16 Informa\ia zilei Miercuri 27 octombrie 2010

paginile 8-9

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul V Nr. 264 miercuri 27.10.2010

HI

LA

RY

DU

FF

„Cump[tarea esteesen\ial[ pentru o via\[

s[n[toas[”

:coala Beauty&Hair d[ startul la dou[cursuri de perfec\ionare `n arta machiajului

Fiecare femeie `;i dore;tes[ fie frumoas[, s[ radieze ;is[ fie admirat[ de cei din jur.Indiferent de v]rst[, suntemreprezentantele sexului fru-mos ;i merit[m tot ce e maibun! :i pentru c[ avem dinstart un as `n m]nec[ ;timprea bine c[ machiajul este celcare poate s[ ne pun[ `n va-loare frumuse\ea natural[, s[ne accentueze privirea, s[ nefac[ z]mbetul seduc[tor.

Pentru ca dorin\ele noastre s[prind[ aripi, este evident c[ trebu-ie s[ ;tim s[ m]nuim pensulele,pensuli\ele, trusa de machiaj, s[`nv[\[m s[ ne juc[m cu creioanele,cu rimelul, tu;ul, rujul, s[`mpr[;tiem culori din cutia magic[de pudr[.

Foarte rar se organizeaz[ la Sa-tu Mare cursuri care s[ ne ofere po-sibilitatea de a `nv[\a s[ execut[mun machiaj care s[ ne pun[ `n va-loare frumuse\ea, personalitatea.Iat[ c[ a r[s[rit soarele ;i la noi ;i:coala Beauty&Hair d[ startul ladou[ cursuri de perfec\ionare ̀ n ar-ta machiajului. Este vorba de dou[tipuri de cursuri, unul destinatdoamnelor care vor s[ se perfec\io-neze ̀ n automachiaj, ;i un curs pro-fesionist de machiaj care odat[ ab-solvit v[ d[ posibilitatea s[ de\ine\icertificat de absolvire.

Beauty Make-up -perfec\ionare `n automachiaj

A;a cum spuneam, primul tipde curs este Beauty Make-up ;icon\ine patru `nt]lniri. Participan-tele ̀ nva\[ ̀ n cadrul acestui curs ca-re sunt pa;ii ce trebuie urma\i pen-tru a ob\ine un machiaj corect ;i

durabil, evident. Temele abordate laacest curs sunt armonia culorii, fo-losirea corect[ a produselor, ma-chiajul natural de zi ;i machiajul deocazie. Sunt teme interesante pen-tru orice femeie care `;i dore;te s[arate bine.

Basic Make-up - curs profesionist de machiaj

Cel de-al doilea tip de curs esteunul intensiv denumit sugestiv Ba-sic Make-up ;i care const[ `n nou[`nt]lniri. Dup[ absolvirea acestuicurs profesionist de machiaj, parti-cipan\ii ob\in un certificat de ab-solvire.

Cursul este recomandat tuturorpersoanelor creative, ̀ nclinate spreestetic, spre frumos, celor care vors[ `nve\e o meserie, coafezi, mani-chiuriste, pedichiuriste, angaja\i aistudiourilor de bronzare, persoanecare ar dori s[ `;i extind[ grila deservicii, celor care lucreaz[ sau vors[ lucreze `n companii care pro-moveaz[ produse cosmetice. Te-mele care se vor aborda la acest curssunt prezentarea ;i alegerea produ-selor ;i ustensilelor, aplicarea pro-duselor de baz[, executarea ma-chiajului natural de zi, de ocazie, demireas[, colorimetrie, forme ale bu-zelor, ochilor, ale fe\ei.

Calitate cu produse profesionale Malu Wilz

:i pentru c[ de durabilitateaunui machiaj depinde calitatea pro-duselor utilizate, iar cum ne dorim;i s[n[tate ;i frumuse\e, la cursuri-le practice se utilizeaz[ produse pro-fesionale Malu Wilz. Costul unuicurs Beauty Make-up este de 400lei, iar al cursului Basic Make-upeste 900 lei. Mai multe informa\iipute\i ob\ine de la trainer Mare Eni-ko, strada Mihai Viteazu nr. 20, `ncurtea interioar[, telefon0261.713.678 sau 0742.266.199.

Eva Czikai ne `nva\[ c]teva tehnici de coafare pentru acest anotimp~n num[rul trecut al Supli-

mentului “S[n[tate&Frumu-se\e”, hair - stylist Eva Czikai dela Salonul Expressive Satu Marene-a explicat din fir-n p[r cum s[ne bucur[m de acest frumosanotimp, de toamn[, astfel ̀ nc]ts[ acord[m p[rului nostruaten\ia cuvenit[ dup[ o var[c[lduroas[ `n care razele soare-lui s-au jucat nestingherite prin-tre firele noastre de p[r.

De data aceasta, \in]nd cont desfaturile specialistei noastre, i-ampropus hair-stylistei s[ ne `nve\ec]teva tehnici de coafat specificeacestui anotimp<

C]nd soarele e din ce `n cemai sl[bu\...

“Toamna, c]nd puterea soare-lui este din ce `n ce mai slab[, nicifirul de p[r nu mai este at]t de sen-sibil. Tocmai din acest motiv `n lu-

nile de toamn[ sunt indicate trata-mentele pentru scalp, terapiile pen-tru p[r, interven\ii care poate `ntimpul verii au avut un efect nega-tiv asupra p[rului sau pielii capului.A;a cum spuneam `n num[rul tre-cut, `n perioada tratamentelor sauterapiilor coafura nu este rezistent[,motiv pentru care nici nu ar trebuis[ ne dorim coafuri sofisticate. ~nschimb, dac[ am terminat trata-mentele sau dac[ nici nu a fost ne-voie s[ facem vreunul, s[ ;ti\i c[acum este perioada ideal[ pentrucele mai variate coafuri. De ce? Esimplu< nu este cald astfel `nc]t s[transpir[m, nu plou[ mult, nu nin-ge, astfel `nc]t s[ se umezeasc[ fri-zura, iar `n aceast[ toamn[ r[m]nla mod[ at]t buclele, c]t ;i p[rul lins;i volumul.

~ncearc[ mai mult volum!

Coafurile voluminoase le pu-tem ob\ine u;or cu ajutorul unorproduse de styling de `nalt[ calita-

te, care pot fi adev[rate solu\ii decoafat. Acestea se depun pe firelede p[r, iar particularitatea lor esteaceea c[ moleculele fixate pe fir seresping `ntre ele, iar firele se`ndep[rteaz[ unul de altul, d]nd vo-lum coafurii. Avem obligatoriu ne-voie de un aport de c[ldur[ de la unusc[tor de p[r.

C]t p[rul este ud putem utilizausc[torul la viteza maxim[ ;i c[ldu-ra maxim[. C]nd p[rul devine cald;i e mai pu\in umed reducem vite-za ;i c[ldura ;i `n faza aceasta tre-cem la utilizarea periei rotunde. ~ncazul `n care am uscat prea tarep[rul nu vom mai putea ob\ine for-ma dorit[. ~n ceea ce prive;te spu-ma de p[r \ine\i cont c[ `n mareamajoritate lipe;te firele de p[r. Ex-cep\ii fac spumele cu fixare lejer[sau spumele de r[d[cin[ de bun[calitate care se recomand[ `naintede fixarea bigudiurilor sau `naintede folosirea ondulatorului. ~n cazulp[rului ondulat vom folosi difuzo-rul, iar dac[ avem p[r cre\ cu bucle

puternice e indicat s[ folosim cre-me, paste ori cear[ care `nmoaiep[rul ;i \ine totodat[ buclele `n;uvi\e definite, elastice, nu le lipe;te;i nu le fixeaz[ `ntr-o form[ rigid[.

Se poart[ naturalul

Am ajuns iat[ la placa de ̀ ntins.~nainte de a o folosi nu uita\i deprotec\ia termic[. Pute\i proteja fi-rul de p[r cu ajutorul unui spraypentru firul de p[r mediu ;i sub\iresau cu ajutorul unei creme specia-le pentru firul rebel ;i cu structur[groas[. ~n ceea ce prive;te fixativul,`n zilele noastre e tot mai pu\in fo-losit pentru coafurile de zi. Coafu-rile tapate, fixate rigid, dau un as-pect sobru. Coafurile plastice, carese mi;c[, au statur[ natural[ au efectpozitiv, lejer. Pentru o coafur[ na-tural[ p[rul trebuie s[ aib[ o form[corect tuns[. Astfel `l putem purta`n forma lui, f[r[ a-l fixa prea pu-ternic”.

2 Informa\ia zilei Miercuri 27 octombrie 2010S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212.0200362/800.801

e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

ProNatura are grij[ des[n[tatea copilului t[u!

Foarte multe din gânduri-le noastre sunt adresate co-piilor ;i modului în care să leasigurăm o dezvoltare fizică,psihică ;i afectivă armonioa-să. Dacă partea afectivă sepoate hrăni cu dragostea ;iaten\ia celor dragi, organis-mul lor are nevoie de cantită\imari de energie ;i nutrien\ide bună calitate, u;or asimi-labili în organism pentru a sedezvolta normal.

Pentru a-\i fi de ajutor echi-pa PROnatura, prin dr. Ionuţ Mo-raru, a gândit ;i studiat formulecare, alături de dragostea ta, săasigure substan\ele ;i energia ne-cesare copilului tău, formule cesunt adresate diferitelor perioadede dezvoltare a copilului - de la ceaintrauterină până la adolescen\ă.

Astfel, Royal Tonic Prenatal;i Acidul folic (acid folic înnobi-lat cu lăpti;or de matcă) sunt deajutor pentru buna dezvoltare afătului, con\in]nd o formulă echi-librată de substan\e nutritive ceasigură necesarul zilnic de vita-mine ;i minerale necesare viitoa-rei mămici. NutriNatal, adminis-trat femeii care alăptează, îmbu-nătă\e;te calitatea ;i cantitatealaptelui matern ;i reduce colicileabdominale ale sugarului. Totpentru combaterea colicilor poa-te fi folosit[ ;i solu\ia pentru su-

gari Bubbles. Pentru perioa-

da de cre;tere a mi-cu\ului t[u, avem ogam[ largă de

produsecu vitamine ;iminerale< Răducu - sursă de ami-noacizi esen\iali, proteine, calciunatural, magneziu, fier ;i vitami-na D3> Calciu & D3 capsule> Fierbiologic sirop> C[tin[ juniorcapsule> Calciu biologic capsule>Lăpti;or de matcă capsule>L[pti;or de Matc[ & Calciu & Vi-tamina C sirop.

Toate asigură necesarul zilnical acestor nutrien\i (vitamine ;iminerale) pentru formarea armo-nioasă a sistemului osos ;i adenti\iei, formarea normală a go-nadelor, dezvoltarea sistemuluinervos ;i cre;tereaperforman\elor intelectuale.

ImunoRoyal Junior, sirop ;icapsule, întăre;te imunitatea co-pilului reducând considerabil ris-

cul afec\iunilor respiratorii, ORL;i cresc rezisten\a fa\ă de mi-croorganismele patogene în ge-neral. AstmoStop ;i Alergo-

Kids sunt siropuri ce aju-

tă copiii cuprobleme alergice, fără a aveaefectele negative ale antihistami-nicelor de sinteză. Tot pentru di-minuarea bronho-constric\iilordatorate alergenilor este de ajutorOul de prepeliţă japoneză, un pro-dus obţinut prin atomizarea ouă-lor de prepeliţă.

Ca spray nazal va reco-mand[m solu\ia marin[ hipoton[Nazomer Junior ce reduce ;i cal-meaz[ fenomenele locale, favo-riz]nd astfel respira\ia.

În perioadele caracterizate delipsa poftei de mâncare vă PRO-punem Bon appetit sirop ;i cap-sule pentru a stimula apetitul co-pilului.

La nivelul tractului digestivmai sunt de ajutor ;i produseleParazitol® ;i Giardinofug ,

condi\ionate sub formă de pică-turi (gama Herbal Drops) ;i cap-sule, ce omoară parazi\ii intesti-nali, dar nu atacă ficatul ;i siste-mul nervos al copilului. Laxofortpediatric sirop reglează tranzitulintestinal lent (în cazul consti-pa\iei), iar Ceaiul de Mentă, En-teroseptin capsule ;i Phyto En-terol pulbere reglează tranzitulintestinal rapid (diaree).

De asemenea, Probiotic Ju-nior pulbere regleaz[ tranzitul in-testinal ;i reduce flora intestinal[patogen[, put]nd fi asociat trata-mentelor cu antibiotice.

Pentru ̀ mb[ierea micu\uluidvs. pute\i folosi Baby Bath pli-cule\e sub form[ de pulbere ceajută la inducerea unei stări decalm, catifelează pielea, grăbe;tevindecarea u;oarelor leziuni, re-duce manifestările alergice cuta-nate.

Pentru a calma hiper – agita\iafolosi\i SedoKids sirop.

Acestea sunt o parte din su-plimentele nutritive produse deLaboratoarele Medica, suplimen-te ce si-au propus să ̀ ndeplineasc[cerin\ele speciale ale copiilor.

Pentru mai multe detalii saucomenzi v[ rug[m s[ suna\i lanum[rul 021.351.47.77 sau s[accesa\i site-urile nostre<www.medicalab.ro ;i www.pro-naturashop.ro .

A spune adev[rul nu este `ntotdeauna beneficPotrivit psihologilor, a min\i e

bine, pentru c[ “este vorba despreun mecanism mental aflat la bazaevolu\iei umane”. De cur]nd Ro-bert Feldman, profesor de psiholo-gie la Universitatea Massachusetts,a condensat 25 de ani de cercet[riacademice pe tema minciunilor`ntr-un eseu.

Baz]ndu-se pe o serie de studiipractice asupra psihicului uman, elexplic[ `n aceast[ carte c[ a spuneadev[rul nu este `ntotdeauna be-nefic, nici pentru noi, nici pentrucei din jurul nostru. Tocmai deaceea, crede Feldman, creierul estepredispus s[ mint[, pentru a seap[ra ;i a supravie\ui. Acest meca-nism mental este unul atavic, aflat

la baza evolu\iei, pe care omul ;i l-a ̀ nsu;it de la animale. Dac[ la ani-male, minciuna se manifest[ ca undispozitiv biologic constant ;i re-petitiv, `n cazul omului lucrurilestau diferit, explic[ ;i Luigi MariaAnolli, profesor de psihologia co-munic[rii la Universitatea Milano-Bicocca< minciuna se na;te din ne-cesitatea de a supravie\ui, iar mo-dul `n care min\im variaz[ `nfunc\ie de cultur[ ;i st[ la baza con-forma\iei psihologice a unor ̀ ntregisociet[\i.

“Mentalitatea popula\iilororientale este dintotdeauna bazat[pe minciun[. Cea rus[ ;i cea polo-nez[ dimpotriv[, pe sinceritate”, aprecizat profesorul, ̀ n opinia c[ru-

ia cultura italian[ se afl[ pe o pozi\ieintermediar[, dator]nd acest soi deechilibru culturii antice grece;ti, ca-re insist[ ̀ n a amesteca ̀ n doze ega-le minciuna ;i adev[rul.

Ca toate mecanismele de su-pravie\uire, ;i acesta este unul cuefecte colaterale, mai cred psiholo-gii. Minciuna, scrie Anolli, pe ter-men scurt ajut[ ;i `nlesne;te pro-gresul, dar pe termen lung frus-treaz[ psihicul uman, dezechi-libr]ndu-l. Adev[rul, `n schimb,de;i `i constr]nge pe oameni la unefort de responsabilitate ;i `i stre-seaz[, `n timp aduce mai mult[lini;te, prin urmare ar putea fi to-tu;i mai s[n[tos pe termen lung.

R. B.

Informa\ia zilei 3Miercuri 27 octombrie 2010 Familie

Celula de baz[ a societ[\ii fericite<familia format[ din so\, so\ie ;i copii

~n zilele noastre, secolul vitezei,familia este de foarte multe ori unloc mult prea confuz pentru copiii;i tinerii care sunt `n cre;tere. Psi-hologii consider[ c[ punctul de ve-dere al copilului poate clarifica defapt conceptul de baz[ al familiei.

C]nd rolurile p[rin\ilorsunt prea multe...

~n societatea modern[ sunt nu-meroase probleme ̀ n via\a de cuplu,`ns[ celula de baz[ a societ[\ii feri-cite este familia format[ din so\,so\ie ;i copii. Fiecare dintre noivis[m la un echilibru `ntre serviciu;i familie. E oare posibil? Speciali;tiiconsider[ c[ stresul adul\ilor rezult[cel mai adesea din conflictul ap[rut`ntre responsabilit[\ile de la loculde munc[ ;i cele din familie. Astfel,cercet[torii sus\in c[ locul de munc[;i via\a de familie au un poten\ial deconflict intrinsec. De cele mai mul-te ori, p[rin\ii se simt dep[;i\i derolurile pe care le au de jucat la ser-viciu ;i acas[. ~n acele momenteadul\ii simt c[ nu au energia nece-sar[ ;i nici timpul pentru a face totceea ce trebuie f[cut pentru familie,pentru locul de munc[ ;i pentru amai avea timp de ei ;i de prieteni.

Familia ;i serviciul se influen\eaz[ reciproc

Un alt aspect semnalat de cer-cet[tori este acela c[ familia ;i ser-viciul se influen\eaz[ reciproc. As-ta ̀ nseamn[ c[ angaja\ii transport[

sentimentele negative, dar ;i pe ce-le pozitive, de la lucru acas[ ;i deacas[ la lucru. Se poate ̀ nt]mpla capreocupa\i de o problem[ de fami-lie s[ nu ne putem concentra peproblemele de la serviciu. Stresuleste la cel mai mic nivel `n mo-mentul ̀ n care exist[ armonie ̀ ntre

locul de munc[ ;i familie. Chiardac[ armonia perfect[ nu e posi-bil[, ea poate fi realizat[ c]nd ser-viciul ne ajut[ la atingerea obiecti-velor familiale ;i familia ne ajut[ laatingerea obiectivelor de la locul demunc[.

Partajarea responsabilit[\ilor pentru activit[\ile din familie

At]t so\ul c]t ;i so\ia trebuie s[aib[ o strategie personal[. Ambii ebine s[ ia contact cu valorile pe ca-re le au, s[ `ncerce s[ `;i r[spund[la unele ̀ ntreb[ri de genul ce ̀ ;i do-resc de la via\[ pentru familie, c]t demult le place ceea ce fac.

Cuplul trebuie s[ ̀ ;i stabileasc[priorit[\ile ;i s[ ̀ nve\e continuu lu-cruri legate de familie ;i serviciu.Doar a;a adul\ii vor reu;i s[ laseproblemele de la serviciu la locul demunc[, de unde s[ le rezolve `nurm[toarea zi. Un alt aspect im-portant este partajarea responsabi-lit[\ilor pentru activit[\ile din fa-milie. Astfel se aduce o contribu\iela dezvoltarea sentimentelor de co-rectitudine ;i echitate ̀ ntre membriifamiliei.

Ioana Pop

Gre;eli frecvente care v[ pun `n pericol c[sniciaPornind de la ideea c[ majori-

tatea persoanelor c[s[torite au `ngeneral acelea;i probleme de cuplu,speciali;tii s-au g]ndit s[ `ntoc-measc[ o list[ care s[ cuprind[gre;elile pe care so\ii trebuie s[ leevite tocmai `n ideea de a le mergebine c[snicia.

Nu v[ vorbi\i partenerulde via\[ de r[u

~n primul r]nd, oricare ar fi pro-blemele pe care le ave\i `n c[snicie,trebuie s[ le l[sa\i acas[. ~n sensulc[ nu ve\i merge `n ora; cu priete-nii pentru a vorbi de r[u partene-rul de via\[. Lucrurile murdare sespal[ acas[. G]ndi\i-v[ la faptul c[;i prietenii ar putea s[ `;i fac[ op[rere proast[ despre dumnea-voastr[ din moment ce v[ vorbi\i der[u so\ul sau so\ia. O alt[ boac[n[destul de mare ;i cu rezultate nefa-vorabile este ca atunci c]nd discu-ta\i cu so\ul s[ v[ g]ndi\i la altceva.

~n timpul comunic[rii de cuplu nuignora\i limbajul corpului ;i nu`ntrerupe\i partenerul de discu\iipentru a face un alt lucru.

Lipsa de intimitate sexual[ `mpinge c[snicia`n pr[pastie

Speciali;tii sus\in c[ o c[snicieeste sortit[ e;ecului `n cazul `n ca-re exist[ o lips[ acut[ de intimitatesexual[. Aceasta se manifest[ de re-gul[ astfel< unul din so\i `ntoarcespatele celuilalt ̀ n momentul ̀ n ca-re acesta dore;te s[ fac[ dragoste.

Imediat, partenerul respins `;ipune fireasca `ntrebare ce se petre-ce, de ce so\ul sau so\ia nu se maisimte atras, unde a disp[rut pasiu-nea. Un alt aspect important estetonul pe care `l folosi\i atunci c]ndvorbi\i cu so\ul. Nevoia de a avea ul-timul cuv]nt este obligatoriu s[ dis-par[. Nu uita\i c[ nu sunt multe

persoanele care pot s[ iu-beasc[ un atot;tiutorpentru tot restul vie\ii.Trebuie s[ admite\i dinc]nd `n c]nd c[ nu ave\idreptate, evident, doaratunci c]nd ;ti\i prea bi-ne c[ gre;i\i.

Conflict constructiv

Se ;tie c[ faptele vor-besc mai mult dec]t vor-bele. Din acest motiv,atunci c]nd `i spune\ipartenerului de via\[ ce-va trebuie s[ v[ \ine\i decuv]nt. Secretele oriminciunile distrug rela\iade cuplu. ~n prim[ faz[v[ `ndep[rteaz[ unul decel[lalt, fiind creat[ olips[ de `ncredere.

~n ceea ce prive;te problemelede temperament, trebuie s[ ;ti\i c[orice cuplu ar fi normal s[ fie capa-

bil s[ aib[ conflicte ̀ ntr-un fel con-structiv.

Theodora Pop

4 Informa\ia zilei Miercuri 27 octombrie 2010Cosmetic[

Ro;ul este cu-loarea care ex-

prim[ cel maibine pasiu-

ne, careeman[

cuin-ten-sitatefor\a de

atrac\ie ;i expune m[re\ia unei fe-mei. Dac[ o femeie dore;te s[ ias[cu adev[rat `n eviden\[, este deajuns s[ poarte o pies[ vestimen-tar[ ro;ie. Diva Hair te ajut[ s[alegi nuan\ele de ro;u care se po-trivesc pielii tale.

Primul pas – afl[ dac[ pieleata are tonuri reci sau calde. Aidou[ posibilit[\i< A;ezi ̀ n dreptulfe\ei o bijuterie din argint, apoiuna din aur ;i te ui\i ̀ n oglind[, lalumina zilei. Dac[ tenul t[u seaseam[n[ cu bijuteria din aur,atunci ai tonuri calde, dac[ seaseam[n[ cu bijuteria din argintai tonuri reci. Apoi prive;te cuaten\ie, tot la lumina zilei, la ve-nele de pe m]n[. Dac[ acestea paralbastre, atunci tonurile pielii ta-

le sunt reci, dac[ par verzi, atuncitonurile pielii tale sunt calde.

Al doilea pas – afl[ cu exacti-tate nuan\a tenului t[u<

- tenul foarte alb, cu pistrui,foarte sensibil la soare,specific ro;catelor ;iblondelor naturale cu

ochi alba;tri>- alb, sensibil la soare, spe-

cific ro;catelor ;iblondelor naturalecu ochi verzi sau

c[prui>- alb spre m[sliniu, uneorieste sensibil la soare, se

bronzeaz[ u;or, este comun ;ate-nelor cu ochi albastri, verzi,c[prui, foarte rar negri>- m[sliniu, se bronzeaz[ u;or, es-te specific brunetelor naturale,mai ales celor care provin din zo-ne mediteraneene sau din Ameri-ca de Sud>- maro, este specific mulatrilor ;iafro-americanilor.

Iat[ 9 dintre cele mai impor-tante nuan\e de ro;u ;i tipul deten potrivit fiec[rei dintre acestenuan\e. Ro;u coral

Se potrive;te unui ten `nnuan\e calde, alb sau alb sprem[sliniu. Tinde s[ eviden\iezenuan\ele reci ale tenului sau celeprea puternice (dac[ tenul este

foarte alb sau mult prea bronzat).Ro;u carmin

Este asem[n[tor cu ro;u coral,`ns[ este o nuan\[ u;or mai cald[,de aceea se potrive;te at]t unuiten ̀ n nuan\e reci, c]t ;i ̀ n nuan\ecalde, dar numai alb sau alb sprem[sliniu.Ro;u purpuriu

Se asorteaz[ de minune cu unten foarte alb sau alb, fie c[ este ̀ nnuan\e calde sau reci, deoarece nueste at]t de intens ;i nu scoate `neviden\[ problemele tenului saunuan\a lui prea deschis[.Ro;u pigmentat

Este nuan\a pur[ de ro;u in-tens, care de;i pare sensibil[, esteuna dintre pu\inele nuan\e carese potrive;te oric[rui tip de ten.Po\i s[-i adaugi alte pete de cu-loare, care s[ se asorteze cu tonu-rile pielii - alb dac[ ai tenul recesau negru dac[ ai tenul cald.Ro;u s]ngeriu

Se potrive;te excelent cu to-nurile calde ale pielii, culoarea eineav]nd importan\[. Av]nd ;i elnuan\e calde ̀ n compozi\ie, com-plimenteaz[ un astfel de ten.Ro;u rubiniu

Este o nuan\[ foarte rece, ca-re se potrive;te perfect cu o piele`n tonuri reci, indiferent de cu-loare. Ideea este c[ ro;ul rubiniunu creeaz[ un contrast inesteticdac[ ;i tonurile pielii sunt reci.Ro;u aprins

O combina\ie `ntre coral ;icarmin, aceast[ nuan\[ de ro;ueste mult mai intens[, aproape „c[ia foc”. Se potrive;te numai cu unten alb spre m[sliniu sau m[sliniu,`n tonuri calde.

Moschino Cheap & Chic toamn[-iarn[ 2010/2011Pentru linia Cheap and Chic,

Rosella Jardini a imaginat un altconcept, `nsufle\it de o nou[ de-viz[ - Moda trebuie s[ mearg[`nainte! Noul `ndemn se adre-seaz[ `ns[ unei femei cuprinse dedelirul cump[r[turilor, care cir-cul[ prin metropolele lumii`nc[rcat[ cu zeci de bagaje.

Jardini ilustreaz[ femeia zile-lor noastre, femeia Chanel, feme-ia Hermès, care `;i dore;te s[ seconformeze tuturor tendin\elormodei, de la haine cu influen\emilitary, la haine ̀ n stil rock & rollori taioare clasice Chanel de twe-ed buclé, de la blan[ ;i animalprint, la jachete cu \inte ;i p[l[rii,de la rochii de sear[, la \inute decas[.

Nuan\a de ro;u potrivit[tenului t[u

Informa\ia zilei 5Miercuri 27 octombrie 2010 Dans

Beneficiile dansului `n rela\iile decuplu din prisma unui psiholog!

Ramona Banco; (Grad)este de profesie psiholog.Printre numerosele domeniide activitate pe care ledesf[;oar[ `n prezent senum[r[ ;i psihologia clinic[ ;ipsihoterapia de familie ;i cu-plu. ~n calitate de specialist aparticipat la o serie de cursuri;i work-shop-uri sus\inute derenumi\i psihoterapeu\i dinRom]nia, Malta, Germania,Elve\ia ;i Statele Unite aleAmericii. Din vorb[ `n vorb[afl[m c[ dansul ocup[ pentruea un loc important `n ariapreocup[rilor din timpulliber. A;a c[ i-am lansat invi-ta\ia de a dest[inui c]teva d-intre efectele pozitive pe carele aduce acest minunat sport`n via\a unui cuplu.

~mi doresc ca tot mai multepersoane s[ `n\eleag[ c[ psihoter-apia, la fel ca ;i dansul, pe care eu l-am practicat timp de 3 ani de zile la;coala de dans Loga Dance School,aduce multe beneficii ̀ n via\a noas-tr[, beneficii pe care eu le voi prezen-ta `n continuare.

Dansul de societate este o ac-tivitate social[. Studiile au ar[tat c[leg[turile sociale puternice ;irela\ionarea cu prietenii contribuiela cre;terea stimei de sine ;i la for-marea unei imagini pozitive despresine. Participarea la lec\iile de dansofer[ de asemenea multe beneficii ;i

celor care aleg s[ participe cupartenerul lor de cuplu; reducestresul la care sunt supu;i partener-ii cuplului legat de problemele de zicu zi, reduce eventualele tensiunicare sunt prezente ̀ n cuplu, duce la`mbun[t[\irea comunic[rii `ntrepartenerii cuplului, la ̀ mbun[t[\irearela\iei de cuplu ;i la o stare de binegeneral[.

~n continuare voi vorbi pe scurtdespre fiecare beneficiu `n parte cas[ vedem de ce este at]t de impor-tant, mai ales ca ;i cuplu, s[desf[;ur[m o activitate pl[cut[ ̀ m-preun[, a;a cum este dansul de so-cietate.

Comunicare mai bun[

Dansul este un amestec de muz-ic[, mi;care ;i emo\ie. Este o metod[dovedit[ ;tiin\ific de dezvoltare per-sonal[, de ̀ mbun[t[\ire a capacit[\iide a comunica, de a cre;te calitatearela\iilor de cuplu ;i a st[rii de bine`n general. Are efect simplu ;i direct,trezind `n sufletul omului senti-mente de bucurie, stim[ de sine ;i ̀ n-credere `n sine.

Efectul pe care-l produce o or[de dans se prelunge;te ̀ n via\a de zicu zi. Dup[ un timp, oamenii v[dvia\a mai plin[ de bucurie. ~ncet`ncet ei `ncep s[ descopere ce leumple via\a ;i s[ schimbe aspectelecare sunt mai pu\in bune ̀ n via\a lor.

Un curs de dans poate fi r[spun-sul la eliminarea stresului din viataunui cuplu. Tr[im o epoca `n carestresul a p[truns `n for\[ `n vie\ilenoastre ;i cu greu sc[p[m de el.

Avem parte de multe momente `ncare ne pierdem calmul ;i ajungems[ ne `ntreb[m dac[ exist[ vreocale de ie;ire din aceast[ via\[ agi-tat[, plin[ de probleme care ne las[f[r[ energie ;i entuziasm. :i `naceast[ situa\ie e foarte clar c[ estenevoie de mult[ relaxare. Una din-tre metodele de relaxare, u;or acce-sibil[ este dansul.

Dansul `i face pe oameni s[devin[ mai deschi;i la ceea ce via\ale poate aduce ;i ̀ i ajut[ s[ nu se maisimt[ ca prin;i ̀ ntr-o capcan[. Fiindrelaxa\i, ei pot g[si mult mai u;orsolu\ii la problemele cu care se con-frunt[. Iar `n momentul `n care `lpractic[ `mpreun[ cu jum[tatea,este ;i mai frumos, devine deosebit,pentru c[, pe m[sur[ ce `nva\[ s[danseze vor r[m]ne surprin;i s[descopere c[ ;i aceast[ provocare autraversat-o `mpreun[, astfel c[partenerii prind `ncredere`n ei ;i pot dep[;i cu succes;i provoc[rile care vor urma.

Dansul este o terapie `nsine, muzica ;i mi;c[rile rit-mice av]nd profunde efecteterapeutice. ~n primul r]ndmi;carea duce la eliminarea deendorfine – care reprezint[remediul natural `mpotrivadepresiei, ;i ̀ n al doilea r]nd`nv[\]nd s[ dansezi `nve\i defapt s[ comunici `n primulr]nd cu tine.

Astfel c[ dansul este ometod[ folosit[ din ce `n cemai mult de psihoterapeu\ii decuplu din `ntreaga lume.

Dansul un antidot `mpotriva ru;inii

O mai bun[ comuni-care `n cuplu este un altbeneficiu pe care `l arepracticarea dansului. Opersoan[ bucuroas[, estemai tolerant[, mai `n\e-leg[toare, mai dispus[s[-l asculte pe cel del]ng[ ea. Este uimitors[ vezi cum dou[ –treiore de dans sunt su-ficiente pentru catoat[ s[pt[m]nas[ te sim\i deschis`n a comunicacu aproapelet[u. :i estenevoies[pt[m]nalde acest dans,ca s[ asiguricontinui-

tate. Dansul ajut[ oamenii s[-;idep[;easc[ ru;inea, jena ;i astfel s[devin[ mai deschi;i, mai ̀ ncrez[tori,mai siguri de ei, mai comunicativi.

Mai mult de 70% din comuni-care este non-verbal[. :i ̀ nv[\]nd s[dansezi ̀ n cuplu, ̀ nve\i de fapt cums[ comunici, pentru ca `nainte de avorbi, partenerul ̀ \i cite;te limbajultrupului.

Dup[ ce ai parcurs un modul dedans, sim\i cum via\a de cuplu se ̀ m-bun[t[\e;te. Dansul `i ajut[ peparteneri s[ re`nvie dragostea careodat[ i-a unit. Dansul are multe deoferit unui cuplu, fie c[ este la `n-ceput ;i se vrea a fi consolidat, fie c[dureaz[ de c]\iva ani ;i se vrea a fire`nviat[ pasiunea.

Dansul creeaz[ leg[turi puter-nice `n cadrul unui cuplu, ;i deasemenea poate s[ aduca sarea ;i

piperul `ntr-o rela\ie.

Informa\ia zilei 7Miercuri 27 octombrie 2010 Re\ete

Cotlete de porc `n sos de vin ro;u Budinc[ de gutui cu p]ineIngrediente<- 4 cotlete de porc- 2 pahare cu vin ro;u de bun[ ca-litate - 3 frunze salvie- 2 crengu\e m[ghiran- 3-4 c[\ei usturoi- sare ;i piper- uleiMod de preparare<

Pr[jim cotletele timp de 4 mi-nute pe fiecare parte, `n 4-5 linguride ulei, `ntr-o tigaie larg[ - astfel`nc]t s[ nu fie nevoie s[ suprapu-nem feliile de carne. Dup[ ce s-aurumenit pe ambele p[r\i ad[ug[msarea ;i piperul, c[\eii de usturoit[ia\i feliu\e sub\iri, crengu\ele de

m[ghiran ;i frunzele de salvierupte buc[\ele. Ad[ug[m vinulro;u ;i l[s[m tigaia pe foc mic,`nt]i f[r[ capac. C]nd vinul s-aevaporat aproape `n totalitate,ad[ug[m un pahar mic de ap[ ;iacoperim tigaia. ~n cazul `n carecotletele nu sunt fragede dup[primul pahar de ap[, mai ad[ug[munul, acoperim tigaia ;i o l[s[m pefoc mic p]n[ c]nd sosul scade.

C]nd carnea este fraged[ ;i so-sul a sc[zut ;i a c[p[tat o consis-ten\[ cremoas[, stingem focul ;iservim al[turi de m[m[lig[.

Sfat< Dac[ nu ave\i m[ghiransau salvie, le pute\i `nlocui cucimbru. Ingrediente<

- 10-12 felii de p]ine alb[ sau op]ine veche de o zi, cu coaja t[iat[- 4 ou[- 500 ml lapte- 90 gr miere- 2 linguri\e esen\[ de vanilie- 2 gutui coapte- 1 lingur[ zeam[ de l[m]ie- 5 linguri zah[r pudr[Mod de preparare<

T[ia\i p]inea cubule\e. ~ntr-unvas, bate\i u;or ou[le> ad[uga\i, per]nd, laptele, mierea ;i esen\a devanilie. Turna\i cubule\ele dep]ine ;i amesteca\i u;or. Acoperi\i;i l[sa\i s[ dospeasc[ timp de 2-3ore.

~nc[lzi\i cuptorul la 160º C.Cur[\a\i de coaj[ gutuile, scoate\imiezul ;i t[ia\i-l feliu\e sub\iri.~ntr-un vas, combina\i fructele cu4 linguri de zah[r pudr[ ;i zeam[de l[m]ie. Pune\i fructele `np]inea `nmuiat[ `ntorc]nd u;orcu o spatul[ p]n[ se omogeni-zeaz[.

R[sturna\i amestecul `ntr-unvas termorezistent, care a fost ta-petat cu unt ;i netezi\i suprafa\a.Introduce\i vasul `n mijlocul cup-torului ;i coace\i timp de 35-40 deminute. Pudra\i budinca cu lin-gura de zah[r r[mas[ ;i da\i dinnou la cuptor, timp de 15-20 deminute sau p]n[ c]nd suprafa\a erumenit[.

Dulcea\[ de gutui raseIngrediente<- 200 gr gutui rase- 2 pahare de ap[- 1 kg zah[r tos- 1 plicule\ zah[r vanilat- o jum[tate de l[m]ie

Mod de preparare<Se fierbe zah[rul cu apa p]n[

c]nd se ob\ine un sirop legat. Se ia

de pe foc ;i imediat se cur[\[ gu-tuile ;i se dau pe r[z[toare. Nu serad mai devreme, fiindc[ dac[ s-tau mult timp, se `nro;esc.

Gutuile rase, care trebuie s[c]nt[reasc[ 200 gr pentru 1 kg dezah[r, se pun la fiert `n siropulob\inut p]n[ se leag[ suficient.C]nd e aproape gata, se adaug[zah[rul vanilat, zeama de l[m]ie;i eventual, buc[\i de nuc[.

Meniu de criz[Ciorb[ de dovlecel

Ingrediente necesare< un dovle-cel, o leg[tur[ de m[rar, o cea;c[de sm]nt]n[ ;i 30 de grame def[in[, sare piper.

Modul de preparare< dovlecelulse cur[\[, se spal[ ;i se taie cubu-le\e. Se pune la fiert `n ap[ cupu\in[ sare ;i se adaug[ ver-dea\a (dup[ preferin\[ t[iat[sau leg[tur[).

F[ina ;i sm]nt]na se ames-tec[ p]n[ dispar cocolo;ii ;i seadaug[ ̀ n ciorb[. Se las[ la fiertvreme de 4-5 minute.

Ceaf[ de porc la cuptor

Ingrediente necesare< un ki-logram de ceaf[, 3-4 c[\ei de

usturoi, sare, piper.

Modul de preparare< carnea se`mp[neaz[ cu usturoi, dac[ ave\ila `ndem]n[ ;i pu\in[ sl[nin[crud[ o pute\i folosi pentru`mp[nat. Se s[reaz[ ;i se pune pi-per, dup[ care se poate pune ̀ ntr-o folie de aluminiu ̀ nainte de a ointroduce `n cuptor.

Se pr[je;te carnea, dup[ carese taie felii ;i se poate consuma cudiverse garnituri sau f[r[.

Ca salat[ v[ recomand[m ar-dei cop\i pe plit[, decoji\i ;i apoipu;i `ntr-un amestec de ap[,zah[r, o\et ;i pu\in ulei (op\io-nal).

Coriolan A.

6 Informa\ia zilei Miercuri 27 octombrie 2010Remedii naturiste

M[cie;ul, un vitaminizant de excep\ie

M[cie;ul este un arbust`nalt p]n[ la 3 m, cu multe ra-mifica\ii la baz[. Ester[sp]ndit ̀ n toat[ \ara. Pe tul-pini ;i pe ramuri se g[sesc nu-mero;i spini.

Fructele (`n realitate pseudo-fructe rezult]nd din receptacululcare devine c[rnos) sunt globu-loase sau elipsoidale ;i au `n inte-rior numeroase achene, denumi-te impropriu semin\e, de culoareverde la `nceput, apoi portocalie,iar la maturitate complet ro;u-c[r[mizie.

~n tratarea unor afec\iuni sefososesc fructele culese toamna.

Principiile active sunt vitami-na C ;i acidul dehidroascorbic, B-carotena, vitaminele B1, B2, K, Psi PP, flavonoide.

Domeniu de utilizare

Fructele de m[cie; se reco-mand[ ̀ n avitaminoze, enteroco-lite, calculoz[ renal[, tulbur[ri decircula\ie periferic[, antihelmin-tic, litiaz[ biliar[, helmintiaz[, dis-chinezie biliar[, sedativ.

Datorit[ con\inutului ridicat`n vitamina C ;i acid dehidroas-corbic, fructele au ac\iune impor-tant[ ̀ n procesele de oxido-redu-cere ;i respiratorii celulare, dato-rit[ flavonoidelor scad permeabi-litatea ;i fragilitatea capilarelornormaliz]nd circula\ia sanguin[.Mai au ;i ac\iune diuretic[.

Modalit[\i de utilizare

Decoct< sub form[ de decoct

3-5g % se utilizeaz[ `n tratamen-tul st[rilor de avitaminoz[ C ;i ̀ nafec\iunile hepatice ;i renale, iar cadiuretic, se administreaz[ 2-3 cea-iuri pe zi.

Decoct-2 linguri\e de fructezdrobite la 500 ml ap[, se fierb 10minute. Fructele se introduc inmomentul c]nd apa ̀ ncepe a clo-coti - pentru conservarea vitami-nei C. Dup[ ce se r[ce;te, ceaiulse strecoar[ printr-o p]nz[ ;i se`ndulce;te dup[ gust. Se bea

c[ldu\ sau rece, `n decursul uneizile.

Din pulpa pseudo-fructelor sepot prepara siropuri ;i vinuri fo-losite `n acela;i scop ca ;i decoc-tul. Intr[ ̀ n compozi\ia ceaiuriloraromate, hepatic ;i tonic aperitiv.Fructele m[cie;ului de munte auun con\inut mult mai mare `n vi-tamine ;i ̀ n special ̀ n vitamina C

Sub form[ de b[utur[ r[cori-toare se ob\ine prin amestecareaa 100 g m[ce;e sp[late ;i zdrobi-te, cu un litru de ap[ rece. Se las[la macerat 12 ore, se strecoar[ prinp]nz[ deas[, se adaug[ 100 g za-har ;i se completeaz[ cu ap[ p]n[la un litru. Se p[streaz[ la rece.

Fructele de m[ce;, din care s-au eliminat s]mburii ;i perii, pul-verizate ;i amestecate cu miere dealbine, se recomand[ pentru eli-minarea viermilor intestinali.

Pulpa m[ce;elor, suculent[ ;idulce, mai ales dup[ c[derea bru-melor, se utilizeaz[ pentru prepa-rarea jeleurilor, a pastei de fructe- se recomand[ tuturor, mai alesconvalescen\ilor.

Text selectat ;i prelucrat de Ioan A.

Remedii la `ndem]n[ `mpotriva v]n[t[ilorPotrivit studiilor efectua-

te de speciali;ti, persoanelecare au deficit de vitamina C`n organism sunt mai predis-puse la v]n[t[i. Totu\i, exist[o serie de lucruri pe care lepute\i face pentru a `mpiedi-ca apari\ia lor ;i pentru a levindeca pe cele deja ap[rute.

Vitamina C este una dintre ce-le mai importante arme `mpotrivav]n[t[ilor, deoarece ajut[ la consti-tuirea \esutului protector de colagendin jurul vaselor de s]nge din pie-le. Conform medicilor, fa\a, m]ini-le ;i picioarele au mai pu\in colagen`n compara\ie cu coapsele. Tocmaide aceea, v]n[t[ile `n extremit[\ilecorpului sunt mai pronun\ate ;i mai`nchise la culoare. Pentru a veni `n`nt]mpinarea lor, este recomandats[ cre;te\i aportul zilnic de vitami-na C, consum]nd mai multe fruc-te ;i legume. Citricele, kiwi ;i ro;ii-

le sunt deosebit de bogate `n vita-mina C, dar trebuie s[ \inem contde anumite lucruri c]nd prepar[maceste alimente. Aceast[ vitamin[nu rezist[ unei prelucr[ri `ndelun-

gate la cald, dar nici unei depozit[ri`ndelungate. De preferat este caaceste vegetale ;i legume s[ fie con-sumate proaspete. ~n ceea ce pri-ve;te consumul de suplimente cu

aceast[ vitamin[, speciali;tii spun c[dac[ ave\i o diet[ s[n[toas[, de pre-ferat este ca ele s[ fie evitate.

Folosi\i cuburi de ghea\[

Pentru tratarea v]n[t[ilor, `nprim[ faz[ este bine s[ `ncerca\i s[le r[ci\i. Pute\i aplica un pachet`nghe\at pe orice contuzie care arputea fi urmat[ de o v]n[taie. Depreferat este ca punga cu ghea\[ saupachetul cu legume congelate s[ fie`nvelit `ntr-un prosop, pentru a neproteja pielea. Ghea\a poate r[m]nepe locul respectiv `n jur de 15 mi-nute. ~n cazul unui posibil cucui,acest tratament poate continua odat[ la c]teva ore, dac[ lovitura lacap a fost zdrav[n[, ̀ n decursul pri-melor 24 de ore. Dup[ aplicarea pa-chetului ̀ nghe\at, pielea va fi l[sat[s[ se `nc[lzeasc[ natural. Sub nicioform[ nu ve\i pune c[ldur[ `ntrereprizele de aplicare a ghe\ei.

Mirela Filimon

8 Informa\ia zilei Miercuri 27 octombrie 2010 Miercuri 27 octombrie 2010Vedete Informa\ia zilei 9Vedete

Hilary Duff< „Cump[tarea este esen\ial[ pentru o via\[ s[n[toas[”Nu v[ l[sa\i influen\a\i de

titulatura “fost idol al adoles-cen\ilor”. Hilary este una din-tre tinerele vedete care chiar;tie ce vrea. Nu o vom g[si pefosta “Lizzie McGuire” `n pa-ginile tabloidelor pe la petre-ceri incendiare.

Actri\a ;i c]nt[rea\a de 23 deani a ap[rut ̀ n schimb ̀ n pres[ da-torit[ nun\ii ei (cu juc[torul de ho-chei Mike Comrie) ;i unei noi ac-tivit[\i ad[ugate `n CV-ul ei. Hila-ry tocmai ;i-a lansat prima ei car-te, un roman pentru tineri numit“Elixir”.

~n interviul acordat edi\iei denoiembrie a revistei “Health”, Hi-lary vorbe;te despre dragostea eipentru scris, programul de fitnesscare a ajutat-o cel mai mult ;i se-cretul greu-dob]nditei ̀ ncrederi ̀ npropriul corp.

Reporter< Care este defini\ia tapentru o via\[ s[n[toas[?Hilary Duff< Cump[tarea esteesen\ial[. S[ m[n]nci s[n[tos tottimpul poate fi plictisitor. Echili-brul m[ face s[ m[ simt bine – m[simt s[n[toas[ atunci c]nd iau`mbuc[turi mici din m]nc[rurilecare-mi plac. Obi;nuiam s[ m[simt vinovat[ c]nd m]ncam cartofipr[ji\i, credeam c[ mi-am distrusregimul. Dar trebuie s[ te g]nde;tic[ este OK, vei m]nca s[n[tosm]ine.R< Care sunt gust[rile tare prefe-rate?H.D< De ceva timp m[n]nc multelegume, hummus ;i fructe – lucruricare nu-mi pl[ceau deloc `nainte.Dac[ ̀ mi este foame ̀ nainte de cul-care, iau c]teva afine. Iaurtul gre-cesc este preferatul meu. C]teodat[tai c]teva legume, le pun `n mixeral[turi de iaurt ;i ob\in un sos mi-nunat. E mai bine dac[ iau gust[ri`n timpul zilei, deoarce Mike spu-ne c[ atunci c]nd `mi este foamedevin mai nervoas[. R< Ai ;i pl[ceri culinare interzise?H.D< Iubesc br]nzeturile. Probabila; m]nca orice fel mi-ai pune pemas[. ~mi plac ;i produseles[n[toase cu un con\inut mai ridi-cat de gr[simi, ca ciocolata neagr[;i avocado.R< Faci Pilates, nu-i a;a?H.D< Am fost gimnast[ `ncopil[rie, iar exerci\iile Pilates m[ajut[ s[-mi p[strez forma tonifiat[.~ncerc s[ fac Pilates de trei ori pes[pt[m]n[. Mai fac ;i antrenament`n circuit. ~nainte nu prea f[ceamexerci\ii cardio – doar Pilates - ;i

nu am ob\inut acelea;i rezultate.Acum fac circuite de dou[ ori pes[pt[m]n[.R< |i-ai intensificat antrenamen-tele (cu Harley Pasternak) `nainte

de nunta ta din august. Ai conti-nuat ;i dup[?H.D< Am fost cam obosit[ dup[nunt[, a;a c[ m-am relaxat pu\in.Dar acum `ncep s[ simt efectele.

Probabil c[ nu voi mai fi at]t dehot[r]t[ s[ continui la acela;i ni-vel, dar vreau s[ m[ men\in `nform[. E o lupt[ constant[.R< Care sunt trucurile pe care le

folose;ti pentru ca antrenamente-le s[ fie pl[cute?H.D< M[ asigur c[ fac mi;careal[turi de oameni cu care pot vorbi.Uneori, sora mea Haylie vine cu

mine ;i r]dem tot timpul, a;a c[timpul trece mai repede. C]nd suntpe aparatul eliptic citesc un scena-riu sau o carte.R< Ai regrete legate de s[n[tatea

ta?H.D< Am sl[bit mult ̀ ntre v]rsta de17 ;i 19 ani. Nu ;tiu exact ce m-adeterminat s[ fac asta, dar atunciam `nceput s[-mi dau seama ce

spuneau oamenii despre mine ;icum ar[tam ̀ n poze. M]ncam doarlegume la abur cu pui fiert sau lagr[tar ;i nimic altceva. Pe vremeaaceea eram `n turneu, c[l[toreampeste tot ;i m[ sim\eam foartesl[bit[. E periculos s[ nu-i oferitrupului to\i nutrien\ii de care arenevoie. Regret acest lucru deoare-ce ;tiu c[ nu eram fericit[ `n aceaperioad[.R< Ai ̀ ndurat multe critici legate degreutatea ta `n adolescen\[.H.D< A fost groaznic. Aveam 16ani iar corpul meu era `n schim-bare, dar oamenii spuneau tot tim-pul c[ eram prea gras[. Apoisl[beam ;i mi se schimba fa\a, iaroamenii spuneau c[ mi-am f[cutvreo interven\ie sau c[ eram preaslab[. Cred c[ a fost o perioad[ des-tul de grea, deoarece am ̀ ncercat s[uit de ea. La vremea aceea m[sim\eam chiar m]ndr[ c[ suntslab[, dar `ntr-o zi, mama unei fa-ne a venit la mine ;i m-a `ntrebat`ngrijorat[ dac[ eram OK ;i de cenu-mi dau de m]ncare p[rin\iimei. Dup[ aceast[ `nt]mplare am`ncetat s[ m[ las afectat[ de toateacele chestii. Nu a fost vorba devreo interven\ie a familiei. Am ter-minat turneul ;i m-am schimbat.Am `nceput s[-mi petrec timpulcu prietenii mei, s[ g[tesc ;i s[ duco via\[ normal[. R< Acum pari mul\umit[ de for-mele tale. Care e secretul `ncrede-rii `n propriul trup?H.D< :i eu am momente de nesi-guran\[ ca toat[ lumea. Ajut[ foar-te mult s[ ai un partener care te iu-be;te a;a cum e;ti ;i te face s[ tesim\i frumoas[. ~n afar[ de asta,simt cu adev[rat c[ exerci\iile fizi-ce m-au ajutat foarte mult. Te facs[ te sim\i mai puternic[. Dar am;i eu ceva ce nu-mi place la mine –bra\ele. Dar nimeni nu e perfect. R< Primul t[u roman, “Elixir”, toc-mai a ap[rut. Ce te-a determinat s[scrii o carte pentru tineri?H.D< Cu c]\iva ani `n urm[ m-am`ntrebat ce mi-a; dori s[ fac pen-tru a petrece mai mult timp cu Mi-ke. Am vrut s[ am posibilitatea s[comunic cu fanii mei, iar scrisulmi s-a p[rut ceva creativ care pu-team s[ fac chiar ;i c]nd c[l[to-ream cu Mike.R< Dup[ ce ai scos patru albume,\i-ai pus cariera muzical[ deopar-te. Crezi c[ te vei `ntoarce cur]nd`n studioul de `nregistr[ri?H.D< Vreau s[ joc `n filme. Pe as-ta vreau s[ m[ concentrez acum.Dar totul \ine de momentul ;i ro-lul potrivit.

10 Informa\ia zilei Miercuri 27 octombrie 2010Cosmetic[

Trucuri pentru un decolteu sexy

Frumuse\ea sânilor tăi de-pinde de tine. Fie că e;ti o “îm-pătimită” a decolteuriloradânci, fie adepta celor maidiscrete, sunt câteva mici tru-curi care te ajută să î\i păstrezisânii frumo;i ;i sănăto;i, dar;i să îi pui în valoare, atuncicând dore;ti. Iată ce ne reco-mand[ speciali;tii<

Sutienul potrivit Cel mai simplu mod prin care

po\i avea un decolteu frumos estealegerea sutienului potrivit.Aproximativ 80% dintre femeipoartă o măsură gre;ită la sutien.Vei vedea că imediat ce vei alegemăsura corectă, sânii tăi vor arătamai bine, dar `;i vor păstra ;i să-nătatea. Dacă sutienul este prea mic,presiunea pusă pe \esutul mamarpoate avea consecin\e negative asu-pra sânilor tăi, iar dacă este preamare, nu va reu;i să îi sus\ină înmod adecvat, ceea ce va conduce întimp la pierderea fermită\ii. Haine care î\i pun sânii învaloare

Sânii mici vor părea mai volu-

mino;i dacă por\i topuri cu anchiorsau care se prind la ceafă. :i un cor-set te poate ajuta să î\i pui decolteulîn valoare, dacă ai sânii mici, dar aigrijă să nu fie prea strâmt. Evident,un bust ceva mai mare î\i lasă li-bertatea de a alege.Exerci\ii pentru sâni

Exerci\iile fizice sunt esen\ialepentru fermitatea, dar ;i pentru să-nătatea sânilor tăi.

Dar pentru că sunt forma\i înmare parte din \esut adipos, exer-sarea intensă a mu;chilor pectorali

poate reduce dimensiunea bustului.Fă exerci\ii ale bra\elor cu greută\ide până la maximum două kilo-grame. Fără du;uri fierbin\i!

Apa fierbinte este un du;man alfrumuse\ii tale, din multe puncte devedere< î\i usucă excesiv pielea, fa-vorizează apari\ia ridurilor, esteun factor important în apari\ia ca-pilarelor sparte ;i agravează roza-ceea. Iar când vine vorba de sâni,băile cu apă fierbinte reduc elasti-citatea pielii, ceea ce contribuie întimp la pierderea fermită\ii.Piele hidratată

Fiind forma\i în mare partedin \esut adipos, pielea este cea ca-re îi sus\ine, iar dacă pielea este hi-dratată ;i fermă, la fel vor fi ;i sâ-nii tăi. După fiecare du; masează-\i delicat sânii cu o lo\iune de corp.Dacă e;ti adepta solu\iilor natura-le, poţi apela la masajul cu ulei demăsline, pe pielea umedă.Machiaj pentru un decolteu sexy

Din când în când, po\i apela lacâteva trucuri de machiaj pentru a-\i pune decolteul în valoare. Pu\ină“iluzie optică” nu strică niciodată.

Produsele de frumuse\e ne “încarc[”zilnic pielea cu 515 chimicale

Cosmeticele ne-au invadatvia\a. Reclamele sunt pestetot - pe stradă, în reviste, latelevizor, pe internet.

Chiar dacă poate că nucon;tientizăm, publicitatea ne-aconvins, pu\in câte pu\in, că avemnevoie de câte un produs pentruorice. :ampon, balsam ;i masc[pentru păr, gel de du; ;i lo\iune decorp, cremă pentru călcâie, cremăpentru mâini ;i unghii, cremăpentru ten - de zi ;i de noapte,cremă specială pentru ochi, cremăpentru reducerea ridurilor,demachiant, lo\iune tonică.Evident, lista poate continua lanesfâr;it, dar acestea sunt printrecele mai “banale” produsecosmetice, folosite zi de zi sau unelede câteva ori pe săptămână.

Potrivit unui studiu realizat decercetătorii companiei Biosen, din

Marea Britanie, femeile folosesc, înmedie, 13 produse cosmetice zilnic.Toate aceste produse con\in în totalpeste 515 substan\e chimice.

Cele mai “bogate” închimicale suntparfumurile

Acestea sunt realizate dintr-uncocktail de peste 250 de ingrediente,potrivit studiului, unele ajungândchiar ;i până la 400 de ingrediente.

Rujul con\ine aproximativ 33de ingrediente, lo\iunea de corp 32,mascara 29, iar cea mai “curată”gamă de produse, crema de mâini,con\ine în medie 11 ingrediente.“Înfrumuse\area s-a schimbatradical în ultimii ani. Noile‘produse minune’ con\in tot maimulte chimicale pentru a avearezultate mai bune, ceea ceînseamnă că femeile sunt supuse

unui risc care cre;te constant”, adeclarat Charlotte Smith,reprezentant Biosen.

Un alt studiu a arătat că otreime dintre femeile cu vârstă sub25 de ani folosesc frecvent produsedestinate grupei de vârstă 40+, ceeace înseamnă că se supun singureunui risc inutil.

Cât de bio suntcosmeticele

bio?Două treimi dintre

produsele marcate ca “bio” ;idescrise ca fiind fărăconservan\i con\ineau urmede conservan\i, potrivit uneiinvestiga\ii efectuate anultrecut în Fran\a.

Raportul nu a indicat însă dacăsubstan\ele de conservare au fostpuse deliberat, cu inten\ia de aîn;ela consumatorii, având învedere faptul c[ nivelulconservan\ilor era cu 20 până la60% mai mic decât limita legală.Investiga\ia s-a concentrat pe 28de produse, dintre care 22 aveauetichete “Ecocert”, Visagro, ICEA-AAIB sau BDIH, care indică faptulcă sunt “bio”, iar ;ase dintre eleerau descrise ca “produsenaturale/bio”. 12 dintre produseerau descrise ca fiind fărăconservan\i, iar 16 dintre ele caneavând fenoxietanol, de;ianalizele de laborator au arătatcontrariul. De;ieticheta “bio” nu este eliberată cuprea multă u;urin\ă de cătreautorită\ile care se ocup[ de acestlucru, pia\a cosmeticelor esteinvadată de produse contrafăcute.Iată care sunt regulile de caretrebuie să \ii cont atunci când vreisă cumperi cosmetice bio<- cumpără produsele dinsupermarketuri, hipermarketuri ;idin magazine cu prestigiu, carede\in produse de calitate- caută informa\ii despre firma

producătoare- pentru că sunt realizate din

ingrediente naturale sau provenitedin agricultura ecologică,produsele bio de calitate sunt cucel pu\in 10% mai scumpe decâtcele conven\ionale- lista ingredientelor ar trebui să fiemult mai scurtă decât în cazulcosmeticelor obi;nuite, pentru căcele bio nu con\in la fel de mul\iaditivi. Cu cât lista este mai scurtă,cu atât mai bine.

Informa\ia zilei 11Miercuri 27 octombrie 2010 Dieta

Gr[simile - necesare ;i`n timpul curei de sl[bire

De obicei, atunci c]nd ne pro-punem s[ urm[m o cur[ de sl[bire,primul lucru la care ne g]ndim es-te s[ renun\[m la gr[simi. Spe-ciali;tii ne atrag totu;i aten\ia asu-pra urm[torului aspect< gr[similene sunt necesare.

Gr[simi care scad nivelulcolesterolului r[u

Sunt cunoscute sub denumireade lipide ;i, din cauz[ c[ ne este fric[de kilogramele `n plus sau de co-lesterol, avem tendin\a de a le evi-ta. Organismul nostru are `ns[ ca-pacitatea de a prelucra gr[simile,ob\in]nd astfel energia de care arenevoie. Ceea ce trebuie noi s[ fa-cem la diet[ este s[ g[sim un echi-libru lipidic, adic[ s[ ;tim care suntgr[simile rele ;i care sunt gr[simi-le bune.

Celebrul nutri\ionist MichelMontignac a sus\inut faptul c[ nuputem fi `mpotriva gr[similor toc-mai deoarece sunt ;i gr[simi carepot s[ scad[ nivelul colesterolului

r[u. Potrivit spe-ciali;tilor, gr[simi-le saturate cresccolesterolul. Aces-tea se g[sesc de re-gul[ `n produselede origine animal[,;i anume gr[simidin carne, prepara-te din carne, unt,br]nz[, sm]nt]n[,lactate, untur[.

Alimenta\ies[n[toas[

Gr[simile careinfluen\eaz[ pu\incolesterolul seg[sesc `n ou[ ;icarne de pas[re,dar f[r[ piele. Amajuns iat[ la gr[simile care scad co-lesterolul.

~n aceast[ categorie intr[ celecare nu au origine animal[, respec-tiv uleiurile vegetale. ~n regimul devia\[ s[n[tos nu trebuie s[ ne lipsim

de uleiul de floarea-soarelui, cel dem[sline, porumb sau rapi\[. Indicateste s[ consum[m c]t mai des pe;teprecum somon, ton, sardine ori he-ring.

Ioana Pop

Consumul de iaurtsprijin[

metabolizareagr[similor

Un aliment s[n[tos care ne adu-ce un aport nutri\ional de care or-ganismul are nevoie ;i care ne`nt[re;te s[n[tatea este iaurtul.Surs[ grozav[ de calciu, fosfor, iod;i vitamine B, iaurtul are ;i pu\inecalorii.

O cea;c[ de iaurt de 245 de gra-me are doar 150 de calorii. Consu-mat zilnic, acest produs lactat spri-jin[ metabolizarea gr[similor ;i car-bohidra\ilor. La diet[, iaurtul pro-biotic reduce ;i nivelul colesterolu-lui r[u. Nutri\ioni;tii recomand[ cala diet[ sau atunci c]nd dorim s[avem un stil de via\[ s[n[tos, s[ con-sum[m ;i produse lactate, acestea fi-ind cea mai bun[ surs[ de calciu.Caren\ele alimentare ;i stresul suntfactori favorizan\i `n apari\ia st[ri-lor de spasmofilie, `n multe cazurifemeilor care au sl[bit foarte mult`n timp scurt fiindu-le recomandats[ consume c]t mai mult iaurt ;i c]tmai multe produse lactate.

Theodora Pop

Mestecarea gumeiajut[ la reducereasenza\iei de foame

Cercet[torii au demonstrat `nstudiile lor c[ mestec]nd gum[ f[r[zah[r putem avea un control asu-pra greut[\ii. Potrivit studiului`ntreprins ̀ n acest sens, mestecatulde gum[ ajut[ la reducerea apor-tului de calorii ;i la cre;terea con-sumului energetic.

Se spune c[ persoanele care auprobleme de natur[ digestiv[ nuau voie s[ mestece gum[. Studiulunor speciali;ti de la “Universityof Rhode Island” demonstreaz[ c[aceia care mestec[ gum[ ̀ nainte demicul dejun timp de 20 de minute;i mai mestec[ 40 de minute `ntreprima mas[ a zilei ;i pr]nz, con-sum[ la masa a doua cu 67 de ca-lorii mai pu\in ca ;i cei care numestec[ deloc. Cei ce au mestecatgum[ f[r[ zah[r nu au mai avutnici senza\ia c[ `;i doresc s[m[n]nce ceva dulce `ntre mese.Potrivit cercet[torilor, mastica\iaproduce sentimentul de sa\ietateastfel< nervii maxilarelor sunt sti-mula\i de mi;carea produs[ demastica\ie, transmi\]nd semnale ̀ ncreier, ̀ n zona care \ine de pofta dem]ncare. Mestecarea gumei ajut[la reducerea senza\iei de foame.

I. Pop

Trucuri care dau roade `n procesul de pierdere akilogramele `n plus

Fiecare dintre noi, atuncic]nd nu ne place s[ ne privim`n oglind[, `ncerc[m s[ lu[mm[surile care se impun. Uneorieste nevoie doar de schimbareaunor obiceiuri alimentare, al-teori e prea t]rziu pentru un pasmic ;i suntem nevoite s[ trecemla regim.

Redu por\iile dem]ncare

Ar fi foarte bine dac[ ̀ n tim-pul dietelor am `ncerca de fapts[ adopt[m un stil de via\[s[n[tos. Studiile arat[ c[ unuldintre factorii de acumulare akilogramelor ̀ n plus sunt por\ii-le mult prea mari de m]ncare.

Am putea `ncerca s[m]nc[m din farfurii mai mici `ncare m]ncarea pare mult[ ;i astfelne s[tur[m cu pu\in. Senza\ia desa\ietate apare dup[ aproximativ20 de minute din momentul `nce-perii mesei. M]nc]nd `ncet, creie-

rul nostru percepe ̀ n cele 20 de mi-nute c[ e s[tul. Dac[ m]nc[m re-pede avem tendin\a s[ spunem c[nu ne-am s[turat ;i s[ lu[m ;i a do-ua por\ie. ~nv[\]ndu-ne s[m]nc[m ̀ ncet ne bucur[m ̀ n timp

de acest obicei considerats[n[tos din toate punctele devedere. M]ncatul `ncet `nles-ne;te digestia ;i absorb\ia spo-rit[ a substan\elor nutriive dinhran[.

Elimin[ toxinele ;iajut[ digestia

Un alt obicei s[n[tos ai dac[bei c]te un pahar cu ap[ fier-binte ;i pu\in[ zeam[ de l[m]iezilnic, dup[ mas[ sau ̀ n timpulmesei. Acesta ajut[ la digestie ;ila eliminarea toxinelor. Un altaspect demn de luat `n consi-derare este potolirea poftei dedulce cu fructe proaspete sauuscate, miere, cereale integrale.Adu-\i aminte de faptul c[ fruc-tele con\in mai multe tipuri de

zaharuri care se asimileaz[ mai lent;i sunt mult mai s[n[toase dec]tglucoza pur[ din zah[rul rafinatcare aduce numai calorii, nu ;i vi-tamine ori minerale.

Theodora V.

Informa\ia zilei 13Miercuri 27 octombrie 2010 Fitness

Exerci\ii combinate cu ajutorulunui scaun

Dup[ c]teva s[pt[m]ni `n ca-re ne-am ̀ ndreptat ̀ ntreaga aten\iec[tre binef[c[toarele exerci\ii Pi-lates, ̀ n acest num[r al Suplimen-tului “S[n[tate&Frumuse\e”, subatenta `ndrumare a antrenoareiKerekes Emoke de la Centrul deaerobic Fitland Satu Mare, stradaR]ndunelelor nr. 3, v[ invit[m lao serie de exerci\ii combinate cuajutorul unui scaun.

Exerci\iile sunt menite s[ ne fac[s[ ne sim\im c]t mai bine, fiind re-

comandate zi de zi. S[ trecem lasport!1. St]nd pe scaun, spatele drept,bra\ele `ntinse `n jos (imaginea 1).Ridic[m bra\ele pe lateral p]n[ sus(imaginea 2). Revenim `n pozi\iaini\ial[ ;i repet[m exerci\iul de 32 deori.2. A;ezat, sprijinit pe scaun (imagi-nea 3). ~ntindem picioarele (imagi-nea 4), dup[ care revenim ̀ n pozi\iaini\ial[ ;i repet[m exerci\iul de 24 deori. 3. St]nd pe piciorul st]ng, piciorul

drept ̀ ntins, sprijinit ̀ napoi (imagi-nea 5), pe tot parcursul exerci\iului\inem mu;chii fesieri `ncorda\i. Ri-dic[m piciorul drept (imaginea 6).Revenim `n pozi\ia ini\ial[ ;i re-pet[m exerci\iul de 24 de ori pe oparte, apoi tot de 24 de ori ;i pe cea-lalt[ parte, adic[ st]nga. 4. St]nd pe piciorul st]ng, picioruldrept ̀ ntins, sprijinit lateral (imagi-nea 7). Ridic[m piciorul drept late-ral (imaginea 8) de 24 de ori. Ur-meaz[ s[ facem acest exerci\iu tot de24 de ori ;i pe cealalt[ parte.

5. Sprijin culcat dorsal ̀ nalt (imagi-nea 9). ~ndoim bra\ele din coate (im-aginea 10). Revenim `n pozi\ia depornire ;i repet[m exerci\iul de 16ori. ~n speran\a c[ exerci\iile pre-zentate mai sus au reu;it s[st]rneasc[ interesul cititoarelornoastre, v[ invit[m la Centrul de ae-robic Fitland pentru c]t mai mult[mi;care ;i c]t mai mult[ s[n[tate.Vizita\i site-ul centrului s[tm[reanwww.fitland.ro pentru a afla ce tipde exerci\iu vi se potrive;te.

Ioana Pop Vladimirescu

1

2 3

4

109

5

6 7

8

12 Informa\ia zilei Miercuri 27 octombrie 2010Mod[

Hollywood-ul se “împrospă-tează” an de an cu noi vedete, iarde cele mai multe ori, aceste tine-re talente sunt copiii-vedetăajun;i adolescen\i peste noapte.Partea cea mai interesantă este căace;tia reu;esc să schimbe ten-din\ele la Hollywood în ceea ce pri-ve;te stilul vestimentar, dar ;i înceea ce înseamnă atitudine de ve-detă. Iată ce au adus nou Mi-ley Cyrus, Selena Gomez,Kristen Stewart, Robert Pat-tinson sau Justin Bieber.Miley Cyrus

“E minunată, are voce,stil, mi;cări bune ;i frumu-se\e atât interioară cât ;i ex-terioară. Eu una o admir ;ipot spune cu mâna pe inimăcă am crescut urmărindu-iserialul”. Cam a;a sună de-clara\ia unui adevărat fanHannah Montana, rol in-terpretat de Miley.

Vedeta, care împline;teluna viitoare 18 ani, a stâr-nit multe controverse laHollywood, dar ;i în rândulpărin\ilor din întreaga lume,care sus\in că Hannah Monta-na poartă \inute mult prea în-dr[zne\e pentru vârsta sa. Par-că pentru a le face în ciudă ce-lor care i-au criticat vesti-menta\ia sexy, Miley a filmatun videoclip în care “defi-lează” purtând o serie decostume de-a dreptul in-cendiare.Selena Gomez

“Magicienii din Wa-verly Place” este serialulDisney care a transfor-mat-o pe Selena Go-mez într-o adevăratăstea de cinema. Pelângă faptul că este oactri\ă de succes, Sele-na, care a împlinit de curând 18ani, se poate lăuda ;i cu o carierămuzicală pe m[sură.

Spre deosebire de alte staruride vârsta ei, stilul vestimentar alSelenei este unul foarte elegant ;isofisticat, care poate stârni invidiachiar ;i vedetelor “cu greutate”. Se-lena a evitat stilul rebel al celor devârsta sa, alegând rochii cu paiete,coafuri elaborate ;i accesorii ele-gante, ca o adevărată divă.Kristen Stewart

Dacă Selena Gomez iube;teelegan\a ;i rafinamentul, KristenStewart, o altă actri\ă la început decarieră, se află exact la polul opus.Kristen poate fi numită diva în

teni;i,având în vederecă uneori nu poate renun\ala ei nici măcar pe covorul ro;u.

Tricoul, maioul ;i hanoracullarg sunt elemente de bază în sti-lul androgin al lui Kristen. Este clarcă nu se îmbracă pentru “aparatulfoto”, a;a cum fac multe alte vede-te. Justin Bieber

Poate fi numit vedeta “2.0”.Cântăre\ul canadian în vârstă de16 ani, a devenit idolul tinerilordin întreaga lume. În 2008, Bieberposta filmule\e cu el cântând peyoutube.com. Înregistrările au

adunat rapidpeste un mi-

lion de vizuali-zări , ceea ce a

atras aten\ia unuicăutător de talente pe nume Scoo-ter Braun, care în scurt timp a de-venit managerul adolescentului.De aici povestea este cunoscută,Bieber reu;ind să se transforme în-tr-o celebritate interna\ională înmai pu\in de un an.

Ceea ce a adus nou Justin în lu-mea celebrita\ilor este coafura in-confundabilă, care a devenit un”must have” pentru to\i fanii săiadevăra\i.

RobertPattinson

La fel ca ;i în cazul lui JustinBieber, coafura este “semn[tura”lui Robert. Cine s-ar fi gândit că ocoafură atât de haotică precum ceaa partenerului de film, dar ;i devia\ă, al lui Kristen Stewart va fiuna dorită de milioane de fani?De;i coafura actorului britanic seremarcă prin ;uvi\ele răsfirate ;ihaotice, în ceea ce prive;te stilulvestimentar, vedeta din „Twilight”alege întotdeauna \inute elegantepe covorul ro;u.

Vedetele tinere care au schimbat tendin\ele

Informa\ia zilei 15Miercuri 27 octombrie 2010 Carier[

Ce g]ndesc managerii `ntimpul interviului de angajare?

Multe din lucrurile la ca-re te g]nde;ti `nainte de amerge la un interviu pentruangajare ;i care te`nsp[im]nt[ sunt inexisten-te. Chiar dac[ te-ai dus demulte ori s[ vorbe;ti cu unangajator f[r[ s[ te g]nde;ticum ar putea s[ ias[, trebuies[ ;tii c[ angajatorul nu ;i-af[cut un scop din a-\i veni dehac.

~n astfel de ipostaze riscul de ate face de r]s exist[ ;i este destul demare, ̀ ns[ trebuie s[ fim con;tine\ic[ angajatorii sunt mult mai`ng[duitori dec]t am putea crede.Pentru a afla ce se petrece cuadev[rat `n mintea lor, “Career-Builder.com” a consultat c]\iva ex-per\i `n resurse umane, ajung]ndla concluziile de mai jos.Te plac cu adev[rat!

Mul\i dintre managerii care an-gajeaz[ vin la interviu cu dorin\a dea te angaja. Ace;tia sper[ c[ e;ti celmai bun candidat pentru job-ul res-pectiv ;i c[ po\i `ncepe c]nd au einevoie. Trebuie s[ fii con;tient c[pentru tine este un plus faptul c[ ai

ajuns p]n[ la etapa interviului.Fii `ncrez[tor, sau cel pu\in pref[-te c[ ai `ncredere `n tine!

Dac[ ai anumite frustr[ri cuprivire la c[ut[rile tale pentru unjob, nu l[sa s[ se vad[ asta. Negati-vismul ;i pesimismul t[u `\i potafecta ;ansele de angajare. Chiardac[ este o atitudine temporar[, de-

terminat[ de refuzuri repetate, an-gajatorul ar putea crede c[ este ati-tudinea ta de baz[.

Informeaz[-te

“Spune-mi ce ;tii despre compa-nie” sau “de ce te-ai adapta perfect

aici?” au devenit `ntreb[rile prefe-rate ale angajatorilor.

Este de preferat s[ nu fi `n ne-cuno;tin\[ de cauz[, deoarece dac[vei da din umeri ;i vei spune c[ nu;tii, cu siguran\[ nu vei primi o bil[alb[. Nu se a;teapt[ ca tu s[ ai toa-te r[spunsurile.

Managerii sunt mult mai inte-resa\i de modul `n care g[se;tir[spunsuri la lucrurile pe care nu le;ti, dec]t de abilitatea ta de a te pre-face c[ ;tii ceva despre anumite lu-cruri despre care nu ai habar.Uneori, intervievatorii ̀ \i pot pune`ntreb[ri la care nu se a;teapt[ s[ ledai un r[spuns, sau la care acesta nueste tocmai simplu. Ei vor doar s[vad[ cum te descurci ;i dac[ e;tisincer.

Vor s[-i vrei!

Trebuie s[ le ar[\i angajatorilorun interes veritabil fa\[ de jobul ofe-rit ;i compania lor.

Recrutierii vor s[ vad[ dac[ po-sibilul candidat la un post ;i-l do-re;te cu adev[rat ;i c[ realmentevrea s[ lucreze pentru acea compa-nie.

Mirela Maria Filimon

Cum ne p[str[m locul de munc[ pe timp de criz[?Situa\ia nu este roz pentru

niciun segment al popula\iei;i, chiar dac[ este criz[, nu tre-buie s[ l[s[m disperarea s[ necuprind[. De preferat este s[ne g]ndim ce putem face pen-tru a ne men\ine actualul locde munc[, deoarece pia\a lo-curilor de munc[ nu este sta-bil[, iar demisia for\at[ pares[ ne p]ndeasc[ la fiecare col\de strad[.

Este posibil ca unele companii s[`ncerce s[ profite de aceast[ situa\iedeloc confortabil[, pentru a for\arandamentul tuturor. ~n acest caz,nu trebuie s[ `ncerci s[-i demons-trezi ;efului c[ f[r[ tine nu va su-pravie\ui crizei, dep[;indu-\i atri-bu\iile. ~\i vei face r[u, `n primulr]nd c[ vei lucra sub presiune ;istres. ~n al doilea r]nd, mai mult casigur vei atrage antipatia colegilor,ori adaptarea la locul de munc[ es-

te o calitate foarte c[utat[ de anga-jatori. Desigur, asta nu te va opri s[dai tot ce este mai bun din tine, darevit[ s[ te dai `n spectacol.

Nici alian\ele nu te vor ajuta preamult. Nu are rost s[ cau\i un um[rpe care s[-\i ver;i amarul deoarece`nc[ o cobe `n pauzele de mas[ nu`\i vor fi de mare folos. Mai degrab[vei reu;i s[ atragi antipatia unoradintre colegi ;i nu ;tii niciodat[ c]ndunul dintre ace;tia `\i poate devenisuperior. De aceea este bine s[ fiic]t mai `mp[ciuitor ;i impar\ialmen\in]nd o oarecare distan\[.

Perfec\ioneaz[-te continuu!

Chiar dac[ ai `n spate o vechi-me impresionant[, trebuie s[ fii rea-list ;i s[ `ncerci s[ \ii pasul cuschimb[rile ce intervin de-a lungultimpului. ~ncearc[ s[ te pui la curentcu nout[\ile ;i, de ce nu, s[ accep\isfaturile unui coleg chiar mai t]n[rdec]t tine. Te poate ajuta de exem-

plu, s[-\i ̀ mbun[t[\e;ti viteza de lu-cru pe un program care ̀ \i folose;tela serviciu. De asemenea, dac[ auzide un workshop sau vreo conferin\[`n ora;ul t[u, nu ezita s[ mergi. Nicic[r\ile nu sunt de ignorat. Cu c]t veiafla mai multe lucruri adiacente do-meniului t[u, cu at]t te vei face maieficient.

Cam de doi ani, de c]nd ne con-

frunt[m cu criza economic[, sala-riile angaja\ilor din toate domenii-le s-au mic;orat sim\itor. Dac[ \i se`nt]mpl[ ;i \ie asta, nu str]mba dinnas. ~ncearc[ s[-\i men\ii randa-mentul normal ;i cu siguran\[ su-periorii ;i colegii te vor aprecia, ;ti-ind c[ se pot baza pe tine `ntr-o pe-rioad[ de cump[n[.

Mirela F.

14 Informa\ia zilei Miercuri 27 octombrie 2010Cuplu

Cum s[ men\ii vie flac[ra iubirii,c]nd partenerul se afl[ la distan\[

O “cucerire” a vremurilormoderne este ;i rela\ia senti-mental[ la mare distan\[. Ast-fel de rela\ii au existat ;i maidemult, dar datorit[ moder-niz[rii mijloacelor de trans-port ;i de comunicare,num[rul acestora a crescut desute de ori.

Omenirea a avut mereu un ca-racter migrator, acest lucru fiind unmotor al dezvolt[rii societ[\ii, decimigra\ia nu va ̀ nceta niciodat[. ~n zi-lele noastre, migra\ia are un carac-ter existen\ial, iar datorit[ posibi-lit[\ii relativ u;oare de deplasare, dince `n ce mai multe iubiri cap[t[ uncaracter de rela\ie la distan\[, care serezum[ doar la comunicarea elec-tronic[. ~ns[, ̀ ntr-o lume unde via\aeste at]t de accelerat[, sentimentelenu mai sunt la fel de rezistente `ntimp ;i ̀ n spa\iu. :i nu pentru c[ iu-birea nu ar fi la fel de intens[, ci pen-tru simplul fapt c[ influen\ele exter-ne sunt mai puternice. Femeia zile-lor noastre nu mai este ocrotit[ de ni-meni, g[sindu-;i sentimentul de si-guran\[, de care, ori accept[m, ori

nu, firea dintre noi are nevoie, `nm]ng]ierea partenerului, iar aceast[m]ng]iere trebuie s[ fie, pe c]t po-sibil una fizic[. ~n lipsa acestuia eadevine vulnerabil[ ;i locul dragostei,treptat, este preluat de gelozie. Pro-cesul sentimental este asem[n[tor ;i

`n cazul b[rba\ilor, `ns[ ei rup cumult mai u;or o rela\ie “`nvechit[“.Cele mai multe cupluri, `n momen-tul desp[r\irii consider[ c[ dragos-tea lor nu poate fi otr[vit[ de dis-tan\[, dar dup[ un timp ceva, trep-tat, se pierde.

Face\i uz de toate mijloace-le de comunicare

Dac[ ajungi `ntr-o astfel de si-tua\ie ;i vrei s[ men\ii c]t mai vieflac[ra iubirii tale, nu l[sa gelozia s[p[trund[ `ntre voi. Comunic[ c]tmai des cu persoana drag[, dar evi-ta\i repro;urile, cearta, cuvintele ne-dorite. Trebuie s[ ave\i mult[ ̀ ncre-dere unul ̀ n cel[lalt ;i s[ nu v[ face\ipromisiuni de care nu v[ \ine\i.Vorbi\i frecvent la telefon, `ns[ f[r[s[ v[ `ngr[di\i reciproc libertatea.Las[-l s[ simt[ ;i el c[-\i face pl[ce-re acest dialog. Dac[ ave\i posibili-tatea, comunica\i prin internet, uti-liz]nd webcam. Av]nd posibilitateade a v[ vedea, sunte\i mai sinceri ;iresim\i\i mai puternic sentimentulpe care \i-l transmite persoana iu-bit[. G]nde;te-te c]t mai mult la cli-pele frumoase pe care le-a\i tr[it`mpreun[, iar seara, `nainte de aadormi, ̀ ncearc[ s[ retr[ie;ti un mo-ment petrecut `mpreun[, care \i-af[cut mult[ pl[cere. Nu te g]ndi ni-ciodat[, c[ partenerul t[u ar putea ficu altcineva. Ai `ncredere `n senti-mentele sale, la fel ca ̀ n propria ta iu-bire.

Teama de e;ec sexual poate ducela impoten\[

F[c]nd o medie `ntre nume-roasele statistici efectuate `n do-meniul sexologiei, ajungem la con-cluzia c[ circa 70% din num[rul to-tal al b[rba\ilor ap\i de reproduce-re a avut parte de cel pu\in una, sauchiar mai multe ̀ ncerc[ri e;uate dea `ntre\ine o rela\ie sexual[.

~n majoritatea cazurilor, o ne-reu;it[, sau chiar mai multe nu artrebui s[ constituie un impediment`n continuarea unei vie\i normale,mai ales dac[ e;ecul are loc `ntr-orela\ie bine ̀ nchegat[. Fiecare din-tre noi poate avea zile mai proaste.Situa\ia este mai nepl[cut[ atunci,c]nd evenimentul are loc ̀ ntr-o re-la\ie nou[, care `nc[ nu suport[prea mult[ toleran\[. B[rba\ii careau trecut prin experien\a unei in-capacit[\i erectile devin maire\inu\i ̀ n ini\ierea unei rela\ii noi.De multe ori, de terama unui noue;ec, ei caut[ s[-;i inhibe dorin\elesexuale, contactele sexuale devindin ce `n ce mai rare, ceea ce duce

la o frecven\[ mai mare a rela\iilore;uate, a st[rii de erec\e par\ial[,sau a lipsei acesteia. Teama de onou[ nereu;it[ provoac[ stare destres. Cel ̀ n cauz[ se inhib[, nu maieste capabil s[ se destind[ ;i s[ sesimt[ bine `n stare de excita\ie, seconcentreaz[ exclusiv asupra pro-priei sale erec\ii, ceea ce duce, im-plicit, la un act sexual `n care, cevanu iese a;a cum trebuie. Astfel, `ntimp, e;ecurile repetate, sau absti-nen\a din teama e;ecului pot ducela impoten\[.

~n asemenea situa\ii este indi-cat s[ consulta\i un psiholog de spe-cialitate, la care v[ pute\i adresa, fiesingur, fie `mpreun[ cu partenera.Cauzele organice ale disfunc\iilorsexuale masculine pot fi multiple,dar nu ̀ ncepe\i un tratament ;i evi-ta\i s[ administra\i orice produsmedicamentos pentru stimulare se-xual[ `nainte de efectuarea anali-zelor indicate de un medic ;i de acunoa;te sursa exact[ a problemei.

Cum s[-l determini pe un b[rbat s[-\i fac[ curte

De c]tecva milenii, aproape ̀ ntrea-ga omenire tr[ie;te `n societate pa-triarhal[, unde sarcina de a ini\ia orela\ie ̀ i revine exclusiv b[rbatului.~ns[, mo;tenirea cultural[ poate de-termina doar comportamentuluman, neav]nd cum s[ schimbetr[irile sentimentale.

Nu exist[, probabil, nicio per-soan[ feminin[, care nu ar fi dorits[ cucereasc[ un b[rbat, dar, pe ce-le mai multe dintre ele, ceea ce au`nv[\at, ceea ce impune etica, le`mpiedic[ s[ fac[ primul pas. Suntnorocoase (poate), cele care suntmai curajoase ;i `nc[lc]nd tradi\ii-le, `ncep ele s[ curteze persoanasimpatizat[, dar nu e sigur c[ ini\ia-tiva lor va fi bine v[zut[ de cel `ncauz[. Poate el e mai conservator ;inu `i convine “s[ fie tratat ca ofeti\[“. Oricum, fetele mai`ndr[zne\e nu au nevoie de preamult ajutor, dar acest lucru nu`nseamn[ c[ cele mai re\inute nuau cum s[ p[trund[ ̀ n sufletul unui

b[rbat. Un z]mbet subtil poate aveaefecte deosebite. Dac[ ai posibilita-tea de a sta de vorb[ cu el, fii foar-te natural[ ;i g[se;te-\i ocazia s[-lprive;ti c]t mai des `n ochi,z]mbind, dar nu r]z]nd f[r[ motiv.Aceast[ privire este o provocare, lacare pu\ini dintre b[rba\i nu vorreac\iona. Din clipa respectiv[ detine depinde, ̀ ncotro vei dirija evo-lu\ia dialogului.

Eva L.