5 Legislatie in Turism

8/13/2019 5 Legislatie in Turism

1/156

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LEGISLAIE N TURISM

Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie


2/156

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitiidin Bucureti, forma de nvmnt la distan.Coninutul cursului este proprietatea intelectual aautorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea n

format electronic aparin Departamentului de nvmnt laDistanal Universitii din Bucureti.



3/156

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

TEMA 1

1.1. Noiuni legislative. Privire general

Pentru o bun nelegere a disciplinei de Legislaie n turism ar trebui mai nti lmurite o serie de

concepte legislative, cum ar fi:

Legislaie = totalitatea legilor unei ri sau ansamblul actelor normative dintr-o ar.

Legislativ= reprezint elaborarea i adoptarea legilor

Legislator= este persoana care legifereaz

Legislatur = reprezint timpul pentru care este ales organul legislativ sau organul suprem al

puterii statului.Lege= act normativ care eman de la orice organ competent care potrivit Constituiei poate s

elaboreze acte normative n sens larg.

Legea fundamental a Romniei este CONSTITUIA.

Potrivit Constituiei Parlamentul Romniei emite trei categorii de acte normative: legi organice,

legi constituionale i legi ordinare.

L il i bili d C i i ( 73 3 C i i R i i) i



4/156


GUVERNUL emite (potrivit Constituiei)

ORDONANE HOTRRI

se emit n temeiul i pentru

aplicarea legilor i ordonanelorSIMPLE DE URGEN

se emit n temeiul se emit i n timpul

unei legi de abilitare sesiunilor parlamentare,

pe perioada vacanelor n cazul situaiilor

parlamentare excepionale care necesit

o reglementare imediat

EXCEPIE:

Guvernul nu poate emite ordonane

pentru domeniul pentru care



5/156


Procedura de elaborare a actelor normative

Pentru actele emise de Guvern:

iniiatorii propun o prim form de reglementare ce va fi nsoit de o alt not de fundamentarepentru ordonane i hotrri de Guvern, precum i de un referat de aprobare pentru ordine i

instruciuni. proiectele de acte normative se trimit spre avizare instituiilor publice interesate din domeniul de

activitate ce-l are n vedere.

dup avizare, iniiatorul transmite proiectul de acte normativee la Secretariatul General al Guvernului,acesta solicitnd avizul Consiliului Legislativ n sedina de guvern.

dup aprobare, se definitiveaz potrivit observaiilor Consiliului Legislativ, dac este cazul, dup cumse transmite spre publicare n Monitorul Oficial.

toate actele normative intr n vigoare de la data publicrii n Moitorul Oficial, dac n cuprinsulacesteia nu se prevede un alt termen.

1.2 Activitatea de turism. Concepte din domeniul turismului

Ordonana de Guvern nr.58/1998 stabileste definitiile urmatoarelor notiuni:



6/156


3a. structuri cu functie de agrement (club, casino, instalatii si dotari specifice agrementului turistice)

4a. structuri cu functie de transport (transport feroviar, tranport rutier, transport fluvial, transport

maritim, transport pe cablu)

5a. structuri cu functie de tratament balnear

Zona turistica teritoriul caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice care poate fi delimitatadistinct ca oferta, organizare si protectie turistica

Zona de recreere periurbana arealul situat in teritoriul preorasenesc care beneficiaza de un cadru

atractiv si dispune de dotari orespunzatoare pentru petrecerea timpului liber

Statiune turistica localitatea sau parttea a unei localitati cu functie turistica specifica si cu activitati cesustine exclusiv realizarea produsului turistic

Produsul turistic complex de bunuri materiale si servicii concentrate intr-o activitate specifica si

oferite in pachete turistice



7/156


Atestarea se realizeaz prin eliberarea certificatului de patrimoniu turistic care d dreptul

proprietarului sau administratorului legal la organizarea exploatrii turistice, i-l oblig la protejarea

patrimoniului.

Evidenierea se realizeaz prin nscrierea n Registrul general al patrimoniului turistic.

Patrimoniul se valorific i se dezvolt numai n cadrul Programului Anual de Dezvoltare a

Turismului.Pentru stabilirea calitii de staiune turistic Ministerul Turismului elaboreaz norme i criterii

specifice de atestare.

Atestarea staiunilor turistice se face de MTCT mpreun cu autoritile administraiei publice

locale i se aprob prin hotrre de guvern.

Organizarea i funcionarea Ministerului Turismuluin prezent, Ministerul Turismului funcioneaz n baza Hotararii nr. 1719/2008privind

organizare i funcionarea Ministerului Turismului.

Ministerul Turismului este organul de specialitate al administraiei publice centrale, cu

personalitate juridic, n subordinea Guvernului, care realizeaz politica Guvernului n domeniul

i l i i fii i i i i l i i d i i i i



8/156


h) de promovare, implementare i urmrire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea European

n domeniul turismului.

Ministerul Turismului exercit urmtoarele atribuii principale:

A. cu caracter general:

1. fundamenteaz i elaboreaz programul de reforme economico-sociale al Guvernului n

domeniul turismului;

2. elaboreaz i propune spre adoptare Guvernului proiecte de acte normative n domeniul

turismului i avizeaz proiectele de acte normative ale altor organe ale administraiei publice

centrale de specialitate, care au impact asupra domeniului turismului;

3. reprezint Guvernul Romniei n relaia cu Uniunea European i cu alte organizaiiinternaionale, n relaiile bilaterale sau multilaterale cu alte ri, pentru elaborarea de politici i

programe privind domeniul turismului;

4. fundamenteaz i propune n proiectul de buget resursele financiare necesare funcionrii,

precum i realizrii politicilor i programelor n domeniu, potrivit legii;



9/156


comerciale la care statul este acionar sau asociat, acestea avnd obligaia de a furniza datele

solicitate;

11. asigur protecia informaiilor clasificate, prevenirea i combaterea terorismului,

implementarea prevederilor legislaiei Uniunii Europene i Organizaiei Tratatului Atlanticului

de Nord n domeniile sale de competen, prin activiti specifice, n condiiile legii;

B. cu caracter specific:

1. aplic strategiile de dezvoltare a turismului;

2. organizeaz i realizeaz activitatea de promovare turistic a Romniei att pe piaa intern,

ct i pe pieele internaionale, prin activiti specifice reprezentanelor de promovare turistic;

3. organizeaz congrese, colocvii, simpozioane i alte aciuni similare, n ar i n strintate, n

domeniul turismului;4. realizeaz politica de promovare i dezvoltare a turismului, pe baza programului anual de

marketing i promovare a turismului i a programului de dezvoltare a produselor turistice, n

cadrul crora se pot organiza deplasri pentru reprezentanii mass-mediei i cofinanri de

emisiuni televizate specifice turismului;



10/156


11. coordoneaz, mpreun cu Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii, procesul de instruire

din instituii de nvmnt din domeniul turismului;

12. coordoneaz, mpreun cu Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, programe

naionale i judeene de reconversie profesional n meseriile specifice activitii turistice;

13. elaboreaz i pune n aplicare strategiile de privatizare n domeniul turismului i asigur

gestionarea procesului de privatizare a societilor comerciale de turism;

14. asigur, la nivelul proiectelor finanate n cadrul domeniului major de intervenie

"Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare n scopul creterii

atractivitii Romniei ca destinaie turistic", respectarea cerinelor privind informarea i

publicitatea;

15. asigur evaluarea i selecia proiectelor n vederea obinerii finanrii, n cadrul domeniuluimajor de intervenie "Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare n

scopul creterii atractivitii Romniei ca destinaie turistic", n conformitate cu criteriile

aplicabile Programului operaional regional;

16. asigur respectarea legislaiei naionale i comunitare n vigoare, pe ntreaga perioad de



11/156


condiiile legii.

Ministrul turismului conduce aparatul propriu al Ministerului Turismului, stabilit prin

Lege (hotararea nr. 1719/2008), i numete i elibereaz din funcie personalul acestuia.

n cazul n care ministrul turismului nu i poate exercita atribuiile, prin ordin al

ministrului va fi nominalizat un nlocuitor, n condiiile legii.

Ministrul turismului numete i elibereaz din funcie conductorii unitilor din

subordinea Ministerului Turismului.

Atribuiile personalului din cadrul Ministerului Turismului se stabilesc prin regulamentul

de organizare i funcionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului turismului.

Pe lng ministrul turismului funcioneaz Colegiul ministerului. Componena i

regulamentul de organizare i funcionare ale Colegiului ministerului se aprob prin ordin alministrului.

Pe lng ministrul turismului funcioneaz Consiliul consultativ. Componena i

regulamentul de organizare i funcionare ale Consiliul consultativ se aprob prin ordin al

ministrului.



12/156


Acte normative n vigoare:

Hotararii nr. 1719/2008privind organizare i funcionarea Ministerului Turismului

Organizarea activitii n turism.

Ministerul Turismului este organul de specialitate al administraiei publice

centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Guvernului, care realizeaz politica Guvernului

n domeniul turismului i care se nfiineaz prin reorganizarea Ministerului pentru ntreprinderi

Mici i Mijlocii, Comer, Turism i Profesii Liberale, prin preluarea activitii n domeniulturismului de la acesta, care se desfiineaz.

Activitile cu caracter turistic, iniiate la nivel teritorial, de ctre autoritile

administrative locale, trebuie s se nscrie n strategia de dezvoltare i s respecte reglementrile

pentru toate formele de turism din Romnia.



13/156


n scopul proteciei turistice, oferirea,comercializarea serviciilor i a pachetelor de

servicii turistice precum i produse turistice ce pot fi realizate numai de agenii economici

autorizai de MIMMCTPL, posesori de licene de turism sau certificate de turism, dup caz.

Acte normative n vigoare:

Hotararii nr. 1719/2008privind organizare i funcionarea Ministerului Turismului

Drepturile i obligaiile ageniilor de turism.

Drepturi

1. S presteze i comercializeze servicii turistice n condiiile legii.2. S primeasc asisten de specialitate privind strategia i programele de dezvoltare a

turismului din partea ministerului i a instituiilor aflate n subordinea ministerului.

3. S fie inclui la cerere n programele de pregtire a ministerului.4. S participe la activitile turistice de promovare naional i internaional, s fie inclui n



14/156


8. S protejeze bunurile turistice mpotriva deteriorrii sau a furtului i s asigure despgubirean cazul producerii unor prejudicii.

9. S realizeze exploatarea patzrimoniului turistic asigurnd protecia i conservarea mediului.10.Publicitate cu obiectivitate i respect fa de resursele turistice n scopul protejrii produsului

turistic.

Alte obligaii

1. Structurile de primire turistice sunt clasificate de minister i aprobate prin hotarare de guvern.2. Structurile de primire clasificate pentru turism nu pot fi utilizate pentru alte destinaii.3. Modificarea parial sau integral a destinaiei se poate face numai pentru confirmarea

operrii acesteia i numai de instituie ce a eliberat certificatul de clasificare.

Metodologia desfurrii i organizrii meseriilor de baz n turism.

Pregtirea profesional din domeniul activitilor de turism se realizeaz n unitile de

nvmntul de stat sau private autorizate de Ministerul Educaiei i Cercetrii cu avizul



15/156


Cursanii care din motive diferite lipsesc ntr-un procent mai mare de 10% din tabelul

orelor, vor fi eliminate de la cursuri, pe baza referatului ntocmit de responsabilul de curs, prin

decizia directorului care a aprobat organizarea cursului.

Cursurile se finalizeaz printr-un examen de absolvire i o prob practic.

Comisia de evaluare cuprinde:

1. Preedinte directorul/directorul adjunct al unitii abilitate s organizeze cursul2. Vicepreedinte reprezentant al ministerului3. Membrii 1 reprezentat al asociaiilor profesionale d eprofil

- 1 profesor examinator pentru disciplina de specialitate- 1 instructor de practic examinator pentru disciplina de specialitate- 1 profesor examinator pentru limba strin, dup caz

4. secretar responsabilul de curs sau secretarul colii organizatoare.Cursanii care obin cel puin nota 5 la lucrarea scris i la proba practic i nota 6 la

limba strin sunt declarai calificai n meserie pe baza procesului verbal al comisiei de

examinare i I se va elibera certificatul de calificare profesional-tip.



16/156


Meseriilor din activitatea hotelier i de turism pentru care se pot organizacursuri de calificare profesional fr scoaterea din producie

de ctre agenii economici din turism

Nr.Crt.

Denumirea meseriei (funcie) Durata cursului- luni -

1 Agent de turism 92 Ghid de turism 9

3 Lucrator hotelier 94 Camerista 35 Bucatar 126 Cofetar-patiser 127 Chelner 98 Spalator textile 3

De asemenea, potrivit Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare i funcionarea

Ministerului Turismului s-a stabilit lista profesiilor i ocupaiilor reglementate de lege. Acestea suntconforme cu Tabelul nr.1.

Tabel nr. 1 Lista profesiilor i ocupaiilor din turism din RomniaMinister /

agenie

Profesia / ocupaia reglmentat Act normativ Institutia carereglementeaz /

avizeaz formareaprofesional



17/156


6. Manager n activitatea deturism

7. Director de hotel8. Director de agenie de

Hotrrea Guvernului nr.238/2001 privind condiiilede acordare a licenei ibrevetului de turism

Ordinul Ministrului



18/156


23. Buctarspecialist/vegetarian dietetician24. ef de sal restaurant

meseriile de baz dinactivitile hoteliere i deturism

25. Director Centru deinformare turistic

Ordinul nr. 1096/2008 pentruaprobarea normelormetodologice privindacreditarea centrelornaionale de informare i

promovare turistic

1.3. Clasificarea structurilor de primire turistice

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se

clasifica n functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate1.

n scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai

n structuri de primire turistice clasificate.



19/156


c) structuri de primire turistice cu funciuni de transport: transport feroviar, transport rutier,

transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;

d) structuri de primire turistice cu funciuni de agrement: club, casinol instalaii dei dotri

specifice agrementului turistic;

e) structuri de primire turistice cu funciuni de tratament balnear.

METODOLOGIA DE CLASIFICARE A

STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE

Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care



20/156


primire turistice n cauza si va elibera un nou certificat de clasificare, n masura n care sunt

ndeplinite criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva. n caz contrar structura de

primire turistica va fi clasificata la un nivel inferior. Daca nu sunt ndeplinite criteriile pentru

categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.

Este interzisa functionarea structurilor de primire turistice fara certificate de clasificare,

cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor dect cea stabilita prinanexa la certificatul de clasificare.

Placheta cuprinznd mentiunea "clasificat de Ministerul Turismului", sigla acestuia,

nsemnele privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se expun, la loc

vizibil, n exteriorul cladirii, iar numarul de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii

Nationale pentru Protectia Consumatorilor se afiseaza la receptie sau n spatiul de la intrarea nsaloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de turisti.

Certificatul de clasificare si anexa acestuia privind structura spatiilor se pastreaza, n

permanenta, n structura de primire turistica n cauza, pentru a fi prezentate organelor de control

abilitate.



21/156


g)evitarea poluarii fonice, n sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin

reglementari specifice;

h)respectarea reglementarilor legale n vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de

primire turistica;

i)expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si nsemnele privind categoria de

clasificare.Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de

specialitate al Ministerului Turismului atunci cnd nu sunt respectate una sau mai multe din

regulile stabilite de lege.

Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate

al Ministerului Turismului constata remedierea deficientelor semnalate.Ministerul Turismului va publica, periodic, lista cuprinznd structurile de primire

turistice carora le-au fost retrase certificatele de clasificare si, respectiv, lista celor carora le-au

fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel putin ntr-un cotidian central si

cel putin n unul local din judetul n care sunt situate structurile de primire turistice n cauza.



22/156


A. Structuri cu funcie de cazaren Romnia pot funciona urmtoarele categorii de structuri turistice cu funcie de cazare:

1. hoteluri de 5,4,3,2,1 stele2. hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele3. moteluri de 3,2,1 stele4. hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele5. hosteluri de 3,2 stele6. vile de 5,4,3,2,1 stele7. bungalouri de 3,2,18. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele9. sate de vacanta de 3,2 stele10.campinguri de 4,3,2,1 stele11.popasuri turistice de 2,1 stele



23/156


Motelul este unitate hoteliera situata, de regula, n afara localitatilor, n imediata

apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata att pentru satisfacerea nevoilor de

cazare si de masa ale turistilor, precum si pentru parcarea n siguranta a mijloacelor de transport.

Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotari simple, adaptate

cerintelor caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor

regulamente de organizare interioara specifice. De regula, sunt amplasate n centre urbaneuniversitare, statiuni si n alte zone turistice frecventate de tineret.

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 5 camere sau

apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, n cladiri amenajate, de regula, n

cladiri cu alta destinatie initiala dect cea de cazare turistica.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa,functionnd n cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si

alte servicii specifice, necesare turistilor aflati n drumetie sau la odihna n zone montane,

rezervatii naturale, n apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Cabanele, n functie de amplasamentul lor, pot fi:



24/156


Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de

regula,din lemn sau din alte materiale similare. n zonele cu umiditate ridicata (munte, mare)

acestea pot fi construite si din zidarie. Sunt amplasate n perimetrul campingurilor, satelor de

vacanta, ca unitati independente n cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii

complementare pe lnga alte structuri de primire turistice. Asigura cazarea turistilor, precum si

celelalte servicii prestate de unitatea de baza.Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de

pna la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, si pna la 20 de camere n

mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau n cladiri independente, care asigura n

spatii special amenajate cazarea turistilor n conditiile de pregatire si servire a mesei.

Pensiunile agroturisticesunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatiaturistilor cu produse din productia proprie.

Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor

agroturistice trebuie realizata n locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar

pune n pericol sanatatea sau viata turistilor.



25/156


instala cortul sau rulota, asigurndu-se totodata suprafata libera necesara pentru miscarea si

odihna a 4 turisti.

Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata.

Capacitatea campingului se exprima n numar de locuri de campare si se determina prin

nmultirea cu 4 a numarului parcelelor de campare, la care se adauga eventualele locuri de cazare

n casute tip camping si/sau n bungalouri amplasate n incinta unitatii.Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale

similare, compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu

grup sanitar propriu.

Distanta ntre doua casute nu poate fi mai mica de 3 m, asigurndu-se totodata spatiul

pentru parcarea unei masini.

Bungalourile amplasate n interiorul campingurilor se clasifica o data cu acestea, potrivit

criteriilor specifice din prezentele norme.

Accesul la camping trebuie sa fie astfel conceput nct sa previna accidentele de

circulatie n momentul intrarii si iesirii vehiculelor.



26/156


Alimentarea cu apa trebuie sa asigure pentru fiecare loc de campare-cazare (inclusiv pentru

personal) minimum:

- 60 l/zi, din care 20 l apa calda, n campingurile de 3 si 4 stele;

- 50 l/zi n campingurile de 2 stele si 1 stea.

5.Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate ct mai central posibil, dar nu mai

aproape de 20 m de cel mai apropiat spatiu de cazare (parcela, casuta sau bungalou) si nu maideparte de 100 m de cel mai ndepartat spatiu de campare-cazare.

Pardoseala la grupurile sanitare si din spatiile amenajate pentru spalatul lenjeriei si, respectiv,

pentru pregatirea mesei trebuie sa fie cel putin mozaicata, cu panta de scurgere

corespunzatoare, pentru a fi usor de ntretinut.

Lavoarele vor fi izolate ntre ele cu paravan.La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor si al dusurilor trebuie sa fie separat de

cel al cabinelor WC, iar fiecare cabina de dus va trebui sa cuprinda, separat de dusul propriu-

zis, un compartiment pentru dezbracare-mbracare, echipat cu scaun, oglinda, policioara si

cuier.

6.La toate cladirile existente ferestrele vor trebui sa fie astfel construite nct sa poata fi



27/156


Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat

ntr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o

gama larga de prestatii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare

(zgomot, noxe etc.) si de alte elemente care ar putea pune n pericol securitatea si sanatatea

turistilor.Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor

constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului si mediului

nconjurator.

Toate satele de vacanta vor avea o mprejmuire, accesul fiind dirijat si controlat. La

unitatile de 3 stele vegetatia trebuie sa fie abundenta pentru a crea o ambianta agreabila.Suprafata spatiilor verzi si a celor destinate pentru agrement si odihna reprezinta

minimum 25% din suprafata totala a satului de vacanta.

Popasul turisticreprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata

din casute si/sau bungalouri amplasate ntr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de

cazare si alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto.



28/156


- rotiseria= restaurant de mic capacitate unde se servete carne sub

form de frigare, rotisor, chebab cu garnituri, etc.

- restaurant zahana= este unitate gastronomic n care se servete,

la comand, tot timpul zilei, produse (specialiti din carne de porc, vit, miel) i

subproduse (rinichi, ficat, inim, splin, etc.), mici, crnai, etc. pregtite la grtar i

alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de osptari lamas

restaurant cu specific naional, local, cu program artistic, etc.2. braserie(asigur in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in special cu preparate reci, un

sortiment restrans de mancaruri, specialitatie de cofetarie-patiserie, bauturi), berrie, grdin

de var3. bar4. uniti de tip fast-food

fast-food restaurant fast-food restaurant fast-food cu autoservire



29/156


Conform actelor normative in vigoare1, sunt definiti urmatorii termeni dupa cum

urmeaza:

autocare - autovehicule destinate transportului de persoane, avnd cel putin 10 locuri pe scaune,

inclusiv cel al conducatorului, cu exceptia transportului urban si suburban;

autocare clasificate pe stele - autocare utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si

international; autocarele clasificate pe stele pot fi utilizate si pentru transporturi publice depersoane n trafic international;

autocare clasificate pe categorii - autocare destinate transportului public de persoane n trafic

international, dupa cum urmeaza:

- autocare de scurta distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe

distante de maximum 1.000 km pe sens;- autocare de medie distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe

distante de pna la 1.500 km pe sens;

- autocare de lunga distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane,

fara limite de distanta;

transport turistic - componenta de baza a pachetului de servicii turistice care, prin prestatii



30/156


nsemne ale clasificarii acordate - panouri nscriptionate cu simbolurile categoriei de clasificare

sau cu numarul de stele, datele de identificare ale emitentului si ale autocarului si care se

monteaza pe exteriorul autocarului;

I.R.U. - Uniunea Internationala a Transporturilor Rutiere (International Road Transports

Union);

M.T. - Ministerul Transporturilor, autoritatea de stat n domeniul transporturilor rutiere; R.A.R. - Regia Autonoma "Registrul Auto Romn"

C.C.R.A.R. - Comisia autoritatii competente, desemnata de Ministerul Transporturilor - R.A.R.

- de clasificare a autocarelor si a autobuzelor.

Reguli generale privind clasificarea autocarelor si a autobuzelorClasificarea autocarelor si a autobuzelor se efectueaza la sediul R.A.R. din Bucuresti si la

reprezentantele sale judetene.

Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism este constituita din 3 specialisti

desemnati de R.A.R. 1) , dintre care unul este responsabilul comisiei si 1-2 specialisti desemnati

de catre Ministerul Transporturilor si Ministerul Turismului.



31/156


Comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor care se nfiinteaza n

municipiul Bucuresti este organizata si functioneaza independent de comisia de clasificare pe

stele.

Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor elibereaza certificatele

si nsemnele aferente clasificarii acordate n urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica

pe baza cerintelor cuprinse n Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor(pct. 6 din prezentele norme metodologice).

Documentele necesare pentru clasificarea autocarelor

a) Solicitarea clasificarii pe stele a autocarelor de turism

n vederea prezentarii la comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism,detinatorul va prezenta urmatoarele documente:

- cererea de clasificare a autocarului, ntocmita de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul

de transport (conform modelului din anexa nr. 1);

- copie de pe licenta de transport de persoane n trafic intern si/sau international;

- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;



32/156


Convocarea comisiei de clasificare

Dupa primirea cererii de clasificare si dupa analizarea documentelor anexate,

responsabilul comisiei decide convocarea acesteia, comunicndu-se solicitantului data, locul si

tariful 1) aferent verificarii autocarelor. Data programata pentru verificarea autocarelor se

comunica, cu minimum doua zile n avans, specialistilor nominalizati de catre Ministerul

Transporturilor si, dupa caz, de catre Ministerul Turismului. Verificarea autocarelor se face, deregula, la sediul comisiei. n situatia n care detinatorul solicita clasificarea la aceeasi data a cel

putin 5 autocare, verificarea se poate efectua la locul de garare a acestora, cu plata cheltuielilor

de deplasare.

La data programata pentru verificarea autocarelor, detinatorul acestora va face dovada

achitarii tarifului comunicat si va prezenta n original certificatele de nmatriculare si cartea deidentitate a vehiculului.

Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism

Pentru clasificarea pe stele a autocarelor de turism se aplica Sistemul international al

I.R.U. de clasificare a autocarelor de turism, adaptat la legislatia din Romnia. Verificarea



33/156


Procedura de clasificare individuala

Clasificarea individuala este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia

de clasificare procedeaza la verificarea autocarului prezentat n conditiile prevazute de prezentele

norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de prezentele conditii de

clasificare si elibereaza, n cazul ndeplinirii cerintelor, un certificat conform modelului dinanexa nr. 3 si nsemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate.

Autocarele vor fi prezentate, n scopul verificarii, la comisia de clasificare. Verificarile se

vor efectua n fiecare an. Vigneta de valabilitate aplicata pe nsemnele de clasificare va fi

valabila timp de un an. n cazuri justificate (prevazute la pct. 4.3.), verificarile se pot efectua si la

sediul detinatorului care solicita clasificarea autocarelor.Orice verificare a comisiei de clasificare este nsotita de un raport de verificare conform

modelului din anexa nr. 8. Raportul de verificare se ntocmeste n doua exemplare, dintre care un

exemplar se preda detinatorului autocarului.

Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului poate cere o repetare a verificarilor,

n termen de 30 de zile, n cadrul tarifului achitat, dupa solutionarea observatiilor comisiei de



34/156


sa respecte prevederile amendamentelor n vigoare ale Regulamentului nr. 36 O.N.U.-E.C.E. sau,

dupa caz, ale Regulamentului nr. 52 O.N.U.-E.C.E.

Certificatele de clasificare vor fi puse la dispozitia constructorului de catre comisia de

clasificare, avnd completate datele corespunzatoare clasificarii obtinute de tipul respectiv de

autocar. Constructorul va completa datele de identificare a cumparatorului si a autocarului.

Constructorul autocarelor va nregistra certificatele de clasificare pe masura eliberarii lorsi va tine o evidenta privind numarul, data eliberarii, titularul certificatului. Constructorul va

admite orice verificari din partea comisiei de clasificare.

nsemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate de constructor se vor

elibera detinatorului de catre comisia de clasificare, n baza semnarii Declaratiei de angajament a

agentului economic care solicita admiterea n Sistemul international I.R.U. de clasificare aautocarelor de turism.

Constructorul nu va acorda nici un certificat de clasificare fara sa se fi constatat, de catre

comisia de clasificare, prin examinarea unuia sau a mai multor autocare de acelasi tip de

constructie, fabricate n serie, ca aceste tipuri satisfac conditiile prevazute n prezentele norme

metodologice. Comisia de clasificare va indica, daca este cazul, modificarile ce trebuie efectuate



35/156


Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

nainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul autocarului

trebuie sa solicite prelungirea valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda daca

autocarul satisface criteriile de clasificare n vigoare la data respectiva.

Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare n certificatul de

clasificare. De asemenea, comisia de clasificare nlocuieste vigneta de valabilitate acordataanterior, amplasata pe nsemnele exterioare.

n cazul n care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

se constata ca autocarul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea

deficientelor constatate. n cazul n care la reverificare se constata n continuare nendeplinirea

criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag nsemnele acordate anterior. Comisia de clasificareelibereaza un nou certificat si noi nsemne corespunzatoare clasei de confort si criteriilor pe care

le ndeplineste autocarul.

Retragerea clasificarii acordate

Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare, precum si nsemnele

corespunzatoare, n urmatoarele cazuri:



36/156


Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul

Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se va face de catre Directia generala

transporturi terestre din Ministerul Transporturilor si cu avizul Ministerului Turismului. Decizia

data n solutionarea contestatiei poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelorPierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor se va comunica

imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate

dupa achitarea de catre detinatorul autocarului a contravalorii certificatului si/sau a nsemnelor.

Comisia poate sa solicite si o reverificare a autocarului.

Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

Pentru clasificarea pe categorii a autocarelor si a autobuzelor se aplica criteriile de

apreciere cuprinse n prezentele norme metodologice. Verificarea ndeplinirii criteriilor de

apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare.

Clasificarea este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia de



37/156


Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului/autobuzului poate cere o repetare a

verificarilor, n termen de 30 de zile, n cadrul tarifului achitat, dupa ce a solutionat observatiile

comisiei de clasificare n cursul verificarii initiale. n cazul depasirii limitei de 30 de zile, se

achita integral tariful de verificare.

Daca autocarul/autobuzul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa,

acesta va trebui, nainte de a putea purta nsemnele de clasificare ale aceleiasi categorii, sa fiereadus n starea pe care a avut-o la clasificare, n asa fel nct sa satisfaca din nou aceste conditii

si sa fie prezentat pentru o noua clasificare.

Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare si nsemnele de clasificare

n conditiile enumerate n Hotarrea Guvernului nr. 951/1995 si n prezentele norme

metodologice.

Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

nainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul

autocarului/autobuzului trebuie sa solicite o noua verificare pentru prelungirea valabilitatii

acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda, daca la reverificare autocarul/autobuzul satisface



38/156


- modificarea echiparii autocarului/autobuzului, constatata la reverificare sau de catre organele

mputernicite, de o maniera care afecteaza modul de ndeplinire a criteriilor de clasificare avute

n vedere la data respectiva;

- la solicitarea organelor mputernicite ale Ministerului Transporturilor, cnd se constata

contraventii la prevederile Hotarrii Guvernului nr. 951/1995.

n cazul n care un autocar/autobuz clasificat n categoria III nu mai ndeplineste criteriilerespective, detinatorul este obligat sa nu l mai utilizeze ca autovehicul destinat transportului

public de persoane n trafic international.

n cazul n care autocarul/autobuzul si schimba detinatorul, certificatul de clasificare se

retrage, noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului/autobuzului, n

conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.n cazul retragerii clasificarii acordate, detinatorul trebuie sa efectueze o noua solicitare

de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.

Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul

Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se face de catre Directia generala

transporturi terestre din Ministerul Transporturilor. Decizia data n solutionarea contestatiei



39/156


- la nivel psihic, activitile cultural-sdistractive i instructiv-educative au ca obiectcrearea unei atmosfere de destindere, amuzament i comunicare, contribuind la

mbogirea cunotiinelor turislui;

- au un rol nsemnat n creterea eficienei economice a activitii turistice ntr-o zon,staiune, complex turistic;

- poate determina creterea competitivitii staiunilor turistice.Agrementul se poate clasifica:

1. n funcie de destinaia sa:- agrement nautic (de litoral)-

agrement montan de var i de iarn2. n funcie de spaiul de desfurare:

- agrement nchis (club, hotel, cinema, discotec, )- agrement n aer liber (grdini publice, parcuri de distracie, stadioane, )

3. n funcie de numrul de participani- agrement individual



40/156


Pentru a obine avizul i autorizaia de funcionare, structurile de primire cu funciuni de

agrement trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

1. amplasamentul trebuie s fie n perimetrele delimitate ca spaiu pentru agrement, stabilite deprimari;

2. funcionarea echipamentelor de argrement s nu prezinte nici un fel de pericol sau risc deaccidentare a turitilor;

3. dotrile de agrement s fie ntr-o perfect stare de funcionare, ntreinute corespunztor(vopsite, salubre) i s aib un aspect estetic care s rspund exigenelor unui turism

civilizat;

4. exploatarea echipamentelor de agrement s nu conduc la poluarea fonic saude alt natur amediului i s nu perturbeze n nici un fel desfurarea activitii n structurile de primireturistice;

5. structurile de agrement nautic vor fi delimitate prin balize i vor fi asistate de echipeSALVAMAR, dotate cu ntregul echipament de salvare necesar.

Structurile de primire turistice cu funciuni de agrement care nu ndeplinesc condiiile

prevzute de lege vor fi dezafectate de ctre administratorii acestora pn la deschiderea



41/156


Conform actelor normative n vigoare*, prin:

- prtie de schi pentru agrement se nelege acea parte a domeniului pentru schi amenajat,care este destinat practicrii schiului pentru agrement n condiii de siguran pentru schiori;

- traseul de schi pentru agrement acea parte a domeniului pentru schi amenajat,care facelegtura ntre prtiile de schi.

Omologarea prtiilor de schi se face de ctre Ministerul Turismului-Direcia general deautorizare i control impreun cu consiliile judeene n cadrul unor comisii special amenajate,

pe baza constatrilor fcute la faa locului.

Administratorii prtiilor sau traseelor de schi pentru agrement vor solicita omologarea lor

cu cel puin 45 zile nainte de darea n exploatare a acestora. n acest scop se vor depune la

MTCT urmtoarea documentaie:- cerere de omologare;- certificat constator de la oficiul registrului comerului, din care s rezulte obiectul de

activitate alsocietii comerciale, datele de ideintificare din certificatul de nmatriculare;

- copiea de pe documentul legal care confer dreptul administratorului s exploateze prtia sau



42/156


Agrement nautic

Conform normelor in vigoare, prin:

- agrementul nautic reprezint activitile cu scop recreativ sau sportiv efectuate cuechipamente specifice i/sau cu ambarcatiuni de agrement nautic n apele nationale

navigabile;

- ambarcatiunea de agrement nautic reprezint orice ambarcatiune destinata s fie utilizatn scopuri sportive i recreative;

- zona de agrement nautic este aria delimitat vizibil, format dintr-o suprafa de terensituat pe malul unei ape navigabile, destinat amplasrii echipamentelor i ambarcaiunilor

de agrement nautic i lansrii acestora la ap, i luciul de ap adiacent acesteia, delimitat prinbalize de restul apei navigabile, destinat practicrii agrementului nautic.

Activitatea de agrement nautic se poate desfura numai n zone de agrement nautic,

stabilite n baza planului de urbanism al zonei, n perimetre delimitate ca spaii pentru agrement

stabilite de primari cu acordul ministerului.



43/156


d. copia actului de deinere legal a dreptului de folosin asupra terenului si sprafeei de apdin componena zonei de agrement nautic;

e. fia privind descrierea zonei de agrement nautic cu privire la dotrile i echipamentele decare dispune, precum i activitile de agrement ce urmeaz s fie desfurate;

f. schia privind amplasarea cu delimitarea perimetrului unde sunt situate dotrile siechipamentelecare deservesc zona de agrement nautic.

n termen de 30 de zile de la data nregistrrii cererii agentului economic, MTCT

procedeaz la verificarea zonei de agrement nautic si acorda certificatul dea autorizare turistica

numai daca sunt indeplinite conditiile privind amenajarea, echiparea si dotarea zonei de

agrement nautic.

Titularul zonei de agrement nautic are obligaia de a depune o coppie de pe certificatul de

autorizare turistica la primaria din raza teritoriala in care se afl zona de agrement pentru

obtinerea autorizatiei de functionare.



44/156


e. Persoane mputernicite de primari cu privire la deinerea autorizaiei de funcionare irespectarea amplasamentelor zonelor de agrement nautic.

Criteriile privind amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic,

precum i regulile privind desfurarea activitii n acestea

Zonele de agremetn nautic trebuie amenajate, echipate i dotate de ctre titularii acestoradup cum urmeaz:

a. zonele de agrement nautic se amenajeaz n perimetrele stabilite ca spaii de agrement,conform planului urbanistic al zonei aprobat;

b. perimetrul zonei de agrement nautic s fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la ap ilimitele zonei de agrement nautic s fie delimitate prin balize;

c. zona de agrement nautic trebuie s dispun de post de salvare, post de prim ajutor i grupsanitar n incit sau la o distan de maximum 200 m de la incint;

d. zona de agrement nautic trebuie s dispun de panou de semnalizare privind: denumireazonei de agrement nautic, titularul acesteia, activitile ce pot fi desfurate n incint,

precum i programul de funcionare, drepturile i obligaiile turitilor, redactat n limba



45/156


k. s fie afiate la loc vizibil pentru turiti numerele de telefon ale conducerii agentuluieconomic care deine certificatul de autorizare turistic, precum i ale Ministerului

Transporturilor, Construciilor i Turismului i ale Autoritii Naionale pentru Protecia

Consumatorilor.

Titularii zonelor de agrement nautic trebuie sa respecte urmatoarele reguli privinddesfasurarea activitatii:

a. sa respecte aria si profilul activitatilor ce pot fi practicate in zona de agrement nautic, potrivitaprobarii acordate prin ordin al ministrului transporturilor, contructiilor si turismului,

respectiv potrivit autorizatiei de functionare emise de primaria in a carei raz teritorial se

afl zona de agrement nautic;b. sa respecte dreptul de folosinta publica a culoarelor de lansare la apa;c. sa nu permita accesul inotatorillor in perimetrul de apa delimitat ca zona de agrement nautic;d. sa nu permita turistilor sa depeasc limita marcat a perimetrelor de ap atribuite zonei de

agrement nautic;

e. prin ntreaga activitate s nu creeze nici un fel de disconfort turitilor aflai pe plaj, n ap



46/156


Prin statiune climatica se ntelege localitatea sau/si arealul situat n zone cu factoriclimatici benefici si care are conditii pentru asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a

capacitatii de munca, precum si a odihnei si reconfortarii.

Prin statiune balneoclimaticase ntelege localitatea sau/si arealul care ndeplineste att

conditiile ndeplinite de statiunea climatica, ct i cele ndeplinite staiunile balneare.

Prin areal se ntelege o zona delimitata topo-geo-climatic din localitate sau din afara

acesteia care are factori naturali de cura.

Prin factori naturali se ntelege ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice,sanogene naturale. Sunt considerati factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile si

namolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice/climatice ale

litoralului marin si factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclima a Romniei, inclusiv de la

nivelul grotelor si salinelor.



47/156


Autorizatia de functionare, din punct de vedere medico-balnear si al valorificariiterapeutice a factorilor sanogeni naturali, a unitatilor medico-balneare si de recuperare din

localitatile cu statut de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica este obligatorie si se

elibereaza la cerere, pe o durata de 5 ani, de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea

Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie."

Autorizatia de functionare se prelungeste, la cerere, la expirare sau ori de cte ori seschimba calitatea factorilor naturali, constatata de organele de specialitate ale ministerelor si ale

celorlalte autoritati publice, abilitate de lege, prevazute la alin. (1).

Pentru acordarea statutului de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica sunt

necesare:- studii complexe de analiza a factorilor naturali din arealul respectiv, efectuate de institutii de

specialitate;

- stabilirea de catre Ministerul Sanatatii, prin institutia sa specializata - Institutul National deRecuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie -, a perimetrelor de protectie sanitara si

prevederea acestora n planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;



48/156


- reumatismul inflamator cronic;- sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului - osteopenie, osteonecroze, osteopatii

genotipice si endocrine, malformatii si altele asemenea;

- deficitele posturale de aliniament - cifoze, scolioze, dezaxari si altele asemenea;- sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor - os, tendon, muschi, ligament, nerv cu

localizare unica sau multipla;- starile post chirurgical-ortopedice - artropatii, osteotomii, tenoplastii, ligamentoplastii,

osteosinteze, neurorafii si altele asemenea;

- monoplegiile, hemiplegiile si paraplegiile;- maladia Parkinson;-

scleroza multipla;- boli neurologice ereditare si degenerative;- sechelele encefalopatiilor infantile;- cardiopatia ischemica cronica, inclusiv sechelele de infarct;- bronhopneumopatia obstructiva cronica;- sindroame restrictive ventilatorii - toracoplastii, pahipleurite, fibroze pulmonare, cifoscolioze



49/156


- alte forme de reumatism - infectios, secundar, metabolic, endocrin, neuropatic;- cervicoradiculite si lomboradiculite;- algoneurodistrofiile;- polinevritele si poliradiculonevritele;- sindromul de ischemie arteriala periferica;- astmul bronsic;- sindromul de deconditionare.



50/156

TEMA 2

2.1. INSTITUII PUBLICE N TURISM

n ara noastr, turismul se constituie ca o component distinct, cu un coninut bine

delimitat fa de celelelate ramuri, cu rol i obiective precise. Astfel, el beneficiaz de o

organizare proprie, de un sistem de verigi specializate, al cror scop l reprezint asigurarea

condiiilor pentru desfurarea eficient a activitii.

Un moment deosebit n organizarea turismului n Romnia l-a constituie nfiinarea n

1926 a Oficiului Naional de Turism aflat n subordinea Ministerului Sntii, a crui sarcin

principal era coordonarea activitii staiunilor balneo-climaterice. Abia n 1933 se va produce

primul pas ctre instituionalizarea turismului, n sensul c ONT devenea un organism cu

activitate de sine stttoare pe lng Preedinia Consiliului de Minitri. Obiectivele sale se

refeereau, n principal, la ncurajarea cltoriilor, la popularizarea turismului n strintate i

atragerea de vizitatori de peste hotare.



51/156

ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism) ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural) FIHR (Federatia Industriei Hoteliere din Romania) FPT (Federatia Patronala din Turism) OPTBR (Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania) RCB (Romanian Convention Bureau Asociatia Nationala a Organizatorilor

Profesionisti de Conferinte si Expozitii)

1. Ministerul Transporturilor, Construciilor i TurismuluiPrin Hotrrea de Guvern nr. 387/2007 Ministerul Transporturilor, Construciilor i

Turismului i-a schimbat titulatura n Ministerul pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii, Comert,

Turism si Profesii Liberale. n prezent, aceast hotrre a fost abrogat, iar din decembrie 2008funcioneaz Ministerul Turismului n baza Hotrrii 1719/2008. Ministerul Turismului este un

organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n subordinea

Guvernului,

Ministerul Turismului ndeplineste urmtoarele funcii:



52/156

Prin Hot de Guv nr.1719/2008, atribuiile Ministerului Turismului se iau n cadrulacestuia. Ca organism de specialitate al administraiei publice, Autoritatea Naional pentru

Turism, prin structura intern i competene, rspunde funciilor statului de coordonare i

regelemntare a activitii turistice. astfel, prin actul de organizare, Hot de Guv nr. 972/1998, i n

concordan cu sarcinile organismelor similare din alte ri, ANT nscrie n atribuiile sale

urmtoarele:a) elaborarea, promovarea i monitorizarea strategiei i politicii naionale n domeniul

turismului;

b) iniierea i promovarea de acte normative i regelemtri specifice;c) promovarea i reprezentarea intereselor statului, ale turismului romnesc pe plan

internaional;d) acordarea de consulta de specialitate societilor comerciale ce desfoar activitate

turistic, precum i n domeniul privatizrii acestora;

e) organizarea, atestarea i monitorizarea programelor de valorificare i protejare apatrimoniului turistic;

f) controlul i urmrirea aplicrii legilor i a celorlalte acte normative specifice turismului



53/156


54/156

FIHR nu este o organizatie de protectie a consumatorilor, nu are puteri de reglementare saucontrol asupra practicilor curente de operare ale hotelurilor si restaurantelor care sunt sau nu

membre ale FIHR.

Scopurileprincipale ale FIHR sunt:

- promovarea si protejarea intereselor de afaceri specifice, ale tuturor operatorilor dinhoteluri si restaurante, fara nici o discriminare, indiferent de modul de administrare, tipul deproprietate sau de capitalul implicat (proprietate de stat, stat si privat, capital integral romanesc,

capital mixt-roman si strain, orice tip de joint-ventures, etc.).

- urgentarea procesului de privatizare totala a activelor nerevendicabile din industriahoteliera, furnizand in acest sens organismelor legislative si guvernamentale solutii si expertiza

membrilor nostri sau a partenerilor externi din asociatiile internationale la care sunt membri;

- sa contribuie, prin experienta si prin profesionistii sai, la imbunatatirea sicompatibilizarea cu normele europe ale legislatiei din sectorul turism, hoteluri si restaurant, cat si

a celei din ramurile conexe, care pot influenta direct sau indirect dezvoltarea durabila,

profitabilitatea si chiar existenta noastra;

- sa contribuie la modernizarea si la realibilitarea hotelurilor si a restaurantelor, prin



55/156


56/156

- de a transmite informatii legate de turismului rural intregii retele ANTREC si institutilorimplicate in mod direct sau inirect in promovarea si dezvoltarea turismului rural;

- de a organiza campanii de publicitate pentru unitatile clasifiate si mologate, incluse inretea, prin mijloace mass-media;

- de a participa la evenimentele importante specifice, atat pe plan intern cat si pe planextern (targuri si burse de turism), cu o oferta diversa.

Activitile turistice ale A.N.T.R.E.C. se concentreaz n principal pe:

- identificarea i promovarea potenialului turistic rural;

- organizarea de cursuri pentru pregtirea profesional a proprietarilor pensiunilor turisticerurale, agenii de turism din domeniul turismului rural, seminarii etc; comunicarea deinformaii privind turismul rural ctre instituiile guvernamentale, administraiile publice

locale pentru a sprijini aceast form de turism;

- organizarea unor campanii active de publicitate pentru pensiunile turistice membreA.N.T.R.E.C., clasificate, incluse n reeaua mass-media;


U i it t di B ti F lt t d G fi


57/156

Conform legii in vigoare1, A.G.V.P.S. reprezinta in principal interesele organizatiilor devanatori si/sau de pescari sportivi afiliate la aceasta, constituite pe principiul liberei asocieri ca

organizatii nonprofit, cu personalitate juridica si patrimoniu privat, distinct si indivizibil.

Structura A.G.V.P.S.

A.G.V.P.S., persoana juridica recunoscuta prin lege, este forul de reprezentare a

organizatiilor membre, compuse din vanatori, din pescari sportivi ori din vanatori si pescarisportivi, care sunt legal constituite si afiliate la aceasta potrivit legii si propriului statut.

Organele A.G.V.P.S. sunt:

a) Congresul;b) Consiliul;c) Biroul Consiliului;d) comisia de cenzori.Congresul este forul suprem de conducere al A.G.V.P.S., constituit din delegatii alesi

pentru o perioada de 5 ani de adunarile generale ale organizatiilor afiliate, potrivit normei de

reprezentare stabilite de Consiliu, care este de un delegat la minimum 200 de vanatori si de un

delegat la minimum 800 de pescari sportivi.




58/156

Mijloacele fixe si mijloacele circulante ale A.G.V.P.S. se realizeaza din:a) cota de participare a organizatiilor afiliate la bugetul de venituri si cheltuieli al A.G.V.P.S.,

egala cu contravaloarea a 5 euro pentru fiecare membru vanator si a 0,5 euro pentru fiecare

membru pescar sportiv;

b) venituri obtinute din activitati economice desfasurate cu caracter accesoriu;

c) donatii, subventii, sponsorizari etc.;d) orice alte surse, in conditiile legii.

6. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania

Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) este o organizatie profesionala-

patronala, cu scop nelucrativ, constituita in baza Legii nr.21/1924 (abrogat de Ordinul 26/2000),

care si-a dobandit personalitatea juridica in anul 1990, prin Hotararea judecatoreasca

nr.2096/1990, avand ca principal obiectiv reprezantarea si apararea intereselor profesionale ale

membrilor so garantarea exercitarii profesiunii in turism. Asociatia este constiuita pe baza

liberului consimtamant al membrilor si reuneste un numar de peste 500 de agentii de turism,

organizate in 14 consilii teritoriale ce acopera intreg teritoriul Romaniei.




59/156

d) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelorcolective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu

sindicatele, precum si in structurile tripartite de conducere si de dialog social;

e) informeaza opinia publica si institutiile statului asupra problemelor, dezideratelor sirevendicarilor patronatului;

f) asigura pentru membrii sai informatii, facilitarea de relatii intre acestia, precum si cu alteorganizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de

specialitate, inclusiv in domeniul formarii fortei de munca;

g) acorda ajutor si credit mutual membrilor sai;h) sustine initiative legislative si propune reglementari tehnico-administrative necesare

mentinerii si dezvoltarii activitatii patronale, consolidarii structurilor tripartite de

conducere si de dialog social, precum si drepturilor profesionale ale membrilor;

i) combate prejudiciile cauzate membrilor, prin aplicarea abuziva a unor prevederi legalescoase din context sau a unor masuri administrative, precum si fenomenele de concurenta

neloiala;

j) incurajeaza invatamantul profesional si contribuie la cresterea nivelului de calificare




60/156

p) organizeaza o Comisie de Etica Profesionala care sa medieze eventualele neintelegeri cepot aparea intre membri si alte probleme de interes general;

q) apara si promoveaza profesiile: agent de turism, ghid de turism, agent de ticketing etc. pelanga organizatiile si institutiile de invatamant nationale, precum si pe langa organizatiile

internationale de profil;

r) organizeaza stagii si seminarii de perfectionare profesionala a membrilor sai in tara si instrainatate;

s) asigura editarea si tiparirea publicatiilor de specialitate, a lucrarilor de sinteza, a studiilordocumentare etc. din domeniul sau de activitate;

t) infiinteaza si administreaza, in interesul membrilor sai, unitati de cultura, invatamant sicercetare in domeniul activitatii patronale, unitati economico-sociale, comerciale, precum

si banca proprie pentru operatiuni financiare in lei si in valuta;

u) sprijina membrii in realizarea tuturor obiectivelor mentionate in prezentul statut, precumsi a celor prevazute de actele normative in vigoare, fara sa se implice in politica

comerciala a membrilor sai;

v) reprezinta membrii sai in asociatiile si forurile Uniunii Europene si in alte organisme




61/156

Membrii Federatiei Patronale din Turism sunt de doua categorii: membrii colectivi(societati de turism - 135) si membri individuali (patroni sau directori de societati de turism -

53).

8. Institutului National de Cercetare-Dezvoltare n Turism - I.N.C.D.T.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare n Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti, nfiintatprin Hotarrea Guvernului nr. 866/1998, n prezent abrogat prin Hotrrea nr. 1122/2004.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare n Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti are ca obiect

principal de activitate efectuarea de cercetari fundamentale si aplicative, de interes public si

national, care privesc dezvoltarea si promovarea turismului romnesc.

Obiectul de activitate al institutului national cuprinde:A.Activitati de cercetare-dezvoltare n turism:

a)n cadrul Planului national pentru cercetare-dezvoltare si inovare;

b)alte activitati de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica;

c)pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor-nucleu;




62/156

j)pregatire profesionala n colaborare cu unitati de nvatamnt n domeniul propriu de activitatela nivel postuniversitar prin cursuri postuniversitare, studii aprofundate si altele asemenea;

k)editare si tiparire de publicatii de specialitate: buletine de informare, studii, rapoarte, sinteze,

cursuri tematice, ghiduri, harti, pliante, reviste, monografii si alte publicatii n domeniu;

l)prestari de servicii turistice;

m)proiectare si realizare de baze de date, pagini web si altele asemenea;n)activitati de transfer stiintific al rezultatelor cercetarii din turism catre alte unitati de cercetare

interesate sau catre agenti economici;

o)organizari si participari la expozitii si manifestari tehnico-stiintifice interne si internationale;

p)activitati de cooperare tehnico-stiintifica internationala.

9. Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR)

Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR) si-a inceput

activitatea in anul 1993. Nucleului de baza, i sa alaturat in decursul anilor tot mai multe

societati comerciale, astfel, in momentul de fata organizatia este compusa din 57 de membrii.




63/156

Optimizarea tehnicilor de reclama comerciala prin diverse mijloace publicitare si deinformare, precumsi prin publicatii proprii, cataloage de oferta si alte materiale

promotionale;

Combaterea fenomenelor de concurenta nelioala si a tendintelor de monopol; Apararea intereselor membrilor organizatiei in fata diferitelor persoane juridice si fizice; Organizarea de actiuni pentru pregatirea profesionala si manageriala a personalului care

isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor comerciale membre a organizatiei;

Colaborare cu institutiile abilitate pentru practicarea activitatilor de turism balnear sipastrarea caractersitcilor factorilor naturali de cura, conform reglementarilor in vigoare;

Intretinerea si dezvoltarea membrilor in cadrul negocierilor cu sindicatele la nivel deramura;

Acordarea de asistenta tehnica si comerciala in sprijinul statiunilor si localitatilorbalneare membre organizatiei;

Colaborarea cu alte organizatii similare din tara si strainatate, cu asociatii din turism,medicale, ecologice, in vederea realizarii scopurilor noastre;




64/156

Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va avea n coordonare agentiileteritoriale ale taberelor si turismului scolar, care au personalitate juridica.

Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va fi denumita n continuare Agentia, iar

agentiile teritoriale ale taberelor si turismului scolar vor fi denumite n continuare agentii

teritoriale.

Scopul Agentiei este de a organiza activitati de interes public, cu caracter cultural-educativ pentru copii si tineri si cu caracter social pentru diverse categorii socioprofesionale.

Pentru realizarea scopului sau, Agentia ndeplineste urmatoarele obiective:

aplicarea politicii Guvernului n domeniul turismului pentru copii si tineri;

- initierea, aplicarea si sprijinirea activitatilor cu caracter cultural-educativ pentrucopii si tineri si/sau cu caracter social;

- initierea, dezvoltarea si sprijinirea parteneriatelor n domeniul turismului sieducatiei pentru copii si tineri si a programelor sociale cu alte autoritati si

institutii publice, precum si cu alte persoane fizice sau juridice romne sau

straine;

- elaborarea, sustinerea si implementarea legislatiei n domeniul turismului si



65/156



66/156

prestatori se regasesc n cele mai diferite proporii, au creat o multitudine de organizaii i firmecare mijlocesc sau presteaz direct serviciile solicitate de turiti.

Ageniile de turism private formeaz veriga de baz a instituiilor care activeaz n

industria turismului. Pot fi considerate ca agenii de turism unitile economice care dispun de

mijloacele de producie i fonduri circulante adecvate pentru concenperea i prestarea de servicii

n vederea satisfacerii cererii turistice (Legea nr.137/2002 cu modificrile ulterioare).Una din clasificrile mai des ntlnite n literatura turistic de specialitate mparte

ntreprinderile economice care activeaz n turism, n funcie d eprestaiile oferite, n dou

categorii principale:

firme turistice primare, care se consacr exclusiv sau preponderent ctivitii deturism i, n consecin, existena lor este direct dependent de rezultatele economice

ale acestei activiti.

Din acestea fac parte: stabilimentele care ofer servicii de cazare, alimentaie i servicii

speciale (ghizi, instructori de sport, interprei, etc.), sanatoriile i clinicile din staiunile

turistice care ofer servicii de tratatemnt balneomedical, societile comerciale

specializate n transporturi turistice (carreers), firmele productoare de mrfuri pentru




67/156

n consecin, ageniile de turism organizeaz, ofer i deruleaz o gam diversificat dearanjamente turistice, care include deplasarea, sejurul i agrementul acestora n cadrul

cltoriilor ntreprinse.

Ageniile de turism ndeplinesc, pe lng funciile comerciale de intermediere i funcii

de informare promovare a acuinilor turistice, care devin o faz deosebit de important a

valorificrii produselor turistice.n procesul de dezvoltare a reelei ageniiloe de voiaj au aprut, treptat, o serie de

organizaii turistice puternice, care, n paralel cu activitatea tradiional de intermediere pentru

vnzarea pe baz de licene a bletelor de cltorie (de tren, de avion etc.), au preluat organizarea

de cltorii forfetare cu diferite mijloace de transport (AIRTOUR, CARTOUR,

RAILTOUR, NAITOUR), pe care le revnd ageniilor mici de voiaj i birourilor de turism;

acestea, la rndul lor, devin subagenii pentru vnzarea aranjamentelor respective.

Situaia ierarhic a organizaiilor turistice, a ageniilor de voiaj i a birourilor de turism

care acioneaz pe pieele turistice din rile economic dezvoltate, poate fi concretizat n cele de

mai jos:

marile concerne turistice, care s-au transformat n organizaii monopoliste,




68/156

de creaie ageniile de voiaj promoveaz i organizeaz pentru public excursii ctrenoi destinaii; unele din aceste aciuni pot fi comandate de firmele turistice

specializate, fiind doar executate de agenia de voiaj;

de promovare ageniile de voiaj trezesc interesul publicului pentru vizitarea unorri, zone, staiuni etc., prin intermediul diferitelor forme de propagand, publicitate i

informare turistic; de informare ageniile de voiaj acord toate informaiile turistice solicitate de

clienii poteniali la sediul acestora;

de realizare ageniile de voiaj organizeaz aranjamente (programe) specialcomandate pentru turitii individuali i pentru grupuri organizate.

O definiie mai cuprinztoare, ce pare a fi tot mai larg acceptat, este urmtoarea:Agenia de voiaj este un organism complex, ce cuprinde misiuni intelectuale, comerciale,

industriale, care constau n procurarea direct sau indirect o parte prin el nsui, o parte prin

teri (contra unui comision) de programe turistice (transportul, cazarea, hrana, etc.) solicitate

de turiti. Activitatea complex a geniilor de voiaj ridic multiple probleme juridice i

economice, rezultate din rolul intermediar ntre uritii care solicit servicii turistice i prestatoare

g



69/156

Agentul de voiaj este proprietarul sau managerul unei societi desfurnd acelai tip deactivitate, spre deosebire de agentul de turism, care este salariatul aflat n relaii directe cu

clientela.

Prin agenia de voiaj se nelege o societate comercial de turism, care poate deine un

numr mare de sucursale, denumite pe mai departe agenii de turism.

Practicienii de la noi motiveaz neutralizarea termenului de agenie d evoiaj prin aceea cse creeaz riscul confuziei cu agenia de voiaj C.F.R.. De fapt, n condiiile prezentate, nu exist

o deosebire de esen ntre obiectul de activitate al unei agenii de turism, care vinde i bilete la

mijloacele d etransport i al unei agenii de voiaj C.F.R.

n primul caz se vor vinde i produse turistice (sejururi, circuite cuprinznd pachete de

servicii). La rndul su S.N.C.F.R. poate monta astfel de produse, pe care s le vnd prin

agenii sau sucursalele proprii.

n rile cu activitate turistic susinut, ageniile d eturism reprezint o ntreprindere

independent sau o reea de sucursale (birouri), avnd ca obiect rezervarea i comercializarea de

bilete la mijloacele d etranspor (Frana 60-80% din cifra de afaceri), vanzarea produselor

turistice (voiaje forfetare) fabricate de ctre touroperatori. n sens mai larg, touroperatorul

g



70/156

e. s beneficieze de facilitile acordate de stat i de alte organisme i organizaii, conformprevederilor legale, n scopul stimulrii activitii de turism;

f. s obin certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie unde presteaz serviciituristice, corespunztor criteriilor ndeplinite de unitatea respectiv;

g. s obin reclasificarea unitilor proprii, ca urmare a mbuntirilor aduse nivelului dedotare i calitii serviciilor.Agentul economic din turism are urmtoarele obligaii:

a. s realizeze servicii turistice la nivelul i n limitele prevederilor licenei prin care a fostabilitate ca prestator sau comercializator n turism;

b. s se nscrie n Registrul Naional al Turismului;c. s se presteze servicii turistice la nivelul unitii respective;d. s practice tarife i preuri corespunztoare categoriei de ncadrare, potrivit certificatului

de clasificare acordat i normelor Ministerului Turismului;

e. s funcioneze cu personal brevetat i calificat, dup caz, n conformitate cuNomenclatorul de profesiuni i funcii elaborat de Ministerul Turismului i Proteciei

Sociale;

g



71/156

TEMA 3

3.1. Licena i brevetul de turism

Licenta de turism

Agentii economici din turism pot functiona numai pe baza licentei eliberate de administratia

publica centrala de turism, in cazul nostru Ministerul Turismului.

Potrivit Ordinul nr. 170 din 3 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, urmatorii termeni se definesc

astfel:

agentul economic din turism reprezinta societatea comerciala sau persoana fizica autorizata, care

presteaza sau comercializeaza servicii turistice;

filiala agentiei de turism constituie un punct de lucru al societatii comerciale, titular al licentei de

turism, situat n afara sediului agentiei, n care se desfasoara activitati specifice agentiei de turism.

Licenta de turismeste documentul prin care se atesta capacitatea titularului de a comercializa

servicii turistice in conditii de calitate si siguranta pentru turisti si posibilitatea de a infiinta o agentie de1



72/156

Acordarea, vizarea si radierea licentei de turismLicenta de turism se elibereaza de catre Autoritatea Naional pentru Turism - Directia generala

de autorizare si control din turism, la cererea agentilor economici, i respectiv a persoanelor fizice care

solicit obinerea brevetului de turism.

n termen de maximum 30 de zile de la data nregistrrii cererii agentului economic, respectiv a

persoanei fizice, Minitserul Turismului, cu consultarea asociaiiloe profesionale din domeniul turismului,

va efectua verificrile necesare i va elibera licena, respectiv brevetul de turism.n situaia n care nu sunt ndeplinite criteriile pentru emiterea licenei i brevetului de turism,

Ministerul Turismului va comunica solicitanilor motivul pentru care acestea nu pot fi eliberate.

Licenta i brevetul de turism sunt netransmisibile i se afieaz n copie autentificat la loc vizibil

n incinta ageniei de turism i a filialelor acesteia.

n vederea obtinerii licentei de turism agentul economic va prezenta urmatoarele documente:

a)cerere de eliberare a licentei de turism;

b)copie de pe hotarrea judecatoreasca de nfiintare a agentului economic sau copie de pe autorizatia

de functionare, iar n situatia n care din hotarrea judecatoreasca nu rezulta obiectul de activitate, se

va anexa si copia de pe actul constitutiv;

c)copie de pe certificatul de nmatriculare n registrul comertului;



73/156

a)cerere;b)certificat constatator de la oficiul registrului comertului privind noul sediu*);

c)licenta de turism eliberata anterior, n original;

d)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.

Pentru nscrierea filialei unei agentii de turismse va ntocmi urmatoarea documentatie:

a)cerere;

b)certificat constatator de la oficiul registrului comertului privind sediul filialei*);

c)licenta de turism a agentiei de turism, n copie;

d)brevetul de turism si contractul de munca, n copie, al persoanei care conduce filiala din alta localitate

dect agentia de turism sau copie de pe documentul de calificare ca agent de turism si contractul de

munca al persoanei care conduce filiala din aceeasi localitate cu agentia de turism;

e)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.

Pentru vizarea, din 3 n 3 ani a licentei pentru agentia de turism si filiala acesteia se va ntocmi

urmatoarea documentatie:

a)cerere;

b)licenta de turism, n original, pentru agentie si, respectiv, anexa licentei pentru filiala;

c)brevetul de turism al persoanei care conduce agentia, n copie;



74/156

Retragerea licentei de turismRetragerea licentei de turism de catre Ministerul Turismului - Directia generala de autorizare si

control se face n situatiile prevazute de lege.

n situatia n care, la verificarea efectuata de reprezentantii Ministerului Turismului - Directia

generala de autorizare si control se constata ca agentia de turism nu mai functioneaza la sediul nscris n

licenta de turism, aceasta se retrage din oficiu, n termen de 15 zile de la notificarea agentului economic,

titular al licentei n cauza, prin scrisoare recomandata.Potrivit actelor normative in vigoare se sanctioneaza:

- desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agentii economici faralicenta de turism;

- desfasurarea activitatilor turistice specifice agentiilor de turism fara licenta sau dupa retragereaori suspendarea licentei;

- desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agentii economici culicenta de turism suspendata, nevizata sau cu viza expirata.

Criterii minime pentru eliberarea licentei de turism

Nr Agentia de Agentia de Filiala tour- Filiala


75/156


76/156



77/156

FISA DE PREZENTARE

a agentiei de turism

..............................................................

1. Denumirea agentului economic ...................................................................... .....................2. Sediul agentului economic .... ...................................... .................................. .....................3. Nr. Certificatului de inmatriculare la Registrul comertului ............................. ........ ............4. Capitalul social ...................................... ......................................................... .....................5. Sediul agentiei ...................................... ...................................... ................... ....................6. Activitatea desfasurata de agentie.............................................................................

.................................................................................................................................................

...................................... ............................................. ......................... ...............................7. Personal total ...................................... din care, calificat8 ............................... ....................8. Personal cunoscator de limbi straine de circulatie internationala (se vor anexa atestatele)

............................................................................................................................................

........................................................................................................................ .......................

9. Starea cladirii (foarte buna, buna) ...................................... .................................................



78/156

CERERE DE ELIBERARE A LICENTEI DE TURISM

DOMNULE MINISTRU,

...............................................................................................................................................

(denumirea agentului economic)

cu sediul in localitatea......................... ........................., str. ......................... nr. ......................,

sectorul/judetul ...................... reprezentat prin ......................... ........................., in calitatea de

......................... ......................... va rog sa aprobati eliberarea lcientei de turism, categoria ............

(administrator, presedinte, director)

pentru ......................... ......................... amplasata in localitatea ........................., str. ........................., nr.

..................., sector ................., judet ........................., in vederea desfasurarii urmatoarelor activitati

turistice

9

......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .................................................. ......................... ......................... ..........................

Declar ca sunt indeplinite in totalitate criterile de licentiere stabilite de Ministrului Turismului, pe

care le vom respecta in toate perioada desfasurarii activitatii de turism.

Anexam urmatoarele documente:



79/156

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	alinaalexalina
View:	256 times
Download:	5 times

5 Legislatie in Turism

Documents