GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

NumÃRUL 34, MARTIE 2009APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 5 - 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 3

ORTODOXIA Pe Valea

Hârtibaciului

De la Poli\ie …

- pag. 8

(continuare în pagina 3)

- pag. 4

- pag. 2

Dorim sã tragem un semnal de alarmã referitor la

„renovãrile” sau „restaurãrile” efectuate în ultimul timp la

faþadele clãdirilor cu valoare istoricã ºi nu numai.

Locuitorii Vãii Hârtibaciului trebuie sa conºtientizeze

faptul cã locuiesc într-o zonã în care arta popularã este

abundentã ºi s-a pãstrat în forma arhaica pânã în zilele noastre.

Deasemenea, majoritatea noastrã avem privilegiul de a locui

în clãdiri vechi dar frumoase ºi bine proporþionate, rezultatul

bunului simþ estetic al strãmoºilor noºtri, indiferent de

apartenenþa lor etnicã.

A venit însã momentul de tranziþie, în care trebuie sã

decidem între vechi sau nou, între lemn sau plastic. Este trist

faptul cã mulþi dintre cei care îºi renoveazã casa recurg la

materiale ºi tehnici care nu numai cã nu aratã bine, dar stricã

aspectul arhitectonic al unei strãzi.

ÎN ATEN|IA LOCUITORILOR V{II HÂRTIBACIULUI!

(continuare în pagina 3)

Ce-a de a IV- a ediþie a „Festivalului Hârtibãcenilor”, vaavea loc în Dumineca Tomii, adicã 26 aprilie 2009. Conformhotãrârii de la ediþia precedentã festivalul va avea loc la CãminulCultural din satul Retiº, comuna Brãdeni începând cu ora 14,00.

Organizatorii acestei ediþii sunt Asociaþia ValeaHârtibaciului, Consiliul Local ºi Primãria comunei Brãdeni, Casade Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita , cu sprijinul ConsiliuluiJudeþean Sibiu ºi Centrului Judeþean pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii tradiþionale „Cindrelul- Junii Sibiului”. Dininformaþiile pe care le avem, la festival vor urca pe scenã artiºtiamatori din, Agnita, Alþâna, Bârghiº, Chirpãr, Iacobeni, Marpod,Merghindeal ºi Roºia.

La ediþia precedentã din Marpod au fost peste 200 departcipanþi. Se preconizeazã ca numãrul lor sã fie mai mare înRetiº. Este cea mai mare manifestare culturalã de pe valeaHârtibaciului.

FESTIVALUL H}RTIB{CENILOR

Localitatea Marpod este situatã pe partea dreaptãa Vãii Hârtibaciului, la 32 de kilometri de municipiulSibiu.

Înainte de cel de-al doilea rãzboi mondial locuiau1497 saºi, 129 români ºi 42 rromi, fiind singura comunãde pe Valea Hârtibaciului cu o populaþie germanãmajoritarã. Dupã rãzboi au fost aduse 22 de familii decoloniºti români. Astãzi mai locuiesc doar 30 de saºi încomunã.

Nucleul comunei este tipic pentru satele ºicomunele sãseºti din aceastã zonã: biserica, primãria,grãdiniþa, ºcoala ºi casa parohialã, aflate într-o zonã maiînaltã a comunei. Din strada principalã (germ.Hauptgase) care se întinde pe o suprafaþã de 1,5kilometri se formeazã Uliþa de sus (germ. Obrgase) ºiUliþa Pisici (germ. Katzengase), din care se ajunge înUliþa româneascã spre nord. În perioada colectivizãrii,s-a format o a doua uliþã româneascã numitã În Zãvoi(germ. In den weiden), pe care s-au aºezat cele 20 degospodãrii ale „coloniºtilor” veniþi din diferite regiuniale þãrii.

PE VALEA H}RTIBACIULUI @N C{UTAREA TRADI|IEI

MARPOD

Ne face o deosebitã plãcere când putem prezenta în paginile gazetei valori

ce trãiesc pe valea Hârtibaciului. O asemenea valoare este ºi PAULA KOVACS,

eleva din cl. a VII- a de la ªcola G. D. Teutsch.

Talentul ei este certificat de numeroasele diplome obþinute pentru uºurinþa

cu care picteazã cu cuvinte imagini emoþionante.

FLORI DE PE VALEAHÂRTBACIULUI

(continuare în pagina 4)

MUZEUL DIN AGNITA

F{C{TURA DE LA ... MEDIA~

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR

SPORTUL LA AL|@NA

BUCURIA MAMELOR

- pag. 2

Despre Paula

CAMPANIA

“O Floare pentru fiecare”

pentru doamne `i domni`oare...

Duminica Floriilor

Eminescu

Folclor cules de

Mircea Dr[gan

Publicitate

- pag. 7

- pag. 7

Proiectul „SATUL MEU” (I)

- pag. 8

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2009

De la Poli\ie …

… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

Nota Redacþiei

De la cabinetele celor doi parlamentari care ne reprezintã,

nu am primit nici o informaþie despre activitatea acestora.

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR

De curând, ºcoala cu clasele V-VIIIdin comuna Alþâna beneficiazã de o salãde sport practicabilã unde se pot þine orede educaþie fizicã în condiþii decente.Acest lucru a fost posibil cu ajutorulprimãriei ºi a guvernului care au alocat osumã considerabilã pentru investiþii încomunã.

Clãdirea vechiului cãmin culturalromânesc, construit în perioadainterbelicã, a fost transformatã cu multtimp în urmã în salã de sport. Dardimensiunile ºi dotãrile acesteia nu eraucele mai propice activitãþilor sportiveºcolare

Abia în 2009 când sala a fostprelungitã cu 6 metri, dotatã cu douãpanouri de baschet, spaliere, pardositã cuscândurã nouã, ea poate oferii plãcereamiºcãrii celor peste 60 de copii careînvaþã aici. Cu o suprafaþã de 160mp, este

SPORTUL LA AL|@NA

cea mai mare salã de sport de din zonaruralã a Vãii Hârtibaciului

Mai mult de atât, în cadrul aceluiaºiproiect, primãria Alþâna a alocat bani ºipentru construirea unei toalete moderneîn interiorul ºcolii

Meritorie la aceste realizãri este ºiactivitatea directoarei, prof. CristinaLinte care s-a implicatã activ în acþiuneade modernizare a ºcolii din Alþâna.

ªtefan Vaida

A intrat demult în tradiþie ca 8 Martie sã fie cea mai maresãrbãtoare laicã. Bãrbaþii se agitã sã cumpere cadouri mai miciori mai mari, dupã pungã, care nu e totdeauna proporþionalãcu dragostea, dar mai ales flori. Cred cã în aceastã perioadã secomercializeazã cele mai multe flori

Femeile, care se mai pot constitui în grupuri la serviciu,profitã de ocazie pentru a ieºii împreunã la o micã petrecere,aºa ca între fete, la restaurant. E dreptul lor, e bucuria lor, aºacum ºi cadourile primite sunt pentru un plus de bucurie,recunoºtinþã pentru plusul lor de dãruire în calitate de mame.

Pentru cã de „Ziua Femeii” cel mai sãrbãtorite suntmamele. Pentru ele se cumpãrã cele mai multe flori, lor lesunt adresate cele mai frumoase cuvinte, cãtre ele se îndreaptãcele mai calde priviri. Privirea copiilor.

În fiecare an, în Agnita ca ºi prin alte pãrþi, zilelepremergãtoare datei de 8 martie, sunt încãrcate de flori ºi deemoþiile copiilor , fericiþi sã-ºi bucure mamele. Cei mai mici auînvãþat sã le facã primele daruri. ªi micile cadouri pe care aucolorat o floare ºi ºi-au desenat numele, devin preþioase bijuteriide familie pãstrate cu sfinþenie de cele pentru care au fostfãcute. ªi aceste mici dar nepreþuite cadouri sunt însoþite deprimele cântece, de primele versuri învãþate de la educatoareºi dãruite mamelor care trãiesc cea mai curatã emoþie.

Tot pentru acest eveniment învãþãtoarele au pregãtit micispectacole. La Bibleoteca Orãºeneascã elevii învãþãtoarei MariaMunteanu au dãruit poezii, cântece ºi dansuri, iar cei mai

BUCURIA MAMELOR

talentaþi ºi-au pus sentimentele în compuneri literare dedicatemamelor.

Pentru aceastã zi deosebitã, Casa de Culturã „IlarionCociºiu” a organizat spectacolul „Flori pentru mama”, prezentatde Clubul elevilor ºi de formaþia de teatru „Step by step”.

Spectacolul a debutat cu un minunat recital de poezie„Ghiocei pentru mama” pregãtit de profesoara Mihaela Olaru,ºi prezentat de elevii cenaclului de la Clubul Elevilor, în carefrumuseþea poeziilor a fost depãºitã doar de emoþiaascultãtoarelor.

A urmat o suitã de cântece ºi jocuri populare susþinut deelevii cercului de Etnografie ºi Folclor al claselor III-VIII de laClubul Copiilor ,conduºi de profesorii Doina ºi Florin Pãrãu, încare copii îmbrãcaþi în costume populare ºi-au bucurat mameleîn ritm de dans.

De aplauze deosebite s-au bucurat Ioana Bogdan, IonuþPrecup ºi Petronala Sandu aceasta cântând pe ritm de aplauzemelodia de muzicã uºoarã „Ce bine-i la joacã”.

Un plus de bucurie dãruit mamelor a fost piesa de teatru„Refacerea cãsãtoriei” de Ion Bãieºu, în interpretarea trupei„Step by step” formatã din Maria Bonea, Paul Hârþoagã, AdinaFloriþã, Claudiu Floriþã, Emanuela Andrei ºi Adrian Moroºanîn regia lui Virgil Bãra.

„Înc-o datã iar ºi iarã / A iubi e primãvarã”. E primãvarã înflori, dar mai ales e primãvarã în ochii copiilor ce dãruiescbucurie mamelor.

I. Bârsan

Cu toþii simþim capriciileneobiºnuite ale acestei primãveri abiarãsãrite. Frigul de noapte ne aminteºtede iarna ce abia a trecut, vântulprimãvãratic de dimineaþã ne îndreaptãcãtre cãldura de la prânz care nedezbracã ca într-o zi de varã, ploaia dedupã amiazã ne zgribuleºte precumtoamna cea umedã iar seara ... o luãmde la capãt.

Aceste schimbãri de vreme rapidepun la grea încercare conducãtorii auto,profesioniºti sau amatori. O ploaierapidã poate transforma ºoseaua într-un lac pe care maºina pluteºteincontrolabil. Aºa ceva s-a întâmplat înziua de 10.03.2009 când, pe DJ 106Agnita - Sibiu la kilometrul 26+500 pesensul de mers de la Nocrich la Sibiu,conducãtorul auto R. V. de 24 de anidin Nocrich af lat la volanul unuiautoturism Renault a fost surprins deapariþia unei porþiuni de drum acoperitãcu apã. Datoritã acvaplanãrii a pierdutcontrolul volanului. Maºina a lovitpartea din spate a unui autoturismMercedes ce se deplasa în aceeaºidirecþie de mers cu el ºi a ricoºat într-un autoturism Matiz condus de H. O.M. de 46 de ani din Agnita, care veneadin sens opus. Dacã ºoferul neatent ºiocupanþii Mercedes-ului nu au avut preamult de suferit, nu acelaºi lucru sepoate spune despre ocupanþii Matiz-ului. H. C. de 16 ani din Agnita a fostinternatã în stare gravã cu fracturicraniene ºi faciale multiple iar F. E. M.din Cisndie s-a ales cu o fracturã cranio-facialã.

Chiar dacã vremea estenestatornicã poliþiºtii sunt statornici îna-ºi face datoria. Exemple?

Poliþiºtii TF Sibiu l-au depistat laînceputul lunii pe H. T. de 42 de anidin Agnita, dat în urmãrire pentru cãîn data de 22.01.2009 a pãtruns înlocuinþa lui N. N. din Agnita de unde asustras douã telefoane mobile. H. T. afost preluat de lucrãtorii Poliþieioraºului Agnita ºi prezentat Parchetuluide pe lângã Judecãtoria Agnita pentruinfracþiunea de furt calificat. Parchetula dispus cercetarea acestuia în stare delibertate.

În data de 18.03.2009 poliþiºtiiPostului de poliþie Comunalã Bârghiº l-au identificat ºi reþinut pe SZABOGYULA de 36 de ani, recidivist, eliberatcondiþionat, pe numele cãruia exista unmandat de executare a unei pedepsecu închisoarea de 2 ani ºi 6 luni, caurmare a unei sentinþe emise deJudecãtoria Agnita pentru conducereape drumurile publice a unuiautovehicul, în stare de ebrietete, fãrãpermis ºi pãrãsirea locului accidentului.Sus numitul a fost depus în arestulInspectoratului de Poliþie Sibiu.

Urându-vã sã vi se încãlzeascãsufletele de la sfânta luminã de Paºti,poliþiºtii de pe Valea Hârtibaciului sunt

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 3

ÎN ATEN|IA LOCUITORILOR V{II HÂRTIBACIULUI!(continuare din pagina 1)

Ne referim aici în mod special la geamurile termopancare sunt „la moda” dar provoacã adevãrate discordanþeestetice în cazul unei construcþii vechi. Nici o fereastrã sauoblon din plastic nu poate concura cu o fereastrã istoricã, unoblon de lemn sau un geam de sticlã original. De cele maimulte ori este posibilã pãstrarea ferestrelor ºi a obloanelororiginale doar prin câteva reparaþii. De exemplu, diverseelemente deteriorate pot fi refãcute dupã modelul original ºiînlocuite. Reparaþia nu are voie sã schimbe împãrþirea ferestreiºi a sprosurilor! Feroneria poate fi ºi ea reparatã sau pãstratãºi refolositã, la fel ca ºi geamurile vechi de sticlã.

În cazul în care fereastra veche nu se poate repara eapoate fi înlocuitã cu una nouã, dar nu din PVC. Se pot folosigeamuri termopan dacã ramele sunt din lemn. Dacãconsideraþi cã fereastra din lemn nu etanºeazã prea bine puteþirecurge la garnituri de cauciuc sau bureþi de etanºare care infinal nu se vãd.

Din pãcate existã exemple în zona noastrã unde chiaredificii bisericeºti cu valoare istoricã au fost batjocorite cuferestre din PVC. Facem un apel cãtre toþi preoþii ºi primariisatelor hârtibãcene sã descurajeze orice idee de acest gen.

O altã problemã esteticã o ridicã renovarea neadecvatã afaþadelor. O nuanþã de culoare nepotrivitã poate deranja ochiulformat al unui turist strãin sau ne poate deranja chiar pe noi.Atenþionãm în acest sens folosirea atentã a galbenului, careeste mai greu de „nimerit” ºi dezaprobãm categoric folosireanuanþei „citron”. Recomandãm folosirea nuanþelor mai puþinstridente, astfel ca faþada sã se poatã integra în ansamblulcromatic al strãzii.

Nu uitaþi cã în urmãtorii ani numãrul turiºtilor atraºi deprogramul „Sibiu capitala culturalã 2007” va creºtesemnificativ, iar aspectul satelor noastre poate face o primãimpresie neplãcutã.

Dacã nouã nu ne pasã de zona noastrã, atunci cui?ªtefan Vaida

Pentru cã la unul din punctele din ordinea de zi a ºedinþeiordinare a Consiliului Local Agnita, era prevãzutã aprobareaProiectului de Reabilitare a Centrului Istoric al oraºului,ºedinþa a început cu o prezentare a Muzeului de Istorie „ValeaHârtibaciului”. Muzeul este unul din obiectivele principaleprevãzut în proiect pentru reabilitare. Prezentarea a fostfãcutã de reprezentantele Complexului Muzeal ASTRACamelia ªtefan ºi Elena Gãvan.

Cu aceastã ocazie consilierii au fost informaþi de situaþiaprecarã în care se aflã aceastã instituþie în care nu s-a maiintervenit din 1970.

Din datele prezentate de cercetãtoarele de la ASTRAeste de reþinut faptul cã în spatele zidurilor scorojite, a porþii

degradate ºi mai mult închise, se aflã un tezaur cultural de ovaloare deosebitã, cu unele piese într-un avansat curs dedegradare organicã datoritã depozitãrii necorespunzãtoare.

Patrimoniul muzeului conþine 5469 de bunuri culturaledin domeniile etnografic, istoric, artã decorativã ºinumismaticã. Colecþia de carte are peste 12200 de volume,din care 50 de tipãrituri rare din sec XVI-XVII ºi 649 de cãrþi,susceptibile sã facã parte din patrimoniul naþional. Mai existãîn muzeu peste 2300 de fotografii în alb – negru, 20 de gravuride Hans Herman, 30 de acuarele de Michael Barner, peste1700 de obiecte etnografice sãseºti ºi româneºti, 20 de lãzide breaslã, 2 lãzi de fraternitate, 2 steaguri de breaslã, sigiliiºi însemne de breaslã. Colecþia de arheologie ºi istorie estecompusã din 680 de obiecte.

Pentru cã aceastã bogãþie spiritualã, nu este bine protejatãºi nici modul de expunere nu incintã un interes deosebit,reprezentantele Muzeului Astra au prezentat un proiect dereamenajare a muzeului agniþean astfel încât cei care îi calcãpragul sã fie cât mai mulþi ºi sã descopere istoria acestei zone,influenþa pe care a avut-o interculturalitatea dintre români ºisaºi. Un punct important în muzeu îl va avea Centrul deInformare, unde vizitatorii vor putea primii informaþii utilenu numai despre muzeu ci despre întreaga zonã.

Primarul Radu Curceanu, a mulþumit celor douãprezentatoare pentru sprijinul acordat în vederea punerii învaloare a acestui important obiectiv cultural al oraºului Agnita

În ceea ce priveºte spaþiile de depozitare , primarul ainformat consiliul cã lucrãrile au început în urmã cu doi ani,ºi cele douã clãdiri destinate depozitelor ºi spaþiiloradministrative sunt în curs de finalizare.

Tot prin proiectul de reabilitare se vor face lucrãri ºi labiserica Evanghelicã, aceste douã obiective fiind sigureleclãdiri pentru care s-a aprobat restaurarea.

În afara acestora, prin proiect vor fi reabilitate strãzileAurel Vlaicu , Nouã, Piaþa Revoluþiei ºi întreaga zonã din jurulcetãþii.

Supus spre aprobare Proiectul de Reabilitare a CentruluiIstoric al oraºului Agnita a fost aprobat.

I. Bârsan

MUZEUL DIN AGNITA

Asociaþia Breasla Lolelor, împreunã cu locuitorii judeþuluiSibiu au fost în weekendul care a trecut, martorii unui“eveniment cultural” pe cât de straniu, pe atât de penibil, darîn acelaºi timp regretabil.

Centrul Cultural “Petre Þuþea” a organizat în municipiulMediaº un carnaval al lolelor, în mijlocul Postului Paºtelui.La acest eveniment au fost atraºi câþiva elevi naivi, din ºcolilecu predare în limba germanã, din Mediaº, s-au îmbrãcat încavaleri, iar unii s-au costumat în niºte haine cu zdrenþe carenu semãnau nici de departe cu lolele autentice din ValeaHârtibaciului.

Abuzul de care a dat dovadã preºedintele cavaler, alfundaþiei mai sus amintite ne determinã pe noi, membriiAsociaþiei “Breasla Lolelor” din Agnita sã luãm o poziþietranºantã în faþa publicului nostru, pentru a ne dezice totalde acþiunea penibilã care a avut loc în centrul municipiuluiMediaº ºi care a denaturat frumosul obicei al lolelor.

,,Fuga lolelor” din Agnita ºi din Cincu este un obiceisãsesc, strâns legat de vechea tradiþie a breslelor de aici, aceeaa procesiunii de înmânare a lãzii de breaslã noului starosteales. El nu a avut loc niciodatã în Mediaº sau pe Valea

Târnavei.În al doilea rând o lolã , germanã Urzel, are o costumaþie

specificã, cu fâºii negre cusute pe fond alb în Agnita ºi roºuîn Cincu, mãnuºi albe în mâini, o mascã fioroasã pe cap, coadalungã din cânepã, una sau douã tãlãngi pe ºezut ºi un bici cucare pocneºte. Astfel, cu zgomotul creat, lola, sau Urzel,proteja alaiul breslelor, simbolul acesta transformându-se întimp, în ideea de alungare a spiritelor rele. La aceste alaiuri

nu au participat niciodata cavaleri!Data la care avea loc evenimentul era una precisã: prima

duminicã înainte de Lãsata Secului, niciodatã în timpul

Postului Paºtelui.Acest obicei a reuºit sã devinã emblematic în Agnita,

datoritã consecvenþei saºilor în pãstrarea lui aºa cum a fost eltransmis din generaþie în generaþie, vreme de secole.

La fel de consecvenþi dorim sã fim ºi noi, astãzi, cei 160de membrii ai Asociaþiei “Breasla Lolelor” din Agnita.Considerãm cã aceastã moºtenire culturalã a oraºului Agnitatrebuie îngrijitã ºi protejatã de locuitorii acestei zone,îndreptãþiþi sã facã asta, datoritã legãturii lor istorice cu astfelde obiceiuri, a prieteniei dintre saºi ºi români, ºi nu în ultimulrând, datoritã amintirilor ºi identificarea cu aceste obiceiuri .

Neocavalerii ,,dã Bucureºti” pot desfãºura orice activitãþidoresc, ºi le sunt permise de municipalitatea Mediaºului, dare ruºinos pentru impietatea adusã marelui Petre Þuþea, subnumele cãruia au loc asemenea fãcãturi, pretinse activitãþiculturale, desfãºurate în Postul cel Mare.

Faptul cã acestei fãcãturi i s-a spus cã este obiceiul loleloreste o simplã neruºinare, fãcutã cu scopul nereuºit de a fibãgaþi în seamã. Aºa zisele lole, în loc sã râdã s-au fãcut derâs

Iar pentru a completa în stilul hazliu, caracteristic uneilole autentice putem face urmãtoarea observaþie mãºtilor careNU au fãcut gãlãgie în Mediaº: “Ein Urzel der nicht singtund lacht ist wie ein Furz der nicht stinkt und kracht.“Traducere: “O lolã ce nu cântã ºi nu râde este ca un fâsce nu pute ºi nu trosneºte.”

La Mediaº nu au fost Lole ci altceva, n-au trosnit dar aumirosit a fãcãturã.

F{C{TURA DE LA ... MEDIA~

Formula AS din nou pe Valea HârtibaciuluiÎn numãrul 862 (sãptãmâna

27.03-3.04.09) publicaþiasãptãmânalã „Formula AS” s-aoprit din nou pe ValeaHârtibaciului, dedicând spaþiiimpresionante unui subiectextrem de neglijat de specialiºtidar ºi de presa localã ºi naþionalã:„Destinul bisericilor pictate

de fraþii Grecu din Sãsãuº”.Se pare cã eforturile noastre nusunt în zadar ºi presa naþionalãîncepe sã descopere marilevalori din patrimoniul naþional,valori uitate ºi de multe oriabandonate. Un nou strigãt dealarmã necesar dar nu suficient...

(redacþia).

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2009

�

În anul ºcolar trecut (2007-2008) coleganoastrã Paula Kovacs a obþinut un succesdeosebit: premiul al II-lea pe þarã la Olimpiadade Limba ºi literatura românã. A fost un motivde mândrie pentru toþi cei care o cunosc, unmotiv de satisfacþie pentru profesorii ºcolii.Au existat însã (ca în toate împrejurãrile ) ºisceptici ce au considerat aceste rezultate oîntâmplare, un joc al hazardului. Paula însã,a þinut sã-i contrazicã, sã-ºi arate din nouvaloarea, sã-ºi etaleze calitãþileincontestabile.

ªi în acest an ºcolar (2008-2009) s-acalificat la faza zonalã a Olimpiadei de Limbaºi literatura românã cu cea mai mare notã:9,80. La faza judeþeanã a obþinut cel mai marepunctaj dintre toþi participanþii (indiferent declasã) 118 dintr-un total de 120, calificându-se la faza naþionala desfãºuratã la Oradea.Într-o companie selectã a celor mai dotaþielevi din þarã la Limba ºi literatura românã,ea a obþinut din nou rezultate excepþionale:locul al III-lea ºi un premiu al juriului (condusde criticul literar profesor universitar doctorIon Simuþ) pentru concizie ºi claritate înexprimare. Paula este o elevã de excepþie,care a obþinut permanent premiul I lasfârºitul fiecãrui an ºcolar (permanent cunota 10) care s-ar putea prezenta cu rezultateremarcabile la olimpiadã la toate materiilede concurs. E o adolescentã ce trãieºtepermanent în armonie cu frumosul.

Am vrut sã aflãm câteva din taineleacestor succese, din jurnalul de bord al uneiadolescente ieºite din copilãriei. Paula e caun râu nãvalnic în faþa impetuozitãþii cãruianu poate fi pusã nici o stavilã. Îi poþi interziceunui râu sã curgã, îl poþi þine pe loc?

De aceea i-am adresat câteva întrebãri:

Reporter: Care a fost cel mai interesant

Localitatea Marpod este menþionatã pentru prima datã în anul 1349 sub denumireade Meyerpoth, iar satul aparþinãtor comunei Marpod, Inimbav, este atestat în anul 1375sub denumirea de Eulebach.

Se spune cã doi saºi, unul din Nocrich, ºi celãlalt din Marpod s-au dus la cosit. Cel din

Nocrich ºi-a pus în desagã un pui fript, iar cel din Marpod doar o bucatã de pâine uscatã.

Celui din Marpod i s-a fãcut foame ºi a mâncat puiul celui din Nocrich, iar în loc, i-a pus

pâinea uscatã.

La amiazã, sasul din nocrich nu a mai gãsit decât pâinea uscatã, ceea ce l-a supãrat

foarte tare. A doua zi ºi-a pus în desagã o bufniþã friptã, pe care ºi de data aceasta cel din

Marpod a savurat-o din plin. Dupã ce a terminat de mâncat, bãrbatul din Nocrich i-a urat

”Sã-þi fie de bine, þi-a cãzut bine bufniþa?”. Aºa a rãmas pânã în ziua de astãzi porecla de

„mâncãtori de bufniþe”(germ Eulenfreser) pentru saºii din Marpod.

Astãzi, localitatea este numitã Marpod, atât în limba germanã cât ºi în limba românãºi maghiarã. Doar în dialectul sãsesc se foloseºte cea de Morped.

Din punct de vedere administrativ, Marpodul a aparþinut de Scaunul Nocrich care eraformat dintr-un jude regal, un jude scãunal ºi patru juraþi, dintre care unul întotdeauna dinMarpod.

PERSONALITÃÞIComuna se mândreºte cu unul dintre fondatorii ASTREI, notarul Iacob Bologa, nãscut

în Marpod la 7 decembrie 1817, membru în delegaþiile românilor care au prezentat în faþaîmpãratului cererile acestora, ajungând consilier aulic al Cancelariei Transilvaniei la Viena.

În secolele XIV-XV în comunã existau bresle puternice de croitori, cizmari, rotari,fierari ºi tâmplari, ceea ce se reflectã ºi în onomastica actualã, majoritatea locuitorilorpurtând numele de Schneider ºi Schuster.

În Marpod era cunoscut ºi meºteºugul olãritului, transmis din tatã în fiu pânã laultimul olar, Johann Schneider, care a murit în anul 1893. Ceramica de tip Marpod dateazãdin secolulal XIII-lea ºi se caracterizeazã prin forme de vãditã influenþã orientalã. Vasele,în marea lor majoritate cãni mari ºi cãncee, cu pântec sferic ºi toartã latã sunt pictate cupensula în culori policrome ( pe fond alb - gãlbui cu albastru cobalt, verde ºi galben) cumotive florale, fitoforme ºi geometrice.

Biserica fortificatã Sfânta Maria, de tip bazilicã romanicã cu trei ziduri ºi patru turnuride apãrare a fost menþionatã pentru prima datã într-un document din anul 1402.

În anii 1496, 1504 – 1509 comunitatea din Marpod obþine din partea Scaunului Sibiu

ºi a Capitulului Sibiu diferite sume de bani pentru reparaþii la bisericã, ziduri ºi turn. Dinmotive încã neelugidate biserica a cãzut victima unui incendiu.

În anul 1670 se construieºte pe fundamentul vechi al bisericii noua clãdire, mult maimare, sub forma unei nave, lungã de 20 m ºi latã de 6 m, corul fiind adãugat ulterior. Întreanii 1795 – 1798 este ridicat noul turn cu clopotniþã, iar în anul 1799 este montat ceasulcu un singur arãtãtor.

Din vechea cetate fortificatã se mai pãstreazã astãzi doar biserica cu clopotniþã, unzid ºi douã turnuri de apãrare în partea de est.

Orga construitã în anul 1762 de cãtre Johann Hahn a necesitat în timp foarte multerestaurãri.

Altarul dateazã din anul 1926, fiind pictat de cãtre artistul sibian Hans Hermann,ilustrând, central, scena biblicã „Lãsaþi copiii sã vinã la mine”, în care mama cu fii sãi suntreprezentaþi de o sãsoaicã ºi doi copilaºi, îmbrãcaþi în port popular sãsesc din zona Sibiului.

OBICEIURI DIN LOCALITATEÎn perioada carnavalului de Lãsata secului sau Miercurea cenuºii, toatã comunitatea

participa la evenimentele festive organizate în sat.Un alt obicei practicat pânã în anul 1990 este cel al Lolelor ºi al Frumoºilor (der

Lolen und der Hieschen) specific doar comunei Marpod. Frumoºii (die Schonen) sauAlbii(die Weisen) erau reprezentaþi de cãtre o ceatã de feciori îmbrãcaþi în haine de culoarealbã, împodobiþi cu panglici ºi perle multicolore care colindau din casã în casã intonãndmelodii acompaniate la acordeon, iar oamenii le ofereau ouã ºi bani. Cealaltã ceatã eraformatã din personaje mascate numite Lole care aveau misiunea de a alunga spiritele releºi ceata celor albi. Spre searã avea loc petrecerea la care participa tot satul.

Din volumul „Repere cultural-istorice ale civilizaþiei multiculturaleTransilvane”

Valea HârtibaciuluiEditura ASTRA MUSEUM

(continuare din pagina 1)

PE VALEA H}RTIBACIULUI

@N C{UTAREA TRADI|IEIMARPOD

Despre Paula

pe o corabie a cãrei direcþie nu o cunoºti.Reporter: Ce faci în timpul liber?Paula: ªi eu îmi petrec timpul liber la

fel ca ºi ceilalþi copii de vârsta mea: ies cuprietenii, citesc, ascult muzicã ºi dansez,navighez pe internet, iar o mare pasiune amea este moda.

Reporter: Ai vreo materie preferatã saustudiezi cu aceeaºi pasiune ºi la celelalte?

Paula: Nu pot sã spun cã am o materiepreferatã, dar studiez cu plãcere limbilestrãine ºi limba maternã.

Reporter: Când þi-ai descoperit talentul?Paula: În clasa a V-a, am participat

pentru prima datã la olimpiadã, unde am

Cu ocazia Zilei Femeii, 8 Martie,Serviciul de Voluntari Agnita a organizat oacþiune ineditã pentru oraºul nostru. În semnde apreciere pentru cele sãrbãtorite au fostprocurate fonduri ºi s-au cumpãrat flori Lacampania “O Floare pentru fiecare” aupartcipat 9 dintre membrii serviciului devoluntari care au împãrþit peste 300 de florispre bucuria doamnelor ºi domniºoarelor.

Campania coordonatã de Paul Hîrþoagãºi susþinutã de partenerii noºtri, Nixon SRL,Consum Coop SA ºi Asociaþia GALMicroregiunea Hârtibaciu, s-a desfãºurat încentrul oraºului ºi pe parcursul unei ore s-au

CAMPANIA “O Floare pentru fiecare”pentru doamne `i domni`oare...

împãrþit toate florile pregãtite pentru celesãrbãtorite.

Ne face plãcere sã le mulþumim celorcare ne-au sprijinit în mod dezinteresat ºipromitem ca acest tip de manifestãri se vorrepeta ºi de acum încolo

Serviciul de Voluntari Agnita

vã aºteaptã ca sã vã alãturaþi lor.

Totul pentru Agnita!

Contact:Cosmin Duºleagtelefon: 0748 082 095e-mail: voluntari.agnita@gmail.com

concurs la care ai participat ºi te-aimpresionat cel mai mult ?

Paula: Fiecare concurs este frumos înfelul sãu, dar olimpiada, faza naþionalã a fostmai interesantã , deoarece am avut ºansa sãparcurg diferite etape ale ei. Am avut prilejulsã întâlnesc participanþi din întreaga þarã, sãcunosc oameni extrem de interesanþi.

Reporter: Ce sentimente te marcheazãînaintea unui concurs?

Paula: Consider cã oricine are emoþiiînaintea unui concurs, mai ales înaintea unuiade talie naþionalã. Încerc totuºi sã le depãºesc,sã menþin încrederea, sã nu fac de ruºine pecei care au investit în mine, care mi-au acordatîncrederea deplinã.

Reporter: Cum þi s-au pãrut ceilalþiparticipanþi la concurs?

Paula: ªi eu ºi ceilalþi am avut emoþii,dar din fericire am putut trece peste ele, ne-am împrietenit ºi ne-am întors cu foarte multeamintiri plãcute.

Reporter: Cât timp îþi ia pregãtireapentru un astfel de concurs?

Paula: Pregãtirea are loc pe tot parcursulanului ºcolar, dar mai intens înainteaolimpiadelor, fiindcã cerinþele sunt foartemari, iar scopul olimpiadelor este premiereaexcelenþei.

Reporter: Cine sau ce te-a determinatsã participi la astfel de concursuri?

Paula: Concursurile ºcolare sunt oprovocare pentru mine ºi consider cã nu amnimic de pierdut dacã particip.

Reporter: Care sunt autorii tãi preferaþi?Paula: Nu am un autor preferat, citesc

ceea ce mi se pare interesant ºi ceea ce credcã mi se potriveºte sufleteºte. Pentru minelectura e un adevãrat prieten. Dacã plãcerealecturii lipseºte, devii un trãgãtor la galere

descoperit cã am acest talent. A fost însã osurprizã, pentru cã niciodatã nu fãcusem cevadeosebit care sã îmi arate acest lucru.

Reporter: Te consideri un copil fãrãcopilãrie?

Paula: Nu, pentru cã mereu am gãsittimp liber pentru plãcerile copilãriei.

Reporter: Care a fost rolul familiei taleîn evoluþia de-a lungul timpului?

Paula: Pãrinþii mei au fost alãturi demine în tot ceea ce am fãcut, m-au sprijinit ºim-au încurajat mereu ºi pentru acest lucru lemulþumesc.

ªerban Biancacl. a VII-a B

(continuare din pagina 1)

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

�

�

�

�

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iI, nr. 11, MARTIE 2009

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

Este motto-ul foii noastre religioase ºi credincioºii careîn acest post participã la Sfânta Liturghie a Darurilor maiînainte sfinþite aud aceste cuvinte rostite de preot lamomentul dintre al doilea prochimen ºi citirea celei de-a douaparemii, când preotul cu amândouã mâinile þine sfeºnicul culumânarea aprinsã ºi cãdelniþa ºi din faþa sfintelor uºi, cufaþa cãtre credincioºi face semnul crucii rostind acestecuvinte.

Prima duminicã din Marele Post al Paºtilor este închinatãdreptei credinþe (Ortodoxiei), credinþã care duce la viaþã ºiluminã veºnicã. Cea de-a doua duminicã este Duminicaluminii dumnezeieºti neapuse, despre care a scris Sf.Grigorie Palama, care e pomenit în aceastã duminicã.

Aceastã luminã nu este lumina care vine de la soare, pecare o percepe ochiul omenesc, ci este lumina din interiorulsufletului, pe care o simte credinciosul care are o relaþie cuDumnezeu, este harul cel necreat ºi veºnic al Domnuluinostru Iisus Hristos, este trãirea prezenþei lui Dumnezeu înoameni ºi mai ales în aleºii Sãi, în sfinþi. Aceastã luminã s-aarãtat la schimbarea la faþã a Mântuitorului Iisus Hristos pemuntele Tabor. Un sfânt mai apropiat epocii noastre – Sf.Serafim de Sarov din Rusia (19 iulie 1759-2 ianuarie 1833) –a demonstrat în modul cel mai vizibil cu putinþã, cel maipalpabil, lucrarea harului divin în oameni. Minunea a fostconsemnatã în scris chiar de cel ce dorea sã înþeleagã scopulvieþii creºtine. Este vorba de industriaºul rus NicolaeAlexandrovici Motovilov, care s-a întâlnit la 1 noiembrie 1831cu Sf. Serafim de Sarov. Rãspunsul pe care l-a dat Sf. Serafimla întrebarea lui Motovilov este concentrat în cuvintele:„scopul vieþii creºtine este dobândirea Duhului Sfânt…Estenevoie sã lãsãm Duhul Sfânt sã pãtrundã în inimile noastre.Toate cele bune pe care le sãvârºim în numele lui Hristos nis-au dat prin Duhul Sfânt ºi le putem face mai ales prinrugãciune, care ne este tot timpul la îndemânã”. Motovilovcere lãmuriri suplimentare: „Pãrinte, cum aº putea vedeaharul Sfântului Duh? Cum pot sã-mi dau seama dacã este

„LUMINA LUI HRISTOSLUMINEAZ{ TUTUROR!”

Sãrbãtoarea sãrbãtorilor, Paºtile cele mari ºi sfinte, praznicul luminii sã vãîncãlzeascã sufletele, sã vã lumineze minþile, sã vã deschidã inimile spredragoste, credinþã, iertare. Sã fim mai buni, sã ne bucurãm din plin defrumuseþea tuturor lucrurilor care ne înconjoarã ºi sã dãruim iubire celordragi, “sã iertãm toate pentru înviere ºi sã zicem fraþilor ºi celor ce ne urãscpe noi” (Stihira slujbei Învierii). Sã lãsãm lumina Învierii sã pãtrundã în vieþilenoastre ºi în casele noastre ºi sã se rãsfrângã asupra a tot ceea ce facem.

“În noaptea Învierii,Când clopotele bat,

O voce din cer sã vã ºopteascã:“HRISTOS A ÎNVIAT!””

Pr. Ioan Jurca

(Protopop Agnita)

PREA CUCERNICI P{RIN|I,IUBI|I CREDINCIO~I

AI PROTOPOPIATULUIAGNITA,

întru mine sau nu?” Sf. Serafim i-a vorbit despre cum ajungoamenii sã aibã Sfântul Duh ºi cum recunoaºtem Duhul luiDumnezeu în noi, dar Motovilov tot nu înþelegea. Atuncipãrintele l-a luat de umeri, spunându-i: „Noi acum suntemamândoi întru Duhul Sfânt, fiule. De ce nu mã priveºti?” Înacel moment Motovilov a simþit cã i se deschid ochii ºi avãzut cum faþa bãtrânului strãlucea ca soarele. Sufletul i s-aumplut de pace ºi liniºte, desfãtare ºi bucurie, corpul i-a foststrãbãtut de cãldurã, iar în jurul lor se rãspândea o mireasmãfoarte plãcutã. Motovilov s-a speriat de acea schimbareneobiºnuitã, dar mai ales de faþa sfântului care strãlucea.„Nu vã pot privi, pãrinte, pentru cã ochii vã lumineazã cafulgerul ºi faþa vã este mai strãlucitoare ca soarele”. Sf.Serafim i-a rãspuns: „Nu te teme prietene al lui Dumnezeu,acum ºi tu eºti la fel de strãlucitor ca ºi mine. Înseamnã cã ºitu eºti în lumina lui Duhului dumnezeiesc, altfel nu m-ai puteavedea cã sunt aºa. Sã mulþumim lui Dumnezeu pentru milaSa de negrãit faþã de noi”. Atunci a înþeles Motovilov cumintea ºi cu inima transfigurarea pe care o poate simþi omulprin lucrarea harului divin.

Mesajul esenþial pe care ni l-a transmis Sf. Serafim deSarov este cuprins în cuvintele: „Dobândirea Duhului Sfânteste adevãratul scop al vieþii creºtine, în timp ce rugãciunea,postul, milostenia, faptele bune fãcute din dragoste deHristos sunt doar mijloace pentru dobândirea Duhului Sfânt”.

Lumina lui Hristos lumineazã tuturor, iar noi credincioºii,mai cu seamã în aceastã perioadã a Postului Mare, suntemchemaþi sã ne îmbrãcãm sufletul în luminã prin împãcareanoastrã cu Dumnezeu prin iertarea pãcatelor în scaunulSpovedaniei, prin pocãinþã sau pãrere de rãu pentru pãcatelesãvârºite, prin post, rugãciune, prin împãrtãºirea cu SfinteleTaine. Biserica în permanenþã ne îndreaptã spre luminaÎnvierii ºi spre lumina cea neînseratã din împãrãþia cerurilor.Sã nu uitãm: „Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!”

Pr. Ioan Jurca

Acest pãmânt a fost locuit din cele mai vechitimpuri de cãtre românii care formau populaþiaautohtonã. Aceasta se dovedeºte prin obiectelearheologice descoperite pe hotarul comunei, obiectecare dateazã din epoca neoliticã; epoca de aramã, debronz, dacicã ºi din timpul migraþiei popoarelorbarbare.

Aceste obiecte sunt pãstrate în muzeele:Bruckental din Sibiu, Muzeul din Sighiºoara ºi cel dinAgnita.

Primul document care atestã denumirea comuneidateazã din anul 1307 ºi în el este vorba de satul saucãtunul “BRUNO”.

Satul Bruiu este aºezat într-un loc foarte pitoresc,el este înconjurat de dealuri mãrunte ºi inclus cu unfrumos brâu de vãi secundare. Este centru de comunãavând în componenþa sa ºi satele ªomartin ºi Gherdeal.Din cercetarea documentelor vechi reiese cã în 1488localitatea este numitã comunã liberã aparþinândscaunului Cincu ºi se aratã cã aici se gãseau 37 degospodãrii, 2 familii sãrace întreþinute de obºte, 2gospodãrii nelocuite, o ºcoalã ºi 3 preoþi. Pe la anul1532 Bruiu avea 64 de gospodãrii libere. Între anii1600 ºi 1603 o puternicã epidemie de ciumã a distruslocuitorii satului în proporþie de 70%. Din lipsã dedocumente nu putem cunoaºte începutul organizãriiromânilor din Bruiu sub forma de parohie.

Este ºtiut cã pânã în preajma anului 1802credincioºii din Bruiu apelau în probleme religioasela preotul din Feldioara Fãgãraºului al cãrui nume arãmas necunoscut. Cel dintâi preot local al parohieiBruiu a fost ªtefan Tiut care s-a nãscut în anul 1768 ºi

PAROHIA BRUIUSE PREZINT{

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului6 2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Duminicã, 8 martie 2009, DuminicaOrtodoxiei în calendarul bisericesc, pentruîntreaga suflare a parohiei Ilimbav a fost o zide mare praznic, o zi de neuitat. A avut lochirotonirea ºi instalarea noului preot alparohiei Ilimbav în persoana tânãrului PânteaSimion Viorel. Proaspãtul coleg al preoþilordin protopopiatul Agnita a absolvit cursurileSeminarului teologic liceal de la Topliþa, apoia urmat studiile universitare la Facultatea deTeologie „Andrei ªaguna” din Sibiu, înprezent urmând cursurile de masterat laaceeaºi facultate.

Duminicã, 8 martie 2009 – o zi mohorâtã,din cer se cerne un amestec de ploaie ºizãpadã mãruntã, care a reuºit sã dea câmpuluinuanþa de un alb imaculat. Este ora 8,45. Laintrarea în sat ne întâmpinã doi cãlãraºi înfrumoase costume populare ilimbãºene, cucaii lor la fel de frumos împodobiþi cu straieþãrãneºti în ton cu cei ce sunt cãlãri. Neurmãm drumul spre bisericã. Pe drum segrãbeau spre ieºirea din sat alþi doi cãlãraºiîn aceeaºi þinutã. Credincioºi, copii în grupuri

ZI DE MARE PRAZNIC LAPAROHIA ILIMBAV

ieºit parcã din tipare pentru noi ardelenii. Lasfârºitul Sfintei Liturghii, când preotul SimionViorel i-a miruit pe credincioºi, mi-am datseama de credinþa puternicã, miºcãtoare, deataºamentul acestor credincioºi faþã deBiserica strãbunã. L-au copleºit cu flori, cusãrutãri de mâini. Nu mai era fiul, fratele,cumnatul, tânãrul din sat, ci era pãrintele ºimaica preoteasã. Aceeaºi dragoste ºi bucuriesuf leteascã i-au arãtat ºi credincioºiiilimbãºeni din sat sau veniþi la eveniment.

Marele praznic de la Parohia Ilimbav afost posibil cu binecuvântarea Î.P.S. Sale Dr.Laurenþiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului ºiMitropolitul Ardealului, ºi cu osteneala P.S.Andrei Fãgãrãºanul, care pentru a doua oarãpricinuieºte în protopopiatul nostruevenimente de o asemenea amploare ºiîncãrcãturã emoþionalã dupã cel din 2februarie de la parohia Noiºtat. I-au fostalãturi la slujire ieromonahul Vasile Bîrzu,asistent la catedra de spiritualitate de laFacultatea de Teologie din Sibiu, pr. EugenMarin de la parohia Vurpãr, pr. Antoniu Zorilã

Majoritatea dintre noi ne exprimãmnemulþumirea ºi critica negativã atunci cândvorbim despre comportamentul ºi stilul deviaþã al tinerilor de astãzi, ajungând pânã la arecunoaºte uneori în mod tacit disperarea ºineputinþa noastrã în faþa acestei situaþii.Afirmãm în unanimitate ºi justificat cã tineriiºi copiii noºtri nu mai au principii morale, nuse mai ghideazã dupã o ierarhie sãnãtoasã avalorilor, nu mai manifestã preocupãri de aºanaturã încât sã contribuie la formareapersonalitãþii lor ºi implicit la consolidareaunei societãþi umane civilizate. ªi, cu toateacestea, dacã am fi întrebaþi ce facem noipentru tinerii ºi copiii noºtri în aceastãdirecþie, cu greu am putea da rãspunsurisatisfãcãtoare. Considerãm cã este suficientsã le oferim din belºug ºi iraþional celemateriale (hranã, îmbrãcãminte, electroniceºi multe alte mofturi), abandonându-i tocmaicu privire la aspectul cel mai important alformãrii lor. Tinerii ºi copiii manifestã ºitransmit ceea ce primesc din partea societãþii,care, în mintea lor ºi prin concursul direct alnostru, este compusã din vedete, muzicãcomercialã, filme, reviste moderne, internet,televiziune etc., care au de-a face foarte puþincu moralitatea ºi cultura.

În acest context se impune o schimbarede atitudine ºi acþiune. Prin hotãrâreaSfântului Sinod, în întreaga Bisericã OrtodoxãRomânã este în curs de implementare ºiderulare proiectul “Hristos împãrtãºit

copiilor”. Proiectul se va implementa ºiderula la nivelul fiecãrei parohii ºi are învedere copiii cu vârsta cuprinsã între 6-17 ani.Proiectul are un caracter educativ-formativ

HRISTOS IMP{RT{~IT COPIILORºi urmãreºte apropierea copiilor ºi tinerilorde Bisericã ºi de valorile moral-religioase pecare aceasta le susþine ºi le promoveazã,pentru ca astfel sã poatã contribui laremodelarea societãþii în care trãim. Proiectulprevede mai multe etape: mediatizarea sa,care se face de cãtre fiecare preot paroh înBisericã ºi prin alte mijloace de informareaflate la îndemânã; constituirea grupelor decopii, pe categorii de vârstã, în funcþie ºi denumãrul copiilor din fiecare parohie;solicitarea acordului pãrinþilor pentruparticiparea copiilor la derularea acestuiproiect; stabilirea unui program sãptãmânalde activitãþi ºi acþiuni concrete, la care artrebui sã participe toþi cei care ºi-au datacordul iniþial; felicitarea ºi recompensareatinerilor ºi copiilor, la sfârºitul fiecãreiperioade de activitãþi (care coincide cu un anºcolar).

În acest sens rugãm pãrinþi, bunicii ºi altepersoane care se ocupã de creºterea ºieducarea copiilor în familie sã rãspundãpropunerilor ºi solicitãrilor preoþilorreferitoare la acest proiect ºi sã sprijine înmãsura posibilitãþilor desfãºurareaactivitãþilor ºi acþiunilor care vor fi stabilite.

Responsabilitatea creºterii, educãrii ºiformãrii copiilor noºtri ne revine în moddeplin ºi presupune asumarea unor sarciniconcrete din partea noastrã. Este nevoie sãtrecem dincolo de nivelul criticilor ºiexprimãrii nemulþumirilor spre “tãrâmulfaptelor”. Proiectul “Hristos împãrtãºitcopiilor” poate constitui un început ºi ooportunitate în acest sens.

Redacþia

s-a preoþit în anul 1803.Ca fiu al satului primalui grijã a fost de a zidi o Bisericã pentrucredincioºii satului la o depãrtare de 0,5 kmspre apus de sat în locul numit Canechi undeera ºi cimitirul. Preotul ªtefan Tiut a pãstorit59 de ani murind în anul 1862. Al 2-lea preota fost fiul lui Lazãr Tiut hirotonit în anul 1861.În anul 1851 a început zidirea actualeiBiserici care a durat 3 ani pânã în 1854.Biserica este ziditã în formã de navã în stilbizantin cu elemente gotice. Are o lungimede 20m ºi o lãþime de 7m. Turnul are oînãlþime egalã cu lungimea Bisericii ºi esteacoperitã cu tablã galvanizatã din anul 1903.

Nu este monument istoric. CurteaBisericii este împrejmuitã cu gard de betonarmat ºi grilaj de fier. În curtea Bisericii suntînmormântaþi preoþii: ªtefan Tiut, Lazãr Tiutºi Macavei Berghea.

La altarul acestei Biserici au slujiturmãtorii preoþi:

1. ªtefan Tiut din Bruiu 1803-18622. Lazãr Tiut din Bruiu 1862-18793. Macavei Berghea din Avrig 1879-18854. Nicolae Puscariu din Tohanul Nou

1891-18975. Ambrozie Marcoviciu 18976. Ioan Berghea din Bruiu 1904-19537. Pavel Candea din Vard 1953-1961

PAROHIA BRUIU SE PREZINT{

8. Gregoriu Cernea din Bruiu 1961-1976fost protopop de Agnita

9. Ioan Jurca din Rãvãºel 1976-1981actualul protopop de Agnita

10. Vasile Munteanu din Sibiu 1981-199011. Constantin Ciobanu din Sibiu 1991-

199512 .Ilie Dobolita din Fãgãraº preotul

paroh al acestei parohi din data de 1decembrie 1996.

Biserica a fost sfinþitã în ziua de 8Noiembrie de Mihail ºi Gavriil în anul 1999de cãtre P. S. Episcop Vicar al ArhiepiscopieiSibiu Dr. Visarion Rãºinãreanu actualulepiscop de Tulcea din încredinþareavrednicului de pomenire IPS Dr. AntoniePlãmãdealã Mitropolitul Transilvaniei.

În anul 2008 în preajma hramuluiCuvioasei Paraschiva prin obþinerea unorfonduri de la Secretariatul de Stat pentruCulte am reuºit împreunã cu fiii satului ºi cucredincioºii sã înlocuim þigla de pe întreagaBisericã. Anul acesta vor urma alte lucrãriatât la Biserica, cât ºi la Casa Parohialã.

Dumnezeu sã-i ocroteascã ºi sã-ibinecuvinteze pe toþi fiii acestei parohii ºipe toþi cei ce aduc daruri în aceastã parohie.

Pr. Dobolita Ilie

(Bruiu)

(continuare din pagina 5)

se grãbeau înspre capul satului dinspreMarpod. Se apropie momentul sosirii P.S.Andrei Fãgãrãºanul. Ajungem în faþa bisericii.Aici forfota e ºi mai mare. Copii, credincioºi,credincioase în frumoase costume populare,buchete de flori, un autocar modern, maºini,preoþi, iar în poarta bisericii cu eºarfãtricolorã chiar domnul primar al comuneiMarpod, Sebastian Dotcoº, vãdit emoþionat.Pentru el, ca ºi pentru mulþi credincioºi, eraun eveniment pe care-l trãiau pentru primadatã.

Au început sã batã clopotele, semn cãP.S. Andrei a intrat în sat. Dupã îndãtinataprimire s-a intrat în bisericã. „Catedrala VãiiHârtibaciului” – aºa am numit-o pentrudimensiunile ºi frumuseþea ei – pãreaneîncãpãtoare.

A urmat Sfânta Liturghie a SfântuluiVasile cel Mare. La momentul rânduit,diaconul Pântea Simion Viorel citeºte tare,rar ºi miºcat sufleteºte jurãmântul de lahirotonie. Dupã aceasta P.S. AndreiFãgãrãºanul, într-o cuvântare deosebit deînsufleþitoare, aratã importanþa, sublimitateaSfintei Taine a Preoþiei, dar ºi rãspundereaºi povara imensã ºi grija care apasã pe umeriipãstorului de suflete.

Cel ce urmeazã sã le fie pãstorulsufletesc este hirotonit sub privirile celor careurmeazã sã le fie fii duhovniceºti. Emoþiilecopleºesc pânã la lacrimi suf letelecredincioºilor din Ilimbav, ale pãrinþilordoamnei preotese ºi pãrintelui, ca ºi ale celoraproximativ 70 de credincioºi veniþi tocmaidin comuna Dãmuc, judeþul Neamþ, care s-aupus la drum de la ora 2 noaptea cu autocarulcel modern, în frunte cu primarul lor, CovasanAnton, pentru ca la ora 8,30 sã fie la poartabisericii din Ilimbav. Un gest deosebit, un gest

din Sibiu, pr. Radu Bot de la parohia Orlat,pr. Lucian Dumitru Vartolomei de la parohiaMarga, Episcopia Severinului ºi Strehaiei(coleg þi prieten al pr. Simion), pr. MihailBorza de la parohia Tâmna, aceeaºi episcopieºi de asemenea coleg ºi prieten al pr. Simion,arhidiaconul Vasile Avram ºi diaconul AndreiTodiraºcu ºi protopopul Ioan Jurca.

Dupã ce pr. Simion a fost hirotesitduhovnic, i s-au acordat ºi însemnele instalãriiîn parohie: Sfânta Cruce, Sfânta Evanghelieºi cheia bisericii.

P.S. Andrei i-a urat mult succes înmisiunea încredinþatã, protopopul l-a asiguratde tot sprijinul ºi colaborarea, dar ºi deprimirea frãþeascã în rândul preoþilorprotopopiatului nostru. Aceeaºidisponibilitate de a-i sta în ajutor ºi-auexprimat-o ºi cei doi primari din Marpod ºiDãmuc (pr. Simion poate va fi mijlocitorulunei înfrãþiri între cele douã localitãþi). Aurmat o agapã creºtineascã, cu bucate de postpregãtite cu atâta iscusinþã ºi gust deosebitde cãtre gospodinele din Ilimbav, dupã care aavut loc inevitabila plecare a celor de departe.Pãrinþii preotului Simion, credincioºii dinDãmuc cu primul gospodar al comunei, ºi-aualtoit un fiu, un consãtean în inima Ardealului.Am nãdejdea cã va aduce cu el un sufluînnoitor, ceva din aerul, din mireasmamânãstirilor din munþii Neamþului.

Preotului Simion îi dorim ºi noi pãstorirerodnicã, bogatã în împliniri duhovniceºti,aducãtoare de mântuire pentru credincioºiipãstoriþi ºi preamãrire lui Dumnezeu Cel înTreime: Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt.

ªi a fost 8 martie, Duminica Ortodoxiei,o zi de mare praznic, o zi de neuitat la Ilimbav.

Pr. Ioan Jurca(Protopop Agnita)

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 7

EI S-AU N{SCUT @NAPRILIE

Lorincz Maria 5 apr. 96 de ani BruiuVornicu Maria 6 apr. 87 de ani MarpodArmenciu Pavel 6 apr. 84 de ani RetiºCiogu Elena 8 apr. 82 de ani FofeldeaNuþa Elena 9 apr. 89 de ani ªomartinPop Ecaterina 11 apr. 83 de ani MerghindealVaida Victoria 18 apr. 87 de ani MarpodManiu Petru 18 apr. 82 de ani FofeldeaGligor Ioan 19 apr. 84 de ani FofeldeaLãcãtuº Eva 20 apr. 81 de ani Dealu FrumosBucºã Livia 23 apr. 83 de ani AlþânaCocoº Ana 25 apr. 85 de ani Dealu FrumosSolomon Ioan 26 apr. 84 de ani StejeriºManole Ecaterina 27 apr, 89 de ani RujaGherghel Melania 27 apr. 83 de ani BruiuAnghel Maria 29 apr. 85 de ani AgnitaRãducel Otilia 29 apr. 84 de ani ªomartin

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilorN.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Se culeg tot felul de flori de primãvarã ºi se duc labisericã, pentru cã astãzi e ziua Floriilor. La bisericãse împart ramuri de salcie ºi, cum vin cu ele acasã,ating cu ele pe copiii cei mici, ca sã creascã ºi sãînfloreascã întocmai ca salcia. Dupã aceea le pun laicoanã ºi le întrebuinþeazã în timpul anului contra maimultor boli, ºi ca apãrare contra grindinei ºi furtunilor.Se pun ramuri verzi de salcie pe morminte. Se încingstupii cu salcie luatã de la bisericã ºi cu care trebuie sãstea pânã la anul, pentru ca stupul sã rodeascã dinbelºug. Masa sã stea toatã ziua întinsã. De va cântabroaºtele pânã la Florii, vara va fi frumoasã. Se încinge

DUMINICA FLORIILORmijlocul cu salcie luatã de la bisericã, pentru ca sã nuaibã dureri în timpul anului. În ziua de Florii se înghitmâþiºoare de salcie luate de la bisericã, spre a fi scutitde dureri de grumaz. Tot atunci se ating ºi vitele cusalcie sfinþitã, pentru ca vitele peste an sã fie înflorite,adicã frumoase. Sã se punã o crenguþã de salcie sfinþitãde Florii, pe vreme de furtunã ori de grindinã, pe foc,pentru cã fumul lor împrãºtie zloata, trãsnetele ºigrindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot aºa va fi ºi înziua de Paºti.

Din volumul „MITOLOGIE ROMÂNEASCÔde Marcel Olinescu

Pe timpurile de demult erau prin pãduri haiduci care se numeau „hoþi”.Aceºtia se ocupau numai cu furãturi: noaptea furau, ºi ziua împãrþeau prada.

În partea locului meu era unul care se numea Budac. Era din parteaFãgãraºului, din comuna Cârþiºoara. În partea locului meu trãiau mulþisaºi, care erau foarte bogaþi: aveau câte ºase cai; Din nãri le ieºea foc.Aveau la uºa grajdului câte-o ºinã de fier foarte groasã, ca siguranþã. Hoþiiintrau în curte tiptil, tãiau bara de fier în douã, intrau în grajd ºi alegeaucaii cei mai buni.

Îi scoteau din grajd în curte ºi-i încãlþau la copite cu obiele ca sã nutropãiascã, sã nu se pomeneascã sasu’ de lângã „floandãrã”. Ieºeau pepoartã în uliþã. Totul se petrecea pe la ora 12 noaptea, când lumea dormeamai bine.

Dupã ce ieºeau la larg, se puneau cãlare pe cai, zburau în vãzduh ºiîncepeau sã cânte:

Mã uitai din deal în plaiLa sasu’ cu ºase cai.Mã uitai din deal în vale,Pe cari sã mã sui cãlare?Pe calu’ cu coama mare,C-ãla trage la parale.Pe calu’ cu coama lungã,C-ãla-aduce mia-n pungã.Din douã, una-i a mea:Ori mia, ori temniþa!

Acei haiduci mai aveau ºi câte o femeie, unde duceau furãturile ºi-mpãrþeau cu ele. ªi-au format º-un cântec:

Budac fluierã din frunzã,Mândruþa þese la pânzã.Þese fir de primã verde,Pe Budac nime’ nu-l vede.Ea þesea ºi chindesa,Pe Budac nime’ nu-l vedea.

ªi petreceau bine cu ele. Da’ce s-a mai întâmplat? O ajuns la ceartã cufemeia. Femeia s-o dus la jandarm ºi l-o pârât pe haiducu’ de codru. O fosturmãrit ºi prins în casa femeii. El n-o vrut sã se predea ºi o fost puºcat:

Pe Budac mi l-o puºcatDoi jândari din Porumbac.

Dan Ion, 76 de ani, Retiº, 2 VIII 1981

HO|UL DE CAIFutu-þi morþii tãi, rãchitã,De te-aº vedea-nmuguritã!Sã iau coaja de pe tine,Sã fac dârloage la frâne.Sã fur calu’ sasuluiCheri din fundu’ grajdului.Când cota sasu’ prin grajd,Io suiam cu el la Blaj.Când cota sasu’ prin curte,Io suiam cu el la munte.Când cota sasu’ prin ºurã,Io facem pe el þâdulã.

Frãþilã Maria(a Sâmului),77 de ani, 22 VII 1984

HO|UL DE CAIPe drumu’SighiuluiMerge-un cãruþ ferecat,Cu un fecioraº legat.Dindãrãptu’ carului,Mãicuþa ficiorului;Tot plângând ºi lãcrimând,ªi pe domnii blãstãmând.Ficioru’ din grai grãia:Taci, mãicuþo, taci, cãþea,Cã tu mi-ai fãcut asta.Când am fost de-o lunã plinã,Luam ou’ de sub gãinã.Când am fost de nouã ani,M-ai învãþat sã fur cai.Când am fost de cincisprezece,ªtiam vama cum se treceªi lumea cum se petrece.

Frãþilã Maria(a Sâmului),77 de ani, Sãsãuºi, 22 VII 1984

BUDAC

EminescuO “Revedere” mi-ar plãceaCa sã te vãd ultima datãLângã “Lacul” ce-þi aduceaFericirea - adevãratã.

“Pe lângã plopii fãrã soþ”Trec zi de zi ºi parcã“Somnoroase pãsãrele” pe la colþÎncep de tristeþe sã tacã.

Nici “Luceafãrul” nu mai strãluceCa atunci când erai viu,C-aveai glasul ºi vorba dulceªi-acum tot este pustiu.

Despre “Sara pe deal” n-a mai compus nici un poet,“Ce te legeni?” codrul nu au mai întrebat,Nu s-a mai cântat nici un duetDespre prietenia unui codru c-un bãiat.

Maria Bonea

Folc

lor c

ule

s d

e M

ircea D

r[gan

PRIMAVARA VECHEPe amintirile din tinereþeSosesc biruitoare berze-n beþeDin sud, spre pol când obosescLa mine-n amintire se opresc.ªi cucul le aºteaptã pe un ramCuprins de nostalgie ca de-un hamªi-ºi cântã denumirea cu fineþeCând sudul ne trimite berze-n beþeMi-e dor de-o primãvarã vecheCe n-am mai întâlnit-o din copilãrieCând apucat de libertate ca de strecheVisam cu pana cucului la pãlãrie.

ÎN CULORICerului, cel ce-mi aratã ºi obârºie ºi þel,Îi strâng marginile-n pleoape pân se face subþirelªi-l aduc, prin ochi, în mine sã-l gãsesc prin cugetareCând pãtrund nemãrginirea, ale timpului izvoareVerdelui zic „sãrut-mâna” când pe ochi mi se rãsfaþãªi-n-nãuntrul vârstei mele anii parcã-s mai uºoriCând descopãr cum parfumu-i libertatea pentru flori .Dor mi-e însã de albastru, dor mi-e însã de seninªi din rãsãrit fac templu când mã rog ºi când mã-nchin.Iar din stele, când e noapte, îmi închipui rânduri scriseSã-i citesc poveºti iubitei când mi se aratã-n vise.Insã cel mai dor ºi sete mi se face de cãpruiCa ºi cum întreg trecutul s-a pictat în tonul luiZâmbet, lacrimã ºi ºoaptã, tot ce-nseamnã amintireaAu pictat cãprui retina ce mã doare cu privirea!

NICU GANEA

DE UNDE VIN PURICIIÎn regiunea Valey din Franþa gãsim o poveste destul

de curioasã despre originea puricilor.Dumnezeu se plimba într-o zi pe valea Loarei, însoþit

de Sfântul Petru, când deodatã au zãrit o femeie în zdrenþe,întinsã pe nisip, la soare. Era încã tânãrã, dar pãrea cã seplictiseºte de moarte.

- Iatã o femeie care suferã de plictisealã, a spusDumnezeu. Se plictiseºte pentru cã nu face nimic. Nucunosc ceva mai rãu decât trândãvia.

A luat îndatã un pumn de purici din buzunar ºi i-a aruncat asupra femeii, ca sã-i dea o treabã.

VESTITUL RAMASAG

AL LUI NASTRATINDeºi se plângea necontenit de sãrãcie, Nastratin a

dat într-o searã un asemenea ospãþ, încât vestea despreminunãþia bucatelor a ajuns la urechile califului

Acesta l-a chemat la dânsul ºi l-a întrebat de undeavusese bani pentru o astfel de petrecere.

- Pun rãmãºaguri, a rãspuns Nastratin ºi le câºtig.- Pe ce pui rãmãºag?- Pe orice.- Te încumeþi sã pui un rãmãºag cu mine?- Chiar acum, dacã vrei, a rãspuns Nastratin.- Pe zece galbeni?

- ªi pe ce vrei sã punem rãmãºag?- Mã prind cã mâine dimineaþã, când ai sã te trezeºti, o

sã ai o bubã mare pe buca dreaptã.Zis ºi fãcut. A doua zi, dupã o noapte chinuitã, califul s-

a sculat ºi a bãgat de seamã cã n-avea nimic pe buca dreaptãºi nici pe cea stângã. L-a chemat pe Nastratin ºi i-a spus cãpierduse rãmãºagul.

Nastratin a dorit sã se încredinþeze, iar califul s-a învoit.ªi-a dat jos pantalonii ºi i-a arãtat bucile lui Nastratin, care arecunoscut cã pierduse ºi a ieºit umil.

Chiar în acea searã, califul a aflat cã Nastratin dãdea unospãþ mai strajnic decât primul. L-a chemat la el ºi l-a întrebatdestul de supãrat, de unde avea bani pentru petrecere.

- Nimic mai uºor, a rãspuns Nastratin. Am pus rãmãºagpe cinzeci de galbeni cu vizirul tãu ºi am câºtigat.

- ªi pe ce anume ai pus rãmãºag?- M-am prins cã de dimineaþã, dacã vine destul de

devreme ºi se ascunde în spatele unei perdele, are sã-l vadãpe calif arãtându-mi dosul.

POVESTI FILOZOFICE

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

Razele fine, aproape strãvezii ale soarelui abia se mai zãrescprintre ramurile veºtejite ale plopului bãtrân.

Stã cuminte, mângâiat doar de câteva adieri de vânt aºa cumera cândva, acoperind cu pletele lui gardul aplecat ºi crãpat din

grãdina bunicii.Floricelele din jurul lui stau pregãtite ºi triste, aºteptându-ºi

parcã ultimele clipe.Cum priveºti în jur zãreºti doar pustiu, pustiu, pustiu.Parcã nimeni ºi nimic nu îndrãzneºte sã tulbure liniºtea ºi lu-

mea se cufundã în nostalgie...

Nimic nu mai e ca odinioarã, când toamna cãsca mirosuri îmbi-etoare de flori ºi ne încânta cu o armonie nedescrisã de culori,încercându-ne sentimentele la vãzul acestor minunãþii ale naturii.

Soarele cobora tot mai mult, mai mult... Oare ce se va întâmplacu amintirile?

Noaptea pune stãpânire cu paºi repezi peste zare. Trist.

Dar oare de ce e aºa de trist?Poate absenþa bunicii face ca totul sã parã fãrã rost....

Paula Kovacs

@N GR{DINAAPUSULUI DE SOARE

- D-l ing. Valentin Tudorache, directorexecutiv adjunct DADR Sibiu precizeazã într-unmesaj, extrem de analitic, diferenþa între legislaþiaromâneascã ºi cea europeanã. În UniuneaEuropeanã spaþiul rural este definit ca zona în caredensitatea de locuitori este mai micã de 150 de locuitoripe kmp (dupã Organizaþia de Cooperare ºi DezvoltareEconomicã). În România prin spaþiul rural seînþelege totalitatea comunelor ca unitãþiadministrativ teritoriale, împreunã cu satelecomponente (în aceastã categorie nu intrãlocalitãþile componente ale oraºelor, chiar dacãacestea nu diferã cu nimic de celelalte sate). Înjudeþul Sibiu o serie de localitãþi nu pot accesafonduri europene pentru dezvoltare ruralã.

Ce viitor are Glîmboaca? Dar Bradu, Mîrºa,Sãcãdate (aparþinând oraºului Avrig)? Dar Sãcel, Mag,Aciliu, Amnaº, Cacova, Sibiel, Galeº, Crinþ (oraºulSãliºte), Ighiºu Nou (mun. Mediaº), Coveº, Ruja(oraºul Agnita), Cisnãdioara (oraºul Cisnãdie),Ernea, ªaroºu pe Târnave (oraºul Dumbrãveni),Topîrcea (oraºul Ocna Sibiului), Dobîrca, Apoldu deSus (oraºul Miercurea Sibiului) ºi Colonia Tãlmaciu,Lazaret, Lotrioara, Paltin, Tãlmãcel (oraºulTãlmaciu)? 26 de localitãþi reprezentând 13% dinnumãrul localitãþilor din judeþul Sibiu. Dacã Sibielul,Cisnãdioara ºi Tãlmãcelul (din Mãrginimea Sibiului)ºi-au cucerit în timp o anume reputaþie de localitãþi cudestinaþie turisticã, celelalte nu pot figura în planuriledezvoltãrii locale sau zonale, fondurile europene nefiindaccesibile. Iar fondurile locale orãºeneºti se ºtie câtsunt de limitate. Iar fondurile Programului OperaþionalRegional sunt extrem de limitate pentru oraºele de5000-8000 de locuitori.

„Soluþiile propuse sunt:a) Un ordin al ministrului MADR –

asemãnãtor Ordinului 143/2005 - care sã facã

Universul Civilizaþiei Rurale … dispare?

Proiectul „SATUL MEU” (I)APEL C{TRE PARLAMENTARII SIBIENI – PROBLEMA SPA|IULUI RURAL

referire la proiectele derulate prin Axa III dinPNDR (unde actual existã problema de definirede spaþiu rural), sau

b) Definirea spaþiului rural conformnormelor din Uniunea Europeanã respectândOCDE-ul.

Informându-vã despre situaþia gravã pentrujudeþul nostru, vã rugãm a avea bunãvoinþa domniilorvoastre cât ºi a europarlamentarilor români de a seface lobby pe lângã DG Agri de la Comisia Europeanã,de a putea defini spaþiul rural conform punctelor asau b. (…) Domnilor parlamentari nu lãsaþi sã disparãaceste localitãþi pline de culturã ºi identitate localã.Sperãm în ajutorul Dvs. sã dãm o ºansã acestorlocalitãþi din Sibiu ca ºi alte sute din þarã. Vã asigurãmde tot sprijinul nostru ºi toatã consideraþia noastrã.

P.S. Proiectul „Satul meu” este un proiectal societãþii civile iniþiat de AsociaþiaEcomuzeul Regional Sibiu ºi Casa de Presã ºiEditurã Tribuna: un proiect nãscut într-un momentde restriºte pentru societatea ºi economia sibianã -Un proiect ce-ºi propune sã valorifice bazele deinformaþii ºi imagini existente - Un proiect ce vamilita constant pentru promovarea localitãþilor rurale- Un proiect în parteneriat pe termen mediu în carene vom întâlni periodic în paginile presei scrise darºi pe mail pentru dezbaterea „UNIVERSULCIVILIZAÞIEI RURALE”.

La episodul „La rãscruce de drumuri” - Cumvedeþi satul natal peste 10 ani? … dar peste 50de ani? … puþini au rãspuns.

Aºteptãm aceste gânduri (maxim o paginã)pe e-mail: ecomuzeu@gmail.com, fax: 0269/214141 sau prin poºtã: Sibiu, str. G. Coºbuc nr.38 pentru proiectul „SATUL MEU”

Doamne ajutã!Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu

Marius Halmaghi