Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale.

Din punct de vedere al impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile sociale au deductibilitate limitata, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.

O societate comerciala a realizat in 2011 cheltuieli cu personalul in cuantum de 35.000 lei, din care 22.500 lei sunt cheltuielile salariale, iar 12.500 lei sunt contributile sociale obligatorii ale angajatorului. De asemenea in cursul anului 2011, societatea inregistreaza cheltuieli cu biletele de odihna in valoare de 2.500 lei.

Limita maxima a cheltuielilor sociale pentru care se acorda deducere este de 2%*22.500 = 450 lei Cheltuielile sociale nedeductibile = 2.500 – 450 = 2.050 lei.

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare.

Conform prevederilor art. 19.1 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, la calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale: a) deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual; In cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. b) aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate.

In luna aprilie 2012, entitatea a inregistrat urmatoarele consumuri pentru laboratorul propriu de cercetare:- materii prime: 5.000 lei,- materiale auxiliare: 8.500 lei,- manopera: 1.500 lei,- amortizare imobilizari corporale: 1.300 lei.

Intrucat cercetarea este investigarea originala si planificata intreprinsa in scopul castigarii unor cunostinte sau intelesuri stiintifice sau tehnice noi, din activitatea desfasurata in

1

laboratorul propriu de cercetare este greu de prevazut posibilitatea obtinerii de beneficii economice viitoare. In acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare si au afectat profitul contabil al perioadei.

Pentru reflectarea in contabilitate a consumurilor ocazionate in activitatea de cercetare, se efectueaza inregistrarile:601 = 301 5.000 leiCheltuieli cu materiile prime Materii prime

602 = 302 5.000 leiCheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile

641 = 421 1.500 leiCheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate

6811 = 281 1.300 lei.Cheltuieli de exploatare Amortizari privind imobilizarile corporaleprivind amortizarea imobilizarilor

Deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual, iar in cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. De asemenea, se aplica metoda de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de delasare-detasare

Conform codului fiscal urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit: sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice. In categoria cheltuielilor de delegare si detasare sunt incluse cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate.

O societate trimite in luna septembrie 2012, in delegatie 4 salariati, fiecare pentru 3 zile. Diurna acordata este de 45 lei / salariat/ zi. Cheltuielile cu transportul sunt de 3.300 lei, iar cheltuielile cu cazarea sunt de 5.100 lei.

Diurna maxima deductibile = 2,5 * 4 * 13 lei 130 lei / salariat.

Diurna maxima deductibila pentru toti salariatii = 130 * 4 = 520 lei.

2

Cheltuielile deductibile cuprind diurna maxima deductibila, cheltuielile cu cazarea, cheltuielile cu transportul.=520 + 3.300 + 5.100 = 8.920 lei

Diurna acordata de firma / salariat = 45 lei * 3 zile = 135 lei

Cheltuielile nedeductibile = 135 lei – 130 lei = 5 lei / salariat5 lei * 4 salariati = 20 lei.

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor

Prin perisabilitati se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale (ex: uscare, inghetare, topire, descompunere, spargere, scurgere, etc.)Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al mafurilor intrate sau pretul de livrare.

In concret, potrivit Codului fiscal, perisabilitatile sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice. In ceea ce priveste limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor, acestea sunt incadrate la art. 13 al Normei privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare, aprobata prin HG 831/2004.

Pierderile produse prin neglijenta sau imputate persoanelor vinovate nu sunt considerate perisabilitati, de asemenea nici pierderile suferite pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.

Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Limitele admisibile de perisabilitate pentru produse alimentare sunt redate in Anexa nr. 1 la norma mentionata. La pct. 45 din aceasta anexa este prevazuta grupa preparate culinare si semipreparate, ambalate in tavi, navete, cutii, casolete. In acest caz sunt acceptate perisabilitati doar la desfacere cu amanuntul sau in alimentatia pubilca, iar coeficientul este de 0,45%. Din punct de vedere contabil, perisabilitate se inregistreaza in cheltuieli de exploare.

O societate producatoare de patiserii si distribuitoare en-gross a intocmit la sfarsitul anului un proces verbal de perisabilitati pentru covrigi si gogosi si vandute valoare de 1300 lei si un proces verbal pentru alte specialitati in valoare de 500 Ron. Limita maxima de perisabilitate este de 0,45% pentru aceste produse (1300 + 500) * 45% = 81 lei.

3

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa

Conform Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, salariatii pot primi o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator. Angajatii pot primi un numar cel mult egal cu numarul de zile lucratoare din luna. Potrivit art. 21 alin. (3) litera e) si art. 48 alin. (5) litera f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul impozitului pe profit si a impozitului pe venit. In conformitate cu prevederile art. I pct. 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 58/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, de la 1 iulie 2010, tichetele de masa acordate salariatilor sunt venituri impozabile la calculul impozitului pe veniturile din salarii. Conform art. 296 indice 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010, tichetele de masa nu sunt cuprinse in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii.

Se inregistrea valoarea facturii care repezinta valoarea tichetelor de masa achizitionate de la unitatile emitente:2000 tichete de masa * 9 lei/tichet = 18.000 lei

% = 401 19.116 lei5328 Furnizori 18.000 lei

Alte valori628 900 lei

Alte servicii4426 216 lei

TVA deductibila

Plata facturii: 401 = 5121 19116 lei

Furnizor Ct banca in lei

Se inregistreaza valoarea nominala a tichetelor de masa distribuite salariatilor si trecerea acestora pe costuri

642 = 5328 18.000 leicheltuieli cu tichetele Alte valoride masa acordate salariatilor

In cazul in care societatea are pierdere contabila, acordarea tichetelor influenteaza rezultatul obtinut.

Venitu din vanzarea marfurilor = 72.000 leiCheltuieli cu marfurile = 56.000 lei

4

Cheltuiala cu tichetele de masa = 18.000 lei

Profitul impozabil = 72.000 – (56.000 + 18.000) = -2.000 leiPierdere fiscala recunoscuta = -2.000 lei iar cheltuiala cu tichetele de masa de 18.000 lei este deductibila.

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal Conform reglementarilor contabile, respectiv OMFP 3055/2009 si Legii 82/1991 daca, in cazul inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera. Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 Clienti incerti sau in litigiu sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat clientii). In scopul prezentarii corecte in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat si se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera inclusiv TVA. Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal : Conform art.22 (1) lit.c : 20% incepand cu data de 1.01.2004, incepand cu 01.01.2005, 30% incepand cu 01.01.2006, din valaorea creantelor asupra clientilor si care indeplinesc urmatoarele conditii:Sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zileNu sunt garantate de alte persoaneSunt datorate de o persoana care nu e afiliata societatiiAu fost incluse in vneiturile impozabile societatii.

Societatea Alfa emite factura catre beneficiar , cota TVA 24% : 4111 = % 806 lei 70x 650 lei 4427 156 lei

Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% si constituire provizion depreciere : 4118 = 411 806 lei6814 = 491 806 lei

Provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile mentionate mai sus : 6814 deductibil = 241,80 lei 6814 nedeductibil = 564,20 lei

5

In cazul incasarii clientului incert : 5121 = 4118 806 lei491 = 7814* 806 lei

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.: 7814 impozabil = 241,80 lei7814 neimpozabil = 564,20 leiSe decide conform Hotararii AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte : 654 = 4118 806 lei 491 = 7814 806 lei

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli.: 7814 impozabil = 241,80 lei 7814 neimpozabil = 564,20 lei

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit.: 654 deductibil = 241,80 lei 654 nedeductibil = 564,20 lei

Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus: 654 = 4118 650 lei4118 = 4427 -156 lei 491 = 7814 806 lei

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile 100% 7814 impozabil = 241,80 lei 7814 neimpozabil = 564,20 lei.

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal

Societatea comerciala Alfa constituie provizioane pentru clientii neincasati ce au la momentul evaluarii (sfarsitul trimestrului) peste 90 de zile depasire de la scadenta. Presupunem urmatoarea speta ipotetica:

La 31.12.2011 se inregistreaza un provizion in suma de 15.000 lei pentru o creanta de 19.000 lei ce are 95 de zile depasire a scadentei

4118 = 411 15.000 lei

6

6814 = 491 15.000 lei

La 31.05.2012 creanta depaseste 270 zile si inregistram dreptul de deducere fiscala a 30% din valoare :

6814 = 491 4.500 lei

6814 = 491 4.500 lei

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor

Rezerva legala se constituie anual din profitul societatii si se inregistreaza in contul 1061 Rezerve legale. Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Potrivit art. 22 lit. a) din Codul fiscal, rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare.

La data de 31.12.2011 societate comerciala Alfa , platitoare de impozit pe profit (16%) a inregistrat urmatorii indicatori economico-finanicari:

Capital social subscris si varsat 8.000 leiVenituri totale si impozabile 260.000 leiCheltuieli totale si deductibile fiscal 215.000 lei

Sa se constituie rezerva legala conform limitei maxime de deductibilitate admise de legislatia in vigoare, in conditiile in care AGA a hotarat constituirea integrala a rezervei legale.

Profit brut 260.000 lei – 215.000 lei = 45.000 leiSuma maxima admisa a rezervei legale = 1.600 lei45.000 lei x 5% = 2.250 lei8.000 lei x 20% = 1.600 lei2.250 lei > 1.600 leiImpozitului pe profit anual datorat pentru anul 2011Profit impozabil 45.000 – 1.600 = 43.400 leiImpozit pe profit anual 43.400 * 16% = 6.944 lei

7

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative

In baza art. 55. alin. (1) din Legea 571/2003, sunt considerate venituri din salarii totale veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract de munca individual sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor, de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. Pct. 77 din Norma metodologica de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in aplicarea art. 55 alin. (3) din Codul fiscal prevede ca nu sunt considerate avantaje contributiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pe participant. Asadar, contributia la pensiile facultative in suma de cel mult 400 euro suportata de angajator nu constituie avantaj si nu se impoziteaza. Acest lucru inseamna ca venitul salarial nu suporta modificari fata de situatia anterioara acordarii acestui avantaj.

Presupunem ca angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 1.800 lei pentru cei 10 angajati care au aderat la un fond privat de pensii. Suma de 1.800 lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe salariat, aceasa suma nu se include in venitul salarial in vederea impozitarii. In concluzie, valoarea contributiilor la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii nu este inclusa in baza de calcul a impozitului de venit, in limita sumei de 400 euro. Suma deductibila totala = 400 euro*4.5 lei*10 salariati= 180.000 lei

In situatia in care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 500 euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 2.250 lei pentru cei 10 angajati care au aderat la un fond privat de pensii, suma ce depaseste 400 euro/an, respectiv 450 lei se include in venitul salarial in vederea impozitarii. De asemenea, suma ce depaseste 400 euro/an, fiind inclusa in veniturile salariale, suporta toate contributiile sociale aferente salariilor. Sunt deductibile limitat cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare

In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor de asigurare suportate de angajator inainte de incasarea sumei asigurate de catre salariat, mentionam ca sunt neimpozabile la nivelul salariatului sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: - rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, - plati esalonate,

8

- rente, Cheltuielile cu asigurarile voluntare de sanatare sunt deductibile in limita unei sume repprezentand echivalentul in lei a 250 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare angajat in parte.

O societate comerciala a realizat in anul 2011 Venituri totale de 650.000 lei Cheltuieli totale de 520.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o suma de 20.000 lei reprezentand prime de asigurare suportate de angajator pentru cei 10 angajati ai sai in anul 2011, respectiv 2.000 lei pe angajat.Determinati suma deductibila a cheltuielilor cu primele de asigurare, stiind ca pentru cursul de schimb se foloseste valoarea de 1 euro= 4,5 lei.Suma deductibila = 250 euro *4.5 lei * 10 salariati =11.250 leiSuma nedeductibila = 8.750 lei.

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu

Conform Legii 114/1996 cu modificarile ulterioare defineste locuinta de serviciu ca fiind spatiul destinat angajatilor unei societati, acordat in conditiile contractului de munca. Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici si se inchiriaza angajatilor conform contractului de munca.Cheltuielile cu functionarea, intreginerea si repararea locuintelor de serviciu sunt deductibile limitat. Se calculeaza in limita corespunzatoare raportului dintre suprafetele construite prevazute de legea locuintei plus 10% si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu. Potrivit anexei nr. 1 din legea locuintelor 114/1996 pentru o singura persoana suprafata construibila maxim admisa este de 58 mp.

O societate inregistreaza in 2011 cheltuieli cu intretinerea unei locuinte de serviciu in valoare totala de 16.000 lei.Suprafata construita este de 85 mp.Suprafata recunoscuta (58 +10%58) = 63.8 mpCheltuiala deductibila fiscal 16.000 * 63.8% = 10208 lei.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta proprietate personala

In cazul unei societati cu sediul aflat in locuinta unei persoane fizice, este necasar sa detina documente prin care se speficica suprafa folosita exclusiv pentru activitatea economica. Cheltuielile sunt deductibile in limita suprafetei folosita exclusiv pentru societate Conform art.21 alin.(3) lit.m) Titlul II din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

9

Cheltuielile cu utilitatile sunt deductibile pe baza contractelor incheiate de proprietar cu furnizorul de servicii.

Sediul social al Societatii Alfa S.R.L. se afla in apartamentul proprietate personala al unei persoane fizice. Contractul de inchiriere este incheiat pentru o portiune din acesta de 70 m2, intreaga suprafata a apartamentului fiind de 200 m2. Cheltuielile de functionare si intretinere sunt in suma de 1600 lei.Cheltuielile de functionare si intretinere sunt deductibile in baza raportului dintre Suprafata pusa la dispozitia proprietarului / Suprafata totala a apartamentului = 70 m2/200m2= suprafata recunoscuta fiscal = 0.35

Cheltuiala deductibila fiscal: 0.35 * 2800lei = 560 lei

13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul

In luna octombrie 2012, o societate a inregistrat cheltuieli cu combustibilul in valoare de 350 RON.

Incepand cu 01.07.2012 cheltuielile privind combustibilul, in cazul vehiculelor destinate transportului rutier de persoane, care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii de productie, au o deductibilitate limitata la calculul impozitului pe venit si impozitului pe profit. Aceste cheltuieli se vor deduce limitat in proportie de 50% din valoarea acestora, diferenta ramanand nedeductibila.

Cheltuielile cu combustibilul deductibile = 350 * 50% = 175 leiCheltuielile cu combustibilul nedeductibile = 350 * 50% = 175 lei

14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor

Cheltuielile deductibile cu dobanda sunt imitate la: - nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si - nivelul ratei dobanzii anuale de 6%, pentru imprumuturile in valuta. Aceasta limita se aplica separat pentru fiecare imprumut. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care depaseste nivelul de deductibilitate de mai sus este nedeductibila, fara sa mai fie luata in calcul in perioadele urmatoare. De asemenea, dupa determinarea acestor limite, se determina gradul de indatorareCheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.

10

Societatea comerciala Alfa, acorda la 1.01.2009 unei alte societati un imprumut pe termen de 2 ani in valoare de 4.000 EUR la cursul de 4.1 lei/ EUR. Dobanda este de 16 % calculata anual, si nu se capitalizeaza. La sfarsitul primului an, cursul euro in functie de care se calculeaza si dobanda, este de 4.2 lei/ EUR. Dobanda se incaseaza la inceputul anului urmator, cand se cursul valutar este de 4.15 lei / EUR.La sfarsitul celui de-al doilea an cand se restituie imprumutul, cursul valutar este de 4.34 lei / EUR. Dobanda aferenta celui de-al doilea an se inregistreaza si se incaseaza tot la acelasi curs de 4.34 lei / EUR.

Se inregistreaza acordarea imprumutului la 1.01.2009= 4.000 EUR x 4.1 lei / USD = imprumutul = 16.400 lei

2675 = 5124 16.400 lei Imprumuturi acordate pe termen lung Conturi la banca in devize

Contabilizarea dobanzii de incasare la sfarsitul primului andobanda de incasare = 4000 EUR x 16 % x 4.2 lei / EUR =2.688 lei

2676 = 766 2.688 leiDob. Af. Cr.din interese part Venituri din dobanzi

Incasarea dobanzii dobanda = 4.000 EUR x 16% x 4.15 lei / EUR = 2.656 lei

% = 2676 2.688 leiDob. Af. Cr.din interese part

5124 2.656 leiConturi la banca in devize 665 32 leiChelt. din dif. de curs valutar

Exprimarea imprumutului acordat la cursul de schimb de 4.2 lei / USD la sfarsitul primului animprumutul = 4000 USD x 4.2 lei / USD =16.800 lei

diferenta de curs = 4.000 USD x 0.1 lei / USD = diferenta de curs favorabil = 400 lei

2675 = 765 400 lei Imprumuturi acordate pe termen lung Venituri din diferente de curs valutar

La 31.12.2011 se incaseaza dobanda si se recupereaza imprumutului

dobanda de incasat = 4000 USD x 16 % x 4.34 lei / USD = 2.777,60 leiimprumutul acordat pe termen lung = 4.000 USD x 4.34 lei / USD => imprumutul acordat pe termen lung = 17.360 lei

11

Venitul din diferente de curs valutar este de 17.360 – 16.400 = 960 lei

5124 = % 20.537,60 leiConturi la banca in devize

2676 2.777,60 leiDob. Aferenta Cr.din interese part

2675 16.800 leiImprumuturi acordate pe termen lung

765 960 leiVenituri din diferente de curs valutar

Situatia financiara a societatii Alfa in 2011 se prezinta astfel

01.01.2011 01.06.2011Capital propriu 200.000 250.000Capital imprumutat 230.000 300.000Ch. Cu dob. Af. Unui imprumut de la un actionar

0 100.000

Venituri din dob. 0 35.000Alte venituri impozabilte 0 200.000

Rata dobanzii la care sa contractat Imprumutul de la actionar este inferioara ratei dobanzii de referinta stabilite de BNR.

Cheltuielilor deductibile cu dobanzile = 100.000 deoarece e sub nivelul dobanzii de referinta afisat de BNR.

Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu terment de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.= (230.000+ 300.000)/(200.000 + 250.000) = 530.000 / 450.000 = 1.1778

Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3.Cheltuielile cu dobanzile deductibile pt trim 2 = 100.000 lei.

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar

Din punct de vedere fiscal, veniturile sau cheltuielile din diferente de curs valutar sunt luate in calcul la determinarea venitului impozabil, potrivit prevederilor din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

12

Diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpuneriirezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil.Diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpuneriicheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat.

La data de 1 decembrie 2011 s-au facturat catre clientilor externi produse in valoare 10.000 EUR. Data la care se incaseaza aceasta suma este 1 martie 2012. Evolutia cursului valutar este urmatoarea:la data facturarii = 4.09 lei/EURla 31.12.2011 BNR = 4.15lei/EURla 01.03.2012 BNR = 4.3 lei/EUR

Intrucat in anul 2011 societatea a aplicat prevederile HG 704/1993, operatiunile s-au Inregistrat in contabilitate conform acestor reglementari. a) Reflectarea in contabilitate in anul 2011 a creantei  Creanta in valuta (10.000EUR x 4.09lei/EUR= 40.900 lei) la data facturari;

411 = 701 40.900 lei b) Reflectarea in contabilitate la sfarsitul anului 2011 a creantei in valuta evaluate la cursul BNR afisat la sfarsitul anului. Evaluarea creantelor cu diferenta de curs evaluarea la 31 dec. 2011 este la 10.000 EUR x 4.15 lei/EUR = 41.500leidiferenta de curs = 41.500 – 40.900 = 600 lei

411 = 477 600 lei diferenta de curs valutar favorabila  La 1 martie 2012 se Incaseaza creanta (10.000EUR * 4.3 lei / EUR = 43.000 lei, de unde rezulta diferente de curs de la 1 martie 2012 pana la data decontarii de = 43.000 – 41.500 = 1.500 lei

5124 = % 43.000 lei411 41.500 lei765 1.500 lei;

13

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar

In cazul in care la inventariere se constata un minus aceasta cheltuiala este nedeductibila la determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, daca stocul nu a fost asigurat. In cazul in care stocul este asigurat, cheltuiala este deductibila fiscal. In cazul in care se efectueaza o imputatie, valoarea imputatiei se efectueaza la costul de inlocuire a stocului la care se adauga TVA, conform OMFP 2861/2009 privind inventarierea. In acest caz, cheltuiala cu stocul ce marfa este nedeductibila fiscal, iar venitul este neimpozabil, conform art. 20 lit. c) din Codul fiscal.

La inventariere se constata un minus de produse finite de 130 lei care se imputa gestionarului, la valoare de 150 lei plus TVA 24%. Suma se incaseaza ulterior in numerar. Stocul de produse finite nu este asigurat.

711 = 345 130 leiVenituri aferenete costurilor Produse finiteStocurilor de produse

4282 = % 186 lei7581

Alte creante in legatura cu Venituri din despagubiri 150 leiPersonalul amenzi si penalitati

4427 36 leiTVA colectata

Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta la data constatarii lipsei acesteia, iar cheltuiala nu este deductibila fiscal la calculul impozitului pe profit deoarece nu a fost asigurata.

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor

Conform prevederilor Codului Fiscal, cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Societatea comerciala Alfa achizitioneaza pentru salariati cate un halat, pentru cei care lucreaza in laborator. Costul fiecarui halat este de 50 lei plus TVA. Fiecare salariat in parte suporta 30% din costul halatelor.

14

Inregistrarea halatelor

% = 401 62 lei303 50 lei4426 12 lei

Halatele sunt date in folosinta salariatilor, fiecare salariat plateste pentru halat 30%*50 = 15 plus TVA.

461 = % 18,6 lei7588 15 lei4427 3,6 lei

Halatele se scad din gestiunea societatii603 = 303 50 lei

18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile si se datoreaza impozitul pe profit.Cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

O societate comerciala ii plateste actionarului sau chiria pe luna august 2012 in valoare de 3.000 lei (fara TVA).Cheltuielile nu sunt deductibile pentru societate si vor fi tratate ca dividente pentru actionar.Actionarul datoreaza impozitul aferent de 16%.3.000 + 24% = 3.000 + 720 = 3.720 leiInregistrarea facturii de chirie

% = 401 3.720 lei612* 3.000 lei4426 720 lei

Plata facturii de chirie

401 = 5121 3.720 lei

Inregistrarea pe chetuieli a TVA dedus pentru chiria platita asocitatului.635 = 4427 720 lei

Stabilirea impozitului pe dividende6588 = 446 595 lei

15

Suma de 595 lei trebuie retinuta de la asociat. Cheltuielile inregistrate in ct. 612 si ct. 635 sunt cheltuieli nedeductibile pentru societate. In cazul in care suma de 595 de lei inregistrata in ct. 6588 Alte cheltuieli de exploatare este suportata de societate si aceasta este considerata cheltuiala nedeductibila.

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document justificativ

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

Societatea Alfa vinde produse finite societatii Beta, in decembrie, fara factura la pretul de 25.000 lei, TVA 24%, cost de productie pentru produse este de19.500 lei. In momentul intocmirii facturii valoarea este de 22.000 lei.

Societatea Beta- primirea facturii stornarea inregistrarii efectuate la achizitie % = 408 Furnizori facturi nesosite 31.000 lei 301 Materii prime 25.000 lei 4428 Tva neexigibila 6.000 lei

Inregistrarea facturii % = 401 Furnizori 27.280 lei 301 22.000 leiMaterii prime4426 5.280 leiTva deductibila

Societatea Alfa Stornarea inregistrarii efectuate la vanzare 418 Clienti facturi de intocmit = % 31.000 lei

701 25.000 lei Venituri din vanzarea de produse finite 4428 6.000 lei

Tva neexigibila

Inregistrarea facturii411 Clienti = % 27.280 lei 701 22.000 lei

Venituri din vanzarea de produse finite 4427 5.280 lei

Tva colectata

16

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. D. Aceste cheltuieli sunt efectuate in scopul realizarii de venituri neimpozabile, cu exceptia celor privind:venituri din dividende care nu au cheltuieli aferentevenituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducerevenituri din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

O societate comerciala, are ca obiect de activitate producerea de echipamente .In 2011 a realizat venituri:

Venituri din vanzarea de produse: 350.000 leiVenituri din contractele de service a produselor vandute: 15.000 leiVenituri din provizioane de buna executie: 25.000 leiVenituri din provizioane pentru litigii: 10.000 leiVenituri din dividende primite de la o PJ romana: 60.000 leiVenituri din dividende primite de la o PJ straina: 100.000 leiVenituri din diferente de curs aferente titlurilor de participatie: 75.000 leiVenituri din ajustari pentru deprecierea creantelor clienti: 80.000 lei.

Total Venituri: 715.000 lei.

Total venituri neimpozabile: Venituri din provizioane pentru litigii + Venituri din dividende primite de la o Pj romana + Venituri din diferente de curs aferente titlurilor de participatie = 10.000 + 60.000 + 75.000 = 145.000 lei

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultant si management

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte; Prin urmare, cheltuiala va fi nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

Societatea Afla SRL este incadrata pana in 31.12.2011 la microintrepinderi. In cadrul semetrului I din 2012 nivelul cheltuielilor totale era de 160.000 lei, din care cheltuieli de management 50.000 lei.Valoarea totala a veniturilor este de 365.000 lei.

17

Dupa obtinerea balentei de verificare la 30.06.2012 se calculeaza nivelul cheltuielilor de consultanta si management din valoarea totala a cheltuielilor.50.000 / 160.000 = 31,25 %.Pentru a putea fi incradrata in continuare la microintreprinderi proportia cheltuielor de management trebuie sa fie sub 50% din valoarea totala a cheltuielilor, iar valoarea totala a veniturilor nu trebuie sa depaseasca 100.000 euro laa cursul de schimb afisat de BNR.

1 euro = 4.5126 lei

Valoarea veniturilor (euro) = 365.000 / 4.5126 = 80.884,63 euro. Ambele conditii sunt indeplinite, societatea Afla fiind in continuare incadrata la microintreprinderi.

22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate

Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri: procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate.In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

O societate comerciala produce si vinde produse finite catre clientul Beta. Valoarea Facturii este de 50.000 lei + Tva.

Intocmirea facturii: 411 = % 62.000 lei

707 50.000 lei4427 12.000 lei

deoarece riscul de neincasare este mare, se constituie provizion pentru creanta incerta de 100 % din valaorea facturii.

4118 = 411 62.000 lei6814 = 491 62.000 lei

18

In cazul in care clientul achita factura, anularea provizionului constituit se face prin trecerea acestuia pe venituri.

5121 = 4118 62.000 lei491 = 7814 62.000 lei

In cazul constituirii de provizioane pentru creantele incerte, in litigiu, contribuabilul are dreptul la deducerea acestora, numai In conformitate cu prevederile Codului fiscal, adica 30% pentru provizioanele constitite incepand cu 01.01.2006.

7814 impozabil = 30%*62.000 = 18.600 lei7814 neimpozabil = 70%*62.000 =43.400 lei.

Daca se decide trecerea pe pierdere a creantelor incerte:

654 = 4118 62.000 lei491 = 7814 62.000 lei

Cheltuielile inregistrate cu aceasta ocazie sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit.

654 deductibil = 18.600 lei654 nedeductibil = 43.400 lei.

In cazul in care se declara falimetul clientul conform unei hotarari judecatoresti, se emite factura de ajustare.

654 = 4118 50.000 lei4118 = 4427 -12.000 lei491 = 7814 62.000 lei

Aceste cheltuieli sunt pierderile din creantele incerte si sunt deductibile integral.

7814 impozabil =18.600 lei7814 neimpozabil= 43.400 lei.

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.

Conform art. 21, Alin. (4), lit. p), creditul fiscal pentru sponsorizari se aplica in cuantumul valorii celei mai mici dintre: 0,3% din cifra de afaceri 20% din impozitul pe profit datorat. Conditii legale privind sponsorizarea Pentru a putea beneficia de credit fiscal, contribuabilul trebuie sa acorde sponsorizarea cu respectarea conditiilor prevazute in Legea 32/1994 privind sponsorizarea. Conform legii, modul de incheiere a contractelor este: forma scrisa pentru sponsorizare, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor;

19

Forma autentica pentru actul de mecenat, in care se vor specifica obiectul, durata si valoarea acestuia.

O societate comerciala platitoare de impozit pe profit, incheie un contract de sponsorizare conform legii sponsorizari, in calitate de sponsor, in valoarea de 3.500 cu un camin de batrani.

La finalul trimestrului III, societatea prezinta urmatoarea situatie financiara:

Venituri din vanzarea marfurilor = 750.000 leiVenituri financiare = 3.500 leiCifra de afaceri = 750.00 lei

Cheltuieli privind marfurile = 610.000 leiCheltuieli cu personalul = 74.000 leiAlte cheltuieli de exploatare = 7.000 leiDin care cheltuieli cu sposorizarea 3.500 lei

Total cheltuieli = 694.500 lei

Impozitul pe profit = 753.500 – 694.500 + 3.500 = 62.500 lei

62.500 * 16% = 10.000 lei3 ‰ Cifra de afaceri = 2.250 lei20 % Impozit pe profit = 2.000 lei

Creditul fiscal de sponsorizare = MIN (3500; 2250; 2000) = 2000 lei

Acest credit fiscal de sponsorizare miscoreaza valoarea impozitului pe profit datorat in trimestru III cu 2.000 lei. 62.500 – 2.000 = 60.500 lei impozit pe profit datorat.

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal.

O societate primeste o factura de la un furnizor, in valoare de 300 lei. In urma unor verificari, s-a constatat ca respectivul furnizor figura pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ca si contribuabil inactiv. Sa se calculeze care este limita de ductibilitate.

Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila care au la baza un document emis de un contribuabil inactive nu sunt deductibile la calcul impozitului pe profit. Cheltuieli totale nedeductibile = 300 lei.

20

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale

ConformLegii 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile urmatoarele: taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca, Taxele de inscriere, cotizatiile si contributtiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale. Pe langa aceste prevederi din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal se mentioneaza ca taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m) sunt considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Societatea ALFA, societate de expertiza contabila, platitoare de impozit pe profit, achita in anul 2011 o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 12.000 lei. Cursul de schimb folosit este 1 euro = 4.3952 lei.Cotizatia pentru CECCAR de 12.000 lei este integral deductibile.Plafonul maxim deductibil pentru taxe si cotizatii este de 4.000 euro * 4.3952 = 17580,80 leiCotizatia pentru CECCAR de 12.000 lei este integral deductibile

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscal

O societate comerciala achizitioneaza un utilaj pentru productia de materiale, in 15.06.2008 de la un furnizor, la pretul de 190.000 lei. Durata de amortizare conform catalogului este de 10 ani, dar societatea intentioneaza sa-l utilizeze doar 5 ani. Metoda de amortizare folosita de societate este cea liniara. Societatea vinde utilajul la 30.04.2011 la valoarea de 35.000 lei.

Amortizarea contabila anuala = 190.000 / 5 = 38.000 leiAmotizarea contabila lunara = 38.000 / 12 = 3.166,67 lei

Amortizarea fiscala anuala = 190.000 / 10 = 19.000 leiAmortizarea fiscala lunara = 19.000 / 12 = 1.583,33 lei

21

An Amortizare contabila Amortizare fiscalaAnuala Valoare ramasa Anuala Valoare ramasa

1 (2008) 38.000 152.000 19.000 171.0002 (2009) 38.000 114.000 19.000 152.0003 (2010) 38.000 76.000 19.000 133.0004 (2011) 38.000 38.000 19.000 114.0005 (2012) 38.000 0 19.000 95.0006 19.000 76.0007 19.000 57.0008 19.000 38.0009 19.000 19.00010 19.000 0

Se inregistreaza amortizarea contabila pentru anul 2008.38.000 * 6/12 = 19.000 lei

Implicatii fiscale pentru 2008:Cheltuieli nedeductibile cu amortizarea contabila = 19.000 lei.Deduceri fiscale privind amortizarea 2008 = 19.000 * 6 / 12 = 9.500 lei.

In 2009 se inregistreaza amortizarea contabila de 38.000 lei.

Implicatiile fiscale pentru 2009:Cheltuieli nedeductibile cu amortizarea contabila = 38.000 lei.Deduceri fiscale privind amortizarea 2009 = 19.000 lei.

In 2010 se inregistreaza amortizarea contabila de 38.000 lei.

Implicatiile fiscale pentru 2010:Cheltuieli nedeductibile cu amortizarea contabila = 38.000 lei.Deduceri fiscale privind amortizarea 2010 = 19.000 lei.

La data de 30.04.2011Se inregistreaza amortizarea contabila de =4 * 3.166,67 = 12.666,68Deduceri fiscale privind amortizarea pentru cele 4 luni din 2011 = 19.000 * 4/12 = 6.333,33 lei.

La data de 30.04.2011 se inregistreaza vanzarea activului. Valoarea venitului de este de 35.000 lei si o cheltuiala cu valoarea ramansa neamortizata contabil de 38.000 lei.

Implicatii fiscale: Venit impozabil : 35000 leiCheltuieli privind activele cedate recunoscute fiscal = 190.000 – ( 9.500 + 19.000 +19.000 + 6.333,33 ) = 136.166,34 lei.

22

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor de garantii de bunua executie acordate clientilor

Societatea Delta S.R.L inregistreaza veniturile realizate din valoarea bunurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru care s-au acordat garantii de 5% din valoarea contractului. Perioada de garantie este de 24 luni. Valoarea contactului este de 250.000 lei. Suma se retine din factura si se va achita la finalizarea perioadei.

Valoarea garantiei = 250.000 * 5% = 12.500 lei.411 = % 310.000 lei

707 250.000 lei4427 60.000 lei

Evidentierea garantiei:2678 = 411 12.500 leiAlte creante imob Clienti

Societatea poate constituii un provizion pentru garantie.

6812 = 1512 12.500 leicheltuieli de exploatare Provizioane pt garantiiprivind provizioanele acordate clientilor

Aceasta cheltuiala este deductibila fiscal conform codului fiscal.

La sfarsitul contractului, societatea va reluat acest provizion la venituri dupa incasarea sumei. 1512 = 7812 12.500 lei Provizioane pentru garantii Venituri din provizioane pentru garantii

Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate şi serviciile prestate In cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie In perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute In contractele Incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut In tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.

23

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor-insolventa

In ceea ce priveste tratamentul fiscal si cel contabil al creantelor incerte, o societate trebuie sa stabileasca in mod clar in ce conditii pot fi acestea constituite si care este deductibilitatea fiscala a acestora, precum si daca se va putea recupera TVA-ul aferent. Din punct de vedere fiscal, conform Codului fiscal , sunt deductibile provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei; 3. nu sunt garantate de alta persoana; 4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; De asemenea sunt deductibile ajustarile constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007; 2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; 3. nu sunt garantate de alta persoana; 4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

O societate comerciala Alfa, comercializeaza utilaje. Aceasta vinde catre partenerul Beta in ianuarie 2012 un utilaj in valoare de 32.000 lei plus TVA. Factura ramane neincasata iar in octombrie 2012, societatea Alfa este anuntata ca s-a inceput procedura de insolventa.

Emiterea facturii:

411 = % 39.680 lei707 32.000 lei4427 7.680 lei

Incertitudinea neincasarii:4118 = 411 39.680 lei

Clienti incerti Clienti

Ajustarea valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare6814 = 491 39.680 lei

In cazul in care societatea Beta achita factura, Afla reia provizionul la venituri:

24

411 = 4118 39.680 leiClienti Clienti incerti5121 = 411 39.680 leiConturi la banci Clienti491 = 7814 39.680 leiAjustare pt deprecierea Venituri din exploatarecreantelor

In cazul in care insolventa se finalizeaza cu faliment si societatea nu reuseste sa incaseze creanta, se inregistreaza o pierdere:

491 = 7814 39.680 leiAjustare pt deprecierea Venituri din exploatarecreantelor

% = 4118 39.680 lei654 Clienti incerti 32.000 leiPierderi din creante4426 7.680 leiTVA colectata

Daca procedura de faliment a fost inchisa in baza unei hotarari judecatoresti, societatea Alfa poate deduce cheltuiala cu pierderea la calcularea impozitului pe profit.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor-vechime

Codul fiscal trateaza creantele neincasate sub doua aspecte: cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate si cele inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate. Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;2.debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore, care ii afecteaza intregul patrimoniu Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate sunt deductibile doar pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit Codului Fiscal. Sunt cheltuieli deductibile provizioanele constituite in limita unui procentaj de 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

25

sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004; unt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei; nu sunt garantate de alta persoana; sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului. Diferentierea dintre provizionul pentru deprecierea creantelor si provizionul pentru litigii, prezentat anterior, este facuta de recunoasterea de catre client/debitor a datoriei. Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata, sau in cazul constatarii deprecierii ireversibile a creantei, trecanduse contravaloarea acesteia pe cheltuieli. In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavoirabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit Codului fiscal.

Societatea comerciala Alfa vinde marfuri in valoare de 20.000 plus TVA clientului Beta. Societatea Beta nu mai poate achita marfurile catre furnizor si intra in procedura de faliment.Societatea Alfa inregistreaza vanzarea marfii

4111 = % 24.800 lei707 20.000 lei4427 4.800 leiInregistrare ajustare pt deprecierea creantei6814 = 491 24.800 leiCurtea pronunta falimentul societatii Beta, inregistrarea pe care societatea Alfa o face:654 = 4118 24.800 leiAlfa scoate din gestiune clientul

% = 4118 24.800 lei654 20.000 lei4426 4.800 lei

Anularea provizionului constituit

491 = 7814 24.800 lei

Venitul astfel constituit reprezinta venit neimpozabil la caculul impozitul pe profit intrucat chetuiala cu ajustarea provizionul a fost nedeductibila fiscal la constituire, sau daca a fost deductibila doar 30 % atunci in mod corespunzator si 30% din venit este impozabil, iar 70% este neimpozabil.La pronuntarea falimentului – anularea creantei se face astfel:

Scoaterea din gestiune a clientului pe baza de hotarare AGA, CA, Asociat unic:654 = 4118 cheltuiala deductibila fiscal 20.000 lei

26

Ajustare TVA4426 = 4118 4.800 leiAnulare provizion:

491 = 7814 – venit neimpozabil 24.800 lei

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

Astfel, in cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli: 1. transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer

impozabil in intelesul prezentului titlu; 2. fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala

fiduciara si va transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;

3. valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor;

4. amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala fiduciara se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc. I

Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar, altele decat remuneratia fiduciarului, se stabileste in functie de natura venitului respectiv si se supune impunerii potrivit regulilor proprii fiecarei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentand pierderi definitive.

Societatea Alfa in calitate de constitutor transfera la 1.01.2011 fiduciarului Gama un portofoliu de creante clienti de 1.000 u.m. cu titlu de garantie in beneficiul lui Beta. Riscul de credit asociat creantelor este suportat de fiducie, adica beneficiarul suporta pierderea daca valoarea creantelor scade. Fluxurile de trezorerie tranziteaza fiducia. La 31.12.2011 contractul de fiducie este lichidat.

Societatea constituitoare (Alfa)

01.01.2011Transferul creantelor cu titlu de garantie in fiducie:

6585 = 4111 1.000 lei

Alte cheltuieli din Clientiexploatare-operatiide constituire a fiduciei -

27

transferul elementelor

2677 = 7585 1.000 leiDrepturi aferente Venituri din exploatare.activelor nete Operatii legate de constituireaaflate in fiducie fiduciei - transferul elementelor

In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.

Creante = Fonduri fiduciare 1.000 lei

La beneficiarul garantiei operatia se inregistreaza in afara bilantuluiDebit 802 Angajamente primite 1.000In contabilitatea fiduciei se inregistreaza incasarea creantelor

Conturi la banci = Creante 1.000 lei

La 31.12.2011Contractul de fiducie inceteazaLa fiducieLichidarea fiduciei

Fonduri fiduciare = Conturi la banci in lei 1.000 lei

La constitutor - in cazul in care garantia nu este utilizataLichidarea fiduciei

5121 = 7587x 1.000Conturi la banci Venituri din exploatare. Operatii legate de lichidarea fiduciei

6587x = 2677 1.000

Alte cheltuieli Drepturi aferentedin exploatare. activelor neteOperatii legate aflate in fiduciede lichidarea fiduciei

La beneficiarul garantieiReducerea elementului in afara bilantuluiCredit 802 Angajamente primite 1.000

28