Home >Documents >3VLKRGUDPD · PDF file 2020-02-04 · sentimentele, starea sa. Protagonistul...

3VLKRGUDPD · PDF file 2020-02-04 · sentimentele, starea sa. Protagonistul...

Date post:11-Aug-2020
Category:
View:2 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • Revista română de psihodramă nr. 3 / 2014

    ISSN 2344 – 1062 ISSN–L 2344 – 1062

    Psihodrama

  • Revista română de psihodramă nr. 3 / 2014 1

    SSuummaarr

    Editorial .................................................................... 2

    Teoria în practică

    Kinga Bakk-Miklósi – Muzica acțiunii, acțiunea muzicii noastre lăuntrice …………………………………………………….. 3

    Angela Ionescu – Funcția tatălui în devenirea psihologică a copilului …………………………………………... 11

    Gabriela Badea – Lupta cu monştrii sau Construirea rolurilor în copilărie ………………………………………………. 17

    Brînduşa Bălăşa – Comunitatea 40plus …………….….. 21

    Cercetare în psihodramă

    Loredana Bănică – Drumul către lumea ta. Psihodramă pentru părinții copiilor cu autism ………………………..… 26

    Evenimente

    Éva Varró – A 7-a Conferință Națională de Psihodramă, conferință aniversară a 20 de ani de existență a Societății de Psihodramă „Jacob Levy Moreno” ....... 31

    Arte şi carte

    Crista Darie – Tango: o terapie de grup cu accente psihodramatice ……………………………………………………... 36

    Laura Grama – Piesă de psihodramă: A fi sau a nu fi Dumnezeu sau Convertirea la psihodramă …………… 40

    Editori: Anca Nicolae, Adela Mihaela Țăranu, Horațiu Nil Albini Comitet redacţional: Alina Ionescu,

    Kinga Bakk-Miklosi, Simona Vlad,

    Valentina Andrei

    DTP: Anabela Hani

    Copywrite foto copertă:

    Mihai Zegrea

    Comitet știinţific:

    Hilde Gött – Formator şi Supervizor,

    Președinte Psychodrama Institut für

    Europa (PIfE)

    Giovanni Boria – Psiholog clinician,

    Psihoterapeut, Formator şi

    Supervizor (AIPSIM), Directorul

    Studioului de Psihodrama Milano

    Dr. Angela Ionescu – Psihoterapeut,

    Formator (ARPisC)

    Dr. Éva Varró – Formator şi

    Supervizor (SPLJM)

    Prof.univ.Dr. Maria Roth – Formator

    (SPJLM)

    Dr. Radu Vulcu – Psiholog clinician

    principal, Psihoterapeut, Formator

    şi Supervizor (ARPsiC)

    ISSN 2344 – 1062 Revista română de psihodramă ISSN–L 2344 – 1062 nr. 3 / 2014

  • Revista română de psihodramă nr. 3 / 2014 2

    În urmă cu puțin timp, la ultimul work-shop al Școlii de vară de psihodramă de la Cârțişoara, Transfăgărășan, organizată de ARPsiC, din iulie 2014, susținut de Maurizio Gasseau vorbeam de ciclurile inerente ale dezvoltării și devenirii, despre început, maturizare și exit, despre renaștere prin rădăcini nutritive și transformare.

    La un an de la debutul Revistei de psihodramă în format electronic, ne bucurăm să dăm mai departe repere ale practicii și dezvoltării psihodramei în România în beneficiul tuturor celor interesați de ea, începători, avansați și maeștri.

    Numărul trei al revistei conține texte valoroase care aduc în atenția noastră conexiunile profunde pe care psihodrama le-a stabilit cu arta – de această dată muzica, teatrul și dansul.

    Autorii articolelor invocă fiecare în cheia lui universurile unui Eu și unui Tu/Altul aflate continuu în dialectica fuziune- individuare/alteritate, ca într-o poveste cu monștrii din anii magici ai copilăriei ori ca atunci când tu însuți devii magicianul într-o lume pe care nu o cunoști, ca într-o incantație eliberatoare,

    ca în interiorul unui destin în care devii autorul rolurilor tale, ca într-un proces de naștere de universuri relaționale cu femei și bărbați care se trăiesc autentic pe ei înșiși, ori ca într-un dans de tango.

    O piesa de psihodramă ne transformă în spectatori, apoi, cum e și firesc, în actori, într-o întâlnire pentru un joc de șah ai maeștrilor Moreno și Shakespeare.

    O invitație la cea de-a 7-a Conferință Națională de Psihodramă ce va avea loc la Cluj în luna octombrie, cu tema „Memoriile viitorului – transgenerațional și transcultural în psihodramă”, anticipează întâlniri ce transcend hotare personale, generaționale și culturale.

    Editorii

    Editorial

    Anca Nicolae Psihoterapeut,

    Formator ARPsiC

    Adela Mihaela Ţăranu Psihoterapeut SPJLM

    Horaţiu Nil Albini Psihoterapeut, Formator

    şi Supervizor SPJLM

  • Revista română de psihodramă nr. 3 / 2014 3

    MMuuzziiccaa aaccţţiiuunniiii,, aaccţţiiuunneeaa mmuuzziicciiii nnooaassttrree llăăuunnttrriiccee..

    PPoossiibbiilliittăăţţii ccrreeaattiivvee ddee ccoommuunniiccaarree ppee ppaarrccuurrssuull ccoonnvveerrggeennţţeeii

    ddiinnttrree ppssiihhooddrraammăă șșii eelleemmeenntteellee mmuuzziiccaallee

    Kinga Bakk-Miklósi

    Kinga Bakk-Miklósi este doctor în filologie (psiholingvistică), psihoterapeut specialist de psihodramă acreditat de Colegiul Psihologilor din România; are activitate didactică în cadrul Universității de Arte din Tg. Mureș (conferențiar universitar) și conduce Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității. Preocupările sale actuale vizează domenii precum: psiholingvistica - bilingvismul, psihologia artei - arta actorului și psihodrama. Conduce grupuri de autocunoaștere și de dezvoltare personală.

    1. Introducere

    Muzica în psihodramă este o posibilitate suplimentară de autoexprimare - aceasta este atât concluzia cât și ideea mea introductivă.

    În concepția și experiența mea, posibilitatea creată prin genurile muzicale, cadența, ritmul, tonalitatea, sunetele redate de instrumentele muzicale sunt nuanțe ale muzicii, respectiv ale vieții mele, pe care care le gust zilnic, care mă sprijină să trăiesc mai profund viața de toate zilele, sărbătorile mari și sărbătorile vieții cotidiene. Trăirea lăuntrică a vieții create de muzică mi se pare un miracol, cântarea acesteia potrivit posibilităților reprezintă un proces de autocunoaștere special, cu efecte în cele mai adânci straturi ale personalității.

    Prezentul studiu susține ideea de mai sus și faptul că întâlnirea dintre psihodramă și muzică este o regăsire care în percepția mea va avea rezultatul scontat, acela că psihodrama beneficiază de accentul binemeritat și în același timp se accentuează dreptul la existență al acestui curent de terapie prin arte.

    Prezenta lucrare este și o întâlnire personală, o trecere în revistă a „genului”, care nu este nou (și alții au

    beneficiat/beneficiază de ea), iar în ceea ce mă privește a stârnit plăcerea de a acționa, intenția de experimentare, stare ludică, surprize, câteodată nedumerire, şi mult zâmbet.

    Este de asemenea o întâlnire dintre „psihodrama muzicală” şi membrii grupului de autocunoaştere. Potrivit părerilor exprimate, aceștia au avut oportunitatea de a cunoaşte o metodă personalizată, utilă, perceptibilă în mod neobişnuit, o posibilitate onestă de autoexprimare şi dezvoltare.

    Abordez prezenta temă din perspectiva psihodramei, a procesului de dezvoltare a personalității şi de autocunoaştere, iar muzica o percep de pe poziția unui ascultător/amator, pe baza trăirilor provocate de ea, ca un individ care consideră că tonalitatea, ritmul muzicii trebuie

    Teoria în practică

  • Revista română de psihodramă nr. 3 / 2014 4

    trăite şi că aceasta trebuie să stârnească şi să stimuleze dorința de acțiune. Astfel muzica devine de multe ori călătoria interioară spre descoperirea şi găsirea sunetelor, ritmurilor noastre lăuntrice, fiind în acelaşi timp o manifestare exterioară.

    Finalizez prezenta introducere cu ideea cu care am început aprofundarea mea în prezenta temă:

    Psihodrama, ca oricare acțiune ori întâmplare are muzica și ritmul ei special, recunoaşterea, descifrarea acestora fiind însăşi procesul de autocunoaştere. Descoperirea muzicii noastre lăuntrice şi crearea acesteia în acțiune este cea mai autentică şi naturală autoexplorare, pe parcursul căreia cuvintele nu sunt îndeajuns de potrivite iar dorința de înțelegere este prescrisă de minunata rezonanță a sentimentelor.

    2. Punctele de legătură dintre psihodramă şi terapia prin muzică potrivit concepţiei lui Joseph J. Moreno

    Terapia prin muzică şi psihodrama sunt două curente de terapie diferite, însă dispun de multe caracteristici complementare, similare din mai multe puncte de vedere.

    Terapia prin muzică este un proces orientat spre obiectiv, pe parcursul căruia terapeutul sprijină pacientul în dezvoltarea, menținerea sau restabilirea stării de bine prin utilizarea legăturilor create de impresiile provocate de muzică şi forța dinamică a schimbării (Bruscia 1989, in. J. J. Moreno 2007).

    Psihodrama este metoda prin care indivizii pot fi sprijiniți în identificarea dimensiunilor psihologice ale problemelor lor, prin interpretarea stării de conflict, în locul exprimării acestora prin cuvinte (Blatner 1988, in. J. J. Moreno 2007).

    Muzica deci este esențială în procesul terapiei prin muzică

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended