2 0 A U G .- 2 SEPT. Î 9 4 4 N5 9 0 5 — ANUL XVIII

— 4 0 LEI —

ÜN U L dintre pictorii cei mai apreciafi ai

picturii franceze contimporane este de sigur

Maurice Utrillo.

Viaţa acestui mare artist se desfăşoară în­

treagă intre orele de muncă încordată din a-

telîer şi ceasurile de hoinăreală prin micile lo­

caluri ale unui Paris iubit cu patimă neistovită.

C e i care s'au apropiat de Utrillo pentru a

pătrunde în intimitatea sa, semnificaţia unei o-

pere plastice originale, au afirmat că marele

pictor este un adevărat copil, o inteligenţă naivă

şi veşnic uimită în faţa lumii înconjurătoare.

Pânzele lui Utrillo care se vând astăzi la

preţuri foarte ridicate, constitue un imn închinat

Franţei eterne cu străvechile sale biserici şi ca­

tedrale dar si o odă cântată în cinstea faimoa- * * selor ,,biserici" sau cum s'ar spune la noi ,,câr-

cîumioare".

Obsedat de conştiinţa de a fi păcătuit îm­

potriva vti iuţii cumpătării, prin exaltarea vinului

şi a bucuriei înşelătoare pe care ne-o dărueşte,

Utrillo a vrut să-şi răscumpere greşelile pictând

faimoasele sale catedrale.

întocmai regilor şi seniorilor din alte timpuri

care ridicau sfinte lăcaşuri de închinare pentru

iertarea păcatelor făptuite, Utrillo a înţeles să

picteze catedralele întru ertarea ceasurilor de

beţie când irosea în societatea haimanalelor din

Paris darurile sale de artist blagoslovit de muze.

Maurice Utrillo este fiul unei pictoriţe de re­

nume, care şi-a cucerit încă din tinereţe laurii

meritaţi de o originală şi imediată viziune a

lumii,

Maria-Clémentine Valadon numită şi Suzanne

Valadon, mama pictorului, s'a născut în *anul

1867 la Bessines (Limoges) şi a murit în anul

1938 la Paris. Foarte tânără a sosit ia Paris cu

părinţii ei muncitori şî la o vârstă când alţi

copii îşi petrec vremea in jocuri, Suzanne se

urca pe acoperişul casei părinteşti pentru a ur­

mări de acolo mişcarea mulţimii de pe stradă.

După ce a fost ucenică de croitorie şi acro­

bată de circ, Suzanne a renunţat la această din

urmă profesiune în urma unui accident dramatic

care era cât pe ce să o coste viaţa. A căzut

de pe drapez. A devenit model şi a avut da­

torită corpului ei frumos norocul să pozeze în

faţa unor pictori de talia lui Puvis de Chavannes

şi mai ales Renoir. Numeroase pânze ale acestui

din urmă pictor exaltă frumuseţea blondă şi tru­

peşă a Suzanneî.

„M am a mare îşi spală nepoto l", astfe l este in t itu la tă această schiţă a Suzanneî Valadou

sfârşit. Atelierul şi munca în faţa şevale­

tului, iau locul trapezului şi maşinei de cusut.

La 16 ani Suzanne a devenit mama co­

pilului care avea să ajungă mai târziu ilustrul

Utrillo. Tatăl era un arhivist pe nume Boissy,

beţiv notoriu, vicios, încărcat de o grea

ereditate, care în orele libere desena şi

picta. Acest Boissy a refuzat însă să-şi

recunoască progenitura în faţa autorită­

ţilor.

Recunoaşterea copilului o va face arhi­

tectul şi gazetarul spaniol Miguel Utrillo, un

om generos care se îndrăgosteşte de Su­

sanne şi se căsătoreşte cu ea in anul 1891.

Căsătoria n'a durat mult, dar copilul din

flori îşi avea un tată şi un nume de care

nu se putea ruşina. Utrillo începe să bea

dela vârsta de 10 ani. In drum spre casă,

la înapoierea de la şcoală, el îşi satisfăcea

gustul pentru alcoolurile tari, gust pe care

André U tte r : . .Portre tu l unei t in e re ”

M aurice U tr illo , mama sa Suzanne Valadou şi soţul acesteia , p ic toru l André U tte r

Intr'o zi Suzanne

a întâlnit în cursul

u n e i călătorii, pe

faimosul pictor Tou­

louse Lautrec, acest

mare original al pic-

turei franceze, că­

ruia tânăra i-a ară­

ta t desenele şi schi­

ţele sale.

Lautrec a reco­

mandat-o celebrului

Degas, care, u l u i t

de o r i g i n a l i t a t e a

fostei acrobate i-a

cumpărat câteva lu­

crări.

Din acest moment

viafa de nomadă a

Suzanei Valadon ia

Tot sub în demnul lui Utter,

Uttrillo lucrează cu mai multa

tragere de inimă pornind chiar

într'o călătorie în Corsica de

aduce un şir de pânze ferme­

cătoare. Din 1909 Utrillo pic­

tează numai după cărţi poş­

tale ilustrate, pe care le in­

terpretează într'o m a n i e r ă

personală. Aceasta darorită

faptului că oridecâte ori în­

cerca să picteze pe străzile

Parisului, în aer liber, era de ­

ranjat de poliţişti şi de der­

bedei, care-l cunoşteau din

trecutul său de beţiv.

întreaga familie se stabi­

leşte într'o vilă de pe strada

Jonot iar vara pleacă cu toţii

în castelul Saint-Bernard unde

lucrează într'o a'mosferă de

stimulare reciprocă. Pânzele

lui Utrillo încep să fie căutate.

A trecut vremea când beţivul

le schimba pentru un pahar

de vin. Guvernul francez îl

decorează cu Legiunea de

Onoare şi pictorul naiv se

duce să mulţumească Maicii

Domnului pentru darul uimitor

al gloriei nemeritate de un

beţiv şi un păcătos ca el. In

1938 Suzanne a murit şi de

atunci sub apropiata suprave­

ghere a Facultäfü de M e d i ­

cină, Utrillo continua să pic­

teze dar mai ales să viseze în

fafa pânzelor pe care le-a re­

fuzat întotdeauna colecţiona­

rilor şi marilor negustori de

tablori. El rfu mai bea, dar ca

o urmare a exceselor de altă­

dată, sufere de o stranie som­

nolenţă. Când e treaz visează

privind ceasuri întregi la Pa­

risul iubit cu înfocată p a t im i.

părea să-l fi moştenit dela

adevăratul său tată.

La 16 ani este dat la o

bancă să practice contabili­

tatea. Dar după orele de bi­

rou, Utrillo se destinde de

osteneala de a fi adunat co­

loane de cifre adunând pe

masa din faţa lui, numeroase

pahare goale, pentru a ţine

astfel evidenţa cantităţilor de

alcool consumate.

La 18 ani este internat

pentru prima oară într'o casă

de sănătate, unde este supus

unei cure de dezintoxicare.

Acolo la spital, Utrillo plicti­

sit ca orice vicios îndepărtat

de la obiceiul pasiuniî sale,

începe să picteze. Doctorii

recomandă Suzannei să-l ţină

în apropierea ei să-l pună la

lucru în atelier pentru a eli­

mina obsesia alcoolului in­

terzis.

Atunci apar primele pânze

de o încântătoare naivitate

în care se oglindeşte poezia

Parisului vechi. Nostalgia pa ­

radisului pierdut al alcoolului,

transpare în imaginea cârciu­

milor pe a căror firmă se

poate ceti cuvântul „Vins".

Suzanne se stabileşte cu fe-

Suzanne Valadou : „P o rtre tu l nepoatei mete"

cioru! ei în Montparnasse, cetatea artiştilor cosmopoliţi în care bate

inima Parisului artistic. Acolo a pictat Utrillo faimoasele sale bisericuţe

şi catedrale ca a răscumpărare a păcatului făp tu it şi a celui de atâtea

ori cugetat.

In anul 1909, Suzanne a devenit sofia pictorului André Utter în vârstă

de numai 23 ani. Acest U tter o va pune pe Suzanne la lucru. Sub în­

demnul lui femeea pictoriţă a dăruit plasticei minunate chipuri de femei

cu aspect de feline domesticite.

lisericuţa Sfântului Bernard p ic ta tă cu p ie ta te de M aurice U tritfoC â tă sfântă şi cucerito are n a iv ita te respiră maniera in core

U tr i l lo a p ic ta t uzinele unei p e r ife r ii pariziene

t o a t a i n n E 4

a 2 August s'a îm p lin it 10 ani dela m o a rte a genialului con- ucător de a rm ate , care a fost general fe ldm areşal von H in- enburg. Tot în August al acestui an se aniversează pentru a 3-a oară celebra b ă tă lie dela Tannenberg, unde von Hinden*

burg a pus pe goană a rm ata rusă

Generalul Gheorghe, Ministrul României la M ăgăruşii sunt de mare folos soldaţilor precum Berlin, împreună cu soţia sa, întreţinându-se şj a l ia ţ i lo r noştri, pentru transporturile uşoarecu studenţi români, îm b răcaţi cu p itoreştile

noastre costume nationalepe şosele şi pot cile înguste de munte

le e a ce p o a rtă soldaţii germani în mâini nu sunt vase şi nici arfu rii cum s 'ar crede judecând după aparenţe , ci mise. erenuri fo a r te întinse sunt minate p r in tr 'o muncă încordată

şi continuă

Un sector marin urmează să f ie minat. VasuC sem ănător de mine, în c ă rc a t precum se vede, porneşte la îndeplin irea misiunii sale

la tă cum a ra tă vasele germane cunoscut« sub numele „U-Tank“ . Ele au misiunea de a aproviziona submarinele m largul ape* lor. „U -Tank-urile" sunt submersibile

Tancuri germane aparţinând diviziei blindate ,,Grossdeutschland" pe fron* tul Moldovei

N u m ă r u l viitor al r e v i s t e i

REALITATEA ILUSTRATĂ

va apare la 3 Septembrie 1944

1

A m ira lu l Doenitz a asigurat pe Führer de devotam entul f lo te i care continuă lupta îm­

p o tr iva in vad a to r ilo r

celarul H it le r exprimând prin aceasta a ta ­

şamentul marinei germane faţă de actuala

conducerere a Reichului.

Aşa dar după evenimentele dela 20 Iulie,

frontul intern german a fost consolidat prin

responsabilităţile şi funcţiunile pe care ge­

neralul Himmler şi le-a asumat.

Armata germană a dat replica imediată

la atentatul neisbutit: ea continuă să lupte

ca şi până acum cu o vitejie supremă îm­

potriva invadatorilor din Vest, din Sud şi

din Est.

şi-a dovedit în grele împrejurări

ataşamentul faţă de Führer, a pre­

luat şi comanda aviaţiei din inte­

riorul Germaniei pentru a preveni^

pa viitor colaborarea acestei arme

cu anumite cercuri conspirative.

Amiralul Doenitz s'a declarat

din primul ceas alături de Can-

Cancelarul Germaniei, Fiihrerul Adolf H it le r după a te n ta tu l neis­butit în d rep ta t im potriva per­

soanei sale

Evenimentele cari s'au pro­

dus în Germania, la data de

20 Iulie, au avut tocmai efectul

contrar celui aşteptat de or­

ganizatorii atentatului la viaţa

Führerului. La invitaţia armatei

de a fi eliminaţi din rândurile

eî, toţi ofiţerii care aü avut de#-*/*0 * -

vreo legătură cu organizatorii e *o/e în

atentatului, Cancelarul Reichului a format ° e f i

un juriu de onoare din care fac parte

mareşalii Keitel şi Rundstedt, generalii

Guderian, Schroth şi Sprecht, juriu care

va avea sa judece gradul de vinovăţie

şi amestecul real al ofiţerilor bănuiţi. C e i

excluşi din armată vor fi trimeşi conform

deciziei Cancelarului H it ler în faţa unui

tribunal popular care le va judeca faptele.

Ziarele au publicat lista ofiţerilor su­

periori germani care au complotat, pu­

nând la cale atentatul la viaţa conducă­

torului Germaniei. -

Lista conţine ţiumele unui grup de

ofiţeri, grup puţin numeros dar deosebit

de important, prin rolul jucat în condu­

cerea actualului războiu.

C a o urmare a atentatului, Führerul a

numit pe d. Himmler în funcţia de coman­

dant general al trupelor din interior iar

mareşalul Reichului, Göering, omul care

Comanda supremă a tru pe lo r din in teriorul G erm aniei a fost p re ­luată de M inistrul de interne,

de d. H im m ler

*

UN M A R E E U R O P E A N

C a n c e l a r u l A dolf H iH er s'o în tre ţin u t deseori cu mareşalul

Mannerheím.

OM areşalul M an n er­heim la vârs ta de 75 de ani îşi menţine în treag a v igoare in­te le c tu a lă şi fizică.

OD. Ryti preşedintele statului finlandez ca ­re şi-a dat demisia din im portantul său

post.

Wteh&MMm

O vedere din tv io n a

oraşului Helsinki, capi-1 ta la Finlandei.

a m e n in ţa tă în urm a desch i­d e r i i o s t i l i t ă ţ i l o r germ ano- sov ie t ice , m areşa lu l a p u ­t u t f i văzu t p lim bându-se că la re p r in H e ls in k i.

R e s tu l se cunoaşte A p o r ­tu l v ite z e i a rm ate f in la n d e ­ze o rg an iza tă de mat eşalu l M a n n e 'h e im a fo s t rem a r­c a t de presa m ond ia lă .

Când m areşa lu l a îm p l in i t 70 de an i el a p o rn i t î n t r ’o c ă lă to r ie în In d ia unde a p a r t ic ip a t ila o vânătoare de e le fa n ţ i .

L a 40 de an i, m areşa lu l a re a l iz a t o p e r f o r m a n ţ ă s p o r t iv ă neob işnu ită . F i in d însă rc ina t de gu ve rn u l ţa ­r is t , e l a e x p lo ra t călare şi a în to c m it ha rta T u rk e s ta - n u lu i îm p ă r ţ i t în t re China ş i Rusia. Această exped iţ ie a fo s t de fa p t o oa rt id ă de că lă r ie pe o d i s t a n ţ ă de 14.000 de k i lo m e t r i dela ma­rea Caspică la P e k in g .-H ă r ­ţ i le , .notele şi ‘O bserva ţiile a rheo log ice culese în acea­stă lungă c ă lă to r ie au fos t p u b l i c a t e în t r 'u n vo lum ap ă ru t în lim ba engleză sub t i t l u l „ J o u r n e y . accross A s ia " . Această carte groasă de o m ie de pag in i, c o n s t i­tue o im p o r ta n tă c o n t r ib u ­ţ ie la l i te ra tu ra de c ă lă to r i i şi e x p lo ră r i a p o p o ru lu i f i n ­landez.

P re fa ţa c ă r ţ i i a fo s t da ta­tă „ L a m are le c a r t ie r gene­ra l al a rm a te i f in lan deze în F e b ru a r ie 1940“ în m om en­tu l cel m ai d ra m a tic a l răz- b o iu la i de ia rnă.

M a re ş a lu l M an t erheim» această p u te rn ic ă persona­l i ta te re ia în m â in ile sale comanda suprem ă a s ta tu lu i f in la n d e z . î n t r e g u l ;po,por leagă de num ele , de capa­c ita te a şi energ ia sa .nădej­dea de a s tră b s te v re m u ­r i le de as tăz i până ’la l im - n u l une i păc i c a re ^ ă - i asi- jgure independenta p o l i t ic ă .

In p r im ă v a ra a n u lu i 1919 a fo s t aleasă o nouă Cameră a de­p u ta ţ i lo r cu o m a jo r i ta te soc ia l-d em o c ra t ică . In vara u rm ă ­toa re , M annerhe im a cedat lo c u l s u un u i p reşed in te ales con fo rm c o n s t i tu ţ ie i . De a tu n c i el n ’a m ai f ig u ra t pe p r im u l plan a l p o l i t ic e i . In ca lita tea sa de p reşed in te a l c o n s i l iu lu i pen tru apărarea n a ţ ion a lă s’a ocupa t d in 1931 cu o rg a n izarea a p ă ră r i i s o lu lu i n a ţ ion a l. In anul 1933, p a t r ia re o ^ f lÉ j^ ü o a re i-a aco r­da t ra n g u l de mareşal.

Nu este dec i de m ira re că a u to r i ta te a sa a s p o r i t c o n t in u u ia r te rsoana sa a de ven it pe n tru a rm a ta şi p o p o ru l f in lan dez , s im b o lu l p a t r ie i l ib e re şi independente.

I n d im in e a ţa de 22 Iu l ie 1941, când F in la n d a a fo s t d in nou

fo a r te capab il da r şi un om p o l i t ic în z e s tra t cu un deo­s e b it s im ţ de o r ie n ta re . I u t im p u l lă z b o iu lu i de e l ib e ­ra re a F in la n d e i, p r in c ip iu l fundam en ta l al p o l i t i c i i sale a fo s t ideea că F in la n d a t re b u ia să-şi a t ingă ţe lu ­r i le , s ingu ră , fă ră a ju to r u l n ic iu n e i a lte fo r ţe m i l i ta re s tră ine . D a r p e n tru a pune m a i repede capăt s u fe r in ţe ­lo r une i ţă r i ocupate , m areşa lu l a fo s t n e v o it să apeleze la a ju to r u l G erm an ie i.

G erm an ia a t r im e s o d iv iz ie da r îna in te de sosirea ei, m areşa lu l a dus la bun s fâ rş it c u ce r ire a o ra ş u lu i T a m ­pere, op e ra ţie decis vă în cu rsu l ră z b o iu lu i independen­ţ i i f in landeze .

OD. Lin Komies, şe'ul guvernului finlandez. Pe vrem ea aceea, M an n e rh e im nu era i.n t iu to tu l de aco rd cu

p o l i t ic a ex te rn ă a g u ve rn u lu i. De aceea e l s’a re tra s d in v ia ţa pub lică p e n tru câtva t im p . După ră z b o iu l t re c u t el a re v e n it în arena v ie ţ i i pub lice a ţ ă r i i sale şi a fo s t t r im e s în F ra n ţa şi in M area B r i ta n ie pe n tru a s ta b i l i le g ă tu r i d ip lo m a t ic e şi pe n tru a o b ţ ine a u to r iz a ţ ia a im p o r ta grâu d in A m e r ic a în flăm ânda sa ţară, In D ecem brie 1918, în t im p ce se a fla în s tră in ă ta te , a fo s t ales regen t a l F in la n d e i. R even ind în ţară, p r im a să g r i jă a fo s t conso lida rea i n s t i t u ţ i i l o r dem ocra tice căro ra ţa ra le-a rămas în to tdeauna f ide lă .

Un tun în acţiune, pe frontu l din Nord.*

OD. Paasikivi, nego­c iatoru l acordurilo r

ruso-finlandez.C am ufla rea unui pod, pentru uşurarea t r e c e r i i avant-

gârzilo r.

IN urm a dem is ie i p re ş e d in te lu i R y t i , m areşa lu l M a n n e r­he im a fo s t în s ă rc in a t cu conducerea s ta tu lu i f in landez , în g re le le m om ente pe care le s trăba te re p u b lic a d in

N o rd , a l ia tă A x e i.F a p tu l că d e s t in te le F in la n d e i se a f lă încă odată în u l t i ­

m i i an i în m â in ile energ ice ale m a re şa lu lu i, dovedeşte cât de m are este înc red ere a p o p o ru lu i - f in la n d e z în această pe rson a lita te cu adevă ra t europeană.

V o m sch iţa în cele ce urm ează . fa p te le im p o r ta n te d in c a r ie ra m a re şa lu lu i M annérhe im .

In cu rsu l ră z b o iu lu i d in ia rna 1939-40, când F in la n d a a dus s ingură lu p ta p e n t iu l ib e r ta te a şi independenţa sa în con tra R u s ie i S ov ie tice , re p u ta ţ ia m areşa lu lu i M anne rhe im s’a răspând it în în treaga lum e. L u p ta aceasta a D a v id u lu i f in lan dez îm p o tr iv a G o l ia tu lu i s o v ie t ic a s tâ rn i t a d m ira ţ ia î n t ie g i i lu m i i deşi ea a lu a t s fâ rş it în m od u l cunoscut.

La vârs ta de 75 de an i, m areşa lu l M an ne rhe im b e n e f i­c iază de exp e r ie n ţe m i l i ta re m ai bogate şi m ai însemnate decât acelea ale o r ic ă ru ia d in t re c o n t im p o ra n i i săi.

B a ro n u l K a r l G ustav M anne rhe im este descendentul une­ia d in tre cele m a i n o b i le f a m i l i i d in F in land a . E i ş i-a în ­ceput s tu d i i le la A cadem ia m i l i ta r ă d in F in la n d a în anul 1882.

M a i tâ rz iu , a in t r a t în s e rv ic iu l a rm a te i ţa r is te , care, pe vrem ea aceea, o fe rea f in la n d e z i lo r p o s ib i l i ta te a unei ca rie re m i l i ta re . S’a d is t in s în cu rsu l ră z b o iu lu i r u s o - f in ­landez ş i-a fo s t avansat la g ra du l de co lon e l în anu l 1905. A v a n s i t genera l în cu rsu l ră z b o iu lu i t re c u t , a com andant pe f r o n tu l d in G a li ţ ia o d iv iz ie de cava le rie făcând dovadă de deciz ie şi de in i ţ ia t iv ă personală.

După re v o lu ţ ia com unis tă , F in landa şi-a dec la ra t inde- pedenţa cu s p r i j in u l m a r i lo r p u te r i v ic to r io a s e . C ons ide ­rá n d o s e e l ib e ra t de anga jam ente le sale m i l i ta re , ba ronu l M annerhe im s ’a în to rs în p a tr ia cu care m enţinuse to t t im p u l le g ă tu r i strânse.

N u era cunoscu t de p u b l ic dar num ele său avea să de­v ină în scu rt t im p fo a rte popu la r. Când a is b u c n it şi în F in land a o re v o lu ţ ie com un stă şi când g u ve rn u l a fo s t n e v o it să-şi s trăm ute sed iu l dela H e ls in k la Vaasa, oraş s itu a t în m i j lo c u l g o l fu lu i B o tn ie , g e ne ra lu l M anne rhe im a în to c m it un p lan p e n tru în frân ge re a re v o lu ţ ie i . Cu trupe p re g ă t i te în grabă, M an ne rhe im a is b u t i t să spargă f r o n tu l s o v ie t ic care se în t in d e a dela es tu l la ves tu l F in la n d e i cen tra le . C ă tre ju m ă ta te a lu ne i M a i a a n u lu i 1918 F in land a era lib e ră . C a p ita la a p r im i t pe g e ne ra lu l v ic to r is cu un adevăra t t r iu m f .. I n urm a acestu i ră z b o iu de independenţă care în acelaş

t im p asumase aspecte le unu i ră z b o iu c iv i l , ţa ra în treaga s’a u n i f ic a t ia r „g e n e ra lu l a lb “ s im b o liz a această un iune a t u tu r o r p ă tu r i lo r socia le .

M an n e rh e im s’a d o v e d it a f i nu num ai un şef m i l i t a r

DUPÀ o zi de muncă în studio vedetele aleargă cu bucuria la

ce! mai apropiat strand. La Berlin vedetele — în majoritate

sportive sunt cele mai practice in toalete.

lat-o pe fermecătoarea M a rg o t Hielscher într'un superb short

alb încheiat la două rânduri de nasturi (gen pomier) care-i îmbracă

minunat timpul prea svelt.

Kirsten H eiberg — care ne uimeşte prin eleganfă în ultimul ei

film „Premiera dragostei" — poartă rochiţe largi fără mâneci şi

spate, de lungimea unui s'nort, în cele mai vii culori. Recomandăm

s'o imite însă numai fetele cu un corp impecabil, modelele ei sunt cât

se poate de riscante.

Olga Cehova care reprezintă distincţie şi eleganţă, poartă shor-

tul clasic; f u s t a - pantalon b leu-m arain, bluză sport albă cordon şi

de

C e l e b r o vedetă Z arah Leander în tr'o orig inală to a le tă de p la jă c re a tă special

pentru ea

Tañara speranţă a studiourilor Ufa M a ­rina Ried — ia cân­taru l pe p;a|a

Tinerele Ruth Lomnel şi Theo Weis, poartă shortui şi la p lim bă­rile cu b i c i c l e t a

sandele, roşii, sandalele sunt ortopedice şi extrem de înalte fusta şi bluza din sontung natural.

K r i s t i n e Söderbaum poartă rochiţe încheiate material simplu: creton. Aceste rochiţe au meni­rea să acopere costumul de baie, a t u n c i când vedeta s'a plictisit de roşele soarelui şi binefă- cerile apei.

C âteva sugestii din garderoba câtorva dră- 6alase vedete.

„ R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă . " E d i tu ra „ Z i a r u l " S. A . R. B ucureş t i . Reg. C o m . 300 /93$ înscrisa sub N r . 239, Reg. Publ. Periodic«? !a T r ib . I l fo v S. I C orn . Revistă s ă p tă m â n a lă t i p ă r i t ă la H e l îo g r a v u r â

i i un s u p l im e n t , ,De t o a t e p e n t r u t o f l 1'. R e d a c ţ ia şi a d m in is t ra ţ ia , S tr . Th. M a saryk 17, Bucureş t i . C e c Poşta l 4033 . Red re s p o n s a b i l : Şt. lonescu . P re ţu l a b o n a m e n te lo r : 6 lun i (2 6 ♦ n u m e re ) le i 1040. 3 lun i (13 n u m e re ) le i 520. Pentru i n s t i t u ţ i i şi a u t o r i t ă ţ i Lei 3000 anua l . Piaţa ta x e io r p oş ta le în n u m e ra r c o n fo rm a p r o b ă r i i D ir e c ţ ie i G e n e ra le P, T. T. N r . 15.585/939.

S o c ie ta te a N a ţ io n a lă de E d i tu ră şi A r t e G r a f i c e , ,D A C I A T R A I A N À " B ucureş t i , S t r . S ă r in d a r , 5 -7-9 î n m a t r i c u la tă sub N r . 156 942 la Re< r ţu lu i Bucureş t i . T i p ă r i t la 1 8 /V I I I 1944.

DE când s’a p rodus in ­

vazia, L o n d ra a fo s t cu p r in să de o ade­

vă ra tă b e ţie a s tra te g ie i.

F ieca re cetăţean se crede

în d re p tă ţ i t să d iscu te p ro ­

b lem e le m il i ta re la o rd i ­

nea z i le i şi să dea suge ­

s t i i g u v e rn u lu i şi genera ­

l i l o r de pe f ro n t . L a în ­

c e p u tu l ră z b o iu lu i, când

n o ro c u l n u fa v o r iz a pe

a l ia ţ i , u n cu noscu t p u b l i ­

c is t b r i ta n ic a s c r is î n t r ’un

z ia r fo a r te ră s p â n d it u r ­

m ă to a re le : „ M a r i i n o ş tr i

s tra te g i a r face b ine dacă

ş i-a r apleca urechea la pă­

r e r i lo r o m u lu i de pe s tradă

ca re -ş i are ş i e l m ica sa

s tra te g ie n e lip s ită de bun

s im ţ“ .

A s tă z i z ia re le b r ita n ic e ,

dau s fa tu l c o n tra r iu ce­

rân d c e tă ţe n ilo r , lo n d o ­

nezi, e xaspera ţi de bom ­

bele sbură toare , să lase

p rob lem e le m il i ta re în sea­

ma m a r ilo r c o m a n d a n ţi

de pe f r o n tu r i le de lu p tă .

D e la in v a z ie , ca p ita la

M a re i B r i ta n i i a fo s t cu ­

p r in s ă de -o adevărată

fe b ră m il i ta ră . P e rio a d e i

de en tuz iasm i-a u rm a t

c ru n ta d e z ilu z ie p ro vo ca tă *

de căderea p r im e lo r bom ­

be sburătoare.

Care este aspectu l m e­

tro p o le i b r i ta n ic e n um a i

după câ teva săp tăm ân i de

bom bardam ent. In gene­

ra l, o ra şu l n u s’a sch im -j

ba t prea m u lt cu e xcep ţia

c â to rv a . c a rt ie re fo a r te

g reu în ce rca te . U n zia-

- is t n e u tru a f irm ă că, dacă

tră b a ţ i s tră z ile o ra ş u lu i,

se poate să nu f i is b it

c a n tita te a de geam uri

r te care acoperă tro -

are le .

I c i ş i co lo se p o t ve-

iea g răm ez i de m o loz d is -

ocate d in casele asupra

:ă ro ra a a c tio n a t s u f lu l

Ia tă că ş i în această p r iv in ţă e i s ’au în şe la t am arn ic caci

s a li i le au p ro du s în g r i jo ra re a c e lu i m a i o p t im is t om d in A n g lia , a

p r im u lu i m in is t ru W in s to n C h u rc h il l .Casele de d im e n s iu n i m ai m ic i su n t p u r ş i s im p lu cu lca te la pă^

m ân t de s u f lu d a r nu se p o t vedea c a rt ie re în t re g i d is tru s e cum se

în tâ m p la pe vrem ea m a r ilo r bom bardam ente d in 1940— 41.

C if re le date de p r im u l m in is t ru în p r iv in ţa d is t ru g e r i lo r e fec tua te

de a ta c u r ile germ ane, vorbesc de un n u m ă r de 17.000 de case c o m p le t

d is tru s e , de 800.000 de case ava ria te d in t re care 200.000 în m od grav.

P e n tru a m icşo ra e fe c tu l d e m o ra liz a t a l acestor a ta c u r i, a u to r i tă ­

ţ i le au d a t o rd in e de în lă tu ra re u rg e n tă a d ă râ m ă tu r ilo r p ro vo ca te de

e x p lo z ii. S tră z ile su n t c u ră ţa te im e d ia t după înce tarea a la rm e lo r dar

acestea au adesea o d u ra tă fo a r te m a re.

te m e lie ia r casele s u p e r f ic ia le su n t

înve-repa-

Re servor

Bomba de 1000 kg

benzină

Casele graV a tinse s u n t dărâm ate până la c in a te care n ’au a v u t de s u fe r i t decât ră n i ra ra te u rg e n t.

Cu toa tă încercarea o f ic ia l i t ă ţ i lo r de a baga te liza e fe c tu l bom ­b e lo r sbură toare , a devă ru l este că pagube le p rovoca te în L o n d ra su n t imense. C o re sp o n d e n tu l n e u tru la care făceam a lu z ie dec la ră că f ie ­care cetăţean a l L o n d re i are ce l p u ţ in o c u n o ş tiin ţă care a a v u t de su ­f e r i t de pe u rm a bom bardam en te lo r.

N u e x is tă spectaco l m a i s in is t r u de ­cât acela a l u ne i bombe care a căzut în p lin ă z i în m i j lo c u l u ne i s tră z i cu c irc u la ţ ie in tensă.

Ş i acest spectaco l poate f i vă zu t d e s tu l de des de oarece a ta c u rile germ ane se p ro d u c p r in su rp r iz ă , ast­fe l în câ t, ce l p u ţ in în p r im e le z ile , p o p u la ţ ia nu pu tea f i a la rm a tă la t im p .

I n t r ’o g ră d in ă , o bombă sbu ră toare p ă tru n s în m i j lo c u l u n u i g ru p de

copac i, re tezându -le co roanele ceea- ce lasă im p re s ia u n e i toam ne prem a­tu re pă trun să în m i j lo c u l b lânde i v e r i lo n d o n e z fÿ

Este dela s ine în ţe les că c e tă ţe n ii c a p ita le i b r ita n ic e s’au o b iş n u it cu aceste a ta c u ri, da r în ace laş i t im p t r e ­bue să se recunoască că starea lo r de s p ir i t nu m a i este d om ina tă de e ro is ­m u l m a n iîe s ta t în p r im e le z ile .

L a auzu l s ire n e lo r care vestesc a la rm a, lo n d o n e z ii se în d re a p tă cu paşi repez i spre a d ă p o s tu r i unde la

păm ân t fă ră se le pese dacă asemenea ge­s tu r i su n t sau nu în g ă d u ite de fa im o su l „sânge rece “ in s u la r .

N im e n i nu zâmbeşte când c ineva se cu lcă la păm ânt la a u zu l p u te rn ic e lo r e x p lo z ii.

De când s o ld a ţ i i b r i ta n ic i v e n iţ i d in N o r- m and ia în ţe le g să se apere de aceste te r ib ile a ta c u ri, lo n d o n e z ii nu m a i cutează să caracte ­r izeze g e s tu r i le p ru d e n te d re p t m a n ife s tă r i a le la ş ită ţ i i .

U n s o ld a t în to rs pe f r u n tu l in fe rn a l al in v a z ie i a sp us : „N im e n i n ’a fo s t încă deco­ra t p e n tru că nu s ’a apă ra t de g lo n te “ . Acea­stă vo rbă a c ir c u la t fo a r te m u lt p r in L o n d ra şi a fo s t ro s t i tă cu re fe r ir e la ce i ce co n fundă c u ra ju l cu im p ru d e n ţa . Se spune că s ir Ken- n e tt C la rk d ire c to ru l fa im oase i „ G a le r i i Na­ţ io n a le “ a fo s t s in g u ru l ce tă ţean d in t r ’un g rup de lon d o n e z i, care, la a uzu l une i bombe sbu­ră toa re a p ă ră s it lo c u l unde se a fla , cu lcân- du-se cu fa ţa la păm ân t în fa ţa u n u i im o b il. D upă exp loz ie , C la rk a cons ta ta t că era s ing u ­r u l s u p ra v ie ţu ito r d in în tre g g ru p u l de cu ra joş i.

Este e v id e n t, că d a to r ită a t i tu d in e i s p e c if ic e - a p o p u la ţ ie i londoneze n u m ă ru l m o r ţ i lo r şi ră ­n i ţ i lo r a fo s t fo a rte m are în c u rs u l p r im e lo r bom bardam ente . G u v e rn u l a fo s t n e v o it să eva­cueze 1.000.000 de s u fle te ş i să dea s fa tu r i ce­tă ţe n i lo r să p lece în c u rs u l n o p ţ i i d in cap ita lă .

In o r ic e caz, se poate consta ta că n um ăru l v ic t im e lo r este m ai m ic decât pe vrea a tacu­r i l o r aeriene d in 1940.

Ca o u rm are a du re roa se lo r re p re s a lii ge r­mane, ju m ă ta te d in te a tre şi d in lo c a lu r ile de noapte au fo s t înch ise . D in nou se p o t vedea scenele d in 1941, când, s ta ţ iu n i le de m e tro erau

t p lin e de b ă trâ n i şi c o p ii care dorm eau l i p i ţ i u n i i de a l ţ i i de teama bom be lo r.

M u l ţ i d in aceşti ce tă ţe n i şi-au p ie rd u t casele ia r a l ţ i i num a i găsesc loc în a d ă p o s tu r ile d in a- p ro p r ie re a d o m ic i l i i lo r lo r . G u ve rn u l a deschis n o u i a d ă p o s tu r i v e r i f ic a te care au s ta t închise până acum.

L o n d o n e z ii d o rm şi trăesc în t im p u l n o p ţ i i ca n iş te c ă r t iţe în g a le r i i le m e tro p o li ta n u lu i şi în fa im oase le a d ă p o s tu r i „b o m b p ro o f“ .

T u b lancc.fusee

Compasgiroscop

Cârmalaterală

1. Din locur i b ine c a m u f l a t e se p o r ­neş te t e m u t a a r m ă „V. 1 ." S t a r t u l se p r o d u c e p r i n t r ' o i n s t a l a f iu n e spe c ia iă de a e r c o m p r i m a t , i a r cu a ju toru l un de lor ea e s t e d i r i j a t ă d i r e c t spre locul in d ic a t . Vi teza n e s c h im b a tă es te t r i m i t ă d i n t r ’un d i spoz i t iv de r a c h e t ă

2. Bomba s b u r ă to a r e e f o t o g r a f i a t ă in m om entul p r e m e r g ă t o r p o rn i r i i

» pl in t b o r