anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
TIMPURILE ARHITECTURII T.o – arhitectura vernaculară T.1 – tradiția clasică T.2 – marea schimbare: mișcarea modernă T.3 – arhitectura contemporană
Introducere in Arhitectura Contemporana
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA T1 Tradiția clasică
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA tradiția clasică
și despărțirea de tradiție
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
marile schimbări în arhitectură
CAUZELE MAJORE - aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale (tipuri de cladiri) - aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie - reorientarile gandirii umane: un „altceva“ care devine important pentru oameni
TOATE ACESTEA ANTRENEAZA NOI CAUTARI FORMALE - la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal (vocabular) sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu sens, a componentelor morfologice, de vocabular)
- la nivelul orasului
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antică – o “revoluție formală”
un nou limbaj architectural, coerent, orientat estetic (FRUMOS=BINE=ADEVAR)
se definitiveaza “limbajul clasic” pe programul de templu prin ceea ce numim azi ORDINELE CLASICE
(grecii le numeau genuri)
Primul templu al Herei din Paestum, sec. VI a.Chr.
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala”
se definitiveaza “limbajul clasic” pe programul de templu prin ceea ce numim azi ORDINELE CLASICE
(grecii le numeau genuri)
Acropola Atenei: Propileele, Partenonul și Erechteionul
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala” LIMBAJUL CLASIC
ORDINUL/GENUL: unitatea formata de coloana si
suprastructura ei in colonada unui templu = elementul
fundamental al limbajului arhitectural al antichitatii,
limbajul “clasic”.
Cuvântul “ORDIN” în sensul actual (de însiruire de coloane
dupa anumite reguli) este folosit abia din sec. XVI
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala”
LIMBAJUL CLASIC: Elementul morfologic de bază =
genurile de coloane si suprastructura lor +alte elemente ale templului (soclu, elemente de
acoperire etc.). Sintaxa = “punerea impreuna intr-o
dispozitie ordonata” a tipurilor/genurilor de coloane, aplicata celor
cateva “modele” de temple in conformitate cu un sistem de proportii intre parti bazat pe
anumite NUMERE INTREGI, care reprezentau armonia transcendenta;
armonia kosmos-ului grec. Prin aceasta era garantat
FRUMOSUL=BINE=ADEVAR.
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala”
LIMBAJUL CLASIC: Elementul morfologic de bază =
genurile de coloane si suprastructura lor + alte elemente ale templului (soclu, elemente de
acoperire etc.). Sintaxa = “punerea impreuna intr-o
dispozitie ordonata” a tipurilor/genurilor de coloane, aplicata celor
cateva “modele”(principia) de temple in conformitate cu un sistem
de proportii intre parti bazat pe anumite NUMERE INTREGI, care reprezentau armonia transcendenta;
armonia kosmos-ului grec. Prin aceasta era garantat
FRUMOSUL=BINE=ADEVAR.
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala” Ordonanta lumii este facuta din simpatii, din
prietenii intre lucruri, din asemanarile prin care ele se aliaza, in dublul sens de alianta si
aliaj. Ordinea provine din folosirea proportiei, care este o lege cosmica de organizare a lumii,
si din symmetrie, prin care se exprima unitatea.
PROPORTIA:”... daca nu avem decat doua lucruri, este imposibil sa le combinam
convenabil intr-un al treilea, caci trebuie sa existe intre ele o legatura care sa le uneasca.
Ori, dintre toate legaturile, cea mai buna este cea care, prin ea si din lucrurile pe care le
uneste, formeaza o unitate pe cat de perfecta posibil, iar aceasta unitate este proportia care
este de natura sa o realizeze complet; pentru ca, intr-adevar din trei numere oarecari,
cubice sau patrate, mediul este pentru primul ceea ce ultimul este pentru cel mediu; si
invers... de aici decurge in mod necesar ca toti termenii vor fi aceeasi si ca fiind aceeasi si unii si altii,
ei vor forma un tot.” (Platon, Timaios, 31c-32b)
SYMMETRIA care se bazeaza pe analogie,
adica – dupa Platon – pe prietenia dintre fiinte formate dupa aceeasi proportie, fondeaza
echivalenta dintre microcosmos si macrocosmos,
de unde provine si antropomorfismul formelor artistice, in particular cel al diferitelor ordine/
genuri. Lumea lui Timaios instaleaza un du-te-vino
intre cosmologie si arhitectura. (A. Chastel)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala” ESTETICA ARMONICA
TEORIA “FRUMOSULUI OBIECTIV” Una dintre cele mai durabile teorii estetice.
“De asemenea, symmetria este un acord armonios (conveniens consensus) al părţilor operei însăşi şi o
relaţie proporţională între aceste părţi şi ansamblul figurii. (I,2,12).
Aşa cum în corpul omenesc euritmia este o consecinţă a symmetriei, a relaţiilor proporţionale dintre cot, picior,
palmă, deget şi celelalte mădulare, tot astfel stau lucrurile şi cu operele perfect realizate. (I, 2,13).
Compoziţia edificiilor constă în symmetria, de ale cărei raporturi (rationem) arhitectul trebuie să ţină seama cu
multă grijă. Symmetria se naşte din proporţie, care pe greceşte se numeşte analogia. (III,1,1)
Proporţia este subordonarea la un modul, în părţi alicote, a membrelor unei lucrări şi ale lucrării în ansamblu. De
aici rezultă raportul symmetriilor. (III,1,2) Într-adevăr, nici un edificiu nu poate fi în mod raţional
compus fără symmetrie şi proporţie, ci numai dacă membrele sale se găsesc într-un raport bine chibzuit, aşa
cum e cazul şi cu un om bine făcut. (III,1,3) (Vitruviu, De architectura)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala”
Într-adevăr, nici un edificiu nu poate fi în mod raţional compus fără symmetrie şi proporţie, ci numai dacă membrele sale se găsesc într-un raport bine chibzuit, aşa
cum e cazul şi cu un om bine făcut. (III,1,3) (Vitruviu, De architectura)
Cesare Cesariano, 1521, ilustratie la Vitruviu
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala” De aici, dar si din legendele lor fondatoare
(relatate de Vitruviu), apare si inzestrarea ordinelor cu un anumit caracter:
doric- masculin, ionic-feminin, corintic -juvenil (cautari care vor fi continuate in
timp).
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala” “ Symmetria ia nastere prin proportie pe care grecii o numesc analogia”
Aceleasi principii se aplica si altor arte (teoretizate chiar inainte, în sculptura; de ex.,
Policlet/sec V-IV IC- în Canon), alaturi de principiul imitatiei/mimesis.
Copie târzie dupa”canonul”/Doriforul lui Policlet (sec5-4 ien)
Copia cea mai buna dupa Athena Parthenos statuia criselefantina a lui Phidias (sec. V IC)
Bronz roman din sec II dupa Discobolul lui Myron (sec. V IC)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala”
Acelasi principiu se aplica si altor arte (teoretizat chiar inainte, în sculptura; de ex., Policlet/sec V-IV IC- în Canon), alaturi de principiul imitatiei/mimesis.
Bronzul Artemision, se crede a fi Poseidon sau Zeus, 460 î,Cr.
Athena. Copie romana dupa un original grecesc, sfarsit de sec. 5 î.Cr.
Apolon din Belvedere. Copie romana dupa un bronz grecesc 330–320 î.Cr. Atribuita lui Leochares.
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
grecia antica – o “revolutie formala”
“ESTETICA” ARMONICA TEORIA “FRUMOSULUI OBIECTIV”
Este purtata si garantata de limbajul clasic la baza caruia stau
ORDINELE/TIPURILE DE COLOANE doric, ionic, corintic, toscan
dupa Vitruviu (De Architectura, sec.1 IC)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica – o “revolutie formala”
Ca orice limbaj, “LIMBAJUL CLASIC” a fost creat in anumite circumstante
particulare pentru a le raspunde la anumite nevoi
si se va imbogati in timp, va “evolua”. Aceasta evolutie constituie ceea ce numim
TRADITIA CLASICA, pe care s-a sprijinit arhitectul/proiectarea cam
2000 de ani.
La început, limbajul clasic e folosit numai pentru temple, apoi si pentru alte cladiri
urbane/publice nereligioase si pentru locuinte. In civilizatia greaca, locul “magic” al
sanctuarului coboara spre oras prin investitia publica si privata in echiparea orasului.
“Se poate da numele de oras unei aglomerari care nu are nici edificii administrative, nici
gimnaziu, nici teatru, nici fantani cu apa curenta?” (Pausanias X,4,1)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Roma antica imbogatirea repertoriului formal si diversificarea sintaxei
prin fuziunea cu geniul constructiv roman
– ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii – suprapunerile de ordine, validarea logicii structurale de estetica armonica – se folosesc si alte surse pentru imbogatirea vocabularului formal – se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin, la randul lor, modele: templul, arcul de triumf, Coliseul, Panteonul, terme, basilici colosale …
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Roma antica
combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii arcul de triumf
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Colosseul, Roma, 80 d.C.
Roma antica
suprapunerile de ordine, validarea estetica a logicii
structurale
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
« Atata timp cat Colosseumul va fi în picioare, Roma va fi în picioare; cand Colosseumul se va prabusi, Roma se va prabusi; cand Roma se va prabusi, lumea
intreaga se va prabusi.» (Bède le Vénérable, sec. VIII d.C.)
Roma antica
aplicata unor noi tipuri de cladiri care devin modele: Coliseul/Colosseo/Colosseum
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Panteonul, Roma, (27 i.C - sec. II d.C.).
Roma antica noi tipuri de cladiri care devin modele:
Panteonul
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Bazilica lui Maxentiu, sec III-IV d.C.
Roma antica structuri boltite monumentale: basilici colosale, terme
(noi tipuri de cladiri care devin modele)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Termele lui Caracalla, sec III d.C.
Roma antica
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Marile spatii boltite vor deschide calea arhitecturii bizantine
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Bizant iesire din gramatica clasica in favoarea altor tipuri de cautari si a
unei alte expresii arhitecturale
Sfanta Sofia, Constantinopol/Istanbul, 537 (Isidorus din Milat si Anthemius din Tralles)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
San Vitale, Ravena, 526-547
Bizant iesire din gramatica clasica
cautarea altor tipuri de expresii arhitecturale
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
ORDINELE CLASICE Repertoriul expresiv pe care ni-l lasa cultura antica: [1] este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani [2] este reluat in Renastere si teoretizat, codificat, devine
norma a “bunei arhitecturi” si a “bunului gust” [3] este permanent prelucrat pana in sec. al XIX-lea “vocabularul” formal al ordinelor clasice; “sintaxa/gramatica” (sistem de reguli de punere împreuna) - se bazeaza pe reguli proportionale, teoretizate inca din Antichitate si adaptate diverselor scheme distributive, in functie de tipul de cladire si tinand cont de sistemele constructive folosite (trilitic sau boltit)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Limbajul clasic – o “revoluție formală” Tratatul lui Vitruviu aduce in
teoria arhitecturii proba supunerii “proiectarii” unui
adevar estetic “transcendent”, prin folosirea “ordinelor”.
Am scris reguli precise, pentru
ca, cercetându-le [tu, Caesar], sa poti cunoaste prin tine însuti însusirile lucrurilor
facute până aici si ale celor viitoare; caci în aceste carti
am dat la iveala toate regulile mestesugului. (I, Pref., 5)
1654: Vitruve présentant De architectura à Auguste.
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Limbajul clasic – o “revoluție profesională” Știința arhitectului se compune dintr-
un număr destul de bogat de discipline și cunoștințe variate; judecata sa ia
seama de toate operele pe care le produc celelalte arte. Această știință se
exercită ca practică și ca teorie. Fabrica (Practica) este un exercițiu
continuu și repetat al acțiunii; ea rezulta din experienta continua si
completa, obtinuta prin prelucrarea cu mâinile a oricarui soi de materie, în scopul de a-i da forma.Ratiocinatio
(teoria), este ceea ce poate explica si demonstra lucrarile care se savârsesc, pe masura îndemânarii si a întelegerii.
I,1,3
De aici sunt transmise în discursul ulterior de arhitectura
indicatiile despre legile proportiilor (fara sa fie insa
clare), definitia arhitecturii ca “stiinta” a modului lor de
folosire, interpretarea antropomorfica a “ordinelor
antice” si afirmarea demnitatii arhitectului ca creator. DE ARCHITECTURA, ediția Cesare Cesariano, 1521, ilustrata
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Edificiile grecesti si romane capata un prestigiu care le instituie intr-un sistem international de referinta deosebit de durabil
Sistem internațional de referință
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Toate acestea explica LUNGA POSTERITATE A ORDINELOR CLASICE
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
după interludiul romanic și gotic
sinteza mostenirii romane cu traditia constructiva germanica
St. Chapelle, Paris, 1239-1248
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
St. Foy, Conques/Franta, 1041-1052
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
după interludiul romanic și gotic sinteza mostenirii romane
cu traditia constructiva germanica
Notre Dame din Chartres, 1196-2060
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
după interludiul romanic și gotic
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renașterea
omul “iese din rand”; arhitectul isi schimba statutul
Pietre tombale : cavaleri din Evul Mediu si din Renastere (Karl Gruber, Forme et caractere de la ville allemande)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renașterea
Filippo BRUNELLESCHI (1377-1446) – Domul din Florenta
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
LEON BATTISTA ALBERTI (1404-1472) De Re Aedificatoria 1452 se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest nume arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale
L.B. Alberti, Palazzo Rucellai, Florenta
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renașterea
se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest nume. arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a practica o arta liberala.
Philibert de l’Orme (c.1517-c.1570) Alegoria raului si bunului arhitect
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
Tratatul lui Vitruviu este recitit in noua cheie, alaturi de Platon, Horatiu, Cicero… El transmite discursul anticilor despre un adevar estetic care se bazeaza pe analogia cu o ordine “superioara”. Aici se gasesc indicatiile despre legea proportiilor, definitia arhitecturii ca stiinta a modului de folosire a acesteia, interpretarea antropomorfica a ordinelor antice si afirmatia demnitatii arhitectului. Toate acestea fac obiectul unei teorii specifice, care il introduce pe arhitect printre umanisti.
Arhitectura ca arta liberala
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan, compozit) In practica, incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice si “templelor” crestine (biserici) romanice si gotice
Ordinele clasice dupa Vignola (1507-73), Traité des cinq ordres d’architecture publié en 1563
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
In practica, incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice si “templelor” crestine (biserici) romanice si gotice
L.B. Alberti, Palazzo Rucellai (1446-51)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
In practica, incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice si “templelor” crestine (biserici) romanice si gotice
L.B. Alberti, San Francesco da Rimini
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
In practica, incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice si “templelor” crestine (biserici) romanice si gotice
L.B. Alberti, Sant’Andrea, Mantova
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
toscan doric ionic corintic compozit
cele cinci ordine clasice, dupa Palladio
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului, instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat, incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi
Andrea Palladio, basilica din Vicenza (stanga), Fatada San Giorgio Maggiore, Venezia (dreapta)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
Andrea Palladio, proiect de palat, refacerea termelor lui Diocletian (stanga), travee palazzo della Ragione, 1560 (dreapta)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pana in secolul XIX
Andrea di Pietro, zis Palladio (1508-1580)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului, instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat, incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi
Palladio, San Giorgio Maggiore, Venezia
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
Benedetto da Maiano, Palazzo Strozzi (1489-1662)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
1534 - Francesco Giorgio Veneto, Memorandum for S. Francesco della Vigna, Venise (in Rudolph Wittkower, Architectural Principles in the Age of Humanism)
Pentru a construi "tesatura" Bisericii cu acele proportii potrivite si armonioase, pe care sa le putem face fara sa schimbam ceea ce este deja facut, as proceda astfel. As vrea ca latimea navei sa fie de 9 pasi ... ceea ce este patratul lui 3, numar prim si divin. Lungimea navei, care va fi 27, va avea o tripla proportie, ceea ce duce la o "octava perfecta"/diapason (2/1) si o "cvinta perfecta"/diapente (3/2). Si aceasta armonie misterioasa este ca atunci când Platon, în Timaeus, voia sa descrie minunata consonanta a partilor si a intregului lumii; el a luat aceasta ca prima fundatie a descrierii lui, multiplicând cât de departe ar fi fost necesar aceste aceleasi proportii si numere in concordanta cu regulile si consonantele care o umplu, pâna când a inclus întreaga lume si fiecare dintre membrele si partile ei. Noi, fiind doritori sa construim biserica, am socotit necesar si foarte potrivit sa urmam acea ordine al carei stapân si autor este Dumnezeu, cel mai mare arhitect.
cautarea proportiei ideale
Leonardo da Vinci circa 1487 Cosmografia del minor mondo
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
Sebastiano SERLIO (1475-1553) consacra autoritatea canonica a ordinelor antice prima gramatica ilustrata a Renasterii, foarte folosita si raspindita in Franta, apoi in Germania si zona flamanda, mai tirziu in Anglia în timp ce suportul (și conținutul metafizic) al frumosului armonic slăbește, astfel încât căutarea proporției ideale nu se mai adresează ordinii cosmice ci anticilor (pentru că au transpus-o cel mai bine). « Lisez les Anciens : imitez-les, si vous ne pouvez imiter la Nature! » (Les Beaux-Arts réduits à un même principe, abatele Charles Batteux, 1746)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
speculatia privind TIPUL IDEAL al fiecarui ordin se poate urmari de-a lungul istoriei clasice, osciland intre venerarea antichitatii si anumite inventii
din John Summerson, “The Classical Language of Architecture”
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renașterea
imitarea Antichității devine garanția Frumosului pânâ în secolul XIX
Rafael, Scoala din Atena (1508-11)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
Acest limbaj va parcurge istoria “stilurilor” si a orasului, folosit diferit, in functie de gust si de circumstantele specifice, dar si de mijloacele la indemina.
Limbajul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci si orasului
care se supune aceluiasi “control” estetic
Sebastiano SERLIO (1475-1553/55) Ilustrarea scenei comice si a scenei tragice
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renașterea – orașul
Panoul din Urbino, cca. 1460-1500) atribuit lui Piero della Francesca (1415-1492) Luciano Laurana…
Limbajul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci și orasului care se supune aceluiași “control” estetic.
Limbajul clasic va parcurge istoria “stilurilor” și a orasului, folosit diferit, în
funcție de gust și de circumstanțele specifice și de mijloacele la îndemână.
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA orașul ideal
Panoul din Baltimore, cca. 1460-1500, atribuit lui Pinturicchio, Luciano Laurana…
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA orașul ideal
Panoul din Berlin, cca. 1460-1500
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
limbajul clasic parcurge istoria stilurilor
Plateau d’accouchée, vers 1428, Masaccio, (Berlin-Dalhem, Gemäldegalerie).
Imitarea Antichitatii devine garanția Frumosului până în secolul XIX. Limbajul clasic va parcurge istoria “stilurilor” și a orasului, folosit diferit, în funcție de gust și de circumstanțele specifice si de mijloacele la îndemână.
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
limbajul clasic parcurge istoria stilurilor
Exorcismul unui posedat, detaliu, atribuit lui Andrea di Giusto (după Masaccio?), (Philadelphia Museum of Art).
Imitarea Antichitatii devine garanția Frumosului până în secolul XIX. Limbajul clasic va parcurge istoria “stilurilor” și a orasului, folosit diferit, în funcție de gust și de circumstanțele specifice si de mijloacele la îndemână.
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
invenția / libertatea manieristă
Jacoppo Tintoretto, Cina cea de taina (1592-94) Jacoppo da Pontormo, Iosif in Egipt (1515-18)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
invenția / libertatea manieristă
Michelangelo, Ansamblul Capitolin, 1536-46
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
invenția / libertatea manieristă
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
invenția / libertatea manieristă
Giulio Romano, Palazzo del Te, Mantova (1525-1534)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica si efervescenta dramatica baroca
Caravagio (1571-1610), Punerea in mormint si Crucificarea Sf. Petru
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica și efervescența dramatică barocă
Francesco Boromini, Sant’Ivo alla Sapienza, Roma,1642-60
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Francesco Boromini, Sant’Ivo alla Sapienza, Roma,1642-60
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica și efervescența dramatică barocă
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica și efervescența dramatică barocă
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica și efervescenta dramatică barocă
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Proiectul lui Bernini pentru colonada Luvrului - sec XVII
retorica și efervescenta dramatică barocă
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica și efervescenta dramatică barocă
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
rigoarea clasicismului francez
Claude Perrault - colonada Luvrului - sec XVII
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
rigoarea clasicismului francez
cele 5 ordine dupa Claude Perrault (1616-1688)
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
în paralel cu exuberanța grațioasă a rococo-ului
L’Escarpolette, vers 1766, Jean Honoré Fragonard, (Londres, Wallace Collection).
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
în paralel cu exuberanța grațioasă a rococo-ului
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Jacques Louis David – Incoronarea lui Napoleon (1805-07)
rigoarea reîntărită a neo-clasicismului francez
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
rigoarea reîntărită a neo-clasicismului francez
Sfârsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX
« Lisez les Anciens : imitez-les, si vous ne pouvez imiter la Nature! » Les Beaux-Arts réduits à un même principe, abatele Charles Batteux, 1746
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Sfârsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX
rigoarea reîntărită a neo-clasicismului francez
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
răspândirea tradiției clasice în lumea veche
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA răspândirea tradiției clasice în lumea nouă
Thomas Jefferson (1743-1826) – Universitatea din Virginia, Charlottesville si rezidenta de la Monticello
anul
I / I
AC
/ 20
15-1
6 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Peste acest stadiu al dezvoltării disciplinei se vor suprapune MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA și noile probleme pe care le aduc în fața arhitecților
