ORTHODOXA ROMANAI REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA tg) ;16 6) Ira Anal al VIII -lea, No. 9. SEPTEMVRIE. TABELA MATERIEL pagina I. Condica Santa 625 II. Misteriul Penitentei 643 Ill, Mitrofiolitul Grigorie ramblac 671 IV. Sciinta si Religiuned . . . 683 V. 21.-olite Istorice 668 VI. Suntarele Sedinfelor Slur Sinod 771 JE3T_TOT_TIR,Srla TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI Strada Prinoipatele-Unite No.34, 18,84_ 6 GIIr al I (e, Li) (C, 11111111 F3e3 "asmolswieummlassaumar 41e a g 9fyftf r_z it . . . . . . . . 61 1(6 01 f 61 Ira 61 (a 1 46 . I I a 7 Dq ValliaM 0 ..3,,E3 , .4....q_ -- ;-6L.9 f, 1.-" 4.11 n v ra -5t9 tv, LI 61:410 Z41JEV-Sit -4,AA . Hj111,11 www.dacoromanica.ro
V. 21.-olite Istorice 668VI. Suntarele Sedinfelor Slur Sinod 771
JE3T_TOT_TIR,SrlaTIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
Strada Prinoipatele-Unite No.34,
18,84_6 GIIr al I (e, Li) (C,
11111111
F3e3"asmolswieummlassaumar
41e
a
g
9fyftf r_zit
.
. . . . . . .
61 1(6 01 f 61 Ira 61 (a
1
46
.
I I
a 7Dq ValliaM 0 ..3,,E3 , .4....q_
-- ;-6L.9 f,
1.-" 4.11 n v
ra
-5t9
tv,
LI
61:410
Z41JEV-Sit-4,AA
.
Hj111,11
www.dacoromanica.ro
AWL VIII. BUCHRESTI, SEPTEMVRIE 1884. No. 9.
BISERICA ORTHODOXAREYISTA PERIODICA ECLESIASTICA
APARE- 0 DATA PE LUNAPredict'', Hui/enter'
IL Jim. IV...
DIN 1STORIA BISERICEI ROMANILOR
METROPOLIA UTGRO-VLACHIET.
CONDICA SANTA
(Urmare, Vet No. 6, anal YIII-lea, pag. 393).
XIX...I. W It. I
naps..3
ME.R. 1.1.13
Wamponoana -734. ,At-AL lEptme 'IE A Xi Ep Ev ipa RANT! EEptme AA A
AyAY CHYME 1E04E6E1) El CAy
C417. WH uvula, wn mnponowa-Ay ..--\
pama lIZA9""a -,._,.
Ti,crzna 1:-. 3.; ,,, v P,novrps 5?..
AZZSP, ..,KZ, WH 02. AZ WH A E A XlEpE , cmEpinira All ,ViEllY
. rr. 4. ,04 li.,pipeV'xirpema 44111 scup° a i A ALUZ54 A eptV, Mille HHCHpt WH cnztENTra,
AYEACE..
1,../aHilttp11
.a
r,, 1ZOE
;X .,p .. c,AN41 AHOAO, Ad 4 xlEpt AO IlfAS IH CZ atpaz CZ CZ
R-cTpzre. .57. .1?- :-. II,anoio,4 Ent-pima co tom; um 4E ,1:YHt5E +HEIHHH4 whl 4Tpv
.,,,.tA.o,noTAAH
-..., -..WH CAINE,. HA ca antra npe sie *ma on apt en 4 Tpilt Bina HIE-
EtAA aanponoaTE ASEH,Et TZ -AAE Ev 41 MA AE HAN 'rE CcupitasT. npE rA-Ea. El fETOptHY npE rpHropI3.
E.s H
HEN npE ELSE 811, WAM AAE AE p amp
erpE ppi
Toodosie.
ROVIANA
s'\
.-A. s. .-..
4
...oWad.
= Vladica
www.dacoromanica.ro
626 CONEACA SANTA
NGTE:
=-- Al Nisei Ghermau,
is/ = Post al Sofia Af-
Pra: eseatie.
100). Acest act este scris pre pagina adoa a foie a 20-a, @i tot descriitorul actulul precedent; adecX Cu lain% rondA§i tot euasve'rliturl,pre care noT le-am conservat.
107 -4-ctut alegerei Metropolitului TransilvanieT, Sava, este con -firmat, cum vedem, de subsemnhturile numai tide alegetorT, lipsindsubsemn aura Driste, gi avend subsemniitura Metro-politulur Teodosie. care trebuea sä eonfirme alegerea, ea ceia ce se-facuse in eatedrala MetropolieT sele.
101.) Actul este fOre. data. Noi fuse presupunem cu D. A, T. Lau-rian, ca Ioasaf a murit pre la 1684 gi tot in acest an a fost ales §iSava, care in §frul Metropolitilor Trausilvanie trebue sä fie supra-numit al III lea. (Docum. istorice. Viena 1850. pag. 135).
XX.
1S8 Aidt Ax Ag9d8e FliAgii dA GIVTIIAIHTFOLnalia fl fFA:nagrig l rastm eviir
Urma'a simbolul credintd ce1 usitat. adecX alHetropolituluT Teodosie, precum $i confesiunea tra-ditiund bisericesd, semina cu cele de mg sus, dincare noT reproducem aid partea final, numaT pentruparticularitatea scrieret
174 )5 S SA4KYHYHAaH CZ Ca vrins rz Rettptima CO' Iwo Al Kamp WH
K 0 vt ikAir Wit CA1HA, 14A Cl anirs opt %It mH A apt lit41..
y mese' 11111tila M111101104 1.--1.641Ho:s. 44 TI dAl 41 MA Al Hail ICoos:II.. up lie Ara, ay HNIH npe HrSMEHY nA LUNN At AA KOTpO'ItHH
AailaRA RPO/r /Milt& npe, 'mimetic% Hata' Al 4A ETA Tri1v14Z LHH
LAI At pmiep go' es& Alh6 ;
Vladica Teodosie.
Aa 0:
17 0)
,
1101
fIr011 11411; on1. -----.4
I+7-- "
A 'fir?.
CABS a2
(
=
www.dacoromanica.ro
628 CONDICA SANTX
NOTE :
lop . Actul acesta este scris pre paginaadoa afoiel a 21 cu o scrigrerondg cu asverlitim §i putine code ; adeca cu scrisorea proprie epo-eel de Iransitiune de Ia scris6rea codatg la cea rondg.
100). Actul, cum vedem, porta numaT subsemngturg, bletzopolitulurTeodosie, lipsind din condica titntg ata-_,subsemngtura Int Afcsentie,Post al Sofier, alai Gberman al. Nisei, §i ce esttiF molt,
lipsesce subsemnaturg hit Daniil al Ardelulni. cunoscutT fiindu-ne cei
dol MetropolitT, cariT all luat parte Ia .41egerea 1uT Varlaam, noT despre
Daniil credem, ca acesta trebue s t fi fost vre unul din EpiscopiT Ar-deluluk care venise in Teri); de frica persecutiunilor calvine, ecserci-tate de principil Gheorghie I i al IL lea 'Racoti, sett, pentru mi-lostenie, ca Sava §i Iorest In Moldova, spre a aduna ajut6re pentruresta,urare-a metropoliel de Transilvania, eel ruinate de Tatar]: (Do-cum. istorice. A. T. Laurin 1850 Viena pag. 130-135).
107). Duia mortea lui Sava al III-lea, care pare cg s'3 petrecutpre la anul 1687, se alege Varlaam, maul din clench inferiori at Bi-sericeT de Transilvania anul aleg6reT luT Varlaam cu o pgreretfiind a nicT actul alegereT nu are datg §i noT nu scim cu siguramtganul alegereT lul din alte documents.
XXII.
DupA actul alegereT in Condica Banta urrnezhbolul credintd si dupes acesta confesiunea traditi-
bisericesd, din care noT reproducempArtile ceurnaezit.
KM MU ft ag X EINB68 GeTfi Miff 0110,1i6 it e.1,t4ZSAg K4 TgPif illli 46711 K1.
ruitn4). et RE opt WM1 41Cfl ILLZ/Etill Anpg VItIN C6.8iN. A... p.
MZ 78141r... esr
1 i.1
Jiw AMR.4.` 7777 7
cspn AMATZ 4 co A
sCA
- ,, .T.tun HLKZAH Kg MZPHAE Atli. .-- flt1:"E 07901 A 10 e IR
G
DA7L-,
-ci/t ccf-{/ cA) mn 4 a 41/22
's.)
/4/_...4--)
... CI,
.3,
'.,.. cX
.
,
flA.
J
4 /P
www.dacoromanica.ro
630 CONDTCA SANTA
= Vli Idiea Teodosie.
NOTE:
= t Fast al Britt-
trel Gherasim.
-= f Fost al Lof-
tel
100). Actul este scris pre pagina adoa afoiel a 22 a. Litera actuluTeste cea rotunda, de undo lipsesc cu desevergire codele ; gi acestapentru cuventul, ca serierea codatg, carea din punctul de privirecaligrafic represiuM cultura epocel lul Mater Basarab, face locu seri.ere ronde, egite din influinta grecismulul asupra culture romauesa-
110). Grigorie, Episcopal BuzeuluT, ales fiind in anu11669 Aprilie 4,Amalie fn scaunul acestel episcopiT pe-ne- la 1691 Iunie 10; adecaadministrea acesta episcopie doe-slee gi doT de anT lunT doe)" gi a-te-va slile, and igT da obgtescul stergit.
111). Mitrofan, alesul Episcopiet de Buzeii din acest act, este fostulEpiscop de Hugi, dupre cum WI marturisesce gi actul. Mitrofan s'aurcat la trepta episcopie de Hug! la anul 1683 gi a remas aid p6ne" la1686, and, din causa a era partisanul politic al Metropolitului Dosi-teT, a trebuit BA se retrage" in Valachia la Domnul erban Cantacusin,gi ast-felia sa sape de urgia Domnuluf Moldovel C. Cantimir, care ne-cesi base gi pre Metropolitul Dosite ase retrage cu Sobieski in Polonia.
ry
loakim.
www.dacoromanica.ro
F.OND1CA SANTA 681
Mitrofan, hind In retragere la Tergovigtea de Ia 1686 l'a facut preggtirile pentru Inceperea tipgrireT Bibliel de TOrgovistea gide la 1681a inceput tipgrirea, carea s'a continuat gi find el Episcop al Buzeulut ;adecti One la anul 1699. (Urinal.. part. II, pag. 37-38; Chron. Ep. Thispag. 145-147).
112). Mitrofan, feslend la Torgovigtea cinci anT, tree anT i-a con:,sacral Ia tipgrirea Bibliei, s'a ales Episcop de Buzgu la 1691 Tunie 10,gi a remits 4u acestg calitate, continuand tipgrirea pea IA
mortea sa, carea spa petrecut la 1703 Ontomvrie 3 slile ; cu alte cuvintelel a ocupat tronul acestei Episcopil anT 12 gi lunT patru, and t fociInlocuit de Damaskin dupe, mortea luT Mitrofan.
113). Condica santg dupe actul alegereT cuprinde nisi shnholul ore-dintei gi nicT confesiunta traditiunei bisericesci; gi acesta pentru cu-ventul, ca Metropolit a fost numaT alesul EpiscopieT de BuzsA nu e.chirotonisitul pentru acestg episcopie.
XXIV.IN
HailAll Home Mil tsi'eeptv7 Kept Ipa 4 Al 16 1tMi Ail MN I p1.....r....... ... , .... .13 9 V P .... . ^.
7.p ASAVAY 4 tilaMt 14,466 H ca CUM WM al lages, USN MN I ponssil.ta a' 117.042,40 -11. v v a
cmepten aas
noal pa%.
SZAgSZ ti)ZP Al rrzns'1% UM a I a XI epe , ass" Al 441...
nit,. ,p, psrile's& awel mwroonoan, a atuesa a XI ape 4optil ISHItti"kiiiimpt am cnz
ctnIA timeAd." 'peps'2.
At AKona;.7 41101 IXIPIraNst 4tA01. Its Ca ailiaa1.
v.. 4cTpz rsel
MI CSI ca 4:. gilt pima co (MAOr
MN 41 kiiHpi 4i1i9i1tir Mil s,1115 ;IIITTOAII IaTtike UM CANA HA Ci Tatra tipE 4s. 411 tik 4rI spits' 1410, Ksgirflittal MsTp110Ala "111.1 4'1 618 I' 11 MA Al "A"Goal a npe llaity pi; fp.moliaxv AI Al i
114). Actul acesta este scris pre pagina adoa a foiei 22 a; Tar literaactuluT este iar cea rond6 codatii. De unde urmezg, a caligrafia e-oceT Mate Basarab Ina nu era cu totul prasita., ci fn lupta cucea curat ronda..
119. Actul alegereT Metropolitul Teofil al Transilvaniel este subsem-
nat, cum vedem, numal de cgtr6 doT -archiere grecT, §i alegerea s'arconsidera necanonicI, deca, am presupune, luat parte §i Metropolitul tereT_Teodosie.Lucrul fns trebue sKse A petrecut ast-felili)
a la alegerea, fAcuta, In catedrala MetropolieT de Bucure§tT, trebuesit' fi participat §i Metropolitul Teodosiei dar n'a subsemnat actul.
114.) Metropolitul Teofil este ales, cum am ve4ut, la 1693 Septemvrie
18 §i conduce administraiunea Biserice! TransilvanieT pens la 1698Ianuarie 22, and, find acum mort, este inrocuit prin Atanasiei
XXV.
Dupa actul alegerel lui Teofil, in condica shnta ur-m.4z6, Simbolul credintd qi confesiunea tradiciundbisericesd. Mind ea actele ait o cuprindere identic6,cu cele de mai sus, noY reproducem aid partea finalsa confesiund tradiOonale bisericesd cu declaratiu,rile lui Teofil:
Hx kleGAIF AliiHd8Ti ITA.gii ad GelchilTdZ1HTF0110/11-5 S KvreitIgAg (III 1111141i40P11,2,li-hel:
YHT8FCIIIII .s.e cg) Kg maim t115 41-hriAge..
Mkiz /ACT 4KX MAN MiTql4HCECK7 WNr 21
AEPKZTE TOMTAI APE CU_ H V2 IE C 11 A A ovrew-
m
CKN 6Acx AE nz5icKa HE +Tels iroaTzenex
lul
cit
105 hlHAfl Jg
c
BAA)C11/-12
Nirk
n'a
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA 633
te.'N
K.'3114ziGrY 01:
7 I farr.4,gra;af)-1;(vja7?-0119, yipP`
f_po,zd- inf/14
,t.frpa-g7blayfer
117) Aceste dog acte sent striae -pre pagina intaia a foie:I a 23 a.Litera este cea drepta imitatia tiparuluf, seraina eu tertia biseric4seit.
118.) Inca de pre timpul Metropolitului Ungro-Valachiei Stefan gisub principii Gheorghie I gi a II-lea Racoti, Biserica Transilvanieta fort bantuita de catre Luteraniilgi mai ales Calvinii Transilvaniel.Persecutiunile administrative de sub principii Transilvaniei cunaiuni unguregti ii adusese pre Romani in cea mai mare desperare;iar supunerea Transilvaniei Imperatorului Leopold al Austriei daduseun avant forte mare papalilor din imp eriu. Primatul Ungariei LeopoldColonici gi re_presentantul lui lesuitul Paul Barani se puse pre lucrugi pre tote chile cautati a convinge pre Romani, ca este mai avanta-jos ase uni cu Biserica papala. De aici doi curenti polities Intre Ro-manic din Transilvania. Unii fgi puneti mantuirea fn imperatorul Au-striei gi in unirea en Biserica papala, iar al ii eredeti, ca este mai ne-merit a Amanea pre Mug o resistentit pasiva gi ast-feliii in rabdaresa-gi conserve religiunea strabuna. In luna lui Fevruarie 1697 par-tida romanesca austriaca convinge pre Metropolitul Teofil, ca sa in-truniasea sinodul eparchial in Alba-Iulia gi sa arate membrilor avanta-jele unirei eu Biserica papala. i in adever, ca aid se in doe gedinte,actele acestor gedinte not le reproducem dupre D. A. T. Laurian (Do-cum. istorice a Romanilor Odin Transilva&a Viena. 1850, pag 136143).
Yti 11 e
7))1/
4
"1 /Si
G1-
Melt.
www.dacoromanica.ro
634 CONDICA sANTX
edinift intAia
Mitropolitul referegte pe largit persecutiunile bisericiT romanegtisupt Domnii Calvin; cum s'ati. silitu EreticiT prin utile lor, ca sitinfecteze religiunea bisericii Romanegti cu eresia lor cea pestifera,numera artile cele pline de eresiT, tipAtite in limba romiinescit cuscopli ca sit tragA pe nesimtite pe Romani In partea lor; apoi cum
comandat gi s'a impus clerului roman, ca sit publics In bisericigi BA invete poplul, ca, iconele lint numaT nigte ornamente ale biseri-cilor gi ale caselortz, gi ca omenii nu slut aiatori a observa ajunulMercurea gi Vinerea gi celelalte ajunuri ale anuluT, ba s'a comandatRomanilor sit mance earns Mercurea gi Vinerea, gi pentru acestaordinat visittitorl eretici, °aril sit intre In easels toturor Romanilorgi sit visiteze (lea ei gatese bucate cu came in zilele oprite de Bi-serial din care causa ferbea ,macru intr'un vas, care'lii asedn.deacand antra visitatorii, gi in altul came, care arata lor. Apol aratacu. cats amenintArT, lingugiri gi mAiestril se silia, ca sit induce pe Ro-mani sit imbrAtigeze unirea cu dogmatele cele perverse ale eresiel lor,pi de aceea da prerogative mai marl Preotilor Romani gialtor dmeni,carii imbrAtiga gi chute, sit punA In lucrare acea invetAtura dup'aceeapreferia pe Predicatoril ereticT Episcopilor Romani, gi Episcopului
da putere supreme peste Mitropolitul gi Clem]. Roman,gi el nisi o ordine gi nici o dispositiune a Mitropolitului in avea pu-tere gi tarie inainte de ce se aproba gi se intaria de Episcopul Cal-vinesc ca de un oraclu; gi in ate alte moduli se kinuia gi se cAsniaRomanic ceT tail in credintA, mai ales personele bisericgti, ba Inca, segi bAtea, precum s'a intimplat cu Mitropolitul Sava II. Acesta ge-4end o data la masa PrincipeluT Apafi in Blag, Calivinil ca snit petit.acusa gi casni, au cumparat pe o femee prostituita, ca sit adua un ca elinfagat In lee de un copil aprope de merte, bapteze ; Mitropolitulsimtind ingelaciunea lor, se scat de pe scaun, se duse la femee, gi desta-eu scutecele, vAclu &Oki gi se intorse la masa, gi Vale o ridiche, din caremina, el, (cad era Vinerl), gi o dede caneluT, can.ele o mirosa, ginu vrusit o mance, Mitropolitul lua o Meath; de came din blidul ; din care man-ca principele gi sectaril sec, gi o dede caneluT, care o Imbuca cupoftl ; a-tunci Mitropolitul re'spunse : DecA ar fi de legea meal ar manta din bu-catele mele, gi bapteza ; dar find ca nu face aceastanu e de le-gea mea, bapteze a§a darit, aceia, cu earl dinpreuna, mama totaceleagi bticate, a se numerA cu dreptul intro at lor. Principele luAndcause din aeestea, comandA sit bate cu toiegepe Mitropolit, dup'aceea'hi dede salti despreotescA In tOrgulti Vinti, gi taco sa!lil bath incel mai erunt mod, piny dat sufietul. Dug' ingreuia gi pe celalaltder cu sarcini, servicie, zile de clacit, tribute) vami gi alte greutati,
s'ati
lila
;
Calvinescti if
salti
salti
s'a
eu l'aga
c'e
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA 635
-ca pe nigte terani omagi. Iarn, acum de and a pincut Area-bunulutD-zeti sit restituOscn acestn tarn. a Transilvaniet gavernului Angus-tisimel case Austriace, domnilor set propriT gi ereditar4 a incetattipersecufunea Bisericit 7omane in cea mar mare parte, gi an semar cere nimica spre pacea doritrt, de cat sit se tracteze gi sit seconsulteze despre unirea credinteicu biserica Romano-Catolica, dupndorinta cea gratiosn a Augustimulul Imperator Leopold, ce domnegtefe-rice, §i eu mat multe allele asemine Indemrtn Mitropolitulpe Cler,espuse starea de maiinainte a Biserich, ri art folosul gi binelei carear result& din unirea ()feria, de Imperator, §i cu acestea se incheingedinta din acea zi.
edinta a Bona.
A doa zi s'ati adunat Mitropolitul gi ceilalti din Cler gi au In-.
ceput a, se ponsulta despre modul de a se um,t
gl In spetie s'ati consul-tat despre Rit, ca nu cum-va sit se skimbe cu incetul Ritul, sett
gi ase 'substituesen al bisericil latine, apot ca calendariulutvechili pa nu se substituesca cel not, ci pang candu ceilaltt neunittde ritul grecesc lo terile cases- Austriace vor ramanea In usul calen-dariulul celul vekiti, sa remiie gi unitit. Mail de acestea unitii sitpetit aveajn tote locurile Biierict de ritul lor, gi ca nu cum-va, undesint putiui Romani unitt gi n'ati Preop sit fie a priimi misterieladela Preotil latini, ci sa pots ckTerna pe Preotul de ritul der; fnjudectip sit nu purcezn dupn dreptul canonic al Latinilorti, ci dupadreptul canonic al Latindorri, 'ci dupit canonele gi diseiplina bisericeigrecegci; la mai mutt de catil la cele patru punte, sa, nu fie censtrthAB serica Rornanescn supt nici un pretest. Tot felul de drepturtgi de libertatT sa dea Bisericilor gi persOnelor bisericegcT de ritulgrecesc ca gi bisericilor gi personelor bisericegi de ritul latin ; gi
Romanii sit se nu mat socotesen de suferiti, et ca flit priimi T aT patriot.
toupn ce au desbatut bine acestea, au tngaduit ca vor primi uni-rea, darn supt acestn dekiaraciune :
1. Biserica Romanesca sit tie pentru tot da una cele patru punte,care coprind snta unire, iarb," la mat multe an nu se constrIngn suptnici un pretest. Cele patru punte, care coprind unirea slut celeurrnktore : 1. Ponteficete Roman este capul vIzut al toter bis( rickcretin din lume; 2. Panea azin4 e materie destuln pentru misteriuleuchanstiel; 3. Mara de cer, scaunul fericitilor, gi de iad, prins6-rea condemnatilor, mat este unu al treilea lot, in care se in stifle-tele cele ne eurafde §i se eurall ; 4. Spiritul sant, a treia persona inTrinitate, purcede dela Tatal gi de la
2. Dreptul canonic, care se nuinegto in limba Romfinescn Pravila,
D:ciplina
-snit!
se.
Fiiul.
www.dacoromanica.ro
636 CONDICA SANTA1.
sh ramanh III putere, afar de cele ce Be aflh contrare santeg unirT, giduph dinsa sh se purcezh in judecali.
3. Pers6nele, care se aflh, in sews iu biserieese, PreofT, dreghtorilbisericegd, precum Diaconii, CantoriT,Dascalii giPafasclesiaril; sa sebucure de aceleagi drepturT, privilegie, scutirT gi liberal; de care se.bucurh Preop Romano-Catolid de ritul latin, duph shntele- can6,ne gi duph, statutele Regilorri Ungarid.
4. Romani). laid unill cu. biserica Romans, priiraesch gi 'sh seinainteze la tote dregatoriile, ca gi 6meniT de celelalte na iun1 gi reli-giunT priimite in patrie, fin for sh se priimesch la sc6lele latinecatolice gi la fundaciunile scolastice faro distingere.
5. Sit se ingrijesch pentru subsistinta ouvenith a Mitropolitulul Bi.sericil Romane. Cu acestea se fad gedinta acestei zile.
edinta a treia
In acesth gedinth se othri ca actele gedintei din ziva din urnah sh setrimith, Augustisimulul Imperator Leopold, i EminentisimuluT Ar-chiepiscop Prunateld Ungariei de Colonic).. Dull'aceea se luarit ladesbatere causele de cashtorie gi de judecath. i in fine se inkeihSinodul.
Actul care se trimise la locurile numite, se formulh in modal acesta :Ndi Teofil din gratia lug D-zeil Episcop Bisericei Romanegcl din.
Transilvania gi din parlile Ungariercele unite cu dinsa, gi cu tot Clerulaceleiagi Biserid, facem cunoscut prin acesta tuturor eelor ce se cu-vine, a find nog Sinod general in luna trecuth a lug Februariti inAlta-Julia, am othrit eu glas unanim , ca voim sa no intercemin sin.ul santei matri bisericiT Romano-Catolice, gi sa ne reunim cu&um, priimind, nfArturisind gi crezind tote cele ce priimegce, mar-turisegte gi crede aceea. i maY virtos marturisim acele patru punte,in care ne am desbinat panh acum :
1. Recun6gtem cs Ponteficele Roman este -capul vhzut al toteTFsericil cregtine din lume,
2. Karturisiffi ea afarh, de cer y scaunul fericitilor,, gi de iadprins&rea condemnatilor, mai este. gi al treilea loc, $n care se insufletele cele necuralite inch, gi se curAtI.
3. Credemti a phnea azimh este materie destulh pentru cina Do-mnulul gi a misteriuluT Liturgies.
4. Credem ca Spiritul sant, a treia persona. in Trinitati) pureed&dela Tatal gi dela Fiul, gi primim, marturisim gi credem tote cele-lalte, care le priimegte, le marturisegte gi le crede Banta Mate, Bise-rica Roman o-Catolica.
Dara, cerem dela Maiestatea Imperials gi Regala cele nrnaht6re :
sane
,
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA 037
1. Ca Preotif Dregatorif bisericepe de ritul grecese sa, se bucurede tote acele. privilegie pi dreptur; de care se bucura nu numal PreoliT Romano- Catolici, cT piAriauiT, Luterallir pi Calvin).
2. Ca- 1i le -dare sat, unde se afla Preot ses aiba-Biserica easaparochiala, ca preotul sa nu fie silit a pedealn cash 86a pe lee strain.
3. Ca Preop: sa depinza pi se dispunit de Episcopti, iara nu de laid,-ea pin& acum.
Nei, zic, prenumip Teofil Episcopul, pi tot Clerul cerem cuacostea dela Maiestatea Imperial Regal, pi ne Indatoram
la puntele maT sus pomenite, Inaintea PdrinteluT Paul Barani, ParochRomano-Catolice din AlbaJulia. Spre a careia eredinia, pi
Inta.rire am subscris cu mitn.a u6stra 0i am int-alit cu signal nostrucel Episcopal pi cu al universitaiit Clerului. Data. fn Alba-kHz'. In 21Martin 1697.
CAZ5114144 Lull .ill'O'Ma Kid alii";Aiii 4 nzeAt.4 IOC
re A An tiM AEe' di la IlfE Eri5MEN1S ,AE AA
TIINANA [i i I 4,ANACi. li ,64:41A+ rip ErVMENi
,t Aa FAatiatia KH 011-Efa. 11111 A TeiNArli IV' E
pi
,
u milinta
L.+
41Ti
Moorish
www.dacoromanica.ro
638 CONDICA SANTA
rgNIffig ,tNE M EPICTeilga Iliii liAAp1011. KAtE Cg2
ql
ilegfrA Mari (,E IYA.A0 A,pi AA AllaTX 1511HKOME
ilkt En A %lira AH re CFC911 NqMEAE Aff .+IortelaTzficit&,HKz:
N A..;10 lit A ,Aca (7201 1695).
t Vlfithea Teodosifi.
Metropolit fost al SofieI Afcsentie.
Avief'71/4
',--9---;#
=-- t Fost al Dristei Glienadie.
NOTE:
119 Acest act este scris pre pagina adna a foieT a 23-a. Litera scri-erei este cea rondit mare numal cu asverliturT gi fore de code.
120 . Episcopal Stefan s'a suit pe tronul EpiscopieT de R6mnic la1673 Ianuarie 15 gi a administrat acestit Eparchie Oa la 1693 Iu-nie 18; adeca anT 20 gi cinci luni,
121). Episcopul Stefan, care in d. cumentele EpiscopieT se itu,mesce Archiepiscoput Ramnicului gi al NouluT Severin, in amintireavekei titulaturi, se ocupa de etscigarea prin donatil gi cumparritore a:Tai multor 'Thew/ din ora.gul 116mnic; din care formezti, curtea gi gra-
' ., c,.. .-s:e.' 0
/7c-- /1-1,:, .1.4: 514 eij pg.-4v=frog
=
:0
t
1-7z
ole
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA. 639
dinile de ast.WI ale Episcopiel. In genere Episcopal Stefan este re-presentat de documente, ca an inmultitor al avereT Episcopiel pi unbun ingrijitor al eT. (Cond. Docum. Ep. Bamnie, In genere gispe-cialminte feia 43-52).
128%) La 1680 Stefan eonstruesce clopotnita Episcopie at kiliele el,dupre cum atesta inscripti.unea. ce se pgstreza gi Otte astAsIT in basael: tharrZ 'worm At ngal pi ozfurreta 48H TEMEAIE HS iroaTz Nurd-Ana WH 515055146 fispircrini Kip G i ItistiN, anftusoni amteraii C$, art g-nHciioniii,.fl 511MAt KIIHRean Hpf4HH4.08 (gters) iszsA sr OLT HapiallA Arthnop 4EAA A4OOO111103H (718$) cep pens rwpfput Aommta tiorrp9 Imcgc
XplILTOt ,1eAX11 (1680) mya JOH 455 20 UM COY SEHOT WH KHAlHAIE AinEeTpa.'(115 map/minima G'1 ELAN MONIX.
128). Tot la anal 1680 se afla la Remnic, Metropolitul Teodosie,care venise din Man'astirea Tismena, local ecsilittluT, pi Wis. la Cozia, metania sa. AfIndu-se aid pi In apropiere de oralul Romnic, .Etpiscepul Stefan se pdrta cu Metropolitul nedreptalitfn modulcel maiprietenesc, pi IT fnI.snia In calitate de adeveritor cumpkea de lo-curT, pentru a Isargi mopia Cetque't de WO Minnie, pre care ape!zidesee Biserica din verful delului gi pre carea Biserica maT in winga frtcut'o metoc al Metropolie! Ungro- Valachiel. (Docum. Ep. Ram.foie 42).
124). Episcopal Ilarion, suindu-se pre tronul Episcopiel deli:Omni;a administrat acestg Episcopie Ode la anal 1705 lima Martie 16 Mile.De uncle resultii ca el a administrat Eparchia mil 12 pi lunT nob, du-pA care este caterisit.
122) Documentele Episcopiel -represintrt pre Ilarion, ca pre uncontinuator al inmultirel avereT Episcopiel, dar nu in mgsura lel Ste.'fan. El inmultesce maT ales viile Episcopie gi intretine chotarele veldale mogiilor.
128`.) Pre Ilarion nu-1 Intalnim in documente titulandu-se Archie-iiscop ; dar in documental din Condica Episcopiel, formulate in a-iu117861 §i anume la. pagina 442 Episcopia se numesce din 'Omni-;al de sus." Acesta, dupre opiniunea nestriii prin opositie a unulRamnie de jos ; adeca al Severinulu!, uncle in vekime se afla rege-'140 Episcopalri.
DAm aid din actele chirotonid, adech simbolulcredintd qi confesiunea traditiund bisericesel, numalisaliturile Jul Ilarion cu partea finale', a confesiunel.
diiii-6.fig Mild fl il 8 4.1118368 Plagli Ail Geiii dnigmine fi eimilfigag Ka; rgefi Ark (birlAaita,
www.dacoromanica.ro
640 CONDICA SANTA
AVHZ ik'tirkCirE .44KZ M.; AnziIrVoicalcz, WH AE
IMTE trMitAE 41 CKAVN* oyrtw-- 4
fiAAVEH CZ AE 11Z5ECKZ HE Mir GLI +Tr TWA TS
EflAP 01 NA.
)2 I/)1 A afic.5 4VAfitil
rjf rtra ti T1 ft"
A Or/pit113 P4 ;-4*o2 141 lift Ainia74114
1
a cMantit d 5 112/01 nr (73;z9_,
121 Ambele acte se aft' scrise pre paging int is a foieT 24-a dincondica Anti. Litera serierei este cea rondg cu pufine asverlittirl.
XXVII.
IleGal 141fieBeX. F3 A.Z71.411 Ge6*Tif /IMMO-
no lie d GdfliTig KaSrgeil 411r1Aailig., "43opt
c
4TeS. i
°vile,,A,Pittit3t
8 iN 'I'TATS, naptot wins Too're. sips/445 04 4i-
.;.pio
n.- Awit namaTa....Aellz ti,tetTa chtp? WH npirimetss um ThlIE IIIITI C. TI CZKOdpb 414-
9LA
s 111
clang70 ..
Tptt ;4.0141 114,9HA 1.1114 CA nt icrapitpt TOISMtAIA0 npiqmniqm:meTepHttemb KO c84)A114 KS 14HMA CZ C84e 111H CZ na5itts KITE KA-,
V g y er. , ,HO6HE WH 142TE 7_041"SA/ A ,I,Tapn VIII1 C. HUM nzpn lifl III CAB 644 A 4-
t\- sz. /Ta It AA kiiAl WTTE cznocipz, tun Toers c4)4NrfAS 70MtAI WM 40:85145-it ,r :".taritpii itz14 Asnz Entail spemn co, 4:Aps 17 At C. On lisp iiii Al
KITE CAS A EnzA; E VklIZAAMZ 11.111 fri, W11 TO4TE KZTE A KlaM47 Er npij-micliz mil 18 W11 M'
14.145 MA 6:1 spnctsnk CS nz3scnk 11111 nA'lt Efttpn-
Imli: UM 4Tpt TOATS spint 0104 MiAt CS Ni TMEEK6 Iten.pa 11;-c, 1 1% us r,
`UAW, g iNnot EStil Ass apt c4) WI Sna mit vrinz um snpau-;'TO 4 TOATS 40144 0yrpo-en41E4 Zponosi; Iii ICAcoAOcis. tun ma tarz-
es-Atiosh Ke All TI Kti Ape rorrt kiinpintisz tun nit (Wino a iim.rt5i8 aptrs 1 % 1.TS A1ZCC4) TtAI itanoottE WH 4szuzlapn CS ILICKZ 145K5 TZ110apt nipt
An CS AS npe MS HA Mt IllifK8 ISIT7 54 '014 nst'spA CS MS nz5sInz K$-
sit sitliCTA A
v y
I (/
Tr to
C:717Tir
Kg AffirlA AZ
d 1
.4N
'
www.dacoromanica.ro
CONDICA SANTA. GdA
nape At rovrt pz67zuuni NI,A,EinTE WH cpHHAiNE. loT 0I' El A 4I4? MaAs
CHanNS'A
I%2A OpHEictm WH A( naTI '10M1:01 ;pi AHI TA oypaCZ nz5Ernz pirtzgsvr 4rp6 TOATZ XI Al Mi.
riZa 4 gd4fe
dY/) ri G y ice te.e etz
128). Aceste doe acts stint serise pre pagina a doa a foiel 24-a. LE-tcra scriereT este cea rondg eu putine asverlituri.
128). Din Condica Santa, lipsesce actul alegerel lui Neofit; gi a-cesta pentru cusentul, ca el este ales pentru o eparchie streing deMetropolia Ungro-Valachief; adecg se presupune, ca Neofit a fostales de Wee patriarchul Calinic, fn a ertruia jurisdictiune cadet), Me.tropoliea Sevastiet Degi este regulate gi conform can6nelor, ca alege-rea unuT archierett stise face fn Metropolia sett Patriarchia, de undodepinde Eparchia, pentru care se alege, totugT acestit regulg nu s'apiizit tot-de una. InsugT Condica nostril sttntg atestg, ca s'art &cutmai multe alegerT de archiere; a cgrora EparchiT nu cgdert In juris-dictiunea Metropoliel Ungro-ValachieT, gi ea tote aceste se facea ale-geea fn Mitropolia Ungro-Valachiel.
XXVIII.P f /1.5'
unicoolopmAA aptme 41 a,xtipes Rapt I pd. Ma As HAN TA spirat A&
AiAAATI &Name .Q,(41.1. Ca CZEEZ17.Wri WH 26Timonlit a pzikap
Fp!.OS
4inegzAilisz (pzp Az c I znz LIJH E CAAEpANIA "HOApZ asz AN?wet ;It 7,
, iNCZ c-rpz rz Litc-hputia quzo um Al A,Au51 4:menant WH ;TO
f".HOLTA ANN
.74.
Obi 11 Wit pgAilla, KA cz Intrz opt `HA 4E a OE +Tpg
IcHntnlitiAlf e4E'17A."4:41N 4AE ea 4r MA AA NAIrTI BAEMFAGjAplagi op' fiAauticii ifpomouaxti AE A,A (F41. WH A"
gEIAANTTI GOSH,
2
Biserica Qrtodoxa B0710714
Mt
At t na
C044 1141 0714 /fraZ. ,,,i
/IVO -,- ' a.
1aaI .1f ''I
( 1)---41 'i f a nz z IL
1-, / ..---E24 /1-/Gi 144 : ......
siege,,
a ft
agai, popt.A. dr,J7
Ucti
'IZKOKIP.
d
www.dacoromanica.ro
642 CONDICA SANTA.
DE Arupo coati tEpOMOHTS WM Es HEWN GEEL1Til nE Aiwtit41" I INEpomonfa-7
' a ;WH A A AE Tpavi Tpt ape ilAAH;EiE etpomonli At A liP
r es ate" nAles (7206-1698).
Fost al Andrianopold Climent.
Q 99
if Fost al Sofia Afesentie.
if Sevastiel Neofit.
NOTE:189. Actul alegerel lui Atanasie este scris pre pagina a doa a foleT
a 24 a. Litera scriereT este cea rondiT, cu asverliturT.181). Mortea cea timpurie a Metropolitulul Teofil al TransilvanieT,
precum gi a predecesorilor MI nu pote sa nu fie- suspect In Tran-silvania pre la finele secululuT al XVII-lea Romani' ere"' merul dis-cordiel intre Catolia gi CalvinT, gi de la luptele acestor doe partideatarna sorta gi kiar vieta prelatilor Transilvaniet Pe'n6 la 1680, dataadereT TransilvanieT sub casa habsburgicit, Romani' avert a lupta gia indura tote neajunsurile, venite din parteo. Calvinilor UngurT ; delaacestg data fug gi maT special de la anul 1687 RomAnilor li presta gilupta eu Catolicii. Metropolitul Teofil, inclinand, cum am vcslut, ca.-tr6 catolicism, a trebuit sa -gT platiasce'pasul eutezantei Bele cu viola,pre carea i-a radicat'o de sigur facend loc la tronul Metro-polieT de Transilvan'a lui Atanasie.
(Va tulna) Archim. Genadie Eniteenn.
.4. ...,ZAt
= if
3. 6,8c__.
--,-
= Al
Calvinii,
aul(sy4e,
www.dacoromanica.ro
Misteriul Peniter4ei.(9(Urmaro v. No. 7 anal al VIII -lea pag 474).
Partea veqluta a misteriulul Penitenfel, lucrarile aneveclute intinderea lor. Epitimiele, origina intrc-buinlarea for in biserica. Insemnetatea Epitimielor.
Astfeliti, cand cre9tinul se cAesce cu inima curat4qi zdrobita de pecatele sale, cu hotkire termg, a 'sT in-drepta viata, cu credinfa, vie in Iisus Christostuitoriul nostru §i plin de speranth. in El, vine la pAs-toriul bisericeT si's1 mkturisesce farA-delegile inain-tea luT ; servitoriul luT D-q.ei-iiTprimesce marturisirea
- §i in numele DomnuluT Iisus deslega lash% i eart6 totepecatele acelul ce in adever se aesce. Prin urmare :
I. Partea vecluta a misteriuluT PenitentiT consth.din aceste doue acte esentiale : 1) mkturisirea pe-catelor facute de creqtinul ce se chesce inaintea pre-utuluT, qi 2 deslegarea pecatelor pronuntata depreut dupe ce a ascultat mkturisirea. 'Acosta des-legare dupe regula Bisericel Ortodoxe o esprim'apreutul cu cuvintele urnakdre : Domnul §inostru Iisus Christos cu harul §i cu indurkile iubi-reT sale de emeni, sa te ierte pre tine fiTule de totepecatele tale ; i eu nevrednicul preut, cu putereace mi s'a dat, te iert i te desleg de tote pecateletale, in numele TafaluT qi al FiTului qi al santululSpirit. Amin. "
1) NB. AcestA continuare e tradusA din limba francea de Or. Ar-h.diacon Gherasim Timu§ri.
Man-
ci
www.dacoromanica.ro
644 MISTERIUL PENITENTE1
II. Lucrarile nev6c).ute ale misteriului peniten-fel suet : 1) nemijlocita iertare a pgcateloi §i justi-ficare (Ion XX, 23, confr. Luc. XVIII, 13, 14 ; Ez.,XVIII, 21 ; Joel, II, 31), §i dupa aceea 2) impaca-rea cu D-c,leti. (Luc. XV, 17 24 ; confr. Rom. V,1, 2 ; II Cor. V, 19) ; 3) eliberare de pedepsele e-terne pentru p6cate §i speranta in mantuirea eterna(Luc. XIX, 7-9; XXIII, 42, 43), ldeia despre acestelucreiri pe cari le-am 'ink:Unit de moa multe on in cita-tele aduse din stmti parinti, lamurit esprima aceia§i,St. Vasilie eel mare clice: Cel ce s'a intinat ca vre-an p6cat, cu tote ca perde curatia sa in present, to-tu0 nu este lipsit de speranta de a se curati o data prin.penitents 1)". Data descoperim p6catul prin mar-turisire facem din el o frestie uscata, "bun& numai dears in focul cluatitoriti." 2). Dupe siintul Chrisostom:Parintii trupesci nu pot fi de nisi un ajutorti fii-
lor for sand acestia insulta vre-o persona ilustra §iputernica ; dar preutii impaca pre fiiI for spiritualsnu cu cei marl sau ca regii, ci cu D-4.e .1. pe care l'amilniat" 8). AT p6catuit, intra in biserica §i qtergepecatul tea. De cate-ori cacti in piata, te scoli ; ast-feliii, de cate oil vel' pecatui, cftescete ; nu despera;data mai pecatuesci °data, mai fa penitents, pentruca nu prin nebagare de sepia, sa perch cu totul spe-ranta bunurilor fagaduite. AT ajuns la adAnci batri-nete §i ai pecatuit, intra (in biserica) §i te caesce ;aid este locu de vindecare er nu tribunal ; aid nuse pedepsesce nimene ci se da iertare de pecate 4)".
1). Coment. la Is. c. XIV, 20 : Oper. s-tor par. VI : 397.2). Ibid. c. IX, 18: ibid. 326.8). Despre preutie III, 5 p.4). Omil. despre penitenia III, n. 11 vol. II din omiliele catre pop
Antiochian.
www.dacoromanica.ro
MISTERTUL PENITENre 645
In fine St. Leon papa, dice : Asa de mareeste indurarea buniitateT divine chtre slhbiciunile o-mcneseT, eh nu numaT prin charul BotezuluT, ci siprin vindecarea PenitenteT se restabilesce sperantavietiT eterne, si acei carii pazit darul renasce-rei pot se obtie iertarea pecatelor Tor, condamndn-du-se pre sine, cu tote ch, dupe institutiunea charu-luT dumnedeesc pot sh merite fav6rea acesta de susnumai prin mijlocirea prentilor... Este decT forte fo-lositor si chiar necesariu ca pdcatele sh, ni se ierteprin rugaciunea preutului inainte de momentul mor-tei n6stre 1)".
cat despre insemnetatea si puterea lucrh-rilor nev6dute ale charuluT in misteriul de care neocuphm, trebue de insemnat ch, se intind prestetote farAdelegile oraenescY, si picT urea nu 'Ate fi er-tath 6menilor data nu se vor chi cu sinceritate si nuo vor mArturisi cu credinta in Domnul Iisus si cu spe-ranch in meritele sale. N'am venit sh chTem pre ceTdreptT, ci pre ceT p6catosT la pochinta". (Mat. IX, 13 ;XVIII, 11). Parintele vostru care este incerurl, nu voesce ca vre until din ace59ti mice sa(XVIII, 1 4) a clis Mantuitoriul si Cu. t6ch mhrimeagrepleT ApostoluluY Petru, i-a iertat'o, dad a vedutsinceritatea chinteT sale. Domnul indelung rabdhpeiitru noT", nexrend (invqa dcaseminea St. Apos-to]) se pearh cineva ; ci top'. sh vie la pochinth. (IIPar. III, 9). Data pecatuesce cineva- avem de mzj-locitor catre Parintele pre Iisus Christos eel drept ;;si acesta este cure re de pecatele nOstre, fi nu numalde ale nOstre, ci ,n a Oa lumea". (I Ion. II, 1, 2).
1). Epist. LXXXV, cap. 3, ed. Cacc.
ast-feliti
Ast-felitiperdu
:
nail
www.dacoromanica.ro
646 MISTERIUL PEN1TENTEf
Dacet ne marturisim pecatele nostre, credincios estedrept ca slt ne ierte pecatele 59i set ne curateascei de
totlt nedreptate" (I, 9) ; qi este sciut ca, santul Petru-a chiemat la penitentA chiar pre acei dintre Lida
r6stignise pre adeveratul Mesia (Fapt. II, 28, 37,38) ; gi maT tare iu chema pre Simon Magul, eelAntaid dintre top ereticiT (Act. VTTT, 22) ; 4rA, SantulPavel dadu deslegare chiar ilnui amestecAtoriti desange ce se calse, dupd ce l'a supus maT uneLescomunicatiunT temporare (II Cor. II, 7). DecX, datain cuventul dumnedeesc se face amintire de blas-feinia contra spirituluT sant, care nu se va ierta oa-menilor, (Mat. XII, 31), qi de p6catul de mdrtedespre care este oprit a cere iertare (1 Ion. V, 16),trebue a sci ca prin eel d'antaiti se intelege o im-protivire indgratnica contra adevaruluY invederat alui D-det. 1), o necredinta complecth 2) qinechintaOr prin eel de al doilea, o opunere incapAtanatti,contra piekateY i verithcei i o stare ferma in nein-draptare 4). Prin urmare, qi inteun efts i in altul, sepresupune numaY o imposibilitate morals a ier-tareT p6catelor, imposibilitate din partea a insuqT
1). OA-tine va vorbi in contra FiTului omului, se va ierta lui ; era,de va grai cine -vj improtiva Spiritului Sant, nu se va ierta fui nici inlumea acesta nici in lumea cealalta". Pentru Pentru ca SpiritulSant ve este cunoscut, ere voi nu ve ruginati a nega un adever estdent. Cad, dace, slicer( ca nu me cunoseeti, sciti negregit ce a alungademoniT gi a vindecaboalele este lucrarea Spiritului Sant. Astelia canu numat pe mine me insultap-ci gi pre Spiritul Sant. De aceia pe-depsa vestry precum aid aga gi acolo, este neinfatura,te. (Chrisost. laMat. holm %LI, t. II p. 217 in (trad. rasa).
2). Atanasie cel mare in Mat. XII 31, 32 (Galland, v. 185).3). August, Epist. CLXXXV ad.. Bonif. n. 49.4). Sin. 5-lea ecum. can. 5.
anta%
Si
Ca-
ri1
ce?
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PENITENTE1 647
pdchtosilor, era nu din partea charuluT. Si chiarcatele acestea se iarth de chtre acelor caxiis'ati fAcut vinovati de ele, de indath, ce se chesce cusinceritate. Cad, dice st. Chrisostom, vorbind deblasfemia in contra Spiritului Sant, si gresala aces-ta a 'ost iertath acelor ce se chirg. Multi din aceT ceblasfemarh improtiva Spiritului Sant, crequa apoT,
iertat" 1). De asemenea sanciirind din sinodul al VII ecumenic vorbesciii despreposibilitatea iertarei p6catelor de m6rte. Este pdcatde mOrte, cand cine-va gresind persisth in neindrep-tare, si inch si mai amar atunci, cand sa rescola cuindaratnicie in contra piefatei si verithtei, preferindase supune luT Mamona maT mult de cat luT Dumne-4.eti si chland asez6mintele si legile sale. In nieceasemenea individe Downul lisus m4 mai este, intru catnu se smeresca si nu se indrepta de p6catele lor.
Trebue sa se apropie mai mult de cuzdrobire de inima sa 'T c6ra lasarea si iertarea pe'ca-telor, si sa nu se laude intru nedreptate cad apr6-p e este Domnul de ceT smeriti cu inima " , (Ps. XXXIII,18) (Can. 5.)
Santa biserica ortodoxh a exprimat lhmurit cre-dinta, sa in posibilitatea ierthreituturorpbcatelor prinmisteriul Penitentei, cand maT anthill a condamnat preMontanistii, cari afirmab. ca ea n'ar avea puterea de adeslega prin Penitents Ere care plicate grele, pre-cum : idololatria, uciderea de om, necurhtia trup6sch;apoT a condamnat pe Novatieni, carii 't contestarhaceiasi putere, mai Anteid pentru apostasie in timp
1). La Mat. homil. XLI, t. IL
D-lei
s'a pa-
D-ded, i
pt-
gi totul li
www.dacoromanica.ro
648 MISTERIUL PENITENTEI
de persecutiune, apoY pentru tote pecatele de morte 1),si chiar pentru pecatele ordinare 2) ; in fine &andla sinod ari stabilit can6ne in puterea chrora delipecatosiY se supun pentru pecatele for deosebitelorepitimiT, eke °data forte grele ; lime dupe implini-rea cuvenith a epitimielor, negresit sh invrednicescde deslegarea pecatelor lor orY Cat de marl at fiele 9.
1. Sub numele de epitimiT (i7rET6Eu2) Se intelege ca-nonul (1I Con II 6), pe care preutul, ca- un medicspiritual, '1 pune, dupe regulamentele- bisericestY,unor creqtinY ce se chesc spre vindecare de bade for_morale (VI Ecum. c. 102). Asa sunt, (le exemplu, fe-lurile cele maT cunoscute de epitimiT : ajunarea par-ticularh ce se adauge la o ajunare push asupra tuturorcredincioqilor, indp,torirea de ,a asista in tote q.ilele,la serviciele bisericescT, rughciunea a cash, unity cuun numer hothrit de metaniT, milostenia, caletoriala locurile shnte, indephrtarea de imphrthsire pentruun timp maT indelungat sari maT scurt (Mart. ort. par,1, resp. 113). Epitimiele nu se punti asupra tuturor;ei numaT asupra unora dintre crestinii ce se chescti,anume acelora chrora din causa greuthtd §-i a natureTpecatelor for sau a caracterului chintd lor, aceste re-medii spiritnale se aplich pentru vindecarea 1or de-shversith. (St. Grig. Nisis can. 5).
2. Dreptul de a pune epitimie asupra unora dincci ce se chesc, qi de &I lega intru cat va pentru un
1). Sozon. H. E.; I 10; IV, 28; VII, 25; Epiph. Haer, LIX, 1.2) Evlog_ al Alex., adv. Novat, lib. IV. (Apud. Phot. Bibliot. cod
CCLXXX, p. 886).3). VeP tabla anexatb; la cartea Canonelor, la cuventul Epitimi,
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PENITENTET 649
timp ore care cu oprirl, s'a dat Bisericei deciitre insu§A Domnul nostru ()data cu acela -al ier-Vire pkatelor : c teI Domnul clise Apostolilor sel,prin urmare i urmaqilor Ior, nu numal Tot ceve cleslega pre pdingnt va fi deslegat in cerurt," ciinert i , tot ce veft lega pre panant va fi legat 59i in ee-ruri," (Mat. XVIII. 18), Nu numai, Cdrora le yetiierta pe'catele, iertate vor fi," ci tot- ()data cdrora leyeti Linea vor fi tinute (Ion,- XX, 23). Santii Apos-toll se folosira in adev6r de dreptul acesta. A§a san-tul Pavel, auclind vorbindu-se d.e un amestecator desinge priutre creitinii din Corint qi dorinda'X vinde-carea, a supus pe eel nelegiut celel mai aspre epitemilporuncind sl '1 departeze de la BisericA, ca s5, fieDat Satand spre pedepsirea trupulul sett' , pentru casufletul lu'l sd se nantuesca (1 Cor. V4 1-5); §i apoicand epitimia produsA lucrarea mantuit6re, §i vino-vatul se c6,i, el l'a iertat qi a poruncit Corintenilor aladmitc ear4i in adunarea credincio§ilor (II Cor.II, 6-8).
3. Santa biserica dupe moltenirea de la stiff. A-postolf, intrebuintara epitemiele chiar de la incepu-
esistentii sale. Acesta se vede:a) din marturiele santului Irineu, Tertulian, Cypri-
an 1) §i constitutiunile apostoliee 2) ; b) Din randuialapenitentei publice ce a esistat in biserica veche. Dupesacesta, randuOld era imp6rtiti in patru clase,dintre care fiecare sta sub o deosebita epitimie: in classplangatorilor, earl n'aveaii dreptul a asista la oficiul di-
1). Irin. adv-. Haer, 1, 13, n. 5 1 III, 4; Ted. de Poenit. c. 6, 7, 10,ii ; Cypr. Epist. LII.
2). Const. Apost. II, 16, 18, 41.
tul
wr,
si,
aitoriY
www.dacoromanica.ro
650 MISTERIUL PENITENTET
yin, ci sthteail prosternag in curtea bisericeT qi cereauculacrimY tuturor celor ce intrat in biserica, sa r6ge pe
pentru denqiY; in clasa ascultdtorilor, chrora erapermis a intra in vestibulul (pridvorul) bisericeT qia asculta cuventul precum i cuventarilepe timpul liturgieT catechumenilor iu clasa celorce'ys pleca genuchile cariT intraa in biserica, chiar Ye-maneau ceva mai mult la servicit, dar obicinuit sta-teat in genuchT la mile templuld, qi in fine inclasa celor ce stair impreund cu credincioqii , tottimpul liturgieT, dar fara s6, path. lua parte la &lutacomunicare cu santele taine 1). a] Dia numeroselecan6ne sinodale qi ale santilor parinti: privit6re ladeosebitele felurT de epitimiY, la caracterele, gradele,schimbArile lor, etc. etc.
De qi prin natura lor, epithniele sunt nisce pedep-se, totuqT dupe insematate sunt nisce pedepse co-rectionale, vindecht6re, phrintesd (1-m8El%), asemineacu acele de care vorbesce Apostolul : pre careleDomnul iubesce '1 certa (Tcatga6u) (Hebr. XII, 6), qi inalt loc, de la Domnul ne certdm ca nu cu lumea sZt neosandim (I Cor. XI, 32). Dar de loc nu sunt, cuminvatA biserica romans, pedepse ( Twopia) propriu-clise, pe care pechtosul ce se c6esce ar avea sA, leindure timporal cu scopul de a satisface pentru pk-catele sale, dreptatea diving atacata ; 2) in scurtsunt remedif contra pecatelor, era nu resplatirT sailsatisfaceri oferite dreptateT eterne pentru pecate
testa* in numele bisericei de resarit, scrise Intre altele §iurmgtorele:In privinia pedepselor fixate cle can6ne (xom* Excoonoaccc),
D- .et
luT
8).
D-det,;
;
.)
www.dacoromanica.ro
MICTFRITT, PFNITENTF1, 651
I. Ca dovadg, a socofinteT d'Anteiti, care determinitadevdratul inteles al epitimielor vorn cita
1. Pe sAntul Apostol pedepsi aspru pe a-mestecAtoriul de same din Corint, precum am v64lut,ti4i hotAri singur pedePsa cu numele de epitimie ;ordonit ca omul acela sa fie indephrtat de la biserich,sa fie escomunicat, dat satane spre chinuirea
Pentru ce? Pentru ca stffletul set se men-Itasca" (I Cor. 1-5). Si apoL de indata ce a au-1it ca epitimie produse celuT pechtos tristeta,cainta, de indath i-a ridicat'o, (II Cor. Ir, D. Prinurmare apostolul puAe epitimia nu spre a pedepsi qia satisface ast-fel dreptatea divinh, ci spre a indrepta&11 suprima doctoria de indath ce produs efectulset, ca nu cumva intrcbuintarea mai departe, cadeprisos, sa vaterne pre cel bolnav in be 'T.fie
de folos ,.ca nu cumva set se perdu until ca acesta deprea multlt mdhnire. (II 7) (').
2. Candnele shntelor sindde ecumenice qi localeprecum §i ale santilor phrinti. Si aid vedem Cu. cea
pe care vol le respingeT cu totul, socotim : Daca a,ceste pedepse sepun de ierurgisitoriT bisericei ca rernediT destinate a vindeca pe cine-va de mandrie, de pofte, de necumpetare sail desfranare, de invidie giurn, de lens sail alto ore care viciT maT marl, apoi ele sunt fortefolositore gi conlucra mult In lucrul IndreptareT, asupra cold! ce se ea-esce. Pentru acesta gi sanpl parinIT au prescris ca sa le pue esupra,acelor ce se Intorc gi sa caesc. Dar data ele se Intrebuintezrt, numaipentru interesul material al celor ce le pun gi nu en stop adeverat foIosi-tor de suflet; data se aplica alt-fel de cat cum au prescris ale IntrebuinIagi Insugr Parinth le-au intrebuintat la Inceput numai pentrg vindeca-rea de pecat, casul acesta gi-nsi le respingem, atuncY gi not le re-cundscem de nefolosit6re gi necinstite, gi afirmam ca nisce asemineatrebue negregit sa le despretuim" (Acta Theol. Wirt. of patriarh.Hieremim, respons. patriarclue 1, c. 12, p. 89, Wirtemb. fn XI r T.1842, I. 243 244) 1584.
3) Vecla st. Chrisost. Espl. testulul horn. IV, II cor, p. 107 108Most. 1843.
Pavel..E1
'I
ssi tru-puluL
acesta
p'a
sa
;
V
el
In
www.dacoromanica.ro
152 M1STERiUL PENITENTEY
mai mare ehiaraate : a) eh, clack inv6thtorii vechT albisericei priveati epitimiele ca pedepse, erati numalca nisce pedepse corectionale pe care le numealideadreptul medicamente spirituale; b) ca punend e-t)itimiT asupra pgcato§ilor '0 propuneati nn atata spreaY pedepsi, dupe dreptate, pre unul mai malt prealtul maT putin , dupa mesura crimel fie ckruiapentru neap6rata satisfacere a drepthcei divine, pen-tru pgcate, ci intrebuintati epitimiele ca medica-mente potrivite cu caracterul cu gradul balelorspirituale; c) ea, scopul mic al epitemielor, inaintealust D- eii §i a bisericeT nu era de a oferi o satisfa-cere ore care dreptatei divine pentru pecatele ome-neseT, ci de a vindeca pre pgchto0 §i a auta sh-TferdseA pe viitor de alte pecate d) ca pentru aceiachiar, nici nu aqteptaA eT tot-de-una ca pe'ditosul saimplinescii tot canpnul ce i se dase i sh satisfacaast-fel dreptatea lui ci din contra, dach ve-d au ca canonul acesta a avut *supra cAitorrani oinfluents bine-IficAtOre, eT prescartati tiinpul peniten-tei sati chiar o suprimati cu total ; e) ca in fine, epi-timiele nu erart puse pentru tote pecatele, ci numaTpentm cele tufa grele, qi grin urmare nu erati pri-mite ca satisfacerY ale dreptittei divine; de alt-fel, pen-tru fie care Ocat, mare sat mic s'ar cere o aseminea
In alt loc face urinKtorea observare : Dupa ce a ordonat de a dg,pre eel pecatos Satanel, st. Paul, veclend ca s'a ktdreptat§i a devenitmai bun, slise : Destul este unuia ea acestuia certarea aces* care Ise face de catre multi ; eat fn potriva mai malt se-i daruiti §i sg.mingaiati Cor. II, 6-8),.. Da! ce ? nu l'ai dat &tame? Da, Ticeel; fra, nu ca sa remfie in puterea lui Satan, ci ea sa pots scapa maicurend." (Horn. In Penit. I. n, 283; t. N n omililte catre poporuldin Antioan-a).
;
Ri
1
www.dacoromanica.ro
MISTERILTI., PE-NETENTEI 653
satisfacere, de si in diferite grade. Eat citte-va frag-mente din canonele arnintite,
Aid aces ce ati primit de la D-cleft putere de alega si a cleslega, trebue sa. cercetecle natura pdcatuluisAversit si predispunerea p6cAtosulu1 de a se int6rcesi 86, intrebJintecle ast-fel remedial cuviucios r6alu1ca s6 nu compromita mentairea bolnavalui, neobser-vand mdsura in cutare set cutare cas. In adever,greutateap6catulai nu este uniform4; este deosebia,si f6rte variata si produce multe mladite vAthm'atoredin care se re'spAndesee real cu abondenta) si se in-tinde mai departe pane, va fi oprit de puterea medi-cala. a (VI Ecum, c. 102; confr. 1 Ecum, c. 12; Can.5 Ancir. canon. 52 Cartag.)
Trebue deci ca acela ce profeseza arta de a vin-deca sufletele sa incepA mai Anteitt a esamina di,po-sitia pecatosului, a descoperi dacg, merge spre in-dreptare sari clack prin modal vietuirei sale, clArria1361a si cum se p6rta ; in urmit sii vap, data nu.se opunemedialui si clack cautk, a tiiia-rana sufletulul sett prinaplicarea remedielor prescrise. In aseminea cas tre-bue sa, se porte en el cu blandqe dup6meritele sale".(Ibid. confr. Vas. can. 3).
Choi D-deli, ca si acela aruea i se incredintezconducereapastorala, pune totk ingrijirea sa a aduce6ia cea rittAcitet si a vindeca pre eel muscat de sirpe.
,Nu trebue Did al impinge pin4 in abisul &spell-rei, laid aT lAsa frAul negligentei si inta.'e vieta Cu ne-prisare ; ci trebue negresit Ere cum prin remedielevigurose si aspre sari dulcl si us6re, a cornbate r6t 1si a tinde a vindeca ulna, a cerceta fruetele pi ni-
www.dacoromanica.ro
654 MISTERIUL PaNITENTEI
tentiY i a conduce eu intelepciuue pre omul chematJa invetatura ceresch" (Ibid).
Precum in tratarca corpului sciinta medicalh'fare deck nu stop, acela de a insitnAto§a pre eelbolnav, qi mijlocele suet diverse,. deosebirea belelorcerend deosebirea medicamentelor, aqa in b6lele su-fietesci, numerul i deosebirea patimilor necesit6ztingrijirile deosebitelor medicamente, care- conres-puncl reuluY qi aduc vindecare. De aceia acel ce vo-esce sit aplice un remediti convenabil la o parte Orecare suferitore a sufletuluY trebue sa eerceteze maTAnt/ail-1 care este partea ce suferk qi apoi numaY a osupine tratamentulnY cuviincios, a§a ca nu curn-vadin nesciinta mijioculul medical, sh trateze o partepe dad bola se afla pe alta". (Greg. Nisis. can I.)
In orY ce fel de gregala trebue maY anteiii a esa-mina care este dispositiunea penitentuld i a nu pri-vi timpul ca indestulittor pentru vindecare (ce vin -decare p6te veni de la timp ?), ci buna dispositinnea aceluea care se tratezit prin penitentit (trig. Nis.can. 8)." Pertru acei. carli indurit epitimia for en msimulth chldurk qi a chror mod. de vietit arath- amain 0intOreere spre bine, un intelept conductor al e-eonomiei spirituale a Bisericei p6te prescurtezetimpul ce ai a'l petrece in clasa auditorilor qi sa
duch maY curend in acea a impreund sU ttfto-rilor 'Ate sa le precursteze qit stagiul acest dinurmh i sa -Y admits 1 santa impart ,sire, regulitu-du-se dupes stares penitentuld, ce trebue sa -Y o fetchennoseuth esperienta sa" (Can. 4.). Duph gradulint6reereY, sa se prescurteze durata penitentii, ateh fie care din stsgiele acestea sh, fie reduse la opt,
sit -I
'I
:
www.dacoromanica.ro
MISTER UM PENITENTEf 656
Opte, gese sad chiar cinct ant, dacd prin adancimeacdintei sale, pechtosul anticip6z6, timpul, prin zelulset ase indrepta iintrecepe acet caritintfun tin pmat indelungat se curdtesc mat incet... Ast-fel, (Tacitintorcerea este adev6ratd, sa nu se Gina in sera, nu-m6ru1 anilor qi penitentul sa fie mai curend relate-grat in Bisericd gi readmis la participarea santelormisterii" (Can. 5; conf. I. ec, can. 12; st. Vas. 74.).
0 multime de pecate gi tot E oiul de rele se productprin iritatiune ; dar pdrintii noqtri n'ad crezut ca tre-bue sdintre in privinta acesta in multe =Muntenian'ad recunoscut ca tratamentul acestor plicate ar ceremulth ingrijire. Scriptura opresce nu numat rdnireacea mai ugord, ci gi tot felul de bttrfire s'ad defaimare(Col. III, 8; Efes. IV, 31), qi totes lucrarea de felulacesta ce provine din mania ; dar numat contra uci-deret puserd o stavild, in epitimit." (Can. 5.)
Acum pre a pricepe gi mat bine cum p6t epiti-miile sa serv6sed de remedit contra bolelor sufle-tescY, trebue a lua in consideratie urnidt6rele :
a) Mai anteid epitimiele, ca pedepse bisericesct,firesce eh lovescmandria Ocdtosulut, inv6tandu'1 arecun6sce qi mat Inuit vinovatia sa inaiutea hit D-clewgi a bisericei, redesceptand inteensul ura p6catulut§i -dorinta de a se indrepta.
Prin urina,re epitimiile aratd cre$inilor penitenticalea pentru activitate mat departe qi inthrirea tu-turor sentimentelor bune gi a tuturor dispositiunilorvirtu6se de care cunt insufietitt chiar pe timpul eh-intet Iii care trebue sa Se inceputul indreptdrei lor,Aid trebue a ne aminti de cele patru clase de pe-nitentt care esistad in biserica veche.
b) Apoi epitimiile se compun in mare parte din
www.dacoromanica.ro
656- MTSTERML PENITENTE!
esercitii evlaviese, maT ales indreptate in contra u-nor pasiunT si a unor vicii ale pechtosuluT, §i con-tribue nemijlocit ale desradacina. Asa, unuT om nc-cumphtat, sensual, i se dh de canon abstinenja, aju-narea ; avaruluT sari talharuluT, milostenia 1); omu-luT risil i or si avind de plficerT lumescT, cercetareabiscricei psi citirea cuventuluY lul rugaciuneaa cash, etc. Este destul de evident ca, cu cat fie caredin acestY p6chtosi va suterT cu dispositiT bune epi-timia data, cu afata va scapa de vechile sale apu.-caturT inclinhrT, si se va obieTnui cu cele contrare.
c) In fine epitimiile ca pedepse bisericesci, lovindpre p6catosT fac ca si altif sa cugete i sh so infrico-seze si sh se feresch de aseminea pecate ; contribuein genere la indreptarea moravurilor intre membrilbisericeT si tot odata aparh regulele i institutielesale contra arbitruluT i nesupunereT fiilor seT re-tacit/ 2).
II. Este ne drepth invetAtura bisericeT romane cumca epitimiile Bunt pedepse in adev6ratul inteles, dei temporale, pe care eel ce se caesce trebue sa le
sufere, cu scopul de a aduce pentru pecatele sole unfel de satisfacere dreptgitei dumnegeesd.
1. Invethtura acesta este in contradicere cu inve-talura cresting despre satisfacerea drepth49T dum-necleesci i justifi( area pecatosuluT. Cuventul luT
invath, ca Mantuitoriul nostru Iisus Christos
1)-Acel ce q'a tnsusit pe nedreptul averea altuea §i merturisesce a-poI preutuluil vindece, reul seu prin o ocupatiune opuse patimel sale,_adecl prin Impelrea averel sale la Arad ; cheltuind ceia ce are case, se curAte de lepra rapirei(0rig. nisis. cao. 6).
Confr. Teof. Froco2ovici.
qi
D-dal
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PENITENTTEI 657
a adus o singurh datA pentru to', o satisfacere de-plinA qi intregh dreptatel divine pentru tote pecatelen6muluT omenesc ; ea, a indurat tote suferintele lacare trebueati sa se supue totT pecAto0T pentru gre-:laid° for (Is. LIII, 5 ; Rom. III, 25 ; Col. I, 20 ; 1
Petr. II, 24; 1 Ion II, 2), qi ea a devenit marele Ar-chierei1 vednie care p6te de sever it s'a raantu4scApre ceT ce vin prin el la D-cleil, pururea tfaind, cash se rage pentru den0T (FIebr. VII, 25). Ea in-vatg, pe de alta parte, ca spre justificarea pecato-Olor inaintea lu D-deti, adeca pentru ca pecato§iiA V p6t6, apropria meritele rescumperatoriuluT6rne-nilor at sg implin4sch, doue conditiunT ; maT intAiii,penitenta §i credinta ; ,Pocaiti-vg, 5si credeft in E-vangelie" . (Marc. I, 15; Fapt. II, 38); )Si no am cre-clut in lists Christos, ca 84 ne 'indreptam din credintaba Christos (Gal, II, 16 ; Rom. VIII, 24, 25; X, 9):Dupe aceia faptele bune, ca fructe qi mgrturiT alepenitentiT qi credinteT for :
,Din fapte sa indreptdza omul iar nu nunna1 dincredinta." (Iac. II, 24) ; In Christos lints nici tae-rea_imprejur pate ceva nicl netderea imprejur, ci cre-dinta care sti lucreztt prin drag oste" (Gal. V. 6; Math.VII, 21); Nu auditoria legit sunt drepti la Dumnecleic,ci facetorit legit se vor 'indrepta (Rom. It, 13). Impli-nind conditiele acestea, pate pechtosul sg, 0 aproprie-ze meritele lui Ens, sg, faca in adever pre D-c et.bine-voitoriii qi sa satisfach drepthteT eterne ; tutu Y,nu in acel inteles, cii, penitenta, credinta 01 faptelebune ar a,vea in sine inaintea lust D-ge-ii puterea u-nei jertfe de impacare; ci numai in acel inteles, caindeplinind conditiele acestea, putem sA ne apropriem
Biaerica Oethodoxd Romand 8
www.dacoromanica.ro
658 MISTERIUL PENITENTEi.a
meritele r6scumpergtoriului nostru care a satisfacutpe deplin pentru nor, dreptatea diving,. Dar a afirmaca pgcgtoqii ce se cgesc, pe Mug% o creclinta fier-binte §i fapte bune, neaperate orb caruea voesce sd'sit aproprieze meritele MAntuitoriului, ar trebui hadsa sufere ped6psa, spre a satisface dreptatea divingpentru pecatele lor, ar fi a esprima una din doue :sari ca Mantuttorul suferit in destul pentru eelpecator#, cg, satisfacerea ce a dat'o El pentru pecatelelumeT nu este Inca complectg, qi cg, spre indepliniremai trebue qi suferintele pechtosilor ce se caesc ; sauca credinta i faptele bune ale omului nu sunt deajuns psntru ca sg, 'qi p6ta apropia meritele MAntui-toriului.... Cu alte cuvinte, ar fi a resturna -boa in-vetgtura creqting despre rescumpgrare qi justificare.
Dad Ion Botezetorul cerea de la pecato§ii ce sedie" r6de vrednice de pocaintg," (Mat. III, 8). 1)nu se intelegea prin aceste fructe pedepsele suferitespre satisfacerea dreptatea divine pentru pecatele demqi 'nainte, ci fapte bune spre mArturia sinceritateicgintei eel pecgtoqi qi care, adgoggm, in adeverpot a milostivi foi a satisface pre D-derz in intelesularatat mai sus. I6n Botezetorul, precum esplicg sin-gur, indemna anume pre pecgto§ii ce se die' allsehimba vi6ta cea corrupta, de mai 'nainte, ali tmplini datoriele qi a lucra cu bung cuviintg, (Luc. III,8-15). De aseminea, dad, se spune in Scripture,cg, NineviteniT, dupe predicarea profetuluT Iona, cg-petara de la D-deil iertarea lor prin o ajunare pu-
1) acesta, este unul din cele ce le citezA, latiniT spre Intemeie-ma lave-VA:turd lor. Vecli de esemplu Perrone, Feier, Libermann §ialliT in tractatele lor despre Misteriul Peniten iT, capitulele : de satis-factione.
n'a
u
Local
www.dacoromanica.ro
mrsittRitit. PENtTF.INTTEY 859
blich qi prin lacrimT amare (III, 10) ; eh s'a po-runcit luT Nabuchodonosar aigT rescumpera pecateleprin milostenii (Dan. IV, 24); a, in genere milos-tenia curAta pecatele gi isbAvesce de morte (Tob. IV,10) 1), apoi nu se pdte nieT decum conchide din a-cestea, csa, tote mij16cele arAtate ax fi avut 'naintcajudecittoruld etern, alt pret in sine, ca satisfacere adrepateT sale, de cat num'al ca ele au fi servit ina-Intea luT, qi pot sg, se servesca ca dovecli vii de c6-inta sincerg a pecatoqilor qi de fructe ale intOrcereifor chtre D-feu. Cum se 'Dote esprima adeverata &á-inta a omuld dad, nu prin lacrimi, suspinurl, rugh-ciuni, ajunsari, milostenii §i alte fapte pi6se?insuqi confirma adeverul acesta cand cpse : Intor-
catre mine din tom ininia vdstra Cu post fipkin-gere cu taguire. Sfagieci-ve inimile qi nu vequain-tele §i intdrceti-ve chtre Domnul Dumnecleul vostru,pentru cd este bun 9i indurat, tndelung rabdatormult milostiv pare reit de reutdcl." (Joel. II, 12,13). Ceia ce este cu deosebire placut domnului, esteadeverata taints pre care pecatosul o esprima prinajunari, rughciunT, milostenii 2), qi earth. atuneY
Teologil romano- catolici sa intemeiaz'a eara§1 pe tote locurileacestea.
2) Santul Chrisostom rationeza aga : Cine mantui pre ace§t1 Nine-vitenT? Ei supuse ranele for spirituale nue tajunarl aspre; luand sa-cul penitentei, eT se acoperifl cu cenu§e §i varsara laerimf amare ; seRroOernurii la pamant §i tot-o-data '61 sehimbarti vieta. Sl vedemcare din aceste remediii-ativindecat : Profetul qi a veVutcti s'at intors de la calea for cea rea i -ia pttrut reti de reld ce zise. stilefade& (Iona III, 10).
Profetul nu zise D clew considers ajunarea Ninivitenilor, sacul forde penitents §i eethu§e. Eu clic acesta nu spre a resinge postul sami. fie ! ci ca BA ye fat a VA abtine de tot felul de reutate ceia ce estemat bine de cat postul". (II Corint. Omil. IV).
yt
D-deli
celi-vgasi
ph-
D-deil
www.dacoromanica.ro
666 MISTERItJL PENTENTEI
catele numai pentru nemarginita sa bunatate chtrepkatosii ce se these, i nici de cum in puterea drep-thtei care n'ar putea fi satisfAcuth prin niece asemi-nea fapte. Ore cu un pret asa de mic ar fi putut Ni-nevitenii si Nabuchodonosor satisface pentru pgca-tele for dreptatea nesfarsith ?
2. Opinia. acesta este in opunerei cu ideia des-pre dreptatea diving. Data, precum creel si Latin.;Mantuitorul nostru Tisus Christos a oferit acum drep-tateT divine un sacrificiti in destulator, si chiar pri-sositoriu, pentru tote pkatele lumei (Gal. III, 18s. a), si cu tote acestea se cere, apoi dela pechtosiTce se chesc, nu numai sa creda in MA,ntuitorul pentruasst apropia meritele stile (Rom. III, 25) si sh', aduch,fructe demne de chinth, ci inch sh, sufere i pedepse,deli temporale, pentru pkatele kr, ca sa satisfachdrepthtel eterne, in casul acesta dreptatea eternhpedepsesce de doub on pentru acelesi pkate si pri-mesce o indoith, satisfacere. Apoi, dach, la tribunaluldrepthtei eterne ast-fel de satisfaceri Bunt realminteindispensabile, chiar din partea pgchtosilorce se chesc,fara indoialh se cere acesta din partea tuturor pea.-tosilor pentru tote pkatele, cu tote ca cu gradedeosebite duph felurimea acestor pkate si cu tote a-cestea, d.up h' latini numal unor pkh.tosi, numal celormai vinovat1, dreptatea eternh impune pedepse tem-porale de felul acesta, pe cand altora li se earth psicatele si tot felul de pedepse prin penitenth. In fine,inch odath dach aseminea satisfaceri sunt indispensa-bile dreptatea divine, chiar din partea pechtosilorce se chest, de sigur sunt si atunci cand pgchtosii vinpentru prima or a se cur 4T de pkatelelor in Botez,
§i
;
pe-
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PENTENTEI 661
yi cAnd doresc ase curhti a d.ouh bra In- baptisterulPenitentit, cu tote. ca in casul acesta satisfaceriletrebue sh fie mat mart din causa vinoviitiet mat marta penitentilor. Par intro acestea, duph, latint, in mis-teriul Botezulut, Dumnedet tufa pecatoqilor t6te
.p6ctaele for qi tot felul de pedepse, fdra sh cearrtdela et nict o satisfacere; dar cere acesta, in sacra-mentul Penitentet numat, dela pechtoqii cre§tint, in-tru cat cunt mat vinoyatt, i tertandu-le pdcatele for qipedepsele eterne pentru aceste pecate, nu le earthtot-de-una pedepsele temporale..
Alt ceva este a afirma ca pecatosul, chiar duph ce aprimit tertarea p6catelor in misteriul Penitentit, tre-bue inch sh aduch fructe demne de poctlinth, trebuesh se curete de t6th intinhciunea sufletului i a cor-pului, Indrepte modul s6b. de vietuire qi in sco-pul acesta D -c et p6te trimete qi impune p6catoqilordeosebite pedepse, fie nemijlocit, fie prin phstoriibisericet. Dar aceste vor fi pedepse morale, avendin vedere folosul moral al acelora carora li se inipun.
zadar sh referh latinii spre intemeerea inv6th-turel for la esemplele lut Adam (Intel, X, 1 Fac.III, 10), Moisi, Aaron (Numer, XX, 11, 12, 24, Deu-ter. XXII, 40) i, mat ales a Id David (Ii Regi, XII13) carora li terta pecatele, dar le aplich.§1nisce pedepse temporale. Dar de ce sh se vada, in a-ceste pedepse fapta unut judechtor infrico§at cerend.satisfacere la dreptatea sa-despretuita qi nu a "unlitphrinte Indurat, carele tertand pre Blul set vinovat'1 pedepsesce, insA numat cu scopul de a'l indreptai a'l fell, In viitor de aseminea greOle sat eel putin
sit 'IT
In;
D-clet
www.dacoromanica.ro
662 niSTERIUL PENTENT Et
spte a servi de esernplu copiT aT FTrebue sa ne amintim ca scripiura face o deose-
bire aspra intre pedepsele cu care lovesce D-sletpre impio§T §i acele ce le trimite credincio§ilor sei,cariY se intorc catre densul din t6ta inima ; le repre-sinta pre unele ca efecte ale mania divine qi aledreptata, care cere satisfacere (Ier. XXIII, 19; Rom.I, 18 s. a) §i pecele-l-alte ca pedepseparintescI(TcAE-OpATa) i folositore, impuse 6menilor cu scopul de a'iindrepta, de al opri de la rem- prin frica de pedepsa,de aT intari in bine etc. (1 Cor. XI, 32; Helm-, XII,6-8; 1 Petr. I 6-7, Iac. I, 12). Oil _pe ca' iu-besc mustru cert Orxas(0),) dice insu0 Domnul§i in data area gi scopul acestor pedepse : Sit aibTdea zel qi pocaesce-te. (Ap. III, 19). De aceia §ist. Ap. Pavel ca §i Solomon (Prov, indemnapre credindo0 a nu nebaga in seina pedepsele luTDumnecled Fiul met nu negriji de pedepsa cucare te indrepta D-lei, i nu te intrista cand te mus--VA" (Ebr. XII, 5),
3. Opinia acesta infine ester contrailicere cu in-16tatura Bisericel vecla. Sunt o mulcine de can6neale Sin6delor gi regule ale santilor parintY privit6rela epitimiT, dar nicaferT nu se presinta acestea ca sa-tisfacerT pentru p6cate : din contra ele nn fiosureza
7remediTin aceste acte, precum am veclut deck ca
contra p6catulur 0. Tot aceiaT invetatura at espu-
1) Se pOte face amintiel aid de un canon formulat intr'un sinod ti-nut in Roma in suta a treia contra Novatieudor. Trebue a privi eaescomunicatT pre Novat §i ceT-lalp cavil imparta§ind mandria 1ui, auaprobat socotinta sa duganKnesca §i neutnana. Ear despre fratii carildin nenorocire au caclut trebue ai cauta. §i vindeca prin mijI6cele ce
otera Penitenla.4 (Eusebiu II. E. lib. IV, c. 43.)
celor-l-aliT
III, 2),
I
8i-8
in
www.dacoromanica.ro
MISTERIUL PEIITTENTEI 663
s'o santii parinii gi in scrierile for particulare. Spreesemplu, unul din inv6tatorii ecumenicl, santul IonChrisostom, care a tratat mult despre penitents, ob-serva lamurit :
a) Ca D-deri earth, p6catele qi crgtinilor ce se ca-esc, adeca pecatele gvarqite dupa, botez, fara, a-I pe-depsi. Fiul risipitor, dice el, represinta, pe acel earlall cadut diva, botez. Ear cum ca el represinta pre_eel p6catV dupa botez, lath de unde sa vede : Els6 numesce fiiu ; dar flit nimenl nu se numesce farabotez. A locuit in casa parintesca, i s'a facut partedin avere, dar inainte de botez nu se pete bucura de averea parintesca, nicisaprimesca, moscenire. T6te a-cestea ne indica prin urmare clasa credincio§ilor... Si&ad fiul eel rasipitor, dupa, ce s'a espatriat qi arecunos-cut prin esperienta sa cat de trist este a fi indepartat decasa parintesca, s'a intors la parintele sea, care de-parte de al pedepsi catuqi de putinja prima cu bra-tele deschise. Pentru ce ? Pentru ca era parinte qinu judecator, Si eta, serbari, veselil, ospete ; eta t6tacasa plina de bucurie li veselie !... Ce vei dice ?
ore este aid' resplata viciului? Nu, nu se rdspla-tesce aid' corruptia, omule! ci int6rcerea (a casa) ;nu este plata pecatului, ci a caintei, nu este resplatafaptelor rele, ci acea a indreptarei, a corectarei. Sice este inch* mai mult, cand fiul eel mai mare s'asup6rat, parintele '1 liniscesce cu bunatate dicend:In tot-de-una eti cu mine; dar acesta, wort a fostqi a inviat, pierdut ci s'a aflat," (Luc. XV, 31, 32),Child este vorba de a mantui pe un nenorocit ce sepierde nu mai este timpu1 judecatei, nici a unei cer-cetari seriose, ci al indurarei §i al iertarei. Nu este
www.dacoromanica.ro
664 MISTERIUL PENTENTEI
nick un medic care in loe de a prescrie un remediilbolnavuluT seu, se '1 supue la o cereetare si la pe-depsg, pentru o view neregulata. Si asa sciind eaD-bleu nunumaY nu se intOrce de la pecatosii, ce re-vin la el, ci primesce cu aceiasi bunatate pecare o arata catre omul virtuos, ca departe de alpedepsi, cauta, singur pre acei ce se ratacesc si dupace a gasit sa bucura, da eT maT mult deeat de aceTcad n'au Post in pericul; sciind, slit, tote acestea senu desperarn pentru pecatele n6stre si sa nu ne preaincredem in faptele n6stre cele bune. i aiurea diceScriptura. Spune to fara de legile tale intaiti ea seto indrepteg." (Is. XLIII, 26). Marturisesce pecatulca se fie iertat. Pentru acesta nu trebue mare oste-nela, nictmulte cuvinte, Ind argint de cheltulf,nicinimic de felul acesta; spune un cuvent, descopere-T pecatul si di pecatuit'am(1).
13) Prin penitenra si condemnare de sine noY pu-tem, daca voim, se scapam nu mime de pedepseleeterne, ci si de cele temporale, si D-dell nu ne pe-depsesce cu acestea de cat-numai candnuvoimse necram si atuncT lucreza nurnai cu scopul de a nevindeca de pecat. ,, Ca de ne'amfi judecat pre nol
clice _Apostolul,nune'ant fiosandit." (1 Cor, XI, 31).El nu dice data ne-am pedepsi pre not insine si amsuferi pentru pecatele n6stre (Et ix.cagotav iccuT06; at
ity.wpoUp.eaa), ci numai : Dach am voi se recundscempecatele n6stre, se ne condamnam pe not insine sisa martirisinatara, de legile n6stre, in casul acestaam scapa de pedepsele de aid (xv. Trio- ivroC0.9'1) si depedepsele viitore (Ttp.copic,c). Cad eel ce se judeca pre
. Omil. despre Peniten0 1. n. 7. 8. t. IL d;n omiliele despre statui.
inch-I
'I
in-seine,
www.dacoromanica.ro
MI STERIUL PEN I T I.,NT,EI 665
sine, -face pre D-deti indurator in cloud privinti : qiprin faptul ca '0 recumisce pecatele Bele, qi prin a-cea ca devine in viitor mai putin inclinat la pecat.Dar fiind-ca nu voim s6 facem acea ce este mai uqorcum ar trebui s6 facem, D-deft, care nu voesce s6ne condamne cu lumea, ci sa indura catre noi, nepedepsesce aid, unde pedepsa este vremelnica qimangaerea mai mare, caci curittirea de plicate a-tunel e cu putinta, cand ramane o dulce sperantacaci uqureaza presentul. De aceia, voilid tot o datase mangae pre cei slabl §i, s6 faca pre eel l'alti maizelo§Y, Af)ostolul dice : °and suntem judecati dedomnul ne pedepsim_ (1) El nu dice : suntem su-puqi, pedepsel (xo?oc6p.eacc): nu dice : suntem pedepsitica criminalil -(Ttv.uyoUi.teaoc); el dice : suntem pedepsitica pruncii (Trz3eu6v.Eacc), cad este mai mult o .indem-flare de cat o condemnare, mai mult un remediti desat o pedepsa, mai mult o corectiune de cat o bi-ciuire [2]."
c) 'Tata datoria pastorilor sau a parintilor spiritu-all contra in a vindeca pre pechtbqi de 'Miele formorale prin pedepse sett alte mesuri, iar nu a-I pe-depsi anume pentru plicate. Este oprit cregtinilora se folosi de violinte spre a indreptd pe pecato0.Judecatorii lumei aceqtia desfaqura mai multa pu-tere contra calcatorilor de lege , el / opresc de lacrime contra voel lor. Dar in Biserica se cuvine aconduce pre pecAto§i -pe o tale mai bursa, nu. princonstrange, ci prin convingere. i chiar legile nune ati dat o aqa putere ca sa oprim pre 'Deaths
). Omil clespre-Penitentrt, II, n. 1.2). In. 1 Cor. Omil. XXVIII, n. 2.
www.dacoromanica.ro
666 MISTERIUL PENTENTEI
sa savirqasch fapta sa cea rea, §i, chiar de ne-ar fidat nicY intr'un cas nu putem sa ne folosim de ea,fiind-3h' Dumnecleu resplatesce numaT pe acel ce ser( tine de pecat in -Loth, libertatea qi nu prin constrin-gere. De aceia trebue mare iscusinta a aduce preeel slabl la couvingere, de a se supune de bunt voela cautarea (tratarea) preotilor, qti inch, a-I aduce a§aca se primesca doctoria cu recunoscinta. Cad Bacacine-va find legat, zdrobesce lantul si fuge [ceia ceeste cu putinta orl chruia se afla in libertate] prin a-cesta i se maresce real, Dach se despretuesce cuven-tul, care taie ca sabia, se aduce prin nn asemeneadespret o noue rauh celui ce sufere, qi causa de vin-decare sa preface in causa de o bola mai grea. Darnimenea uu pote cauta pe un bolnav cu sila §i fartvoia lui. Ce este dar de facut? Dana se trateaza cuindulgenth acel ce ar trebui se fie supus ,unui tra-tament riguros, de nu se curata Tana cum trebu6.,ea se va cicatrisa in parte. Pentru acea phstoriultrebue sa aibh rnulta prudenta i perspicacitate de aesamina din tote pantile stares sufletului; cad dacg,multi pecato§i vin pant la indaratnicie §i la despe-rare pentru mantuirea lor, din causa ch nu pot su-porta o cautare aysa de asprh, suet §i de aceia carTnefiind pedepsiti in de ajuns pentru gre§alele lor,merg pone a se negriji cu total, a se inrautati pece merge qi a calca legea cu maT multa indrasnela.Ast-fel, datoria preotulul, este de a nu rasa nimicfart cercetare i a alege dupa o cercetare asprh
potrivite stares sufletelor, pentru ca succesulse incununeze silintele sale [1]."
Despre prentie IL p. 33-36.1).
cli
mij-bicele
www.dacoromanica.ro
MTSTERIUT. PEN(TENTEI 667
(1) In fine rugitcYunea, milostenia st alte fapte6se, puse asuprapecatosilor ca epitimit, sunt numat deosebite cat penitentiale, deosebite mij16ce curativtpentru vindecarea ranelor spirituale. Am clis casunt numer6se si diferite cat ale penitenfi, pentruca mantuirea sa ne fie mai us6ra... Esti p6catos ? In-tra in biserica ; : p6catuit'am : si vet sterge p6ca-tul. Am adus ca esemplu chiar pe David care paca-tui si care sterse pecatul s6u. Apoi am propus o altacale, adeca lacrimile pentru p6cat, si am 'lig : ce pe-dePsa este acesta? N'at sa cheltuesci nici bani, n'aisa fact o calatorie lunge, nimic de acestea, trebuer_umat sa plane pentru p6catul Dupa aceia amaf6tat -o a treia cale penitentiala, si am represintatpre fariseul si pre vames-ul din scripture, adeca caeel d'inteitt, l'audaudu-se fara rusine, fu despoiat deinchipuita sa dreptate, pe dad eel de al doilea, umi-lindu-se, se retrase cu fructele dreptatet si fu justi-ficat fara greutate ; el dadu cuvinte si cap6ta fapte.Acum sa trecem si sa aetitAm o a patra cale. Careeste acea cale? Charitatea, regina virtucilor, care in-na10, forte repede pre 6ment la cerit ; este protecto-rea cea mai bung (1)." Dar aveti si alta cale peni-tentiala, cale si mai us6ra, prin care puteti sa sca-pati de 'Acta. R6gate necontenit; nu inceta cu ru-gaciunea si cere cu caldura bunatatea divina.nu se intdrce de la eel ce se rogA, n.ein.cetat, ci '1
iarta pdcatele si 'Timplinesce cererile (2)." autatt nu-mat, ate mij16ce folosit6re sunt pentru vindecarearanelor v6stre ; intrebuincali-le unele dupa allele cp
1) Omil despre Penit. III n. 2,3. (pag..107-308.Ibid. III n. 10. (pag. 317).
p.
fat
2/
D-dett
www.dacoromanica.ro
668 MISTERIUL PENITENTEI
statornicie; umilinta, marturisirea, sacrificiul simti-mentelor, raultemirea pentru pedepsele ce se pun a-supra-v6, aj utorarea saracilor, on cu argint orY cu alt-ce- va ; in fine rugaciun ea continua... Vom fi dre scusa-bili cared, cu atatea cal care ne conduc la ceria si a-tatea mijldce de vindecare pentru rane]ie Acute su-fletului nostru de la Botez, sa remanem cu acelerime (1) ?
Este adev6rat eh Ore-earn invetatorl vechl de la a-pus ca Tertulian, Cyprian, Ambrosiesi Augustin, nu-meati. Cate °data epitemiile satisfacerl, dar prin ace-sta voiad el sa Mica ca epitimiile ar fi avut in elevre o valdre sari merit de impacare de espiare pen-tru plicate, inaintea dreptatei divine; eft intelegeatnumal ca, ca pedepse parintesel, lucreza in p6catosio adeverata chinta, care imblanzesce pre Parintekceresc, si ca esercitii evlaviose, ofer celor ce se caescmijlocul si ocasiunea de a esprima si a marturisi inain-tea lust D-cleti tot adeverul si tata profundimea ch-inteI lor, care'l si satisface (2). Ast-fel, Tertulian vor-
1) Om. IV la II Cor. (pag. 122-123). Santul Vasile rationoze ase-menea : Medicii, dice el, sfaluesc pe bolnavT a lua soma asupra lor gia nu negriji do. ceia ce le 'Ate servi spre vindecarea lor. Tot Rai gicuventul. Medicul sufletelor nostre, vindece sufletul..care zace de O-W. Ia aminte de sineti, ca se capeti dupe pecatele tale mij16cele devindecare. Pecatul tel este mare gi greil; trebue '1 merturisesei
Thine, on lacrimi amare, cu o privighere incordate, Cu ajunare conti-nue,. Este gregala to ug6re, gi de ertat;
2) In Intelesul acesta gi in Biserica ortodox sunt privite epitemieleca mijloee de a imblanzi, gi a satisface pre Dileti. Ertarea pecatelor,scriea Ieremia patr. Constantinopolului oinsotim cu epitimii din maiInuit° cause. Mai intAiti ca pecetosul sg, pOte, prin mijlocul unel sufe-rintl de bung, voe sic; sa scape de pedepsa nevoluntare, care 'I as-eepte, pe cea-alte lume; ceeT nimic nu pOte imblanzi pre Domnul cao zuferinie de bung, voe. De aceia dice st. Grigorie, ca lacrimile sunt
nu
sk,
www.dacoromanica.ro
MISTERJUL PEgrrEN1'EL 669
bind despre necesitatea absolutes a mArtuxisirei, carese practica in public in Biserica primitive qi pres-criea Vechto§ilor diferite grade de penitentA, dice :Satisfacerea sa na6surA cu mArturisire (in sensul a-rgtat) ; de la mArturisire provine, cainta §i prin cAintAD -c ell ne devine (1). Santul Cyprian in-demna ast-felpe pecAto§Y :" SA ne intUrcem la D-cleAdin. t6tA inima, qi, esprimand cAinta ce avem de p6-catele n6stre prin regrete sincere, sa cerem mila lull
Sufletul nostru sa se prostdrna inaintea lull;intristarea sa '1 satisfaca (illi moestitia satisfaciat)atit speranta EA se pue pe densul. El ne aratS sin-gur- cum trebue sa, ne rtagAm. Acura decT" dicedomnul intorceti-ve 6ittre mine diu tdta inima, cuajunarT, cu lacrimi §i suspinurT; sfaqiati-v6 inimilenu vestmintele." (Ioel. II, 12) SA ne intorcem laD-cTeri din totes inima ; ast-fel vom imblanzi manialui qi sup6rarea sa cu ajunari, cu lacrinAsuspinurI, precumne invata el singur..,. Caiti-vg cumse cade ; arAtatT intristarea sufletului vostru prin plan-gerT §i gemite. Acolo e penitenta satisfA'cAt6re ; dar
a nimici in pgeitos acele dorinV spilimiintatare ale carnet care nasccatul ; cae1 Beira ca, cuiti cu cuirt se scOte afarri,. At treilea scop este dea procura sufletului ca o legaturX, un frill, care sg, '1 impeded de a seapuca de acele §i fapte rele de care s'a curb-tit. Mat avem de scop prinacestea a deprinde pre om cu munca §i rAbdarea, de Ore-ce virtuteaeste o lucrare obositbre. Voim sa cunOscem in fine data, eel ce se eXeseeurasce pe'eatul. Ear eel ce e gata a se duce din viola, '1 dispensAm detote acestea §i '1 ertIm pecatele, .multgmindu-ne cu sinceritatea &din-tel sale §i adiveritatea intoreerei." (Act. theol. Wiirt. et patriarch. Hi-eremiae7 resp. resp, 1,c. 12).
1) nPoenitentia Deus mitigatur." (De Poenit. c. IX). Itaque exo-mologesis prosternendi et humifificandi hdminis disciplina est, con-versationem injungens misericordiae illicem.." (Ibid. Patrol. curs-compl. t. I, p. 1243),
miluitoriti
)Si
pg-
D-glen.
si
D-dett
www.dacoromanica.ro
610 MISTER/It thENITENTEt
ort-tine respinge penitenta pentru p6cat'0 inchide niatisfa,cerei (1). De asemenea fericitul Augustin dice,lupti shutul Ambrosie (2), ca pdatosul ce se cl,eg-3e satisface pre D -c et pentru p6chtele sale malt kles prin lacramile penitenpit prin oferirea unel ininiitriste ci umilite [1.
(Ts. urina ) Silvestro B. Pite§tenn.
1) De Lapsis O. 29, 32, 34. Elie superest poenitentia quae satisfa-ciat ; qui autem poenitentiam criininis tollunt Aatisfactionis viam clau-dunt" (In cit. Patrolog. IV pag. 489,491,492.
2) Grandi plagte alta et prolixa opus est medicina : grande seelusgrandeur habet necesariam satisfactionem...Et ideo fortius dolendum,quo peccatum est fortius (de lapsu virgin. consecr. c. VIII, n. 37,In cit Patrolog. XVII 378-379. Penitents sg, fie proportionarg. Numai fiti cu luare aminte de voi in§ive ca sti-, aveti consciinta de staressanetatei sau de morbul sufletului vostru (Gmil. la cuvintele : Luatiaminte etc. Ap. ss. pag, VII).
8) Non enim sufficit'inores et melius commutare et a factis malls re-cedere ; nisi etiam de his, quae facta aunt, satisfiat Deo per poeniten-tiae dolorem, per humilitatis gemitum, per contriti cordis sacrificium,cooperantibus eleymosinis (Math. V, 7.) Senn. COOL' c. 5. n. 12, Incit. Patrolog. XXXIX p. 1549.
www.dacoromanica.ro
VIM. SF. IOAN CEL'NOO DELA SUCM
SCRISA 1N LIMA SLAVONA DE
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
qi tradusii de
Pre SL Sea Episcop Melchisedek.
Man s,T ptul d n care se reproduce vista of. Ion -eel Nod, a rivi. de Iamb acs e n sboroic (1) co iat fa 143i in M-r a Netntul de Ct e Gaya!, cum s vede
di tog mna e , c re ) odu em mai jos (fig. 1.), impreund ett ate-va rdndu Y dea II ce utu mauoseriptului (fig. 2). Hdrtia este great. g en lustr t aye d ca
inn de fa r cii o per c e de felled (fig. 3). Leggt manuseriptuluY es e taolade temn imbric A in le e, si pate tot asa de vechili ca slug abor icul Pe pri-ma fd A all A de la fneeput se deosibesee semnu de maY jos de fabricA (fig. 4).
Gr. G. T.
OBE/ANTE gAlliErQ C..)41%Citar0 nerinAo [UT-. 'K
Bra fleHENIIII ..SrfrAC.3 H.,coyivuiti;. 11013E-
CTMW moiri xoytkoCTH, flOaCTHOi
CZTlieviT Cq0B0.,.0 CiEpTTEN11 xu-
tiorrbovtiparo 6piRABI Cr tliTHAroiiMHBOTB0pRi-
paro Krra, NatiEMME rb. Haw!. 1V xc tatih611(SZO
EsoAEX. emor 0y&'0 61413CJA0yCli.
Fig. 2.
(1) Ve41 maY sus Catal gul mannacripte'or m-r Y Nem u Nr. 106, rag. 143.Rev. p. Tat Arch. tri Fql.
IraQ f
www.dacoromanica.ro
672 MITROPOLITUL aRTGORIE TAMBLAC,
+
\ecc3
LA 1----- ri. =z _
...,
\.,...
Fig. 3.
Fig. 4.
C, D
,J
O 0
cC
www.dacoromanica.ro
GRIGORIE IAMBLAC 673
iiPIHIB GfrO H CAA6Hfir0 dR911Kfi 161111/11111 Ed/MIT/14g MMIH.13111drOG1i GillliGfill0844h AIIIHX0ilib, H IIFE8gHTEPOd1h, fib BEAHKOH gF-1Lill tH0AA.011At1XIHGKOH.liddfOGdOB11 GA 6.
11.1;SH 14441 EAL1 HA ;XI Aosit, H fAKOT.I Rec, A106i5H0 11341111-.
tliteqk w6P6511, CUT HHXMt OVE0 lAti h UTZ H npzotot HZ1-
TO*141111, awl/ liptmiekhlath muoro nptiultrat ahhuotat,a.-111ti nosipta. HI yW npittaro apt MINE TZnifitfit H1.161 11091:1-1 CAMS& a H 11111t 116HOLAiAOK6 aaFpa C1;
Hpi56E1 b 1113C1i5K0Aitiali111HA1, H Tio1AHMA1 TtXla HZ5ZAHAA
41: ET VH 2111 H, Aaptog447H. GAoas oyso r 5A; u.ssitiminiottir111.1:/AHHOy AO6AirlZHHOMOr 6oi1Hor, xliay H titnAzeleamzi.sarATia 45(6 1110. MI Et H W r atiAoy N soy° phi vo, (LK pa Nl,LTFAAAi'ilarTHA AHISOy =1 H EAHt.to L113,40E11 i.e. Tpent5tou-To tiro d5nit1 m4ma. rp;;At. LA;BEHL 4 SEAN'S6 hit r0411*Otig0 1.ailCOMI, ZAH. X1.1111. BE4AMhbg ZE
MEHIA ittitam(ptA npiAtatom". HE Tismoxe, HA HHZEZXL
ootinAzyritomk nAattattio T.H I Entl1HWEA6)(ht 1101ifIAA ...tosonem ez5im6'14)Itittm nisstinis nao'issauti., tU ,ActspoAil M/111%11. H M11 0IIST5M0 64 It.s.i-g& nptnitrii epiroy., 3PA lOre 4itcro mOsimpotA ncitlfanto. HZ HZLizomoy
Martirlul sfintuluI si slavitului martir I6n eel Nat carele s'a martirisat In Cetatea-Alba,
Scrisus'a de Grigorie Monachul presviterul la marea Mead a Moldova. (Blagoslo-ve§te Parinte).
Post-at mulle persona, ears au vietuit dupre b ne qi precum placeJul Dumnezert.T.Inul dintre dansele si primul este si acest present, macar ea 11'11,
artitat in urmit, dupes malty treeet a de timp. stapanul nu mime pe 1 alias -torii eel din timpul 11-a cinstit en ennunl, dar Qi act= pe urtna, deschideusa color ce voiese, vile art aceeasi einste e1 daruirl. Cuviutul deci de aici i copepovestea Jul Ion vitezulni ostas al lul Chri,tos, Qi plinului de charurile Duchului.Dar tine a fost, el, ci de uncle ? in ce chip s'a invrednicic el de ears patiznitoti-lor si de ennunii?
Ta apezonta, a produs pre acest barbat: cetate slavita si mare, sitnata la resaritma* aprdpe de Asirienl, si se alnge de hotar le Armeni i eel marl'. Nu numal
atita, ei-ea este ci limas tuturor vaselor ce pintas° pe mare, pentrtt eh este mult-gra'itii (renumitii) ci imbelsugata intru tote, find nn loe cbiar la mare, si locuito-ril cetatiI taloa Cu negotul navigatiet Debi 16n cumparaturrt multa 'nand naviganokul. Dar vrajtnasul n'aputut lee e suporta fapta cea buna a Jarbatulni.
11 vedea adesea rugandu-se, postind, catr tog* en bung purtare si bine apropi-abil, c1 milu'nd pre eel ce auferiail in corabie din cause cu °chii pl ni delacrimi rFi en maim intinsii, manCia pre eel suferin i, ziratad intru ine acesteaprecum vet milui asa vel fi rnilnit, ci precum vei mfingaia, asa vet fi n angiiiat.Fria acestea asupra lul pre capita ml corabiel, carele era de eresul 1 ti-
Bleerica Orthodox& Roman& 4
tidgaro. fraitretrcopt-
L ria.A0144,
HdAiMg11.16 H KZ es-mOp-
thhiX6
qi
invWiturit
Carl
Si
tr
liptmr ;
redici
6
481440 1;
1;1011
d'intaid
www.dacoromanica.ro
(111 bRiGottig tAmbild--a
(c.taronoiama H tia"conpnr rzinna. MHAOVMEVA MI N rtmE eZ tiOpAgAN MELIA-
Rialt MI N MHOCOIIMOHNTE1 6 N nem4mme tricipun, az. flpi6COHX6 ISEAMMMill
pA1115W WI EA rp:N6,a. [Alai matt. lif46.CTHEa4 Otia Acrid, H AoaCatior;1EMbIHM6 BZ NEM6 u.ApaAoaannt HM'KAKO aZETAKE. II HA Uhlti'llfiLMI.Mt t1 t isb.inpa nitAtvfiAL , 11011rAt CZ 46C112Z KZ nemoy npe5al.rnM'INHA NI 12:140 glptA6ETP- r A KZ eimoy r napxz. MME ciao a'Teat Ao-gel/11,0 CAbililtqb (1. gZ E15p1;,4461H. KAM° saaro4e.c7 riao/KHE:WENC
H KM; mOrmqvm a.kp,m01/,OZAfigh glAIETZ. H NEM1440 (EM AIOEOSTM 0i114-EiHt4t, TAJE 'la GU; :C1 Z He11.116 &tpA. 4141.611 VAL K:CAETCA,
II1X6 (PAO KZ LHOE'1 KZCOAAMtT6 6aaroTe4t NIE ME ROA; El b
1110. II' AAZCO721 nt.rwme. NI npOste Apoyrd, 11'54Eptilalli NM
XPETCALKAO LMMXOY AOC, OHNHAO A6AiME UOTAOMMtlay nptAtiia ME H 5i-
n se gi f6rte furioti si neomenos. Pricina vrajmagid rJiitlt invapaindu.se, dote. s'aoprit In age, numita carea este Ia Vospor, ducendu-se, cleveteste premurenicul la eel de atunci yparch al cetatii, carele era Pere si cald plizitor al a-ma-gird predate de Ia paring 14 si a mintit ast-fela: Este o igemone. zise el, unba bat, carele veui aid eu mine, ei voind a se departa de la traditiune, si a se in-streina de credit-0 crestinesea, voiesee a trece la c edinta to si a fi prates tiadi-tiunilor vostre, care aunt mat renumite. 111-a declarat aeesta prin mnitejnramin-te, plutind pe mare. De aceea curend sii fact' c el cele de. cuviintii. Cael el anputi a lauda s'a ineiircat pre sine: ca este rennmit gi eu multa avere, g Intro ni-mica al doilea intro eel d'e.nteia nobili at cetateI Trapezuntet.
Acestea auzind, necu eruicul acela suflet, si multamit intru sine de cele graite,ore -cunt cu bucurie sculandu-se si pregezend obielnuitul be de jndecatii, a porun-cit sit chime Ia sine cu cinste pre muceni ul. And 'I-a stet Inainte a zis ypar-chill care de sul: Cele despre tine. cu mu tamire le-am auzit, o alesule barbat 1 sica to -at' dent de cucernica gi tot-puternica n6st it credinta, qi nu cu patina dra-goste to -at ranit de den4a ; cad asa este credinta nostril:, se atinge de eel en gem-dire euratii, gi invapaeza, inimele for eu dragostea ea, si de. bunii curge.e vietei giant ardelungatl. Deci it 1nt,4Lrant alesule al pri tenil r, ti, lepiidand, de arta (crezdicta) clirestinescii cea vreduica de ris, traditiile silegile acelora en glee luminat
1W1111.111,
zt
HJ
hutosaini-t.
CIA
litthl*EX6 11'
'IM. 11)
MCE611. ZII"KZIHH 6b
Cetatea-11bA,
el
041
$i
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GR4GORIE TAMELAC 675
Kle NW 11(6 LESiTAOMI, raatOvknoxevan. npt.m. sad 14,wAualaa7t E4M6tzzalpatpoays. Lure 60 pAAN aoynuo !MN MENAAAN TiI H A*VMN LZHNA,W-1.11A1A2 EA61WA611.11 TECO. riponostsoi l'EAt Ncirst XOrimpa 6611H, EatTA617A-HAULIEM N saaroaapomwrboa 6tp61, rpsAt; npvles W 41075,14011 [TANN CZ
MN H 4/11461, H EICtTAiNLUN riacialL, La tTo5lpHos upetAasa41,f76 Htt TOMOy 44A5ZL1A66/iSTOH 56t54i, H TiNMO
OMI, 1 'inn.. 6ZCI666MLIJNM6 MpiTESI,11 0 HNEIN. H TAKO Wr ulpt 4kt-Tim6 H EINOML Ell0A0EHWHEA EZ Ne:MHME MHO z neatata H ta6A46-H IIIN szykssa YAIC(.0,N6 NA1A4ANWNCA WEIN° r.
BZ NE HKOME CI6 flierphIN O. NZ 5A060M It KCEP&Opti LIN NV11441E7 124.0iNNZ
M61EAZNL,IA W4H 6Z513iAl uancimotp npap.iseaws piuu.ro atm. ad'n.a,ifaA,ENH ahiAtTE nrEAL Li'pa H at44;5a tiatsm moe'ro 1)6.441 H E sptm ,E110017-114a11Ti1ta 41 az5r7tElf HAN sITO wvattparre az Otis 44E. Aic 1 660LA SA-MZ rna moyms NEEZ5MWr/A1 Z cporammtrara now NIA FLAME,.
TOME H mailitTzsaisima 09NM6 kZ>jpt66 NA AATl'itt, pM0/AM: npotTits.anroApz5mociiuNO Zatyr:. ditai WHMa pt 4E AZ cal H NriMWNE Rifiirt 65-HO 1116W MWH rich} 61 0 coTspzmiva Xa moirn. Ati HE SticArE6. N/2
NHZA AA Airra ra MOH OiM6 Cif HOFAA npiH i H MN. 0y2M1111.11-
MA% XI 164i ti1 spina NE'l HW6 C4TgHi5 OtE6 Ificierc% azwiAt. Su; ZZ0160 CliOt'f0 6E546. E774 AOrIONNI, EZEMAZ. a 1060M. MHt sitia,oyA, Kaninoyst npasaimn H6,9,tE1 EA. H SI HgAWI h W I ['MOH', H NETHNNA. LINNIAMH SZItMH 6N ANAALIIAAH ME 44 HEZHAHMWMH TZApMH H camemoy TO
hulesce-le inaintea acesteT adnniiri a tot popoLul I; eget de ficeea to impreuniiCu muieri qi en opit s'ad adunat, ca su to aseulte pre tine, eel ce voieael sit fit pro,poveduitoriii at luminateT qi renumitel nostre credinte.
Deel vine, o rninunatule, eta cu not 9i cu 6inenii, ci cu prea lnminat glas pros11-vesce sdrele eel stallueitorig 9i di cinste qi stele!, cares strglucesee inaintea qinumai acest r htmini striilueitore adg jertfi. Si aqa to vet invrednici de cinste qidireggtolie de is impgratul, qi eu no!, ca un frate de aprdpe, to vet indulci de tra-iul eel pre duke tuturor 6menilor.
Pe &Ind acel peatrit de rgutate qi vielen grgia acestea, Idn, rgdicand ochii ceiintelectuall, kiema in ajutorig pre stgpanul eel ce a zit : Caul veg fi duct inain-tea-impgratilor domnilor pentru numele men, sg nu vg thvgtag inainte cesit grilig qi ce sit respundeg inteacel ceas; crtei se va da voug euv exit, earns nu 'lvor putea sta impotrivii protivnicil vostri6. Apo! qi cu °chit eeTaimtuall egutand ismuneitoriul, 191 Jedicg. mina qi cu bung indrgsnelii rgspunse :Ili as par zise, cavgdit mintesel igemdne ! Cad nu aunt ale mete grahuile cele despre lepgdarea deCh istosul men. Sg nu fie! Dar nieT sg dea Domnul meu Iisus Christos, ca sii'mlvie vre-odatil acesta in minte. Ngscocifi sunt acestea ale vriijmusulul adevgrulul,ale SataneT, tatitlut tg . CgeT intritnd el intim tine, ca tntr'un vas vrednie de necinsteqi prin tine vorbind mie, ngdgjduesce a mg trage la peire, qi a mg sill sit mg depgr-tez de adevgr tul Dumnezerz, ereatoriul, impreunit iu tote fiipturile cele vezuts 9inevgzute, qi al insusi acelui sore, pre care tu, fiind euprins de negura In elitainnil,tl einstese% ea pre Dumnezeii, adueend ca un fiat de minte cinstea con dumne-zeeseg. fgpturei. Mal vertos to tnsucl cunosednd de is mine taint adevgrulul, le-pgdii rogu -te, negura necucerniciei, carea a infaqurat sufietul tea, qi invrednicel-
11W 1411Ai11CNI. NM HC7HNNAr066 pest nponoisiAtthsb. Wm El Tp0-$
H$
EroHUH CPABHAkdro ME nosaintemaro. ME toT .npMpcoAnTin.rH mg it p0-An I FAIN Hagisimoxi, EtMoOKPlH H TOMOV EAHHONOy 1100AaNMTHEA.
te-te a 11 fiirt al lumina, strlilneind mai malt de at sereleprin anrorele 1 umneze-eseului botez ; 6l it sit nu soeotesti, ell. este Drannezeit acest lttmillittot iii, earele estepus spre servirea dmeniler de atm Creatoriul, filed o fiinta de foe, si Great 1, inzina a patra. Cum dee! este Dumnezeii o ereaturii? impreunii en aceste cuvinte,redicand minele la cerig, a strigat, ca sa fie guilt de tog: ,,Sil nu fie mie sit mg 16-pad de tine Christese, de pruintele till eel fitrii de ineeput Ai de pre siintul Duch;Nu mg void ineh'na adrelui, an void sluji foculni, nu voiui jerta stelei cei numiteen numele patime! cut-vie! "
Aeestea griiindu-le mteenien1 en euvent indritsnet si en fats imbueurlitere,muneitoriul adesea sebimba fats, 11.2ring de fool] eel din Irtuntru al m.tniol, sineputend mai mult safari impotrivirea bitrbatulu!, pre al citruia Dumnezeg el ilWise f L n 131 cal urtui popor forte nnmeros, (vezend) pe adevgratul Dumnezertpropovgduit de 'Gan, 6th pe eredinta lui numitii pre drept amrtgire, yi rtisturnat$1pang. la sfirsit, porunei ostasilor a desbrIca de Maine pe mucenicul, si adsta
A'I1H
sz tz5Aeuit. IfI M
(AK,)
H
H
1-1111 sfipht,
N NEIWE
H
iyi
frt..
mt
striaeTpzril
.;
bit1111fAtl
www.dacoromanica.ro
MITROPOLTTUL GRIGORIE TAMBLAC 677
Tamaje xnasinls IllpHHOCHTH H TOro K2Lt, b 4Z5AeTtAt /AM-A ZLTKOSA7H ME a H'Enogi Nona H. H TON; mem IhtAix m4mhsm6 H mp21-kihM1. HME npi.HAMI6 Hz5AeA noil(tiqmA,e no Aissumh iro.12rAl rs' E11 HA
HAG Apb1MtuiNEA KZ 1 61. UELIH Hpa61. N 615101A,1 kill ti\KAtHZ EZT1.01 N H
LE RE 0760 11./T nonoileass MiA1a CE060..1.4, 460A. -
ELM tZmp H 0)60650ml. MEAAEmomoymH ECALIM it Soy 111.1:,.1, NOCAH As HE
HA Aatic4St THOHMH HVINET'ill A 1J rnb, EA niixazt
phi oppGi4Z A.A,Z DO-A, 017CTNAMN 1.1X61 H 1LZEE EIS6 ZHHOE TIE
AN141 AA HE HaAA.Zr0 MONMA 5pHTEA WsINAAA. LE TH flalaTH nitAAEX/61 6
POTWAhl H 0.61liofiltib1 Sill 1i5A4 EDrHIM6 EZ MNSIN HOAOMAaftli. Mf-
YEMb CZApA6AtH. H HHAA Ayl4 Kad HAA6WIE EHXI, tH.Da7 t61101.11 It A N
TIE OKAtH11CA. ilA 60 ESZLi r0-16.131:. iLMZ EAAAl4M 110-AA H 5a A1060.66 XA
M0E1-0.
AlHalrialXME covp8Eur60s h MMYH 11A6 rt110 Eh; EA tjwa r;hs, p05rovie[A
ncetngearrk ea [mirk 'Oro ncipmnsi no A rHmru, H Mi5Ai
EIAla EMKAThisqs tiththsocTiffirso 64TH. 55 TOANKOME EON p Kri go npea5hi
AwineN sc:15simp is Insso tipi111161HM oyso cshisnh nail EMI. t2, A CO swittalMi5AW CZ 6Z5HOEHTH LA Na ni5Aayh. npanimmi O'seron111,4, 67 ElMry
AfittOV iciAnimmiparo nntcres. An IliK0mE KZENX6 CiKE niLt ti7a.AanlyzIts eso ez5stA OVAAHM11 WIN. 6A- r ,h,couh 1 A pi`11. tiattO N 6E3 00HiME MA
andu-se mai de graba ds cat cnventul, got stlitu in mijloc eel imbriicat intruChriatos, ape! a poruncit a se aduce toege multe. §i cautand. la mucenicul zise,an te-al fagaduit noun a fi spuitor de fabule, ci te-al fligliduit a te lepada de cre-dinta to cea nefolositdie, gi en ()girdle &Teal la credinta nostril cea luminatir gia to infrumuseta cu legile nostre. Dee! Iasa acesta graire zadarnieti, si implinescoceea ce ai inchinandu-te sorelui celui stralucitoria. Era deer" nu, to incredintez, pe credinta 'Astra c,ea renumitii, ca void sdrobi carnurile tale nu pu-ma! cu aceste todge, ci te voili ispiti qi en alts mud mai cumplite qi fire! nesu-portabile, gi la urma to void preda celei mai amare morti.
§i mucenicul (raspunsej : nu stint ea spuitorid de fabule, precum to zici, o pli-nuledetota pangliriciunea, ci rob al adevaratula Dumnezet, ni acum propovedui-toad al celu! in Treime sliivit gi inchinat, tntru carele a erode do la stramogi gido la parinti m'am deprins, gi Jul unuia a ma inchina, qi lui a i aduce jertfa de la-uda, gi pre densul a'l socoti si al miirturisi creatoria, gi pre densul it agtept Jude-catoria villor qi mortilor, carele va veni resplatind fie-ed dupre faptele sale, andgi acest sore agezat spre slujba omenilor, prin porunca lui se vs intuneca. De a-ceea ad an nadajduesei a anzi de la mine sail a vedea altii-ceva. Cele ce am zismai itrtaia, acelegi he zie gi acum,-ca nici-odati an void prefers. Creatoriului fiip-tin a aid ma void inchina filpturei mai ntult de cat Creatoriulu!, pima cand suetstapan pe eugetarea mea. Dec! nu intarzia, Incratoriule at nedreptag ci fa ddit
*piisht
1:t
mintwf, assost.vtt. 1(Otpf-
AAJ4%
eiton'Aints
Vtla.
rHiKOM6,
H
arn;alair. 01(41,1t0
www.dacoromanica.ro
678 MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
stc4H tooAasfinb. s' LH spzeiht HitpkwacA rptXttiarthiA fsapitiki stifTo On.MbITEA.
nOrlaiStANIH t170g1 WT 4x*E pE YE M.`INKZ reFCLITH NAH6 11t0/011.
W LA1 CliLIE IZA1OgNtUA p4HdMH, 14/40 H rAtifoy erci nstritpHcA 11#09II.
Time notiime tiatToi,ws, AEWHMH CK456BWI 6IpHrtMN1 KZ IEMHH-ttM IA KO H'ilKIAH mpil 61E6 Tpoinz szsarem, 6, HZ ptwHiti TOroAtisimuusmoy XpatioN TomsiNiti. Pi YTptuitam 061)14HOM6 MtETt
nutAciAb ,9EttpOKHAHWH O'HZ) FOMOy nPAtT:istrrm ,fmints KOKFAi. AA
AKOMI niitAcTi LE' TAOMII Alil1fiN6 H piAorrtiont AW 5 az5pi eitHL
HZ OiAHHA; NiE nonirscaue, IfttTA0E AHLII H ttispeAoaiHSOE.
KAKO lontiso faAposAftimtmi. H paptei;HtmLTiAsfn, A W.- A N E 111E).
I 1441111E0gr4T6ITtA. H rAA Ka HEM0y. 3pHWHAN 6Z KCT401 5E546 tTliTSIOHM6 HEOJKCI9ETKOM6 OptittiAtti 61:1LTZ, t0K0 raiAttero H 110615tiSH'wars gzetmi. 47;som6 6I5MAAA AHWII7 FHA MNKOT4 j OgitslE MOEM0y
pe5oymoy nos.ANtunicA rOTOSO 1MiN KT. MdAhlX6 A4)(6 CZAIWEAINEJHM
TH nnzTemk 3Ap:i61i. GMT Ear OY NA, await mtiOro XMAWJRNH, WT NH-Aimms H orpt4A,b1 npnwsAuJeit. Itpt AN H E L11E xpitTi7trititi6 litxAktAKO MNWMANINA4 TE gE I0MHA4A1 h 5:40a mritiffists. 0 czArtvsAfritibl-ISXMH IlAiTIX6 W (MAIN, NH MA/10 noravtitja 15z 'rgosA. nnolnilsoy scoKiNtWNIJI HdUl6 YAK la parrniKarreAl nOTont;HottEZN4T(MNIN OENAKAt
!TEA. gent;swn Fa YE 611AZ.4 11101 nons4tHis NI 1 H01 p;56,1; s IES opt-p7.111:TN AO KON411 N4tittlINM01. MN COT TELI, 0 oyarinAtmtpumNts
GAM EW pi 4E. opti panw'sbin AO motiq,14 TZ trlaTa. List 460 IITOHoatHules OVMhICANAL E CH, apisblA EW Tit PANbI HN Ea YTOME
sNiEttla nocp:issAtH 6wg6i H LiTp4;LECA rnisomh H 10K0 sKSp
nrtravul Mil eel eitinese si neomenos, ce se ascunde intro tine, gi slobozeste-te degrija muncilor, &l pre mine, en or! -ce feliil de mOrte voiesel, trimite-me inainteadoritutul mesa strtpin qi Dumnezefi, pentru ca nu indelung urechile male sit auzitpre necncernicele graiurile tale, despre care zice prorocul: otravi de aspidii subbuzele lor ; gi ca fata to cea panglrita sit nu se vazii indelung de ochil mel. Eta iiiprestad ciirnurile gata gi desgolite: bate an toegele, arde en foe, Wain ape, sdro-besce en sabia, ni 011-Cg ma! cumplite de cat acestea nu to lenevi a educe asupramea; clic! tote acestea eii stint gata a be suferi en duleetipentru dragostea Chris-tosulni med.
Bi multe graiurl ca acestea ascultind muneitoriul cu cruzime, aprinzendu-se deminie, poruncesce desirg intinzipe priment qi fruit mill Bata cu toege no-durOse. La state, cruzime ad venit cisnitorif, in eat sintele acele citrnuri sdro-bit si eu to6gele se redica in aer, fata locului, uncle zrteea e1, s'arosit de singe
Vgzendu-se piitimitoriul intro acestea, redicind ochil eel' rainfall la et:aid zise :
Multlimese tie strtpine al ceriulni, pentrn ca m'ai invrednicit sit rag botez en singesi me Kpal eurat de pingririciunea pecatelor.
tat fin' periciund implindu-se de furie pentru cele ce a zis mucenicul, ago railed obit en ranele, In cat mai departe i s'a curmat qi glasul. Apo! fiind elisosise sera,legindu'l en done lanturi, it aruncli in temnitii, ca pre un cadavru mprt, pistrindu'l
ES tvipb,
EtE
*i HA
0,1.441 I t
H
;EH
ME'
.1 Xt-mf
1 OpH.
phigHbitb,
sal sal&ad.
erg
SA
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC 679
name; npocTpiTo nc;wonn ;4taltsal A10TiNWE HONE4i all H. H °PAH CiaostiOxot nptootnisamtpe ApoYra Apoirol 'ARO NATV.DA116 L8..ftitJMN ECZNA
,,,1,0a0 A NO HOLH),11 KEA. O1 HME MA THSC w6n t 4NIEM6 oclicTcHil t465-i
HAMEHICAAWE AA MHO H HVANI1 H5NLAmirowA 64MIVE A,S,,AMAN I CHUM 0 Htal
MLA oir.4W, H aietteu ELZ3pAETZ no3Oire1tiehelpin1(6 SZnIAILLE Ha LislipiH-Haro emAiot, Tore; HEMHAOLTHIL6111 OyriH4tim4h1141C N cipAti2I f; coypdt
notieoi npnaieTel ace;,,t NfOinithisitHA H Ltit,,S114, H HCUSt M411KA CI foraciinotiel. Kimono npnua5oln. cE HAN i,Asinamoy WI awn' el no-LTirNAnitic rpaAa LANKA EliA4 Titpti tim y 614s11czy KA:1411m 6%I1I3111 no azeimoy rpi,Aoy 041;nfii0 600ro9en41113111X6
AA rgaomi npfixOmAoowe t;na eTro lietiOIANLICE05t i0%/A7HLISA4 R;NAltip0
KZ1114i)(til A1,140. pa5upotpootqa l'iAee. H CZ AMC 117, ccispt ulinem41.
miToovic HA efro, LMTIX111 6159HHH131A npoapecueatpt H Hint11111. 6A4te TEICOT LINXS HZ )(116MHHM ILZTilils mi4 N513Vilib fICILHhiE tiro H AEIEsi;t4MA VAAKM cUTtt4E. H TAHO N 140411 'I% AO COT ptdees cif,
CULTigHLUA LZ rociaom AEmAg.IA nesptromo. HHNOnAor xi U.) r snare,-
91einechimxt. LEM0i illpHNOLHAATHLA cmioaluoy. Ez enitien mE ION oams.i-
e'A4noro W mneionhinxe. WNtX6 LliiititifiKla. AA (ARO oy6C0 (1p01
pe dimindta pentru cea mai mare skingiuire. Era dimineta, presedend la locul o-b e!nuit acela Cu chipul de Era, porunci ert i se infittiseze mucenicul.
Vgzendu-1 judecatoriulecit eta cu fate lumindsit ai cu suflet bucuros, l'a pus inmi are fata cea lumin6sa ai bnenrOsil, ai cum tntr'un tamp atat de edrobit ai iisipi:se ail Inca suflet, siia gritit catrg densul : Yea, Ione, la ce necinste al fost adusprin nesupunerea ta, in eat putin a fost sit te lipseser de viata cea dulce ai prea iu-bait tuturor 6menilor ; insg de te vel supung socotintel mele, ai gata in putine dilesangtatea sdrobitelor tale carnurr. Cad la not aunt multi doftort meateri din Indiaai din Persida refit!. Era deer', incit esti chrestin, sa sea, ca inert mttT multe rolete aatepta.
mucenicul (a zis): o hidecrttorule I eu nief cat de putin nu port grijit de cii-ntuile mele cele edrobite. Cad cu cat omul nostru eel din afaril putredesce, pe atitase inoesce eel din lanntru, dice Marele Apostol. Ingrijirea mea nu este alta, de catca, prin Christos eel ce mg intaresce, ea. rabd pinit in sfarait (relele), aduse miede tine. Oriel' insul a zis cel ce va rabda pima in sfirait acela se va. nidutoiDe al nitscocit ceva mai not!, fii crtel ranele tale cele d'intliu ea nu Is socotintru
De aeeste prea intelepte grainr1 ale muceniculuf muncitoriul find rusinat, altremurand de mane, rugind ca o fera, eras! intiuzend pe pamant pre mu-
tnOstoAtthi H taw A1010.1 ONO Tommtlit ript56 ItZLif t.titith liptrozn.7 7 I P
H .T. VIAliam 115,1Am' I EplitH6, AHEISH mE ttstramtp3y H 110,1,141H CUNII
sihusle nenksmsin ShltUd N (Lit rOgfl a n no.o.tkao, H niniciq garishni5patla talitsemptut 5pictit timillattaro citio'rorrptrall. Cfemi-I fancy az a LO;50H6011,E. riZEjlit. OyLW LE0E0.h1 KA5HEI HrtEMAET67MMNN TEA ME st.IW oysmiat,a ae a,tc,tistit 613h1WitlXis) XpICTIAKOmb
noategHAE*16 norpiat I H -It Ao. sz5imatt H AOCTOHNO ninN o no-
41..ttut, sZ :I I Pitt% 110AWMH MtCTt. ,A,,ITEMME HE mittitrbtat MHAAO.,
wiAtnamt, tipirz, litta LIME LTr0 Ha A;s1H11 nptAttirra tiztxoT* e'ronpirtH H HZ LISOci WTHELTH. kLZ l'ANN6 WT HWEI1EH EAACOHOAC,NiNHO
spimm ospt, la, H LZ LHOHME1 npauulm. HZLH011;E4AWE XOTA E154TH
MU 111H HZ ZME YoL fAHAte LA XtrZ 11011H6 npi5ati1 tp0y qpnitt OHOM
tnhtpoy, ISZLT;S6 alit HZ tncipt 11(114 HZ LiiKHH L;EW oitspirritvitro:J.? b CitiME 1 411140 10M0y taoptititt ELZLTtifi6 N Na miirE filsIEL OH-
cenicul, a poruncit beta mar oumplit. Decl unit l'ai batut skimbandu-senull cu Alta, in eat interiorul lul de ajuns s'ad atins de cele lalte maruntae.Era el prin toptirea buzelor insemna rugiiciunett. Cand ¢i ostaqii ostemtbatend inadulatile acelui suflet de diamant, qi privitorii de tar, versta strigartasupra pangaritului judecatoria, defalmandaravul lul eel nemiloativ gi falba-ticia, porunci (acela) sii se aduca un cal neinv6tat Iqi sirdp, #1 a lege tam pi-ritirele muceniculul de c6da aceluia, nnul din ostatII srt incalece pe dAnsul,gi in t6titputerea (sinful ail. Merge pe ulitele cetatel,Facendu-se acdsta,
sitntul pTin too. cetatea. Vedere trista Rent= okii celor cucerniel1 Eracand eel ce tirila pe santul a ajuns intre locuintele jidovilor, kiuiau jidovil,lutorcendull fetele, xi cu cele ce so aflaa in manele for aruncad asupra
producand kicote fire de ritudit61a i absurde. Era until dintre el, aler-ge. d fn case, scotencl o sable a ajuns pe santul rli indata 'f-a taiat einstitulluI cap, 0 at)a deslegaml r!i resta trupulul, fait lasat In un loc cu capul, za-cend dispretuit, nici until (Entre eitCCI'llier ne-indraznind a se atinge de densul.
Era in u6ptca accen Wart aratat lampe de foe arzend d'asupra trupulul mu_ceniculul, ni ore -care trel babatl en kip de lumina, rostind nisce euvinte sau-,te, qi facand cadire, 1:i tin stalp de foe s'a intarit din cerid d'asupra trupulatsantulul.
1).114* nr6
HP-
t'XtIIA
Oy%
H
6b1H11111
Me
srel
au
si
si
1.1
fn G.011
sin-
www.dacoromanica.ro
MITROPOUTUL GIZIGORTE TAMBT,AC 681
.7-540V Ig H KZ tA0I:eXa npiHAWIUTA FIME Tor Ak EXro4l.tT4-*taro rorn0mlao%7stpomoy a7c1m moAAoanexi.ht N no,;p7s,
HODOMOr14 11' KfAHNOmov RILOEKOAt 10/ AA Ad[oApov. MMMOV IINEJM11 460
0 %;K4) A WA SC EP OVrA FAerIAMH NM H WIHKonIONHOy 0.6110V. RAM 1;NZ 0
46041,1111(b 13%,I iAt (4XZ X7.171Mis tIK641 t RIORIa H Li'?'RKlOmla HMI Torka upsdOiNail opeaAlp.tra tipeantmoosro apKtnana 10.0-
SZtiAali rn:IKHNIMH ES044tH, H MHCOM n10.0,111 RM41X6
;IIII ;PX1:111om6 H K7ttimb 11;110.11IHNIHM 111)11,1hT0MN. CZ tIltIlLVH
H m1;11k1 aroanins6Imn,. nonnikAail 6 KZ stock [fro. OKI,EMAITI.go, 7 V
mnoroc7 pd./0/040F 0110 7 tAO. npemeraf, tKOH tO'llf H OVETWK NZ Torophssitm6. tA;;Ial 11'31111tAtits p:SA0erll AofttOH61. or noiam;rar XPA-
rinTvt cao;s1 Ap7vgna 1,) 4' TAKO KM ltIlH10,1 MN rtOnoNIN nwiararr 6 4THO
RZ tfttAM6 rKoEml, rpAA1 It04;Kfi, tK0I'Mt, t ' 0' EL,IliinViivccrcrAA tictvt;Aioin, rz..kp7mn.h1HM6 W pA5AHHHI,IH1(6 n'Asicr6; ct*eas,6
Deer acestea multi le all vdzut. Eric unnl dintre Tuder, a cdruia alai era mayaprope (de local) uncle zdeea mult pritimitcotiul trop, s cotina cri preotir chres-tini a"; venit lea si dupre obiceid predea ingroprire , luand un arumsrigetri yi malt apropiindu-se, voia a 44dfreta pre unal dintre neer preog plrutY.Dar and a tras pe cat I-a ford puterea. a rdmas sdgeta cu cdrda lipite deden'etele manor drepte a lltl, erd arcul de mane stangi, In cat nu putea nier
o slobedat dupre scop, flier manele a si le slobozi dintefinhele. *1 assarea eumpliti cllinuire o a sufwit out neptea acel putt al viperelor.Eric dupit ce s'a luminat de zind, s'a't Meld nevdzug acei bilrbag minunaggi asemenea luminer, Trial osebire (dmeng de) tea versta adunindu-se priviadpre cel ticrtlos sigetraorid. Eric el cu amdruntul a spun tote. Apoi dobfindescesi el slobozire de pedepsd. Erd muncitoriul forte tbmendu-se de pre sllivitele(faptel cele intfimplate, porunci chrestinilor sit ingrOpe trupul, cariisi dupre cuviintit cinstindu-1 l'ad pus Wenn be cinstit.
Trecend nu multe zile, Frttngul acela, carele predase pre santul la muncirea volt fore si sal clued la al sa. *i intro o nopte afland timp bine po-tr1vit, §i venind cu al stir, a sdpat voind su iea mostele. tutru acelasi cos searatd. ostasul Christos presbiterulni Bisericer acee to somn, zicendu-12: am-llndu-te alergd de grabd la Bisericii, ca voesc sit and 'fare. Era el cu mare graliiiscultendu-se, yi venind la loe, add mo mrintul sitpat, pt pupil lipsise de a nu fifost trupul luat. Deer chiiimfind 6meni encernici si spniudu-le cele intemplate,all proslavit pe Dumnezed, car le proslilvesce pre Bruit 1. *1 luand acelestite mdste, le-al pit in sttntul altarid aprdpe de santa trapezes, tli asa a remassepta zee! de anT si ceva mai milt.
De atunci n'ad incetat a se and a adese Ore -care ardtrul dumnezeosci indeosebite noptr: uneoti .Tin sttap de foe pogorandu-se si stand d'asupra mor-mentulal mucenicului, alto on Ore care puteriprea dumnezeesci pogorandu-se niOre carea bunit mirdsrurt esind de acolo. Acestea au venitla auzul eelui ce a-tuncea ea cucernicie domnia presto tdtd Moldo-Vlachia si pe tdrmul mare!, iu-
LT Z, AANciroze npHOspiTt. HagTHHIsay Tim" taKoI H pnA:4 o'crAKAh
NrZTOMOV KZ Tparif;uN1M, NM Na Hh1WNEMiy ie7nmoy arrpanthr4, gziZNYtatVlaili AH Na ii0 Ai..\INNZ HZ ;iipeitm,go miApo sa ten1H7rFus. 116 npii-
tlAtthip& enrea sa movIttirka HITAgHlala HiX0Aer6titTZHHt TpHatH 11niksmTh(tHtlituoil notloaa 1110H(H, I HMI CAAHA. ApZW/kSi. 46E16. RtAN.KOAin7l Ml H nomnaritHic. H HZ6E5RONE61.1114 HtliCLM gAitid) gMHfiLa
bitoriul de Christos Qi marele Voevod Than Alexandru, carele era bArbat infru-museta' si cn alto bunrtfitT, Par Qi iubitorifi de mucenicT.
Cind el s'a irmiintat de mdqtele mucenicului, cuprins fiind de dorinta )or,si en sfatul eelui ce atunci ciirmuia cele bisericesti, a prea afintitului archie-piscop Toaif, trimite nn boiar cu destulri dste, sa miner). Is, densnl cu mare cinstevrednimil de slavrt trap al mucenieuluI, pe carele grabrt priimindul eu oin-gest cea vrednicit si en osardia cea cuvenitii, ti intempinA cu tots eel slit-
ai stir si cu fOrte mult popor din omen! lui Dumuezeii, inert si en archie-reT si cn tot clerul biserieesc, cu firacliI si en tame ¢i cu myruil bine mirositdre. Seprosterne la radii, cnprinde mult pitimitoriul Reels trap, atinge ochil ei buzelesale de minele aceluia, varsii lacrimi de bucurie destule, it propune ilzitoridal Statului 11§8, pone in ciliate in prea Banta mitrOpolie in luminatasa cetate Sue &va, (undo era) scaunul BM.
Despre vindeertrile fdste atunei celor euptinsi de felurite neputinti, las sitpropovgdudscil, insii cei ce ail privit binefacerile.
Dee! astfelifi de sfirsit al muceniciel a avut I6n ; asa a rusinat el pe necucer-nicul ipareh : astfeliii de luptri a arittat Cl intru revointii ; en astfeliii de cu-min! s'a incununat el de eiitre maim puitoriului de nevointf.
Astfeliii este negutiltoria cea bung a mut Ion. Putin al gi mult a efistig it.Rebelttluia Meat trupul ca pe o sarcina, si a nuizuit la Ierusalimul eel de sus,in c6ta mucenicilor ca in mu enic, in sinul but Avraarn, in locasurile sintilor,in limanul eel bun, in palaturile cele nuputrezitdre, prestfind fiirrt mijlocitoriitprea sfintei si prea dumnnzeescii Treim!, crtreia este slava, stiipanirea, ci stea,mare euviinta inehinIciunea, scum si intru nesfirsitele -recur): ale vdeurilorAmin. ()
(*) adus mOotele sintuItiT IOn Noul In Suceva de la Cetatea AIM, pre la incepotuidomnieT luT Alexandru eel Bun (Letop. t. I. p. ro3), noT scim, c3 Tamblac era in Moldova, oi ne-gre§it la aces mare solemnitate el a thud predicii in limba rominA.
Episcopal 3Ielchisedee.
tH
NM*
nosi56.P1111461 4 AO-
xf
si
fn
vig
sell, 11
gi
Can(' s'atl
qi
www.dacoromanica.ro
SCIINTA SI RELIGIUNEA
(Urmare ve4 No. 8, arm' VIII-lea pag. 607).
In seculul al XVII, Hobbes, in Anglia, fu eel mai puter-nic combatant al autoritatel si despotismului papal. El in ar-denta sa dorinta si in fortarile ce'si punea pentru a distrugeautoritatea papala, merse pans acolo in cat ataca si chiarbasele religiunel. Hobbes nu nega existenta lui Dunmeclet,dar opina cs Dunmelett fiind necuprins, ca fiinta absolutspirituals, trebue a se socoti ca fiinta corporals, din care toteese si ss derive. Jar aespre om sustinea, ea find lipsit de oilce putere spirituals, este cu total privat i de libera vointa.In conformitate eu aceste principii, Hobbes, a formulas, re-numita sinistra dogma, dupit care : dreptul este puterealiceluynar tare ; tar despotisnzul in stat estainstitufiune legald,si qesara.
Autoril conducetorii revolutiunei franeeze, observandea biserica, care era strans legata en sistema guvernamen-tala si socials, pe care voiati a o distruge, le-ar putea aducepiedicT in realisarea planurilor lor declarat si eT resbel.Unit din eT, profesand deismul, au atacat chrestinismulbasele sale, ca religiune istorica ; iar altil, imbratisand teo-riele materialismului modern, care deja se aratase in Angliasi desvoltendu-le, le ati dus pans la. esces. .Acestia, atitealdbasele ori caret convingeri religi6se, au inaugurat Iteismultimpurilor n6stre, fiind eT instigi fondatorii lui si primiT seladepti.
Ike la sfarsitul seculului trecut s'a publicat scrierea luiHolbach, intitulata Sistema, natures" plina de falsificarT is-torice qi de idel eronate, dar scrisa intr'un stil placut, atrag6tor, lesne de inteles si popular. In ea autorul sustine fortenAult si menag4za slabiciunele si pasiunele natureT umane-
xi
§i.
ga
i -alt
www.dacoromanica.ro
684 SCIINTA BSI RELIGIUNEA
Despre acdsta scriere celebrul poet Gcethe se exprirna : Nupot intelege cum aasta scriere cu totul slaba in argumentefog, vre-o ratiune solidi, stangace in tratarea cestiunilor, aputut deveni ala de funesta". Atata aversiune avea catril ea,ilustrul poet in eat nits sa o vadknu putea suferi.
Cu tote acestea nits o scriere in secolul trecut n'a avuttats cetitorT.
In zilele nostre s'a edat scrierea : despre forty materie"opera a Jul Buchner, bazata pe teorii 'respinse de §tiinta ;dar pentru ca ea este atrtigetare prin curiositatile sale, a de-venit f6rte populara qi s'a tradus in cele mai multeEa serve§te ca isvorul de unde top- §i chiar tinerimea nostraromana se aprovizioneza en cunc:Itinte spre a discuta §i ju-deca despre cestiunile cele inalte, ca existenta lui Dumnedeti,existenta §i nemurirea sufletului, sentimentul moral al omu-lui §i in fine alte multe inalte cestiuni morale qi religiose.
Acestea ati fost scrierile care ail pus basele n3aterialismu-lui modern din Europa. El s'a desvoltat pe basele principie-lor pose in aceste carpi si land un mare avant iff parcile oc-cidentului s'a transmis qi la nos.
Contra sustinerilor i a teoriilor sale radicat. tots 6-menil de bine, top.* eel ce intramint6za qtiinta pentru binele
fericirea omenirei §i a societatilor din care fac'parte, Con-tra acestor idei care se pretind a se propaga sub masca
dar care in realitate sunt desastru6se pentru om §i so-cietate, s'ati resculat eel mai celebri naturali§tl, s'ati resculattots adeveratis depositary ai §tiintelor moderne ; §i en tofT,contrariii celor sustinute de ace§ti pseudo-invetati §i specu-lanti ai §tiintei, ail sustinut ea tote descoperirile §tiintel mo-derne intarese convingerile religi6se a e omenirei prob6z1pant la evidenta veritatea adeverurilor biblice. Dar precumde orclinar se intampla in agitatiunele sociale qi in revolu-tiunile politice, in care o mica minoritate de multe ors prinsgomot §1 insistenta impune multimey ideile sale magulind'o§i promitandu-i satisfacerea placerilor §i a nevoilor sale, deasemenea Si urmittoril §i sustintitorii ideilor materialiste, cutreerand Virile si ormele st prin presa, prin scrieri, ba chiar
si
limb!.
s'aa
si
qi
a;
sti-intet,
www.dacoromanica.ro
§drfilTA BSI RELIdarNEA 685
pr:n disertatiunT amestecAnduse in discutarea cestiunilorfie cii, se all, pe tr4pta cea mai de jos a stiinteT,
dar sustinand idei cu care multimea si fie -tine se incAntd sise dilectil, sustinend idei, ea : neresponsabilitatea omuluTpentru faptele sale, eg, omul este totul si afarii de nimicmaT superior, ba permitend 4i satisfacerea tuturor pliicerilor,et au revisit sit introduca cu inlesnire ideile for in tote claselesociale.
Partizanil si adeptiT ideilor materialiste, carT s'ati inaugu-rat centrut for de activitate si de luptt acolo unde bisericape de o parte, privilegiele sociale, pe de alta, impedicaff pro-gresul, au inceput a'si face discipuli si in t6rile si sagele uRde nici biserica nu se opune progresulul social si libertItitcercettirilor si scrutilrilor stiintifice, nicfnu existit privilegiTdilunAtore liberttltei unor clase a societititel ;- a, inceput a sepropaga si la noi.
La noT biserica tot-d6-una a fost allturT cu statul si gu-vernal tereT in on ce intreprindere de progres social si na-tional, si nici o data n'a flcut resistenta, niel fait en refor-mele sociale, nici Etta en progresul cultural si stfintific. Ea,nici libertatea n'a anatematisat'o, nicT stiinta proseris'osi cu tote acestea o ast-fel de biserica se vede persecuta0fdespretuita si insultaa cn tote ca legile OreT 6 garant6zI:
Dar pentru ca fericirea si moralitatea poporului este legattl,si identificatit cu respectul, prestigiul si autoritatea bisericei,sa nu se creadit ca pericolul ce ne amenintl este mic; sit nuse creadit ell despretuinclu-se biserica si religiunea, nn se lo-veste in fericirea si moralitatea poporuluL Cel ce insulth, bi-serica si religiunea, dupa noT, atent6z4 la moralitatea socie-tato, predia desfrAul si disordinea sociala.
Din causa acestor idei insult-Lb:5re la adresa religiunel, abisericeT si a clerului set, idei care se propaga en dispretulluturor legilor divine si umane, si in modal cel mai impiti,nu numal biserica, oat si insusi nationalitatea nostril se aftin mare pericol,
Acolo unde alt luat nastere aceste idei, ca o resbunarecontra absolutismului bisericei papale, ele pdte ca pAnA, la
ei,
EI
n'a
www.dacoromanica.ro
686 SCIftTTA IIttLIG1UNEA
un punct, erail 6re cum justificate dar la not acesta causallipselte cu totul i ele n'att de stop alt ceva de cat de a mtb-mina biserica, cetatea cea tare a nationalitatei nostre.
In occidentul Zuroyei, cuibul unde au mat nwere aces-te locul unde fac marl ravage, ele sunt combatutecu tarie. Barbatii care AO ocupat qi ocupa locus i distinse insocietate, barbati recunoscuti in lumea culta caDabe, Faradae, Birchof, Bois-Raymond, Guizot, Tiers, Gins-ton, Castelar, Caro, Jules Simon, etc., qi un cler erudit, luptadin resputerl contra acestor ides anti-sociale, anti-umane,anti-nationale §i Anti-religiose. La not insg, ele mat nici opedica mu intimpina T cad clerul neavand cul,tura, n'are niciposibiiitatea de a le combats, sari de a le opune resistentaiar inv6taciT, lumea mita §i politica, en nici un pre-c nu cu-geta la funestele consecinti ce pot avea pentru societate.
Astazt mar mult ca oil dad sit simte necesitate de a selumina to wmpra convingerilor religi6se ce ati, qi de a sesustine §i intari sentimentul religios.
Cine nu Itie ca, chiar libertatea politica, nu 'Ate servi cacausa de progres, de desvoltare i formare sociala Si moraladaca .poporul .care o are nu intelege autoritatea legei morale
nu se conduce in viata i actiunele sale de dictamenteleinspiratiunele datoriilor sale ? Legea moral, §i indatoririlemorale in randul for sunt litere §i euvinte m6rte, fara flies oinsemnare qi importanta practice, data nu se bas6za pe au-toritatea until legiuitor mai superior qi mat pre sus de Mine.Nunial acela al carpi sentiment moral -s'a format §i s'a des-voltat in mijlocul societatei cu convingeri religi6se, numalacela 'Ate sa respecte legea morala cu o indereadenta ore-care ; iar ea sit se afle popor cart sa se desvolte, sa progre-seze satti sa se civiliseze, departe de influenta sentimentului
convingerilor religi6se, acesta este imposibil.Un popor care in majoritatea, sa ar priori teoriele i sus.-
tinerile materiali§tilor, ca omul se nate virtuos sail criminalea este lipsit de on -ce libertate morala, ea nici vieca nu exis toafara tie vi6ta animals. i care ar lepada or! ce idee despreinfinit, despre divinitatea creatiunei, despre eternitat, des-
qi
qi politick,
;
;i
ch
idet,
ei
ei
www.dacoromanica.ro
gl RELIC JUI4EA 687
pre existenta unei alte vietT, ar fi intocmai ca o adundturade ffinti animalice care s'ar resboi s'ar omort intro eleCU toti nu s'ar pitzi de a face rail, de cat de frica pedepsei.
Despotismul, stria marele sustiitor al libertittii popdrelor,Tokevil, pate ss n'aib necesitate de religiune ; dar libertateanu pate progresa gi fructifera nefiind insotitit de convinge-rile religidse. Cum ar fi posibil, continua `a. nice celebrul gen-itor, ca sa prospereze o societate in care legraurile politico s'arslabi, precum forte lesne sa intamplit, qi n'ar exista oturn spirituals qi morals -care BA le intitr6sca foriifice aceasocietate ? Ce ar deveni poporul individele care devenitestiipAne pe ei insugi nu s'ar mai supunenici ar mai re)pectaporunci divine? Convingerile religiase sunt singurele, diceJules Simon, care pot forma marl cetiiteni §i marl popare.
Creclem a fi dispensati de lungi argumentari qi discutiunispre a ne convinge despre importanta §i influenta bine fae6-Ore i salutary a religiunei asupra soeietstei. Nimeni nu p6tetitgitclui ca trecutul nostru national it aflitm in vieta nostrii
nimeni nu pate titgitdui crk, biserica a lostcentral pd langit care se iuvartea qi se concentra totii vi6tanostril, politics gi nationals. Acest adev6r ss confirms in tatiiplenitudinca dad privim la starea actuala a fratilor no§tri depreste frontiers.
Dar se va slice pate ca acesta a putut avea local numai intrecutul nostru ; astNli suntcm alt-fel, qi in noua dispositinnei constituire a statului nostru, biserica i religiunea nu mai
pot avea acel rol pe care l'a avut.Ingratit nerecunogtintit, chiar numai dacit acesta ar fi lost
singurul merit al bisericei religiund, Inca i-am datori tatsrecunogtinta, ar trebui sit fie de Ott' cu santenie recunos-cutit, ca eel mai sacru obiect de veneratiune. Chiar numaipentru acesta, pentru salvarea nostrt- faro de a mai citutala fondul sell, la invttritura qi misiunea sa, inel ar trebui sitfie pusii, stimatit mai pre sus de tate.
Recunagtem cs cu schimbarea nastra socials, cu depen-dinta bisericei de autoritatea politica, ea §i-a schimbata alterat in multe caracterul, misiunea rolul sal in -socie-
AcnNTA
legit--
qi
religiose, §i iara0
$i§i
gi
gi
ei
ei 'etSi
www.dacoromanica.ro
688 scurTA R1L1MUNEA.
tate; si este forte ad.ev6rat ci't in loc de religiune plinit de pu-tere, de vietl morals' si spirituals, a fost redusA, la singura_misiune de a'si exercita numai ritualul i diSpositiunile tipiceale eultului, limitandu-i-se totit autoritatea i t6tit puterea de
neputand nici chiar a dispune despre cele ce i-arfi de absolute necesitate pentru a putea fi la inaltimea ,sa ;dar cu tote aceste idacercitri, de a se usurpa biserica, credintas'a pristrat intactit in iota, forta vigarea sa, se ereditdzitca atare din generatiune in generatiune, cu too, forta ce ifopune totr din tote partile, in special partisanii acleptil i-deilor materialiste.
Sentimental religios, nutrit cu credinta &dab:5re de viAtita santei n6stre religiunT crestine ortodoxe, se va pilstra pen-tru tot-de-una la Romani; eta crestinismul este religiuneadifinitivit positivit a oruenirei, iar ortodoxia adeverata saexpresiune si conservare.
Acdstrt religiune nu va dispiirea, cad' ea se uneste cu totprogresul; este religiunea progresului absolut, si sit acomo-d6zrt crarit on -ce stare si transformare socials. Este singurareligiune care zice urmatorilor sel : fiitf prefect pr ecumpdrintele vostru cel din cerurt este prefect (Mat. V. 48). Oricat ar progresa individul sad societatea, the'!" ()data, nu numaicrt nu va putea intrece, dar ELI mlear de departe nu va puteaatinge semnul aratat de progres perfectiune absolutil ciltrecare ne conduce preceptele religi6se si morale ale evangeliului.
Dar pentru ca preceptele chrestine sit influen-teze asupra inimilor i asupra formarif morale a credinciosi-lor, este nevoie ca biserica sit mdrga, in paralel, ba chiar safie in fruntea progresului intelectual si stiintific al pop6relorsi ss acomedeze activitatea ei catrit schimbarile i transfor-mitrile sociale ; trebue at fie in fruntea on csri7 intreprin-deri salutare natiuneT, in fruntea on csrii actiunf piose si fi-lantropice i prin predici, corespundet6re cittre necesitiltilenationale ivite, sit se conserve tot-de-una ca putere moralsattivit in societate.
In timpurile trecute credinciosii animag de un sentimentreligios ma! ardent, sit edificait chiar numai cu venirea la bi-
initiativa,
si i
si
religiunea
gi
gi
pi
gi
www.dacoromanica.ro
SCIIN1'A I RELIGIUNEA 6g0
sericti i cu participarea la serviciele divine. Preotul care gtieaa savarli santele serviri, care scia a boteza prunciT a in-gropa morph, era in destul spre a satisface necesitatile reli-gi6se in acele timpuri cand nimenT nu turbura convingerilelor despre credinta ce o profesa. Astazi insa lucrurile stallalt-fel i totul s'a schimbat. Temple le sunt frequentate de pu-tini credincioqi, cuvintele preotului, care cu instructiunea §icultura sa este inferior poporanilor EAT, nu an mai nick o au-toritate asupra lor, §i cu atata mai putin spre a influenta a-supra formei lor morale; iar sentimentul religios nealimentatqi lasaf sub influenta atacurilor anti-religiose ridicate in numeleqtiinK se slabesce, i biserica vede cu mahnire, fare a aveavre-o putere, cum impreuna cu el moralitatea scade §isa mis-tuesee in mijlocul indiferentei generale despre cele religi6se.
Clerul insu§T sinacesee ca nu are posibilitatea de a cores-punde cu tate demnitatea misiunei sale ; dar de a putea fipus acolo, nu este in puterea sa. El se sileqte din tote pute-rile sale spre a salvo, i conserva neclintite i neatinse invg-tatirile dogmatice, morale, cultul §i practicarea servirilor e-clesinstice ; dar a pune piept atacurilor externe ce se indr6ptacontra lor, sail ale sustine public, luminand con§tiintele cre-dincioqilor asupra convingerilor religi6se ce au, fortele saleculturale nu l'ajuta la acesta. Ca biserica sa p6ta fi aparatade. tote atacurile ce se incbaipta contra ell, este nevoie, inain-te de tote ea clerul sit fie pus la adev6ratul sou loc, inarmatcu o instructiune solidi in materie religi6se, $i la nivel cucele-l-alte cuno§ting ale sale cu progresul cultural pe carel'a atins societatea, tinenduse flot-de-odata la acest nivel.Dar acesta nu se va putea face inainte de a se da cleruluiinstructiunea reclamata de starea n6stra actuala ; eecI numaide la instructiunea sa depinde viitorul sed i reiresentaxeacu demnitate a bisericei cre§tine ortodoxe Momane.
Pana cam' insa va veni momentul eel dorit de a se realisaac6sta salutary bine-facere pentru clerul i biserica Romano,datorl suntem cu tote, pe de o parte de a pretinde realisareaei de la eel ce conduc statul §i biserica, ear pe de alta de amata pericolul ce ne ameninta, pericol care progresdza cu
Biserica Orodozd Romandt 5
si
www.dacoromanica.ro
690 scurrrA. BSI RELIGItJNEA
past gigantieT. Pans ce va sosi acea zi fericita, in care sa ye-dem reorganisat inv6tamentul religios si pe eel teologic siclerul pus la adev6rata sa positiune, nu trebue sa stam pri-vind cu indiferenta atacurile ce se aduc bisericel si repre-sentantilor
Trebue cu totif sa sustinem biserica si religiunea, cdci cusentimentul religios este straw; si nedeslipit conlegat adev6-ratul progres social si moral al popdrelor. Trebue dar fie-careduo puterea sa sa depunem tot zelul si sa ne dam tots os-tendla spre respinge invqaturile cele false si distruct6re aacelor ce voesc injosirea, bisericel, nimicirea si pierderea re-Henna Cu tot-ic trebue sa respingem aceste inv6tIttull sademascam scopurile for pericul6se pentru biserica.si in ace-lasT timp pentru societate, familie si nationalitate, si sa ark-tam tutuor, in special acelor ce au puterea in stat, cat depericul6se stint ele societatea si nationalitate n6stre Romane.
Am clis ideile ateiste si materialiste cu care se sub-ininka biserica si religiunea sunt cele mai pericul6se pen-tru societatea si nation.alitatea n6stra romana (comp. RevistaNr. 23).
Dar pentru a nu se crede ca acestea sunt numaT nisce ge-neralitati bangle, clise de miT de ors fara, a putea fi dovedite,pciitru a nil se crede ca stint vorbe si declamatiunT din asa4is vechiul museti, ne am propus ale arata in resumat, chiaraci in partea introductiva a meditatiunelor ce voim a pub-lica. Conclusiunile si teoriile ce vom adnota mac jos, suntideile pe call materialistic si ateistiT, continuo, cu o banali-tate ne mal pomenita, le pretind ea Bunt insusi stiinta incar-nate, !-ustinend ca tots stiinta la ele conduce. Pentru. acestaIc aratam chiar aci, de la inceput, ca a vadd fie tine Bacadie pot fi considerate ca resultatul real ci adev6rat al tiro ea,si data pe asa funeste ides se pot constitui state matt si so-cietatT oneste si morale.
Iata earl. stint principalele sustineri si conclusiunT ateistesi materialiste, cu care acestia voesc a inlocui ore ce idee re-ligiosa i morala din societate. ET sustin urmatorele:
Afara de materie nu esista nimic. Universul a resultat
gel.
a
en
www.dacoromanica.ro
tcHNTA REUGIUNEA I.
eventual din asociatiunea funefund atomelor, care se miraetern f tr vre o vointa sail conqtiinta, dupa legile necesariiale` naturei" (Buchner), Cine nu rtnittne surprins de acestaexplicatiune genetics a universulul, data de domnul Buch-ner? D-sa, voind a seate pe Durnne4eil din creatiune, sus-tine, ca materia a existat de la ineeput, s'a insufletit de lasine §i prin sine, a inceput a se mica Eli din mi§earea et e-ventuala a resultat universul lumea; far acdsta d-nulBuchner o (la ea resultat al §tiinteI i totii adoratorksei 4icca acdsta este sefiuta, fara a proba misterul cum a resultatmateria, cum s'a insufletit £ti cele- l -alte?
Singura materia este divina, eternal infinite,, incoruptiburl, i fontAna sail isvorul de uncle a elit tot ce exista. Naturd, lame, spirit, Durnnecleti tote sunt euprinse in motel.'qi in fortele sale" (Moleschott).
Cine nit trebue sit Ada de adsta puerila dikinisare qi a-poteozare a materiel? Dar sa nu uitam ca d-nul Moleschi aqi eu dansul toti eel ce sustin ideile sale aii curagiul a (km.ca acestea sunt experienta resultata prin Itiintit, ca cumtiinta duce Ia divinizarea materiel.
Neexistand Dumnecleil on -ce religiune nu este de ekt misul impletit de false inventiuni pentru uu stop ore -care po-71 litie sail pentru bestializarea popOrelor. Spiritul care mivatote este argintul sau banii. Moneda iqi trage puterea sadin proprietatea eorpului sett, putend a., se preface pentruobtinerea placere" (Ruge).
Domnul Ruge, ca toti materiali§th §i ateiqtit, seapa lesinde Dumne4eit ; (Pee : nu eaistet" qi total este finit. Duo, a-edsta vine la, subiect; se intrdba: ce este religiunea Dar ma-punsul este silit a'1 da tot el Insu§i ; aceasta insa it ineanta.eaci it da dupa plaeul shit. Ernite aci eu cea mai tleatigit.t eti-tezantd ccl mai mare neadever, sustinend ca religiunea esteinventata pentru scopuri politice spre a servi qi conduce lieom la, al limalisare ; o thud, in urma ca banul este total. Dar.nu se intrOba .d -nul Ruge, care a putut fi folosul i In acela4timp solidaritatea ca tote guvernele, ba chiar §i natitinile caren'aii guverne, sa inventeze ideia de Dumnerlail, i cu total
qi
it
di
sa
www.dacoromanica.ro
SCHWA $1 RELIGIUNEA
voiagc& &specula animalisa popdrelor lor, fiind. eft insu§TesitT din popor? Se silesce d-nul Ruge a ascunde scopulce '1 urrnaresce; cuvintele sale ins& 11 arata el este unul dinacel fii aT lul Mamona, care dice : banul este total in acdstillume; prin on -ce mijloc a avea acest idol, c&cl: el
schimbandu-se, pate a ye oferi USW, placerea qi toth, fericirea.
It Omul, dice d-nul Buchner, atat dup& natura corporal&cat §i dupit cect spritualet nu este de cat o produetiune sailresultat chimic al materiel".
Dace ar fi adeverat& ac6sta ridicul& difinitiune a omuluIdatil de d-nul Buchner, dar in numele sciintel, ope de o parte genul urnan n'ar mai avea necesitate de- a sereproduce in modul cunoscut; iar pe de alta laboratoriele deehimii s'ar transforma in fabricI de dmeni. Dar ce deceptiunepentru chiar insql domnul Buchner, care in tot& viata san'a velut nicAirl, in nicT un laborator de chimie, a se fabricadmenT, nicI macar a se da viata celor morn(; domnia sa tiuavu macar mangaerea sa fi. putut afla c& a resultat cand-vavre-un om, fie chiar eventual, prin asociarea moleculilor infunctionarea for eterna, conform legilor .naturelr precum seexprim& in alt loc.
77Aceea ce numim Spirit nu este alt-ceva de cat o functi-
une a creerulul. Existents corporals, a omulul este totiti fin-tarea sa; ce mane& ci bea, asta e omul. Spiritul este o pro-cluctiune ideal& fiira vre o realitate, este resultatul asociereTmoleculelor materiale, intoemaI ca miscarea unul minutarpe eadranul unui orologiii" (Feuerbach).
Mind ca atat acest& conclusiune a d-luiFenerbach, cat §i ur-metorele conclusiuni atheigte a raateraliqtilor, co voni rapor-ta, at fost analisate in destul i una cite una combittute incombaterea materialismuluT, qi vor fi discutate in special fie-care la rendul sett prin meditatiunile ce vom publica, aci bevom enumera numaT, Wend la sfarqit generic reflectiunT a-supra tutulor.
Inieligenta, depinde de milcarea intamplAtore a molecu-hlor creeruluT; ea este secretiune a creeruluT, a§a precumsunt secretiunile glandulelor. On ce idec on -ce actiune a
'qi
mArturisim,
62
gi
pi
www.dacoromanica.ro
SCIINTA SI RELIGIUNEA 893
omuluT, decurge din funeCiunile naturale a digestiunei qila continua reinoire a substantelor encefalice (Vogt). Omuleste o ma inti, pro ductiune a unei intAmplAtore conunie desubstanCe corporale, o =lira care simte-, concepe §i eugeta".(Lametrie).
/7Scopul pentru care existAm este de a renoi materia cor-pulul pentru a obcine maT marl placerl qi de a produce fos-for prim mAncArile i bitutmile cele bune prin:bli continue;t6te cele alte stint coprinse in acest scop. Pliticerile corporal°'stint singurile cttre care trebue sit Cint6scd trite indeletnici-rile ndstre; kite cele-l-alte sunt nefolosit6re qi zildarnice (Buch-ner). Aflarea mij16celor pentru obtmerea plitcerilor a pu-teriT, este basa morale" (Hobbes),
Omul nu este inzestrat en b.berit voinCA i consciincg. In-teligenCa, voinCa qi activitatea in om sunt ca Ili in animal pro-ducCiuni care rezultit din schimbitri necesarii. Cuventul, tonuleuventArei, indeletnicirile, eugetitrile, facerile de bine, delic-tele, eroismul, frica, trltdarea, am6rea, ura, crimele i omorul
sunt fenomene naturale, consecinCi necesarii a unorcause nescimbate i neevitabile, precum e osiea pe li'mgA, carese invertese° pgmentul. Voinca este o stare a creerului caredepinde de circumstance qi influence externe ; iar vointil pro-prie iniciat6re liberit acciune nu exista. ..A§a numita liberavointit a omului este o adevkratI amitgire" (Moleschott).
;) R6u1 qi binele nu depind de libera voinCii a omuluT, ei deorganismul sat corporal. Responsabilitatea, culpabilitatean'ati niel o subsistence, dee; _sustinerile morales, pe care sebaz6zI pedepsirea pentru fapte rele, aunt greqite" (Vogt). P
Intre om i animal nu existit nici o deosebire esentiala ;omul este un animal bine organizat. Femeia, dupe organis-mul eT, este inferithit bArbatului,; iar negrii din yropria fornature, stint nedemra de a participa la drepturile omenire"(Buchner).
17Nunta este o lege eventualit ; iar legea morale, dupe care
se inters ice adulteful, este o prescriptiune proibitivit arbi-trarit. Lepitdarea pruncilor este un drept natural al pitrinfi-lor" (Buchner).
de
gi
gi
gi
gi
insugi,
www.dacoromanica.ro
694 scrngTA 41 RELIGIUNEA
Conduits, on dim' om este cu totul indiferentit in fataconsciinteY sale. Este destul ca sit nu forteze legile soeiale qisa nu viral, in opositie care societate" (Buchner).
n Omului fi este permis ca sit facn, tot ce ar putea satisface§i multumi inclinactunile qi plitcerile sale. Este absurd ca sii,nu se impArtitqasca tine -va de plitcerile pe care prudenta ledictez11,. Mesura morales nu constit in ceva absolut divin, eiin capriciul omului. Bine le este tot ce convine omului qi co-respunde la inclintirile sale naturale; iar AA tot ce II e'tedisplgeut fli pdte sit '1 vattime. Crime le sunt fenomene natural ,conseeint1 necesaril a unor cause inevitabile, care nu se pot:,uspenda. Peaepsele §1 recompensele sunt inverqiuni politice.Pgcatele aunt contraventiuni de la nisce invechite supersti-tiunT in mijlocul citrora se educit drneniVf'(Feuerbach).
77Numal cei prow pot crede c5, s'a dat omului de a se int-
pArtrtqi de bunurile plimentului qi de placers cu conditinneade a fi virtuos. LIsati acesta, et n'are nici un inteles, nice osubsistentZt. Ca sit ne impArt4im de adev6ratele plficeri tre-bue sit le lubim pita, la exces. Gre§alele sunt necesaril pen-tru progresul societh,tei ca §i fdmea pentru sustinerea corpu-luT" (Mandeville in Lange tom. I. pag: 523).
Nutrimental qi diferita sa intrebuintare determine, li for-meazit caracterul propriti al fie- citrurf popor.Cedul, dupe, o eon-tinurt, t#i ne intreruptt% mancare de came, face pe angles tarepansiv, practic Ili intreprinsletor ; dar in unire cu clima Iipositiunea geograficli, naqte acea seriositate excesiva care seobserve, la popdrele britanice. Cafeaua face pe German on-getittor profund, filosof, istet li erudit ; ea ar fi contribuit laproducerea de ides distinse §i inalte, dactt actiunea sa (a ca.felei!) n'ar fi impedicata in mod simtitor de b6utura berei,de mancare de cartoff li de cereale" (Reich).
Va veni lino, cand pentru producerea unlit cere deter-minat de ides se 'va afla qi mAnarile eorespunclotoare atundva putea fie -tine prin anume mAncitri sit producii, dupit, pit-cerea qi dispositinnea sa, filologY, teulog, politics, revolutio-nail; iar ingrijirea Eli osteneala ilimitatit ce se depune astfizipentru eultivareasocietAtilor, pentru formarea.ai eonstitiiirea
www.dacoromanica.ro
SCIINTA BSI RELTGIUNtA 695
legilor altele asemenea, atunci toate se va putea modula,si indrepta catra aflarea diferitelor speck de supe iii carnurl"(Vogt. *)
Acestea si altele aseminea de mesura i talia acestora suntprincipiile dogmele fondamentale ale materialistilor ateis-tilor moderni.
Acestea sunt invetaturele cu care acesti eruditi aT secoluluinostru isi propun a inlocui convingerile religioase ale omenirel.Acestea sunt principiile, teoriele invetaturile pe carele socotese in acord cu stiinta potrivite (?) cu progresulti m p Ida
Acestea in fine sunt ideile eu care voese a regenera omensrea, iar ce de la noT, Romania nostril,.
Cine a cetit cu superficialitate scrierile materialiste, audepe adeptil for vorbind cu atatea laude despre ele, ca despreadeveratele ides reale $i sciintifice, ca despre ideile earl' sedais" ca resultat al eercetarilor, scrutarilor si observarilorstiintifice represintandu-ne adeverata stiinta solidi i reala,ar crede ca seiinta a atins apogeul sett, ar crede ca stiinteleexperimentale act parvenit a resolvi tate ceatiunele proble-mele cosmologice i antropologice ear cele naturale att pro-bat pang, la evident nascerea spontanee a vietei tin materie.Ar crede in fine ca progresele stiintei au aratat ca false in-stil basele on care! convingerT religioase metafisice.
Child insa arunca cine-va o ochire serioasa asupra acestorMei, be mediteaza spre a vedea fundamentul consultit re-sultatele i sustinerile stiintelor experimentale si naturale sprea se convinge de adever, de indata vede ca stiinta positiveeste departe de a putea resolvi aceste inalte probleme, aearor solutiune inultamitoare si cu o base moral& numai inreligiunea cresting, o poate afla.
Progresele stiintelor natural; este adeverat, sunt gigantic;dar in cat privesee primele cause despre substanta fiintelor,despre aratarea vietiT pe planeta nSstrit despre fortele in-
0 ) Pentru exactitatea acestor locnri,raportate, se p6te compara scrierea d-luiMeitner tradusg in limbs francesg de d-nul Bonet, intitulati Dn materialism anpoint de vne des sciences natarelles. G6 eve.
gi
si gi
gi
si
E,;i
si
gi
gi
gi
:
www.dacoromanica.ro
696 SCIINTA I RELIGIUNEA
telectuale i spirituale a multi; sciintele experimentale stallaproape fn acelao pullet in care se afla4 pre timpul 1111Democrit i Lucretid. Deosebirea dintre epoca acestoraqilele n6stre, consta in aceea ca, pe and in timpurile lorsciintele naturale experimentale se pretindeaal totul si a-lunga ce idee- despre Dumneclet, ele astad, dupa, atesztatiunea celor maT celebri naturalist; cu tot progresul ce failfaeut, constata ade'verurile urmatoare : ca sciintele experi-mentale sunt si vor fi si in viitpr incapabile de a resolvi proble-mele despre substantele si inceputui fiintelor ; ea deslegareaacestora omul nu trebue sa, o caute de cat in convingerilereligioase si in meditatiunT metafisice, neavend sciintele ex-perimentale absolut nicT o putere de a le resolvi; cad numaTcredinta religioase, basata pe descoperirea meditatiunilemetafisice pot urmari aceste inalte cestiud de la punctul deunde sciinta concrete se declare incapabila a le urmari maTdeparte".
Chiar din acdsta schitare generics a conclusiunilor doctrine(ateiste i materialiste, se p6te vedea, pe de o parte ea acesteidea nu represinta sciinta reala Ii positive, ear pe de alta, eaprin ele nu se urmaresee alta de cat o lupta premeditate AIsistematie contra religiuneT si a biserice!.
Dar pentru ca aceste ideT voesc a posa si a se propaga innumele stiintd, sustinend sus si tare repreilintantiT lor, castiinta i religiunea sunt incompatibile, noT publicand ur-matoarele meditatiunT, be vom arata deceptiunea, vom pro-ba contrariul sustinerilor lor, ca adev6rata stiinta, departede a respinge religiunea, conduce la religiositate ; vom aratace incompatibil cu religiunea este numal materialismul, care inlocul Dumne;leuluT celuT adev6rat, diviniszad materia, si ate-ismul care negand pe Dumnecleu ca fiinta supreme, maT presus de lume, diviniska tot cc iT ese inainte. Vom constatatot-de-odata ca acesti doi inimicI aT religiunel, care in diferite-timpurT aratat cu diferite forme si ati combatut religiu-nea cresting, contra eariea si aster i lupta, in qadar voesc ase ascunde sub mantia, stiinteT; a nu represinta §tiin01of mal mult o speculeaza profaneaza, facend pe multT
orI
si
gi
sail
www.dacoromanica.ro
SCUNTA ySI RELIGIUNEA 697
oamen1 de bine a avea aversiune c&trii, tot progresul §tiinteT,fie el chiar ca resultat al adev6ratei vtiinte care conduce laa):lev6rata civilisatiune §i fericere moral& a popoarelor.
In aceste meditatiunT nu vom avansa de indatl, a opuneideilor ateiste qi materialiste, principiile i dogmele religiuneicreqtine ; vom examinamat intli ideile sustinerile lor, vomar&ta cum ele Bunt respinse de qtiinta ; i daa, acestea atacaadeverurT *it principil dogmatice sail morale, de la sine re-sultand veritatea acestora, vom expune in urma aceste prin-cipit, fie ele i chiar dogme, precum sunt determinatehot&rite de qtiiata- teologica §i biserica cea adev6ratA orto-doxa a luf Christos, at citria fit §i urm&torl suntera.
k. Trol. Vto. 2$ p N.
asa si
www.dacoromanica.ro
NOTITE ISTORICE
(Pell No. S anul VIII pag. 754).
Pe all, lature a crucil se vede asemenea inscriptinnea ur-met6re, adaogata mai tarzid
Puternicul Dumnecled invrednicind pre nol Io Radul voe-vod cu domnia Romaneqt1 in leatul 7173, iar de la
77Christos 1666, vezuitt acesta cinstita cruce facuta de Orin-
,'tel e med Io Leon voevod, §i aflandu-se stricata, domnia meainnoi facuid santa biseriea in numele santului muc enic
7)marelui sant Dimitrie."Dupit terminarea luptei tntre Matei §i Leon I Voevod, Ma-
tei fugi la Tismana unde se inchise cu ai s61 si se apara, c&t-va timp in contra armiei tr-imise de Leon Voda cu banul Boul§i cu Nedelcu Botenul, care '1 o inconjora in de§ert i care '1pustiesc in doue renduri tinutul Craiovei. D'aci Mates trecuin Ardeal, de unde veni iar peste Olt, punetul de plecare alrascalei, ajunse in fine a goni pe Leon Voda care semazili de Porta.
In epoca acesta, in faa Curti! veclai din colo de riu, se in-tinde livedea gospod sad livedea in care paltea caii domne§ti
alaturi se mai aflad maidanurile intinse sterpe, pecare era salalluita din porunca domasca, saracimea ora§u-lui, Calici, de undo pana mai de unazi se numea podul Ca-licilor.
Slabirea institutillor i mai cu ,s6mii, a celor militare, ele-mental strein introdus in natiune, n'ad putut aduce de catrele asupra Ord, cad ne condusera la o politica fatala, re-cursul la streini; cad inaugurara luptele pentru domnie, in-tligile sfa§ierile din launtru. Cu tate acdstea afhim alaturi
1) De d, G. Stratilat, Romania No' 32.
$1Ora
gi si
lei
qi
;
et si
si si
www.dacoromanica.ro
NOTITE iSTORICE 699
o calitate rara, care contribui la mantuirea Vrit : spiritul denationalitate care nu piere nicl o -data i care imbarbatezape RomAni la cercari eroice, de cote on Ora e amenintata
Aci e provedinta RomAnilor. Acest stindard de man-tuire se transmite din generatiune in. generatiune §i gaseltein tote epocele entice o mans tare pentru ridica i al tinesus. Vlad V, Radu de la Afumati, Mihal, §i In epoca in carene aflam, Matei mAntuira tara dintr'o cadere sigura, i datamaT avem azT o nationalitate, for o suntem datori.
Cu domnia Jul Mate Basarab ajungem intr'un secol in careistoria Vref ia o fisionomie, eitc131atel Voda e tot o data uncitpitan mare i un reorganisator intefigent. El pe Tanga cafacea monastiri §i biserici starui de organiza tara qi facu qitraducerea pravili in romane0e.
Bu_:ure§ti sub domnia de 21 anf a kr Matei Basarab,.crescuin intindere i. malul sud al riului trebui sit Incept', a fi locuicdin acele timpuri; Insgi Constantin Basarab feciorul dui er-ban I Basarab §i urmatorul dui Matei Voda, edifica Banta mi-tropolie- pe dOlul yiilor i dete o mat mare infrumusetarecapitalei.
Macarius patriarchul Antiochei, visits Ora pe la finaledomniei lui Matei Voda, asista la mdrtea acestui domnitorla alegerea dui Constantin Voda Basarab, statu mult timp inMoldova la curtea lui Vasile Lupu i dupe ce se preumblaprin Rusia, se int6rsa iar prin tara n6stra.
In * num6rul precedent faand darea de sera, despre epocadomniei dui Matei Basarab, am orris a arata o parte negradin acesta epoca, produsa prim intrigele acelora care pentrual for propriti interes a cautat sa introduce discordia intreRomani Ana a impinge la r6sboitt intre den§iT.
La inceputul domniei dui Mate Basarab intelnim un eve-niment care pote se pe serve pentru delimitarea ormului Bu-curesci. Abia, Matei intrase in Bucure§ti, and Radu II vinesa ia domnia insotit de boeri §i de anvil Skimni-Aga, adu-catorul stemelor domniei.
*) Yea RomAnia" No. 37 din 3 Mai 1884.
sit playa,
si
'I
www.dacoromanica.ro
700 NOTITE ISTORICE
Moldovenii cu Radu-Vodru trecend la Obilesti podul pesteColintina s'ati tabg,rat sub monastirea Vorniculul Dan 25Octombrie (VIgrcuta). Lupta se petrecu prin urmare la mar-ginea Bitcurestilor sub Plumbuita intre Dudesti §i Marcuta ;lupta nu intre Romani, ci intre un domnitor instalat i altulpretendent, impin0 de intrigele streine. Bataia decisivg sedete intr'o Durainicg, i tinu pang, miptea. Tittaril §i Moldo-veni se bgturg, cu mare inversunare, dar biruinta ritmase alui Mater Voda ; Skitnni-Aga, care asista la ac6sta luptg,dete in urmA stemele domniei, aduse pentru. Radu II lui Ma-tei Vodg,.
Bucurestenii cu copii for se uitati dupg, inaltimi la acestresboiti ; tergul Mo0lor, acea serbare nationaWde tot anule in comemoratiunea pomenel 0Q s'a &cut in ziva mortilorpentru cei cgzuti in bittaia ce se dete In adstit localitate.
Daca am limit a produce §i acest eveniment din epocadomniei lul Mater Vodg,, am plecat de la ideia de a complectaistoria en tote fasele ei i de a inlatura dintr'ensa off ce spi-rit de impartialitate.
Iar mar vertos ca sa probilm odatet mar molt cg, acest eve-niment a servit i va servi de un bun esemplu pentru Ro-mani cg, de cute orT se va ivi vre o in.cercare de discordie pet6ramul national, o asemenea incercare va rtimanea irtra, Hittun resultat.
Ne intorcem de uncle am incetat in num6rul precedent,reproducem descrierea calgtoriilor &cute in tara, nostrg, deMacarius patriarchul Antiochie pe la salitul domniei 1u1Mater Vodg, §i inceputul domniei but Constantin Vodit Ba-sarab, descriere ftteuta de archidiaconul Paul din Alep, ser-vitorul acelui patriarh, si care are coprinderea urm6t6re
I/ Dupg, pranz not' ajunserrun in ormul-Bucuresci, vestita re-§edintil a printilor din timpurile cele mai vechi ; traserAm lamonastirea Sf. Gheorghe care e f6rte eunoscutg, ca un metochal Invierii i e locuitg, de un egumen si de cgluggri supusipatriarchului de la Ierusalim, Acest ora§, Bucure§tii, e preamare, si sg, nice cg, acum cats va anT, coprindea q6se mii case.Are patru-zed biserid i monastiri ; §i faimosul rti. Da mbo-
§i
§i
§1
:
www.dacoromanica.ro
NOTITE ISTORIdE 701
vita curge prin sanul sett. Mai in urma, ne duseram la eurte,care e o cladire cu marl dimensii inconjurata cu interimde lemn. Mai 'nainte era forte invechita, dar cel din urmaDomn, Mato Voevod, a dat'o jos i a rezidit'o en total din
Acest edificiii e minunat de elegant §i incAntritor laprivire, e mult mai frumps i maT vesel de cat curtea dela Targovilte. Biserica eo e inchinata la adormirea Maicei-Domnului ; §i intr'ensa am sav6rsit o sfe§tanie.
La urine, merseram spre o latura a oraqului, pe un dealinaltat ce domnelte vederea ora§ulni dimprejur ; acolo printulactual era ocupat cu cladirea unei marl monastirl cu bisericamareata striilueita semanh.nd pe din nauntru cu cea de lacurtea de Arge§ ; rasa adsta e de caramida §i in tinda aredoi-spre-zece stalpit fie-care dintr'o bucata rotunda de piatra,ca sa formeze num'Crul celor doi-spre-zece apostoli. Pe d'a-supra are patru marl cupole (turnuri) qi din. afara, o galerie(tinda) large. El a invelit acoperamentul eu plumb de o gre-utate ce sa, zice ca trece peste patru-zed de mio de ocale.
Noi &cueing inteensa o sfeqtanie, §i prea santia sa o stropl,dupe obiceiti, cad nu este Inca terminate, prin urmare r6-masese neconsacrata (nearnosita.).
Ea este inchinata in numele lui Constantin, care e §i nu-mele fondatorului, §i intr'al Elena. De acolo trecuram la omonastire sub numirea de Sf. Ecaterina unde sunt egumeni.§i calugarT de la .muntele Sinaia ; la alta purand numele luoSf. Idn Botez6torul ; la alta inchinata celor doi apostoli Pe-tru §i Pavel, fondate de Matei-Voda, qi legate', de una dinmonastirile Antului Munte ; la alta purtand numele celorpatru-zeci mucenici (martini) gi chemata Carandino, care esteun metoh al monastirei Adormirea Mabee): Domnului din ce-tatea Ianins; la urma, la o mica monastire purtAnd numeleSf. Sava, pe care fondatorii ei a supus'o cu tot dinadinsul lamonastirea de aceia§i numire din Ierusalim ; ea este acumadministrate de un egumen trimis de la patniarchia Ierusa-limulut
77 Sambata noT merseram se servim liturghia la manastireapurand numele sf. Nicolae cladita de raposatul printu Mi-
nob..qi
gi
gi
www.dacoromanica.ro
702 NOTITE ISTORICE1.4...
aqezata; pe o inAltime de o parte a oraqului, intinsil,ma,r4ta Cu trel cupole (turle).
)) Cu acestA ocasiune, aici s& orAndui qi un preot. Duminic&dinainetA nol fAcurrun sfe§tanie la monastirea sf. Gheorghe.Lull; in cea din urmit zi a lunef lui August, vizitaram mo-nastirea purtand numele TreimeT, una din cliidirile celuT dinurma Radzivil Voevoda (Rada-Vodg,), care domni in timpulsLn peste Moldova qi Valahia. AcOstg, monastire e §i densa lao la Suet a oraquluT, pe un taram inalt, inconjurat de rill §i deapt stiltAt6re, qi In timpul cre§terei apelor nu se p6te ajungela densa de cat pe un pod de lemn. E o frumOstizidire de unaspect prea placut, i biserica e mare qi spatiosa, forte u§OrA,mult ornamentata §i acoperita, peste tot cu picturl. La par-tea despre m4z& zi e local mormintelor printilor, boltilefor de marmur& alb& cunt impociobite cu vauri de stofe te-sute cu fir. Aci nol servirAm liturghia §i oranduirrim preoti diaconT. Acdst& monastire e supusA la monastirea Iberisko(IviruluT) adic& ma.nastirea Gheorghienilor de la sf. munte,
e locuitii, de un egumen grec qi de cAlugari grecT, care saschimbit la fiesce treT anT."
rAfar6, din oraq e o alt& monastire inaltatg, de Mate Vodit(Saxindaru)."
Legislatiunea Romauil
Imperatorul Traian facend din Dacia provincie Romani,a colonizat'o cu Romanii, cad all adus cu denOT in Dacia a-cezamintele §i legile Romane, cart all r6mas in vig6re cattimp ati stat Dacia In acOst& conditie.
In urmil, ins& slabind imperiul Roman, §i coloni Dacieifind proilsitY de oil ce ajutor prin incursiile barbarilor, le-gile acestea nu s'aii putut pAstra de cat prin obiceiii traditio-nal ; §i, de ad vine legea zisg. obiceiul prtimentulni" atat intaxa Romanesca, cat gi in Moldova, §i care nu este alt-cevade cat dreptul Roman, alterat maT mult sail mai putin prinvointa Domnitorilor.
Ambele aceste princ.ipate, dupe colonisarea Daciei cu co-Joni Romani, at fort tot-d'a-una locuite de generatiunile ce
chaff -Node §i
qi
§i
si
www.dacoromanica.ro
NOTITE ISTORICt 703
s'an succedat din aces coloni. Usul ce era la Romani d'acolonilor pitment cu ocasiunea descillicareI a urmat a fi
aplicat vi in Dacia cea pustiitt de furiile resboinluT ce DaciIsustinusers cu atita invervunare contra Romanilor. Usul a-cesta a fost aplicat vi in Dacia.
El se adever4z1, prin insu0 existenta pant astral a des-cendentilor acestor coloni, numij1 movneni saA sciz41", la carese pot vedea documente c i moiile ce ei posed au Lost, intimpurile cele depIrtate, sta,panite de mai multi moss, eel din-teal proprietari Romani ai mosiei ce locuesc,
Acdsta se adeverdzii vi din reforma avezamentului din a-cest secol a ovtenilor numitT dorobantl care vi sub reformamilitarl, a lui Mircea eel Mare, a urmat a'0 pastra dating mov-tenitti, de la mo0 vi de la str5movi, d'a fi ovteni din tata inflit spre a '0 apitra movia ce le r6masese de la acel mosi.
Iar locurile targurilor, branivtile vi locurile pusth, dup6,cum result& din documente publice, erail considerate ca a-vere Domnesc6,, pe care Domnitorii ddruiall dintiensele mopnastirilor, earl servk de asil caluggrilor strati, infirmilor-calititorilor i militarilor pentru serviciT insemnate aduse
Ast-fel dar proprietatea fonciara privath, in aceste teri erade patru sped, adica :
1. MoviT domnevti (domen) ;2. MoviT movtenevti sail ritzesesti (proprietate indivizit);3. Movii boerevti (proprietate individuals) ;4. MoviI monastirevti (de nama m6rtii), asigurata de obi-
ceiul pttmentulni sail, dreptul Roman prin urmitt6rele dis-pozitli.
77Nimem n'are voe sit planteze pe movie streinal vie sail
pomet, vtirea proprietarului ei.
77NimenT nu putea as pescniasca prim gerlele si baltile de
la o movie aril, vtirea movier.
17Nimeni n'are voe at calve pitdurea sat livedea de fen,
sail holdele de semNaIrtturr, reservate de doranul unei movilpe sema sa.
77C el celace cast pe pitment strein nu se p6te bucura, de
proprietatea ei, ritmAind ca avere a domnului acelni pitment.
filet
im-part'
/irk.
www.dacoromanica.ro
704 /40TITE ISTORWE
Dar guvernul ca sl, pue stavila abusului ce ar fi putut sitvie on de la proprietar, on de la plugarul ce voia sit cultivevre un agru pe movie streina, stabilevte urmatorul urbarit :
77Cel ce s6manit pe movie streina, cu samanta, labarea vi chel-tuiala sa, dit proprietarului movie' din zece una adica zecimft,.
Cand un plugar nu va cultiva agrul, ce are pe o moviestreina panii In trei an; proprietarul acelei movii p6te dispunede acel agru cum va voi.
NT at vii pe movie streina. daft. din 20 nie'suri yin, unadomnulut movier, ceia ce se chiazna o tavtinA.
Mal' 'namte procesele cele mid se resolvat de ciipitanil fie-eitrui judet care tot o data erati §f comandantl peste una mieovtenI din militia judetului respectiv; In urma, sub Radu Ne-gru se organizft, Cara cu judge, cu judecatork vi cu alte ins-titutiuni introducend numirile de voltuzu vi de purgari ce sedaft dretatolilor de prin crave gi sate. Procesele cele marl seresolvat de Banul Craiovei pentru judetele sale, vi de Dom-nitorul t6riT prin vornic pentru cele l'alte judge.
Alexandru cel Bun al Moldavia, numit ast-fel pentru vir-tutile sale cele marl, pe la Inceputul secululul XV vazendconfusiunea ce se producea prin aplicarea legilor nescrise71 obiceiul petmentulza", §i care nu era Alt de cat dreptul Ro-man, a primit pentru Moldova legile impiirltevii numite ba-silice. Dar gi Radu cel mare (1496) al t6ril Romanevtl, in do-rinta sa d'a imbunatati institutiunile teril sale, convoca aceaadunare a Oril numitil &bora mare, compusft, din boeri vicler vi intre alte reforme folositore, adoptzt vi densul pentrutaxa Roman6sca legile numite basilice.
Ast-fel and taxa avea sa intocrasca leg' sail. sti, resolvevre o cestiune de un interes general, sg, judece vre un mem-bru din Inaltul cler, pe vre un boer de rangul I, cazuti Invr'o °limit, Domnitorii convocait adunarea generala a priTca sa resolve cestiunea.
Acesta adunare, se compunea din mai Vita inteligentat6-rii d'atunci, adecft, :
1. Domnitorul2. Consiliul en'. administrativ.
www.dacoromanica.ro
NOTITE ISTORICE 705
3 Mitropolitul, egumenil manOstirilor si alti prelati dinder, si instill din clerul de jos.
4 Boerii marl si mid in functiuni si fitrO functiuni.5 Toti ofiterii armatei permanente.Domnitorul prezida. edintele se tin6i1 In catedrala prin-
cipalii, a -Orii,°and votul e' se confirma prin jurament, se face mentiune
de acdsta in chrisovul de promulgare al acestuT vot.In secolul XVII. Din causa limber streine, in care erati
publicate basilicile, adoptate si aprobate de ambele princi-pate, ivindu-se o multime de dificult41 in aplicarea lor, 6me-niT de stat din acest limp n'att gitisit alt mijloc d'a scapa de a-ceste dificulth4l, de cat a face ca basilicile sa se traducO sailO. se scot& extracte dupit densele in limba Romanesca si apoTsa se publice prin tipar, ca nu numaT sa inlesn6scii pe de-posit aril justitii in a da dreptate celor ce o meritl cu o con-vincOune perfecta ca a inteles legea si ca at aplicat'o bine, ciInca sa concure ca si inteligenta te'rit" sa fie ma' bine adapatilde drepturile si datoriile ce fie-care locuitor cats sit alba inCara sa duprt faptele sale.
Cel d'entai pas in ajungere a acestui stop hiudabilil facuVasile Lupul domnitorul Moldavii la anul 1646 in tipografiafondata de densul in monastire la Trei-Ierarchl.
Acest domnitor facu a se tipari codul s611 de leg' numit :Cartea ,Rontinesed de inveptura pravililor, pe care impar-titorii justith sa o consulte §i sa o aplice in resolvarea pro-ceselor ce vor ,avea sa judece.
Peste case alai, Mate Basarab, domnitorul Orii Rom ,nests,ritspunse acestel nobile si patriotice provocarT a rivalului satin fapte marl*, publicand si el in tipografia sa din chiliile mi-tropoliT din Targovilte codul sat de leg' numit : indrepta-rea legit.
Radu Grec6nu logoftit, cu fratele s6t erban, a tradus bi-blia din greceste in romaneste, care pentru intdia 6ra s'a pu-blicat la anul 1688 in Bucuresti, c; i s'a Inceput a se tiparisub erban Vodli, dar se savarsi in domnia lui ConstantinVodo.
Biserica Orthodox Romand 6
www.dacoromanica.ro
log fkit_YrrtE fsTottrdE
Tot acest Radu a tradus din grece§te In romane§te cate-chismul bisericei grece§ii, precum §i alte mai multe carti. bi-serice§ti §i tratate.
°aril le istorice mentionate pina aci §i traducerea biblieiocupara pe Radu Grec6nu in eel zece anT de domnie aT luiSerban Voda Cantacozino. Viind insg la tron Constantin Voe-vod, pgrasi cronicarul lucrarea sa cea mare, i intreprinse ascrie, pe la anul 1689, inceputul istoria vietif luminatulniprea cre§tinului Domnului -terif romane§tT : Io Constantin77Brancov6nu Basarab Voevod- de cand. Dumnezeii cu Dom-
nia la Incoronat."In noun -spre-zece anT deplin din domnia Brancov6nuluI,
Radu a stat necurmat in slujba de vel logofat, qi and Con-stantin Brancovenu dupa rasboiul de la Zerne§tI din Ardeal,dintre turd cu nerap, aflit ca neimpacatul s6ti vritimag Con-stantin Aga Balac6nu, citzuse ca un eroti pe campul de bataie,In loc d'al plange, d'al erta eel putin, Brancovenu, in salba-tica sa manie, lasand trupul varului seu faro sepulture, de'iintepara capul i in prepelecul acela aducandu-1 de acolopana la Bucure§ti, '1 -tinu un an infipt in mijlocul ruineloreaselor i curcilor lui, daramate cu porunca Domnului.
Un asemenea neimpacat vrajma§ mai avu Constantin Bran-cov6nu §i pe Constantin Cantemir a cam): familie s'a incer-cat a taggdui Brancovenului coborirea sa din inaliul neamBasarab, al cgrni nume it alaturase el pe lAngit al s6A.
Radu G-rec6nu imbracAndu-se cu rasbunarea Domnuluikfeti, a sNiat §i densul persona lui Cantemir §i 'i a injosit ori-gina de necontestabila nobletg a nemului
Cantemir era nerecunoscator lui Serban Voda Cantacuzino§i lui Constantin Voda Brancov6nu pentru ca numai eu mij-16cele for catre Suliman paqa, serascerul de la Baba, a luatel domnia Moldovei, care unuia ca densul nu se cgdea ; ceeTacest Cantemir, intaid a fost erghelegitr, apoi lefegiil, apoiceau§ la st6gul Spragresc, l'a adus s6rta la domnie.
Domnia lui Matei Basarab la care ne intorcem era menitga tamgdui In Valahia relele streinismului introdus sub dom-nia lui Alexandru Voda.
§i
hut
www.dacoromanica.ro
ITOTME ISTORICF, 707
In cursul guvernArii sale de dou6-zeci de ani Zara se intre-mase §i buna stare moral& qi material& incepuse a se its-pandi pretutindenea.
Dar qi el ca top' Domnii ce se inconj6rA de 6meni pericu-100, avu slithiciune pentru greci.
Ghinea Ciucala inveninA, tot bunul domniei hii Mate. Ja-furile §i tiraniile acestui grec revoltarA Sara yi armata ; atun-cea desordinea qi anarhia luarit locul ordinei.
Ainns vistier al lui Matei Votht, din olar ce era, Ghineavenise la putere cu convingere de a'qi face norocul in Ora
Dupti, obiceiul 1.61.1 d'atunci, olarul fanariot in casatoriepe una din fetele cele mai avute ale t6rir.
Inzestrat cu un caracter ademenitor, nu fu grew a prindein mrejele sale pe bunul Matei Vodit.
El pane inainte nevoia de a se umplea Visteria sleitft prinfungi r6sbOie.
Matei u dete tara pe manh, : asta urea gi acest strein.De acolea nu r6Mase om necalicit.D'abia intrat in Visterie, Ghinea se puse a intarce r6ta strt-
panirei cum a intors r6ta ; o intorse a§a de lute in cata stricaf o,
Totul inaintea 1ui Ghinea era bani i numai bani.Nu era in Cara un coltiqor de p6mant, arg, ora§, sat, palat.
colilgt, camp sail munte, §es sail deal, mla§tinit sari codru, acAror Intindere, culturit, productivitate, foliose sit nu le cun6sc&el qi peste care 'sit nu fi pus o dare, dupit val6re data numai mult, (dup6, cum buni6rA ne aflitm §i in timpul de facit.)Dar escesele tiraniilor 1ui Ghinea §i a complicelui s6i1 Radu,un vechi grildinar, trebuira sit ailgt un cal:at qi capraul '1puse tot el.
Catre inceputul anului 1654, Ghinea a fost imputinat cudou6 traimi soldittimea Seimenilor.
Adstit m6surit fu un semnal de int&ratare §i de nemul0-mire general& in Este.
Seimenii se rescolit, inconj6ra palatal domnului, viol6z6,uqile, se respandesc prin apartamente, strigand : M6rte ola-
nostril,lua
'T
olariei
si
www.dacoromanica.ro
708 NOTITE ISTORICE
rul0 ! II forte vetrzarula ! Jos Mater, ducetse la edlugetrie !Resculata strdbat pand si in camera DomnuluT. Mate se
afla pdtimind de o rand.Dorobantii il impovard de InjuriT §i cer, a le da pe mize-
rabiliT soT protejeti. Cererea nu li se ineuviintezd, atuncl eTli mar furioqi, sfdramd, tot ce le ese inainte, se reintorc in ca-mera DomnuluT, Tdscolesc totul i in furie afld pre amandoidespuitoriT gl6telor ascun§T sub patul domnesc : pe loc di-naintea lul Mater il pun la falangd, ; aped, scolT in tabard, dinafard, a orasului, iT the in bud:V.
ET bine, irtta Cara keit odatd, smulsd din maim streinilor,(Scdpat-a ea Ore ?) Vom vedea, faptul insd co am relatat nearatd, marele respect ce all avut tot-d'a-una romanii cdtredomnul lor, si ura cea neimpileatd ce ail mdrturisit pentruministrif nedrepti qi calcdtori legilor.
Se in§eth, amar aceia care chiar astt -zT au cutezanta sti sus -tie ca romani nu suet Inca deprinqi cu viata constitutional*ET bine, iatd un fapt care ne aratd ca Inca cu duos secolI mar'palette, rominii stiati forte bine deosebi responsabilitatea mi-nisteriald de neviolabilitatea domndscd. ET se revoltOzd, vorsa'§T rasbune asupra ministrilor care erati cauza tuturor re-lelor, IT cauta, if gasesc aseun§i chiar sub patul domnesc, ITprind, IT maltratezd, if ucid chiar, fdrd, ca sA, clintdscd, din ca-pul domnulul, railcar un fir de Or.
N'apucase bine a se linisti perturbatiunile causate de Sei-mem' ; li lath cd, la anul 1659 se sui pe tron Mihnea Grecul.R6sc6la osta§ilor li intrigile neadormite ale fanariotilor aju-tard mult la acOstd, nenorocire.
Mihnea In un adevOrat demon de morte, un ucigaq pentruromAnTi sumd, de cettiteni vrednici si patriot[ s'ati perdut- subdomnia acestul aprig tiran. GreciT se inmultiserd peste me-suet in domnia luT, in a Ghiculeqtilor §i altor domnT. Lucrulmerse dupd, placul for si sub domnia lui Radu Leon, in dom-nia Pk cdruia fu otravit vrednicul cetdten logofdtul DraghiciCantacuzino.
Perfidia nu -se opri numal aci. Dorunul li veneticiT 261 curtezani facurd complot sa omOre pe totl cettitenil eel maT de
www.dacoromanica.ro
NOTITE ISTORICE 709
frunte, dar complotul se descoperi, amenintatii schparg, lamitropolie, luarh pe archiepiscop in fruntea lor, siimpuserhdomnulul fanariot conditiunea grecilor din tarti,conditiune pe care el o primi o reclamil, prin chrisovul din9 Decembrie 1669, dar care insg, nu se realizil, ceia ce se vavedea din descrierea ce vom face mai pe urmti faptelor pos-teri6re.
Veni apoi domnia cea lung% a lui Constantin BrAncovenudespre care am vorbit mai sus si in notitele preeedente. Dournia acestui domn, fu o epoch de liniste si de pace pentru po-porul roman; In moment de descurajare pentru greci §i pen-tru intrigile lor. Ea p6te cti ar fi putut vindeca pang, in celedin urrnit, multe din relele irecutului data Brancov6nul n'arfi chzut victim, doutt phcate, a &mg prigonirT : I, intrigilegrecilor care se alarmarg, vezend ca Cara le scapti, din man %,si II, increderea in strein!, Ocat in care cAzu i DimitrieCantemir, si care '1 pierdu i pe densut.
In adev6r greciI lucrarti, i intrigarti asa, de bine, ass, de eTnergic incat in mai putin de trei aril capetele celor mai. bun-patriot! roman!, capetele Wchrestilor, Cantacuzinestilor, Du-destilor, Cantimirestilor, Brancovenilor, ctizurh sub hange-rul otoman. Atunci fanariotii se suirg, pe tronurile ilustratede atatea gioriosi domn! roman! ; nu ma! aveit capete delovit nimeni nu mai putea protesta contra for cu arena in man&
De aici se Incepe tragedia in fata ctireia elm Romaniapang la 1821. De aid trebile grecilor merserti, asa de binebleat ar fi cu totul de prisos a 'T maT urmgri, daca n'ar tre-bui sti, semnalhm cate -va acte de abnegare si de resistenth amaT multor cethteni in care santul foc al patriotismului fer-bea inch cu putere in pepturile celor ce ma! ramilseserii.
Cu urcarea definitivg, a fanariotilor pe tronul Romania,lupta intre eT si phmanteni nu se precurmit, de si acum eraneegalti.
Dar sufletele alese, care aphr o caush Banta, i vor sit sejertf6sch pentru densa, nu calculdza puterile vrajmasului.
In adev6r, top capiT opositiei rationale, precum mitropo-litul Antim d-espre a citrui tristh s6rtti, a convictiunilor sale
§i
a
§i
eT
iegoniril
I
www.dacoromanica.ro
710 NOTITE ISTORTCE
Jun &cut darea de soma, in notitele precedente, boieril Bre-zoianu, Ober "gnu, Golescu, Bengescu si altil cdzurti. victimadevotarnentului lor pentru patrie, De asemenea uciderea fi-sicti si naorald a mitropolituluT Neofit, care sustinu cu un Cu.ragirl demn de mark capT aT bisericil nhstre, tftnguirile Vrifcontra apiisdrilor enorme ale streinilor.
La 1753 se esilard la insula Mitilene, medelniceru Stefit-nache §i Dudescu. La 1755 se esilard doni frati Vdciirestlsub domnl Racovitestl Ghehan, maT toti: boeriT romanf Suntpuss in lanturT si inchisT ; poporul Bucurestilor de cloud onse revolt& sf de done orT '1 soap,.
Ast-fel a percurs lupta pant la 1821 chid rescularea slu-gerului Tudor Vladimirescu cu populatia din Oltenia, a con-strans pe Porta otomand intdrcA ceI1i domniile pdmentenesi autonomia nationals.
Romanic deprin§i la jug prin o tiranie mai bine de un se-col a domnil fanariotilor aT amestecat in aceiasi urs pe ete-ristT, nevrend, ss cr6zil, eft planul lui Rigas, cdpetenia lor, a-far% de libertatea GrecieT, 'coprindea si emanciparea tutulorpophrelor chrestine din Turcia.
De aceia in adever, RomaniT au remas surzi la chemareace be GreciT, si se tirturd departe de o revolutiune pecare Romanii nu credeaii cs ar fi folosithre pentru Cara sinationalitatea lor.
Dar el all remas surzi, inO, maT putin surzi de cat ail fosteteristi la cdldurosul apel fdeut de Romani grecilor, ca sstransporte teatrul lupteT incepute pentru emaniciparea Gre-ciei, peste Dundre, in propriul pdment grecesc, ltisandu-nepe noT in paza santuluT, cad alta era cauza nostrd, si altaa lor altul interesul nostru si altul lor.
ET voiail libertatea crestinilor, infiintarea unui imperittgrec si esterminarea elementalui turc. Romanic in conditiu-nile in care se aflail pentru moment, nu puteil cere de catrespectarea capitulatiunilor ce aveil en POrta, isgonirea fa-nariotilor, restatornicirea Domnilor primenteni, reintegrareateriT in vechia el autonomie.
Instil care a fost respunsul grecilor eteristi la dreptele pu-
sit
faced
;
www.dacoromanica.ro
isTOTITE ISTOR'CI 111
neri inainte ale lui Vladimirescu, singurul §i legitimul repre-sentant de atunci al nationalitatei Romane ? Prigonire, jafuri,arderi, foc, sabie, comploturi, tritdare, §i in celedin urmit asasinarea rui Tudor intr'un chip nedemn de a-piiratorii
Grecii tolerati in Ornentul nostru, nu numai ca ridicaritsteagul libertatei. intr'un Oment strein, §i '1 supun la pusti-ire pentru o causti, ce nu era a lor, dar nu vor sa ie seamyde indelungatele suferinti ale poporului cu totul paralisat,pe dad pregAtirile eteril se facuse cu zecimi de ani inainte.
Acum eh' ne dam seama ce este Fanarul gi ce este fana-riotul ?
Se af16, in Constantinopole o localitate care porta numelede Fanar sau fanal, situat in lungul cornului de aur, apropede o porta, care inca din timpii imp6raOlor de Orient se de-numea oraqul Fanar.
Acdstii, localitate ce coprindea biserica, casa qi Ic6la patri-arhalii, este mai intrega locuit5, i astiirg de greci.
CAtre mijlocul secolului XVII se aflail acolo pana douezed familii fornand un fel de aristocratic, care, pe Mug& al-tele, se deosebia de restul natiunii prin dibitcia qi bog tiilesale. Totuqi ac4sta era o aristocratic indoelnica.
Jumetatea european6, §i jumetatea asiaticii, compusit in (1-riginit din ritraitqitele clerului mirean din Constantinopol, a-mestecata mai apoi cn sange italian, dupe cum se dovedescedin mai multe nume de familii proprii, precum : Giulani,Mavrocordato, Moruzi, Rizo etc., unele din aceste familii sedati de origin §i mai ilustra, i purand numele de Canta-cuzin, de Paleolog, de Comen, pretindeau a se trage directdin casele imperiale ale Constantinopolului §i a le Trapezun-dei, risipite zicea ei, dar nu stinse prin caderea imperiului.
De §i fanariotii de mult se aflaal cazuti din vechia forstfalucire, totu§i ei eoercitail asupra conationalilor for omare influents. Er administrail interesele lumesci i spiritualeale comunitatei. Membrii sinodului cei mai insemnati dem-nitari ai clerului mirean se alegeau dintre denlii.
inplitciune
crestinittatil.
la
si
www.dacoromanica.ro
712 NOTITE ISTORICE
In afari, insft, influenta fanariotilor era nula. Nimic nu'i deosebia it °chi' lumi!. ET Su:mull intelegeall neinsemnata-tea for ; de aceia pgr4u a se multumi in uitarea In care seaflat.
tin eveniment ins& to destul 0, 'T se6til, la lumina.Cu cat puterile creqtine ale OccidentuluT se de§teptati a-
supra importanei OrientuluT, cu atat ele se apropiati de Por-ta OtomanA, cu atat relatiunile for cu densa sporea din ce in ce.
TurciT, fie din lene, fie din prejudical, neglijail, dispretuiatistudiul limbilor europene. In acela§i timp ei nu voiati a a-credita ambasadorT din parte-le pe langA puterile streine.T6tA diplomatia for consta mai In nimic, sail era purtatg, deevreI, de renegati Italieni cii poloni.
F6rte tArzill Porta veni la inteles ca ar fi mult mai binesa, intrebuinteze cu adsta pe propil supuli aT eT. Spre acestafaxlit ea avu recurs la gred.
Agerimea spiritulul lot, u§-urinta cu care intelegea li re-solva afacerile cele mai anevoi6se, 'I fficeati cu deosebire Ca-pabilT spre ecesta.
El' au fost dar intrebuintati deocamdath sub modestul tit-lu de scriitori.
Locul for era in sala cea mare ce se afla inaintea Divanu-lui ; acolo amesteeati cu domestic; a§teptall ca sg. fie ehe-map' a citi sail a traduce ceva.
