga Jumalule, lumina. Dar pâna atunci, nimeni altcineva. Jurnalul

îmi pare rau ca a trecut atât de mult timp de când acesta e ultimul meu secret

n-am mai scris. în ultima vreme, am fost prea ocupata Nu stiu de ce ma gândesc la moarte. Asta e domeniulsau prea deprimata (sau si una si alta) ca s-o fac. nebuniei lui Bonnie; ea e cea careia i separe un moment

în plus, cu tot ce s-a întâmplat, aproape ca mi-e si foarte romantic. Eu stiu exact cum este; nu a fost deloc rofrica sa mai tin unjurnaL Dar am nevoie de cineva mantic atunci când mama si tata au murit A fost cea

spre care sa ma pot întoarce, pentru ca în clipa asta nu mai cumplita senzatie din lume. Eu vreau sa traiesc mult,exista nici o fiinta umana, nici macar o singura persoana sa ma casatoresc cu Stefan si sa fim fericiti Si nu existade pe pamânt, fata de care sa nu ascund ceva. nici un motiv sa nu se întâmple exact asa, dupa ce trec

Bonnie si Meredith nu pot sa stie adevarul despre Ste

toate astea.

fan. Stefan nu trebuie sa stie adevarul despre Damon. Doar ca mai sunt si momente când mi-e frica si n-oMatusa Judith nu trebuie sa stie nimic. Bonnie si Mere

mai cred. Si-apoi sunt si-o gramada de lucruri maruntedith stiu despre Caroline si despre jurnal; Stefan nu stie. care n-ar trebui sa conteze» dar care ma deranjeaza CumStefan stie despre verbina pe care o folosesc de-acum în fie

ar fi faptul ca Stefan înca mai poarta la gât inelul luicare zi; Bonnie si Meredith nu stiu. Chiar daca le-am Katherine, chiar daca stiu ca ma iubeste. Cum ar fi

Page 73: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

154* Jurnalele Vampirilor Lupta • 155

faptul ca nu mi-a niciodata ca ma iubeste) desi stiu — Bonnie,intri odata? Am mai discutat despreca e adevarat toate astea. Menajera e întotdeauna aici ziua. Si nu se

Nu conteaza. Totul o sa se rezolve. Trebuie sa se vor întoarce mai devreme decât daca i se face raurezolve. Si dupa aceea o sa fivtn împreuna si o sa fimI cuiva la Chez Louis. Hai odata! o repezi Elena.fericiti Nu exista nici un motiv sa fie altfel Nu exista ] — Nimeni n-o sa aiba tupeul sa i se faca rau lanici un motiv sa fie altfel Nu exista nici un motiv masa data de ziua de nastere a domnului Forbes, o

linisti Meredith pe Bonnie, în timp ce micuta se streElena se opri din scris, încercând sa se concentreze cura si ea înauntru. Suntem în siguranta.

asupra cuvintelor de pe pagina si sa le vada limpede. — Daca au avut destui bani ca sa mearga la un resliterele continuau sa se încetoseze, asa ca închise caietul taurant scump, ai crede ca îsi permit sa lase câteva

luînainte ca o lacrima cazuta pe cerneala sa o tradeze. mini aprinse, zise Bonnie, refuzând sa se simta maiApoi se duse la garderoba, ridica o scândura slabitaa aSnistita.dusumelei cu o pila de unghii si puse jurnalul acolo. în sinea ei, Elena era de acord. Era ciudat si

deconcertant sa cotrobai prin casa cuiva pe întuneric, iarînca mai avea pila în buzunar o saptamâna mai târ

inima îi batea sa-i sparga pieptul în timp ce urcauziu, când toate trei, ea, Bonnie si Meredith, stateau scarile. Palma în care tinea lanterna de buzunar culânga intrarea din spate a casei lui Caroline. care lumina drumul era umeda si alunecoasa. Dar în

— Repede, sopti Bonnie agonizant, privind îngro

ciuda acestor simptome fizice de teama, mintea ei încazita de jur împrejur în curte, ca si când s-ar fi asteptat functiona rational, aproape detasat.sa sara ceva asupra lor din clipa în clipa. Haide, Me

— Trebuie sa fie în dormitorul ei, spuse ea.redith! Fereastra din camera lui Caroline dadea spre

— Gata, zise Meredith când cheia intra în sfârsit strada, ceea ce însemna ca trebuiau sa fie si mai atente,cum trebuia în încuietoarea usii, iar mânerul se rasuci sa nu cumva sa lase sa se vada pe-acolo vreo licarire.sub degetele ei. Am intrat Elena misca raza firava de lumina de jur împrejur cu

— Sunteti sigure ca nu enimeniacasa? Elena, daca un usor sentiment de spaima. Una era sa pui la cale sase întorc mai devreme? De ce nu putem sa facem asta cauti prin camera cuiva, sa planifici eficient si metodicmacar în timpul zilei? cum sa scotocesti prin sertare, si cu totul altceva era

Page 74: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

156 • Jurnalele Vampirilor Lupta * 157

sa Iii cu adevarat acolo, înconjurat de ceea ce pareau! bineînteles ca nu putea. O verificare printre pantofi sia fi sute de posibile ascunzatori, cu teama ca ai putea genti nu scoase la iveala nimic, si nici macar atuncisa atingi ceva ce i-ar putea atrage atentia lui Caroline:! când trase un scaun ca sa poata cerceta atent pe raftul

Celelalte doua fete stateau si ele nemiscate. cel mai de sus al garderobei nu avu succes.— Poate ca ar fi mai bine sa plecam pur si simplu Meredith era asezata pe podea, cautând printr-o

acasa, zise Bonnie încetisor. gramada de animale de plus, puse deoparte într-unIar Meredith nu o contrazise. cufar, împreuna cu alte amintiri ale copilariei. îsi

tre— Trebuie sa încercam. Macar sa încercam, spuse cea degetele lungi si sensibile peste fiecare obiect,Elena, auzind cât de subtire si de firava îi era propria cautând deschizaturi ale materialului. Când ajunse lavoce. un c&tel pufos, facu o pauza.

Deschise stingherita un sertar al comodei si în

Eu i l-am dat pe asta, sopti ea. Cred ca atuncidrepta lumina spre gramajoarele delicate de lenjerie când a împlinit zece ani. Credeam ca 1-a aruncat.din dantela. Dupa un moment în care cerceta printre Elena nu-i putea vedea ochii; lanterna lui Meredithele, îsi dadu seama ca nu era nimic înauntru care sa se

era îndreptata spre catel. Dar stia ce simtea Meredith.mene cu un jurnal. Puse rufaria la loc si închise serta

— Am încercat sa ma împac cu ea, zise încet Chiarrul. Apoi rasufla usurata. am încercat, Meredith, la Casa Bântuita. Dar mi-a

— Nu e chiar asa de greu, spuse ea. Nu trebuie Spus cât se poate de limpede ca nu ma va ierta niciodecât sa ne împartim camera si apoi sa cautampeste data ca i l-am luat pe Stefan. Mi-as dori ca lucrurile sa

tot,fiecare în sectorul ei, fiecare sertar, fiecare piesa de fie altfel, dar ea n-o sa vrea niciodata.mobilier, orice obiect suficient de mare cât sa ascunda — Asadar, suntem în razboi.un jurnal. — Asadar, suntem în razboi, confirma Elena direct

Ea îsi rezerva garderoba si primul lucru pe care avea si ferm.sa-1 faca era sa verifice fiecare scândura a dusumelei cu Se uita cum Meredith lasa catelul deoparte si ia altpila de unghii. Dar dusumeaua lui Caroline parea bine animal. Apoi se întoarse la propria cautare.fixata, iar peretii solizi. Cotrobaind prin hainele lui Ca

Dar nu avu mai mult noroc nici cu masuta de toaroline, gasi mai multe lucruri pe care i le împrumutase leta decât avusese cu garderoba. Si cu fiecare moment

ea însasi anul trecut. Era tentata sa si le ia înapoi, dar care trecea se simtea si mai nelinistita, si mai sigura ca

Page 75: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

158• Jurnalele Vampirilor Lupta• 159

o sa auda o masina tragând pe aleea din fata casei fa

— Ar putea sa contina vreun indiciu, zise Elenamiliei Forbes. încet.

— E complet inutil, zise Meredith în cele din urma, — Se prea poate, îsi exprima Meredith, sceptica,pipaind sub salteaua lui Caroline. Probabil ca 1-a as*] acordul.cuns... stati asa. E ceva aici, simt un colt. Dar Bonnie fu cea care lua efectiv caietul si îl

desElena si Bonnie o priveau din partea cealalta a ca

chise.merei, încremenite pentru o clipa. Elena privi peste umarul ei spre scrisul ascutit si

— L-am gasit! Elena, e un jurnal! aplecat spre spate al lui Caroline, atât de diferit deElena simti cum o cuprinde usurarea, si se simti ca literele acelea rotunde de pe biletelele violete. La

îno bucata mototolita de hârtie pe care cineva o îndrepta ceput, nu putu sa-si concentreze privirea, dar apoi unla loc. Era minunat sa poata respira din nou. Stiuse, nume îi sari în ochi.Elena.stiuse tot timpul ca nimiccu adevaratteribil nu i se putea — Stai putin, ce e asta?întâmpla lui Stefan. Viata nu putea sa fíe atât de Bonnie, care era practic singura într-o pozitie dincruda, nu pentru Elena Gilbert. Acum erau cu totii în care putea sa citeasca mai mult de un cuvânt sau doua,siguranta. ramase pentru o clipa tacuta, desi buzele i se miscau.

Dar vocea lui Meredith era încurcata: Apoi pufni.— E un jurnal, dar e verde, nu albastru. Nu e cel — Ascultati aici, zise ea si începu sa citeasca.

care trebuie. „Elena este cea mai egoista persoana pe care am cu-— Pqfân? noscut-o vreodata. Toata lumea crede ca e foarteElena înhata caietelul, îndreptându-si lanterna spre . matura, dar de fapt nu e decât foarte rece. E

dezel, încercând sa transforme în albastru de safir culoa

gustator felul în care toata lumea o linguseste, fara sa-sirea verde de smarald de pe coperta. Nu functiona. Jur

dea seama ca ei nu îi pasa de nimeni si de nimic înnalul asta era aproape la fel ca al ei, dar nu era al ei. afara de Elena."

— E al lui Caroline, zise ea prosteste, nedorind înca j — Caroline a zis asta? Uite cine vorbeste!sa creada evidenta. Dar Elena simtea cum fata îi luase foc. Era, de fapt,

Bonnie si Meredith se îngramadira în jurul ei. Se acelasi lucru pe care i-1 spusese Matt când ea încercauitau toate Ia caietul închis, apoi se privira una pe alta. ; sa se cupleze cu Stefan.

Page 76: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

160 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 161

— Citeste mai departe, o îndemna Meredith, in i'An-va însemnari în saptamânile urmatoare. în nicighiontind-o pe Bonnie, care continua, cu o voce jij(* mu nu se spunea ceva despre jurnal.nita. r Pai, cam asta e, zise Meredith, tragându-se

— „Bonnie e si ea la fel de îngrozitoare în ultima înapoi. Jurnalul e complet inutil. Doar daca nu vremvreme, încearca tot timpul sa se dea importanta. Cel Ha o santajam cu el. Cum ar fi sa i-1 dam la schimbmai noua chestie e ca pretinde ca are puteri suprana

ntru al tau.turale pentru ca toata lumea sa îi dea atentie. Daca ar Era o idee tentanta, dar Bonnie remarca punctulfi avut cu adevarat puteri supranaturale, si-ar fi dat tilab al planului.seama ca Elena nu face decât sa se foloseasca de ea." — în jurnalul asta nu e nimic rau despre Garoline;

Se lasa o pauza grea, iar Elena spuse: nu face decât sa se plânga de altii. în mare parte, de— Asta e tot? noi. Pun pariu ca i-ar placea la nebunie sa fie citit în— Nu, e ceva si despre Meredith. „Meredith nu fata întregii scoli. Ar fi în al noualea cer.

face nimic ca sa puna capat povestii asteia. De fapt, — Si atunci ce facem cu el?Meredith nu face nimic; doar se uita. E ca si când n-ar — II punem la loc, spuse Elena obosita. îsi maiputea sa actioneze; doar reactioneaza la ce se în

plimba lanterna prin încapere si i se paru ca sunt otâmpla. In plus, i-am auzit pe ai mei vorbind despre ia groaza de lucruri altfel decât atunci când intrasera. Vamilia ei. Nici nu e de mirare ca nu vorbeste niciodata trebui doar sa ne prefacem ca nu stim ca jurnalul meudespre ai ei." Ce vrea sa spuna? e la ea si sa asteptam rTalta ocazie.

Meredith nu facuse nici macar o miscare, iar Elena —Bine, zise Bonnie, dar continua sa rasfoiascanu putea sa-i vada decât gâtul si barbia în lumina prin caiet, lasând sa-i scape din când în când câte unslaba. Vorbi încet, dar hotarât. pufait indignat. Ia ascultati aici! exclama ea.

— Nu conteaza. Bonnie, mai cauta ceva despre — Nu mai avem timp, zise Elena.jurnalul Elenei. Ar tnai fi spus ceva, dar chiar în clipa aceea o

în— încearca înjur de 18 octombrie. Atunci a fost trerupse Meredith, cu o voce poruncitoare care lefurat, spuse Elena, lasându-si întrebarile deoparte. capta atentia tuturor.

O s-o întrebe pe Meredith mai târziu. — O masina.Pe 18 octombrie nu era nici o însemnare si nici Nu dura decât o secunda sa se asigure ca aceasta

în saptamâna de dupa. De fapt, nu mai erau decât opreste pe aleea din fata casei familiei Forbes, Ochii si

Page 77: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

gura lui Bonnie se deschisera larg si paru paralizat (162-163)

Era prinsa în capcana. Parintii lui Caroline puteauasa cum statea, îngenuncheata lânga pat. sa intre din clipa în clipa. Vazu ca usa de sticla se

des— Haide, afara, o zori Elena, smulgându-i jurnalul: chide spre un balconas, asa ca nu-i trebui decât o clipadin mâna. închideti lanternele si iesiti pe usa din spate. ca sa ia o decizie.

Deja se pusesera în miscare, iar Meredith o împiiffl Afara, aerul era rece, taindu-i parca si mai mult resgea pe Bonnie înainte. Elena se lasa în genunchi si piratia gâfâita. Lumina galbuie se aprinse în încaperea

ridica asternutul, tragând de salteaua lui Caroline. Cu din spatele ei, iar ea se dadu si mai mult spre stânga,cealalta mâna, împinse jurnalul înainte, înfîgândufl încercând sa stea cât mai departe de raza ei. Atunci,între saltea si pânza de sub ea. Arcurile de sub înveli-] zgomotul de care se temea cel mai mult în acest

motoarea subtire o întepara în brat, dar ce era mai cum

ment se auzi cu o limpezime care îi facu sângele sa-iplit era greutatea saltelei uriase care o apasa deasupra. înghete în vene: pocnetul unui mâner de usa urmat deMai împinse jurnalul de câteva ori cu vârful degetelor fosnetul draperiilor umflate de vânt, în timp ce usa desi apoi îsi trase bratul afara, netezind cuvertura la loc. sticla se deschidea.

Arunca o ultima privire rapida prin camera si iesi; Se uita disperata în jur. Era mult prea sus ca sanu mai era timp sa mai aranjeze ceva. în timp ce poata sari si nu exista nimic de care sa se poata prindeînainta usor si discret spre scari, auzi zgomotul cheii ca sa coboare. Nu-i mai ramânea decât acoperisul, darbagate în usa de la intrare. nici acolo nu avea cum sa urce. Totusi, instinctul o

Ceea ce urma semana cu un joc îngrozitor de-a facu sa încerce, asa ca se catara pe balustrada, cautândleapsa. Elena stia ca nu o cautau pe ea în mod în sus ceva>de care sa se apuce, chiar în clipa în care ointentionat, dar cei din familia Forbes pareau hotarâti umbra se contura pe draperii. O mâna le desparti si osa o încolteasca în propria lor casa. Se întoarse de unde silueta dadu sa iasa pe balcon; în acel moment, Elenaplecase, pe masura ce vocile si luminile se materializau simti o mâna care o prindea pe a ei, apucând-o fermîn hol si înaintau spre casa scarilor. Se ascunse de ele în de încheietura si tragând-o în sus. Instinctiv, se

îmspatele ultimei usi de pe culoar, dar totusi pareau s-o pinse cu picioarele si se simti catarata pe sindrila deurmareasca. Se apropiau de ascunzatoarea ei; erau pe acoperis. încercând sa-si potoleasca respiratia

chiar în fata dormitorului principal. Ea se întoarse spre întretaiata, se uita recunoscatoare sa vada cine era

baia corespondenta, dar vazu cum luminile se aprind salvatorul ei. Si îngheta.pe sub usa închisa, taindu-i calea spre evadare. toarea miscare.

Damon râse. Era un râs extrem de placut, fara no Dar el nu se misca. Mâinile acelea care puteau sa se

tele aspre din râsul lui Stefan. O ducea cu gândul larepeada spre tinta la fel de iute ca niste serpi care ataca

curcubeul desenat pe penele ciorii.se odihneau nemiscate pe genunchi. Expresia de pe

Page 78: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta
Page 79: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Lupta • 165

Si totusi, nu se lasa pacalita. Oricât de fermecator

ar fi parut, Damon era mai periculos decât si-ar fi

putut cineva imagina. Trupul acela gratios si relaxat

era de zece ori mai puternic decât cel al unui muritor.

Ochii aceia întunecati si lenesi erau adaptati sa vada

perfect pe timp de noapte. Mâinile cu degete lungi

care o trasesera pe ea pâna pe acoperis erau capabile

sa se miste cu viteze inimaginabile. Si, cel mai tulburator lucru, mintea lui era cea a unui criminal. A

unui pradator.

Ea putea sa simta acest lucru sub fatada înselatoare.oar ma cheama Salvatore. Iar asta în-"SepwfE^ Era de o fiinta umana. Traise atâta timp vânânddiferit

— j XI seamna „salvator", spuse el. si omorând încât uitase ca se poate trai si altfel. Si îi

*^ O scurta stralucire a dintilor albi se facu placea, nu se opunea naturii lui asa cum facea Stefan,Llvazuta apoi în întuneric. ci se mândrea cu ea. Nu avea etica, nici constiinta, iar

ea, Elena, era prinsa aici cu el, în puterea noptii.Elena se uita în jos. Marginea acoperisului bloca j

Se rjsuci pe calcâie, gata sa treaca la actiune învederea balconului, dar putea sa auda sunete ameste orice moment. Ar fi trebuit sa fie furioasa pe el acum,cate. Nu mai erau însa sunete de urmarire si nici nu

dupa tot ce-i facuse în vis. Si chiar era, dar nu aveaera vreun semn ca cineva ar fi auzit cuvintele compa nici un rost sa-si exprime mânia. Iar el stia cât de

funionului ei. Un minut mai târziu, auzi usa de la balcon

rioasa trebuie sa fie si n-ar fi facut decât sa râda de eaînchizându-se.daca i-ar fi spus.

— Credeam ca te cheama Smith, spuse ea, uitân-îl privi în tacere, concentrata, asteptându-i urmadu-se înca în jos, în întuneric.

166 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 167

chipul lui îi amintea de felul în care o mai privise si - Dar eu sunt un suflet slab, spuse Elena. Iar eu sialta data. Prima oara când se întâlnisera, vazuse în cu tine suntem dusmani, Damon. Si nu vom putea fiochii lui acelasi respect precaut si sovaitor, numai ca niciodata altfel.

atunci i se mai citise si surprinderea în priviri. Acum — Esti sigura? temi

nu mai era acolo. El o privi, iar ea îi simti puterea mintii când îi atinse

— N-ai de gând sa tipi Ia mine? Sau sa lesini? spuSe propria minte, ca si cum ar fi mângâiat-o cu degetele

lui lungi. Dar de data asta nu mai avu acea ameteala,el, prezentându-i optiunile standard.

acea senzatie de slabiciune. în dupa-amiaza aceeaElena nu-1 pierdea din ochi. Era mult mai puternic^facuse, asa cum facea în fiecare zi în ultima vreme, odecât ea si mult mai rapid, dar daca era nevoie, credeabaie fierbinte, ramânând multa vreme în apa în careca ar fi putut ajunge pe marginea acoperisului înaintepresarase verbina uscata.ca el sa o atinga. Ar fi cazut de la zece metri daca rataj

în ochii lui Damon se citi o strafulgerare de întele

balconul, dar se hotarî sa riste. Depindea numai degere, dar primi esecul cu eleganta.Damon.

— Ce cauti tu aici? întreba el nepasator.— Eu nu lesin, raspunse scurt. Si de ce-ar trebui saCiudat, dar ea nu simtea nevoia sa-1 minta.

tip la tine? Doar jucam un joc. în seara aia am fost— Carolina a luat ceva care îmi apartine. Un jurproasta si am pierdut. Doar m-ai avertizat în cimitir îriî

nal. Am venit ca sa mi-1 iau înapoi.privinta consecintelor.

O noua strafulgerare sclipi în ochii întunecati.Buzele lui se deschisera cât sa lase sa-i scape un

— Fara îndoiala, ca sa-1 protejezi cumva pe nevoloftat scurt, apoi îsi întoarse privirea.

nicul de frate-meu, facu el suparat.— Cred ca va trebui sa devii Regina mea a întu — Stefan nu e implicat în nici un fel în povestea

nericului, spuse el, apoi adauga, ca pentru sine: Am 'asta!

avut multe companioane, fete tinere ca tine si femei — Oh, chiar asa?care au fost frumusetile Europei. Dar tu esti cea pe care ,

Ea se temu ca el întelegea mai mult decât trebuia.mi-o doresc alaturi. Sa conducem si sa ne luam tot ce. |

— Ciudat, continua Damon, dar el pare sa fie imdorim, oricând dorim. Temuti si adorati de toate sun plicat mereu unde e rost de necazuri. El creeaza pr

ofletele slabe. Ar fi chiar asa de rau? blemele. Iar daca el ar iesi din peisaj...

Page 80: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

168 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 169

Elena vorbi calm: Soate ajuta, continua el când ea nu-i raspunse. Dar eu— Daca îi mai faci vreodata rau lui Stefan, o sa te pot. Si o sa te ajut.

fac sa regreti. O sa gasesc eu o cale sa te fac sa-ti do

— Ma ajuti?resti sa nu te fi atins de el, Damon. Serios. — Desigur. Cu un pret anume.

— înteleg. Atunci va trebui sa ma ocup de tine, nu? Elena facu ochii mari. Simti cum îi urca sângele înElena nu raspunse nimic. Se pusese singura într-o obraji. Când reusi sa le pronunte, cuvintele îi iesira

situatie dificila, acceptând sa joace din nou jocul astai încet ca niste soapte.

mortal al lui. îsi întoarse privirea. — Ce...pre(?

— Vei fi a mea pâna la urma, sa stii, spuse el încet. 1 Un zâmbet scapara în întuneric.Era aceeasi voce pe care o folosise la petrecere, 1 — Câteva minute din viata ta, Elena. Câteva

picacând îi spusese „Usurel, usurel." Doar ca acum nu mai ', turi din sângele tau. O ora si ceva pe care sa o petreci

era vorba nici de gluma, nici de malitiozitate; era pur j doar tu cu mine.si simplu o constatare. — Esti un...

— Mort-copt, cum spuneti voi, oamenii — foarte Elena nu reusi sa gaseasca cuvântul potrivit. Toatedraguta expresie — vei fi a mea înainte de urmatoarea i calificativele pe care le stia erau prea blânde pentru el.ninsoare. — Pâna 4a urma tot am s-o obtin, facu el

împaciuiElena încerca sa ascunda fiorul care o strabatu, dar tor. Daca esti corecta, o sa recunosti chiar tu. Ultimastiu ca el îi vazuse tremurul. oara nu a fost ultima oara. De ce nu accepti asta?

— Bine, zise el. Ai oarecum dreptate. E normal Vocea lui. capata un timbru cald, intim.

sa-p fie teama de mine; sunt probabil cel mai pericu

— Aminteste-ti...los lucru pe care îl vei întâlni vreodata în viata ta. Dar — Mai degraba mi-as taia gâtul, raspunse ea.acum am pentru tine o propunere de afaceri. — Ce idee uimitoare. Dar eu as face-o într-un mod

— O propunere de afaceri? mult mai placut.

— Exact. Ai venit aici sa pui mâna pe un jurnal. Râdea de ea. Si simti cumva, într-un fel straniu, ca,

Dar nu l-ai luat, spuse el, aratând spre mâinile ei goale. dupa tot ce i se întâmplase azi, asta era deja prea mult.

N-ai reusit, nu-i asa? Si, de vreme ce nu vrei ca fratele — Esti dezgustator, stii bine, spuse ea. Mi-e scârbameu sa fie împacatîn povestea asta, înseamna ca nu te de tine. Tremura deja din toate încheieturile si nu mai

Page 81: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

170 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 171

putea sa respire. Mai degraba mor decât sa-ti cedez, Cineva avea sa iasa pe balconul ala din clipa înMai degraba... clipa, era sigura.

Nu stia ce o împinsese sa faca asta. Gând era lânga — Da-mi drumul!Damon, un fel de instinct punea stapânire pe ea. Si în — Chiar acum?momentul acela chiar simtea ca ar fi riscat orice, Uitându-se în ochii lui negri, de nepatruns, îsi dadunumai sa nu-1 lase sa câstige de data asta. Observa, cu seama ca vorbea serios. Daca ar fi zis da, i-ar fi dato parte a mintii, ca el statea relaxat, multumit de drumul.directia pe care o lua jocul pe care-1 juca. Cealalta — Ar fi o metoda rapida sa punem punct istorieijumatate a mintii ei calcula cât de mult trecea aco

asteia, nu-i asa? zise ea.perisul de marginea balconului. Inima îi batea sa-i sparga pieptul de frica, dar

— Mai degraba as face asta, spuse ea si se arunca refuza sa-1 lase sa vada asta.într-o parte. — Dar ar fi o pierdere asa de mare.

Avusese dreptate; îl luase prin surprindere si nu pu

Dintr-o singura miscare, o trase sus, în siguranta.tuse sa se miste destul de repede ca sa o opreasca. Spre el. Bratele lui o înlantuira, strângând-o la pieptulSimti golul de sub picioare si o cuprinse groaza con

lui puternic si protector si, dintr-odata, Elena nu maistatând ca balconul era mai departe decât crezuse. vazu nimic. Era înfasurata în el. Ii simti muschii con-Avea sa-1 rateze. tractându-se, ca ai unei feline uriase, si apoi amândoi

Dar îl subestimase pe Damon. Nu întinse mâna su

se lansara în spatiu.ficient de rapid cât sa o retina pe acoperis, dar destul Cadea. Nu se putea abtine sa nu se agate de el,

sincât sa o împiedice sa cada mai jos. Ca si când greuta

gurul lucru solid în lumea nesigura care o înconjura.tea ei nu însemna nimic pentru el. Din reflex, Elena se Apoi Damon ateriza, ca o pisica, amortizând

impacprinse de sindrila de pe marginea acoperisului si tul cu pamântul.încerca sa-si puna un genunchi sus. Stefan facuse si el ceva asemanator cândva. Dar

Vocea lui era furioasa. Stefan nu o strânsese asa în brate dupa aceea, atât— Proastamica! Daca esti atât de nerabdatoare sa de aproape încât o durea, cu buzele aproape lipite

dai ochii cu moartea, pot sa ti-o prezint chiar eu. de ale ei.— Da-mi drumul, îi arunca Elena printre dinti. —rGândeste-te la propunerea mea, îi spuse el.

Page 82: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

172• Jurnalele Vampirilor Lupta. 173

Ea nu se putea misca si nici nu-si putea feri privirea. Le gasi pe Meredith si pe Bonnie ghemuite lânga

Si în tot acest timp era perfect constienta de faptul ca el poarta.

nu se folosea de Putere, ci de vina era doar atractia — Ce ti-a luat atâta? sopti Bonnie. Am crezut ca

salbatica dintre ei. Era inutil sa nege; trupul ei reactiona te-au prins. g$gh

instinctiv. Ii putea simti respiratia pe buzele ei. — A fost cât pe ce. A trebuit sa ramân acolo pâna

— N-am nevoie de tine pentru nimic, îi raspunse. când am putut sa ies în siguranta. Elena era atât de

Crezu ca el avea s-o sarute chiar atunci, dar n-o obisnuita sa minta în privinta lui Damon, încât o facu

facu. De deasupra lor se auzi zgomotul usii de sticla fara nici cel mai mic efort constient. Haideti sa mercare se deschidea si o voce furioasa pe balcon. gem acasa, sopti ea. Nu mai putem face nimic.

— Hei, ce se petrece? E cineva acolo? Când se despartira la usa Elenei, Meredith spuse:

— De data asta ti-am facut o favoare, spuse Damon — Mai sunt numai doua saptamâni pâna la Ziua

foarte încet, tinând-o înca în brate. Dar data viitoare

am sa-mi revendic rasplata.

Nu-si putea întoarce capul într-o parte. Daca ar fi Pentru o clipa, propunerea lui Damon îi trecu prin

sarutat-o atunci, l-ar fi lasat. Dar brusc forta bratelor minte Elenei. Scutura din cap si încerca sa alunge

care o strângeau se topi, iar chipul lui paru sa se gândul.

încetoseze. Era ca si când întunericul l-ar fi tras din — O sa-mi vina mie o idee, spuse apoi, cu voce tare.

nou în sine. Apoi niste aripi negre batura aerul si o

cioara uriasa se înalta spre cer. Nu-i venise însa nici o idee pâna a doua zi, la

scoala. Singurul fapt încurajator era ca nu vazuse niciCeva, o carte sau un pantof, fusese aruncat dupa

un semn ca lui Caroline i s-ar fi parut ceva nelaloculcioara din balcon. O rata cam cu un metru.

lui în camera ei, dar era chiar singurul lucru de care— Pasari nenorocite! se auzi de sus vocea domnu Elena se simtea încurajata. In dimineata aceea

avului Forbes. Cred ca si-au facut cuib pe acoperis.

sese loc o adunare a elevilor în care se anuntase caDârdâind, cuprinzându-si trupul cu bratele, Elena

se chirci în întunericul de dedesubt pâna când el intra Elena fusese aleasa de consiliul profesoral sa fie eleva

înapoi în casa. care sa reprezinte la parada „Spiritul orasului Fell's

Church". Pe toata durata discursului tinut de director

Page 83: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

174 * Jurnalele Vampirilor Lupta • 175

în legatura cu aceasta chestiune, Caroline zâmbise Era ceva ciudat în expresia lui Vickie, în felul înîntruna, triumfator si malitios. care mergea. Se misca de parca picioarele nu-i

atinElena încercase sa o ignore. Se straduise din toate geau podeaua. Avea ochii dilatati si visatori.puterile sa ignore dispretul si strâmbaturile din nas în — Buna, îndrazni Dick într-o doara si facu un pasdirectia ei manifestate chiar si dupa adunare, dar nu-i

în fata ei.fusese deloc usor. De altfel, nu era nicicând usor, si

Vickie trecu pe lânga el fara ca macar sa-i arunceavusese zile când chiar crezuse ca o sa traga cuiva uno privire si se îndrepta spre Tyler. Elena urmari ce sepumn sau ca o sa înceapa pur si simplu sa tipe, darîntâmpla cu o neliniste din ce în ce mai mare. Ar fi tre

pâna acum reusise sa se abtina.buit sa fie amuzant, dar nu era.In dupa-amiaza aceea, asteptând sa se termine

Totul începu cu un Tyler luat completprin sur

cursul de istorie al clasei de dinaintea lor, Elena îl ana prindere. Vickie îi puse mâna pe piept. Tyler zâmbi,liza pe Tyler Smallwood. De când se întorsese la scoala, nu-i adresase nici macar un cuvânt direct Zâmbise dar zâmbetul lui parea fortat. Vickie îsi strecura mâna

la fel de rautacios precum Caroline în timpul dis

sub haina lui. Tyler zâmbi sovaielnic. Vickie îi puse si

cursului directorului. Acum, când o surprinse pe Elena cealalta mâna pe piept. Tyler se uita spre Dick.stând singura, îi trase un cot lui Dick Carter. — Hei, Vickie, revino-ti, zise Dick grabit, dar nu

— Ce-avem noi aici? zise el. O mimoza? se apropie de ei.Stefan, unde esti? se gândi Elena. Dar stia raspunsul Vickie îsi plimba mâinile în sus pe pieptul lui Tyler,

la aceasta întrebare. Era în scoala, în partea cealalta adându-i jos haina de pe umeri. El încerca sa o traga la

cladirii, la ora de astronomie.loc, dar fara sa lase cartile din mâna sau sa para prea

Dick deschise gura sa spuna ceva, dar brusc expre afectat. Nu reusi. Degetele lui Vickie i se strecurara pe

sia fetei i se schimba. Se uita dincolo de Elena, pe hol.sub camasa.Elena se întoarse si ea si o vazu pe Vîckie.

— Termina. Opreste-o odata, îi zise Tyler lui Dick.Vickie si Dick fusesera împreuna înainte de BalulSe daduse înapoi pâna când ajunsese cu spatele lipitAbsolventilor. Elena banuia ca înca mai erau, dar

Dick parea nesigur, ca si când nu stia la ce sa se asteptede la fata care se îndrepta spre el. — Hei, Vickie, da-i drumul. Nu face asta.

Page 84: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

176 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 177

Dar Dick râmase prudent la distanta. Tyler îi ptrânsoare. Si paru, cel putin la început, ca strategia luiarunca o privire furioasa în timp ce încerca sa o îm

Stefan functiona. Degetele înclestate ale lui Vickie se repinga pe Vickie deoparte. laxara si reusira sa o traga de pe Tyler. în timp ce Ste-

Si atunci se auzi un zgomot. La început, parea sa fíe i iân continua sa-i vorbeasca, se molesi si închise ochii.pe o frecventa aproape mult prea joasa ca sa poata fi 1 — E bine. Acum te simti foarte obosita. E-n regulaperceput de auzul uman, dar crestea în intensitate si • daca vrei sa dormi.devenea din ce în ce mai tare. Era ca un mârâit Dar atunci, dintr-odata, strategia lui nu mainepamântean si amenintator, care o facu pe Elena sa functiona, iar Puterea pe care Stefan o exercita asuprasimta fiori reci pe sira spinarii. Tyler se holba, neve- ei, oricare ar fi fost aceea, se rupse. Ochii Iui Vickie senindu-i sa-si creada ochilor, si curând Elena întelesei deschisera larg, dar nu mai pastrau nici o urma din

pride ce. Sunetul venea chiar dinspre Vickie. virea de caprioara speriata pe care Elena o vazuse laApoi totul se petrecu într-o clipita. Tyler era la cantina. Ardeau, înrositi de o furie oarba. Mârâi spre

pamânt, în timp ce Vickie încerca sa îsji înfiga dintii în Stefan si sari sa se lupte cu puteri proaspete.gâtul lui. Elena, uitând de toate conflictele, se repezi sa Fu nevoie de cinci sau sase oameni ca sa o poto-îl ajute pe Dick sa o traga deoparte. Tyler urla. Usa I leasca putin pâna când cineva chema politia. Elenaclasei se deschise si Alaric iesi tipând: râmase lânga Vickie, vorbindu-i, uneori tipând la ea,

-— Nu-i faceti rau! Aveti grija! E o criza de epilep

pâna la venirea politistilor, dar fara de folos.sie, trebuie doar sa o întindem pe jos! Atunci se dadu înapoi si vazu pentru prima oara

Dintii lui Vickie muscara din nou aerul când Ala

multimea de curiosi care îi priveau. Bonnie era înric întinse o mâna pentru a ajuta în învalmaseala. Fata j primul rând, zgâindu-se cu gura cascata. La fel siaceea firava era mai puternica decât ei top la un loc si Earoline.se parea ca n-o pot tine în frâu. Nu i se puteau opune — Ce s-a întâmplat?întreba Bonnie în timp ceprea multa vreme. Cu o usurare de nedescris, Elena politistii o luau cu ei pe Vickie.auzi o voce familiara în spatele ei. Elena, gâfâind usor, îsi dadu deoparte o suvita de

— Vickie, linisteste-te. E-n regula. Relaxeaza-te. par din ochi.In timp ce Stefan o apucase pe Vickie de brat si vor

— A luat-o razna si a încercat sa-1 dezbrace pebea cu ea linistitor, Elena îndrazni sa slabeasca propria Tyler.

Page 85: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

1 78» Jurnalele Vampirilor Lupta * 179

Bonnie strânse din buze. Ea se întorsese spre Usa ca si când ar fi fost gata sa

— Trebuie sa fi fost nebuna sa-sidoreascasa Inert plece dupa Vickie chiar în clipa aceea, dar el o traseasta, nu? facu ea, aruncând un zâmbet afectatpcHtO tncet înapoi.umar, în directia lui Caroline. — Unii oameni sunt influentati mai usor decât altii,

Genunchii Elenei erau moi, iar mâinile îi tremu

Elena. Vointa lui Vickie n-a fost niciodata prea puterrau. Simti cum o cuprinde un brat pe dupa mijloc si86 nica. Acum, îi apartine lui.

rezema de Stefan, recunoscatoare. Apoi se uita la el. j I încetisor, Elena se aseza.— Epilepsie? facu ea neîncrezatoare, cu dispret. — Deci nu mai poate face nimeni nimic? Si atunci,El se uita pe culoar, în urma lui Vickie. Alarii ea va deveni... ca tine si Damon, Stefan?

Saltzman, urlând înca tot felul de instructiuni, parea sa — Depinde, spuse el pe un ton abatut. Nu e vorbaplece împreuna cu ea. Grupul disparu dupa colt. I doar de cât sânge pierde. Are nevoie si ea de sângele

— Cred ca tocmai ni s-a dat liber, spuse Stefan. Sa lui în vene, pentru ca schimbul sa fie complet. Altfel,mergem. [ va sfârsi la fel ca domnul Tanner. Golita, folosita.

• Moarta.Pornira tacuti spre pensiune, pierduti amândoi în Elena inspira adânc. Mai era ceva ce ar fi vrut sa-1

gânduri. Elena se încrunta si de câteva ori trase cui întrebe, ceva ce voia sa-1 întrebe de multa vreme.ochiul la Stefan, dar nu scoase nici o vorba decât dupa — Stefan, când ai vorbit cu Vickie, am crezut cace ramasera singuri, în camera lui. | strategia ta functioneaza. Ti-ai folosit Puterea asupra

— Stefan, ce înseamna toate astea? Ce se întâmpla ei, nu-i asa?cu Vickie? — Da.

— Asta ma întreb si eu. Nu pot sa ma gândesc — Dar apoi a luat-o iarasi razna. Vreau sa spun...decât Ia o singura explicatie, iar asta ar fi ca înca mai Stefan, tuestibine, nu-i asa? Ti-au revenit Puterile?este sub influenta atacului. El nu raspunse. Dar pentru ea tacerea lui era un

— Adica Damon înca o... Dumnezeule! Oh, Ste

raspuns destul de bun.fan, trebuia sa-i dau si ei niste verbina. Trebuia sa-mi — Stefan, de ce nu mi-ai spus? Ce s-a întâmplat?fi dat seama. II ocoli si se aseza în genunchi în fata lui, ca sa-1

— N-ar fi contat prea mult, crede-ma. forteze sa o priveasca.

Page 86: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

180 • Jurnalele Vampirilor

(dintre ei, o nevoie de apropiere. Avea nevoie sa-si— îmi ia ceva mai mult timp ca sa-mi revin, atâtaaminteasca ce însemna sa fíe împreuna cu el, satot. Nu-ti face griji.

stearga amintirea dansului din vis si a bratelor lui— Dar îmi fac. Nu pot sa te ajut cu nimic?

Damon în jurul ei.— Nu, spuse el, dar ochii îi cazura în pamânt.

Brusc, Elena întelese. — Am nevoie sa fim din nou împreuna, sopti ea.

— Oh, sopti ea, dându-se înapoi. Apoi întinse din Stefan continua sa priveasca în alta parte, si scunou mâna spre el, încercând sa-i prinda palmele.

Stetura din cap.

fan, asculta... — Bine, sopti Elena, dar simti o umbra de durere— Elena, nul Nu vezi? E periculos. Periculos pentru si de teama în timp ce o cuprindea resemnarea.

amândoi, dar mai ales pentru tine. As putea sa te Cele mai mari temeri le avea pentru Stefan, care eraomor, sau chiar mai rau. - atât de vulnerabil fara Puterile lui, suficient de

vulne— Doar daca-ti pierzi controlul, spuse ea. Iar asta rabil încât sa fie ranit chiar de simplii locuitori din Fell'snu se va întâmpla. Saruta-ma. Ghurch. Dar de data asta îi era teama si pentru ea.

— Nu! spuse din nou Stefan. Apoi adauga, pe un

ton mai putin dur: O sa ies în seara asta la vânatoare

imediat ce se face întuneric.

— E acelasi lucru? întreba ea.

Stia ca nu era acelasi lucru. Sângele de om era cel

care îi dadea Puterea.

— Oh, Stefan, te rog; nu vezi ca si eu vreau? Nu

vrei situ?

— Nu e corect, spuse el cu o privire chinuita. Stii ca

nu e cinstit, Elena. Stii cât de mult...

îsi întoarse din nou privirea, cu pumnii strânsi.

— Atunci, de ce nu? Stefan, am nevoie...

Dar nu putea sa termine. Nu putea sa-i spuna de

ce anume avea nevoie; era o nevoie de a simti legatura

Page 87: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Lupta • 183

12absorbit, dar era ceva în pozitia umerilor lui care o

facea sa-si doreasca sa se duca la el.

îi dadu un bobârnac peste revista.

— Tuce faci la cina? îl întreba. Vazându-1 ca se

pita nesigur în fata magazinului, adauga: Bonnie ma

asteapta afara, în masina. O sa fie si ea acolo. In afara

de ea, nu e decât familia. Si Robert, normal; probabil

ca a ajuns deja acasa.C

Voia sa spuna ca Stefan nu vine. înca nu era sigura

în ce relatii erau Matt si Stefan în ultima perioada. Dar

cel putin îsi vorbeau.ând Elena se întinse sa ia o conserva de pe — Eu ma distrez de unul singur asta-seara; mama nuraft, auzi lânga ea o voce. se simte tocmai în forma, spuse el. Dar Meredith unde— Deja sos de merisoare?

e? adauga, ca si când ar fi încercat sa schimbe subiectul.Elena se uita în directia ei.

— E cu ai ei, viziteaza niste rude, parca, raspunse— Buna, Mart. Da, matusii Judith îi place sa faca o i Elena la fel de evaziva cum fusese si Meredith când îi

avanpremiera în duminica de dinaintea Zilei Recu spusese ce face; rareori vorbea despre familia ei. Cenostintei, nu mai stii? Daca se antreneaza, scad san zici? Iti încerci norocul cu mâncarea gatita de matusasele sa se întâmple ceva cumplit.

Judith?— Cum ar fi sa-si aduca aminte ca a uitat sa ia sos — De dragul vremurilor trecute?

de merisoare cu cincisprezece minute înainte de cina? — De dragul vechilor prieteni,spuse Elena dupa o— Ba chiar cu cinci minute înainte, spuse Elena ve-

clipa de gândire, zâmbindu-i.rificându-si ceasul de mâna, iar Matt râse. El clipi si se uita în alta parte.

Era un sunet placut, pe care Elena nu-1 mai auzise — Cum as putea sa refuz o astfel de invitatie?de prea multa vreme. Se îndrepta spre casa de marcat, raspunse apoi cu o voce ciudat de înceata.dar dupa ce-si plati cumparaturile, ezita, privind

Dar când puse revista la loc si o urma afara din maînapoi. Matt statea lânga standul de reviste, aparent

gazin, zâmbea si el.

Page 88: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

184 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 185

— Oh, chiar asa. E de la aceeasi facultate ca siBonnie îl întâmpina cu veselie si când ajunsera CU'totii acasa, matusa Judith paru încântata sa-1 vada mine, „William si Mary", si tocmai m-am întâlnit cuintrând în bucatarie. el în fata drogheriei. Cauta un loc unde sa manânce,

asa ca l-am invitat aici, la o masa gatita acasa. Damon,— Cina e aproape gata, spuse ea, luând punga cuei sunt niste prieteni ai Elenei, Matt si Bonnie.cumparaturi de la Elena. Robert a ajuns acum câteva

—- Buna, zise Matt.minute. Ce-ar fi sa va duceti direct în sufragerie? Olfy]Bonnie doar se holba la el în tacere; apoi se întoarsesi mai ia un scaun, Elena. Cu Matt, suntem sapte.:

cu ochii mari spre Elena.— Suntem sase, matusa Judith, o corecta ElenaElena încerca sa se adune. Nu stia daca sa tipe, saamuzata. Tu si Robert, eu si Margaret, Matt si Bonnie.

iasa din camera sau sa-i arunce direct în fata lui— Da, draga mea, dar Robert a adus si el un oas Damon paharul cu vin pe care i-1 turna Robert.

Penpete, sunt deja asezati la masa.

tru moment, era mult prea furioasa ca sa-i mai fie frica.Elena înregistra cuvintele abia când trecu pragulMatt se duse sa aduca un scaun din living. Elena seusii spre sufragerie, dar mintea ei reactiona cu o

în întreba de ce oare îl acceptase atât de usor pe Damon,târziere de o secunda. Chiar si asa, stia; pasind în

apoi îsi dadu seama ca el nu venise la petrecerea luiîncaperea aceea, stia cumva ce o asteapta.

Alaric. Nu avea de unde sa stie ce se întâmplase acoloRobert tocmai destupa o sticla de vin alb si era între Stefan si „musafirul de la facultate".

extrem de jovial. Iar la celalalt capat al mesei, pesteTotusi, Bonnie parea gata sa intre în panica. Se uita

ornamentul cu ramuri si frunze uscate din mijloc siimplorator spre Elena. Damon se ridicase si trasese un

lumânarile înalte aprinse, îl zari asezat pe Damon.scaun pentru ea.

Elena îsi dadu seama ca se oprise doar când Bon

înainte ca Elena sa gaseasca vreun raspuns, se auzinie se lovi de ea din spate. Asa ca se forta sa înainteze. vocea subtire si ascutita a lui Margaret, din cadrul usii.Mintea ei însa nu era la fel de ascultatoare; ramasese — Matt, vrei sa-mi vezi pisicuta? Matusa Judithînghetata. spune ca pot s-o pastrez. O sa-i pun numele Snowball.

— Ah, Elena, spuse Robert, întinzând mâna. Ea e Elena se întoarse, strafulgerata de o idee.Elena, fata de care îti vorbeam, i se adresa el lui Damon. — Ce draguta e, spuse Matt ca sa-i faca pe placElena, el e Damon... aaa... fetitei, aplecându-se peste bulgarele de blana alba din

-— Smith, spuse Damon. bratele lui Margaret.

Page 89: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

186 * Jurnalele Vampirilor lupta • 187

Ramase socat sa vada cum Elena îi smulge iara mejj înainte ca Damon sa apuce sa-1 atinga. îsi miji ochiinajamente pisica de sub nas. caprui ca sa-1 urmareasca în timp ce si el îsi relua locul.

— Vino, Margaret, hai sa-i aratam pisica ta noului Dupa câteva minute, Robert îsi facu din nouprieten al lui Robert, spuse ea si îi aseza lui Damon în aparitia, cu o Margaret plânsa toata, si îi arunca o

pribrate guguloiul pufos de blana, aproape aruncându-i-1. vire încruntata Elenei. Matt îsi împinse si el scaunulSi se declansa harmalaia. Snowball se facu înca o în tacere, cu toate ca avea ochii cât cepele de uimire.

data pe cât era, zburlindu-si blana. începu sa scoata Dupa ce veni si matusa Judith si cina începu, Elenaniste sunete ca apa care sfârâie pe un gratar încins, apoiI se uita în jurul ei la cei asezati la masa. Peste toatese transforma într-un ciclon scuipator cu colti, careo parea sa se fi asezat un soi de ceata stralucitoare si aveazgârie pe Elena, se napusti asupra lui Damon si ricosai o senzatie profunda de ireal, dar scena din care eaîn perete înainte sa apuce s-o zbugheasca din camera. însasi facea parte parea incredibil de completa, parca

decupata dintr-o reclama. Suntem doar o familiePentru o clipa, Elena avu satisfactia sa vada ochiiîntunecati ai lui Damon marindu-se de surprindere. 1 obisnuita, asezata Ia masa si mâncând curcan, se gândi

ea. O matusa fata batrâna, usor agitata ca mazareaApoi pleoapele i se lasara, acoperindu-i din nou, iarElena se întoarse pentru a vedea si reactiile celorlalti] s-ar putea sa fi iesit prea moale sau ca s-or fi ars

chiflele, un viitor unchi care se simte în largul lui, o ne

Margaret deschise gura, pregatindu-se sa scoata unpoata adolescenta cu parul de aur si surioara ei cu parurlet ca un tignal de locomotiva cu aburi. Robert

în cânepiu. Un tânar cu ochi albastri, genul baiatului dincerca sa o potoleasca, zorind-o afara ca sa caute pisica.vecini, un spiridus de prietena si un vampir seducatorBonnie se lipise cu spatele de perete, cu o privire dispe-Acare întinde celorlalti castronul cu cartofi dulci. Unrata. Matt si matusa Judith, care tocmai îsi facuse si ea ]camin american tipic.aparitia întrerupându-si treburile din bucatarie, râma- !

sesera cu gura cascata. Bonnie petrecu prima jumatate a mesei transmi-— Cred ca nu-ti prea plac animalele, îi spuse Elena tându-i din priviri Elenei mesaje disperate de „Ce sa

lui Damon si se aseza la masa. fac?". Dar vazând ca singurul raspuns din partea

îi facu semn lui Bonnie care, fara tragere de inima, se Elenei era „Nimic", paru sa decida sa se lase în voiadezlipi de perete si se grabi sa-si ocupe scaunul la masa sortii. începu sa manânce.

Page 90: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

188 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 189

Elena habar nu avea ce sa faca. Sa fie prinsa în cap

— Oh, ba sunt sigura ca da. E cam de aceeasi

cana în felul acesta era o insulta, umilinta extrema, iar statura cu mine, ochi caprui, par castaniu-deschis...în fine, se simte din ce în ce mai rau.Damon stia asta. Ii ametea pe Robert si pe matusa

— Vai de mine! facu matusa Judith.Judith cu tot felul de complimente pentru mâncare si— Da, se pare ca doctorii nu înteleg ce are. Pur sicu discutia agreabila despre facultatea lor comuna.

paria simplu e din ce în ce mai rau, ca si când atacurile nu.Acum pâna si Margaret îi zâmbea, iar în curânds-ar fi încheiat.si Bonnie avea sa se piarda cu totul.

Elena ramase cu privirea atintita asupra lui Damon— Fell's Church celebreaza Ziua Orasului sapta în timp ce vorbea, dar el nu manifesta decât un

intemâna viitoare, îl informa matusa Judith pe Damon, cu res amabil.obrajii ei slabi usor îmbujorati. Ar fi foarte dragut daca — Mai ia din umplutura pentru curcan, încheie ea,te-ai putea întoarce pentru sarbatoare. îmbiindu-1 cu un castron.

— Mi-ar face placere, raspunse Damon afabil. — Nu, multumesc. în schimb mai vreau putin dinMatusa Judith paru încântata. asta. Ridica o lingura plina cu sos de merisoare în

dreptul uneia dintre lumânari, facându-1 sa sclipeasca— Anul acesta, Elena are un rol important. A fostîn lumina. E o culoare atât de ispititoare.aleasa sa reprezinte „Spiritul Orasului".

Bonnie, ca top" ceilalti de la masa, se uita spre lu

— Probabil ca sunteti mândri de ea, zise Damon.mânare când el facu acest gest. Dar Elena observa ca— Oh, sigur ca suntem, raspunse matusa Judith.privirea ei ramase prinsa acolo. Statea cu ochiiDeci o sa încerci sa vii?pironiti în dansul flacarii si, încetul cu încetul, privirea

Elena interveni, ungându-si furioasa cu unt o chifla:i se goli de orice expresie.

— Am auzit niste lucruri despre Vickie, spuse ea.Oh,nulse gândi Elena, în timp ce un fior de

înteleMai tii minte, fata care a fost atacata, se uita ea fix spre gere o strabatu. Mai vazuse privirea aceea. încerca saDamon. îi atraga atentia lui Bonnie, dar aceasta parea sa nu

Se lasa un moment scurt de tacere, apoi Damon mai vada altceva decât lumânarea.raspunse: — .. .iar copiii din clasele primare pun în scena un

— Ma tem ca nu o cunosc. spectacol despre istoria orasului, îi spunea matusa

Page 91: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

190 • Jurnalele Vampirilor Lupta • 191

Judith lui Damon. Sfârsitul ceremoniei însa este dicând-o. Pielea lui Bonnie era alb-albastrie, iar ochii

sustinut de elevii mai mari. Elena, câti liceeni vor citi îi tinea închisi. Matusa Judith se agita pe lânga ea,rolurile anul acesta? tamponând-o pe fata cu un servet umed. Damon

pri— Numai trei. vea totul gânditor si usor încruntat.Elena fusese nevoita sa se întoarca sa-i raspunda — Se simte bine, anunta Robert, ridicându-si ochii

marusii ei, asa ca auzi vocea în clipa în care privea chi

spre ei cu o usurare evidenta. Cred ca doar a lesinat.pul zâmbitor al matusii Judith. A fost, probabil, vreun acces de isterie.

— Moartea. Dar Elena nu-si recapata suflul decât dupa ceMatusa Judith se îneca. Robert ramase cu furculita Bonnie deschise ochii si, cu o privire ametita, îi întreba

în aer, nemiscata. Elena tânji cu disperare, dar abso

la ce se zgâiau cu totii.lut fara nici o speranta, dupa Meredith. Episodul acesta puse definitiv punct cinei. Robert

— Moartea, spuse din nou vocea. Moartea e în insista ca Bonnie sa fie imediat condusa acasa, iar înaceasta casa. agitatia care urma, Elena gasi un moment cât sa

Elena se uita la cei din jurul mesei si constata ca ni

schimbe doua cuvinte cu Damon.meni de acolo nu putea sa o ajute. Se uitau cu totii la — Iesi afara!Bonnie, nemiscati ca niste personaje din fotografii. — Poftim? facu el, ridicând din sprâncene.

Bonnie însasi ramasese cu privirea atintita în — Am spus sa iesi afara! Acum! Pleaca sau le spunflacara lumânarii. Avea chipul alb, ochii larg deschisi, tuturor ca tu esti ucigasul.la fel cum mai fusese si alta data când vocea aceasta El o privi cu repros.vorbise prin intermediul ei. Acum, ochii aceia lipsiti — Nu crezi ca un oaspete merita ceva mai multde orice expresie se întoarsera spre Elena. respect? zise el, dar, vazându-i expresia, zâmbi si ridica

— Moartea ta, spuse vocea. Moartea ta asteapta, din umeri.Elena. Este... — Va multumesc pentru invitatia la masa, spuse el

Bonnie paru sa se înece. Apoi se arunca înainte si tare pentru matusa Judith, care tocmai trecea cu oaproape ca ateriza în farfuria cu mâncare. patura spre masina. Sper sa pot sa va întorc serviciul

O clipa de încremenire si apoi toata lumea se cândva. Ne mai vedem, sopti apoi doar pentru Elena.misca. Robert sari si o prinse pe Bonnie de umeri, ri- Curând!

Page 92: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

192 * Jurnalele Vampirilor Luptai 193

Ei bine,asta era clar, se gândi Elena în timp re Ui f (Urnilui Bonnie nu mai era un refugiu pentru ea. Iar

bert pleca încet cu masina,împreuna cu unMati sim IM<*redith era plecata. Nu mai avea pe nimeni care sa obru si o Bonnie somnoroasa. Matusa Judith vorbnn1 \ njiiie, pe nimeni în care sa poata avea încredere. Dartelefon cu doamna McCullough. o/lndul ca va trebui sa astepte aici singura în noaptea

— Nici eu nu stiu ce e cu fetele astea în ultimi \ JMU, stiind ca Damon avea sa vina, era insuportabil.vreme, spunea ea. Mai întâi Vidrie, acumBonnie, ti () auzi pe matusa Judith punând receptorul însi nici Elena nu a fost tocmai ea însasi. ; ftirca. Automat, se îndrepta spre bucatarie, cu numarul

In timp ce matusa Judith vorbea la telefon, iar Mar- lui Stefan în minte. Dar se opri brusc si se întoarsegaret îsi cauta pisica, pe Snowball, Elena se plimba in încet, privind spre livingul din care tocmai plecase.lungul si în latul camerei.

Se uita la ferestrele din podea pâna în tavan si laVa trebui sa-1 sune pe Stefan. Asta era tot. Nu îsj

semineul elaborat, cu minunatele lui muluri. Camerafacea griji pentru Bonnie; când se mai mtâmplasem

asta facea parte din casa veche, cea care arsese aproaepisoade din astea, nu paruse sa fie afectata permaneriâpe complet în timpul Razboiului Civil. Dormitorul ei

Iar Damon avea probabil lucruri mai bune de facut înera chiar deasupra.

seara asta decât sa-i hartuiasca pe prietenii Elenei.O strafulgerare de speranta îi lumina gândurile.Venise aici ca sa-si ia recompensa pentru „favorul"

Elena se uita Ia mulurile de pe marginea tavanului,pe care i-1 facuse. Stia sigur ca asta era sensulspre locul unde se întâlneau cu sufrageria mult maiultimelor lui cuvinte. Si asta însemna ca trebuia sa-imoderna. Aproape ca o lua la goana spre scari, cuspuna lui Stefan totul, pentru ca avea nevoie de el îninima batându-i cu putere.seara asta, avea nevoie de protectie.

— Matusa Judith? Matusa ei se opri pescari.Dar ce putea sa faca Stefan? In ciuda tuturorMatusa Judith, spune-mi, te rog, Damon a intratrugamintilor jaâjflsistentelor ei de saptamâna trecuta, elcumva în living?refuzase sa-i primeasca sângele. Sustinuse ca Puterile

îi vor reveni si fara el, dar Elena stia ca era înca vul

— Poftim? clipi distrata spre ea matusa Judith.nerabil în acest moment. Chiar daca Stefan ar fi fost — Robert 1-a condus pe Damon în living? Te rog,aici,cum l-ar ñ putut el opri pe Damon? Ar fi putut gândeste-te bine, matusa Judith! Trebuie neaparat saoare sa o faca fara sa fíe ucis? stiu.

Page 93: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

194 t Jurnalele Vampirilor Lupta• 195

— Pai nu, nu cred. Nu, nu 1-a dus. Au venit si aii De obicei, Elena doimea cu usa închisa. Dar înintrat direct în sufragerie. Elena, ce Dumnezeu...? seara asta o lasa deschisa si se întinse în pat, privindfacu ea nedumerita când Elena o îmbratisa strâns»» spre culoarul cufundat în întuneric. Din când în când,într-un impuls de bucurie. arunca o privire catre cifrele luminoase ale ceasului de

— Iarta-ma, matusa Judith, dar sunt fericita! spuse pe noptiera de alaturi.Elena. Nu exista pericolul ca ar fi putut adormi. In timp ce

Zâmbind, se întoarse cu spatele, ca sa coboare minutele se târau cu greu, aproape ca îsi dorea sa fiscarile. putut sa adoarma. Timpul trecea cu o încetineala

ago— Ma bucur ca macarcinevae fericit, dupa toate nizanta. Unsprezece... unsprezece si jumatate... miecele întâmplate la cina. Desi tânarul acela, Damon, a zul noptii. Unu. Unu si jumatate. Doua.

parut sa se simta bine. Stii, Elena, parea chiar fascina La 2:10 auzi un sunet.de tine, în ciuda felului în care te-ai purtat. Asculta, înca întinsa pe pat, zgomotul slab ca o

Elena se întoarse din nou spre ea. soapta din josul scarilor. Stiuse ca el va gasi o cale sa-Si? intre daca voia. Daca era hotarât, nici o încuietoare— Ma gândeam ca poate îi acorzi o sansa, atâta nu-1 putea tine departe pe Damon.

tot. Mi s-a parut un tânar foarte placut. Genul de Muzica din visul pe care-1 avusese în noaptea petânar pe care mi-ar placea sa-1 mai vad pe-aici. trecuta acasa la Bonnie rasuna usor în mintea ei, un

Elena facu ochii mari, apoi înghiti în sec, încercâncfj manunchi de note fragile, argintii. Trezeau sentimentesa-si înabuse râsul isteric. Matusa ei tocmai îi sugerase] stranii în sufletul ei. Ea însasi aproape cuprinsa desa renunte la Stefan în schimbul lui Damon... pentrff visare, se ridica si ramase în prag.ca Damon era mai de încredere. Genul de tânar care Pe culoar era bezna, dar ochii Elenei avuseserai-ar placea oricarei matusi. destul timp pentru a se obisnui cu ea. Putea sa vada

— Matusa Judith..., începu ea gâfâind, dar apoiîs silueta aceea putin mai întunecata care urca scarile.

dadu seama ca ar fi fost inutil. Când ajunse sus, vazu sclipirea vicleana si mortala a

Scutura tacuta din cap, ridicându-si mâinile în zâmbetului lui.

semn de neajutorare, si îsi privi matusa urcândscarile. Astepta, fara sa zâmbeasca, pâna când el ajunse la

ea si statura fata în fata, despartiti de mai putin de un

Page 94: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

196 * Jurnalele Vampirilor Lupta. 197

metru de podea din lemn. In casa domnea o liniste — Camera mea si livingul de dedesubt sunt tot cemormântala. Margaret dormea de cealalta parte a a mai ramas din vechea casa, îi spuse. Si, desigur, facculoarului; iar la capatul etajului, matusa Judith se parte dintr-o cu totul alta locuinta. Una în care nu aicufundase în visare, fara ca macar sa banuiasca ce se 1 fost invitat si nici nu vei fi vreodata.petrecea chiar dincolo de usa ei. Pieptul lui tresalta de furie, narile i se dilatasera, ochii

Damon nu spuse nimic, dar o privi lung, în camasa j o fixau salbatic. Emana valuri de turbare cumplita.

ei alba de noapte pâna în pamânt, cu guler înalt, de j Arata de parca ar fi fost gata sa darâme peretii cu mâinile goale, care acum erau rigide si înclestate de furie.dantela. Elena o alesese pentru ca era cea mai decenta 1

pe care o avea, dar era evident ca lui Damon i se parea ] Triumful si usurarea îi dadura Elenei o senzatie de

ameteala.îmbietoare. Se forta sa ramâna tacuta, dar îsi simtea 1— Ar fi mai bine sa pleci acum, spuse ea. Nu maigura uscata si inima batându-i nebuneste. Acum era |

ai nimic de facut aici.*Kmomentul. în clipa urmatoare avea sa stie.O clipa mai târziu, ochii aceia amenintatori seFacu un pas înapoi, fara sa spuna vreun cuvânt sau I

afundara într-ai ei, iar Damon îi întoarse spatele. Darsa faca vreun gest de invitatie, lasând cadrul usii gol.nu se îndrepta spre scari. In schimb, înainta pe hol siVazu sclipirea fugara din ochii lui adânci si îl priviîsi puse mâna pe clanta usii de la camera lui Margaret.înaintând nerabdator spre ea. Apoi îl vazu oprindu-se.1

Elena se repezi instinctiv înainte fara ca macar sa-siStatea pur si simplu în pragul camerei ei, completdea seama ce face. Se opri în cadrul usii, apucându-sedebusolat. încerca din nou sa înainteze, dar nu reusi.de canat, simtindu-si respiratia din ce în ce mai grea.

Ceva parea sa îl împiedice sa paseasca peste prag. Pe5 El îsi întoarse capul si îi zâmbi, încet si crud. Rasucichipul lui, surpriza lasa loc uimirii, apoi furiei.

mânerul usor, fara ca macar sa se uite la el. Ochii lui,Ridica privirea, trecându-si ochii peste pragul dey

ca doua lacuri adânci de abanos lichid, ramasera fixatisus, cercetând tavanul de ambele parti ale cadrului usii. asupra Elenei.Apoi, întelegând perfect despre ce era vorba, buzele îi — Tu alegi, spuse el.dezgolira coltii, într-un mârâit de animal întarâtat. Elena ramase complet nemiscata, simtindu-se

Simtindu-se în siguranta de partea ei a usii, Elena strabatuta de suflul înghetat al iernii. Margaret erarâse încetisor. Functionase. doar un copil. Doar nu vorbea serios; nimeni nu putea

Page 95: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

198 • Jurnalele Vampirilor

13sa fíe asa un monstru încât sa omoare un copil depatru ani.

Dar pe chipul lui Damon nu se vedea nici o urmade blândete sau de compasiune. Era un pradator, un

ucigas, iar prada lui erau cei slabi. Ea îsi aminti de mârâitul acela animalic ce-i transfigurase minunatele

trasaturi si stiu ca nu putea s-o lase pe Margaret în

mâinile lui.

Totul parea sa se întâmple cu mcetinitorul. Vazu \

mâna lui Damon pe clanta; si vazu ochii aceia nemilosi, înainta dincolo de prag, lasând în urma singurul loc sigur pe care-1 stia pe lumea asta. lena se foi, apoi îsi deschise pleoapele grele.

Moartea era în casa, spusese Bonnie. Iar acum ' Lumina zorilor începea sa se zareasca pe laElena iesea de bunavoie în întâmpinarea Mortii. îsi marginile draperiilor. Constata ca-i era greulasa capul în jos ca sa ascunda lacrimile de neajuto- sa se miste, asa ca se întinse la loc în pat si încerca sa-sirare care-i umplusera ochii. Totul se sfârsise. Damon aminteasca ce se întâmplase noaptea trecuta.câstigase. Damon. Damon venise aici si o amenintase pe

Nu-si ridica privirile ca sa-1 vada venind spre ea. Margaret. Asa ca Elena i se oferise. Si el câstigase.Dar simti aerul frematând în jurul ei, facând-o sa tre

Dar de ce nu terminase totul? Elena ridica o mânamure. Apoi se simti cuprinsa de întunericul moale si moale ca sa-si atinga gâtul, stiind deja ce avea sanesfârsit, care o înconjura precum aripile unei pasari gaseasca. Da, erau acolo: doua mici întepaturi

dureuriase. roase si sensibile la atingere.

Si totusi, era vie. Se oprise cu putin înainte sa-si

duca promisiunea pâna la capat. De ce?

Amintirile ei despre ultimele ore erau confuze si

încetosate. Ochii lui Damon privind-o, umplându-i întreaga lume. întepatura ascutita din gât. Si apoi Damon

Page 96: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

200* Jurnalele Vampirilor Lupta. 201

desfacându-si camasa, sângele lui Damon curgând Orasului e peste înca doua zile. Si înca n-am gasit odintr-o mica incizie în gât. metoda ca sa-i opresc pe Caro line si pe Tyler.

O obligase atunci sa bea din sângele lui. Daca a Nu stiu ce safac. Daca nu pot sa-mi iau înapoi jurobligaera cuvântul cel mai potrivit. Nu-si amintea sa fi nalul de la Caroline, o sa-l citeasca în fata tuturor. Va

opus rezistenta sau sa fi simtit repulsie. La momentul avea ocazia perfecta; ea e una dintre cei trei liceeni alesirespectiv, chiar si-o dorise.

sa recite o poezie în timpul ceremoniei de final Aleasa deDar nu era moarta si nici macar foarte slabita. N-o/>

consiliul profesoral, în care este membru tatal lui Tyler,transformase în vampir. Asta era ceea ce nu putea sa

as putea sa adaug. Ma întreb oare ce va spune el cândînteleaga.toate astea se vor fi terminat£1 nu avea nici etica si nici constiinta, îsi aminti

Dar ce mai conteaza? Daca nu-mi vine vreo idee, cândsiesi. Atunci, cu siguranta nu mila îl împiedicase. Probabil ca vrea sa prelungeasca jocul, sa te faca sa suferi toate astea se vor fi terminat putin o sa-mi mai pese. Iardin ce în ce mai mult înainte sa te omoare. Sau poate Stefan va fi plecat, alungat din oras de bunii cetateni dinvrea sa fii Ia fel ca Vickie, cu un picior în lumea um

Fell's Church. Sau va fi mort, daca nu-si va recâstigabrelor si cu celalalt în lumina. Sa te înnebuneasca ast

macar o parte din Puteri Iar daca el moare, mor si eu.fel încetul cu încetul. E atât de simplu.

Un lucru era sigur: nu avea sa se lase prostita si sa- Asta înseamna ca trebuie sa gasesc o cale de apunecreada ca fusese bunatate din partea lui. Damon nu mâna pe jurnal Trebuie.era capabil de bunatate. Nu putea sa-i pese de altci Dar nu potneva în afara de el însusi.

Stiu, astepti sa o spun. Exista o cale sa-mi recuperezîmpingând paturile într-o parte, se ridica din pat.jurnalul cea a lui Damon. Nu trebuie decât sa-i acceptO auzi pe matusa Judith umblând pe coridor. Era lunipretuldimineata si trebuia sa se pregateasca sa plece la scoala.

Dar nu întelegi cât de mult ma sperie perspectiva. Nu

doar pentru ca mi-e frica de Damon, ci pentru ca mi-eMiercuri, 27 noiembrieDraga Jurnalule, frica de ce s-ar putea întâmpla daca noi doi am fi din

nou împreuna. Ma tem de ce s-ar putea întâmpla cuN-are nici un rost sa pretind ca nu mi-efiica, pentruca îmi este. Mâine este %jua Recunostintei, iar %jua mine... cu mine si Stefan.

Page 97: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

202 • Jurnalele VampirilorLupta . 203

Nu pot sa mai vorbesc despre asta. E mult prea greu.în milioane de bucati Ce sa mai vorbesc de somn laMa simt confuza, pierduta si singura. N-am cui sa-minoapte. Mei gând!deschid sufletul Nu am pe nimeni care ar putea cumva sa

Te rog, fa-l pe Stefan sa înteleaga. Fa-l sa ma ierte.înteleaga.Partea amuzanta este ca voiam sa devin un om mai

Oare ce-o sa fac?bun pentru el Voiam sa fw demna de dragostea lui.

Stefan are principii legate de onoare, de ce e bine si ce eJoi, 28 noiembrie, ora 23:30 rau. Si acum, când o sa afle ca l-am mintit, ce-o sa

Draga Jurnalule, creada despre mine? O sa ma creada când o sa-i spun caLucrurile par mai limpezi azi, poate pentru ca am nu voiam decât sa-l protejez? O sa mai aiba încredere în

mine vreodata?luat o decizie. E o decizie care ma îngrozeste, dar e maiMâine am sa aflu. Oh, Doamne, as vrea sa treacabuna decât orice alta alternativa la care m-asputea gândi

toate odata. Nu stiu cum o sa traiesc pâna atunciO sa-i spun totul hi Stefan.

E singurul lucru pe care pot sa-l mai fac acum. %juaElena se strecura afara din casa fara sa-i spunaOrasuhi e sâmbata si eu nu am reusit sa gasesc singura

matusii Judith unde se duce. Se saturase de minciuni,un plan. Dar poate Stefan o sa reuseasca daca întelegedar nu voia sa mai aiba parte si de tevatura care s-ar ficât este de disperata situatia. Mâine o sa ma duc sa-micreat daca i-ar fi spus ca se duce la Stefan. De când vepetrec ziua la pensiune si, când ajung acolo, o sa-i spunnise Damon la cina, matusa Judith nu mai vorbea decât

tot ce ar fi trebuit sa-i spun de la bun început.de el, facând aluzii mai mult sau mai putin subtile în fieTotul Inclusiv despre Damon.care conversatie. Iar Robert era aproape la fel de rau.

Nu stiu ce va spune. îmi tot amintesc de chipul lui Uneori Elena credea ca el o atâta si pe matusa Judith.din visele mele. Felul în care ma priveste, cu atâta Apasa obosita butonul soneriei de la pensiune.amaraciune sifurie. De parca nu m-ar iubi deloc. Daca Oare pe unde umbla doamna Flowers în ultimase va uita asa la mine mâine... ' vreme? Când usa se deschise în cele din urma, în

spaOh, mi-e teama. Mi se strânge stomacul Abia daca tele ei era Stefan.

pot sa ma ating de cina de %iua Recunostintei si nu-mi Era îmbracat ca pentru iesit afara, cu gulerul hainei

gasesc linistea. Ma simt de parca as putea sa ma sparg ridicat.

Page 98: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

204 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 205

— Ma gândeam ca poate facem o plimbare; îi Mai avea doar o clipa sa aleaga, iar Elena se hotarî,zise el. întinse mâna dupa caseta de metal si o deschise.

— Nu, spuse ferm Elena. Când îl vazuse, zâmbetul înauntru, o bucata de matase de culoarea caisei

stralucea într-un luciu tacut. Panglica ei de par. îinu-i venise spontan pe buze, asa ca încetase sa mai încerce. Sa mergem sus, Stefan, da? Avem de discutat. aduse aminte de vara, de zilele acelea de sfârsit de vara

care i se pareau acum atât de departe. O scoase si i-oEl o privi surprins. Probabil ca întrezarise ceva peîntinse lui Stefan.chipul ei, de vreme ce expresia lui se schimba încetul

— Despre asta, zise ea.cu încetul, devenind întunecata si rece. Inspira adâncEl facuse câtiva pasi înainte când ea pusese mânasi încuviinta din cap. Fara sa mai spuna un cuvânt, se

pe caseta, dar acum parea confuz si surprins.întoarse si o conduse în camera lui.—- Despreasta?Cuferele, dulapurile si rafturile de carti fusesera de~— Da. Pentru ca stiam ca e aici, Stefan. Am gasit-omult aranjate la loc, desigur. Dar Elena se simti ca si

mai demult, într-o zi când ai iesit putin din camera.când ar fi observat acest lucru pentru prima oara. DinNu stiu de ce simteam nevoia sa stiu ce e înauntru, darnu se stie ce motiv, se simtea ca în prima seara cândnu m-am putut abtine. Asa ca am gasit panglica. Sivenise aici, când Stefan o salvase din îmbratisarea

dez apoi... Se opri si trase aer adânc în piept. Apoi amgustatoare a lui Tyler. Ochii ei trecura peste obiectele

scris despre asta în jurnalul meu.de pe comoda: florinii de aur din secolul al cincispre Stefan o privea din ce în ce mai nedumerit, ca sizecelea, pumnalul cu mâner de fildes, cupa de agat,

când nu se asteptase deloc la una ca asta. Elena cautacaseta de fier cu capacul prins în balamale. încercase

cuvintele potrivite.sa-1 ridice în prima seara, dar el trântise capacul la loc.

— Am scris pentru ca mi s-a parut ca era dovadaSe întoarse catre el. Stefan statea asezat la fereastra, ca ai tinut tot timpul la mine, destul cât sa o iei si sa o

încadrat de peticul dreptunghiular de cer gri si moho

pastrezi. Nu m-am gândit niciodata ca ar putea fi sirât. Toata saptamâna fusese frig si ceata în fiecare zi, un alt fel de dovada.iar azi era exact la fel. Expresia lui Stefan nu facea Apoi, dintr-odata, începu sa vorbeasca precipitat. îidecât sa reflecte vremea de afara. povesti cum dusese jurnalul acasa la Bonnie si cum îi

— Ei bine, zise el încet, despre ce vrei sa discutam? fusese furat. Ii spuse despre biletelele pe care le primise

|

Page 99: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

206 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 207

si despre cum îsi daduse seama ca cea care i le trimitea Dar în privirea lui Stefan, îndreptata acum spre ea,

era Garoline. Apoi, întorcându-se si trecându-si meca

se vedea un amestec de usurare si mirare.

nic printre degetele nervoase bucata de matase de cu

— Deci asta era, spuse el, aproape soptind ca penloarea verii, îi povesti despre planul lui Garoline si al lui tru sine. Asta te supara.

Tyler. Elena deschise gura, dar el continua.

Vocea aproape ca i se stinse pe final. — Stiam ca ceva nu este în regula. Stiam ca-mi

— Mi-e foarte frica de-atunci, sopti ea, cu ochii ascunzi ceva. Dar am crezut... Scutura din cap si

atintiti înca la panglica. Mi-a fost teama ca ai putea fi schita un zâmbet. Nu mai conteaza. N-am vrut sa-ti

furios pe mine. Mi-a fost teama pentru ce ar putea face invadez intimitatea. Nici macar nu am vrut sa teei. Mi-a fost pur si simplu teama. Am încercat sa-mi întreb. Si în tot acest timp, tu îti faceai griji cum saiau jurnalul înapoi, Stefan. Ba chiar am fost acasa la ma protejezi pe mine.Garoline. Dar 1-a ascuns prea bine. Si m-am tot gân

Elena îsi simti limba lipita de cerul gurii. Si vorbeledit si razgândit, dar nu pot sa gasesc nici o metoda ca pareau sa i se fi blocat acum în minte. Asta nu e tot, sesa o împiedic sa-1 citeasca. In sfârsit, Elena se uita spre gândi ea, dar nu putu sa o spuna cu voce tare, nuel. îmi pare rau. acum, când ochii lui Stefan aratau asa, nu când chipul

— Asa si trebuie! i-o întoarse el cu o vehementa lui era dintr-odata atât de luminos.care o surprinse. — Azi, când mi-ai spus ca trebuie sa stam de vorba,

Ea simti cum sângele i se scurge din obraji. Dar am crezut ca te-ai razgândit în privinta mea, spuse elStefan nu se opri aici. simplu, fara urma de autocompatimire. Si nu te-as fi

— Ar trebui sa-ti para rau pentru ca mi-ai ascuns învinovatit. Dar în schimb... Clatina din nou din cap.asa ceva când stiai foarte bine ca te-as fi putut ajuta. Elena, spuse el, iar ea i se lipi de piept.Elena, de ce nu mi-ai spus? Era atât de bine în bratele lui, era exact asa cum

— Pentru ca e numai vina mea. Si am visat ceva... trebuia sa fie. Nici macar nu-si daduse seama cât de

încerca sa-i descrie cum arata în vis, amaraciunea prost statusera lucrurile între ei pâna acum, când

si privirea lui acuzatoare. senzatia de rau disparuse. Asta îsi amintea ea, asa se

— Cred ca as muri daca te-ai uita asa la mine, simtise în acea minunata prima noapte, când Stefan oîncheie ea, simtindu-se jalnic. luase în brate. Toata dulceata si blândetea din lume îi

y

Page 100: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

208• Jurnalele Vampirilor Lupta* 209

înconjurase. Era acasa, acolo unde îi era locul. Acolo mâna spre comoda dupa pumnalul cu mâner de ivounde va fi întotdeauna locul ei. riu si, cu o miscare scurta, îsi lasa propriul sânge sa

Toate celelalte fusesera uitate. curga.La fel ca la început, Elena se simtea de parca i-ar fi Gând genunchii Elenei se înmuiara, o aseza pe pat

putut citi gândurile lui Stefan. Erau legati unul de Apoi se tinura pur si simplu în brate, fara sa-si deaaltul, erau unul parte din celalalt. Inimile lor bateau seama de trecerea timpului sau de orice altceva. Elenaîn acelasi ritm. simtea ca nu mai exista nimic în afara de ei doi.

Un singur lucru mai lipsea ca totul sa fie complet. — Te iubesc, spuse el încet.Elena stia asta si îsi dadu parul într-o parte, tragân- La început, în ameteala ei placuta, Elena acceptadu-1 spre spate ca sa-si elibereze gâtul. Iar de data asta, pur si simplu cuvintele. Apoi, cu un fior dulce, înteleseStefan nu mai protesta si nici nu-i mai rezista. în loc ce-i spusese el.de refuz, radia de o profunda acceptare — si de o 0 iubea.O stiuse dintotdeauna, dar era prima oaraprofunda nevoie. când o spunea.

Sentimente de dragoste, de încântare, de pretuire, — Te iubesc, Stefan, îi sopti ea raspunsul.toate o coplesira si, cu o bucurie incredibila, realiza ca Se mira când el se întoarse si se retrase usor înerau sentimentele lui. Pentru o clipa, se vazu prin ochii spate, pâna când ea putu sa vada ce facea. îsi bagaselui si simti cât de mult Unea Ia ea. Ar fi putut sa fie mâna pe sub pulover si îsi trasese afara lantul pe careînfricosator, daca sentimentele ei pentru el nu ar fi fost îl purta la gât de când îl stia. Pe lant era inelul de aur,la tel de puternice. perfect mestesugit, împodobit cu lapislázuli.

Nu simti nici o durere când dintii lui îi strapunsera Era inelul lui Katherine. în timp ce Elena îl privea,pielea gâtului. Si nici macar nu-i trecu prin minte fap

el îsi desfacu lantul, scotând de pe el inelul delicat detul ca, fara sa-si dea seama, îi oferise partea neatinsa, aur.chiar daca urmele ranilor lasate de Damon se vinde

— Când Katherine a murit, spuse el, am crezut cacasera deja. n-am sa mai pot iubi vreodata pe altcineva. Chiar

Se agata de el când încerca sa-si ridice capul. Dar daca stiam ca ea ar fi vrut s-o fac, eram sigur ca nu seel nu ceda si în cele din urma ea trebui sa îl lase sa faca va mai întâmpla. Dar m-am înselat. Am pastrat inelulce vrea. Fara sa-i dea drumul din brate, Stefan întinse pentru ca era un simbol al ei, continua el dupa o scurta

Page 101: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

210* Jurnalele Vampirilor Lupta• 211

pauza. Asa o mai puteam pastra în inima mea. Dar Se potrivea ca si când ar fi fost facut pentru ea.

acum as vrea sa fie un simbol pentru altceva. Ezita din Aurul straluci bogat în lumina, iar piatra de lapislázulinou, aproape temându-se sa-i întâlneasca privirea. arunca o sclipire albastra desavârsita si vibranta, ca unAvând în vedere cum stau lucrurile, n-am nici un lac adânc înconjurat de zapada neatinsa.drept sa-ti cer asta. Dar, Elena... — Va trebui sa pastram secretul o vreme, spuse ea,

îsi feri privirea câteva minute, ascunzându-si zbu

auzindu-si tremurul din voce. Matusa Judith ar faceciumul, dar în cele din urma ceda, iar ochii lui îi în

atac de cord sa stie ca m-am logodit înainte sa termintâlnira pe ai ei. liceul. Dar vara viitoare împlinesc optsprezece ani si

Elena nu mai putea sa vorbeasca. Nu mai puteai nu ne mai poate opri.nici macar sa respire. Dar Stefan îi interpreta gresit

— Elena, esti sigura ca-ti doresti asta? Viata alaturitacerea. Speranta din ochii lui se stinse si-si întoarse

de mine nu va fi usoara. Voi fi mereu altfel decât tine,privirea.

oricât de mult as încerca. Daca vrei sa te razgândesti— Ai dreptate, spuse el. E imposibil. Sunt prea

vreodata...multe obstacole, toate din cauza mea. Din cauza a ceea

— Atâta timp cât ma iubesti, nu ma voi razgândice sunt. Cineva ca tine n-ar trebui sa se lege vreodataniciodata.de unul ca mine. N-ar fi trebuit nici macar sa sugerez...

El o lua din nou în brate si ea simti cum o cuprind— Stefani îl întrerupse Elena. Stefan, daca vrei sadin nou pacea si multumirea. Dar mai era înca o te

taci o clipa...mere care pândea la limita constiintei ei.— .. .asa ca irita tot ce am spus...

— Stefan!spuse ea. Stefan, uitâ-te la mine. — Stefan, în legatura cu ziua de mâine: daca Tyler

si Caroline îsi duc planul la îndeplinire, nu mai con

încet, el se supuse si se întoarse din nou spre ea.teaza daca ma razgândesc sau nu.Se uita în ochii ei si expresia amara de autoacuzare i

se sterse de pe chip, înlocuita de o privire care o facu — Atunci va trebui sa ne asiguram ca nu-si duc plasa-si piarda din nou rasuflarea. Apoi, tot încet, lua nul la îndeplinire. Daca ma ajuta Bonnie si Meredith,

mâna pe care ea i-o întinsese. Cu grija, aproape ce

sunt sigur ca pot sa iau jurnalul de la Caroline. Dar

remonios, în timp ce amândoi se priveau, el îi puse chiar daca nu reusesc, n-am sa fug. Nu te parasesc,inelul pe deget. Elena; o sa ramân aici si o sa lupt.

Page 102: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

212 * Jurnalele Vampirilor Lupta • 213

— Dar îti vor face rau, Stefan, iar eu n-as suporta Motivul pentru care planul vafunctiona este ca toataasta. lumea va fi îmbracata în costume de epoca. Doamna

— Iar eu n-as putea sa te parasesc. Am decis. Grimesby, bibliotecara, o sa ne ajute sa ne punem haiLasa-ma pe mine sa-mi fac griji pentru ce va urma; o nele de secol XIX înainte de parada si nu putem sa avem

sa gasesc eu o metoda. Si daca nu... ei bine, indiferent cu noi nimic altceva care nu face parte din costum. Nicice se va întâmpla, ramân cu tine. O sa fim împreuna. genti, nici rucsacuri Mei jurnale! Caroline va trebui sa-l

— O sa fim împreuna, repeta Elena, si îsi lasa capul lase undeva la un moment datpe umarul lui, fericita ca în sfârsit putea sa nu se mai O sa o urmarim pe rând. Bonnie o sa astepte îngândeasca, ci doar sa simta. fata casei ei si o sa vada ce are cu ea când pleaca. Eu o

voi urmari când vine sa se îmbrace acasa la doamna

Vineri, 29 noiembrie Grimesby. Apoi, în timpul paradei, Stefan si Meredith orDraga Jurnalule, sa intre în casa sau în masina familiei Forbes, daca acoloE târziu, dar nu pot sa dorm. Separe ca nu mai am îl ascunde, si or sa-sifaca treaba

nevoie de atât de mult somn ca înainte. Mi vad cum am putea sa dam gres. Si nici nu pot saEi bine, mâine e ziua cea mare. spun cât de bine ma simt acum. E atât de bine ca amAm vorbit asta-seara cu Bonnie si Meredith. Planul putut sa împartasesc povestea asta cu Stefan. Mi-am

lui Stefan e definitia simplitatii. Ideea e ca, oricât de bine învatat lectia; n-o sa-i mai ascund nimic, niciodata.l-arfi ascuns, Caroline trebuie sa ia mâine cu ea jurna

Mâine o sa-mi port inelul Daca doamna Grimesbylul Dar lecturile noastre sunt ultimele puncte din pro

ma întreaba ce e cu el, o sa-i spun ca e chiar mai vechigram, iar ea trebuie mai întâi sa ia parte la parada si la decât secolul al XlX-lea, ca e din epoca Renasterii, dintoate celelalte. Va trebui sa ascunda jurnalul undeva în tot Italia Mi-ar placea sa vad ce faß face când o sa-i spunacest timp. Asa ca, daca o urmarim din clipa în care astapleaca de acasa si pâna când pune piciorul pe scena, va Mai bine încerc sa adorm. Sper sa nu visez nimic.trebui sa putem vedea unde îl tine. Si, de vreme ce nici

macar nu banuieste ca noi suntem suspicwsi, n-o sa fie în

garda.

Atunci punem mâna pe el

Page 103: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Lupta . 215

14

gura. Nu era prea mare, dar suficient cât sa încapa înel un mic jurnal.

încalzita de triumf, Bonnie astepta în spatele tufisului

pâna când masina se îndeparta. Apoi se îndrepta spreintersectia dintre Thrush Street si Hawthorne Drive.

— Uite-o, matusa Judith, opreste, e în colt.

Masina încetini si apoi se opri, iar Bonnie se strecura pe bancheta din spate, lânga Elena.— Are-o geanta ca un saculet alb, îi sopti ea Elenei

la ureche, în timp ce matusa Judith pornea din nou.onnie tremura în timp ce astepta în fata casei Furnicaturi de entuziasm îi cuprinsera Elenei totînalte, în stil victorian. Aerul era înghetat în trupul si îi strânse mâna lui Bonnie.dimineata asta si, cu toate ca era deja ora 8, — Bun, sopti ea. Acum sa vedem daca o ia cu ea la

soarele înca nu se ivise. Cerul era pur si simplu o masa doamna Grimesby. Daca nu, îi spui lui Meredith ca ecompacta de nori negri si cenusii, creând dedesubt un în masina.crepuscul nepamântean. Bonnie încuviinta din cap si îi strânse si ea mâna

începuse deja sa bata din picioare si sa-si frece mâi

Elenei. Ajunsera la doamna Grimesby exact la timpnile una de alta când usa familiei Forbes se deschise. ca sa o vada pe Caroline intrând înauntru cu gentutaBonnie se dadu putin mai în spate, în tufisul care-i ser

alba pe brat. Bonnie si Elena schimbara o privire.vea drept ascunzatoare, si privi familia îndreptându-se Acum era treaba Elenei sa vada unde avea s-o lase

Caspre masina. Domnul Forbes nu ducea decât camera roline în casa.de filmat. Doamna Forbes avea geanta si un scaun — Cobor si eu imediat, domnisoara Gilbert, îipliant. Daniel Forbes, fratele mai mic al lui Caroline, spuse Bonnie matusii Judith, în timp ce Elena sareaavea si el un scaun pliant. Iar Caroline... din masina.

Bonnie se apleca înainte, rasuflând satisfacuta. Ca

Avea sa astepte afara cu Meredith pâna când Elenaroline era îmbracata în jeansi si un pulover gros si avea le va spune unde-i ascunsa geanta. Important era sa nuîn mâna un fel de geanta în forma de saculet strâns la o faca pe Caroline sa banuiasca ceva neobisnuit.

v

Page 104: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

216 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 217

Doamna Grimesby, care îi deschise Elenei dupa ce asta de catifea pe deasupra, îi arata bibliotecara obatuse la usa, era bibliotecara orasului. Casa ei arata hainuta de un roz pal asezata pe spatarul unui scaun.si ea aproape ca o biblioteca; erau peste tot rafturi de Elena arunca o privire furisa spre Caroline, care

încarti si alte carti zaceau în \T^furi pe jos. Tot ea era si cepuse sa se schimbe. Da, iata si geanta, la picioarelepastratoarea aftefactelor istorice ale orasului, inclusiv lui Caroline. Se întreba daca sa puna mâna pe ea, dara hainelor care datau înca din primele zile de la în

doamna Grimesby era înca în încapere.fiintarea orasului. Rochia de muselina era foarte simpla, materialul

In acea clipa, casa rasuna de voci tinere, iar dor

era strâns sus, sub sâni, cu o panglica roz pal. Mânemitoarele erau pline de eleve aflate în stadii diferite de cile usor bufante si lungi pâna la cot erau si ele legate

dezbracare. Doamna Grimesby supraveghea întot

cu panglici de aceeasi culoare. Hainele fusesera sufideauna costumatia pentru parada. Elena tocmai se cient de largi la jumatatea secolului al XlX-lea încât

pregatea sa o roage s-o bage în aceeasi camera cu Ga- rochia sa i se potriveasca unei tinere din secolul XX,roline, dar nu mai era nevoie. Doamna Grimesby o si mai ales daca era subtirica. Elena îi zâmbi doamneigrabea sa intre. Grimesby în timp ce era condusa spre oglinda.

Caroline, îmbracata doar în lenjeria ei de firma, îi — Chiar a fost a Honoriei Fell? întreba ea, gân-adresa Elenei ceea ce ar fi trebuit sa fie, cu siguranta, dindu-se la imaginea de marmura a doamnei careo privire nonsalanta, dar Elena detecta satisfactia zacea în mormântul ei, în vechea biserica aflata înmârsava pe care o ascundea. Se forta sa priveasca ro

ruine.chia pe care doamna Grimesby o ridica de pe pat. — Cel putin asa se spune, raspunse doamna

— Poftim, Elena. Una dintre piesele noastre cel Grimesby. Chiar mentioneaza o astfel de rochie înmai bine pastrate. Tond este cât se poate de autentic, jurnalul ei, asa ca suntem destul de siguri.inclusiv panglicile. Se presupune ca aceasta rochie i-a — Avea un jurnal? facu Elena uimita.apartinut Honoriei Fell. — Oh, desigur. II am într-o cutie, în living; o sa ti-1

— E minunata, spuse Elena, iar doamna Grimesby arat când iesim. în ceea ce priveste jacheta... Oh, cescutura delicat faldurile albe ale rochiei. Din ce e facuta? e asta?

— Din muselina de Moravia si voal de matase. De Ceva violet pluti pâna pe podea când Elena ridicavreme ce e destul de rece azi, ai putea sa porti jacheta haina.

v

Page 105: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

218 * Jurnalele Vampirilor Lupta . 219

cingatorile lui lungi albe si verzi, nu era nici pe departeSimti cum îi îngheata chipul. Prinse biletelul!la fel de frumos ca al ei.înainte ca doamna Grimesby sa se aplece, si arunca o

— Minunat. Fetelor, mergeti si asteptati-va trasu

privire peste el.rile. Oh, Caroline, nu-ti uita saculetul.Un singur rând. îsi aminti ca scrisese asta în vechiul

— Nu-1 uit, zâmbi Caroline si se apleca dupaei jurnal pe 4 septembrie, în prima ei zi de scoala.saculetul de la picioarele ei.i&QfeDupa aceea, taiase ceea ce scrisese. Cuvintele acestea

Noroc ca din pozitia în care era nu putea sa-i vadaînsa nu erau taiate; erau clare si apasate.fata Elenei, pentru ca în clipa acea indiferenta recedisparuse ca prin farmec. Elena se uita, prostita, cumAzi o sa se întâmple ceva îngrozitor.Caroline îsi prindea saculetul în talie.

Uimirea ei nu îi scapa însa doamnei Grimesby.Elena abia se abtinu sa nu se întoarca spre Caroline— E un reticul, stramosul gentilor noastre moder

si sa nu-i trânteasca biletelul în fata. Dar asta ar fine, îi explica femeia cu amabilitate. Doamnele obis

însemnat sa strice tot. Se stradui sa ramâna calmanuiau sa-si tina în el manusile si evantaiul. Caroline a

în timp ce mototolea bucatica de hârtie si o aruncavenit si 1-a luat saptamâna asta, ca sa-i repare nisteîntr-un cos de gunoi.margele stricate... Foarte amabil din partea ei.

— Doar niste gunoi, spuse ea si se întoarse spre— Sigur ca da, reusi sa îngaime Elena cu vocea

doamna Grimesby, cu umerii încordat.sufocata.

Caroline nu spuse nimic, dar Elena putea sa-i simtaTrebuia sa iasa imediat, altfel ceva îngrozitor s-ar

ochii verzi privind-o triumfator. putea întâmpla chiar atunci. Era gata sa înceapa saAsteapta tu numai putin, si-ai sa vezi, se gândi ea. tipe sau sa mature pe jos cu Caroline sau pur si simplu

Asteapta numai pâna îmi iau jurnalul înapoi. O sa-1 sa explodeze.ard, apoi eu si cu tine o sa stam putin de vorba. — Am nevoie de putin aer curat, spuse ea.

— Sunt gata, îi spuse apoi doamnei Grimesby. Tâsni din camera si din casa, napusrindu-se afara.— Si eu, spuse si Caroline pe un ton sfios. Bonnie si Meredith o asteptau în masina lui Mere-Elena îi arunca celeilalte fete o privire plina de in

dith. Inima Elenei batea ciudat în timp ce se îndreptadiferenta rece. Vesmântul verde al lui Caroline, cu spre ea si se apleca pe fereastra.

Page 106: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

220• Jurnalele Vampirilor Lupta. 221

— Ne-a facut figura, spuse ea încet. Saculetul face Pentru Elena, parada era pura tortura. Statea înparte din costumatie si o sa-1 poarte cu ea toata ziua. trasura alaturi de primar si de sotia lui, încercând sa

Bonnie si Meredith cascara ochii mari mai întâi la zâmbeasca, încercând sa arate normal. Dar groazaea, apoi una la cealalta. morbida o apasa ca o greutate pe piept.

— Pai... si atunci ce-o sa facem? întreba Bonnie. Undeva, în fata ei, printre grupurile care marsaluiau,— Nu stiu, spuse Elena si realiza, în sfârsit, în ce printre fanfare si masini decapotabile deschise, era

Casituatie îngrozitoare se afla. Nu stiu! roline. Elena uitase sa fie atenta în ce car alegoric era.— Putem s-o urmarim în continuare. Poate îl Probabil în primul; multi tineri costumati erau acolo.

scoate la prânz sau altundeva... Nu mai conta. Oriunde ar fi fost, jumatate de orasDar vocea lui Meredith suna goala. Stiau cu toa

era cu ochii pe Caroline.tele adevarul, se gândi Elena, iar adevarul era ca nu Masa de dupa parada a avut loc în cantina scolii.mai aveau nici o speranta. Pierdusera. Elena era în continuare retinuta la masa cu primarul

Bonnie privi în oglinda retrovizoare, apoi se rasuci Dawley si cu sotia lui. Caroline statea la o masa dinpe scaun. apropiere; Elena putea sa-i vada din spate parul roscat

— Ti-a venit trasura. stralucitor. Iar alaturi, uneori aplecându-se posesivElena se uita si ea. Doi cai albi trageau pe strada o catre ea, sedea Tyler Smaîrwood.

rrasurica proaspat restaurata. Rotile erau împodobite Elena era asezata în pozitia perfecta ca sa observecu hârtie creponata, bancheta era decorata cu ferigi, micul incident care se petrecu pe la jumatatea mesei.iar un banner urias amplasat lateral proclama „Spiri

Inima îi batu sa o sufoce când îl vazu pe Stefan, cu untul orasului Fell's Church". aer relaxat, apropiindu-se agale de masa lui Caroline.

Elena nu mai avu timp decât pentru un singur Vorbi cu Caroline. Elena îi privea, uitând chiar simesaj disperat. sa se mai joace cu mâncarea care-i ramasese neatinsa

— N-o scapati din ochi, spuse ea. Si daca ramâne în farfurie. Dar ceea ce vazu apoi îi facu inima sa-i sarasingura, fie si pentru o clipa... din piept. Caroline îsi lasase capul într-o parte si îi

Apoi trebui sa plece. raspunsese scurt, apoi se întorsese la mâncarea ei.Dar în toata dimineata aceea lunga si cumplita, nu Tyler tâsnise în picioare, cu fata rosie ca racul,

gestiexistase nici o clipa în care Caroline sa fi ramas sin

culând furios, si nu se mai aseza la loc decât dupa cegura. Fusese înconjurata de o multime de spectatori. Stefan le întoarse spatele.

Page 107: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

222 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 223

Stefan se uita la Elena în timp ce iesea si, pentru o calcule si de strategii, era acum gol. Nu mai putea saclipa, ochii lor se întâlnira într-o legatura muta. gândeasca. Aproape ca nici nu-i mai pasa.

Deci nu putea sa faca nimic. Chiar daca Puterile îi Spectacolul se încheie cu licariri de blituri sirevenisera, Tyler avea sa-1 tina la distanta de Caroline. aplauze frenetice. Când si ultimul soldatel confederatGreutatea cumplita continua sa-i apese plamânii parasi în sfârsit scena, primarul Dawley ceru tacere.Elenei, asa încât abia mai putea respira. — Si acum, spuse el, urmeaza elevii care vor

Dupa aceea, nu mai putu decât sa se adânceasca sustine ceremonia de închidere. Va rog sa aplaudatiîntr-o negura de disperare si deznadejde pâna când Spiritul Independentei, Spiritul Fidelitatii si Spiritul

cineva o batu usor pe umar si o anunta ca era timpul orasului FelTs Church!

sa urce pe scena. Aplauzele erau si mai furtunoase. Elena statealânga John Clifford, elevul genial din anul terminalAsculta aproape cu indiferenta discursul de buncare fusese ales sa reprezinte Spiritul Independentei.venit al primarului Dawley, care vorbea despre

„vre De cealalta parte a lui John era Caroline. Cercetând-omurile de încercari" ce se abatusera de curând pestecu o privire detasata, aproape apatica, Elena observaFelTs Church si despre spiritul comunitatii care îica arata minunat: cu capul dat pe spate, cu ochiisustinuse pe toti în aceste ultime luni. Apoi se

înmâ stralucind si cu obrajii îmbujorati.nara premiile, bursele de studiu pentru elevi, pentruJohn începu primul, potrivindu-si ochelarii si mi

sportivi si pentru servicii aduse comunitatii. Matt câsti crofonul înainte sa deschida cartea maronie groasagase titlul de „Cel mai bun atlet al anului" si Elena îl

de pe pupitru. Oficial, elevii din anul terminal aveauvazu uitându-se ciudat la ea.libertatea sa aleaga singuri ceea ce voiau sa citeasca;

Apoi începu spectacolul. Copiii de la scoala pri în realitate, aproape de fiecare data era vorba de

mara chicotira, se împiedicara si îsi uitara replicile înlucrarile lui M.C. Marsh, singurul poet pe care-1

timp ce prezentau scene de la întemeierea orasuluidaduse vreodata orasul Fell's Church.

FelTs Church pâna în vremurile Razboiului Civil.Pe toata durata lecturii lui John, Caroline atrase

Elena îi privi fara sa înteleaga ceva. De aseara, eraatentia asupra ei. Zâmbi publicului, îsi scutura parul,

usor ametita si tremura, iar acum se simtea de parcacântari saculetul atârnat în talie. Pipaia dragastos cu

tocmai o lovea o gripa. Creierul ei, de obicei plin dedegetele snurul traistutei, iar Elena se trezi ca nu-si

Page 108: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

224 * Jurnalele Vampirilor Lupta. 225

putea lua ochii de la ea, hipnotizata, memorând locul Foarte încet, aproape imperceptibil, Stefan scuturafiecarei margelute. din cap.

Degetele lui Caroline pipaiau saculetul, cuprinse deJohn facu o plecaciune si îsi relua locul lânga Elena.nerabdare.Caroline îsi îndrepta umerii si parcurse cei câtiva pasi

— Ceea ce am sa citesc este legat de orasul FelFspâna la pupitru cu o tinuta de manechin.Church deazi, nu de acum o suta sau doua sute deDe data aceasta, aplauzele erau amestecate cu

flu ani, spuse ea, însufletita parca de o febra plina de exal

ieraturi. Dar Caroline nu zâmbi; arborase un aer detare. Si este importantacum,pentru ca este vorba

desresponsabilitate tragica. Cu o coordonare impecabila,

pre cineva care traieste în acelasi oras cu noi. De fapt,astepta pâna când linistea perfecta se instaura în salase afla chiar aici, în aceasta încapere.si abia apoi vorbi.

Probabil ca Tyler îi scrisese discursul, hotarî Elena.— îmi propusesem sa citesc azi o poezie a lui M.C.

Luna trecuta, în sala de sport, demonstrase un oareMarsh, spuse ea, apoi adauga, în linistea mustind decare talent pentru astfel de lucruri. Oh, Stefan, oh,

curiozitate: dar n-am s-o fac. De ce sa citesc de aici,Stefan, mi-e atât de frica... Gândurile ei o luara razna

facu ea, ridicând volumul de poezii din secolul alcând Caroline baga mâna în saculet.

XDC-lea, când exista ceva mult mai... relevant... — Cred ca o sa întelegeti ce vreau sa spun când oîntr-o alta carte pe care am gasit-o întâmplator? sa ascultati, spuse Caroline si, cu o miscare scurta,

„Sau, mai bine zis, pe care ai furat-o întâmplator", scoase la iveala din traistuta o cartulie învelita în catigândi Elena. Ochii ei trecura peste chipurile din

mulfea si o ridica într-un gest dramatic. Cred ca va aduce

time, în cautarea lui Stefan. Era asezat undeva în spate, multe explicatii în legatura cu ceea ce se întâmpla încu Bonnie si Meredith de-o parte si de alta, gata parca ultima vreme în Fefl's Church.sa-1 protejeze. Apoi, Elena observa altceva. Tyler, îm

Respirând repede, îsi întoarse privirea de Ia publipreuna cu Dick si alp" câtiva baieti, statea doar la câtiva cul vrajit la cartulia din mâna ei.

metri în spatele lor. Baietii erau mai mari decât cei de Elena aproape ca-si pierdu cunostinta când Caroliceu, erau cinci si pareau destul de duri. line scoase la iveala jurnalul. Puncte stralucitoare de

Du-te,se gândi Elena, întâlnindu-i din nou privirile lumina îi încetosara marginile privirii. Ameteala o cuprinse cu totul, gata sa o copleseasca, dar în clipalui Stefan. II implora sa înteleaga ce voia'sa-i spuna.aceea Elena observa ceva.Du-te, Stefan; te rog, pleaca înainte sa se întâmple. Pleaca acum.

Page 109: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

226• Jurnalele VampirilorLupta * 227

Probabil ca vederea îi juca feste. Probabil ca o Se lasase din nou tacerea, iar timpul se scurgea agoametisera reflectoarele de pe scena si luminile blituri- nizant, în timp ce toti ochii erau atintiti asupra fetei în

lor. Cu siguranta, se simtea gata sa lesine în orice mo vesmânt verde pal. Cu un tipat nearticulat, Caroline sement; nici nu era de mirare ca nu mai vedea bine.

rasuci si coborî ca o furtuna de pe scena. In trecere,Coperta cartuliei din mâna lui Caroline pareaverde,

vru sa o izbeasca pe Elena, cu chipul desfigurat denu albastra.

furie si ura.Probabil ca o iau razna... sau poate ca totul e doar

încet, cu o senzatie de plutire, Elena se apleca sa ri

un vis... sau poate ca e o iluzie optica, din cauzadice obiectul cu care Caroline încercase sa o loveasca.luminii. Dar ia te uita la figura lui Caroline!

Jurnalul lui Caroline.Caroline se uita cu gura cascata la cartulia de cati Agitatia se declansa în spatele Elenei, unde câtivafea. Parea sa fi uitat cu totul de public. Rasuci iar si

alergara dupa Caroline, dar si în fata ei, unde cei diniar jurnalul în mâini, uitându-sela el pe toate partile.public începura sa comenteze furibund, sa discute, saGesturile ei deveneau disperate. Baga din nou mâna înse certe. Elena dadu din nou cu ochii de Stefan. Pareasaculet, ca si când ar fi sperat sa gaseasca, printr-o

mi sa jubileze. Dar era si el Ia fel de uluit ca si Elena. Lanune, altceva înauntru. Apoi se uita disperata pefel erau si Meredith si Bonnie. Gând ochii lui Stefan îiscena, ca si când ceea ce cauta ar fi putut sa-i cada pe

undeva, pe drum. întâlnira pe ai ei, Elena simti un fior de multumire side bucurie, dar sentimentul care o domina era teama.Publicul murmura, pierzându-si rabdarea.

Primarul Dawley si directorul scolii schimbau între ei priviri Era un miracol. Râmasi fara orice speranta, fuseîncruntate si strângeau din buze. sera salvati.

Negasind nimic pe jos, Caroline se uita din nou la Si atunci ochii ei descoperira înca un cap întunecartulie. Dar acum o privea de parca ar fi fost vreun cat în multime.

scorpion. Cu un gest brusc, o deschise si se uita Damon statea rezemat — într-un fel detasat, leneînauntru, de parca ar fi sperat ca numai coperta sa fi vos — de peretele dinspre nord. Buzele lui schitau o

fost schimbata, iar cuvintele dinauntru sa fi fost înca jumatate de zâmbet, iar privirea lui sustinu cuale Elenei. • îndrazneala privirea Elenei.

Apoi se uita din nou, încet, de la carte la sala Primarul Dawley era lânga ea, împingând-o înaîntesata de oameni. inte, obligând multimea sa faca liniste, încercând sa

Page 110: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

228 • Jurnalele VampirilorLupta * 229

reinstaureze ordinea. Era complet inutil. Elena îsi citi — Dar de ce?discursul cu o voce visatoare în fata unui grup de oa

El ridica din umeri si, pret de-o clipa, ceva caremeni care bolboroseau fara sa-i acorde nici cea mai

semana a consternare trecu peste trasaturile lui permica atentie. Nici ea nu era atenta; habar nu avea ce fect conturate. Elenei i se paru ca nici el nu stia de ce,

cuvinte pronunta. Din când în când, ridica ochii si sesau ca nu voia sa recunoasca.

uita la Damon.— Am eu motivele mele, spuse el.

Gând încheie, se auzira aplauze sporadice si dis

— Nu cred.trate, iar primarul anunta restul programului pentru Ceva se lega între ei, ceva a carui putere o îngrozeadupa-amiaza aceea. Apoi se termina totul, iar Elena pe Elena.era libera.

— Nu cred ca astea sunt motivele.Pluti jos de pe scena, fara sa aiba nici cea mai vaga O sclipire periculoasa se aprinse în ochii aceia

idee constienta încotro se îndrepta, dar picioarele o pur- întunecati.tara catre peretele dinspre nord. Damon îi facu semn — Nu ma provoca, Elena.cu capul spre usa laterala, iar ea îl urma.

Ea veni si mai aproape, gata sa-1 atinga, si îl priviAerul din curte era placut si racoritor când ieseai drept în. ochi.

din sala aglomerata, iar norii de deasupra erau argin

— Cred, spuse ea, ca poate ai nevoie sa fii provotii si se rostogoleau pe cer. Damon o astepta. cat.

încetini pasii, dar nu se opri. Se apropie pâna Fata lui era la doar câtiva centimetri distanta de aajunse la o palma distanta de el, cautându-i chipul cu ei, iar Elena nu avea sa stie niciodata ce s-ar fi pututprivirea. întâmpla în momentul acela daca nu ajungea pâna la

Urma un lung moment de tacere, dupa care ea ei o voce.vorbi: r — Deci ai reusit sa ajungi pâna la urma! Ma bucur

— De ce? foarte mult!— Credeam ca te intereseaza mai mult cum. Am Era matusa Judith. Elena se simti de parca ar fi fost

fost invitat Ia cafea de dimineata, dupa ce am facut, trasa dintr-o lume într-alta. Clipi ametita si se daducunostinta întâmplator saptamâna trecuta, spuse el, înapoi, respirând adânc aerul pe care pâna atuncibatându-se usor, aluziv, peste haina. nu-si daduse seama ca-1 tinuse în piept.

Page 111: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

230 • Jurnalele Vampirilor

15— Si ai ajuns sa o asculti si pe Elena citind, facu

matusa Judith, din ce în ce mai fericita. Elena, te-aidescurcat minunat, dar nu stiu ce s-a întâmplat cu Ca-roline. Fetele din orasul asta se poarta din ce în ce maiciudat în ultima vreme.

— Emotiile, sugera Damon, cu chipul studiat si solemn.

Elena simti impulsul sa chicoteasca, apoi o cuprinse

iritarea. Era foarte bine ca-i era recunoscatoare lui

Damon pentru ca-i salvase, dar totusi, daca nu ar fifost Damon, n-ar fi avut probleme în primul rând.

lena, esti nepoliticoasa! Matusa Judith seDamon comisese crimele pe care Caroline voia sa i leenerva rareori, dar acum era furioasa. Estipuna în cârca lui Stefan.prea mare ca sa te mai porti asa.

— Dar undee Stefan? zise ea, gândind cu voce— Nu e lipsa de politete! Nu întelegi...tare.— Ba înteleg foarte bine. Te porti la fel ca atunci

Le vazuse pe Bonnie si pe Meredith singure încând Damon a fost la noi la cina. Nu crezi ca un mucurte.safir merita ceva mai mult respect?

Matusa Judith nu-si ascunse dezaprobarea.Pe Elena o cuprinse un sentiment de frustrare.

— Nu l-am vazut, spuse ea scurt, apoi zâmbi afec — Nici macar nu stii despre ce vorbesti, spuse ea.

tuos. Dar am o idee; ce-ar fi sa vii cu noi la cina,Era deja prea mult. Sa auda cuvintele lui Damon

Damon? Si apoi poate ca tu si Elena ati putea...iesind de pe buzele matusiiJudith... era de nesuportat.

— Termina! se întoarse Elena spre Damon. Elena! o repezi matusa Judith, în timp ce un valEl arbora o expresie nedumerita si politicoasa. de roseata îi urca în obraji. Suntsocatade

comporta— Poftim? facu matusa Judith. mentul tau! Si trebuie sa spun ca purtarea asta— Termina! îi spuse din nou Elena lui Damon. Stii copilareasca a început de când te vezi cu baiatul ala.

bine ce. înceteaza imediat! — Oh, „baiatul ala", îl strapunse Elena cu privireape Damon.

Page 112: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

232 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 233

— Da, baiatul ala! raspunse matusa Judith. De sentimentele, îsi retinuse atâta vreme nelinistea, teamacând ti-ai pierdut capul din cauza lui, esti cu totul alta si furia în adâncul sufletului! Toate temerile pentrupersoana. Iresponsabila, secretoasa si sfidatoare! A Stefan, toata teroarea pe care i-o provoca Damon,avut înca de la început o influenta proasta asupra ta si toata rusinea si umilinta de la scoala, pe toate le

înn-am de gând sa mai tolerez acest lucru. gropase adânc Dar acum toate ieseau la suprafata.— Serios? Toate dintr-odata, într-o avalansa de o violenta

imElena se simtea ca si când ar fi vorbit cu Damon si posibil de stapânit. Inima îi batea în piept nebuneste sicu matusa Judith în acelasi timp si se uita întruna de la simtea ca-i pocnesc urechile. Nimic nu mai conta,unul la celalalt. Toate emotiile pe care si le retinuse în decât sa-i raneasca pe oamenii astia care stateau acumultimele zile — ba chiar în ultimele saptamâni, în ul

în fata ei, sa le arate ea tuturor!timele luni, de când Stefan intrase în viata ei — — Nu e „baiatul ala", spuse ea din nou, cu o vocedadeau navala. Simtea în interior un fel de val urias, rece ca moartea. E Stefan si e singurul om la care tin.asupra caruia nu avea nici un fel de control. Si ne-am logodit.

îsi dadu seama ca tremura. — Oh, nu fi ridicola! tuna Robert.— Ghinion! O sa trebuiasca sa-1 tolerezi. N-o sa Era ultima picatura.

renunt niciodata la Stefan, pentru nimic în lume. Si în — Ti se para ca e ridicol? întreba ea, ridicându-sinici un caz pentrutinel spre ei mâna cu inelul. O sa ne casatorim!

Aceste ultime cuvinte îi fusesera adresate lui — Ba nu o sa va casatoriti, începu Robert.Damon, dar matusa Judith simti ca se sufoca. Toata lumea era furioasa. Damon îi prinse mâna

— Destul! izbucni Robert, care îsi facuse aparitia si se uita la inel, apoi se întoarse brusc si se îndeparta,împreuna cu Margaret, întunecat la fata. Domnisoara, cu fiecare pas îngreunat de o salbaticie abia retinuta.daca asa te încurajeaza baiatul ala sa vorbesti cu Robert bolborosea ceva exasperat. Matusa Judith

fiermatusa ta... bea.— Nu e „baiatul ala"! — Elena, îti interzic cu desavârsire...Elena mai facu un pas înapoi, ca sa-i poata vedea —Nu esti mama mea!tipa Elena, si lacrimile stateau

pe toti. Se dadea în spectacol, toata lumea din curte se sa tâsneasca. Simtea nevoia sa plece, sa fie singura, sauuita la ea. Dar nu-i pasa. îsi ascunsese atât de mult cu cineva care o iubea. Daca întreaba Stefan, spune-i

Page 113: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

« Jurnalele Vampirilor Lupta * 235

astept la pensiune, adauga ea si îsi croi drum caci nu era obisnuita cu o masina cu schimbator mamultime. nual. II lasa pe Matt în mijlocul drumului, uitându-se

i astepta, într-un fel, ca Bonnie si Meredith sa o dupa ea.ize, dar se bucura când n-o facura. Parcarea era Merse fara sa vada sau sa auda cu adevarat ceva. de masini, dar aproape lipsita de oameni. Majo- afara, plângând, prinsa în propria ei furtuna de emotii.:a familiilor ramâneau sa participe la activitatile O sa fuga cu Stefan... o sa evadeze cu iubitul ei... Orpa-amiaza. Dar un Ford sedan ponosit era par- sa le arate ei tuturor. N-o sa mai puna piciorul

niciotapropiere si o figura familiara descuia portiera. data în Fell's Church.Matt! Pleci? Si atunci o sa-i para rau matusii Judith. Iar Roberthotarî pe loc. Era prea frig ca sa mearga pe jos o sa vada cât de mult s-a înselat. Dar Elena n-o sa-i

la pensiune. ierte niciodata. Niciodata.Poftim? Nu, trebuie sa-1 ajut pe antrenorul Cât despre ea, Elena nu avea nevoie de nimeni.in sa scoata mesele. Lasam asta aici, spuse el, Si cu siguranta nu avea nevoie de batrânul liceu

„Roând premiul de „Cel mai bun adet al anului" pe bert E. Lee", unde puteai sa te transformi peste noapteui din fata. Te simti bine? din cea mai populara fata într-un paria doar pentrucu ochii mari vazându-i fata. ca iubeai pe cine nu trebuia. Nu avea nevoie nici deDa... Nu. M-as simti mai bine daca as pleca familie, nici de prieteni, de nimeni...i. Pot sa iau masina ta? Macar putin? încetinind ca sa intre pe aleea care ducea la

penPai... Sigur, dar... Ce-ar fi sa ma lasi sa te con-siune, Elena simti cum si gândurile i se mai linistesc.

tfa duc sa-i spun antrenorului.Ei bine, nu era furioasa chiar pe top prietenii ei.

Nu! Vreau sa fiu putin singura... te rog, nu maiBonnie si Meredith nu-i facusera nimic. Si nici Matt

a nimic, spuse ea, aproape smulgându-i cheileMatt chiar era în regula. De fapt, poate ca nu avea neîna. Promit sa ti-o aduc repede înapoi. Eu sauvoie de el, dar masina lui se dovedise destul de utila.

. Daca-1 vezi, spune-i ca sunt la pensiune. Si îtiFara sa vrea, Elena simti cum un chicotit îi urca în

nesc.

Page 114: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

care si le sterse, apoi scutura din cap. Oh, Doamne,236-237

când o tacu, privi ingrijorata^injurui ei. zaua. m^cpuac

oare cum luasera lucrurile mtorsatura asta? Ce mai zi! cu nori si racoare, dar acum ceata plutea pe pamânt,

Ar fi trebuit sa-si serbeze victoria acum, pentru ca o ca si când ar fi iesit direct din câmpurile din jur. Norii

învinsesera pe Caroline, si, în schimb, statea si plângea nu numai ca se rostogoleau pe cer, ci clocoteau. Iar

în masina lui Matt. vântul era din ce în ce mai puternic.

Caroline fusese totusi al naibii de caraghioasa. Gemea printre crengile stejarilor, smulgându-le ultiElena se scutura din tot corpul de hohote aproape

ismele frunze si suflându-le departe, în vârtejuri. Zgoterice de râs. Oh, ce fata facuse! Spera ca cineva sa fi motul devenea din ce în ce mai puternic si se transforma

înregistrat momentul cu o camera video. din geamat în vuiet.

In cele din urma se potolira si suspinele si chicote

Si mai era ceva. Ceva care nu venea numai de la

lile, iar Elena simti cum o cuprinde oboseala. Se vânt, ci direct din aer sau din spatiul dimprejur. O

apleca peste volan, încercând sa nu se mai gândeasca senzatie de presiune, de amenintare, de forta inimagila nimic o vreme, apoi coborî din masina. nabila. Devenea din ce în ce mai puternica, venea tot

O sa urce sa-1 astepte pe Stefan si dupa aceea or sa mai aproape, se strângea în jurul ei.

mearga amândoi sa rezolve dezastrul pe care-1 provo

Elena se întoarse cu fata spre stejari.

case ea. O sa aiba mult de lucru, se gândi ea obosita. Erau câtiva în spatele casei si altii mai departe,Biata matusa Judith. Elena tipase la ea în fata a amestecându-se cu padurea. Si dincolo de toate erau

jumatate de oras. râul si cimitirul.

De ce se lasase prada unei suparari atât de mari? Ceva... era acolo. Ceva... foarte rau...

Dar emotiile ei erau înca vii, dupa cum avea sa con

— Nu, sopti Elena.

state în clipa în care gasi usa pensiunii încuiata si ni

Nu-1 vedea, dar putea sa-1 simta. Ca o umbra uriasa

meni nu-i raspunse la sonerie. care se ridica sa o cuprinda, întunecând cerul. Simtea

Minunat, se gândi ea, simtind cum o înteapa din raul, ura, furia animalica.

nou ochii. Doamna Flowers s-a dus si ea la Ziua Setea de sânge. Stefan folosise aceste cuvinte, dar

Orasului. Iar acum nu putea decât sa stea în masina, ea nu le întelesese. Acum simti aceasta sete de sânge...sau afara, în furtuna asta, si sa astepte... îndreptata împotriva ei.

Page 115: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

238 * Jurnalele Vampirilor Lupta . 239

— Nu! neclar. Nu era sigura decât ca avea niste aripi uriase, cuDin ce în ce mai intensa, o domina. înca nu vedea prinzatoare. .. si venea dupa ea.

nimic, dar era ca si când niste aripi uriase se desfaceau, Baga cheia în contact. Bag-o! Pleaca, acum! Mintea

întinzându-se sa cuprinda orizontul de-o parte si de ei îi latra comenzi. Batrânul Ford hârâi, iar cauciucurile

alta. Ceva cu o Putere dincolo de orice capacitate de scrâsnira mai tare decât vântul de afara în timp ce se

întelegere... si care voia sa ucida... puse în miscare. Iar forma din spatele ei o urmari,

facându-se din ce în ce mai mare în oglinda retrovizoare.—Nu!Du-te în oras, du-te la Stefan! Du-te! Du-te! Dar înAlerga spre masina chiar în momentul în care acel

timp ce rotile scârtâira când o facu stânga pe Oldceva se napustea catre ea si se desfacea ca sa o însface.Creek Road, lumina unui fulger spinteca cerul.Mâinile se strânsera în jurul mânerului si se chinui sa

Daca n-ar fi încetinit si daca n-ar fi fost deja cu pi

descuie masina. Vântul urla, tipa, o tragea de par.ciorul pe frâna, copacul ar fi cazut direct pe ea si ar fiZgrunturi de gheata îi intrau în ochi, orbind-o, dar înstrivit-o. Astfel, impactul violent zgudui masina ca unclipa aceea cheia se rasuci si reusi sa deschida usa.cutremur, ratând la milimetru aripa din dreapta fata.Era în siguranta! Trânti usa în urma ei si împinse în-Copacul era o masa compacta de crengi grele si un

cuietoarea cu pumnul. Apoi se apleca peste scaunul dinduitoare, iar trunchiul bloca de-acum complet drumuldreapta, ca sa verifice si încuietoarea din cealalta parte.spre oras.

Vântul urla afara cu mii de voci. Masina începu saEra prinsa în capcana. Singura ei cale spre casa era

se zgâltâie.închisa. Era singura, nu mai avea nici o scapare de

— Terrmna! Damon, înceteaza!Puterea asta teribila...

Tipatul ei slab se pierdu în vuietul general. îsi puse Putere.Asta era; asta era cheia. „Cu cât îti sunt maimâinile pe torpedou, ca si când ar fi vrut sa opreasca mari Puterile, cu atât esti mai afectat de anumitemasina din zgâltâit, dar aceasta se zdruncina din ce în limitari. Cu cât apartii mai mult întunericului, cu atâtce mai tare, lovita de bucati de gheata. esti mai legat de legile lui."

Si atunci vazu ceva. Luneta masinii se aburise, dar Apa curgatoare!reusi sa distinga forma prin ea. Parea un soi de pasare Dadu ui. spate, întorcând masina, si se avânta îna*-mare, alba, facuta din ceata sau din zapada, cu conturul inte. Forma alba vira si ea, napustindu-se asupra

Page 116: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

240 * Jurnalele Vampirilor Lupta • 241

masinii, ratând-o la limita, la fel ca si copacul cazut. întunecata se napusti asupra ei cu cioburi de sticla caElena accelera spre Old Creek Road prin mijlocul niste bucati de gheata. Era înghitita de ape. Nu maicelei mai cumplite furtuni. vedea; nu mai putea sa iasa.

înca era pe urmele ei. Un singur gând îi bubuia Si nu mai putea sa respire. Era pierduta în tumultulacum Elenei în minte. Trebuia sa traverseze o apa ca de iad si nu mai avea aer.Trebuia sa respire.Trebuiacurgatoare, sa lase chestia asta în urma ei. sa scape de aici...

Urmara mai multe fulgere si vazu alti copaci — Stefan, ajuta-ma! tipa ea.prabusiti, dar se strecura printre ei. Nu putea sa mai fie

Dar din gura ei nu iesi nici un sunet. în schimb, apamult. Vazu apa râului stralucind în stânga ei prin fur ca gheata îi patrunse în plamâni, invadând-o. încercatuna de gheata. Apoi vazu podul.

sa i se opuna, dar era peste puterile ei. Se împotriviEra acolo; reusise! O rafala îi azvârli lapovita pe

din ce în ce mai salbatic, mai dezlânat, apoi se opri.parbriz, dar o dadu la o parte cu stergatoarele si reusi

Si în cele din urma totul se linisti.sa mai arunce o privire afara. Asta era, trebuia sa co-teascaaici

Bonnie si Meredith scrutau îngrijorate zona dinMasina se clatina si derapa pe constructia de lemn.jurul scolii. îl vazusera pe Stefan venind încoace, maiElena simti rotile prinzându-se pe scândurile

alune mult sau mai putin fortat de Tyler si de noii lui prie

coase, apoi blocându'-se. Disperatei, încerca sa oteni. O luasera pe urmele lui când începuse povesteaîntoarca din derapaj, dar nu vedea bine si nici nu aveaaia cu Elena. Apoi Matt le informase ca Elena o luaseloc...din loc. Asa ca plecasera din nou dupa Stefan, dar nuSe izbi de parapet, iar lemnul vechi al podului cedamai era nimeni acolo. Nu mai erau nici macar cladiri,sub greutatea pe care nu o mai putu sustine. Oîn afara de o baraca semicirculara izolata, facuta dinsenzatie cumplita de rasucire, de cadere, apoi masinatabla ondulata.lovi apa.

Elena auzi tipete, dar pareau sa nu aiba vreo — Si acum mai vine si furtuna! spuse Meredith. Aslegatura cu ea. Râul o cuprinse în apele lui si totul culta si tu ce vânt! Cred ca o sa ploua.

înjur deveni zgomot, confuzie si durere. O fereastra — Sau o sa ninga! facu Bonnie fara chef. Oarese sparse, lovita de bucati din pod, apoi alta. Apa unde s-audus?

Page 117: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

242 * Jurnalele VampirilorLupta • 243

— Nu-mi pasa; tot ce vreau e un acoperis deasu Bonnie descinse gura ca sa spuna:

pra capului. Uite ca începe!— Sa iesimde-aici.

Meredith gâfâi când prima rafala de apa înghetataDar ceea ce spuse de fapt fu:o lovi si fugi împreuna cu Bonnie spre cel mai apropiat— Podul.adapost — baraca.Fusese destul de straniu cât sa le atraga atentiaAcolo îl gasira pe Stefan. Usa era întredeschisa, iar

tuturor.Bonnie privi înauntru si sari înapoi.— Poftim? întreba Stefan.— Batausii lui Tyler, sopti ea. Ai grija!— Podul, zise Bonnie din nou, fara sa vrea sa spunaîntre Stefan si usa era un grup de baieti asezati în

asta.semicerc. Caroline statea într-un colt.Facu ochii mari, îngrijorata. Auzea vocea iesindu-i— Trebuie sa fie la el! Mi 1-a luat cumva; stiu sigur!

din gâdej, dar nu avea nici un control asupra ei. Apoizicea ea.ochii i se facura si mai mari, iar gura i se deschise în

— Ce a luat? întreba Meredith cu voce tare.

Toata lumea se întoarse spre ea. grozita, recapatându-si propria voce.

Caroline se strâmba când le vazu la usa, iar Tyler — Podul, Dumnezeule, podul! Acolo e Elena! Stemârâi. fan, u*ebuie s-o salvam... oh, repede!

— Iesiti afara, le spuse el. Nu vreti sa fiti implicate — Bonnie, esti sigura?în povestea asta. — Da, pentru Dumnezeu... acolo s-a dus. Se

Meredith îl ignora. îneaca!Grabeste-tef— Stefan, pot sa vorbesc cu tine? Valuri de întuneric o coplesira pe Bonnie. Dar nu— Imediat. Ai de gând sa-i raspunzi la întrebare? putea sa lesine acum; trebuia sa ajunga la Elena.

Ce-am luat? Stefan si Meredith ezitara un moment, dar în cupaStefan se concentra complet asupra lui Tyler. urmatoare Stefan trecea de gasca de golani, trân-— Sigur ca-i raspund la întrebare. Imediat dupa ce-U tindu-i într-o parte si-n alta ca pe un castel din carti

raspund tie. Tyler îsi strânse mâna butucanoasa pumn side joc. Se repezi direct spre parcare, tragând-o pe

facu un pas înainte. Te rup în bataie, Salvatore.Bonnie dupa el. Tyler porni pe urmele lor, dar se opri

Câtiva dintre durii din încapere chicotira.în clipa în care vântul îl izbi cu putere.

Page 118: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

244 • Jurnalele Vampirilor Lupta . 245

— De ce sa fi plecat pe furtuna asta? striga Stefan Daca nu era Stefan, ar fi cazut peste malul râului.când urcara în masina lui Meredith. Bonnie începu sa se împleticeasca, ametita. Era cât pe

— Era suparata; Matt mi-a zis ca a plecat cu For- ce sa se prabuseasca la pamânt când îl auzi pe Stefandul lui, rosti pe nerasuflate Meredith în linistea dinmasina. Porni rapid si goni împotriva vântului, acce

Bratul lui Meredith se încorda în jurul ei si o luaralerând periculos. A spus ca se duce la pensiune. din nou la fuga, împleticindu-se. Dar când ajunsera

— Nu, e la pod! Meredith, grabeste-te! Oh, Dum

lânga pod, imaginea din fata ochilor le facu sa senezeule, o sa ajungem prea târziu! opreasca.

Lacrimile siroiau pe obrajii lui Bonnie. Meredith — Dumnezeule... Elena! tipa Bonnie.apasa acceleratia pâna la podea. Masina se legana, Podul Wickery era o masa compacta de moloz silovita de suflul vântului si de lapovita. Tot drumul lemn. Parapetul disparuse complet dintr-o parte a

poacela de cosmar, Bonnie suspina, cu degetele înfipte dului, iar scândurile cedasera ca si când le pocnise unîn scaunul din fata ei. pumn urias. Dedesubt, apa întunecata se învolburase

Atentionarile ferme ale lui Stefan o împiedicara pe peste o gramada de sfarâmaturi care se scufundau.Meredith sa intre într-un copac cazut de-a latul strazii. O parte din ele, ajunse complet sub apa, cu exceptiaIesira cu totii afara si imediat simtira biciuirea ca de farurilor, reprezentau masina lui Matt.pedeapsa a vântului. Meredith tipa si ea, dar tipa la Stefan.

— E prea mare ca sa poata fi mutat! Va trebui sa — Nu! Nu poti sa te duci acolo jos!mergem pe jos, tipa Stefan. El nu arunca nici macar o privire înapoi. Plonja de

Bineînteles ca era prea mare ca sa poata fi mutat, pe mal, iar apar se închise la loc în urma lui.se gândi Bonnie, strecurându-se deja printre ramuri. Mai târziu, amintirile lui Bonnie despre aceasta oraEra un stejar ajuns la maturitate. Dar odata trecuta de aveau sa fie — din fericire — foarte vagi. îsi aminteapartea cealalta, rafala înghetata îi alunga din minte ca-1 asteptasera pe Stefan în timp ce furtuna lovea înorice gând. continuare cu salbaticie. îsi amintea ca îsi pierduse

în câteva minute era deja ametita, iar drumul paru aproape orice speranta atunci când o silueta încovosa dureze ore întregi. încercara sa alerge, dar vântul îi iata iesi clatinându-se din apa. îsi amintea ca nu

împinse înapoi. Abia daca puteau sa vada înaintea lor. simtise nici un fel de dezamagire, ci doar o senzatie

Page 119: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

246 • Jurnalele Vampirilor

Stefan paru sa simta si el. Era agitat, încordat, ca uncoplesitoare de durere vazând trupul inert pe carelup care adulmeca.Stefan îl întinse pe marginea drumului.

— Ce s-a întâmplat? striga Meredith. Ge-ai patit?Si îsi amintea fata lui Stefan,— Trebuie sa plecati! Stefan se ridica, strângândîsi amintea cum arata atunci când încercau cu

dis înca în brate forma aceea fara vlaga. Plecati de-aici!perare sa o ajute pe Elena. Numai ca cea care zacea— Ce vrei sa spui? Nu putem sa te lasam...acolo jos nu era Elena, ci doar o papusa de ceara cu— Ba da, puteti! Plecati de-aici! Bonnie, ia-o de aici!trasaturile Elenei. Nu era ceva în care sa fi existat

vreo Nimeni nu-i mai spusese lui Bonnie pâna atunci sadata viata si, cu siguranta, nu era viata nici acum. Luiaiba grija de cineva. Toata lumea avea grija de ea. DeBonnie i se paru chiar caraghios ca o scuturau si odata aceasta, o prinse pe Meredith de brat si începuapasau pe piept întruna, încercând sa-i scoata apa dinsa o traga. Stefan avea dreptate. Nu mai puteau sa facaplamâni si tot asa. Papusile de ceara nu respira.nimic pentru Elena si, daca ramâneau, acelasi lucruîsi amintea fata lui Stefan când în cele din urmacare îi venise de hac ei le-ar fi distrus si pe ele.renunta. Gând Meredith se luptase cu el si tipase, spu-

— Stefan! tipa Meredith în timp ce era trasa îm

nându-i ceva despre lipsa aerului mai mult de o ora sipotriva vbintei ei de-acolo.despre cum poate afecta asta creierul. Cuvintele îsi

— O s-o las sub copaci. Sub salcii, nu sub stejari,facusera loc pânaîn mintea lui Bonnie, dar nu si sen striga el dupa ele.sul lor. I se parea ciudat doar faptul ca, în timp ce

într-un colt ascuns al mintii ei, care înca nu-i fusesetipau unul la altul, Stefan si Meredith plângeau.coplesit de teama si de furtuna, Bonnie se întreba de ceDupa aceea, Stefan încetase sa mai plânga.le spusese asta acum.Ramasese pur si simplu acolo, strângând la piept

Raspunsul era simplu, iar mintea ei i-1 dadu promptpapusa-Elena. Meredith mai tipase o vreme, dar el n-oPentru ca mai târziu nu va mai fi acolo ca sa le spuna.mai asculta. Statea, pur si simplu. Iar Bonnie n-avea sa

uite niciodata expresia de pe chipul lui.

Apoi un fior o strabatu pe Bonnie, aducând-o laviata, constientizând teroarea. O strânse de brat peMeredith si se uita înjur, pentru a-i descoperi sursa.

Ceva rau... ceva cumplit venea. Era aproape acolo.

Page 120: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Lupta • 249

16 nu-1 deranjau prea mult. Simturile lui de vânator

razbateau dincolo de ele.

Si le concentra pe toate ca sa localizeze prada pe

care si-o dorea. Nu trebuia sa se mai gândeasca la Elena

acum. O va face mai târziu, când toate se vor termina.

Tyler si prietenii lui erau înca în baraca. Bun. Nici

n-au stiut ce i-a lovit când fereastra se facu tandari si

furtuna navali înauntru.

Stefan era pregatit sa ucida când îl apuca pe Tylerde gât si-si înfipse coltii. Fusese una dintre regulile lui,

sa nu ucida, dar acum o încalca deliberat.emult, pe strazile întunecate ale Florentei, în Insa un altul dintre batausi veni spre el chiar înaintefometat, înspaimântat-si extenuat, Stefan îsi

sa-1 goleasca de sânge pe Tyler. Tipul nu încerca sa-sifacuse un juramânt. Mai multe juraminte, de

salveze conducatorul prabusit acum, ci voia doar safapt, legate de modul în care sa foloseasca Puterile pe

scape. Ghinionul lui ca drumul trecea exact prin drep

care le simtise în el si legate de felul în care sa-i tratezetul lui Stefan. Stefan îl puse la pamânt si îsi înfipsepe cei slabi, ezitanti, dar înca oameni, din jurul sau.nerabdator coltii în noua vena.Iar acum avea sa le încalce pe toate.

Gustul cald ca de cupru îl înviora, îl încalzi, îl inundaIi sarutase Elenei crestetul înghetat si o asezase subca un râu de foc. îl facu sa-si doreasca mai mult.o salcie. O sa se întoarca aici, daca va putea, ca sa-i

Putere. Viata. Ei o aveau; el avea nevoie de ea. Cufie alaturi dupa.

valul devastator de putere care-1 cuprinsese odata cuAsa cum anticipase, unda de Putere trecuse, igno-ceea ce bause deja, îi nauci cu usurinta. Apoi trecu derându-le, de Bonnie si Meredith si îl urmase pe el, darla unul la altul, sugând profund si apoi aruncându-i.se retrasese din nou, iar acum statea în asteptare.

Nu voia s-o lase sa astepte prea mult. Era ca si când ar fi dat pe gât o duzina de energizante.Ramas fara povara trupului Elenei, înainta ca un Ajunsese deja la ultimul când o zari pe Caroline

pradator pe drumul pustiu. Lapovita si vântul înghetat chircita într-un colt.

Page 121: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

250 * Jurnalele VampirilorLupta . 251

Din coltul gurii ii curgeau picaturi de sânge cândStefan îi smulse bucati însângerate din brat si auzi

îsi înalta capul s-o priveasca. Ochii aceia verzi, de obi raspunsul lui Damon: un tipat de durere si furie.cei mijiti, îsi aratau acum albul de jur împrejur, ca

Mtmai sunt fratiorul tau mai mic si mai slab.îi transochii unui cal îngrozit. Buzele ei erau doua pete

pa mise gândul lui Damon într-o uluitoare explozie delide care îngaimau rugarriinti mute.

Putere.De data asta, am venit pentru sângele tau.O ridica în picioare, apucând-o de esarfele verzi Simti ura clocotitoare a lui Damon, dar raspunsul

din talie. Gemea, iar ochii i se roteau în orbite. îsilui era batjocoritor.Deci asta e multumirea dupa ce v-am

înfipse mâna în parul ei roscat, asezându-i capul în sabat pe tine si pe logodnica ta?pozitia perfecta care sa-i dezgoleasca gâtul asa cum îsi

Stefan îsi strânse aripile si coborî iar în picaj, toatadorea el. îsi lasa capul pe spate, gata sa atace... iar

lumea lui coricentrându-se asupra unui singur tel. SaGaroline tipa si lesina.

ucida. Tinti ochii lui Damon, iar batul pe care acestaO lasa sa cada. Bause destul, oricum. Era plin de îl ridicase de pe jos vâjâi în aer pe lânga noul lui corp.

sânge, ca o capusa hranita în exces. Nu se simtise ni

Ghearele se înfipsera în obrazul lui Damon, iar sânciodata atât de puternic, atât de încarcat de putere gele tâsni. Foarte bine.

fundamentala. Mttrebuia sa ma lasi în viata,u spuse el lui Damon.Acum era vremea lui Damon. Trebuia sa ne fi ucis pe amândoi odata.Iesi din baraca la fel cum intrase. Dar nu sub forma Voi corecta bucuros aceasta eroare!Pâna acum, Damon

umana. Un soim de vânatoare tâsni pe fereastra si se fusese,luat prin surprindere, dar acum Stefan îi puteaavânta spre cer. |^jfgS simti Puterea adunându-se, întarindu-1, ridicându-1 în

Noua forma era minunata. Puternic... si crud. Iar asteptare.Dar mai întâi va trebui sa-mi spui pe cine se presuvederea îi era ascutita. îl purta oriunde îsi dorea,

plupune ca am ucis de data asta.

tind peste stejarii din padure. Cauta un luminis anume. Creierul soimului nu putea sa faca fata valului deîl gasi. Vântul îl izbi, dar el coborî în cercuri, cu un emotii stârnite de aceasta întrebare. Tipând fara

cutipat ascutit de provocare. Damon, care statea jos în vinte, se avânta din nou asupra lui Damon, dar deforma umana, îsi ridica mâinile ca sa-si apere fata în data aceasta ciomagul greu lovi în plin. Ranit, cu otimp ce soimul spinteca aerul spre el. aripa atârnându-i, soimul cazu în spatele lui Damon.

Page 122: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

252-253H§ uratul rupt. Înainte cauuiucd ni tipete de furie si de durere. Cineva era foarte nefericit.u , | /u iUamon sa se poata întoarce, îsi înfipse degetele de la Ramase perfect nemiscata, încercând sa înteleaga.

âna sanatoasa în gâtul fratelui si îl rasuci. Fusese un freamat, o miscare undeva, la margineaGând vorbi, era aproape amabil. câmpului ei vizual. O veverita. O simtea cu mirosul,— Pe Elena, sopti el si se întinse spre gâtul lui ceea ce era ciudat, pentru ca nu mai mirosise

nicioamon. data o veverita. Aceasta se uita la ea cu niste ochi negri

si stralucitori, apoi se catara pe salcie. Elena îsi dadu

Era întuneric si foarte frig si cineva era ranit. Cine- seama ca întinsese mâna sa o prinda numai dupa ce se

avea nevoie de ajutor. trezi cu mâna goala, dar cu degetele înfipte în noroi.

Dar ea era îngrozitor de obosita. Era chiar caraghioasa. Pentru ce Dumnezeu si-ar fiGenele Elenei se zbatura si se deschisera, iar întu- dorit o veverita? îsi batu capul cu asta pret de vreun

icul disparu. Cât priveste frigul... era înghetata minut, dupa care se întinse din nou, epuizata.

ia la oase, împietrita de ger, patrunsa pâna la Tipetele înca se mai auzeau.

duva. Si nici nu era de mirare, caci era acoperita cu încerca sa-si acopere urechile, dar nu-i era de nici:ata din cap pâna în picioare. un folos ca sa tina sunetele departe. Cineva era ranit

Scje întâmplase? Era acasa, dormea... Nu, azi era si nefericit si se lupta. Asta era. Undeva se dadea o

a Orasului. Fusese în sala, pe scena. lupta-

ata cuiva aratase ciudat. Bun. Deci întelesese. Acum putea sa doarma.7Sra peste puterea ei de întelegere; nu putea sa gân- Si totusi, nu putea. Tipetele o zgâriau pe creier, o

ica. Fete fara chip pluteau prin fata ochilor ei, frag- atrageau spre ele. Simti nevoia irezistibila sa le gatte sparte de propozitii îi rasunau în urechi. Era seasca sursa.

em de confuza, Si abia apoi o sa poata sa doarma. Dupa ce-o sa-1

i era atât de obosita. vada... pe el.

lai bine sa adoarma la loc. Gneata nu era chiar Oh, da, acum îsi aducea aminte. îsi amintea de el.

de rea. începu sa se întinda, dar chiar atunci tipe- El era cel care o întelegea, care o iubea. El era cel cu

ijunsera din nou la ea. care ea-si dorea sa fie împreuna toata viata.

Page 123: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

254 * Jurnalele Vampirilor

Chipul lui îi aparu din ceata în fata ochilor. îl cerceta cu dragoste. Bine, deci. Pentruel o sa se ridice si

o sa mearga prin lapovita asta nesuferita pâna o saajunga în luminisul care trebuie. Pâna când va putea

& alaturi de el. Si atunci or sa fie împreuna.Nu pierdeti

Doar gândul la el paru sa o încalzeasca. In interio senzationala continuare:rul lui era un foc pe care putini puteau sa-1 vada. Si

totusi, ea îl vazuse. Era la fel ca focul din ea.

El parea sa fie în dificultate acum. Cel putin, seauzeau o groaza de strigate, de durere si de lupta.Ajunsese destul de aproape ca sa le poata auzi la fel de

'1 FURIAbine cu urechile ca si cu mintea.

Acolo, în spatele stejarului aluia secular. De acolovenea zarva.El era acolo, cu ochii lui insondabili, si JURNALELE Hcu zâmbetul lui tainic. Si avea nevoie de ajutorul ei.

V AMPIRILOR 3Iar ea o sa-1 ajute.

Scuturându-si cristalele de gheata din par, Elenapatrunse în luminisul din padure.

Page 124: 53680289-jurnalele-vampirilor-2-Lupta

Recommended