" A D E V Ã R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " Director, Teodor Abagiu * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri * O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XXI Nr. 973 4 APRILIE 2019 16 pagini * 1,00 leu Ziua Instituþiei Prefectului, sãrbãtoritã la Drobeta Turnu Severin Ziua Instituþiei Prefectului a fost sãrbãtoritã la Drobeta Turnu Severin sub tematica “Reprezentanþii Mehedinþiului în Parlamentul României”. Prefectul Nicolae DRÃGHIEA ºi-a propus ca, sub cupola Palatului Administrativ, sã adune toþi foºtii ºi actualii parlamentari ai României care au reprezentat judeþul Mehedinþi. Ideea prefectului a fost aceea de a atrage experienþa excelenþelor parlamentare, pentru gãsirea de soluþii în vederea dezvoltãrii ºi relansãrii economice a judeþului pentru readucerea sa în locul binemeritat. Au rãspuns invitaþiei cea mai mare parte a parlamentarilor, precum: Alina Teiº, Liviu Mazilu, Ionuþ Sibinescu, Rodin Traicu, Ion Sârbulescu, Elena Ehling, Dumitru Mareºi ºi alþii, prefectul judeþului oferindu-le celor prezenþi diplome de excelenþã ºi plachete aniversare. La rândul sãu, prefectul Nicolae DRÃGHIEA a primit din partea Camerei Deputaþilor o diplomã ºi o plachetã aniversarã. Manifestarea s-a închiat cu o fotografie de grup, în care prefectul judeþului a fost fotografiat alãturi de prezenþii ºi foºtii parlamentari. Ministerul Educaþiei Naþionale a lansat viziunea sistemicã „Educaþia ne uneºte” Ministrul Educaþiei Naþionale, Ecaterina Andronescu, a lansat vineri, 29 martie, viziunea sistemicã „ E d u c a þ i a n e u n e º t e ”, în cadrul unui eveniment organizat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, din Bucureºti. Spitalul din Strehaia devine atractiv pentru medicii din alte judeþe, dupã ce autoritãþile s-au implicat ºi au început demersurile pentru reabilitarea ºi modernizarea unitãþii. Preºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi, Aladin Georgescu, a convocat la Strehaia autoritãþile care gestioneazã sistemul medical la nivel judeþean, pentru a-l prezenta pe noul medic angajat pentru specializarea interne, dar ºi pentru a stabili detaliile legate de lucrãrile care se vor face aici. a m ã n u n t e î n p a g . 3 c o n t i n u a r e î n p a g i n a 6
Ziua Instituþiei Prefectului, sãrbãtoritã la Drobeta Turnu Severin
Ziua Instituþiei Prefectului afost sãrbãtoritã la Drobeta TurnuSeverin sub tematica“Reprezentanþii Mehedinþiului înParlamentul României”. PrefectulNicolae DRÃGHIEA ºi-a propus ca,sub cupola Palatului Administrativ,sã adune toþi foºtii ºi actualiiparlamentari ai României care au
reprezentat judeþul Mehedinþi. Ideea prefectului a fost aceea de aatrage experienþa excelenþelorparlamentare, pentru gãsirea de soluþiiîn vederea dezvoltãrii ºi relansãriieconomice a judeþului pentrureaducerea sa în locul binemeritat. Au rãspuns invitaþiei cea maimare parte a parlamentarilor,
precum: Alina Teiº, Liviu Mazilu,Ionuþ Sibinescu, Rodin Traicu, IonSârbulescu, Elena Ehling, DumitruMareºi ºi alþii, prefectul judeþuluioferindu-le celor prezenþi diplomede excelenþã ºi plachete aniversare. La rândul sãu, prefectul Nicolae
DRÃGHIEA a primit din parteaCamerei Deputaþilor o diplomã ºio plachetã aniversarã. Manifestarea s-a închiat cu ofotografie de grup, în care prefectuljudeþului a fost fotografiat alãturi deprezenþii ºi foºtii parlamentari.
Ministerul Educaþiei Naþionale a lansatviziunea sistemicã „Educaþia ne uneºte”
Ministrul Educaþiei Naþionale, Ecaterina Andronescu, a lansat vineri, 29martie, viziunea sistemicã „Educaþia ne uneºte”, în cadrul unui evenimentorganizat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, din Bucureºti.
Spitalul din Strehaia devine atractiv pentru medicii din alte judeþe,dupã ce autoritãþile s-au implicat ºi au început demersurile pentrureabilitarea ºi modernizarea unitãþii. Preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu, a convocat la Strehaia autoritãþile caregestioneazã sistemul medical la nivel judeþean, pentru a-l prezentape noul medic angajat pentru specializarea interne, dar ºi pentru astabili detaliile legate de lucrãrile care se vor face aici.
amãnunte în pag. 3 continuare în pagina 6
social - politicOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.04.2019pag. 2
ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203
Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII
PARTICULARI
Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A
Mobil: 0722351161
Obiectivmehedinþean
www.obiectiv-mehedintean.ro
La 1 ianuarie 2007,România a devenit stat membru alUniunii Europene, iar odatã cuaceasta, a primit mai multedrepturi, dar ºi obligaþii, toatederivând din tratatele ºi legislaþiaadoptate de Uniunea Europeanã. În 2009 au avut loc primelealegeri pentru ParlamentulEuropean la care România aparticipat în calitate de statmembru. Alegeri au urmat ºi înanul 2014 ºi tot atunci a fost ºifinalul perioadei de tranziþie în ceeace priveºte restricþiile de acces pepiaþa muncii din U.E. pentrulucrãtorii din România. Anul 2019 este unul ºi maiimportant pentru relaþia dintreRomânia ºi Uniunea Europeanã.Este perioada în care consolidãmºi mai mult legãtura dintre noi ºistatele uniunii, România a preluat,pentru prima datã, Preºedinþiarotativã a Consiliului UniuniiEuropene. Preºedinþia înseamnã, în primulrând, datoria de a promova interesuleuropean prin asigurarea unui cadrucorect de negociere. Înseamnãplanificarea ºi conducereareuniunilor din cadrul Consiliului ºial grupurilor sale de pregãtire, darºi reprezentarea Consiliului înrelaþiile cu celelalte instituþii ale U.E. Prioritãþile preºedinþiei þãriinoastre se înscriu în sferaurmãtorului motto: coeziunea, ovaloare europeanã comunã. Unastfel de mesaj ne duce cu gândulnu doar la banii din politica decoeziune, ci ºi la viitorul nostrucomun. Mai ales cã acest concept,de coeziune, se referã la dorinþamembrilor unui grup de a fiîmpreunã. Coeziunea este vãzutã ca unprincipiu care sã ghideze paºii atâtîn mai multe domenii: politic,economic ºi social. Familiaeuropeanã nu se poate consolidadacã nu facem din coeziune ovaloare comunã. Fãrã coeziune,negocieri importante, precum cele
Promovarea coeziunii ca valoarecomunã europeanã - principalul
obiectiv al Preºedinþiei României laConsiliul Uniunii Europene
pentru Brexit sau summit-ulextraordinar al ºefilor de stat ºi deguverne de la Sibiu, din 9 Mai 2019nu ar putea aduce veºti bune pentrutoþi europenii. Coeziunea este una din cele maiimportante ºi mai complexe politiciale Uniunii Europene. O politicãprin care se vrea reducereadecalajelor economice, sociale ºiteritoriale între diversele regiuni ºistate membre ale UniuniiEuropene. Prin coeziune se obþineprosperitate la nivelul întregiiuniuni, asta pentru cã se abordeazãdezechilibrele regionale, seacþioneazã rapid în faþa crizei ºi sefac investiþii în sectoare cheie. Am început preºedinþia ConsiliuluiUniunii Europene spunând cã, pedurata ei, vom face din coeziune ovaloare europeanã comunã. ªiconsider cã aºa s-a întâmplat. Toateacþiunile pe care le-am derulat aufost pentru susþinerea ºiconsolidarea acestui concept decoeziune, pe care se sprijinãîntreaga arhitecturã europeanã. Am acþionat pentru reducereadiferenþelor de dezvoltare, pentruca toþi cetãþenii sã aibã acces egalla beneficii. ªi pentru a înlãturafactorii care genereazã separãri sauierarhizãri între statele membre. ªivom continua sã facem acest lucruîn lunile de preºedinþie rãmase, darºi în tot timpul în care România vaface parte din Uniunea Europeanã.
Vã mulþumesc!Deputat PSD Mehedinþi
Prof. Alina Teiº
Discutam zilele trecute cuniºte prieteni, pe stradã, despreºomaj, cã tot se apropie Bursalocurilor de muncã. Cã tot venivorba, anul trecut nu am vãzutmultã lume înghesuindu-se la acesttârg al locurilor de muncã. Eraumulþi cei care ofereau slujbe dar separe cã respectivele oferte, saumulte dintre acestea, nu prea sebucurau de interes din partea celorfãrã serviciu. Mã rog, discutam noi, aºa, cândam aflat la un moment dat cã ar fiposibil ca o importantã fabricã dinoraº sã se mute în Târgu Jiu, pentrucã acolo li s-ar fi oferit un spaþiu deproducþie cu chirie micã sau chiarfãrã. Normal, pentru orice investitor,pentru orice patron care are grija amii de salariaþi, un asemnea sprijindin partea autoritãþii locale (un spaþiufãrã chirie) sunã al naibii de tentant.Sunt mulþi bani în joc ºi, fireºte, îºipune problema unor economiisemnificative în cazul relocãrii. Nuar fi nici prima, nici ultima firmãcare-ºi relocã utilajele (atenþie, nuºi angajaþii) în alt oraº sau chiar înaltã þarã. Raþiunile dupã care se ghideazãun producãtor sunt predominantcele financiare, nu ne aºteptãm laacte de filantropie. O administraþielocalã, o primãrie, de exemplu, aresau ar trebui sã aibã alte raþiuni, mai
O naþiune debugetari ºi de
pensionarimari decât taxele, ºi anumebunãstarea populaþiei, binelesocial, echilibrul comunitar. Nu amverificat dacã e vorba de un simpluzvon sau chiar se pune seriosproblema relocãrii respectivei firme(fapt ce ar destabiliza câteva mii desalariaþi din Severin ºi dinlocalitãþile limitrofe). Sper din tot sufletul sã fie doarun zvon. Dar mã gândesc cã etotdeauna posibil ca aºa ceva sã seîntâmple dacã, în ceea ce priveºtefirmele, întreprinzãtorii, investitorii,punem pe primul rând taxele, ºi nunumãrul de angajãri pe care lepoate acoperi o investiþie. Angajãrile înseamnã venituri,înseamnã un echilibru la nivelulfamiliilor ºi, pe ansamblu, o starede bine social. Taxele au ºi ele rolullor. Un buget local viabil nu poatefuncþiona fãrã taxe, nimic de zis.Doar cã oamenii au prioritate, nubanii. Sper ºi acum când scriu acesterânduri sã fie vorba de un zvon, ºinu de o realitate în curs. Ar fi nudoar trist, ci ºi grav. Piaþa munciide la noi nu ar putea absorbi atâþiaºomeri. Foarte mulþi ar pleca dinþarã sau ar fi nevoiþi sã trãiascã lalimitã. ªi aºa avem foarte mulþiplecaþi din þarã, în general oamenifoarte tineri, foarte valoroºi, harnici,în putere. În câþiva ani o sã ajungemo naþiune de bugetari ºi depensionari dacã nu reuºim sãsusþinem aºa cum trebuieinvestiþiile, industriile, educaþia,spiritul unui naþionalism raþional ºiechilibrat. Tratãm mult prea uºor exodul forþeide muncã ºi neglijãm prea grav pecei care încã muncesc în þarã.
Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu, a mers marþi, 2 aprilie,împreunã cu managerul SpitaluluiJudeþean de Urgenþã din DrobetaTurnu Severin, Victor Maliborschiºi directorul Direcþiei de SãnãtatePublicã Mehedinþi, MirunaConstantin, la fostul SpitalOrãºenesc Strehaia, acolo undefuncþioneazã deocamdatã o secþieexternã a Spitalului Judeþean ºiunde a fost instalat un medic noupentru specializarea interne. “Am avut plãcuta ocazie sãcunoaºtem un medic tânãr care decurând, a decis sã vinã la Strehaia,la Compartimentul Interne, astfel cãacum organigrama cuprinde treiposturi de medic pentru aceastãspecializare. Este un începutîmbucurãtor pentru ceea ce se vaîntâmpla în cel mult doi ani laStrehaia, când lucrãrile dereabilitare ºi modernizare aSpitalului, finanþare de Guvernul
Preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu, a mers marþi, 2aprilie 2019, împreunã cu primarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, Marius Screciu, la ceamai recentã parcare nou amenajatã demunicipalitate la blocurile VD, din zona ANL,acolo unde, dupã ultimele investiþii suntaproximativ 200 spaþii pentru parcare. Discuþiile la faþa locului au fost desprelucrãri, costuri ºi cum poate Consiliul JudeþeanMehedinþi sprijini din punct de vedere financiarobiectivele promovate de municipalitate pentrulocuitorii din Drobeta-Turnu Severin. “Contractele de asociere între ConsiliulJudeþean Mehedinþi ºi unitãþile administrativ
Consiliul Judeþean Mehedinþi va finanþa investiþiipentru Municipiul Drobeta Turnu Severin
Medic nou la secþia externã a Spitalului Judeþean de Urgenþã de la StrehaiaPSD-ALDE, prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Localã II, vorfi finalizate, iar unitatea se varedeschide ca ºi spital orãºenesc.Sunt eforturi fãcute deopotrivã dePrimãria Strehaia ºi de ConsiliulJudeþean Mehedinþi, pentru a oferiact medical de calitate celoraproximativ 45.000 de persoanecãrora se adreseazã aceastã unitatespitaliceascã. O felicit pe doamnadoctor pentru decizia luatã ºi îidoresc o carierã împlinitã laStrehaia, în meseria pe care opracticã!”, a transmis preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu. ”În general, medicii vor sã meargãspre centrele universitare. Nu a fostuºor, dar cu sprijinul domnuluipreºedinte al Consiliului JudeþeanMehedinþi, cu sprijinul domnuluiprimar din Strehaia, Ioan Giura, pânãla urmã s-a reuºit, ceva ce trebuiafãcut de ceva timp”, a declaratmanagerul Spitalului Judeþean din
Drobeta Turnu Severin, VictorMaliborschi, cu privire la noul medicvenit la Strehaia. Medicul Marinela Tudor este dinCraiova, a lucrat pânã acum laSpitalul din Corabia, iar decizia dea veni în Mehedinþi þine de condiþiilede navetã. La Strehaia, în proiecteste ºi realizarea unui bloc ANLpentru personalul medical. Vizita de marþi, la Spitalul dinStrehaia a fost un prilej bun pentruca autoritãþile sã punã în discuþie ºimodul în care vor afecta lucrãrile la
clãdirea unitãþii, activitatea medicalã. ”Vrem sã îi liniºtim în primul rândpe cetãþeni! Nu se va închide unitateape întreaga perioadã a desfãºurãriilucrãrilor de reabilitare a spaþiilor”,a declarat Miruna Constantin,directorul Direcþiei de SãnãtatePublicã Mehedinþi. Lucrãrile de reabilitare a Spitaluluidin Strehaia ar urma sã dureze unan ºi jumãtate ºi au o valoare de 13,2milioane lei, banii fiind asiguraþi deGuvernul României, prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Localã II.
Uzdinul este o localitate din districtul Banatul de Sudal Voievodinei, din Serbia. Este o comunitate româneascãºi putem afirma cu tãrie, fãrã sã greºim, cã aici românitateaeste chiar la ea acasã. De –a lungul timpului, oamenii deaici au conservat spiritualitatea ºi tradiþiile, reuºind sã seafirme ca români într-o mare slavã. Acest lucru a fost posibil datoritã oamenilor deculturã, iubitori la infinit de limba ºi cultura neamuluidin care fac parte, dar ºi sprijinului necondiþionatacordat pentru conservarea ºi promovarea limbiiromâne ºi a zestrei strãmoºeºti de cãtre autoritãþilestatului, ale judeþului Mehedinþi, reprezentate deCentrul Cultural “Nichita Stãnescu”. Managerul Centrului Cultural “Nichita Stãnescu”Emilia Mihãilescu a dezvoltat, de–a lungul timpului,proiecte culturale speciale menite sã susþinã ºi sãpromoveze moºtenirea culturalã pentru “fraþiiromâni” din Voievodina sârbeascã. Vasile Barbu este Preºedintele Asociaþiei Cultural-Artistice “Tibiscus”, este poetul, jurnalistul ºi scriitorulcare s-a îngrijit de promovarea culturii româneºti prinpublicaþii, festivaluri organizate la Uzdin ºi prin înfiinþareaCasei Româneºti din Uzdin. Lui Vasile Barbu i sedatoreazã devenirea localitãþii într-un fel de “centru allimbii ºi culturii române. El a înfiinþat Societatea literarartisticã “Tibiscus” editura ºi revista „Tibiscus”, revista“Ginta Latinã” ºi “Casa Limbii Române”, Festivalul“Drumuri de Spice”. Biroul de presã
Centrul Cultural “NichitaStãnescu”, mesager al culturii
în Voievodina - Serbiateritoriale din judeþ s-audovedit a fi foarteeficiente pe parcursulanului trecut, când amfinanþat cu sumesubstanþiale din bugetuljudeþului, obiective deinvestiþii importantepentru locuitorii dinsate, comune sau oraºe.În anul 2019, mi-ampropus sã ne asociemcu Primãria DrobetaTurnu Severin pentru a
sprijini investiþiile pentru locuitorii municipiuluireºedinþã de judeþ. Astfel, în ultimele luni am purtatmai multe discuþii cu domnul primar MariusScreciu în care am stabilit care sunt obiectivelepromovate de Primãrie, pentru care noi putemsã venim cu parte din finanþare. Ne vom asociaºi vom veni cu parte din cheltuielile necesarepentru amenajarea de noi locuri de parcare, darºi noi locuri de joacã pentru copiii înmunicipiu”, a declarat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, Aladin Georgescu. Pe lista de investiþii a Primãriei DrobetaTurnu Severin sunt, în 2019 cel puþin zece noiparcãri care urmeazã sã fie amenajate.
Sâmbãtã 30 martie s-adesfãºurat la Drobeta Turnu Severinetapa judeþeanã a concursuluiinterdisciplinar „Culturã ºispiritualitate româneascã”. Gazda acestei competiþii a fost,ca ºi în anii trecuþi, ªcoalaGimnazialã “Constantin Negreanu”din oraºul nostru. Concursul”Culturã ºi spiritualitateromâneascã” este organizatã deInspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi cu implicarea catedrelorde Religie ºi Limba ºi literaturaromânã. La aceastã ediþie aconcursului s-au înscris 143 deelevi de la clasele V-XII. Obiectivul fundamental este centratpe promovarea interdisciplinaritãþii,prin identificarea arhetipului literaturiide inspiraþie sacrã ºi valorificândcunoºtinþele elevilor despre valorilespirituale româneºti, cu scopulcultivãrii respectului faþã de acesteaºi pentru conºtientizarea specificuluinaþional ºi a conexiunilor cu valorileuniversale. Concursul se adreseazãelevilor din gimnaziu pasionaþi deînþelegerea relaþiei dintre ficþional/nonficþional, capabili de un actcomprehensiv bazat peinterdisciplinaritate ºi valorificândcomponenta de antropologieculturalã din programele disciplinelorlimba ºi literatura românã ºi religie.Tematica se circumscrie genericuluiFrumuseþea sacrã a lumii, competiþiadesfãºurându-se pe douã niveluri.Prof. Dana Sãftoiu – Inspector de
În perioada 19 - 21 apriliese va desfãºura a 2-a ediþie aFestivalului Daco-Roman Drubeta,proiect pe care l-am iniþiat anultrecut. Istoria bogatã de peste 2000 deani pe care o avem pe acestemeleaguri este ingredientul perfectpentru ca acest eveniment sã devinãunul de tradiþie pentru oraºulnostru, eveniment care poate sã fieun magnet pentru turiºtii din zonaOlteniei, din România ºi chiar dinafara graniþelor þãrii. Festivalul Daco-Roman Drubetase aflã la a 2-a ediþie ºi estecoordonat de Asociaþia Culturalã
pentru Istorie Vie prin activitãþi dereconstituire istoricã (reenactmentantic) care redau atmosfera uneilumi de acum 1900 de ani. Scopulprincipal al evenimentului estepromovarea patrimoniului dacic ºiroman, într-o manierã modernã.- Parada civilã ºi militarã –prezentarea costumelor antice(echipamente civile ºi militare;costumaþii civile ºi militare);- Taberele antice (Tabere civile:romanã ºi dacicã; Tabere militare:romanã, dacicã ºi sarmata; ªcoalade gladiatori)- Ateliere civile: Fierãrie (prelucraremetal la rece, prelucrare metal lacald: ustensile, arme, armuri,unelte), Orfevrãrie ºi metaloplastie,Monetãrie, Prelucrare lemn,Prelucrare piatrã, Olãrit, modelajlut, þesut/cusut/împletituri, Mozaic,Scriptoria (Metode de scris antic),Jocuri romane, Gastronomie daco-romanã (degustare), Prelucrare osºi corn, Atelier de instrumente ºimuzicã, Picturã- Ateliere militare: Tir cu arcul/aruncarea suliþei – instruireaspectatorilor, Costumareaspectatorilor (armuri) – pentrufotografii, Manevre militare,Demonstraþii de luptã, Replicifidele ale armelor antice- Demonstratii militare(antrenamente ºi demonstraþii)- Conflictul armat (marea bãtãlie)- Ritualuri antice: Cãsãtoria înlumea romanã, Ritualuri deînmormântare (rugul dacic –incinerarea rãzboinicului dac),Ridicarea la rang de municipiu aoraºului Drobeta, Ritualurireligioase romane – invocareazeilor pentru a afla soartarãzboiului, Ritualuri religioasedacice premergãtoare marilorbãtãlii din antichitate, Ritualurimilitare dacice – intrarea tinerilorîn rândurile rãzboinicilor- Dansuri antice – dansuri romaneºi dansuri dacice- Ateliere dedicate copiilor: picturã,þesut, modelaj lut, jocuri romane,scriptoria, tir cu arcul.
cora România contribuie,pentru al treilea an consecutiv, laîmbogãþirea spaþiului natural dinunitãþile de învãþãmânt dincomunitãþile în care sunt prezentehipermarketurile, cu scopul de aoferi copiilor un mediu maisãnãtos în care sã creascã ºi pentrua le insufla grija pentru naturã. În plin sezon verde, voluntariicora România, împreunã cu eleviidin ºcolile din proximitateahipermarketurilor, au plantat livezide pomi fructiferi în grãdinileºcolilor ºi grãdiniþelor alese sã facãparte din acest program. „E rolul nostru sã fim alãturi decomunitãþile din care facem parte,
Livezi de pomi fructiferi în ºcoli – o campanie susþinutã de cora România
contribuind la creºtereaarmonioasã ºi sãnãtoasã a copiilornoºtri. Entuziasmul copiilor care seimplicã an de an în proiect este ceamai bunã motivaþie pentru noi sãcontinuãm aceastã campanie, careeste deja la a treia ediþie. În plus,ne bucurãm sã avem alãturinumeroºi voluntari care ne ajutã sãderulãm campania. Ceea ce esteextraordinar la aceastã acþiune e cãea produce efecte în timp. Copiii augrijã de pomii lor, îi vãd crescândºi înþeleg cã este important sã aigrijã de naturã”, a spus CameliaPopescu, Manager de Comunicareºi Publicitate la cora România. Programul „Un pomiºor pentru viitor”
s-a derulat în ºcolile din localitãþileBistriþa, Malovãþ ºi Izvoru Bîrzii. Lupta pentru un mediuînconjurãtor mai curat necesitã
Un teren de sport nou-nouþa fost dat în folosinþã în imediatavecinãtate a blocurilor ANL ºi a SãliiPolivalente. Municipalitatea oferãgratis acest teren copiilor din zonãºi are scopul de a încuraja sportulºi miºcarea în rândul tinerilor.
Bazã sportivã nouã în zona ANL Un teren de sport ultramodernºi multifuncþional a rãsãrit învecinãtatea Sãlii Polivalente. Estedotat cu o suprafaþã de joc sinteticãdintre cele mai moderne,împrejmuit corespunzãtor ºi va fifolosit de copiii din zona ANL ºi
din vecinãtate. Intrarea esteabsolut gratuitã, iar primarulmunicipiului a precizat cã peteren vor avea acces doar copiiiºi tinerii. Este primul teren deacest fel din municipiu. Ideeaamenajãrii acestei baze sportive avenit dupã ce primarul a observatcã pe maidanul ce se afla acolo omulþime de copii bãteau mingeaºi se bucurau de miºcare. La
darea în folosinþã, autoritãþilelocale nu s-au abþinut de la a-ºiaminti de copilãrie, executândcâteva ºuturi la poartã. Zona din preajma blocurilor ANLse dezvoltã ºi se înfrumuseþeazã înpermanenþã, cartierul fiind printreprioritãþile municipalitãþii .Construcþia de baze sportiveultramoderne va continua, însã, ºiîn celelalte zone ale oraºului.
cora România, parte a grupuluiLouis Delhaize, este unul dintrecele mai dinamice branduri deretail. Prezent pe piaþa româneascãdin 2003, grupul opereazã înprezent 11 hipermarketuri înBucureºti ºi în marile oraºe. În 2013, cora a lansat platformacora. ro , o replicã virtualã ahipermarketului clasic, oferindconsumatorilor posibilitatea sã
implicare continuã, resurse,viziune. cora România deruleazã înacest scop o serie de campanii prinprogramul coraVerde.
cumpere produsele preferateonline ºi sã le fie livrate acasã. În acest moment, platformacora.ro este activã în Bucureºti,Constanþa, Cluj-Napoca, Bacãu ºiPloieºti. Filosofia cora România îi are încentru pe consumatori, cãrora leoferã produse ºi servicii de calitate,la preþuri accesibile.
Biroul de presã
Despre cora România
opiniiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.04.2019pag. 6
Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’
* Nedemnul ºi absolutnedigerabilul locatar de la CotroceauaMov, cãci preºedinte al României nuam putut ºi nici nu voi putea vreodatãsã-l numesc, a dat, marþi, la ºedinþafestivã a Parlamentului, prilejuitã deîmplinirea a 15 ani de la aderareaRomâniei la NATO, dovada nesimþiriisale atavice ºi a desãvârºitei salelipse de caracter. Concret, în loc sãþinã un discurs adecvat la împrejurare– era vorba doar de o ºedinþãsolemnã, menitã sã marchezeaniversarea unui eveniment – acestIohannis s-a lansat complet aiureaîntr-o suitã de atacuri grobiene,deºãnþate, la adresa guvernãrii PSD,a lui Dãncilã, a lui Dragnea, a oricuipãrea sã stea în calea ambiþiilor sale
Un clown în cãutare de nevastã…bolnave de a obþine al doilea mandatla Cotroceni. Faptul i-a luat – prinviolenþa ºi încrâncenarea lui, prinsurprindere chiar ºi pe unii dintresusþinãtorii sãi cei mai aprigi, care,atunci ºi dupã aceea, ºi-au plecatprivirile a jenã supremã, mãrginindu-se sã comenteze evenimentul cumultã, multã reþinere. Au fost însã ºifanaticii de serviciu, precumprimitivul tupeist Dancã, pentru carenu mai existã cuvinte în vocabularullimbii române spre a-l caracteriza. Însfârºit, de unde nu e, nici Dumnezeunu cere. Grav este ºi cã, la amintitasolemnitate, nu au fost invitaþi uniidintre artizanii de prim rang aI aderãriiRomâniei la NATO. Cum ar fi fostulpremier Adrian Nãstase. Sã þii
complet aiurea, departe de miezulvieþii politice un om de talia lui AdrianNãstase, cu merite uriaºe în aderareala NATO, dar ºi în ceea ce priveºteintrarea þãrii noastre în UniuneaEuropeanã este, la scarã, tot un fel decrimã. Mai ales în condiþiile în careexistã o severã penurie de oamenipolitici adevãraþi ºi competenþi pemeleagurile noastre. Suntem însã înepoca lui Dulap Sãsesc-Vodã ºi astaaduce un fel de aer de fatalitate pesteaceastã þarã. * O altã “bombã” care a explodat înspaþiul public este trecutul de torþionarpolitic al actualului procuror generalal României, Augustin Lazãr – osituaþie dezvãluitã într-o emisiune apostului de televiziune Antena 3. Pentrurespectivul “vopsit”, la propriu ºi lafigurat, chestiunea capãtã conotaþii ºiimportanþã suplimentare, întrucât omulcandideazã pentru un nou mandat (ºiãsta-I cu mandatele!) la funcþia pe careo ocupã în prezent, aceea de procurorgeneral al României. Doamne, noi numai scãpãm de panaramele acesteaparvenite!?! * Pentru cã veni vorba de asemeneapersonaje, sã mai spunem cã, prin varã,înceteazã mandatul unor judecãtori (treila numãr) de la Curtea Constituþionalãa României, iar frãsuneala pentrudesemnarea celor care vor trebui sã-Iînlocuiascã este în toi. Din parteapreºedinþiei se pare cã alegerea va fifãcutã între Augustin Lazãr, LauraCodruþa Kovesi ºi Cristina Tarcea. Trei,Doamne, ºi toþi trei! Repet, cred cãsuntem blestemaþi! De asemeneaspecimene corupte ºi otrãvite nu credcã vom scãpa prea curând.
* Altminteri, viaþa oamenilor simplicurge oarecum paralel cu cea a inºilordespre care vorbim. Ceea ce lecreeazã un nesperat confort interiorºi… profesional, deºi funcþiile pe careei le deþin ºi pentru care sunt plãtiþidin banii noºtri presupun nu unparalelism ci o frecventã intersectarecu interesele noastre legitime, pe careei sunt obligaþi sã le apere ºi sã lesusþinã. Ieri, de pildã, a fost ZiuaJandarmeriei – prilej pentru unii decomentarii redundant ºi penibilironice apropos de evenimentele din10 august anul trecut, când oameniirespectivei arme nu ºi-au fãcut decâtdatoria. Altminteri, dacã i-ai întrebape toþi ofuscaþii ãºtia strâmbãtori dinnas ce meserie ar vrea sã aibãodraslele lor, þi-ar rãspunde, aproapela unison cã, dacã nu se poate la SRI,atunci la jandarmi, iar dacã nu, laPoliþie. Hai, marº; de-aici, bãistrofocaþilor nesimþiþi! * O delegaþie liberalã a fost, recent,în vâjâialã prin Mehedinþi, ca sã-ºiplimbe, vorba aia, Ursu’. Adicã penoua vedetã (aiurea!), Rareº Bogdan,numãrul unu pe lista PNL laeuroparlamentare. Pe lângã faptul cãface figura unui clown în cãutare denevastã, omul e acel tip de tembelakecare chiar crede cã-i ceva de capullui. Pe aici a spus numai tâmpenii.Nu mã obosesc sã le þin socoteala.Sã i-o þinã alþii. Problema e alta. Câtãvreme PNL va fi, de fapt, PDL, adicãun partid de extracþie esenþialmentebãsistã, ºi va paria pe mârþoage saucai aproape morþi de genul acestuiRareº Bogdan, sã nu se plângã cã laguvernare ajung alþii ºi nu ei.
Urmare din pag. 1 Documentul de poziþie lansatpropune structurarea roluluieducaþiei, implicit rolul sistemuluinaþional de învãþãmânt, pe cincivalori fundamentale - încredere,echitate, solidaritate, eficacitate ºiautonomie -, care sã se regãseascãîn cinci principii: centrarea pe elev,flexibilitate, calitate mãsurabilã,colaborare, subsidiaritate. „Cred cã educaþia este cel maiimportant capitol din viaþa fiecãruiom, un veritabil liant social, iareducaþia, în general, ºi cu atât maimult o educaþie a viitorului trebuie sãconþinã ºi sã implice aceste valori.ªcoala este un model integrator. Înjurul ºcolii adunãm pãrinþii, în jurulºcolii adunãm comunitatea ºi, dinaceastã perspectivã, este esenþial sãreclãdim încrederea în ºcoalã.Încrederea este temelia uneiconstrucþii durabile pentru o ºcoalãdestinatã unei societãþi moderne”, adeclarat ministrul EcaterinaAndronescu.
Ministerul Educaþiei Naþionale a lansat... Ministrul Educaþiei a invitat toþifactorii responsabili sã participe, înurmãtoarea perioadã de timp, ladezbaterea ideilor propuse deMinisterul Educaþiei Naþionale pentruconsolidarea unei viziuni moderneasupra formãrii elevilor ºi studenþilor,care urmeazã a fi transpusã într-uncadru legislativ corelat cuperspectivele socioculturale ºieconomice ale României viitorului. La eveniment au participatreprezentanþi ai parteneri lorinstituþionali ai MinisteruluiEducaþiei Naþionale, ai instituþiilorde învãþãmânt preuniversitar ºisuperior din þarã, ai partenerilor dedialog social ºi ai altor organizaþiicu profil educaþional. Vã invitãm sã consultaþidocumentele care compun aceastãviziune sistemicã ºi sã dezvoltãmîmpreunã cadrul unui dialogconstructiv pentru educaþiaviitorului.
Mehedinþi, Sala de ºedinþe nr.4, etaj II, cu începere la ora 13.
Vã aºteptãm cu mare interes, ca
O nouã treaptã la “Casa Luminii”
Observ cum, deodatã, noul PNLal lui Ludovic Orban, alãturi de maineexperimentatul partid al USR-ului, auo afinitate faþã de referendumuri. Cele douãpartide, din ceea ce vãd, încearcã sãcopieze o strategie pe care fostulpreºedinte Traian Bãsescu a aplicat-o în2009, aceea de a avea alegeri în aceeaºizi cu referendumul. De ce fac cele douãpartide azi aceastã agitaþie pentrureferendum pe justiþie? Dintr-un simplumotiv: vor sã îi punã preºedinteluiIohannis pe tavã posibilitatea de a facecampanie pentru europarlamentare pentrupartidele sale favorite ºi pentru a fura startulîn campania prezidenþialã din toamnã.Motivul? Pentru cã preºedintelui îi e teamãcã nu va fi votat pentru al doilea mandat? Declaraþiile de sãptãmâna trecutã auînfãþiºat un preºedinte care îºi continuãperiplul electoral început încã din primalunã a anului. Mai mult, prin discursuladoptat, preºedintele Iohannis contribuiela dezbinarea societãþii româneºti.Strategia preºedintelui este una care, dinpãcate, dãuneazã grav României,societãþii româneºti. Preºedintele,conºtientizând sau nu acest lucru,contribuie la dezbinarea societãþii. Unpreºedinte al românilor ar trebui sã creezepunþi între români ºi nu sã sape tranºeeîntre cetãþenii aceleiaºi þãri. Aº vrea ca lucrurile sã fie înþelese cât sepoate de limpede: partidul nostru, ALDE,nu are nicio problemã cu referendumulpentru Justiþie, dacã dl. Iohannisconsiderã de cuviinþã sã-l convoace. Dar dacã îl convoacã trebuie sã ne fieclar de ce o face. Nu pentru cã îi pasãde justiþie, nu pentru cã îi pasã deabuzurile sãvârºite în România, nu
Ionuþ Sibinescu (ALDE):Preºedintele Iohannis sacrificã interesul publicpentru a-ºi mãri ºansele la un nou mandat
pentru cã îi pasã de miile de vieþimutilate de justiþia dumnealui, ci pentrucã a venit momentul sã stoarcã ºi ultimapicãturã electoralã din tema justiþiei. Haideþi, stimaþi colegi, sã dãm cãrþilepe faþã: dl. Iohannis vrea acestreferendum pentru cã vrea sã intre încampanie electoralã în condiþiile în carelegea îi interzice. El vrea sã-ºiconstruiascã platforma electoralã pentrualegerile din toamnã. Dl. Iohannis vreasã fure startul campaniei electoralepentru alegerile prezidenþiale. Chiar dacã nu ne opunem unuiasemenea demers trebuie sã spunemcã acesta va avea un impact negativasupra alegerilor europarlamentare, cãacest demers contravine practicilor ºirecomandãrilor Comisiei de la Veneþiaºi Comisiei Europene, douã instituþiidragi dlui Iohannis, PNL-ului ºi USR-ului, dar doar atunci când le pot folosiîn favoarea lor. Ne putem gândi, maiales, la utilitatea per ansamblu a unuiasemenea referendum. Nu vedem cumar putea fi de folos ºi cui, cu excepþiapartidului de suflet al preºedintelui, carenu prea are locomotivã electoralã. Din pãcate, preºedintele Iohannis alegesã întreþinã rãzboiul româno-român ºiscindarea societãþii româneºti prininstigarea la proteste chiar ºi pe magistraþi,care conform statutului profesional nu potintra în grevã sau participa la proteste, sauprin alegerea de a face referendum odatãcu alegerile europarlamentare.Preºedintele alege sã distragã atenþia de laadevãratele teme ale populaþiei: salarii ºipensii, investiþii, ºi genereazã noi temebazate pe urã ºi conflict. Domnul preºedinte, stimaþi colegi dinopoziþie, niciun Guvern nu îºi poatepune în practicã programul pe care aprimit votul de învestire, atâta timp câtpreºedintele ºi dumneavoastrã trageþifrânã de mâna blocând activitateaguvernului, incitând lumea la revoltepermanente, cu sau fãrã motiv. În mod regretabil, preºedinteleIohannis sacrificã la ora actualãinteresul public doar ca sã-ºi mãreascãºansele la un nou mandat prezidenþial.
sã mai parcurgem împreunã, otreaptã de iluminare.
Mihaela Dobre-Mirea
Biroul de presãal ALDE Drobeta Turnu Severin
urmare din pag. 3
A publicat în România în foarte multe reviste literare ºi astfel areuºit ca românitatea sã aibe o “casã” în Serbia. De altfel, anul acesta Societatea Cultural -Artisticã „Tibiscus” însemn de apreciere pentru contribuþia importantã la promovarealimbii ºi culturii române, în Serbia a fost recompensatã chiarpreºedintele României, domnul Klaus Iohannis, care i-a conferitOrdinul „Meritul Cultural” în grad de Ofiþer.
Festivalul de recitatori “Buna Vestire” a ajuns, în acest an, laa douãzecea ediþie. Aproape o sutã de tineri, din mai multe ºcoli gimnaziale dinspaþiul Banatului istoric al Serbiei, alãturi de oameni maturi careau descoperit “dulcele grai românesc” au concurat, din dragostefaþã de poezia româneascã, ºi de limba românã, s-au întrecut înversuri ale marilor poeþi români. An de an, scriitori din judeþul Mehedinþi, oameni de culturã,reprezentanþii Centrului Cultural “Nichita Stãnescu” au participat lamanifestãrile organizate la Uzdin. La “Festivalul recitatorilor”, ediþiadin acest an, ca ºi cele precedente, s-au aflat în juriu. De asemeneaCentrul Cultural “Nichita Stãnescu” a sponzorizat cu publicaþiiromâneºti proprii premiile acordate. Premiile care se decerneazãanual, la acest festival sunt publicaþii în limba românã, tocmai pentrususþinerea ºi promovarea limbii române în aceastã comunitate. Au participat, de asemenea, la manifestãri scriitori ºi oameni deculturã din judeþele Caraº Severin ºi Timiº.
Centrul Cultural...
G.P.
opiniiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.04.2019pag. 8
Puneþi-vã centurile desiguranþã! Aterizãm pe pista celor mairomantice vremuri ale României! Avenit momentul sã aflaþi ºi sã„plîngem” împreunã! În urmaduºurilor fierbinþi ºi reci, Koveºi einculpatã oficial ºi plasatã sub controljudiciar, cu interdicþii majore, printrecare, interdicþia pãrãsirii þãrii. Laaudieri a fost protagonista unui teatruabsurd, cu lacrimi de crocodil!Probabil, o nãpãdiserã regretelepentru cei care au murit ºi s-auîmbolnãvit în timpul anchetelor salestaliniste, pentru oamenii terfeliþi ºiarestaþi nevinovaþi. De aici, întrebarea:mai poate fi ea procuror european cîndnu mai este procuror? Sã i se dea cu„flit”!, ca sã-l citez pe Iohannis, care aînvãþat „golãneala” acum, la bãtrîneþe,ºi vrea sã parã ºmecheraº de cartierprin limbaj, la fel ca panaramele„#rezist”. Dacã organismele europenesusþin în continuare candidaturainculpatei Koveºi, atunci, cancelariaEuropei e o tejghea de crîºmã infectã!Poate ne spune Iohannis cum e cupenala pe care a susþinut-o! Oricum,acesta ar vrea s-o vadã dusã laBruxelles, astfel ar avea ºi el un spatesigur pentru toate dosarele acoperitecu cenuºã ºi imunitate, ºi ar scãpa deun contracandidat la prezidenþiale.Þara e sãtulã de cei zece ani de rãzboiromâno-român bãsist ºi de ceiaproape cinci de rãzboi iohannist, careau împãrþit românii în tabereantagoniste! Dacã penalitatea ar durea,primii cãrora li s-ar administracalmante ar fi preºedintele ºi fosta ºefãD.N.A. Vom avea grijã ca imaginea lorsã fie conservatã în scop turistic, încareul trãdãtorilor în serie. Acest preºedinte al statului îngrobianism, pentru cã al statuluiromân nu-i deloc (miroase de la
Acest mascul (k)alfapoºtã), tot timpul vitupereazã, punegaz pe foc ºi dã cu piatra (nu-i primadatã) în creºtinii români, care aususþinut referendumul pentru familie,bãtîndu-se singur în cap cu toleranþa.Toleranþa lui de faþadã, fãrã logicã! În2016, i-a botezat „fanatici religioºi”pe susþinãtorii normalitãþii. Recent,cu acelaºi limbaj de dupã blocuri, aafirmat cu scrîºnet nervos: „Cei careau promovat referendumul au fostorice numai toleranþi nu. Dar româniiau fost mult deasupra acestui discurs(aici Iohannis o ameþeºte cu românii).Au dat o lecþie imensã acestorinfatuaþi care au propagat ura ºi, purºi simplu, cum se spune mai popular,i-au tratat cu flit”. Asta vrea sãînsemne cã acest preºedinte poate fiorice, numai un bun român nu! Ciun aliat al lichelelor soroºiste, alpenalilor, luînd în calcul cã a chematla consultãrile privind întrebareareferendumului pe procurorulBucuricã, acuzat oficial de abuzsexual, pentru cã îºi invita clientelepe centurã, ºi pe haºtagistul soroºitFlorin Badiþã, nesimþitul organizatoral „Zilei fãrã pantaloni” la metrou.Vedem bine cãror gãºti antiromâneºtiaparþine Iohannis, cum s-a aliat culichele ºi penali împotriva noastrã, ºicîtã atitudine antiromâneascãmanifestã, cum nu s-a mai întîmplatpînã acum. Cineva îi sugereazã luiIohannis o întrebare pentrureferendum: „Credeþi cã românii suntproºti ºi vor vota neamþul pentru aldoilea mandat de preºedinte?”.Consultarea lui Iohannis cusocietatea civilã e doar o mimare ademocraþiei. Ca sã vorbesc înlimbajul lui, Werner s-a lins pe botde votul a milioane de români! Votulmeu e valoros ºi promit sã nu-l dauunui analfabet în românism,patriotism, moralã ºi siguranþãnaþionalã. Preºedintele statului îninfatuare s-a dovedit tolerant incitãriila dezordine socialã, instigãrii laproteste violente, tolerant prostiei,corupþiei, urii, dezbinãrii, trãdãrii…Se poate mîndri, însã, cugrobianismul, cu vocabularul ºigîndirea bolºevicilor, care aupersecutat intelectuali, preoþi ºi audistrus biserici. Cîtã pohtã spreperoraþii ºi gafe vedem la emfaticul
chiriaº al Cotroceniului! Cu cîtã uºurinþã îndrugã verzi ºiuscate, de parcã toate cuvintelescremute cu greu ar ieºi din mareafosã septicã de evacuare! Cînd a fãcuta mia gafã a încercat s-o repare cu ogafã ºi mai mare. Iniþial, a declarat cãpe malurile Prutului trãiesc douãpopoare diferite. Luat la rost dejurnaliºti, a minþit din nou, în pofidadovezilor televizate: „Eu nu am spuspopoare, ci naþiuni diferite, suntsigur”. De parcã n-ar fi aceeaºimîncare de peºte: imbecilitate lakilogram! Sã-i crape lui vreodatãobrazul de ruºine? Nici vorbã! Elcrede, în continuare, cã iepuraºuladuce Paºtele! Deºi ºtie cã mai binelee duºmanul binelui, tot obraznic e,nu se cuminþeºte deloc ºi mai doreºteo acadea de Cotroceni! Din gafã în gafã, din minciunã înminciunã, a tot încercat, de-a lungulmandatului, sã mute muntele culinguriþa dintr-un loc în altul, precumdeþinuþii lui F.M. Dostoievscki, din„Amintiri din cartea morþilor”, care,ispãºindu-ºi pedeapsa, mutaustereotip, fãrã niciun rost, nisipul dintr-o parte în alta. Ce lucrãturã ucigãtoarepentru România!, asemeneacondamnãrii la moarte prin picãtura deapã ce cade sacadat, în acelaºi timp ºiîn acelaºi loc al capului, producînd oinsuportabilã zdruncinare nervoasã.Aproape cã i-au intrat ochii în orbitede atîta încruntare ºi atîta urã împotrivapoporului român, pe care îl aþîþã, îldezbinã cu orice prilej! Gura parcã i s-a strîmbat de atîta scrîºnet printre dinþi!Unde-i „România lucrului bine fãcut”?A purces exact ca bãrbatul curvar, carepromite femeii mare cu sarea pînã oprinde în pat, apoi uitã de promisiuni!Nu vã grãbiþi sã-l votaþi încã o datã peacest pierde varã periculos! Ce pãrere aveþi? Cu americanii saucu nemþii în problema mutãriiambasadei la Ierusalim? Subiectextrem de sensibil ca sã fie dus însfera politizãrii! Excursionistulgreºeºte flagrant, saboteazã, caîntotdeauna, cu poziþia sacontondentã ºi vrea cu Berlinul! Alþii,cu parºivul ºi cuceritorul unchi Sam!Mai are cineva încredere în chiriaºulde la Cotroceni? Poate cei care maicred în Moº Crãciun. El „trãieºte într-
o lume paralelã”! Asta, ca sã-l„mîngîi” cu vorbele lui! Iar noi trãimîn plin rãzboi al declaraþiilor ºiameninþãrilor. La ce folosesc?, cîndzarurile au fost aruncate de istorie!Realitatea factualã istoricã ºireligioasã este una singurã: de trei miide ani, Ierusalimul a fost capitalã!Berlinul n-are dreptul sã joace istoriape degete, nici sã foloseascãmomentul ca monedã de schimbpolitic între state! Fiecare stat îºidecide singur capitala. Era mutareaambasadei chestiunea care ardeaRomâniei? Fãrã îndoialã, nu eratreaba noastrã sã ieºim ca pãducheleîn frunte, sã plonjãm în conflictestrãine! Dar, ºtim noi?, poate Româniae ghidonatã de lobiºti israelieni! Cuprivire la relaþiile cu lumea arabã, pecare Iohannis susþine cã le-ar fideteriorat Dãncilã, îl informez cã unsingur diplomat român a reuºit de-alungul istoriei sã menþinã relaþiispeciale cu Israelul ºi cu þãrile arabe,ºi acela a fost Ceauºescu. Iohannisn-are interes nici sã-i þinã pe româniuniþi! Darãmite, relaþiile externe!Restul? Mãrunþiº zornãitor, de o parteºi de cealaltã! ªi totuºi, numai Dãncilã o încaseazã!Cum rãmîne cu declaraþia „popoare ºinaþiuni diferite” a navetistului? Nu-lpotcoveºte nimeni, nu se întîlnescanaliºtii lui peºte în platourile tv sã-lamendeze pentru nenumãrateleabuzuri ºi încãlcãri ale Constituþiei? Dedoi ani România n-are ambasador înIsrael! ªi e vina lui Iohannis!Locomotiva excursionistului s-adovedit a fi o mocãniþã beteagã! Cutoate astea, neisprãvitul azvîrle culopata cãrbune în focarul rablei. Cecomportament balcanic! Pe ideea cãloviturile care nu-i rup spinarea îlîntãresc, îºi trîmbiþeazã fãrã jenã„disponibilitatea” de a ne fi conductorîncã cinci ani printre munþiidespãduriþi! Piei satanã ºi garniseºte-þi existenþa cu limite de normalitate! Ecazul sã ne mai întrebãm care sîntforþele cu care a negociat el România?Acest masculul (k)alfa, care a sãrit cuschiurile de pe vîrful feisbucului înspuma Cotroceniului, a lãsat tot timpulresorturile strãine sã acþionezeîmpotriva României.
continuare în pagina 12
opiniiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.04.2019 pag. 9
Pentru 33 de inºi europarlamentarele sunt un fel de 6 din 49 cu mai multe ºanse de câºtig
ªtefan Bãeºiu
Alegerile europarlamentarebat la uºã. Nici nu mai stau sã batãpentru cã luna viitoare suntem cu toþiiinvitaþi sã dãm cu ºtampila sã trimitemdeputaþii României în ParlamentulEuropean. De fapt nu sunt chiar aiRomâniei, ci ai partidelor politice. Defapt, dacã stai sã cugeþi bine, sunteuroparlamentarii grupurilor deinterese. Sau chiar ai familiilor lor.Pentru cã un post de europarlamentareste poate una din cele mai buneinvestiþii pe care poate sã le facã unpolitician. Este adevãrat cã sunt mulþibani în joc, dar ºi rãsplata este pemãsurã. Este vorba de câteva miide euro la pensie. Nu mai vorbimde cei patru ani de mandat, cândveniturile sunt unele pe mãsurã ºichiar peste mãsurã, raportat laveniturile populaþiei chiar din oricestat european. Europarlamentarul român nu teajutã în general cu nimic. El mergeacolo doar pentru a ridica mâna înfuncþie de ce îi spune partidul saugrupul politic din care face parte sauîn funcþie de ce înþelegeri face acolo,
dacã îi iese ceva în plus pe lângãindemnizaþie. Adicã sã îºi vândãvotul. Sã fii europarlamentar este dedeparte mai tare decât sã lucrezi la omultinaþionalã sau la o corporaþie saula un multimilionar. Europarlamentarul este ochestiune de obligativitate pentruþara noastrã ca parte a UE. Problemaeste cã dacã posturile deeuroparlamentar sunt pentruRomânia ar trebui trase la sorþi ºioricine din þarã sã aibe ºansa la patruani de belºug ºi puþinã activitate.Sigur cã este greu cu avioanele, cuºedinþele, cu votul. Naveta teomoarã. Dar sunt ºi satisfacþiile. Sãscrie pe cruce „Aici îºi zace somnulde veci, la fel ca în timpul vieþiieuroparlamentarul Gigel Gogoaºe”.Ceva de genul. Este un lucru mare sãajungi parlamentar. Mai ales în planpersonal este realizarea supremã. ªica status ºi ca situaþie materialã. Din postura de europarlamentarorice este posibil. Vã daþi seama cevacanþe de vis în Maldive sau îninsule exotice sau în Dubai, visul
oricãrui pãmântean. Venituri de18.000 de euro pe lunã sauaproximativ. Din banii aceºtia se potcumpãra în patru ani câteva locuinþebune ºi se poate trãi pe picior mare,mai ales în stare de aproape lumea adoua spre a 3-a, cum este România. Alegerile europarlamentare suntprin urmare extrem de importante,pentru ca 30 ºi ceva de inºi sã trãiascãpe picior mare timp de 4 ani. Deaceea, românii trebuie sã semobilizeze pentru ca 33 de inºi dinRomânia sã sugã patru ani la þâþaUniunii Europene. Ei vor reprezentaþara noastrã la nivelul continentului,adicã interesele statului român lanivelul UE. Legislaþia comunitãþiieuropene este adoptatã înParlamentul European. O partedreptul comunitar este preluat înlegislaþia naþionalã. Existã ºi intereseparticulare pentru care eurodeputaþiitrebuie sã lupte. Este vorba depoliticile în diferite domenii deactivitate, precum minerit, energie,agriculturã, industrie, mediu,transporturi. Aici are loc o politicã delobby intensã, de la stat la stat, înfuncþie de misiunea pe careeuroparlamentarii o primesc de lapartide sau de la þara lor. În modnormal, ar trebui sã existe un fir roºupe care îl urmeazã europarlamentariiromâni de exemplu, atunci când vinevorba de interesele þãrii, dincolo deinteresele grupurilor politice din care
fac parte partidele care câºtigã locuriîn parlamentul european. Þara noastrã ar trebui sã aibe câtevainterese pe care sã le apere ºi sã lepromoveze la nivel continental. Toþipoliticienii români din legislativul UEar trebui sã militeze pentru interesulnaþional ºi sã nu voteze împotriva þãriilor, indiferent de ce spun partidelepolitice sau grupurile politice din carefac parte partidele lor. Problema estecã interesul naþional este un termenextrem de vag ºi în spatele lui se poateascunde orice. Cert este cã partideleau nevoie de români pentru a trimiteîn parlamentul UE politicieni care, larândul lor, sã poatã sã vireze o partedin venitul lor în visteria partidului.Cãci orice se plãteºte. Ei oricum vorrãmâne un adaos de vis la pensie,atunci când vor împlini vârsta legalãde pensionare. Este pãcat ca 33 deromânaºi sã nu o ducã mai bine deanul acesta, dar cã alegãtorii suntprea rãi sã nu iasã la vot. De fapt,oricâþi vor merge la vot partidelevor primi mandatele. E mai rãudecât la locale, când unii ies primaricu 1.000 de voturi. Sã alegem din nou de pomanã niºteromânaºi care sã o ducã ºi mai binede luna viitoare. Chiar dacã numergem la vot, ei tot vor merge acolo.Cât de utile sunt aceste alegeri nimeninu ºtie. Cert este cã pentru 33 de inºie un fel de 6 din 49 cu mai multe ºansede câºtig.
Vineri, 29.03.2019, ªcoala dePerfecþionare a Pregãtirii
Personalului Poliþiei de FrontierãDrobeta Turnu Severin
sãrbãtoreºte 25 de ani deexistenþã, moment solemn ºi plin
de însemnãtate pentru personalulPoliþiei de Frontierã Române.
Înfiinþatã la 1 aprilie 1994, înlocalitatea Orºova, sub denumireade „Centrul de Perfecþionare aCadrelor de Grãniceri” ºischimbându-ºi ulterior locaþia, în
25 ani de existenþã de dãruire ºi profesionalism pentru ªcoala de Perfecþionarea Pregãtirii Personalului Poliþiei de Frontierã Drobeta Turnu Severin
anul 2003, în municipiul DrobetaTurnu Severin, sub o nouãdenumire „ªcoala de Perfecþionarea Pregãtirii Personalului Poliþiei deFrontierã Drobeta Turnu Severin”,în prezent instituþia îºi desfãºoarãactivitatea în subordineaInspectoratului General al Poliþiei deFrontierã Române ºi are ca obiectivprincipal formarea, perfecþionarea ºispecializarea poliþiºtilor de frontierãdin întreaga þarã. Festivitatea a început prin
intonarea imnului de stat, urmatãde un moment de reculegere înmemoria cadrelor trecute înnefiinþã, care au slujit acesteiinstituþii ºi implicit viitoruluigeneraþiilor de poliþiºti defrontierã, continuând cudiscursul directorului ªcolii,domnul comisar ºef de poliþieCiobanu Victor-Marius. La eveniment au participatreprezentantul InspectoratuluiGeneral al Poliþiei Frontierã Române,reprezentanþi ai instituþiilor publicedin judeþ, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, cadrele ºcolii, precum ºicadre trecute în rezervã.
Activitatea a fost presãratã cuoferirea de diplome ºi placheteinvitaþilor, alocuþiuni ale acestora,prezentarea istoricului ºcolii, aMonografiei acesteia, a Ghidului debune practici privind solicitãrile deacordare a unei forme de protecþieinternaþional depuse cãtre Poliþiade Frontierã Românã ºi a RevisteiTemerarii–2019, redactate încadrul instituþiei. Totodatã, Corul Kinonia, dincadrul Episcopiei Severinului ºi
Strehaiei a încântat publicul cucântece patriotice. Cu ocaziaaniversãrii acestei zile, în cadrulºcolii a fost organizat ºi unCampionat de Tenis de masã, prilejcu care au fost premiaþi câºtigãtorii. În acest sfert de veac, ºcoala aorganizat cursuri de iniþiere, de formareºi perfecþionare specifice pentru agenþiiºi ofiþerii Poliþiei de Frontierã Române,precum ºi pentru cadre aleMinisterului Apãrãrii Naþionale ºi alePoliþiei Locale, fiind un vectorimportant în pregãtirea continuã. În tot acest timp, instituþia a avutnevoie de profesioniºti care sã-ºiactualizeze cunoºtinþele ºipregãtirea în mod continuu, pentruca evoluþia psihopedagogicã ºisocialã sã fie îmbrãþiºatã ºitransmisã de la o generaþie la alta.Astfel, în anul 2017, ºcoala adevenit Academie Partenerã aAgenþiei Europene pentru Poliþia deFrontierã ºi Garda de Coastã(Frontex), reuºind astfel sãdeschidã încã o fereastrã pentruviitorul sistemului de învãþãmântspecific armei Poliþiei de Frontierã.
Sute de documente, uneleconþinând date personale, dintr-oarhivã mai veche a Primãriei dincomuna mehedinþeanã Pãtulele aufost descoperite într-o groapã degunoi ilegalã de la marginealocalitãþii. Edilii locali ridicã dinumeri, dar poliþia a ridicat arhivaºi face cercetãri. Pe un câmp de la margineacomunei Pãtulele vântul aîmprãºtiat sute de documente ce laprima vedere s-au dovedit a fi actede identitate în copie, chitanþiere ºi
Documente din arhiva primãriei, gãsite la groapa de gunoi Biroul de presã
facturiere, documente notariale ºitot felul de hârtii, unele distruse,altele nealterate. La o privire maiatentã, consilierul local CosminBalint a descoperit cã acesteaproveneau dintr-o arhivã mai vechede 12 ani a Primãriei din Pãtuleleºi fuseserã pur ºi simplu îngropateîntr-o zonã folositã ca groapã degunoi ilegalã. Pentru cã treaba adevenit serioasã, iar de sub pãmântau fost scoase cantitãþiimpresionante de documente acãror vechime pare sã fie de câteva
zeci de ani, poliþia a intrat pe fir. Reprezentanþii autoritãþii locale,mai exact secretarul comuneiPãtulele, Constantin FlorinPleniceanu, spune cã nu ar fi nimicgrav. E vorba de o arhivã mai veche,provenitã dintr-o clãdire mai vechea Primãriei. Mai mult, secretarulPrimãriei spune cã nu ºtia nimicdespre dispariþia documentelor ºicã Primãria face propria ei anchetã. Poliþia este, însã, de altã pãrere,deoarece au ridicat documentele ºiacum fac cercetãri amãnunþite. „Ca urmare a sesizãrii unuicetãþean cu privire la faptul cã peun câmp, în apropierea comuneiPãtulele au fost descoperitedocumente ce ar conþine date cucaracter personal, poliþiºtii austabilit cã aspectele sesizate seconfirmã, o parte din documente aufost ridicate, depozitate ºi sigilatecorespunzãtor, iar în momentul defaþã se fac cercetãri pentru a se
stabili împrejurãrile în caredocumentele au ajuns în zonarespectivã, dar ºi dacã seîntrunesc elementele constitutiveale vreunei fapte de naturã penalãsau contravenþionalã”, a declaratpurtãtorul de cuvânt al IPJMehedinþ i , comisarul-ºefNicolae Lohon. Situaþia pare, cel puþin la primavedere, una destul de ciudatã, maiales cã, în decursul anilor, aici auavut loc câteva scandaluri legate deretrocedarea unor terenuri. Pe dealtã parte, vorbim de dezvãluireaunor date personale. R. C.
Angajãm pentru Restaurantîn Drobeta Turnu Severin:
Aici, Preasfinþia Sa a sãvârºitslujba Vecerniei, având alãturi o delegaþiede la Centrul Eparhial împreunã cu preoþiide la parohiile învecinate. La finalul Vecerniei, ierarhul abinecuvântat lucrãrile ce s-au efectuatla aceastã bisericã, ca mai departe sãse poatã sãvârºi Sfânta ºi DumnezeiascaLiturghie în interiorul acesteia. În încheiere, pãrintele paroh, IspasFlorin a þinut sã mulþumeascãPreasfinþitului Pãrinte Nicodim pentrubucuria pe care a oferit-o tuturor, prinbinecuvântarea lucrãrilor ºi nu în ultimulrând credincioºilor care mereu i-au fostalãturi în întreaga sa activitate, iarPreasfinþitul Pãrinte Nicodim a aºezatla sufletele celor prezenþi un cuvânt de
Preasfinþitul Pãrinte Nicodim abinecuvântat lucrãrile sãvârºite la
parohia Gârla Mare II
învãþãturã ºi de binecuvântare. Piatra de temelie a acestui sfântlãcaº de cult a fost pusã în anul 2006,an ce a fost dedicat SfântuluiNicodim de la Tismana ºi în care aufost începute numeroase biserici înEpiscopia Severinului ºi Strehaiei. Demersurile pentru construireaunei noi biserici la Gârla Mare au fostfãcute la dorinþa unor credincioºi dinparohie, având în vedere cã localitateaeste una populatã ºi întinsã pe osuprafaþã destul de mare, lungimeaei fiind de 7 km, iar unii enoriaºi nuputeau sã se deplaseze pe distanþefoarte mari, fiind înaintaþi în vârstã.
Marian GherghinescuEpiscopia Severinului ºi Strehaiei
În seara zilei de duminicã, 31 martie 2019, Preasfinþitul PãrinteNicodim, Episcopul Severinului ºi Strehaiei s-a aflat în mijloculcomunitãþii parohiei Gârla Mare II, protopopiatul Vânju-Mare.
În contextul aniversãrii la datade 03 aprilie a.c., a 169 de ani de laînfiinþarea Jandarmeriei Române,Inspectoratul de Jandarmi JudeþeanMehedinþi a organizat o serie deactivitãþi în cinstea acestui eveniment. Astfel, în perioada 18.03-29.03.2019, s-au desfãºuratconcursuri sportive între cadreleunitãþii (ºah, tenis de masã, fotbal-tenisþ TIR). Activitãþi informativ-educative ºi de prezentare aactivitãþii Jandarmeriei Române s-a desfãºurat la nivelul subunitãþilordin oraºele Orºova, Baia de Aramã,Strehaia ºi Vânju Mare, în perioada
În urma apariþiei în spaþiulpublic a unor informaþii legate delimitarea numãrului de porci crescuþiîn gospodãriile populaþiei, MADR faceurmãtoarele precizãri, pentru corectainformare a opiniei publice, astfel: Ordinul MADR nr.224/2019 nurestricþioneazã sub nicio formãcreºterea porcilor în gospodãriilepopulaþiei, ci reglementeazã din punctde vedere tehnic dimensiunileexploataþiilor în vederea înregistrãriituturor efectivelor de porcine,urmãrind totodatã miºcarea animalelorpentru a se asigura trasabilitatea.
Biroul de presã
PUNCT DE VEDERE Clarificãrile suplimentare prinordinul MADR 224/2019 s-au fãcut înbaza prevederilor Regulamentului UEnr. 220/2015 care vizeazã clasificareafermelor în funcþie de dimensiuneaeconomicã a acestora, întrucâtRegulamentul UE 1242/2008, care astat la baza ordinului anterior, a fostabrogat, atrãgând dupã sine anulareaordinului MADR 300/2017. Toate precizãrile din ordin suntdestinate clarificãrilor tehnice privindînregistrarea efectivelor de animale,norme impuse de Uniunea Europeanã. Exploataþiile cu un efectiv de maxim5 capete de porcine cu greutatea depeste 30 kg sunt ferme de suine desubzistenþã destinate autoconsumuluiºi nu sunt supuse regulilor deînregistrare la Registrul Comerþului,fiind scutite de impozite. Deþinãtorii de exploataþii agricolecu un numãr cuprins între 6 ºi 130de capete se înregistreazã gratuit laANSVSA, cele care depãºesc 130 decapete se considerã ferme mari desuine ºi se înregistreazã la RegistrulComerþului, în Sistemul Naþional deIdentificare a animalelor, îndeplinescnormele de biosecuritate ºi suntautorizate sanitar – veterinar.
Muzeul RegiuniiPorþilor de Fier, în calitate de
partener local al proiectuluiMOTIVATION III –
AUTONOMY-ENTHUSIASTIC SCHOOLS,
prin Programul Erasmus+,împreunã cu ªcoala
Gimnazialã Grozeºti vã invitãsã participaþi joi, 4 aprilie a.c.,
începând cu ora 12,30 laPavilionul Multifuncþional,
unde vor avea loc seminariileºi workshopurile proiectului.
La aceste acþiuni vor fiprezenþi ºi parteneri strãini din
5 þãri europene.
Invitaþie
Activitãþi dedicate ZileiJandarmeriei Române
INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN MEHEDINÞICompartimentul Informare Relaþii Publice ºi cu Publicul
Ziua Porþilor Deschise la Jandarmeria Mehedinþi Marþi, 02 aprilie a.c., Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Mehedinþia organizat acþiunea “Ziua Porþilor Deschise pentru copii”. Invitaþiei lansate de jandarmi au rãspuns peste 300 de elevi însoþiþide cadrele didactice din ºcolile ºi liceele mehedinþene. Jandarmii i-auîntâmpinat pe micii musafiri cu baloane ºi steguleþe dupã care i-au condusîn incinta inspectoratului. Au fost prezentate standuri expoziþionale cu þinuta specificã misiunilor,armament ºi tehnica din dotarea structurilor de ordine publicã, trusacriminalisticã, tehnica de comunicaþii, autospecialele pe care jandarmiile folosesc în diferite misiuni. Cei interesaþi de a urma o carierã îndomeniu au primit informaþii despre oferta educaþionalã a instituþiilor deînvãþãmânt din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Cele mai aºteptate momente au fost exerciþiile demonstrative constândîn exerciþii de autoapãrare, spargeri de obiecte dure, elemente de dresajcanin, dar ºi o simulare a unei situaþii privind restabilirea ordinii publice. Manifestãrile s-au organizat în contextul sãrbãtoririi la data de 3 apriliea.c., a 169 de ani de la semnarea actului prin care domnitorul GrigoreAlexandru Ghica a promulgat Legiuirea pentru Reformarea CorpuluiSlujitorilor în Jandarmi.
Miercuri, 03 aprilie a.c., începând cu orele 13.00, Sala PalatuluiCulturii, “Teodor Costescu” a gãzduit simpozionul “JandarmeriaRomânã - de 169 de ani pentru România”, eveniment ce a încheiatseria activitãþilor dedicate Zilei Armei.
29.03-02.04.2019. Manifestãrilededicate Zilei Armei au continuatcu concursurile Cupa Jandarmerieila TIR ºi Cupa Presei la TIR, ce s-adesfãºurat vineri, 29 martie a.c., dela ora 09.30, în poligonul situat pestrada Serpentina Roºiori dinDrobeta Turnu Severin. Cei care doresc sã cunoascã câteceva din activitatea ºi misiunile pecare le desfãºoarã jandarmiimehedinþeni, au fost invitaþi sãparticipe marþi, 02 aprilie a.c., dela orele 13.00, la Ziua PorþilorDeschise, eveniment organizat lasediul unitãþii noastre.
Tot mai mulþi analiºtii ºi-au înãsprit previziunileprivind evoluþiile economiei locale cât ºi alecursului euro/leu. O analizã a celor de la Banca Transilvania indicã cãprocesul de creºtere economicã a României se vatempera în acest an la 2,8%, de la 4,1% în 2018 ºi 7%în 2017. Evoluþia vine pe fondul încetinirii economieimondiale dar ºi a dezechilibrelor macroeconomice ºia mix-ului de politici economice ale PSD. Tot sãptãmâna trecutã a fost publicat sondajul realizatîn rândul membrilor CFA România, pentru lunafebruarie. Acesta anticipeazã deprecierea cu circa 2%a leului faþã de euro. Astfel, valoarea medie anticipatãpentru orizontul de ºase luni este de 4,7885 lei/euro,iar pentru cel de 12 luni de 4,8462 lei/euro. Revenind la parcursul perechii euro/leu, acesta a urcat dela 4,7603, la începutul perioadei, la 4,7625 lei. La sfârºitulei, media a fost stabilitã la 4,7614 lei, într-o ºedinþã în caretranzacþiile s-au realizat în culoarul 4,756 – 4,764 lei. Depãºirea în perioada urmãtoare a pragului de 4,77 leieste improbabilã, în condiþiile în care Ministerul de Finanþea împrumutat 3 miliarde euro de pe pieþele externe prin maimulte emisiuni de euroobligaþiuni, din care 1,35 miliardeeuro pentru o maturitate de 30 de ani, 500 milioane euro pe15 ani ºi 1,15 miliarde euro pentru o scadenþã de 7 ani. Cursul dolarului american a crescut de la 4,2209 la4,2499 lei, medie care nu a mai fost atinsã din aprilie 2017. Moneda elveþianã s-a apreciat pe pieþeleinternaþionale la 1,116 – 1,121 franci/euro, iar mediaei a urcat de la 4,2296 la 4,2635 lei, maxim al ultimiloraproape patru ani, pentru ca la sfârºitul perioadei easã fie stabilitã la 4,2533 lei. Preþul gramului de aur a scãzut la sfârºitul intervaluluide la 176,1510 la 175,9424 lei, în timp ce valoarea uncieide aur cobora pe pieþele internaþionale specializate la1.285 dolari, minimum al ultimelor trei sãptãmâni. Modificarea celebrei OUG 114, cunoscutã drept „taxape lãcomie”, prin introducerea, începând cu data de 2mai, a unui indicator calculat pe baza tranzacþiilorinterbancare, nu în funcþie de cotaþii, care se va aplicaatât creditelor noi, cât ºi refinanþãrii creditelor aflate înderulare, a stabilizat piaþa monetarã. În perioada analizatã, indicele ROBOR la trei luni,utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelorîn lei, a stagnat la 3,23%, iar cel la ºase luni, folosit lacalcularea ratelor la creditele ipotecare, la 3,32%. Indicele ROBOR la nouã luni, calculat în funcþie de ratadobânzii plãtitã la creditele atrase de cãtre bãncile comercialede la alte bãnci, s-a oprit la 3,48% iar cel la 12 luni la 3,53%. Perechea euro/dolar a avut o evoluþie descendentã,ea alunecând de la 1,1327, la debutul intervalului, la1,1191 dolari. Indicele bitcoin calculat de Bloomberg a încheiatperioada la 4.700 dolari, nivel care nu a mai fost atinsdin noiembrie trecut. Analiza cuprinde perioada 27 martie – 2 aprilie.
Radu Georgescu
Euro tot mai aproape deun nou maxim istoric
În data de 31.03.2019 s-a desfãºuratîn oraºul Târgu-Jiu concursul Regional deOrientare ”Cupa Pãcãlelilor”, Ediþia a IX-a. La acest concurs a participat ºi LiceulTeoretic “ªerban Cioculescu” din DrobetaTurnu-Severin reprezentat de urmãtorii elevi:Doandeºi Cornelia Roxana, Doandeºi VasileAdelin din clasa a IX-a, Prisacariu Adelindin clasa a XII-a, coordonaþi fiind de prof.Miloºescu Cristian. Probele de concurs au constat în orientareaîn mediul urban pe baza unei hãrþi, fãrãbusolã ºi au fost împãrþite pe categorii devârstã dupã cum urmeazã: FM: 8, 10, 12, 14,16, 18, Open, Open Tehnic ºi Open Familie. Membrii liceului nostru au luat startul laurmãtoarele probe:- F 16 prin Doandeºi Cornelia Roxana cares-a clasat pe Locul I;- Open Tehnic prin Prisacariu Adelin
„Cupa Pãcãlelilor”care s-a clasat pe locul IV;- M 16 prin Doandeºi Vasile Adelin care, dinpãcate, a fost descalificat;- Open prin prof. Miloºescu Cristian care s-a clasat pe Locul I. Gradul de dificultate a probelor a fost marenecesitând o bunã orientare în regim devitezã, mulþi concurenþi nereuºind sã termineproba fiind descalificaþi. Astfel, satisfacþia noastrã în atare condiþiia fost imensã prin obþinerea celor douã locuriîntâi. De asemenea, locul IV obþinut de cãtreelevul nostru la cea mai dificilã probã OpenTehnic a fost peste aºteptãrile noastre.
Aºa cã la aceastã competiþie numitã„Cupa Pãcãlel ilor” am reuºit sã ne„pãcãlim”, noi sperând, iniþial, doar sãreuºim sã terminãm probele de concurs.
Prof. Miloºescu CristianLiceul Teoretic “ªerban Cioculescu”
Romantice ºi distractive vremuri trãim, nu-i aºa? Koveºi - aceastã sportivã a minciunii - estedezbrãcatã metodic de mantia de fier. „Nu m-am întîlnit niciodatã cu penalii”, a minþit în faþateleviziunilor, dar filmul ºi fotografiile ºpriþului din Crama lui Ghiþã existã! Sînt cît se poate dereale. A confirmat jurnalistul Cristoiu în momentul audierii ca martor, în dosarul în care Codruþaare trei capete de acuzare: mãrturie mincinoasã, luare de mitã ºi abuz în serviciu. Mare scofalã!Ghiþã cu Koveºi ºi cu alþi bandiþi la ºpriþ! Apoi, în sufrageria lui Oprea! Romantice vremuri!Koveºi s-a pozat de bunã voie cu niºte butoaie în spate. Majoritatea filmelor ºi pozelor undeKoveºi e umãr la umãr cu mafioþii sînt ascunse peste ocean. Fosta soþie ºi socrul lui Ghiþã aumãrturisit cã Koveºi era prietenã cu ei ºi familia. Imaginaþia bogatã în stalinisme a lui Koveºiîi permitea sã facã orice împotriva tuturor! Vã amintiþi cum dãdea spectacol mediatic cu falsaei nevinovãþie! Cîte vieþi a nenorocit! Cîte destine frînte, cît capital românesc distrus! Nu credenici ea ce spune în apãrare, dar bate toba mare! Pentru toate nelegiuirile comise, acum e doaro ursoaicã rãnitã, speriatã de farurile unei maºini! Mi-ar plãcea sã-i vãd pe aceºti bandiþimãturînd strãzile ºi trãind cu o pensie de 700 de lei pe lunã! Aºadar, perspectiva lui Koveºi ºiIohannis despre minciunã ºi adevãr este cît se poate de criticã! O, ce vremuri romantice ne aºteaptã tot anul acesta! Alegeri peste alegeri! Amintiþi-vã cã Boc adat cu coasa în campanie, Udrea a dat cu mopul ºi a copt cozonaci! Sã nu cumva sã-i treacã princap lui Iohannis sã spele autostrada Bucureºti-Sibiu! Doamne fereºte!
Acest mascul (k)alfa
Maria Diana Popescu, Art-emis, www.art-emis.ro/editoriale
urmare din pagina 8
Comisia Europeanã va transmite acelaºi mesajca Preºedintele Iohannis – „Sã nu cumva sã daþi OUGînainte de eventualul referendum pe care ar urma sã-lconvoace ºeful statului”. Practic, în plinã campanieelectoralã pentru europarlamentare, este exclusã variantacã vor apãsa butonul roºu nuclear. Concluzia este cãvor bate din nou pe umãr Guvernul ºi le vor spune celorde la PSD – ALDE cã nu e frumos. Timmermans nu valua niciodatã atitudine concretã împotriva lui Dragneapânã când nu vede câþi europarlamentari îi livreazãacesta în dorinþa de a obþine ºefia Comisiei Europene.Este o înþelegere clarã – face pe Titi Durul, dar este evidentcã totul este de ochii presei. Socialistul olandez dãdovadã de o ipocrizie colosalã.
Emanoil Rãzvan ROªCA, presedinte PMP: Comisia Europeanãar urma sã discute situaþia statului de drept din România
În prima parte a sãptãmânii ai nevoie de odihnãºi activitãþi uºoare, de rutinã. Sãnãtatea este vulnerabilã,fiind vorba despre revenirea unor afecþiuni vechi, cuaspecte cronice. Fii prudent, îngrijeºte-te corespunzãtorºi ai încredere cã vei depãºi totul cu bine. Informaþiileobþinute pe cãi neobiºnuite vor fi uimitoare, iar unelechiar bizare. Noteazã într-un jurnal orice idee sau cuvântcare rezoneazã cumva în sufletul tãu ºi la momentulpotrivit cu siguranþã îþi va fi util. Dacã observi cã lucrurilenu ies cum doreºti tu, lasã-te purtat acum de valul vieþii.Te va duce exact unde ºi cum îþi este þie de folos. În adoua parte a sãptãmânii te vei simþi mult mai bine. Secontureazã o nouã etapã de viaþã. Cheltuieli cotidiene ºifavoruri din partea celorlalþi.
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
Relaþiile cu prietenii sunt amestecate, dar clar estecã unele dintre acestea se vor sfârºi fãrã echivoc. Suntºanse mari de a finaliza un proiect profesional ºidiverse activitãþi comune cu prietenii, cu susþinãtoriidin segmentul socio-profesional. Este bine sã fiiprecaut ºi sã urmãreºti atent firul evenimentelor. Lasãdiscuþiile ample ºi luarea deciziilor cu efect pe termenlung pentru alte zile. Emoþiile te pot copleºi ºi deaici sãnãtatea sã aibe de suferit. Organizeazã-þitreburile, astfel încât sã ai suficient timp pentru odihnãºi dialog cu cei dragi. De evitat, pe cât posibilconsultaþiile, analizele medicale ºi intervenþiilechirurgicale, deoarece se pot produce erori dificilde ameliorat. Relaxarea în naturã, somnul suficient,o dietã de sezon te ajutã mult ºi bine.
Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)
Sãptãmâna debuteazã cu multã forfotã la serviciu.Se preconizeazã schimbãri importante, atât în ceea cepriveºte condiþiile de muncã, activitatea profesionalãpropriu-zisã, cât ºi salarizarea aferentã muncii depuse.Întâlniri cu persoane oficiale, cu ºefi, aflarea unorinformaþii deosebite legate de mersul lucrurilor laserviciu. Rãsturnãrile de situaþie pot fi uimitoare, dartotuºi nu este ceea ce pare. Prudenþã, discreþie, calm,rãbdare! Comunicarea este deficitarã ºi multe din celediscutate acum se vor revizui sau anula în sãptãmânileurmãtoare. Ar fi bine sã te gândeºti deja la un alt locde muncã, poate chiar într-un alt domeniu profesional.Prietenii îþi vor fi alãturi, însã dialogurile cu aceºtiaobosesc. Selecteazã-þi prioritãþile!
Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)
Eºti gânditor în aceastã sãptãmânã, cumva fiindorientat spre tine ºi sufletul tãu. Chiar dacã se vor iviºanse bune de a cãlãtori în þinuturi îndepãrtate, de a dialogacu oameni erudiþi sau de a te implica în studii ºi cercetãri,pare cã îþi este dificil sã te racordezi la momentul acum ºiaici. Pentru cã mentalitatea ta se modificã, gândurile suntconfuze ºi îþi poate fi greu, uneori, sã þii pasul cu cei dinpreajma ta. Relazeazã-te, selecteazã ºi ocupã-te numai deprioritãþi, iar la nevoie cere sprijinul celorlalþi. Vei fi uimitcâtã înþelegere ºi cât ajutor vei primi pe cãi diferite, poatechiar neobiºnuite. Relaþiile profesionale sunt animate, maiales cele cu ºefii. Dezbateri profesionale de anvergurã ºirãsturnãri de situaþie în câmpul muncii. Se contureazãetape profesionale noi.
Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)
Este nevoie sã te ocupi de cheltuieli, de achitareafacturilor ºi poate chiar de relaþiile cu instituþiile financiare.Sunt posibile descoperirea unor erori financiare serioase,întâzierea sau amânarea unor plãþi. Se recomandãprudenþã, discernãmânt ºi rãbdare pentru a rezolva totce þine de bani, bunuri, investiþii, documente, moºteniri,partaje. Final de etapã de câºtig de la ºi prin alþii. Sepoate finaliza o colaborare sau se poate anula un sprijinmaterial pe care îl primeai de la cineva apropiat. De aiciapar o serie de gânduri, de planuri noi, posibil chiar sãte orientezi spre alþi oameni care te pot ajuta în vreun fel.Cãlãtoriile îndepãrtate ºi dialogurile cu persoane strãinesunt frecvente mai ales în a doua parte a sãptãmânii. ªefiºi oficialitãþi în preajmã. Se contureazã abordarea uneinoi filozofii de viaþã.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
O sãptãmânã dinamicã, în care vei revizui multe planuriºi relaþii. Revin în atenþie conflictele din segmentulprofesional, în mod special cele cu femeile. Bizaruldomneºte la locul de muncã ºi în relaþiile profesionale,de aceea fii prudent ºi þine cont de faptul cã nu este ceeace pare la prima vedere. Se încheie o etapã importantã înplan partenerial, fie cã este vorba despre partenerul deviaþã, fie despre o colaborare. Mãrul discordiei dinaceastã sãptãmânã o reprezintã banii ºi bunurile comunecu alþii. Primeºti bani, sprijin material considerabil, darºi cheltuielile vor fi pe mãsurã. A doua parte a sãptãmâniiaduce cãlãtorii îndepãrtate ºi dialoguri fructuoase cuceilalþi. Calm, rãbdare, încredere în propriile forþe ºi lasã-te purtat de valul evenimentelor!
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
Este clar cã la serviciu existã animozitãþi, nereguli cenu meritã tolerate în continuare. Se contureazã un final deetapã profesionalã, fie cã finalizezi o sarcinã, un proiectimportant, fie cã se schimbã pe neaºteptate condiþiile demuncã ºi de aici ºi salarizarea. Se recomandã prudenþã,întrucât în umbrã se þes conflicte surprinzãtoare de cãtrecine te aºtepþi mai puþin. Este posibil ca un prieten bun sãte avertizeze serios asupra unor decizii luate de curând ºiasupra unor acþiuni pe care le desfãºori, însã tendinþapãguboasã de a respinge tot ce vine din partea altora esteaccentuatã. Retrage-te din forfota cotidianþã ºi gândeºte-te pe îndelete. A doua parte a sãptãmânii aduce cheltuielicomune cu partenerul de viaþã, rudele sau colobaratorii.Se deschide o nouã etapã partenerialã, atât în plan personal,cât ºi plan profesional.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Foarte importante sunt în aceastã sãptãmânã relaþiilesentimentale. Relaþiile cu cei dragi îºi vor schimbadinamica, poate nu aºa cum ai dori tu. La prima vedereceva trebuie schimbat, fie în atitudinea ta faþã de iubire ºiimplicaþiile ei, fie faþã de persoana iubitã sau de copii.Relaþiile cu generaþiile mai tinere sunt surprinzãtoare,anoste pe alocuri ºi de neînþeles. Rãbdare, calm, prudenþã!La serviciu sunt multe de fãcut, dar sãnãtatea estevulnerabilã. Ar fi bine sã ceri sprijinul colegilor ºi sã rezolviprioritãþile. Relaþiile cu partenerul de viaþã ºi cu cei deafaceri au nevoie de revizuiri. Ar fi bine sã te detaºezi, fãrãresentimente, de oamenii ºi situaþiile care te obosesc sauîn care, pur ºi simplu, simþi cã nu îþi mai este locul. Sedeschide o nouã etapã profesionalã, în câmpul muncii.
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
O sãptãmânã remarcabilã la capitolul familie,relaþii cu neamurile, treburi gospodãreºti. Se contureazãun final de etapã familialã, fie prin modificareaconcepþiilor tale privitoare la familie, la relaþiile cuneamurile, fie ai ºanse sã rezolvi chestiuni patrimonialecare treneazã demult. Sunt posibile rãsturnãri de situaþieºi de aici, lucrurile sã iasã total altfel decât þi-ai doritu. Prudenþã, rãbdare, toleranþã ºi încredere cã totul sedesfãºoarã spre binele tãu suprem! Persoana iubitã ºicopiii, ba chiar ºi unii prieteni apropiaþi îþi vor fi alãturi,beneficiind din plin de afecþiunea ºi sprijinul lor. Secontureazã o nouã etapã sentimentalã, deci esteposibilã o nouã idilã. A doua parte a sãptãmânii aducemultã muncã, atât acasã, cât ºi la serviciu. Rezolvãprioritãþile, deoarece sãnãtatea este vulnerabilã.
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)
Situaþii interesante cu persoanele din anturajul apropiat.Vrei nu vrei, te vei desprinde de unii din varii motive.Dialogurile cu ceilalþi sunt deosebite, atât prin naturasubiectelor discutate, cât ºi prin controversele care vorapãrea din te miri ce. Ar fi bine sã vorbeºti puþin, strictulnecesar, evitând sã divulgi planurile tale personale. Uniite pot înþelege greºit, pentru cã existã probleme decomunicare. Cãlãtoriile pe distanþe scurte pot fi frecvente,mai ales cele pentru a rezolva chestiuni profesionale.Dialogurile cu membrii familiei ºi activitãþile comune cuaceºtia reprezintã o altã temã importantã. Pentru cã eºtifoarte ocupat cu îndatoririle tale profesionale existã risculsã-i neglijezi pe cei dragi sau sã ignori urgenþele de acasã.În plan domestic se deschide o nouã etapã.
Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)
O sãptãmânã cu multe cheltuieli, dar sunt ºanse sãprimeºti bani, o primã sau favoruri substanþiale dinsprelocul de muncã. Pot reveni în atenþie achitarea unorfacturi vechi, reglarea unor datorii vechi ºi planurile deinvestiþii, gândite mai demult. Ar fi bine sã te rezumi lastrictul necesar în privinþa cheltuielilor, sã achiþi datoriileaflate deja pe rol ºi sã nu faci, deocamdatã, niciun fel decumpãrãturã nouã de anvergurã. Sunt ºanse de erorifinanciare greu de remediat. Multe dialoguri ºi cãlãtoriipe distanþe scurte pentru a rezolva chestiuni personale,profesionale sau pentru a vizita prieteni ºi rude dragi. Sevor contura noutãþi în planul relaþiilor apropiate. Adoua parte a sãptãmânii accentueazã treburilegospodãreºti ºi relaþiile cu membrii familiei.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
O sãptãmânã importantã, pentru cã energia astralã teajutã sã închei capitole de viaþã ºi sã deschizi altele.Ocupã-te pe îndelete de sufletul tãu, stai de vorbã cu tineînsuþi ºi stabileºte-þi obiective pe termen lung. Estevremea marilor schimbãri ºi nimic nu va mai fi ca înainte.Începând de la concepþiile, ideile, planurile ticluite maidemult ºi pânã la toate tipurile de relaþii în care eºtiimplicat. Sãnãtatea este vulnerabilã ºi pot reveni afecþiunivechi legate de sistem renal, picioare, sistem limfaticsau coloanã vertebralã. Cheltuieli cotidiene, revizuirifinanciare, posibil primirea unor sume de bani restantede la serviciu. Se contureazã o etapã financiarã nouã înplanul câºtigurilor din munca proprie. A doua parte asãptãmânii evidenþiazã relaþiile cu anturajul apropiat ºicãlãtoriile pe distanþe scurte. Autor: AstroCafe.ro
SC COTTONTEX SRLDrobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de
echipament sportivAngajeazã
MUNCITORI CONFECÞIONERICerinþe:
* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN
Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã- Operator Calculator- Constructor Tipare
Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii
se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de
PRIMÃRIA COMUNEI VOLOIACJUDEÞUL MEHEDINÞINR. 646/29.03.2019
I N FO R M A R EAceastã informare este efectuatã de Comuna Voloiac, judeþul
Mehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite la SGA Mehedinþi, aviz degospodãrire a apelor pentru realizarea proiectului “Modernizare drumde interes local DC68, comuna Voloiac, judeþul Mehedinþi”. Aceastã investiþie este o modernizare a drumului existent. Ca rezultat al investiþiei nu vor rezulta ape uzate. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile LegiiApelor nr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cuprivire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contactasolicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului dupã data de 29.03.2019.
Primar Ec. Ovreiu Alexandru
În perioada 29-31.03.2019la Satu Mare s-a desfãºurat FinalaCampionatului Naþional Juniori III,U16, individual, masculin ºi feminin,la care au participat 320 de sportivi. CSM Drobeta a avut în competiþie3 sportivi care s-au clasat dupãcum urmeazã:Loc I - ARGINT DIANA-52 kgLoc III - MITAR REBEKA SILVIA -52 kg- MIHAJLOVIC SPASKO -60 kg În acceaºi perioadã la Beograd“Gaºca Mea de Pici Atomici” de laCSM Drobeta au participat la unputernic Turneu Internaþional “TrofeulBeograd’’ la care au luat startul în douãzile de competiþie 765 de sportivi, dela 65 de cluburi din 7 þãri: ROU, SRB,MNE, CRO, RUS, BIH, MAK. Micuþii Judoka au luptat cu
La Satu Mare s-a desfãºurat
Finala Campionatului Naþional Juniori III
dãruire ºi s-au clasat dupã cumurmeazã:Loc II - MOLDOVEANU SARA +56kg -U13Loc V - UªURELU ROBERT +50 kg -U13Loc VII - SUCIGAN ALBERT -28 kg-U12Neclasaþi - CHIRICA DAVID -38 kg-U12- BULAI DARIUS -25 kg -U12- ROTARIU MIHNEA +50 kg -U12 Urmeazã Finala CampionatuluiNaþional de juniori I, U21,individual, masculin ºi feminin,ce se va desfãºura în perioada 12-14.04.2019 în Sala Polivalentãdin Drobeta Turnu Severin.
Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt
al CSM Drobeta Turnu Severin
Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã (APIA) aduce lacunoºtinþã beneficiarilor sprijinuluifinanciar aferent Campaniei 2018,constituiþi ca persoanã fizicãautorizatã (P.F.A.) ºi ca întreprindereindividualã (Î.I.), cã au obligativitateaca pentru autorizarea la platã, sã seconformeze prevederilor Legii nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanþei deUrgenþã a Guvernului nr. 44/2008privind desfãºurarea activitãþiloreconomice de cãtre persoanele fiziceautorizate, întreprinderile individualeºi întreprinderile familiale, intratã învigoare la data de 17.01.2017.
Potrivit acesteia, persoanele fiziceautorizate ºi întreprinderileindividuale au avut obligaþiaîndeplinirii condiþiei privind numãrulmaxim de clase de activitãþi prevãzutede codul CAEN, respectiv maximum5 clase pentru P.F.A. ºi maximum 10clase pentru Î.I., nerespectarea
Obligaþiile beneficiarilor APIA care aufost Radiaþi din Registrul Comerþului
acestor prevederi constând înradierea din Registrul Comerþuluiîncepând cu 18 martie 2019.
Adresãm rugãmintea beneficiarilorAPIA, constituiþi ca P.F.A. ºi Î.I., carese regãsesc în situaþia descrisã maisus, ca în termen de 15 zile de la dataradierii la Oficiului Naþional alRegistrului Comerþului (ONRC), sãdepunã la Centrele Judeþene/localeAPIA o declaraþie privind radiereaPFA prin care s-a solicitat sprijin laAPIA ºi documentele aferente(certificat de radiere), precum ºi, dupãcaz, forma de organizare actualã (PF,II, IF, PFA), contul actual, documenteleaferente noii forme de organizare(eliberate de Oficiul Naþional alRegistrului Comerþului).
Lista celor aflaþi în situaþia de maisus poate fi vizualizatã accesând site-ul ONRC: https://www.onrc.ro/index.php/ro/legea-182-2016.
RESPONSABIL COMUNICARE
sportOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.04.2019 pag. 15
FCU Craiova a pierdut oriceºansã de promovare în Liga a II-a,dupã eºecul suferit sâmbãtatrecutã, în derby-ul cu liderul TurrisOltul Turnu Mãgurele. Încurajatã,din tribunele Stadionului Municipaldin Drobeta Turnu Severin, deaproximativ 700 de spectatori,echipa patronatã de Adrian Mititelun-a gãsit drumul spre gol ºi a fostînvinsã cu 1-0 de rivala dinTeleorman. Dupã acest rezultat,Turris s-a distanþat la 9 puncte deprincipala contracandidatã ºi paregreu de conceput cã mai poate ratapromovarea. Meciul de pe “Municipalul”severinean a fost unul modest,lipsit de ocazii clare de poartã.Singurul gol al partidei a fost izbutitde fostul atacant de la FC Voluntari,Adrian Ionuþ Voicu, în minutul 47,cu un ºut de la 18 m, care a popositîn vinclul porþii craiovene. Finalul partidei a adus mai multeevenimente reprobabile. Imediatdupã ultimul fluier al meciului,antrenorul-principal al echipei-oaspete, Erik Lincar, s-a bucuratostentativ, cu faþa spre tribunaoficialã, moment în careantrenorul-secund, jucãtor ºicãpitan al echipei craiovene,Mãdãlin Ciucã, a sãrit sã-l
În ultimuleºalon fotbalistic dinMehedinþi, primeledouã clasate au fostînvinse în etapa aXIII-a. Dacã liderulLigii a V-a, InterCrãguieºti, a fostpierdut, cu 2-1, laGârla Mare,urmãritoarea RealVânãtori a fosts u r c l a s a t ã ,surprinzãtor, pe terenpropriu, de AvântulBistriþa, care s-aimpus cu 3-0. Astfel,distanþa dintreprimele douã clasate a rãmas de 8puncte. Etapa viitoare programeazã
Derby-ul etapei a XIII-a afost tranºat de Recolta Dãnceu, care
Derby cu scandal, pe“Municipal”
loveascã pe tehnicianulTurrisului. Între timp,suporterii au rupt câtevascaune de plastic dintribune ºi le-au aruncat peteren. Incidentele aucontinuat pe tunelul deacces, înspre vestiare,unde Lincar susþine cã afost lovit de cãtreantrenorii de la Craiova.“Eu nu am avut nicio legãturã cupublicul. Aveam doar un pariu cupreºedintele echipei mele (n.r.Valentin Dragnea, fiul lideruluiPSD Liviu Dragnea), care era latribuna oficialã. Nu am nicio treabãcu Ciucã, el poate cã a înþelesaltceva. E deranjant însã când telovesc tocmai antrenorii. S-aîntâmplat chiar în faþa vestiarului.Noroc cã în tinereþe am fãcut boxºi m-am eschivat foarte bine. Amfost lovit la ureche ºi gât, de cãtreantrenorul principal Adrian Filip ºide cãtre antrenorul de portariValentin David”, a declarat Lincar.În schimb, David are altã versiune: “Vãd cã Lincar spune doar ce îiconvine lui. În primul rând, eu nuaveam nimic cu el dacã nu ne înjuraîn drum spre vestiare. Ne înjura penoi, oltenii, de morþi! În acel momentm-am dus la el ºi l-am întrebat de
ce ne înjurã, iar el a sãrit cu piciorulspre mine. Eu am pus mâna sã mãapãr, iar Lincar din acea loviturã mi-a fracturat unul dintre degetele de lamâna dreaptã!”. Indiferent de
realitatea petrecutã la vestiare, FCUCraiova a ratat de pe acumobiectivul. Etapa viitoare, echipapatronatã de Mititelu va juca laAlexandria.
s-a impus cu 3-1 pe terenulcontracandidatei PanduriiCerneþi ºi a rãmas în frunteaclasamentului. Totodatã, liderulLigii a IV-a s-a distanþat 5 punctede ocupanta locului 4 Pandurii.Golurile partidei de la Cerneþi aufost marcate de Laurenþiu ªtefan(14), Cristian Boboescu (foto)(21) ºi Lucian Brucã (77),respectiv Ion Vâlceanu (68). Pelocul secund a rãmas CSStrehaia, care a câºtigat la “masaverde” partida cu DunãreaPristol, deoarece adversarii nu s-au prezentat la joc. Podiumul e completat deViitorul ªimian, care se aflã la 2
puncte sub lider. În etapa a XIII-a,ocupanta locului 3 a învins Dierna
Orºova cu scorul de 3-0, prin golurile luiMãdãlin Mãtãsãreanu(74, 76) ºi EduardPopescu (88). Etapaviitoare, Recolta Dãnceuva întâlni, pe terenpropriu, Inter Salcia, CSStrehaia se va deplasa laVânju Mare, Viitorulªimian va juca laEºelniþa, iar Pandurii arenevoie de victorie dindeplasarea de la Cujmir,pentru a nu ieºi definitivdin lupta pentrucucerirea tit luluijudeþean. M. O. M. O.
Mã fraþilor, ca sã intrãmdirect în subiect, sã nu o mai luãmpe ocolite, cum îi place ºi lu’ Tanþalu’ Pecingine, sunt unii pi la noipin bãtãturã de schimbarãpartidele mai ceva de cumschimba nerodu’ de Sucãtrenurile di la Severin la Calafat. Pã da, ajungea mai întâi laTimiºoara, cã cicã sã prindã locla dus ºi sã întorcea di laBucureºti, sã prindã ºi la întors.Bine, ãsta mãcar e sucit de mic,da alþii mai mari se sucesc maimult acuma decât în copilãrie,probabel di la bubat au rãmasaºa. Pã da, au trecut pi la mai multepartide decât trece Dunãrea pinþãri strãine. ªi, unde mai pui cãpe principiul interesul poartãfesul, sã vede di la o poºtã cumunii ºi-au asigurat locuri cãlduþela umbra altora. Ori în funcþie deinteresele altora. Pã aºa sãîntâmplã ºi în perioada asta, cândunu mai mic ajunsã pe o funcþiemai mare ºi mai bine plãtitã. ªi casã-i facã loc unde trebe, se deterãpeste cap ºi-l trimiserã pe altu’ laregionalã, pe post de promovareºi recunoºtinþã cã lasã un loc liber.ªi aºa sã schimbã antenele îngalaxie, di la un partid cãtre altu’,funcþie de cine dã mai mult. Curat-murdar, coane Fãnicã! Mã nepoate, mai fu una depominã zilele trecute. Sã trezi neaPonta dimineaþã ºi pi la prânz,dupã o masã copioasã, îl pusã penea Duicu coordonator peste ProRomânia Mehedinþi. Dete la oparte omu’ de þinea frâiele ºi zisãcã ãl mai nimerit e taman nea Adi, nea Mãrin
Sucã, relaþia de o noapte dintre nea Ponta ºi nea Duicu ºidescãlecarea lui Rareº Întâiul la Drobeta
de parcã sãt e r m i n a s e r ãcoordonatorii deorigine din regiune.Da pesemne sãterminaserã fonduriledin la fermã ºi cum lapompã sã maigãseºte combustibil,era taman ce trebuia.Numai cã minuneanu þinu o zi, poatedoar o noapte, cã lamicul dejun sãrãzgândi nea Ponta ºiîl dete pe nea Duicula o parte, ºi îl numipe nea Mocioalcã. Cã pesemne nicinu sã uscase bine numirea verbalã,cã deja ºtia tot Mehedinþiu, Doljuºi Gorju vestea cea mare. Pesemnecã ºi vecinii sârbi sã pregãteau dejasã migreze cãtre Pro RomâniaMehedinþi, ce mai încoace ºiîncolo. Da na, graba stricã treaba. ªi apropo de oamenii politici,taman ce descãlecã meleonaru’ îneuro Rareº Bogdan peste Severinunostru cel de toate zilele, cu pantofiilustruiþi ºi batista aferentã ºiuitându-se mai ceva ca Traian laDecebal arãtã cu degetu’ spre unuºi altu, cum o sã facã ‘mnealui sãcâºtige alegerile. Bine, omu’ îºivedea interesu’ lui, mai puþin alliberalilor cu siguranþã, da dacãaltceva nu avurã mai bun, sãmulþumirã ºi cu asta. Unde mai puicã-l pusãrã ºi pe nea Bãlu pedrumuri, care veni taman di la Cluj,sã fie alãturi de candidatul principalla europarlamentare. ªi probabelnea Morþun sã uita de dupã perdea
ºi zâmbea ºãgalnic, din Cicero. Mã fraþilor, i-auzi cine vorbeºtedespre gaze la Mehedinþi în generalºi în Severin în special!? Tocmai cei
care au fãcut tot ce se putea ca sãrãmânã tot buteliile în caseleseverinenilor, pentru cã aveauenterese la FONTEGAZ... Vã maiamintiþi cititorilor de OBIECTIV? Dadacã e nevoie, vã mai aduce al lu’Zbanghiu aminte, cã are calendaru’evenimentelor pregãtit.
Politica o fi cum o fi, da ce facemcu învãþãtura, cã dacã e sã neluãm dupã rezultatele la simularee dezastru, numai 36 la sutã au
luat note de promovare, înjudeþul Mehedinþi . . Dacã sãrepetã figura ºi la examenulpropriu-zis, e clar cã viitorul nusunã prea bine. Sau mai ºtii?! Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!
