209557025-Ingrijirea-Pacientului-Cu-Astm-Bronsic-proiect-Doina.doc

8/20/2019 209557025-Ingrijirea-Pacientului-Cu-Astm-Bronsic-proiect-Doina.doc

1/43

0

Şcoala Postliceală Sanitară “Carol Davila”

Târgu Mureş

Profil: ASISTET MEDICA! "EE#A!IST

P#$IECT DE A%S$!&I#E

Coor'onator:

C(irteş Melania

asistent )e'ical *rinci*al

A+solvent:Cica,Po*- ".E/ Doina

0 1233 0


2/43

1

Şcoala Postliceală Sanitară “CA#$! DA&I!A”

T4#"5 M5#EŞ

P#$IECT DE A%S$!&I#E6ngri7irea *acientului cu ast) +ronşic

Coor'onator:Melania C(irteşasistent )e'ical *rinci*al

A+solvent:Cica,Po*- ".E/ Doina

Profil: ASISTET MEDICA! "EE#A!IST

0 1233 0


3/43

2

C5P#IS

C5P#IS........................................................................................................................................2CAPIT$!5! I................................................................................................................................3

Anato)ia şi fi8iologia a*aratului res*irator 33/3 Ast)ul +ronşic 53/1 Ast)ul car'iac 83/9 Cri8a 'e ast) +ronşic 8

CAPIT$!5! II..............................................................................................................................9#olul asistentului )e'ical n su*raveg(erea *acientului cu ast) +ronşic'in )o)entul internării n s*ital *ână la e;ternare şi efectuarea te(nicilori)*use 'e ast)ul +ronşic 9

1/3 Internarea *acientului cu ast) +ronşic 91/1 Asigurarea con'i


4/43

3

CAPIT$!5! I

Anato)ia şi fi8iologia a*aratului res*irator

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care realizează schimburile gazoase

dintre organism i mediul e!tern" a#$nd rolul de a prelua o!igenul din aer i de a elimina dio!idul

de carbon din organism" deoarece toate celulele necesită o!igen i generează dio!id de carbon.

Aparatul respirator este alcătuit din%

& căile respiratorii superioare% ca#itatea nazală i faringele

& căile respiratorii inferioare% laringele" traheea i bronhiile

'a#itatea nazală

& primul segment al căilor respiratorii

& este di#izată de septul nazal (n 2 ca#ită)i simetrice numite fose nazale

& fosele nazale se află par)ial (n piramida nazală" care are rol estetic i de protec)ie

*aringele

& al doilea organ al căilor respiratorii

& este un organ cu dublă func)ie% respiratorie i digesti#ă

+aringele

& este situat (n partea anterioară a g$tului" sub osul hioid deasupra traheei" proemin$nd sub piele

& are un schelet cartilaginos" format din 3 cartila,e neperechi i 3 perechi unite (ntre ele prin

ligamente i articula)ii

& la interior este căptuit de o mucoasă" care determină (n ca#itatea laringelui - plici numite

corzi #ocale% 2 superioare i 2 inferioare

raheea

& este un conduct fibro&cartilaginos" (ntins de la marginea anterioară p$nă la bifurcarea ei (n

bronhii principale

& este situată anterior de esofag

& are 2 segmente% toracal i cer#ical

/ronhiile principale


5/43

-

& sunt 2 conducte fibro&cartilaginoase" rezultate din bifurcarea traheei. +a locul de bifurcare (n

interiorul traheei se află pintenele traheal

& bronhiile principale a,ung la lobul pulmonar prin care pătrund (n plăm$n" ramnific$ndu&se i

form$nd arborele bronic.

& structura bronhiilor este aceeai cu a traheei

lăm$nii

& reprezintă principalele organe ale aparatului respirator i sunt situa)i (n ca#itatea toracică"

deasupra diafragmului

& au forma unor ,umătă)i de con sec)ionate de la #$rf spre bază" masa medie a celor 2 plăm$ni

este de 1300 gr.

& structura plăm$nului este cea a unei glande tubulo&acinoase fiind formate dintr&un

sistem de canale aeriene i dintr&o multitudine de saci& lobii plăm$nului drept sunt delimita)i de 2 fisuri" (n timp ce lobii plăm$nului st$ng sunt

delimita)i de o fisură

& fiecare lob este alcătuit din segmente care reprezintă unită)ile anatomice func)ionale i

clinice ale plăm$nului

Arborele bronic

& după pătrunderea bronhiilor principale prin hil (n plăm$n ele se ramifică (n bronhii lobare"

care la r$ndul lor se ramifică (n bronhii segmenatre

& bronhiile segmentare se di#id de mai multe ori i dau natere la bronhiile supralobulare care

pătrund prin #$rful lobului pulmonar" (n interiorul lobului de#enind bronhiile intralobilare.

& bronhiile intralobilare se ramnifică la r$ndul lor" d$nd natere bronhiilor terminale


6/43

5

3/3 Ast)ul +ronşic

Defini


7/43

6

bronice (n special sibilante diseminate bilateral. +a sf$ritul crizei apare tusea uscată"

chinuitoare" cu spută #ăscoasă" albicioasă i perlată. 'riza se termină in c(te#a minute sau ore"

spontan sau sub influen)a tratamentului.

Trata)ent

a tratament profilactic%

& educa)ia bolna#ului i furnizarea de informa)ii c$t mai complete pe care să le folosească (n

(ngri,irea sa

& combaterea fumatului

& controlul mediului (ncon,urător" prin cunoaterea" e#itarea i (nlăturarea agen)ilor sensibilizan)i

din mediu" (n special alergeni

& e#itarea #irozelor respiratorii i a aglomera)iilor (n timpul epidemiilor

b tratament medicamentos& ca obiecti# principal" combaterea bronhospasmului prin medica)ie bronhodilatatoare% miofilin"

eufilină

& antispastice% papa#erină" lizadon" scobutil

& simpaticomimetice% tablete de efedrină" asmofug" asmopent" alupent" berotec (n inhala)ii sau sub

formă de spra

n cazul primului acces de astm apărut la un bolna# (n ale cărui antecedente nu sunt semnalate

crize de astm bronic sau care este cunoscut ca hipertensi# sau are #alori tensionale crescute" se

e#ită simpaticomimeticele.

edicul #a recomanda apoi medica)ia de urgen)ă" medicamentele uzuale de urgen)ă fiind%

& miofilin 1" 2 fiole 0"2- gr (n in,ec)ie intra#enos se administrează lent 3&5 minute

& hemisuccinat de hidrocortizon 50&200 mg intra#enos (n cazul (n care criza nu cedează la

miofilin4 se administrează lent

& o!igenoterapie prin sondă" introdusă prin nările bolna#ului p$nă (n faringe" o!igenul se

administrează umidificat" cu debit de 6&8 l pe minut4 (n caz de ineficien)ă se recurge i la alte

medicamente ca sulfat de magneziu in,ectat intra#enos lent 10&20 ml.

:e continuă administrarea de%

& simpaticomimetice sub formă de inhala)ii asmopent" alupent" berotec" salbutamol"

bronhodilatin sublingual.

& efedrină" fiole a 1 ml 5; (n in,ec)ii s.c. 1&2 fiole" adrenalină fiole a 1 ml 1


8/43

=

Evolu


9/43

8

& re#ersibilitatea crizelor sub influen)a corticoizilor sau simpaticomimeticelor4

& tulburări de absor)ie" perturbări ale #olumelor plasmatice i ale debitului e!pirator

rebuie )inut seama i de echi#alentele alergice" testele cutanate i de pro#ocare.

Diagnosticul 'iferen


10/43

9

CAPIT$!5! II

#olul asistentului )e'ical n su*raveg(erea *acientului cu ast) +ronşic

'in )o)entul internării n s*ital *ână la e;ternare şiefectuarea te(nicilor i)*use 'e ast)ul +ronşic

1/3 Internarea *acientului cu ast) +ronşic

@nternarea pacientului cu astm bronic se realizează pe baza actului de identitate i a

biletului de internare sau a biletului de trimitere emis de medicul de familie sau specialist din

ambulatoriu i contrasemnat de medicul care efectuează internarea. 'azurile de urgen)ă a se

internează fără bilet de trimitere i pacinetului i se #a (ntocmi o fiă indi#iduală de urgen)ă ce #a

cupride in#estigarea" consultarea i tratamentul pacientului p$nă la e!ternarea acestuia din

ser#iciul de urgen)ă (n #ederea internării (n spital" transferului către o altă unitate sanitară sau

plecării la domiciliu.

+a internare bolna#ii cu astm bronic prezintă o stare psihică aparte care se accentuează cu

ocazia internării (n spital" c$nd la nelinitea datorită bolii se adaugă un sentiment de triste)e

datorită separării de familie i colegi. in(nd seama de starea psihică a bolan#ului" asistenta #a

(ncon,ura bolna#ul cu multă aten)ie" (n)elegere i bl$nde)e.

Atitudinea i mediul plăcut creat la internare #or c$tiga (ncrederea bolna#ului fa)ă de echipade (ngri,ire. upă consulta)ia medicală bolna#ul este condus la camera de dezbrăcare i totodata i

se completează foaia de obser#a)ie.

/olna#ul cu astm bronic #a fi repartizat la sec)ia de interne" condus (n salon" a,utat să se

instaleze (n pat l$ngă sursa de o!igen. @ se #or măsura func)iile #itale temperatura" pulsul"

tensiunea arterială" respira)ia care #or fi trecute (n foaia de temperatură i i se e!plică necesitatea

recoltărilor de produse biologice pentru analizele de laborator.

/olna#ul #a fi supra#egheat" (ngri,it i tratat cu aten)ie i competen)ă pentru a i se reda

sănătatea c(t mai repede. '$nd starea bolna#ului nu este critică i se e!plică necesitatea de a tui"

e!pectora i uneori de a răm(ne pe căt posibil (n stare de #eghe p(nă la instalarea echilibrului

respirator. n cazuri de gra#itate e!tremă" se transferă (n sec)ia de terapie intensi#ă" unde pot fi

practicate intuba)ia traheală" aspira)ia bronică i #entila)ia mecanică.


11/43

10

1/1 Asigurarea con'i


12/43

11

1/= Po8i 5r)ărirea func


13/43

12

noteze respira)ia pacientului" (n foaia de temperatură c$t mai precis. e foaia de temperatură"

notarea respira)iei se face cu o culoare #erde" unindu&se apoi cu #aloarea anterioară. 'urba

respiratorie se ob)ine prin unirea #alorilor la fiecare măsurătoare dimine)a i seara. entru fiecare

linie orizontală a foii de temperatură se socotete o respira)ie pe minut. Asistenta medicală #a

urmării inspira)iile timp de un minut.

Expectoraţia prin tuse reprezintă eliminarea sputei din căile respiratorii" sputa fiind

totalitatea substan)elor ce se elimină din bronhii (n timpul tusei. Astmul bronic este de obicei

(nso)it de tuse producti#ă" tusa pro#enind i la unele suprainfec)ii bronice. n astm are un aspect

mucopurulent" este aderentă la peretele bronhiilor" are o culoare albicioasă" aerată i are

denumirea de spută perlată.

Temperatura corpului (n condi)ii fiziologice are #aloare de 36&3=E ' cu mici #aria)ii

zilnice" (ntre 0"5 &1 E ' i este rezultatul proceselor o!idati#e din organism numite itermogeneză. Aprecierea e!actă a temperaturii corpului se face cu a,utorul termometrului. Astmul

bronic este (nso)it frec#ent de infec)ii ale căilor respiratorii i astfel pot să apară stări febrile.

Fotarea pe foaia de temperatură se face cu un punct albastru i pentru fiecare linie orizontală a

foii de temepratură corespund 2 di#iziuni de grad.

Tensiunea arterială reprezintă presiunea pe care s$ngele circulant o e!ercită asupra

pere)ilor arteriali. Bste determinată de for)a de contrac)ie a inimii" de rezisten)a (nt$mpinată de

s$nge (n artere" fiind dată de elasticitatea i calibrul sistemului #ascular" i de #$scozitatea

s$ngelui. >alorile normale ale tensiunii arteriale la un adult sănătos sunt de 115&1-0 mmGg

ma!imă sau tensiune sistolică" i =5&90mmGg minimă sau tensiune diastolică. n cazul astmului

bronic #aria)iile patologice ale tensiunii arteriale apare (n cadrul anore!iei" c$nd tensiunea are

tendin)ă de cretere. e foaia de temperatură notarea se face cu o culoare roie sau albastră.

Fotarea grafică se face astfel% pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură se socotete o

unitate coloană de mercur" se haurează pătră)elele foii de temepratură corespunzătoare #alorilor

ob)inute.

Pulsul reprezină e!pansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan osos i este

sincron cu sistolele #entriculare.>aloare normală a pulsului este (ntre 60&80 pulsa)ii pe minut"

(nregistr$nd mici #aria)ii după #$rsta" se!ul i (năl)imea indi#idului. Asistenta medicala are

sarcina să noteze pulsul pacinetului cu astm bronic (n foaia de temperatură de mai multe ori pe

zi. ulsul se notează cu un punct rou" pe linia corespunzătoare numărului de pulsa)ii. entru


14/43

13

ob)inerea graficului măsurarea pulsului se face diminea)a i seara" punctele unindu&se printr&o

linie roie. *iecare linie orizontală a foii de temperatură" corespunde la - pulsa)ii pe minut.

Diureza este cantitatea de urină" eliminată pe perioada de 2- de ore. rin urină se elimină

din organism substan)e to!ice pro#enite din metabolism.Astmaticii pot sa aibă o uoară scădere e

diurezei" datorită transpira)iilor abundente care se asociază cu crizele de astm bronic.

rin scaun" se elimină substan)ele rămase (n tubul digesti#e" după ingestia alimenetelor.

Hmul sănătos are zilnic un scaun4 datorită inacti#ită)ii i imobilizării la pat" bolna#ii astmatici

acuză uneori o constipa)ie trecătoare.

1/? Ali)enta


15/43

1-

precipitari de mucina si corpi 'reola. @n sange se constata adesea o leucocitoza cu eozinofilie

mai mare 5;. Aceste teste sunt considerate patognomonice in astmul bronsic.

#ecoltarea sângelui venos *entru e;a)ene (e)atologice

Deter)inarea (e)atocritului

&se recotează 2 ml de s$nge care se amestecă cu 2 picături de heparină sau B...A.

@nterpretare% valorile sunt scă8ute/

#ecoltarea sângelui ca*ilar *entru frotiu sanguin *eriferic

Lecoltarea se face prin (n)epare (n pulpa degetului" lobul urechii" la adult sau fa)a plantară a

halucelui" călc$i " la copil" prin punc)ie #enoasă sau arterială. Lecoltarea se face M a&,eun‟.

Materiale necesare:

& ta#a medicală" cutie cu ace sterile" cutie cu tampoane de #ată" pipete otain" lame

degresate" sticlă cu alcool.3/ Pregătirea )aterialelor :

&se aleg i se transportă materialele pregătite (n apropierea bolna#ului.

1/ Pregătirea *si(ică şi fi8ică a +olnavului:

& se e!plică bolna#ului necesitatea efectuării tehnicii i esen)a acestuia.

/olna#ul #a sta (n pozi)ie ez$ndă cu m$na spri,inită.

9/ Efectuarea te(nicii:

& se aseptizează tegumentul degetului inelar sau mediu cu un tampon (mbibat (n alcool

& se ateaptă e#aporarea completă a alcoolului" iar cu un ac steril se (n)eapă cu o micare

bruscă pulpa degetului (n partea laterală a e!tremită)ii" perpendicular pe straturile cutanate4

& cu un tampon uscat se terge prima picătură" se lasă să se formeze o picătură de s$nge din

care se recoltează cu lama sau pipeta oitan" se terge cu un tampon cu alcool.

=/ Efectuarea unui frotiu 'e sânge

& la e!tremitatea unei lame curate i degresate se aplică o picătură de s$nge4

& se aează (ntr&un unghi de -5N o lamelă cu marginile lefuite. upă ce picătura s&a (ntins prin

capilaritate" lamela se (mpinge spre partea liberă a lamelei păstr$ndu&se mereu aceeai (nclina)ie

i antren$nd toată picătura fără să o sec)ioneze. :e agită lama pentru uscare.

>/ Trans*ortul *ro+elor la la+orator:

& se etichetează probele i se transportă la laborator

&ite8a 'e se'i)entare a (e)atiilor , &S. -


16/43

15

Materiale necesare:

& cutie cu seringă de 2 ml" sterilă i uscată

& ace de punc)ie #enoasă cu mandarin" uscate

& sterile" solu)ie sterilă de citrate de sodiu 3"8;

& stati# i pipete ?estergreen" eprubetă

& alcool medicinal" benzină iodată" tinctură de iod

& garou de cauciuc sau bandă Bsmarch

& casoletă cu comprese sterile

& pernă tare elastică pentru articula)ia cotului recipien)i de colectare

& eprubete i flacoane sterilizate" uscate

& pensă anatomică sterilă

& tă#i)ă renală3- Pregătirea )aterialelor şi instru)entelor:

& se pregătesc materialele necesare pe o ta#ă medicală" sterile4

& se transportă ta#a cu materialele (n apropierea bolna#ului.

1- Pregătirea *si(ică şi fi8ică a +olnavului:

& cu 2- de ore (nainte" se anun)ă bolna#ul" i se e!plică necesitatea tehnicii i este rugat să nu

măn$nce i să păstreze repaus fizic.

9- Efectuarea te(nicii:

& asistenta se spală pe m$ini cu apă i săpun4

& se montează seringa i se aspiră 0"- ml citrate de sodiu 3"8;4

& se aează seringa pe compresa sterilă de pe ta#ă4

& se dezinfectează locul ce urmează a fi punc)ionat cu #ată (mbibată cu alcool

& se aplică garoul i se punc)ionează #ena4

& se aspiră s$nge cu seringa pentru a a#ea un #olum de 2 ml4

& se desface garoul4

& se e!trage acul i se aplică un tampon cu alcool4

& se scurge amestecul s$nge&citrat (n eprubetă i se agită lent4

& se aează eprubeta (n stati#.

=- 6ngri7irea +olnavului 'u*ă te(nică:

& se efectuează toaleta regiunii4


17/43

16

& se aează bolna#ul (n pozi)ie comodă.

>- Pregătirea *ro'usului *entru la+orator:

& se completează buletinul de recoltare4

& se transportă imediat la laborator i se pun la termostat la 3=N'.

?- #eorgani8area la locul 'e )uncă

@nterpretare: &S.& ul este crescut

E;a)ene *araclinice%

Test 'e sensi+ili8are poziti#e.este alergologice speciale" care incearca prin inoculari

sub& cutanate de alergeni cunoscuti sa identifice la care din ei persoana respecti#a este alergica .

Electrocar'iogra)a poate arata modificari in formele mai gra#e.@n formele se#ere de

bronhospasm se poate produce o hipo!emie arteriala .

E;a)enul ra'iologic in starea de rău astmatic este important i obligatoriu i poatedescoperi stări patologice pneumonii i pneunotora!. n criza de astm bronic radiologic este

e#identiat un torace cu hipertransparen)ă " coaste orizontale" diafragm coborat. @n afara crizei

aspectul poate fi normal .

E;*lorarea funcB: si B* " care sunt scazute direct propor)ional cu

se#eritatea astmului " deci sunt principali factori de monitorizare .

S*iro)etria% se a!ecuta cu spirometrul " care este alcătuit dintr&un cilindru gradat ce

comunică cu e!teriorul printr&un tub de cauciuc prin care sufla pacientul. 'ilindrul gradat este

scufundat intr&un cilindru mai mare" plin cu apa . Aerul a!pirat de pacient face ca cilindrul sa se

ridice deasupra apei " putandu&se citi direct pe el #olumul de aer e!pirat . etoda cerceteaza

numai capacitatea #itala si se foloseste foarte rar in practica curentă .

:pirograful foloseste acelasi principiu" dar permite inregistrarea miscarilor respiratorii. >olumele

si capacitatile pulmonare care formeaza #alorile respiratorii sunt %


18/43

1=

#olumul curent >'O500ml4

#olumul inspirator de rezer#e" numit si aer complementar>@LOin medie 2000 ml4

#olumul e!pirator de rezer#a >BLO1500 ml4

capacitatea #itala '>O3600&-000 ml.

e langa acestea mai e!ista #olumul rezidual >LOcca.1500 ml4 capacitatea totala'4adica

suma '> si a >L'>J>L4 capacitatea inspiratorie '@" adica suma >'J>@L4 capacitatea

reziduala functionala 'L*" care reprezinta cantitatea de aer care ramane in plaman in timpul

respiratiei normale" constand in >BL si >L. Aceste constante e!prima limitele intre care se

desfasoara procesul #entilator4 scaderea lor" in special a '> confirma restrictia pulmonara.

'apacitatea #itala . :caderea cu 20; a #alorii ideale este patologica" la scaderea cu -0; apare

dispneea. @n compozitia sa intra >'">BL">@L. esi este un test statistic" cand #aloarea ei scade

sub 1500 ml" arata o disfunctie #entilatorie restricti#a. :caderea apare in afectiuni caremicsoreaza mobilitatea cutiei toracice toracoplastiisi in reducerea directa sau indirecta a

parenchimului pulmonar lobectomii" astm bronsic.

intre celelalte #olume si capacitati" #olumul rezidual este e!trem de important pentru

diagnostic% cresterea in obstructii stenoze bronsice " mai ales cand obstacolul intereseaza

branhiile. Bste crescut si in emfizemul pulmonar.

ebitele #entilatorii si testele de dinamica #entilatorie e!ploreaza modalitatea in care sunt

utilizate #olumele si capacitatile pulmonare in timp. Astfel % #olumul respirator sau debitul

#entilator de repaus >L reprezinta cantitatea de aer #entilat de plaman intr&un minut in

conditie de respiratie linistita. >L este de 6&8 l Pminut 16!500 rezultand din inmultirea

numarului respiratiilor pe minut cu '> 4 debitul respirator ma!im L reprezinta #olumul

ma!im de aer care poate fi respirat intr&un minut. Bste foarte important pentru aprecierea functiei

respiratorii. :e calculeaza dupa formula >B: ! 30.

>olumul respirator ma!im pe secunda >B: reprezinta testul de baza al #entilatiei si arata

gradul de permeabilitate bronsica si elasticitatea al#eolara" deci disfunctiile obstructi#e" spastice

sau organice. ebitul respirator ma!im L este una dintre cele mai #aloroase probe ale functiei

pulmonare. Formal" #ariaza intre 100&1-0 lPminut" la barbati 80&100 lPminut la femei. archeaza

limita superioara a posibilitatilor #ebntilatorii si este functie de frec#enta si amplitudine.

*rec#enta optima este de 80&90 lPminut. Leducerea L poate fi determinata fie de reducerea

'>" fie de scaderea >B:&ului.


19/43

18

>B: are #aloarea normala de peste =0; din '>. :caderea sub aceasta limita e!prima o

disfunctie distructi#a" pro#ocata fie de o permeabilitate bronsica alterata" fie de o elasticitatea

pulmonara reduse.

@n #ederea stabilirii unei conduite terapeutice sau pentru anticiparea unui prognostic" e!plorarea

functionala furnizeaza prin probele farmacodinamice bronhomotorii dilatare si contrictoare si

printre alte e!amene de specialitate cum sunt % bronhospirografice!plorarea #entilatorie

unilaterala a plamanilor " pneumoangiografia.

robele farmacodinamice urmaresc depistarea unor tulburari in motricitatea peretilor arborelui

bronsic. :unt folosite" in special" pentru diagnosticarea formelor latente de astm bronsic.

aterialele necesare sunt % spirograf" substanta bronhoconstrictoare sau bronhodilatatoare" trusa

de urgente in caz de crize de dispnee.

Testul +ron(oconstrictor se efectueaza cu acetilcolina 1;" histamina 1; administrata subforma de aerosoli. :e administreaza bolna#ului acetilcolina 1; timp de 30 secunde dupa unii 3

minute" se face foarte prudent" bolna#ul trebuie urmarit cu atentie pentru ca poate face criza

dispneica" ceea ce impune a se administra imediat aerosoli cu Alendrina sau alt deri#at similar.

Testul +ron(o'ilatator este cel mai des intrebuintat. upa terminarea >B:&ului" se

administreaza bolna#ului Alendrina 1; sau una din substantele amintite mai sus " prin aerosoli"

timp de 3 minute " sau sub forma de spra" 2 pul#erizari. :e determina din nou >B:&ul " fie

imediat" fie dupa o pauza" in functie de timpul de eficienta ma!ima a preparatului bronhodilatator

intrebuintat.

@nterpretare %

in cazul testului bronhiconstrictor testul este poziti# daca >B:&ul scade cu mai mult de 10&15

fata de #aloarea initiala raspuns farmacodinamic bun bolna#ii astmatici raspund poziti# acestei

probe.+a acestia >B:&ul scade cu peste 20;raspuns farmacodinamic foarte bun4

in cazul testului bronhodilatator" testul este poziti# daca >B:&ul creste cu peste 20; raspuns

farmacodinamic bun la astmatici si bronsici creste cu peste 20; raspuns farmacodinamic foarte

bun.


20/43

19

%ron(osco*ia este o metoda cu a,utorul careia se e!ploreaza #izual interiorul conductelor

traheobronsice. etoda permite pe de o parte e!aminarea mucoasei" a traheii si a branhiilor mari"iar pe de alta parte recoltarea materialului pentru studiul citologic si bacteriologic.

Aparatul folosit se numeste bronhoscop si este alcatuit dintr&un tub metalic" pre#azut cu un sistem

optic" care se introduce in trahee si bronhii. rin acest tub se pot introduce tuburi mai inguste care

patrund pana in bronhiile mici. :e adauga un dispoziti# luminos care permite #izualizarea zonei

respecti#e. remedicatia se face cu Atropina" pentru a scadea secretia bronsica si cu orfina

pentru sedarea bolna#ului.

E;a)enul ra'iologic este indispensabil" rele#and uneori leziuni care nu au fost depistate" el

precizand totdeauna topografia" intinderea si tipul acestora.

E;a)enul ra'iologic toracic poate prezenta o conformatie normala in formele usoare sau sa

arate semne de hiperinflamatie pulmonara diafragm aplatizat si cu miscari reduse"

hipertransparenta campurilor pulmonare si largirea spatiului retrosternal in astmul acut si pur" ca


21/43

20

si in astmul cronic. @n unele cazuri poate pune in e#identa complicatii ale bolii pneumotora!"

pneumomediastin sau modificari pulmonare asociate infiltrati#e sau condensari segmentare.

#a'iosco*ia este un e!amen rapid si simplu" care permite studierea diferitelor componente ale

toracelui in dinamica" in miscare. eoarece radioscopiile repetate e!pun atat bolna#ul cat si

medicul la unele iradieri importante se prefera radiografia.

#a'iografia consta in imprimarea pe un film fotografic a imaginii toracopulmonare din fata si

din profil" bolna#ul fiind in inspiratie fortata. @maginea obtinuta este precisa" e#identiaza toate

detaliile" ser#este si ca element de comparatie in #iitor si comporta mult mai putin riscul iradierii.

To)ografia este o metoda radiografica prin care se inregistreaza pe placa imaginea plamanilor la

diferite adancimi. ai poate e#identia si e!istenta unor leziuni de hil si mediastin care nu apar pe

o radiografie obisnuita.

%ron(ografia este e!amenul radiologic prin care se pune in e#identa arborele bronsic in,ectat cuun lichid opac la razele LQentgen. :e utilizeaza +ipiodolul" care are a#anta,ul de a se ilumina prin

e!pectoratie si rezorbtie. etoda permite sa se precizeze e!istenta si sediul dilatatiei bronsice al

stenozelor bronsice" al unor leziuni tuberculoase sau cancere bronsice. Bste contraindicat in bolile

acut pulmonare si in cazul hipersensibilitatii crescute la iod.

1/ A')inistrarea trata)entul )e'ica)entos la *acientului cu ast) +ronşic

n timpul unei crize tipice de astm bronic" atunci c$nd bolna#ul surprins de instalarea

bruscă a dispnenei nu are la (ndem$nă nici un medicament" se #a apela la asisten)ă de urgen)ă.

$nă la sosirea medicului" primul a,utor #a fi asigurat de asistenta mediclă sau

apar)inători prin calmarea pacientului. Acesta este sfătuit să respire ad$nc" să deschidă fereastra

pentru că el este chinuit de lipsa de aer7 aa numită sete de aer7 dispneea.

n cazul (n care este #orba despre un astmatic cronic" el sigur ca a#ea la (ndem$nă

medicamentele necesare" iar asistenta medicală i le #a administra.

ratament %

a Criza de astm%

& astm usor% beta&2 adrenergice inhalante cu actiune rapida >entolin sau :albutamol"

/erotec.

& astm moderat% beta&2 adrenergice inhalante cu actiune rapida in asociere cu 'romoglicat

de sodiu sau corticoizi inhalatori.


22/43

21

& astm se#er% beta&2 adrenergice cu actiune rapida in asociere cu corticoizi inhalatori si beta&2

adrenergice cu durata lunga de actiune :almeterol" cu sau fara eofilina sau corticoizi pe

cale sistemica.

b Atacul de astm%

& spitalizare" beta&2 adrenergice" eofilina" corticoterapie cu reducerea progresi#a a dozelor"

antibioterapie" o!igenoterapie.

c Stare de rau astmatic%

&spitalizare in ser#iciul de reanimare.

& beta&2 adrenergice" corticoterapie Gemisuccinat de hidrocortizon 100 mg la 2 h si

antibioterapie in perfuzie.

& #entilatie asistata la ne#oie.

d Tratament de fond %& corticoizi inhalatotori /ecloforte" *li!otide au asociere de corticoizi si beta adrenergice

inhalatorii :eretide disRus

&anumite forme de astm usor se pot trata cu :ingulair

& e#itarea infectiilor intercurente.

& eliminarea alergenilor responsabili.

& desensibilizare sau imunoterapie cu e!tracte din alergenele responsabile.

& psihoterapie si an!iolitice in doze mici pentru controlul stresului emotional.

& e#itarea efortului fizic mare in timpul anotimpului rece4 utilizarea 'romoglicatului de sodiu

in caz de astm de efort.

/LHFGH@+AAHALB

& iofilin% 2 fiole (n perfuzie cu ser glucozat intra#enos reduce rapid dispneea

'HL@'H@S@

& hemisuccinat de hidrocortizon (n doză de 50 mg 2 fiole intra#enos c$te 1 fiolă 25

mg din - (n - ore" timp de 2- ore" in cazurile gra#e" doza ini)ială recomandată este mult mai

mare 100&250 mg" apoi 50 mg" respecti# 100 mg din - (n - ore.

HTHIBFHBLA@A

& aplicată discontinuu 15&30 minute pe oră. Fecesită o #entila)ie artificială uneori prin

intuba)ie.

AF@/@H@'B


23/43

22

& se administrează numai (n cazuri de suprainfec)ii bronice" conform antibiogramei.

A'G

& hormonul hipofizar adenocorticotrop i cortizonul produs de suprarenală cu ac)iune

antialergică i antiinflamatoare reduce spasmul bronic i inflama)ia mucoasei

:@A@'H@B@'B+B sub formă de inhala)ii% astmopent" alupent" berotec" solbutamol"

bronhodilatin sublingual.

/olna#ul trebuie să colaboreze permanent la ob)inerea #indecării sale i (n primul r$nd" să

accepte rigurozitatea măsurilor terapeutice.

1/B Pofila;ia +olii / E'uca


24/43

23

& e#itarea schimbărilor brute de temperatură

& e#itarea mediului poluat

& plasarea ra)ională (n c$mpul de muncă cu e!cluderea inter#en)iilor noci#e

& crearea atmosferei psihoemo)ionale bine#oitoare (n familie i societate

& cură)area cu aspiratorul i aerisirea locuin)ei

& tergerea prafului cu c$rpe umede

& cură)area co#oarelor c$t mai des posibil

& (ndepărtarea animalelor de casă

& combaterea igrasiei

n cazuri e!treme (nsă" cea mai bună metodă de profila!ie este schimbarea locuin)ei sau a

locului de muncă. H măsură pre#enti#ă ce #izează hiperreacti#itatea bronică a astmului este

e#itarea e!punerii la di#eri facrtori care pot influen)a negati# e#olu)ia bolii% fumatul" fumul de)igară" cea)a" iritan)i ai mucoasei nazale" schimbări brute de temperatură.

n astmul profesional" pe l$ngă măsuri directe de reducere a alergenilor la locul de

muncă" sunt obligatorii%

& e!amenul medical de anga,are pentru a&i (ndepărta pe subiec)i cu boli bronhopulmonare i pe

cei cu răspuns la alergeni.

& e!amenul medical periodic al muncitorilor (n #ederea depistării celor sensibiliza)i i cu boală (n

stadiul c$t mai precoce" pentru tratarea" urmărirea i e#entual schimbarea locului de muncă

rofila!ia ter)ială se face odată ce s&a instalat boala i are ca scop e#itarea apari)iei

complica)iilor. acintul este sfătuit să urmărească indica)iile medicului" să e#ite e!punerea la frig"

umezeală i să trateze precoce toate infec)iile respiratorii" să e#ite emo)iile puternice i să fie

prezent la controale periodice de specilaitate.

1/32 E;ternarea

omentul (n care bolna#ul s&a #indecat i rupe contactul cu spitalul i personalul medical"

se numete e!ternare.

B!ternarea se face pe baza biletului de e!ternare semnat i parafat de către medicul care a

(ngri,it pacientul. +a ieirea din spital" pacientului i #or fi redate hainele i actele personale care

au fost preluate de către personalul de la internare (n momentul internării (n spital.


25/43

2-

@mediat după e!ternare (ncepe perioada de con#alescen)ă (n care pacientul trebuie să

continuie o perioadă tratamentul" pentru #indecarea completă.

edicul i asistenta de (ngri,iri" sfătuiesc pacientul (n pri#in)a regimului de #ia)ă"

efectu$ndu&se educa)ia pentru sănătate" foarte importantă pentru #iitorul pacientului.

Asistenta #a profunda (mpreună cu bolna#ul indica)iile primite de la medic

&să )ină un M,urnal7 pentru simptome" pentru a a,uta la identificarea factorilor declanatorii ai

crizei să cunoască semnele i simptomele crizei astmatice i ce să facă dacă apar%

& să&i administrize tratamentul indicat de medic

& să cunoască cum se folosete echipamentele specifice aerosoli" atomizări

& dacă nu este prezentă o altă persoană să cheme pe cine#a pentru a nu fi singur

& să (ncerce să răm$nă calm i să respire controlat

& să anun)e medicul" să se prezinte la cea mai apropiată unitate de urgen)ă& să cunoască i să practice tehnici de rela!are

& utilizarea monitoarelor personale de către pacien)ii suferinzi de astm bronic

& să facă gimnastică medicală


26/43

25

CAPIT$! III

Pre8entarea *lanurilor 'e ngri7ire

9/3 Plan 'e ngri7ire ICulegerea 'atelor

Fumele% L" renumele% *

>$rsta% 69 ani

:e!% feminin

'F% 2-1091012-563

omiciliu% Leghini" str. randafirilor" nr. -

ata internării% - @@ 2011

iagnostic medical de internare% Astm bronic (n criză" GA

Istoricul +olii

/olna#a se internează cu crize de dispnee de tip e!pirator" tuse cu e!pectora)ie mucopurulentă"

cefalee" ame)eli" care se agra#ează i se intensifică cu palpita)ii pentru care se internează (n sec)ia

de interne pentru tratament de specialitate.

/olna#a relatează că este cunoscută cu astm bronic de mai mul)i ani.

Antece'ente (ere'o0colaterale% nesemnificati#e

Antece'ente *ersonale% boli infectocontagioaseManifestări 'e 'e*en'en


27/43

2=

DIA"$STIC DE6"#IFI#E

$%IECTI&E ITE#&EGII A5T$$ME ŞI DE!E"ATE E&A!5A#E

Alterarea func)ieirespiratorii datorităapari)iei obstruc)iei bronice care produce%& accese de dispnee

&paro!istică& tuse cu e!pectora)iemucopurulentă& palpita)ii i GA

& pacientul să prezinte orespira)ie bună icăi respiratorii permeabile

& pacientul să fielinitit psihic

&(n#a)ă pacientul să tuească"săe!pectoreze i să colecteze sputa (n recipiente& administrează o!igen la ne#oie& asigură pozi)ia semiez$ndă ortopnee" care fa#orizeazăo respira)ie mai bună

& face educa)ie sanitară pentru pre#enirea infec)iilor bronice& administează tratamentul prescris de medic" cue!pectorante" bronhodilatatoare i decongestionare& linitesc psihic pacientul (n #ederea (nsănătoirii stăriigenerale

& bolna#ul răspunde bine latratamentul astmatic i selinitete& starea de ane!ietate seameliorează

& pacientul colaborează irăspunde la (ntrebări

odificarea func)ieicardio#asculare datoratăhipertensiuniiarteriale manifestată prin creterea tensiuniiarteriale" bradicardie

& pacientul să prezinte ocircula)ie adec#ată

& (n#ă) pacientul să (ntrerupă sau să e#ite consumule!cesi# de grăsimi" sare i să consume alimente bogate (n#itamine" zarza#aturi i fructe& administrez medica)ie prescrisă de medic% cardiotonice"#asodilatatoare" antiaritmice" diuretice" hipotensoare& urmărirea efectului medicamentelor administrate"aplicarea tehnicilor de fa#orizare a circula)iei& efectuarea de e!erci)ii pasi#e i acti#e" masa, al

e!tremită)ilor & sfătuiesc pacientul să continuie tratamentulmedicamentos at$t timp c$t este necesar

& pacientul prezintă o A (nlimite normale& pacientul răspunde poziti#la tratamentulmedicamentos i e#ităefortul fizic

erturbarea starii de bine datorată deficituluide autoingri,iremanifestată prin%transpira)ii abundente

& pacientul să prezinte o stare de bine i să&i păstrezetegumentele intacte

& asigur o igiena perfectă a corpului pentru a pre#eniapari)ia complica)iilor & terg pacientul de transpira)ii i schimb len,eria de corpde c$te ori e ne#oie& asigur un aport necesar de lichide pentru reechilibrareahidroelectrolitică" e!plic$nd pacientului necesitateaacestora (n #ederea păstrării elasticită)ii pielii

&după efectuarea unei băi" bolna#a relatează ca are osenza)ie de curat i deconfort fizic& este linitită i starea sagenerală este ameliorată


28/43

28

@ncapacitatea de a seodihni datorita an!ietă)iimanifestată prin frica"imposibilitatea de a#orbii

& pacientul să beneficieze desomn odihnitor"at$t cantitati# c$t icalitati#

& calmez tusea i diepneea prin administrarea demedicamente prescrise de medic& sfătuiesc pacientul să consume lichide calde (nainte deculcare& psihoterapia pacientului& asigur un mediu ambient linititor fără zgomote

& pacientul prezintă un somnodihnitor" tonus muscular prezent" echilibrat prishic

DATA 5CGII &ITA!E ŞI &E"ETATI&E

T/A/ Puls Te)*eratura #es*ira


29/43

29

EHAMEE DE!A%$#AT$#

Trata)ent )e'ica)entos #egi) ali)entar

+#.n.-000&8000 mmU

#.o.="=00mmU

G#.n. -"2&5"5milPmmU

#.o.-.1milPmmU

Gematocrit#.n. -0&-1 ;

#.o.36"5 ;

Gemoglobină#.n 13&15gP100 ml

#.o.13"1gP100ml

Cree#.n. 20&-0mg;

#.o.83 mg;

Miofilin% fiole 2V1Pzi i.#. fiole 10 mlAc)iune bronhodilatatoare..S: fiole 100 mg i.#. 2V1 fiolePziAc)iune antiinflamatoare i decongesti#ă" bronhodilatatoare&entolin" /ecotide spra2 V3 pufuri PziAc)iune bronhodilatatoare%ro)(e;ine comprimate a 8 mg per os 3V1PziAc)iune e!pectorant" fluidifică secre)iile traheo&bronice" #$scoase i le

uurează eliminareaA)*icilină -V1 fl Pzi i.m. 500 mg Ac)iune bacteriostatic cu spectru largPre'nison 1tbPzi per os4 30 mg doză de atac4 doza se scade treptat p$năla 10 mgPzi doza de (ntre)inereAc)iune antiinflamatoare" antialergică cu ac)iune intensăCa*to*ril tb 3V1Pzi per ositro*ector tb 3V1Pzi per osAc)iune cardiotonicăurose)i' 1 tb la 2 zile per os

Legim alimentar normo&caloric" hiposodat cue#itarea alimentelor care pot fi alergeni


30/43

30

Ilicemie#.n. 80&120mg;

#.o.=2 mg;

>:G#.n. 2&13mmPh

#.o.15mmPh

B!amen spută%

macroscopic% #$rscoasămicroscopic% eozinofilie

Ac)iune diureticăDi*iri'a)ol tb 3V1Pzi per osAc)iune #asodilatatoare i fluidificatoareMe*ro+a)at tb 3V1Pzi per os Ac)iune antidepresi#ă


31/43

31

9/1 Plan 'e ngri7ire II

Culegerea 'atelor

Fumele% '" renumele%

>$rsta% -5 ani

:e!% masculin

'F% 1660522123281

omiciliu% $rgu urei" str. Iri#i)ei" nr. 32

ata internării% 26 @ 2011

iagnostic de internare% Astm bronic se#er infecto&contagios alergic4 '' compensat

oti#ele interării%

& dispnee de tip e!pirator

& tuse cu e!pectora)ie cu aspect de mucus& fatigabilitate

& nelinite

& adinamie

@storicul bolii

/olna#ul relatează că este cunoscut cu astm bronic i '' compensat de mai mul)i ani i

se internează cu simptomele% dispnee de tip e!pirator" cefalee" tuse cu e!pectora)ie cu

aspect de mucus" adinamie" fatigabilitate i spune că aceste semne au apărut (n urma cu 1&2 zile" internarea se face pentru efectuarea tratamentului de specialitate.

Antecedente heredo&colaterale% fără importan)ă

Antecedente personale% /'" alte boli infecto&contagioase

Manifestări 'e 'e*en'en


32/43

31


$%IECTI&E ITE#&EGII A5T$$ME ŞI DE!E"ATE E&A!5A#E

iminuarea starii de binedatorată comunicăriimanifestată prin an!ietate

& pacientul să fieechilibrat psihic" i sădispară starea denelinite

0 creez i fa#orizez un mediu optim0 linitesc pacientul" il aez (ntr&u salon cu paturi pu)ine& a,ut pacinetul să&i recunoască an!ietatea i săcolaboreze la (ndepărtarea factorilor declanatori

& diminuez stimulii auditi#i i #izuali& sugerez folosirea g$ndurilor poziti#e

0 starea de nelinite adispărut" pacientul si&arecăpătat (ncrederea (nsine

ificultate (n respira)iedatorată dispneii cu caracterrespirator manifestată prindispnee

0 pacientul să respirenormal" dispneea itusea să se diminueze p$nă la dispari)ie

0 aez pacientul (n pozi)ie semiez$ndă ortopnee"la marginea patului cu m$inile at$rn$nd pe l$ngăcorp cu capul uor (n e!tensie& asigur un mediu fa#orabil unei bune respira)ii& asigur aerisirea salonului& (ndepărtez orice factor care produce alergii& fac educa)ie sanitară pentru pre#enirea infec)iilor bronice& administrez tratamentul prescris de medic

0 pacientul prezintă orespira)ie adec#ată"tusea e diminuată

Alterarea starii de confortcauzată de an!ietate" cefalee"fatigabilitate manifestată prin

durere" disconfort" transpira)ie

0 să combată cefaleea ifatigabilitatea

0 am detreminat bolna#ul să (n)eleagă necesitateae!pectora)iei prin tapota, toracic& la indica)ia medicului administrez analgezice"

e!pectorante" #itamine& administrez ceai de tei" care fa#orizeazăe!pectora)ia i diureza

0 cefaleea a dispărut

erturbarea somnului datoratădisconfortului manifestată prinan!ietate

0 să asigure un somnodihnitor i linitit

0 combat tusea i dispneea& (n#ă) pacientul tehnici de rela!are" e!erci)iirespiratorii (nainte de culcare& asigur un mediu ambiant linititor fără zgomote& sfătuiesc pacientul să consume lichide calde(nainte de culcare ceai sau lapte

0 pacientul prezintă unsomn odihnitor


33/43

32

AA *CF'@@ >@A+B W@ >BIBA@>B

.A. uls emperatura Lespira)ia scaun diureză26 @ 2011 1-0P80 mmGg 82bPmin 36"6E' 10 rPmin 1 10002= @ 2011 130P80 mmGg 80bPmin 36"5E' 13 rPmin 1 120028 @ 2011 1-0P80 mmGg 82bPmin 3="2E' 13 rPmin 1 115029 @ 2011 130P80 mmGg 80bPmin 3="-E' 1- rPmin 1 115030 @ 2011 120P85 mmGg =-bPmin 36"8E' 1- rPmin 1 1100

31 @ 2011 130P80 mmGg =8bPmin 36"6E' 16 rPmin 1 12001 @@ 2011 130P85 mmGg 80bPmin 36"5E' 16 rPmin 1 11002 @@ 2011 130P80 mmGg 80bPmin 36"6E' 16 rPmin 1 1150

BTABFB B +A/HLAHL ratament medicamentos Legim alimentar

+#.n.-000&8000 mmU

#.o.8"600 mmU

T(eofilin L tb 2V-PziAc)iune bronhodilatatoare%eta)eta8oana forte s*ra -V2

pufuri Pzi&entolin s*ra 2V1 pufuri PziTusin forte t+ 3V1PziEurovita 1 dra,euPzi&ita)ine


G#.n. -"2&5"5 milPmmU

#.o.-"-2 milP mmU


#.o.38"8 ;

Gemoglobină#.n 13&15 gP100 ml

#.o.13"6 gP100 ml

Cree#.n. 20&-0 mg;

#.o.35 mg;

Ilicemie#.n. 80&120 mg;

#.o.86 mg;

>:G#.n. 1&10 mmPh

#.o.20 mmPh

LI nu arată modificări'>.59;>B:O -1"9;


34/43

33


35/43

33

9/9 Plan 'e ngri7ire III

Culegerea 'atelor

Fume% >" renume% B

>$rsta% 5= de ani

:e!% feminin

omiciliu% eris" str. rincipală nr. 5

'F% 25-12081125--

ata internării% 2= @@ 2011

iagnostic la internare% Astm bronic (n status astmaticus

Istoricul +olii:

acienta relatează că este cunoscută ca bolna#ă de astm bronic de mai mul)i ani. 'u =

zile (nainte de internare prezintă o #iroză respiratorie ce declanează o criză astmaticămanifestată prin accese de dispnee e!piratorie de tip Dheesing i tuse. n diminea)a zilei

ce precede internarea" bolna#a prezintă un acces de dispnee astmatică" progresi# e#olu$nd

spre agra#are i tuse. ispneea nu se ameliorează nici la administrarea repetată de

iofilin i bronhodilatatoare simpaticomimetice respecti# spra :albutamol" moti#

pentru care se internează (n sec)ia interne.

Antecedentele heredo&colaterale% mama cu astm bronic

Antecedente personale% boli infec)ioase ale copilărieiManifestări 'e 'e*en'en


36/43

3-


$%IECTI&E ITE#&EGIIA5T$$ME ŞI DE!E"ATE

E&A!5A#E

odificarea stăriigenerale cauzată decefalee" an!ietate iadinamie manifestată

prin stare de agita)ie

Alterarea func)ieirespiratorii datoratădispneii cu ortopnee"Dheesing manifestată

prin dispnee cu caracter e!pirator" tuse cue!pectora)ie

erturbarea somnuluidatorita an!ietatiimanifestată prindurere si an!ietate

eficit de hidratare a

bolna#ului datoritătranspira)iilorabundente i datorităe!pectora)iemanifestată prin

pierderea lichidelor dinorganism printranspira)ii abundente

acientul să fie echilibrat psihic"să dispară starea de an!ietate

& calmez pacienta" o aez (ntr&un salon cu bolna#i cu unmoral ridicat i plini de optimism& a,ut pacienta să&i recunoască an!ietatea i să ocombată" distrăg$ndu&i aten)ia de la boală& aerisesc salonul asigur$ndu&i o stare de confort

& starea de an!ietate adispărut i bolna#ul

prezintă o stare de bine

acientul să respire normal"dispneea să dispară

& aez pacienta (ntr&o pozi)ie semiez$ndă la marginea patului" cu capul uor (n e!tensie& (ndepărtez factorii care ar putea produce alergii& asigur aerisirea salonului pentru fa#orizarea unei bunerespira)ii&a,ut pacientul in #ederea captării sputei cu a,utorulta#itei renale sau recipiente de colectat sputa"aspectulmacoscopic al sputei fiind perlată& administreztratamentul prescris de medic" bronhodilatatoare

& bolna#a răspunde binela tratamentulmedicamentos idispneea a dispărut

acientul sa nu mai prezintecefaleei i adinamie

& asigur condi)ii de odihnă& (n#ă) pacienta tehnici de rela!are& e!ecut tapota, toracic& (n#ă) pacienta să e!pectoreze" e!plic$ndu&i necesitateaindica)iei& administrez la indica)ia medicului analgezice i

e!pectorante

& pacienta sus)ine căcefaleea a dispărut i

prezintă o condi)iefizică mai bună

acientul să fie reechilibrathidroelectrolotic i să nu prezintecomplica)ii

. administrez bolna#ei ceaiuri (ndulcite" e!plic$ndu&inecesitatea ingerării a c$t mai multe lichide& schimb len,eria de corp i pat de c$te ori este ne#oie&asigur condi)ii corespunzătoare K temperatura mediului& a,ut pacienta să&i efectueze toaleta corporală

& pacienta relatează cărespectă indica)iile cu

pri#ire la hidratare& pacienta prezintă ostare bună de confortfizic


37/43

35

EHAMEE DE !A%$#AT$# Trata)ent )e'ica)entos #egi) ali)entar+#.n.-000&8000 mmU

#.o.="600 mmU

Sal+uta)ol spra1 pufPziMiofilin% fiole 3V1Pzi i.#. fiole 10 mlAc)iune bronhodilatatoare..S: fiole 3V100 mg fiole i.#.Ac)iune antiiflamatoare" steroid (n crizeleastmatice


G#.n. -"2&5"5 milPmmU

#.o.-"8 milP mmU


#.o.-3 ;

AA *CF'@@ >@A+B W@ >BIBA@>B

.A. uls emperatura Lespira)ia scaun diureză2= @@ 2011 130P=0 mmGg 88bPmin 36"8E' 20 rPmin 1 1000

28 @@ 2011 130P80 mmGg 85bPmin 36"=E' 19 rPmin 1 12001 @@@ 2011 125P=0mmGg 83bPmin 36"=E' 19 rPmin 1 10002 @@@ 2011 125P=0 mmGg 80bPmin 36"6E' 18 rPmin 1 12003 @@@ 2011 125P80mmGg 80bPmin 36"6E' 18 rPmin 1 1200

- @@@ 2011 125P=5mmGg 82bPmin 36"6E' 19 rPmin 1 12005 @@@ 2011 130P80mmGg 80bPmin 36"8E' 18 rPmin 1 1000


38/43

36

%ro)(e;ine comprimate 3V1Pzi per osAc)iune e!pectorant" fluidifică secre)iile traheo& bronice" uurează respira)ia i calmează tuseaA)*icilină -V250 mg i.m.Ac)iune bacteriostatic cu spectru largPre'nison tb 3V1 Pzi per os4 5 mg

Ac)iune antiinflamatoare

Gemoglobină#.n 13&15 gP100 ml

#.o.13"5 gP100 ml

'reatinină#.n. 0"6&1"2 mg;

#.o.0"6 mg;

Ilicemie#.n. 80&120 mg;

#.o.90 mg;

>:G

#.n. 2&13 mmPh

#.o.

5 mmPhLI nu arată modificări


39/43

3=

C$C!5II

Anali8a ca8urilor 'e +oală

*re8entate n *lanurile 'e ngri7ire

ngri,irea bolna#ului cu astm brnic este o muncă de mare răspundere care necesită

cunotin)e profesionale profunde i calită)i morale deosebite.

/oala este definită de o cretere a reacti#ită)ii traheobronice la diferi)i stimuli"

manifestată anatomo&patologic prin (ngustarea difuză a bronhiilor ce poate să cedeze

spontan sau prin tratament.

Hbstruc)ia re#ersibilă a căilor respiratorii aeriene din astm se (nso)ete de dispnee

e!piratorie" Dheesing i tuse.

n capitolul @ al proiectului meu de absol#ire am prezentat no)iuni de anatomie a

arborelui bronic" partea tii)ifică a bolii cu defini)ia astmului bronic" clasificarea

etiologică" patogenie" tablou clinic" forme clinice" diagnostic diferen)ial i tratament.

'apitolul al @@&lea cuprinde (ngri,irile bolna#ului cu astm bronic (n criză de rău

astmatic acordate de asistenta medicala" de la internare p$nă la e!ternare cu asigurarea

condi)iilor de spitalizare" pozi)ia pacientului (n pat" următirea func)iilor #itale i

#egetati#e" asigurarea igienei corporale" asigurarea unei alimenta)ii adec#ate i e!aminăriispecifice.'apitolul cuprinde de asemenea" e!ternarea bolna#ului" educa)ia sanitară i

profila!ia bolii.

n capitolul al @@@&lea am urmărit i am prezentat trei planuri de ingri,ire la pacien)i

cu astm bronic.

n primul caz" am urmărit o pacientă de 69 de ani" internată cu astm bronic (n

criză" asociat cu hipertensiune arterială. /olna#a prezintă la internare dispnee de tip

Dheesing" tuse cu e!pectora)ie mucopurulentă" cefalee" ame)eli i palpita)ii. /olna#a

răspunde bine la tratamentul antiastmatic" starea de nelinite dispare" pacienta

colaborează cu personalul medical" tensiunea arterială se prezintă (n limita normală la

e!ternare. :e e!ternează (n stare generală bună.

n al doilea caz" am urmărit un pacient de -5 de ani" internat cu astm bronic se#er"

infecto&contagios" asociat cu '' cronic compensat cu următoarele acuze la internare%


40/43

38

dispenee de tip e!pirator" cefalee" tuse cu e!pectora)ie cu aspect de mucus" fatigabilitate

i nelinite. :tarea bolna#ului s&a ameliorat după c$te#a zile de internare. acientul a

răspuns bine la tratamentul administrat" starea de nelinite a dispărut" el a părăsit spitalul

(ncrezător.

n al treilea caz am prezentat o pacientă de 5=de ani cu astm bronic (n status

astmaticus" cu dispnee cu ortopnee" Dheesing" tuse" adinamie" cefalee. /olna#a a

prezentat o stare de an!ietate" ca de altfel fiecare bolna# cu astm bronic (n criză" cu Xsete

de aerY. /olna#a a răspuns poziti# la tratament" a redob$ndit o stare de bine (n zilele de

spitalizare.

ratamentul (n toate cazurile este cu bronhodilatatoare" e!pectorante" antiiflamatoare

i unele antibiotice. n general răspund poziti# la tratamentul antiastmatic.

rognosticul #ital al bolna#ilor" deoarece astmul apare pe un teren predispusgenetic care nu poate fi (nlăturat" el consituind un obstacol (n calea #indecării.

rognosticul de #iitor al astamticului depinde de o mul)ime de factori" ca%

& alergenul (n caută

& forma clinică a bolii

& stadiul (n care se află boala

& #$rsta bolna#ului la debutul bolii

B#olu)ia bolii este spre ameliorare" mai ales (n astmul incipient cu accese episodice"uoare" de scurtă durată.


41/43

39

%I%!I$"#AIE

1. /altă" Ieorgeta" eta!atos A." Zo#sRi A. 7ehnici de (ngri,ire generală a

bolna#ilorYY Bditura didactică i pedagogică" /ucureti" 1983

2. /altă" Ieorgeta" Antoaneta eta!atos" Aglaia Zo#osRi. [ehnici de @ngri,ire speciale

a bolna#ilor[ Bditura didactica si pedagogica" /ucuresti 1983

3. /orundel" 'orneliu Manual de medicină internă pentru cadre medii7" Bditura /@'

A++. /ucureti" Bdi)ia 2002.

-. *lorin 'hiru" :orin :imion" 'rin arcean" Blena @ancu. MCrgen)ele edicale" anual

de sinteză pentru asisten)i medicali7 K >olumul @. Bditura L.'.L. rint" /ucureti 2003.

5. *lorin 'hiru" :orin :imion" 'rin arcean" Blena @ancu. MCrgen)ele edicale" anual

de sinteză pentru asisten)i medicali7 K >olumul @@. Bditura L.'.L. rint" /ucureti 2003.6. oze" 'arol ""ehnica (ngri,irii bolna#uluiYY Bditura >ia)a edicală Lom$nească"

200=

=. aul Hng" /ernie Iarett" ebb Allen Ihidul clinic al asistentului medical7. Bditura

*arma edia 2010

8. itircă" +ucretia MCrgen)e medico chirurgicaleYY Bditura medicală" /ucureti" 1993

9. itircă" +ucretia ""Ihid de nursingYY Bditura >ia)a edicală Lom$nească" 2006

10. itircă" +ucretia ""/re#iar% B!plorări func)ionale i(ngri,iri speciale acordate bolna#uluiYY Bditura #ia)a medicală rom$nească" 2006

11. itircă" +ucretia ""ehnici de e#aluare i (ngri,iri acordate de asisten)ii medicali7

2005" Bditura >ia)a edicală Lom$nească

12. itircă" +ucretia Mngri,iri speciale acordate pacien)ilor de către asisten)ii medicali7"

Bditura >ia)a edicală Lom$nească" /ucureti" 2006

13. itircă" +ucre)ia M/re#iar de e!plorări func)ionale i (ngri,iri speciale acordate

bolna#ului7" Bditura >ia)a edicală Lom$nească. /ucureti. Bdi)ia 199-.

1-. itircă" +ucretia" ""anual de (ngri,iri speciale acordate pacien)ilor de asisten)i

medicaliYY Bditura >ia)a edicală Lom$nească" /ucureti" 2000

15. itircă" +ucre)ia. Crgen)e medico&chirurgicale pentru cadre medii. Bditura >ia)a

medică rom$nească. /ucureti. Bdi)ia 200-.


42/43

-0


43/43

-1

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	mirela
View:	213 times
Download:	0 times

209557025-Ingrijirea-Pacientului-Cu-Astm-Bronsic-proiect-Doina.doc

Documents