1.Reabilitarea Urbana a Zonei de Est a Municipiului Onesti Rev1

STUDIU DE TRAFICpentru obiectivul

Reabilitarea urbană a zonei de esta municipiului Oneşti, judeţul Bacău

BENEFICIAR: MUNICIPIUL ONEŞTI, JUDETUL BACAU

FAZA: STUDIU DE TRAFIC

Proiect nr.: 816 /2015

2015

1 Str. Zugravi, nr. 15, IAŞI, ROMÂNIA, Tel: +40 0332 440 778, Fax: +40 0332 440 779, [email protected], www.bodoinvest.com, RO 18156097 J22/2875/2005, Capital social: 200 lei

BORDEROU

A. PIESE SCRISE

A.1. DATE GENERALEA.1.1. Denumirea obiectivului de investiţii;A.1.2. Amplasamentul;A.1.3. Titularul investiției;A.1.4. Beneficiarul investiției;A.1.5. Elaboratorul documentației.

1. PREZENTARE GENERALĂ2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

2.1. Generalităţi2.2. Reţeaua stradală majoră2.3. Lungimile drumurilor naţionale şi judeţene2.4. Transportul feroviar2.5. Transportul în comun2.6. Transportul aerian

3. DESCRIEREA SITUAŢIEI EXISTENTE3.1. Reţeaua stradală

4. MASURĂTORI DE TRAFIC4.1. Valori de trafic la nivel teritorial4.2. Puncte de sondare a traficului

5. DIAGRAMA RELAŢIILOR DE TRAFIC5.1. Diagrama relaţiilor de trafic în punctul 15.2. Diagrama relaţiilor de trafic în punctul 25.3. Diagrama relaţiilor de trafic în punctul 3

6. PROGNOZA TRAFICULUI6.1. Coeficienţii de evoluţie a traficului6.2. Traficul de calcul pentru determinarea capacităţii din punctul 16.3. Traficul de calcul pentru determinarea capacităţii din punctul 26.4. Traficul de calcul pentru determinarea capacităţii din punctul 3

7. DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIER7.1. Dimensionarea sistemului rutier de pe strada Eternității și strada V.

Alecsandri7.2 Dimensionarea sistemului rutier de pe strada G. Coșbuc și strada C.D.

Gherea.7.3 Dimensionarea sistemului rutier de pe strada A.I. Cuza și strada M. Bravu.

8. CONCLUZII

Întocmit, ing. Andrei Irimiciuc


LISTA CU SEMNĂTURILE PROIECTAN Ţ ILOR ŞI VERIFICATORILOR Obiectiv de investitie: Reabilitarea urbană a zonei de est a municipiului Oneşti, judeţul BacăuAmplasament: Municipiul Oneşti, Județul BacăuBeneficiarul investiţiei: Municipiul Oneşti, Județul BacăuTitularul investiției: Municipiul Oneşti, Județul BacăuElaboratorul proiectului: S.C. BODO INVEST S.R.L. IAȘIProiect nr.: 816/2015

COLECTIV DE PROIECTARE:Sef proiect: dr. ing. Bodoga Ştefan................................................................................

Proiectat:dr. ing. Amarie Alexandru Octavian...............................................................

Ing. Coşofreţ Gabriel...................................................................................

Ing. Irimiciuc Andrei....................................................................................

Aprobat: ing. Scutaraşu C. Sorin ..................................................................................


A. PĂRŢILE SCRISE


A.1. DATE GENERALE

A.1.1. - Denumirea obiectivului de investiţii: „Reabilitarea urbană a zonei de est a municipiului Oneşti, judeţul Bacău”

A.1.2. - Amplasamentul:Municipiul Onești este localizat în centrul județului Bacău, la o distanță de 51 km

de municipiul Bacău - capitala de județ și la o distanță de 37 km de municipiul Adjud.

A.1.3. - Titularul investiţiei:Municipiul Onesti, județul BacauCu sediul administrativ:

Municipiul Oneşti, Bulevardul Oituz nr.17, cod poştal 601032, jud. Bacău;Tel: 0234.324243; Fax: 0234.313911E-mail: [email protected]

A.1.4. – Beneficiarul investiţiei:Municipiul Oneşti, județul BacăuCu sediul administrativ:

Municipiul Oneşti, Bulevardul Oituz nr.17, cod postal 601032, jud. Bacău;Tel: 0234.324243; Fax: 0234.313911E-mail: [email protected]

A.1.5. - Elaboratorul documentaţiei:

S.C. BODO INVEST S.R.L. IASISos. Bucium, nr. 24, mun. Iași, jud.IașiJ22/2875/2005, CUI RO 18156097,Tel.+40.332.440.778 fax.+40.332.440.779, E-mail: [email protected]


mailto:[email protected]

1. PREZENTARE GENERALĂMunicipiul Oneşti este situat în Depresiunea Tazlău-Cașin, la o altitudine medie

de 210 m. Cel mai jos punct al orașului este la 180 m pe valea Trotușului. Cel mai înalt este la 240 m pe dealul Cuciur.Poziția geografică este 46° 13'N (latitudine) și 26° 47'E (longitudine), la circa 60 km SV de municipiul reședință Bacău.

Orașul Onești este poziționat în zona de confluent a râurilor Oituz, Tazlău și Cașin cu curâul Trotuș.

Clima este temperat-continentală, temperaturile fiind cuprinse între -25 grade Celsius, pe timpul iernii, și +35 grade Celsius, pe timpul verii. Vegetația este specifică zonei temperat-continentale: conifere, foioase, plante urcătoare dar și plante rare care se află în rezervația "Perchiu", arie naturală protejată inclusă în situl de importanță comunitară - Dealul Perchiu.

Solurile zonale sunt cernoziomuri, formate din loess, reprezentând cea mai mare parte adică 60-70 % din teritoriu.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Onești se ridică la 39.172 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 51.416 locuitori.

La nivel național, municipiul Onești este amplasat în est-ul țării, în proximitatea municipiului Bacău, de-a lungul arterelor rutiere majore DN 11, DN 11A și DN 12A.

Unitatea teritorială administrativ a oraşului Onesti este traversată de noua drumuri de importanţă naţională, judeţeană şi locală :

• Drumuri naționale: DN 11, DN 11 A și DN 12A; • Drumuri județene: DJ 115, DJ 119 și DJ 113; • Drumuri comunale: DC 124, DC 153 și DC 128;

2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

2.1 GeneralitaţiAnaliza situaţiei existente, constituie o etapă deosebit de importanta în procesul

de elaborare a unui studiu de trafic deoarece in aceasta etapă se fac observaţii, măsurători şi se culeg toate informaţiile legate de modul de desfăşurare a traficului în prezent. Vor fi analizate pe rând toate elementele care concură la fluenţa traficului.

2.2. Reţeaua stradală majoră


Municipiul Oneşti se află la întretăierea arterelor de circulaţie rutieră care leagă zona vestică (Braşov – E574), nordică (Suceava – E574, E85) şi sudică (Bucureşti – DN11A, E85). Din această cauză traficul de tranzit este foarte intens. Tranzitarea municipiului Oneşti presupune parcurgerea cel puţin a uneia dintre cele 4 străzi importante: Libertăţii, Oituz, Republicii sau Marăşeşti. Accesul în municipiu se face prin intersecţii cu sens giratoriu.


Figura 1. Reţeaua stradală majoră a municipiului Oneşti


2.3. Lungimile drumurilor naționale și județene prezente pe teritoriul orașului OneştiRețeaua de străzi a municipiului are o lungime totală de 99 km, din care:

56,57 km – îmbracaminţi asfaltice; 26 km – beton de ciment; 0,560 km – pavate; 0,940 km – pavate cu bolovani de râu; 15,530 km – balastate.

Tabel 1. Lungimile drumurilor naționale și județeneDN 11 LUNGIME KM

Intravilan existent 8.165 km Km 124+343 – km 132+508Extravilan 1,037 km Km 132+508 – Km 133+481

Km 124+279 – Km 124+343TOTAL 9.202 km Km 124+279 – Km 133+481

DN 11A LUNGIME KMIntravilan existent 3,891 km Km 106+014 – Km 109+905Extravilan 3,364 km Km 102+650 – Km 106+014TOTAL 7,255 km Km 102+650 – Km 109+905

DJ 713 LUNGIME KMIntravilan existent 1,170 km Km 0+000 – km 1+170Extravilan 4,860 km Km 1+170 – Km 6+030TOTAL 6,030 km Km 0+000 – Km 6+030

În intravilanul localității, rețeaua stradală este alcătuită din străzi de categoria a-II-a de legătură, străzi de categoria a-III-a colectoare și străzi de folosință locală de categoria a-IV-a. Profilul străzilor în anumite zone redus (în special în zonele cu caracter rural), iar o parte din acestea sunt neasfaltate sau parțial acoperite de îmbrăcăminte asfaltică.

Rețeaua stradală a municipiului Onești este dezvoltată în principal de-a lungul celor 3 drumuri naționale, atât pe direcția vest-est, cât și pe direcția sud. Totodată, rețeaua stradală a fost organizată și în funcție de cele 3 râuri mari, care traversează teritoriul administrativ al municipiului: Trotuș, Tazlău și Cașin.

Ca și măsuri pentru fluidizarea traficului în municipiul Onești s-au propus, de către Ispectoratul de Politie jud. Bacau Politia Municipiului Onesti , următoarele:


• reconfigurarea intersecţiei străzilor A.I. Cuza cu strada Mihai Bravu, datorită faptului că partea carosabilă de pe ambele străzi în plan orizontal este înclinată către râul Caşin, fapt ce a condus la producerea unor evenimente rutiere pe timp de iarnă sondate cu pagube materiale, distrugerea stâlpilor de iluminat public şi părăsirea carosabilului de către autovehicule in albia râului;

• montarea unor dispozitive de calmare a traficului rutier in zona trecerilor de pietoni (fără cele din intersecţiile semaforizate), de pe Calea Mărăşeşti, B-dul Republicii, B-dul Oituz și strada Libertăţii;

• înfiinţarea unui sens giratoriu la intersecția străzilor Calea Slănicului, Bacăului și B-dul Mărăşeşti, cu iluminat public stradal și supraveghere video;

2.4 Transportul feroviar Transportul pe cale ferată se realizează pe linia C.F. secundară Adjud-Ciceu, ce

leagă două magistrale de cale ferată 500 – București – Suceava și 300 – București – Brașov – Sibiu. În interiorul municipiului, sunt prezente două gări (pentru călători și mărfuri): gara centrală Onești și halta Borzești.

Suprafata totală a Căii Ferate, în teritoriul administrativ al orașului Onesti este de 121,210 m.

Tabel 2. Pozițiile km ale CF 501C.F. Sector cuprins

în teritoriul administrativ

Sector cuprins în intravilanul

existent

Lungime sector

cuprins în intravilanul

existent

Lungime sector

cuprins în extravilan

Linia 501 N - V:Km 42+216

S - E:Km 31+130

SUD:Km 39+824

NORD:Km 31+130

8, 69 km 2,39 km

2.5 Transportul în comun În municipiul Oneşti transportul public local de persoane prin curse regulate de tip urban este organizat pe următoarele trasee:

• Traseul nr.1 - Catedrală – Belvedere – Libertăţii - Bdul Oituz - Gară - Bdul Republicii - Catedrală; Operator S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti.


• Traseul nr.2 – Capucini - Bdul Republicii – Gară - Bdul Oituz - Libertăţii - Belvedere - Capucini; Operator S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti.• Traseul nr. 3 - Dispensar Cartier 6 Martie – Bibliotecă – Bd-ul Oituz - Calea Mărăşeşti - Biserica Ştefan cel Mare-Borzeşti – Chimcomplex – Rafo - Cartier TCR - Calea Mărăşeşti - Bd-ul Oituz - Bibliotecă - Dispensar Cartier 6 Martie; Operator S.C. CHIMOTO TRANSCOM S.R.L. Oneşti.

• Traseul nr. 4 - Capucini - Bdul Republicii – Gară - Slobozia Veche - Slobozia Nouă şi retur; Operator S.C. GENORACOM S.R.L. Oneşti.

Frecvenţa mijloacelor de transport este de unul la 30 min, între orele 5:30- 21:30, în zilele de luni până vineri şi de unul la 60 de min. în zilele nelucrătoare, între orele 5:30-2130.

Transportul de persoane de tip suburban se realizează pe linii şi trasee aflate sub jurisdicţia Consiliului Judeţean Bacău conf. tabelul 3.

Tabel 3. Situația transportului în comun în municipiul Onești

Nr. crt.

Denumire Traseu/ Operator

Parc Auto Total autobuze/Pe traseu

(Buc.)

Nr.călători/ zi

1 Traseul 1+2 S.C.TRANSMOLDOVA

50/5 400

2 Traseul 3/ S.C.CHIMOTO

TRANSCOM

12/2 220

3 Traseul 4/ S.C.GENORACOM

6/2 310

2.6 Transportul aerianPentru transportul aerian se poate se poate utiliza aeroportul Bacău, din

municipiul Bacău, resedinţa de judeţ, situat la circa 50 km distanţă de municipiul Oneşti si care operează atât pe rute interne cât şi pe rute internaţionale.

3. DESCRIEREA SITUAŢIEI EXISTENTE3.1 Reţeaua stradală

Zona care face obiectul prezentului studiu de trafic este situată in partea de Sud-Vest a municipiului Oneşti.

Tabel 4. Străzile care fac obiectul prezentului studiului de trafic11 Str. Zugravi, nr. 15, IAŞI, ROMÂNIA, Tel: +40 0332 440 778, Fax: +40 0332 440 779,

[email protected], www.bodoinvest.com, RO 18156097 J22/2875/2005, Capital social: 200 lei

Nr. crt.

Denumire strada Lungime [m]

1 Strada Alexandru Ioan Cuza 1410 m2 Strada Mihai Bravu 600 m3 Strada Constantin Dobrogeanu Gherea 550 m4 Strada George Cosbuc 100 m5 Strada Eternitaţii 400 m6 Strada Vasile Alecsandri 500 m


Zona Malu (Cartierul Malu)


Străzile care sunt racordate la drumul naţional DN 11 (E 574):- Strada Alexandru Ioan Cuza face legatura indirect la DN 11 (E 574) prin

intermediul străzilor General Radu R. Rosseti şi Doctor Victor Babes.- Strada Mihai Bravu face legatura indirect la DN 11 (E 574) prin intermediul străzii

Libertătii.- Strada Constantin Dobrogeanu Gherea face legatura indirect la DN 11 (E 574)

prin intermediul străzii General Radu R. Rosseti- Strada George Cosbuc face legatura indirect la DN 11 (E 574) prin intermediul

străzilor Alexandru Ioan Cuza şi Doctor Victor Babes.- Strada Vasile Alecsandri face legatura indirect la DN 11 (E 574) prin intermediul

străzii Doctor Victor Babes.Străzile care sunt racordate la drumul naţional DN 11A (E 85):

- Strada Alexandru Ioan Cuza face legătura indirect la DN 11A (E85) prin intermediul străzii Redului.

- Strada Eternităţii face legatura indirect la DN 11A (E 85) prin intermediul străzii Redului.

- Strada Vasile Alecsandri face legătura indirect la DN 11A (E85) prin intermediul străzilor Alexandru Ioan Cuza şi Redului.

4. MASURĂTORI DE TRAFIC Prezentul Studiu de Trafic respectă terminologia utilizată conform Indicativ AND

584-2012, STAS 4032/2 şi SR 7348, pentru determinarea traficului rutier de calcul în vederea proiectării şi verificării drumului din punct de vedere al capacităţii portante şi al capacităţii de circulaţie.

Traficul de calcul pentru proiectarea şi verificarea drumurilor din punct de vedere al capacităţii portante reprezintă numărul de osii standard de 115 KN pe banda de circulaţie cea mai solicitată, echivalent cu volumul de trafic de vehicule fizice grele care se va desfăşura pe această bandă a drumului.

Traficul de calcul pentru proiectarea şi verificarea drumurilor din punct de vedere al capacităţii de circulaţie reprezintă debitul orar exprimat în vehicule etalon pe oră, în sensul de circulaţie cel mai încărcat, sau în ambele sensuri de circulaţie, corespunzător celei de-a 50-a oră de vârf, determinat de curba de debite orare clasate pentru anul de bază sau pentru anul de perspectivă considerat.

Perioada de perspectivă este intervalul de timp pentru care se stabileşte traficul de calcul, exprimată în ani şi se compune din mai multe perioade parţiale determinate de rate diferite de evoluţia traficului rutier.


Anul de bază este anul faţă de care se determină prognoza de evoluţie a traficului, care poate fi ultimul an pentru care se dispune de date de trafic la nivel MZA sau anul de dare în exploatare a lucrării rutiere pentru care se determină traficul de calcul.

Intensitatea medie zilnică anuală a traficului pe grupe de vehicule din anul de bază MZA se determină pentru drumurile judeţene existente prin următoarea metodă de investigare a traficului:

- recensământul general de circulaţie care se efectuează la intervale de 5 ani pe reţeaua de drumuri publice, conform Instrucţiunilor indicativ AND 557. Pe baza datelor colectate în zilele de recensământ se determină MZA cu relaţia:

MZA = Co/14 x Σqkj/akÎn care:qk – reprezintă debitul de 14 ore pentru drumurile judeţene înregistrat în ziua „j”

pentru grupa de vehicule „k”;ak – coeficient de redresare, reprezentând raportul între debitul de 14 ore de

recensământ şi intensitatea traficului de 24 ore;Co – coeficient de oblicitate a estimării MZA pe baza eşantionului de 14 zile de

recensământ; Este cunoscut fenomenul de creştere accelerată a traficului rutier şi în special al

celui urban ca urmare a mai multor cauze, printre care se impune în special cea de dezvoltare economică.

De asemenea o problemă dificilă o constituie traficul de tranzit, care trece prin oraşe, mai ales când acestea nu au la dispoziţie rute ocolitoare. Totodată problema se complică când oraşul respectiv este situat în legătură cu drumuri importante de exemplu cu drumuri naţionale principale.

Creșterea parcului auto, a mobilității, schimbarea structurii deplasărilor efectuate pe teritoriul municipiului Oneşti, schimburile cu teritoriul de influență, lipsa locurilor de parcare, nivelul traficului de tranzit sunt elemente care necesită a fi luate în calcul pentru elaborarea unui studiu de trafic cat mai corect.

Elaborarea studiului de circulaţie a oraşului Onesti a ţinut cont doar de intravilanul localităţii şi principalele căi de acces.

Pentru a cunoaşte traficul preluat de reţeaua de transport a oraşului Onesti sunt necesare măsurători de trafic în intersecţiile reprezentative din punct de vedere al fluxurilor de trafic.

În cadrul capitolelor următoare se vor trata pe larg aspectele relevante ce au decurs din derularea acestor activităţi enumerate mai sus.


Măsurătorile de trafic au fost efectuate câte o oră pentru fiecare punct pentru a evidenţia traficul de autovehicule ce au fost contorizate în punctele de măsurare.

Valorile astfel obţinute au fost transformate în vehicule etalon conform Ordinului nr. 617 din 23 octombrie 2003 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al capacităţii portante şi al capacităţii de circulaţie '' indicativ AND 584-2002.

Tabelul 5. Coeficienţii pentru echivalarea vehiculelor fizice în vehicule etalon de tip autoturism pe drumurile publice

Nr. Crt.

Grupa de vehicule Coeficientul de echivalare in vehicule etalon

1 Biciclete, motorete, scutere, motociclete 0,52 Autoturisme, microbuze, autocamionete, cu sau

fara remorcă1,0

3 Autocamioane si derivate cu 2-4 osii 2,54 Autovehicule articulate 3,55 Autobuze 2,55 Tractoare si vehicule speciale 2,08 Remorci, autocamioane şi tractoare 1,59 Vehicule cu tracţiune aniMaluă 3,0

Pentru calculul traficului de prognoză s-au luat în considerare coeficienţii de evoluţie stabiliţi pe baza recensămintelor pe drumurile naţionale efectuate în anul 2005 şi prezentaţi de AND-CESTRIN Bucureşti. Aceşti coeficienţi de evoluţie pe tip de vehicul sunt stabiliţi până în anul 2025 pe diverse tipuri de drumuri.

Tabel 6. Categoriile de vehicule considerate la Recensământul Naţional de trafic1. Biciclete şi motociclete

bicicletã cu sau fãrã motor, motocicletã, scuter

2. Autoturisme, microbuze, autocamionete

motocicletã cu ataş; toate autoturismele, autocamionete, autoutilitare pânã la 3,5t; microbuz max 10 locuri; alte autovehicule cu şasiu de autoturism

3. Autocamioane şi derivate cu 2 osii

autocamioane cu 2 osii, autobasculantã cu 2 osii, autocisternã cu 2 osii, alte autovehicule cu şasiu de autocamion cu 2 osii şi greutate totalã peste 3,5t


4. Autocamioane şi derivate cu 3 osii sau 4 osii

autocamioane şi derivate cu 3 osii sau 4 osii, autobasculante cu 3 osii sau 4 osii, autoremorcher cu 3 osii sau 4 osii, automacara cu 3 osii sau 4 osii

5. Autovehicule articulate (tip TIR), vehicule cu peste 4 osii, remorchere cu trailer

autotractor cu remorcã sau peridoc, autoremorcher cu trailer sau cu peste 4 osii, automacara cu mai mult de 4 osii, alte vehicule cu mai mult de 4 osii

6. Autobuze

autobuz, autocar

7. Tractoare cu fără remorcă, vehicule speciale

tractor universal, tractor agricol, combinã agricolãutilaj de constructii (buldozer, autogreder etc.)

8. Autocamioane cu 2,3 sau 4 osii cu remorcă (Tren rutier)

9. Vehicule cu tractiune aniMaluã

4.1 Valori de trafic la nivel teritorial În interiorul intravilanului s-au făcut măsurători de trafic în 3 posturi caracteristice

pentru traficul din zona Malu (cartierul Malu). Măsurătorile au fost efectuate în luna martie a anului 2015. Aceste valori nu arată maximele intensităţii traficului din localitate. Ele pot fi mai mari cu până la 10 -20% în perioade scurte de timp (1-2ore), în perioadele de vârf ale traficului.

Datele de trafic culese pot fi folosite pentru identificarea fluxurilor majore din localitate, intensitatea traficului pe reţeaua majoră de căi de comunicaţii şi identificarea străzilor a căror capacitate de preluare a traficului este depaşită prin indicele “debit- capacitate” (raportul dintre traficul înregistrat şi capacitatea de preluare a străzii în Vet./h).

4.2 Puncte de sondare a traficului Punctul 1

Intersecţie Strada Redului cu Strada Alexandru Ioan Cuza, DC 124 şi Strada Doctor Victor Babeş.

Punctul 2Intersecţie Strada Radu Rosetii (pod peste râul Casin) cu Strada Alexandru Ioan Cuza (sens unic).


Punctul 3Intersecţie Strada Libertăţii cu Strada Alexandru Ioan Cuza (sens unic) şi Strada Mihai Bravu (sens unic). Măsurătorile de trafic au fost efectuate câte o oră pentru fiecare punct.


Puncte de sondare a traficului


5. DIAGRAMA RELAŢIILOR DE TRAFICÎn urma măsurătorilor de trafic efecutate în cele 3 puncte caracteristice s-au

cules următoarele valori de trafic:5.1 Diagrama relaţiilor de trafic în punctul 1

Intersecţie Strada Redului cu Strada Alexandru Ioan Cuza, DC 124, Strada Doctor Victor Babeş si Strada Vasile Alecsandri.

Măsurătorile de trafic au fost efectuate câte o oră pentru fiecare punc

Aparat S Î D

Vet

/h

AP.1 2 24 6AP. 2 5 3 5AP. 3 4 17 5AP. 4 5 5 7

LEGENDĂ:S - stângaÎ - înainteD - dreapta


5.2 Diagrama relaţiilor de trafic în punctul 2Intersecţie Strada Radu Rosetii (pod peste râul Casin) cu Strada Alexandru Ioan

Cuza (sens unic).Măsurătorile de trafic au fost efectuate câte o oră pentru fiecare punct.

Aparat S Î D

Vet

/h

AP. 1 0 0 22AP. 2 0 40 15

LEGENDĂ:S - stângaÎ - înainteD – dreapta


5.3 Diagrama relaţiilor de trafic în punctul 3Intersecţie Strada Libertaţii cu Strada Alexandru Ioan Cuza (sens unic) şi Strada

Mihai Bravu (sens unic).Măsurătorile de trafic au fost efectuate câte o oră pentru fiecare punct.

Aparat S Î D

Vet

/hAP. 1 18 0 21AP. 2 9 0 8AP. 3 0 6 0

LEGENDĂ:S - stangaÎ - înainteD – dreapta


6. PROGNOZA TRAFICULUI

6.1 Coeficienţii de evoluţie a traficuluiPentru modernizarea sau reabilitarea străzilor este necesară estimarea evoluţiei

traficului pentru o perioadă de perspectivă de 10-15 ani.In ceea ce priveşte coeficienţii de evoluţie a traficului pentru perioada de perspectivă 2010-2025 pe reţeaua de drumuri publice care include şi străzile, aceştia sunt prezentaţi în tebelul nr. 7.

Tabel 7. Coeficienţii medii (varianta probabilă) pe reţeaua de drumuri publiceAnul

Bic

icle

te,

mo

toci

clet

e

Aut

otur

ism

e,

mic

robu

ze,

auto

cam

ione

te

Aut

oca

mio

ane

si d

eriv

ate

cu

2

osii

Aut

oca

mio

ane

si d

eriv

ate

cu

3

sau

4 o

sii

Aut

ove

hicu

lear

ticul

ate

Aut

obuz

e

Tra

ctoa

reve

hic

ule

spe

cia

le

Rem

orc

i

Veh

icul

ecu

tra

ctiu

ne

anim

ala

To

tal

veh

icu

le

2010 1,3 1,7 1,3 1,4 1,5 1,3 1,3 1,5 0,7 1,62015 1,5 2,0 1,6 1,7 1,8 1,5 1,5 1,8 0,6 1,82020 1,7 2,3 1,9 1,9 2,0 1,7 1,6 2,0 0,5 2,12025 1,9 2,6 2,2 2,1 2,2 1,9 1,8 2,3 0,4 2,3

Tabel 8. Clasificarea tehnică după intensitatea traficuluiClasa

tehnică a

drumului

Denumirea

Intensităţiitraficului

Caracteristicile traficului Tipul drumului

recomandat

Intensitatea medie zilnică anuală

Intensitatea orară de calcul

Exprimată în număr de vehicule

Etalon Fizice Etalon FiziceI Foarte

intens2100

11600

1300

1220

1Autostrăzi

II Intens 11001

21000

8001 16000

1401

3000

1001

2200

Drumuri cu 4 benzi de circulatie

III Mediu 4501 11000

3501 8000 551 1400

401 1000

Drum cu 2 benzi de circulaţie

IV Redus 1000 4500 750 3500 100 550 75 400


V Foarte redus

1 999 1 749 99 74

7. DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIERPentru realizarea acestui obiectiv se propun lucrările de reabilitare a străzilor

Alexandru Ioan Cuza, Mihai Bravu, George Coșbuc, C.D. Gherea, Eternității și Vasile Alecsandri.

Lucrarea se încadrează conform: - HG 261/1994 în categoria C de importanţă.Străzile propuse spre reabilitare sunt străzi de categoria III și IV conform

prevederilor STAS 10144-90:Străzi de categoria III- cu două benzi de circulație de 3,00 m (3,50 m) și trotuare 1,00 – 3,00 m;- panta in profil transversal fiind de 2,50 % sub formă de acoperiș.- viteza de proiectare fiind de 50 km/h.Străzi de categoria IV- cu o bendă de circulație de 3,00 m (3,50 m) și trotuare 1,00 m;- panta in profil transversal fiind de 2,50 % sub formă de streașină.- viteza de proiectare fiind de 25 km/h.

7.1 Dimensionarea sistemului rutier de pe strada Eternității și strada V. Alecsandri.

Dimensionarea sistemului rutier s-a realizat în conformitate cu prevederile „Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică)” indicativ PD 177/2001 şi cu ajutorul programului de calcul Calderom, pentru o perioadă de perspectivă de 15 ani, rezultând un sistem rutier alcătuit din:

strat din balast în grosime de 20 cm după compactare, conform SR EN 12620:2013, SR EN 13043:2013;

strat de bază din piatră spartă în grosime de 15 cm după compactare, conform SR EN 12620:2013, SR EN 13042:2013;

strat de legătură din beton asfaltic de tip BAD 20 în grosime de 5 cm după compactare conform SR EN 13108-1 și AND 605/2013 revizuit;

strat de uzură din beton asfaltic de tip BA 16 în grosime de 4 cm după compactare conform SR EN 13108-1 și AND 605/2013 revizuit.

DATELE PROBLEMEI- Tip climateric II- Regim hidrologic 2b


- Tip de pamant – P3 Stabilirea traficului de calcul:

Grupa de vehicule nk10 pk15 pk30(pk15+pk30)

2f ek

Produsul col.1 x col.4 x col.5

o.s.115

0 1 2 3 4 5 6

Autocamioane şi derivate cu2 osii

10 1,18 1,77 1.475 0,40 6

Autocamioane şi derivate cu3 – 4 osii

9 1,13 1,60 1,37 0,60 8

Autovehicule articulate 0 1,13 1,64 1,39 0,80 0

Autobuze 3 1,18 2.05 1,62 0,60 3

Tractoare cu/fără remorcă, vehicule speciale

1 1 1.50 1,25 0,30 1

Autocamioane cu 2, 3 sau 4 osii cu remorcă (tren rutier)

1 1,09 1,53 1,31 0,80 2

Total o.s. 115 20

Nc=365x10-6xppcrtx∑[nk95x(pkrxpkf)/2xfek] = 365x10-6x15x0.5x20 = 0.055(m.o.s.)Întrucât străzile propuse spre analiză au un trafic redus din cauza starii proaste a

cailor de circulatie vom lua in calcul valoarea unui trafic rezultat prin atragere, urmare a reabilitarii tramei stradale. Prin urmare vom stabili o valoare maxima admisibila a traficului de calcul - Nmax, dar nu mai mica de N=0.250 m.o.s.

Sistemul rutier propus: - strat de uzură din BA 16 de 4 cm grosime; - strat de legătură din BAD 20 5 cm grosime; - strat de bază din piatra sparta cu grosimea de 15 cm; - strat de fundație din balast cu grosimea de 20 cm.

Conform tipului climateric II şi regimului hidrologic 2b, valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic a pământului de fundare este de 65 Mpa (conform tabelului nr. 2 indicativ PD 177 - 2001). Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este 0,30 (conform tabelului nr. 3 indicativ PD 177 - 2001).

Sistemul rutier este caracterizat prin grosimile straturilor rutiere şi valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficientului lui Poisson din tabelul nr.1.

Tabelul nr. 1

Denumirea materialului din strat h (cm.) E (MPa) mStrat de uzură BA 16 4 3600 0,35


Strat de legatură BAD 20 5 3000 0,35Strat piatra sparta 15 400 0,27Strat balast 20 142 0,27Pământ de fundare P3 ∞ 65 0,30

Eb=0,20 x hb0,45 x Ep= 0,20 x 2000,45 x 65 = 142 Mpa

Analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard Se calculează următoarele componente ale deformaţiei cu ajutorul

programului CALDEROM.Parametrii problemei sunt

Sarcina..... 57.50 kNPresiunea pneului 0.625 MPa

Raza cercului 17.11 cmStratul 1: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 4.00 cmStratul 2: Modulul 3000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 5.00 cmStratul 3: Modulul 400. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 15.00 cmStratul 4: Modulul 142. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm

Stratul 5: Modulul 65. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit

R E Z U L T A T E: DEFORMATIE DEFORMATIER Z RADIALA VERTICALA

cm cm microdef microdef

.0 -9.00 .257E+03 -.353E+03

.0 9.00 .257E+03 -.921E+03.0 -44.00 .304E+03 -.501E+03.0 44.00 .304E+03 -.820E+03

Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier proiectatCriteriul deformaţiei specifice la întindere admisibilă la baza straturilor

bituminoase:Nc = 0,250 m.o.s. Nadm= 24,5 x 108 x εr

–3,97 = 24,5 x 108 x 257–3,97 =0.663m.o.s.

RDO = NC / Nadm = 0,250 / 0,663 = 0,38 < 1,00 RDO < RDOadm

RDOadm = 1,00


Criteriul deformatiei specifice verticale la nivelul pământului de fundare :εzadm = 600 x NC

-0,28 = 600 x 0,250-0,28 = 884.56 microdeformaţiiεz= 820 microdeformaţii < εzadm = 884.56 microdeformaţii

7.2 Dimensionarea sistemului rutier de pe strada G. Coșbuc și strada C.D. Gherea.


Frezare conform inventarului și curățare suprafață frezată; strat de legătură din beton asfaltic de tip BAD 20 în grosime de 5 cm după

compactare conform SR EN 13108-1 și AND 605/2013 revizuit; strat de uzură din beton asfaltic de tip MAS 16 în grosime de 4 cm după

compactare conform SR EN 13108-1 și AND 605/2013 revizuit.

DATELE PROBLEMEI- Tip climateric II- Regim hidrologic 2b- Tip de pamant – P3

Stabilirea traficului de calcul:Străzile propuse spre analiză au un trafic ușor format din autoturisme și

ocazional autocamioane și derivate cu 2 osii. Traficul este comasat în principal în orele de vârf, orele 8-10 și orele 16-18. În urma reabilitării acestor străzi, traficul va crește prin atragerea traficului local, din această cauză vom stabili o valoare maximă admisibilă a traficului de calcul - Nmax=0.500 m.o.s.

Sistemul rutier propus: - strat de uzură din MAS 16 de 4 cm grosime; - strat de legătură din BAD 20 5 cm grosime; - strat de mixtură asfaltică rămasă după frezare 5 cm grosime; - dală din beton de ciment cu grosime de 20 cm; - strat de fundație din balast cu grosimea de 30 cm.




Tabelul nr. 1

Denumirea materialului din strat h (cm.) E (MPa) mStrat de uzură MAS 16 4 3300 0,35Strat de legatură BAD 20 5 3000 0,35Mixtura asfaltică veche 5 2500 0,35Dală de beton 20 1200 0,25Strat balast 30 170 0,27Pământ de fundare P3 ∞ 65 0,30

Eb=0,20 x hb0,45 x Ep= 0,20 x 3000,45 x 65 = 170 Mpa

Tabelul nr. 2

Denumirea materialului din strat h (cm.) E (MPa) mStrat de uzură MAS 16 14 2895 0,35Dală de beton 20 1200 0,25Strat balast 30 170 0,27Pământ de fundare P3 ∞ 65 0,30




Raza cercului 17.11 cmStratul 1: Modulul 2895. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 14.00 cmStratul 2: Modulul 1200. MPa, Coeficientul Poisson .250, Grosimea 20.00 cmStratul 3: Modulul 170. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 30.00 cm


R E Z U L T A T E:R Z sigma r epsilon r epsilon z

cm cm MPa microdef microdef

.0 -14.00 .191E+00 .845E+02 -.165E+03.0 14.00 .202E-01 .845E+02 -.296E+03


.0 -34.00 .242E+00 .163E+03 -.150E+03.0 34.00 .161E-01 .163E+03 -.400E+03.0 -64.00 .206E-01 .119E+03 -.179E+03.0 64.00 .280E-02 .119E+03 -.322E+03



–3,97 = 24,5 x 108 x 84,5–3,97 =54,89m.o.s.


RDOadm = 1,00Criteriul deformatiei specifice verticale la nivelul pământului de fundare :

εzadm = 600 x NC-0,28 = 600 x 0,500-0,28 = 728,51 microdeformaţii

εz= 322 microdeformaţii < εzadm = 728,51microdeformaţiiCriteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza stratului stabilizat cu ciment

(dală de beton)σr≤σradm

σradm=Rt(0,60-0,056xlogNc)=0,40(0,60+0,016)=0,2460,242≤0,246

7.3 Dimensionarea sistemului rutier de pe strada A.I. Cuza și strada M. Bravu.


Frezare conform inventarului și curățare suprafață frezată; strat de bază din beton asfaltic de tip AB 31,5 în grosime de 8 cm după

compactare conform SR EN 13108-1 și AND 605/2013 revizuit; strat de legătură din beton asfaltic de tip BAD 20 în grosime de 5 cm după

compactare conform SR EN 13108-1 și AND 605/2013 revizuit; strat de uzură din beton asfaltic de tip MAS 16 în grosime de 4 cm după

compactare conform SR EN 13108-1 și AND 605/2013 revizuit.DATELE PROBLEMEI


- Tip climateric II- Regim hidrologic 2b- Tip de pamant – P3

Stabilirea traficului de calcul:

Grupa de vehicule nk15 pk30 f ek

Produsul col.1 x col.4 x col.5

o.s.115

0 1 3 5 6

Autocamioane şi derivate cu2 osii

100 2,20 0,40 88

Autocamioane şi derivate cu3 – 4 osii

95 2,10 0,60 120

Autovehicule articulate 84 2,20 0,80 148

Autobuze 6 1,90 0,60 7

Tractoare cu/fără remorcă, vehicule speciale 20 1.80 0,30 11

Autocamioane cu 2, 3 sau 4 osii cu remorcă (tren rutier)

40 2,20 0,80 71

Total o.s. 115 445

Nc=365x10-6xppcrtx∑[nk95x(pkrxpkf)/2xfek] = 365x10-6x15x1x445 = 2,436(m.o.s.)Străzile propuse spre analiză au un trafic greu, străzile figurând ca șosele de

centură a municipiului Onești. În urma reabilitării acestor străzi, traficul va crește prin atragerea traficului local, din această cauză vom stabili o valoare maximă admisibilă a traficului de calcul - Nmax=2,500 m.o.s.

Sistemul rutier propus: - strat de uzură din MAS 16 de 4 cm grosime; - strat de legătură din BAD 20 5 cm grosime; - strat de bază din AB 31,5, 8 cm grosime; - strat de mixtură asfaltică rămasă după frezare 5 cm grosime; - dală din beton de ciment cu grosime de 20 cm; - strat de fundație din balast cu grosimea de 30 cm.




Tabelul nr. 1

Denumirea materialului din strat h (cm.) E (MPa) mStrat de uzură MAS 16 4 3300 0,35Strat de legatură BAD 20 5 3000 0,35Strat de bază AB 31,5 8 5000 0,35Mixtura asfaltică veche 5 2500 0,35Dală de beton 20 1200 0,25Strat balast 30 170 0,27Pământ de fundare P3 ∞ 65 0,30

Eb=0,20 x hb0,45 x Ep= 0,20 x 3000,45 x 65 = 170 Mpa

Tabelul nr. 2

Denumirea materialului din strat h (cm.) E (MPa) mStrat de uzură MAS 16 22 3573 0,35Dală de beton 20 1200 0,25Strat balast 30 170 0,27Pământ de fundare P3 ∞ 65 0,30




Raza cercului 17.11 cmStratul 1: Modulul 3573. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 22.00 cmStratul 2: Modulul 1200. MPa, Coeficientul Poisson .250, Grosimea 20.00 cmStratul 3: Modulul 170. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 30.00 cm


R E Z U L T A T E:R Z sigma r epsilon r epsilon z

cm cm MPa microdef microdef.0 -22.00 .309E+00 .745E+02 -.113E+03.0 22.00 .569E-01 .745E+02 -.179E+03.0 -42.00 .159E+00 .107E+03 -.956E+02.0 42.00 .118E-01 .107E+03 -.245E+03


.0 -72.00 .142E-01 .818E+02 -.123E+03

.0 72.00 .193E-02 .818E+02 -.221E+03



–3,97 = 4,27 x 108 x 74,5–3,97 =15,77m.o.s.


RDOadm = 1,00Criteriul deformatiei specifice verticale la nivelul pământului de fundare :

εzadm = 329 x NC-0,28 = 600 x 2,500-0,28 = 254,55 microdeformaţii

εz= 221 microdeformaţii < εzadm = 254,55 microdeformaţiiCriteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza stratului stabilizat cu ciment

(dală de beton)σr≤σradm

σradm=Rt(0,60-0,056xlogNc)=0,40(0,60-0,022)=0,2310,159≤0,231

8.CONCLUZIIPrin reabilitarea urbană a zonei de est a municipiului Onești va fi consolidată

acea parte a infrastructurii pe care o reprezintă căile de circulaţie rutieră si spațiile adiacente străzilor studiate, reprezentând capacitatea de acoperire a nevoilor de circulaţie la nivel local şi pe care le enunţam în cele ce urmează:1. Reabilitarea străzilor Alexandru Ioan Cuza, George Coșbuc, C.D. Gherea, Eternității

și Vasile Alecsandri, reprezintă sporirea capacităţii portante, asigurarea siguranţei circulaţiei şi a confortului în trafic.

2. Îmbunătăţirea situaţiei actuale a străzilor și a spațiilor adiacente la care ne referim reprezintă o îmbunătăţire a infrastructurii, o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi a standardelor de muncă, fapt care va contribui într-o mare măsură şi la menţinerea populaţiei şi a forţei de muncă la nivel local ceea ce va duce la creşterea nivelului de dezvoltare economică şi a nivelului de trai în zonă;

3. Existenţa unor căi de comunicaţii moderne va permite efectuarea unui schimb superior de mărfuri cu lărgirea pieţei de desfacere locală;

4. Reabilitarea urbană a zonei de est a municipiului Oneşti va contribui la îmbunătăţirea aspectului general, iar noua stare tehnică va avea un aport favorabil din privinţa


ocrotirii mediului prin reducerea noxelor produse de motoarele cu combustie internă aflate în sarcina sporită datorită stării necorespunzătoare a suprafeţei de rulare, prin reducerea prafului şi a zgomotului, neajunsuri produse de circulaţia pe drumuri nemodernizate;

5. Lucrările necesare reabilitării urbane se vor executa cu materiale agrementate conform reglementărilor în vigoare şi în conformitate cu H.G. nr. 76/1997 şi Legea 10/1995;

6. Din punctul de vedere al regimului juridic al terenurilor pe care se execută lucrările, străzile Alexandru Ioan Cuza, Mihai Bravu, George Coșbuc, C.D. Gherea, Eternității și Vasile Alecsandri sunt incluse în domeniul public al Municipiului Onești.

Întocmit, ing. Andrei Irimiciuc


Date post:	22-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	andrei-irimiciuc
View:	23 times
Download:	2 times

1.Reabilitarea Urbana a Zonei de Est a Municipiului Onesti Rev1

Documents