Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Cursuri universitare de vară pentru studenţi, în Germania

Domeniul important pentru care Guvernul a alocat mai puțini bani decât firmele

private

Angajatorii critică dur sistemul de Educație din România, dar nu se implică în

schimbarea lui sau în formarea angajaților, arată două studii ale Băncii

Mondiale

21 NOIEMBRIE

2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Cursuri universitare de vară pentru studenţi, în Germania

Studenţii de la toate domeniile de studiu pot

aplica până la 1 decembrie online - prin Portalul

DAAD şi în format fizic - la Ambasada Germaniei

din Bucureşti, pentru a participa la un program de

burse destinat aprofundării cunoştinţelor de limbă

(limbaj uzual, limbaj de specialitate) şi cultură

germană. Potrivit site-ului DAAD România

(Serviciului German de Schimb Academic), va fi

finanţată participarea la cursuri de limbă şi

civilizaţie, precum şi la cursuri de limbaj de

specialitate în Germania, oferite de instituţii de

învăţământ superior de stat/recunoscute de stat

sau de institute afiliate acestora.

Cursurile se vor desfăşura exclusiv în limba germană, iar candidaţii trebuie să deţină cunoştinţe de limbă

germană la nivel minim de A2 şi să fi absolvit cel puţin doi ani de studiu.

Cursurile vor avea o durată minimă de 18 zile şi se vor desfăşura de regulă în lunile iunie - septembrie.

Cuantumul bursei este de 950 euro pe lună şi acoperă şi costurile legate de asigurarea medicală, de

asigurarea în caz de accident şi de asigurarea individuală de răspundere civilă.

SURSA: AGERPRES - https://www.agerpres.ro/educatie-stiinta/2018/11/21/cursuri-universitare-de-

vara-pentru-studenti-in-germania--214440

Domeniul important pentru care Guvernul a alocat mai puțini bani decât firmele private

Cercetarea românească nici măcar nu mai poate fi denumită Cenuşăresă. E direct cenuşă. În 2017, alocările

pentru acest sector cheie de dezvoltare au fost de doar jumătate de procent din Produsul Intern Brut. De patru

ori mai puţin decât media europeană. Iar cei mai mulţi bani au fost alocaţi de privaţi, nicidecum de stat. Doar

contribuţia statului ar fi 0,2% din PIB. La Bucureşti avem, dacă nu ştiaţi, un minister care poartă numele de

Ministerul Cercetării şi Inovării. Care doar pare să toace frunză la câini. Şi să mai facă rău din când în când.

A fost condus, până la sfârşitul lui august, de Nicolae Burnete, cel care a demisionat după ce a reuşit să-şi pună

mai mulţi cercetători în cap din cauza ineficienţei cheltuirii banului public şi a tentativelor de politizare a

domeniului. A fost considerat cel mai slab ministru al guvernului Dăncilă, într-un cabinet unde standardele

sunt nu jos, foarte jos.

În 2017, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au însumat 930 de milioane de euro. La un PIB de 187 de

miliarde de euro, mai puţin de un miliard practic e o moleculă de alocare. Este mult sub media europeană de

peste 2 procente din produsul intern brut. Statul a contribuit doar cu 390 de milioane de euro, restul a venit de

la privați.

Anul acesta, germanii de la Bosch anunţau o investiţie de 25 de milioane de euro în noul centru de cercetare-

dezvoltare de la Cluj.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Producătorul de soluţii antivirus Bitdefender are, de asemenea, patru centre de cercetare-dezvoltare în

Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara şi investeşte masiv în acest domeniu. La fel, Continental la Timişoara, sau

Renault la Titu. Asta în timp ce autorităţile de la

Bucureşti au preferat să distribuie banii

către proiecte ineficiente, pentru participări

la diverse simpozioane sau, pur şi simplu,

doar pentru cheltuieli de personal.

Fostul ministru al Cercetării şi Inovării -

Nicolae Burnete - a demisionat în vară, după

șapte luni de mandat, pentru un proiect care

elimina de la finanţare Unitatea Executivă

pentru Finanţarea Învăţământului Superior,

a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării. Un

organism care se ocupa de selectarea

proiectelor din cercetare-dezvoltare.

Fostul ministru ar fi dorit ca deciziile să fie luate direct de ministerul său, adică banii să fie direcţionaţi prin

decizie politică.

La rectificarea din vară, Ministerul Cercetării a rămas fără 25 de milioane de euro din alocări, iar banii au

fost redirecţionaţi către Biserica Ortodoxă pentru finanţarea Catedralei Mântuirii Neamului.

În 1989, România avea 60.000 de cercetători atestaţi. În ultimii ani, numărul lor s-a redus considerabil până la

11.000, potrivit sindicatelor din domeniu. Totul pe fondul unei economii care se digitalizează.

Peste tot în lume se pune accent pe inovaţie. Cheltuielile companiilor pentru cercetare şi dezvoltare au

crescut, pe parcursul acestui an, cu 11%, până la aproape 690 de miliarde de euro.

Topul e condus de americanii de la Amazon şi Alphabet, grupul mamă al companiei Google. Dar pe locul

al treilea vine Volkswagen - cu investiţii în inovare de peste 14 miliarde de euro.

Ţări precum Israel sau Coreea de Sud alocă bugete de peste 4 procente din PIB. La nivel european Suedia,

Finlanda, Austria sau Danemarca depăşesc 3% ca pondere a cheltuielilor, iar Franţa şi Germania alocă între 2

şi 3 la sută, dar sunt ţări cu economii de mii de miliarde.

România ar trebui să scoată capul din nisip pentru că stagnează sau avansează într-un ritm extrem de lent.

SURSA: DIGI24 - https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/domeniul-important-pentru-care-

guvernul-a-alocat-mai-putini-bani-decat-firmele-private-1033876

Angajatorii critică dur sistemul de Educație din România, dar nu se implică în

schimbarea lui sau în formarea angajaților, arată două studii ale Băncii Mondiale

Două studii ample derulate de către Banca Mondială în România arată un paradox. În primul

rand Sondajul Online Employer Survey, făcut în 2017 de către Banca Mondială, printre companiile de la noi,

a descoperit că aproape jumătate dintre patronii de firme sau managerii chestionați sunt de acord cu faptul că

în școală elevii nu deprind deloc abilitățile practice de care au nevoie în muncă. După care studiul SABER

Dezvoltarea Forței de Muncă, făcut în același an, arată că implicarea angajatorilor în stabilirea priorităților de

dezvoltare a forței de muncă, precum și pentru recalificarea sau supra-specializarea actualilor angajați este

destul de slabă.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Angajatorii români sunt critici la adresa relevanței

sistemului educațional din mai multe motive, scriu

specialiștii Băncii Mondiale. În primul rând curriculum-

ul atât pentru gimnaziu, liceu, cât și pentru facultate a

fost caracterizat de mulți angajatori din diferite arii și

domenii, drept mult prea teoretic, bazat pe prea multe

concepte abstracte și pe acumulaea informației, în loc să

fie axat pe aplicații practice. În al doilea rând, în același

timp cu teoretizarea excesivă, metodele de predare sunt

descrise ca fiind depășite, învechite sau foarte

tradiționale, încremenite în memorarea conceptelor și

ideilor, în loc să arate aplicare și aplicabilitatea lor. În

sfârșit, angajatorii au artat că sistemul eeucațional este foarte rezistent la schimbare, atât la nevel

preuniversitar cât și în universitar. ”În medie, persoanele cu vârsta de 20‐44 de ani au 12,2 ani de şcoală, faţă de 10,7 ani, în cazul celor cu

vârsta între 45‐50 de ani. Cu toate acestea, şcolaritatea pe o perioadă mai mare nu este reflectată într‐un

nivel semnificativ mai mare de competențe dobândite. Dacă ritmul de creştere a competențelor înregistrat

până în prezent continuă să fie lent, România nu va putea compensa îmbătrânirea populaţiei şi migraţia, iar

lipsa de personal cu niveluri înalte de competenţă se va perpetua. Deficitul de calificări este cel mai intens

în sănătate, construcţii, hoteluri‐restaurante şi TIC, cu decalaje între cerinţele acestor domenii şi

programele de studiu oferite. Mobilitatea educaţională, măsurile de orientare în carieră şi competenţele

„soft” necesare pe piaţa forţei

de muncă (cum sunt

competențele antreprenoriale şi

digitale) sunt slab dezvoltate,”

arată raportul.

66% dintre participanți au

decarat că nu sunt de acord cu

faptul că școala îi pregptește pe

absolvenți pentru experinețe

practice care să poată fi aplicate

în munca pe care o vor face.

61% au fost împotriva și

oarecum împotriva afirmației că școala le dă tinerilor aptitudinile personale necesare cum ar fi

managementul timpului, fiabilitate, abilitatea de a lucra cu alții sau în echipă etc. Și tot așa, rezultatele

sondajului rezumat în Diagnosticul Sistematic de Țară al Băncii Mondiale pe Educație pot fi văzute în acest

grafic.

În același timp era realizat, tot de către Banca Mondială, Studiul SABER despre Dezvoltarea Pieței

Muncii, al cărui raport pentru România arată că în ciuda eforturilor de a identifica nevoile principalelor

sectoare economice, implicarea angajatorilor în dezvoltarea reală a forței de muncă sau în calificarea,

recalificarea, supra-specializarea sau doar formarea pe tot parcursul vieții a celei existente este mai degrabă

slabă.

Unul dintre motive ar fi că stimulentele oferite companiilor pentru a oferi formare profesională angajaţilor

existenţi sunt limitate, iar mecanismele de monitorizare a iniţiativelor de acest fel sunt inexistente, potrivit

sursei citate.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Un alt motiv ar putea fi faptul că, ”în absenţa concurenţei, companiile care domină industria (date fiind

costurile de producţie mai scăzute) au puţine motive să‐şi sporească productivitatea. România are cea mai

mică densitate a întreprinderilor din EU28 (Raport FEM cu privire la competitivitatea globală 2015‐16),

întreprinderile mici şi mijlocii reprezentând majoritatea (99% dintre societăţile comerciale)”, arată raportul.

SURSA: EDUPEDU - https://www.edupedu.ro/angajatorii-critica-dur-sistemul-de-educatie-din-

romania-dar-nu-se-implica-in-schimbarea-lui-sau-in-formarea-angajatilor-arata-doua-studii-ale-bancii-

mondiale/

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).