&LEXANDRU G. DJUVARA

BRATIANU-ROSETTI

BRAILAANTEIA TIPO-LITH. P. M. PESTEMALGIOGLU

1884.

0-*

-

-

ALEXANDRU G. DJUVARA.

.

BRATIANU-ROSETTI

BRAILAANTEIA TIPO-LITH. P. M. PESTEMALGIOGLU

1884.

-

Veacul nostru imbatraneste, si de candincepe a simti ca vremea calauzeste ca-tre un apropiat sfarsit, el canta sa 's1 in-doeascd zilele printr'o actiune care sporesteneincetat.

Civilisatiunea care .si toarce firuhl elnesfarsit, ca muncitoarea obosita, dareseara cauta sa 's1 incordeze puterile Incao data inainte de a se odihni. Atatea forteosebite sunt inhamate la carul progresu-lui, in cat s'ar pares ea sunt menite sa's1 distruga actiunea una alteia, SA pro-duca inertia cu; toate acestea resultantalor creste neincetat, ele se adaog pe fie-care cli, viteza initiala se mareste pro-portional distantel ce strabatem si ne a-proprie tot mai mult de polul ideal unclenumal este noapte.

,

,

6

Tata pentru ce este atat de greil eaoamenii care conduc destinele unei tensi in care se inchiaga, in epoca noastra,aspiratiunile until poor, sa poata 'Astramulta vreme follicle progresului in mana.Indata ce puterea lor este aplicata gen-tatilor ce trebuesc ridicate din cale, ea seimputineaza cu cat opinteala este mai tare,si se sleieste ca tot ce a trait.

(Jnd Domnii Bratianu ti Rosetti,gasit mana in mana, a doua cli dupa sbu-ciumarile prin care trecuram; in vorbirilelor din liner*, in care avénturile inimeise intreceaft cu iscusinta mintil, mangaindaratarea viitorului or cat de stralueitánegresit nu aft putut spent o carierk maiintinsa si mai mandra ca acea ce aft avut.

A fi organul neschimbat prin care secere libertatea, a o obtine impreund enputerea si a da Inca pe cea d'intai, a re-suma pulsatitmile unel teri in Vita& adou6 aceasta iii timp de o ju-melate de veac, ce soarta lard seaman !,Acesta fu destinul Domnilor 'BratianU si

s'afi

ini1ni,i

Rosetti, aceasta fu menirea Jul Bratianu-Rosetti. Done' nume care erail intr'adeveratilt de strans legate pand mai ieri, incatse pare cd condeiul nu le poate desparti;phrasa in care unul din ele se gasestepare nesfarsith dacd cel-l-alt lipse0e din-trInsa.

Aceasta unire intima a douè nume,imagina a meet contopiri i mai intimeInca de sentimente, nu pate fi resultatulunel prietenii, cat de puternica ar fiea. 0 afinitate mai tainica, o ratiune maiinalta a dictat de sigur inlantuirea me-nita sa straata atatea vremuri grele. setreach neatinsa printre invidie i lingu§iri,printre nepasare

ce vor voi s explice apropiereaacestor done nume, prin intamplare, vorcauta zadarnic in istoria vieii DomnilorBrdtianu i Rosetti ; el vor OM in F,Iirulevenimentelor numal talmacirea inaltel che-marl a fie carol din acesti oameni, nu insa;5i pricina legaturil puternice ce-i a unit.Aceste done forte nu ail avut negreOt o

7

nT

Una.

Cei§i

actiune comuna, deck pentru Ca s'ad com-plinit una pe alta i pentru ca ail fostcontopite prin tribuinta ce avea evoluti-unea noastra sociala de amandouã de odata. Una idea alta ar fi perdut esenta,ar fi ratacit intr'un cerc ingust i sterp :ele nu ad fost marl decat pentru ca aftfost impreuna.

In aceasta activitate frateasca. care aprodus resdltate atat de surprinOtoare,este lesne sà deosebim partea ce fie-carea Mat, cad nu avem trebuinta de cat saprivim, pentru ca se cunoastem cele doneelemente, ieri pierdute unul intialtul, as-ta-zi cu totul straine. In aceasta combus-tiune in care done vieti s'aft gasit fatain fata, in care done mimi au ars, s'adaratat doua elemente : unul a .fost focal,cel-l'alt lumina ; domnul Rosetti represintaentusiasmul, domnul Bratianu, rafiunea..

Am avut trebunita de entusiasm pen-fru ca se desteptdm constiinta natiuniiamortita ; am avut trebuinta insa de ra-tiune pentru ca se stim se marginim ac-

.

:

8

tiunea noastr in cercul posibilulul, pentruca se nu punem in pericol existenta noas-tra chiar. Am avut trebuinta de flacaread. Rosetti pentru ca se aprindem focalrevolutiunilor din care a esit neatitrnareanoastra ; am avut insa t mai mare 'tre-buinta de lumina d. BrAtianu pentru casã conducem aceste miscari, am avut ne-'yoe de ratiunea sa, pentru ca In urmarevolutiunilor se nu remaie pustiul.

fiind-ca, aceasta este istoria noastradin vremea din urma, .phna, mai in zivade ieri ; am avut trebuinta de domniiBratianu si Rosetti, pentru ship.unul altuia de Corectif, pentru ca. puteriextreme si neinvinse, ele ponderatatt. adus succesul.

Not stim insa ct totul se schimba. 0fortd, toeing pentru 'ea 'este -mare, aduceschithbliri hotarátoare ; din neaparata ceera, schimbandu-se medial, ea devine a-desea nefolositoare, câte o data vätdiald-toare chiar. Pentru ca o epoca noud sdinceapa, trebue ca o altd epoca se inceteze

.

s'ati

Si,

ea si-ati

si

X

de a fi : legea neinduplecatii a lucrurilorcere, ca total se moan'', pentru ea totalsit se nos&

Tera noastra a trecut prin epoca in careavea trebuinta de un entusiasm ardetor.Libertatile pe care le-am eastigat asa derepede, incat se pare ca ele au fostsmulse timpului, trebuesc puse la a-dapost de suflarea atatatoare a unei patimiprea generoase care vrea sa le schimbein desordine. Neatarnarea cucerita, a pa-sit sfiioash pe pamentul Romanesc,calcat atata vreme de tyranie, sa mainaminte ca anarchia si nu o goneasca.

Romania in sfarsit, a esit biruitoare dinlupta, bratele el ins& sunt sangerate,

trebuesc cicatrizate : anent nevoede pace.

Din cele doue elemente representateprin Domnii Bratianu i Rosetti, este u-nul care numai poate, care numai trebuese atarne in ciunpana, cu aceasi greutateea cel Fah. Cele doue puteri, aplicate a-supra unui singur punct, aft incetat de a

10

.

ei

i

ra-pile,

11

mai fi una complinirea celei elenumai cillauzesc acest punct care polulideal al deplinei luininf, potrivnice astäzi,aceste puteri sdrobesc- reazamul in caresunt sprijinite, si acest reazinn este ini-ma Romaniet, care va sangera.

NM' am inteles bine lectiunilene pare cd principiul libertatei impinspeste hotar aduce anarchia : consecintaanarchii este despotismul. pupa adunareamaterialului", urmeaza intemeierea edifici-

; am adunat, sii consolidam.Unde sunt urmarile practice, ale fiber-

thtilor dobanditcl.Uncle este garantia unei desiivarsite

administratiuni?Uncle sunt elementele menite st coin-

puna un colegii unic .si in tainà so-licitate sä concurga la sufragiti universal?

Ce resistenta are stratul nostru econo-mic, astazi cimentul care apara inima na-tiunelor ?

Atatea intrebari la care Romanul s'asilit adesea cu amaraci tune.

l'alte

."

sit

lstorn,

12

Cine se va insarcina sa" convingA pe d.Rosetti ca% in faza in care ne gàsimüastä-zi, programul radical nu poate fiprogramul unui guvern care voeste saconduca destinele tarii Românesti, faitsdruncinare i Ara, primejdioase cAderi

Negresit nu aceste randuri ; de sigurevenimentele.

.

?

Asteptarea evenimentelor care ail sehotarasch asupra unef situatiuni, ar fi o-bositoare i ni s'ar pared negresit in totde una prea lunga, daca in rastimpul cene desparte de ele nu am fi solicitati deosebitele forte ce avem de pus in actiunein momentul luptel.

Este intr'adeve'r foarte rar, ca in aju-nul zilei care este chemata sä se pronunteasupra isbandei, sd stain la adapost deingrijare i, siguri de rezultat, sä avempacea sufleteasca ce cu atata greutate in-talnim in viata-ne. Vol adaoga ca, a seculca, cineva pe laurii de astäzi este a seexpune se-i gaseasca a doua-zi vestejiti;a se sprijini pe inchipuite izbAnde este acadea la intdia suflare a vantului.

Oamenii ea domnii Bratianu i Rosetti

1 4

sunt feriti de asemenea greself : inima lorchlita, la focul rind neintrerupte ciocniri.mintea lor neincetat atatatit si In tot deuna desteapth, aft Limit dintr'ânsii senti-nele neclintite, veghind fdrà intrerupere.expuse ori chnd se fie atacate i prin ur-mare tot de una gata de lupta.

Pentru ca tusk se pricepem rolul cefie care din acesti bárbati va juca in a-propiata campanie, pentru ea se ne putemda seama de felul luptel, de mijloacele cevor fi intrebuiate pentru ca succesul sefie asigurat, este de neapárath trebuintaca 136 aruncAm o privire repede asuprasituatiunei actuale a politicei noastre dinnauntru.

Itiut este de toti, ca in mina cAdereiconservatorilor, thieve datorith greutatiiyule! sarcini de Vacate ce Mei un guvernn'ar mai fi putut purta, partidul liberal,lufind destinele tali! in mana intreprinsepericoloasa i greaoa lucrare de regene-rare ce de opt ani se urmeazil, neintrerupt.Nu still, daca grijea cladirii a noi monu-

-

.

11

16

mente pentru consacrarea libertatilor noas-tre a intrecut trista datorie ce avea gu-vernul de a restabili lucrarile trecutuluisdruncinate de conservatorY i aduse intr'ostare de ruina care intrista privirea nati-unel indreptata catre ele.

Daca guvernele nefaste s'ar multumi r;cintru a tine pe loc, lard se le fad, sepropaseasch , institutiunile care fad.gloria unel ten, ele nu ar lasa de siguro amintire atat de dureroasa in istorie.Oprindune pe locf nu am face de catsa pierdem in inertie timpul pretios da-twit muncel. Insa, in lumea puterilormorale, ca i in acea a materiel pure,este cu neputinta ca dementele se fiecondanmate stagnatiunel. Guvernele celerele neputênd curma actiunea continua afortelor natiunel, care ciocninduse in-tre ele product' cu incetul elaborareacivilisatiunel unei epoce , cauta saschimbe directiunea acestor forte si dinpriincioase ce erai, sa le faca sa devinavatamatoare.

16

De aceia pe timpul pe cat franele te"riise afM in maim oamenilor cari lard grije

de inalta chemare i respundere cenesocotesc datoriile ce fireste le incumba,

nu numal ca nu mergem inainte, ci re-trogradam ; nu numal cA spiritul public

nu ia un noti avant catre progres, ci dinpotriva, indreptat pe o cale gre§ita, setoceste, §i din factor -civilisator el devine

Un disolvant social. Cat de dificila este in

urma menirea oamenilor de bine care vo-

esc s6 lucreze pentru interesele obstesti!La fie-ce pas §i in fie-care directiune, ei

nu intalnesc de cat obstacole: id, suntrelele deprinderi ce trebuesc combatute ;

colo, o institutiune folositoare care ame-nin i in care vitiul s'a adapostit;peste tot destrabalarea produsa de incu-rie, favoritismul care trafica in dauna in-tereselor publice, arbitrarul care rastórnajustitia, bunul plac ridicat la inaltimeaunul principiu, peste tot in sfarsit, onoua scoala de facut.

Ast-fel, vremea ce trebuia data noilor

ruina

at,

17

lucrari este sacrificata reparatiunilor cetrebuesc aduse intereselor compromise.

In urma, veni vor inca eel cari au fa-cut raul, sa intrebe : unde este progresul?Ce institutiuni folositoare s'ati. mai inte-meiat ? Facutu-s'aii destul pentru tara nOs-trd? i altele multe de felul acesta, le§tim cu totii. Firesc este se le respundem:am cautat se ye indreptam gre§elile; undeati daramat dreptatea, unde ati prigonitadeverul, am cautat se restabilim.

Caderea conservatorilor a fost atat dezdrobitoace in cat de vom admite chiar,ca venirea lor la putere a fost expre-siunea vointei natiunei, nu putem se in-telegem cum de prelungit atat exis-tenta de guvern, de cat dach ne vomaminti mijloacele intrebuintate atunci inadministratiune i alegeri. Regimul Cato.-giu, devenit sinonim cu ingerinta, ne poatesingur talmáci paradoxul politic devenitlege in acea vreme : Un guvern impopular

odios aveind majoritate in paxlament.Totul insa are o limitä i ingerentele

si

C?(

18

ca toate paleativele ce slujesc guverne-lor spre a le da o viata fictiva, inceteazade a fi eficace impinse la exces; rabdareaare hotar ca totul in lume, ea inceteazacand cutitul da de os".

Din momentul ce conservatorii pierduraputerea, el incetarh de a fi, putine sem-ne de viata ne at mai aratat c trdesc.

Noi, am privit cu intristare sleirea pu-terilor de viata ale partidului conservator

apogeul la care ajunsese partidul libe-ral limas fard protivnic, a fost pentru noisemnul caracteristic care ne-a facut sa,intelegem Ca un not partid avea sa senasca. Prime al veacului, venit in urmacriselor sociale tot mai dese in anii dinurma; ie§it din mijlocul turburhrilor celatirea ideilor subversive au produs; acestpartid, planta exotica pe pamOntul Ro-manesc , rod al civilisatiunei rafinate aoccidentului, nu putea fi de cat extremaliberala, fractiunea radicalà.

Coincidenta na*terii fractiunei radicalecu moartea apropiata a partidului conser-

vj

19

vator, astazi ramas i dansul o slabaaratare, nu este fortuita.

Am spus la inceputul acestui studiti, chtrebue, ca totul s moara pentru ca totulsa se nasca, trebue ca partidul conser-vator sa moara, pentru ca fractiunea ra-dicala sã devina un partid.

Reducerea partidului ce representa tre-cutul, starea embrionara a fractiunei cecand-va, mntro epoch' indepartata desigur va representa viitorul, ar fi odovada ca partidul presentului este parti-dul liberal-moderat. Conservatorii ail in-teles-o atat de bine in cat, ca omul careinecânduse se agata de cea mai slabaiarba luand-o ca pullet de scapare, aucautat in schimbarea numelui sub care seadaposteail, leacul impopularitatii ce tre-cutul lor motiva in destul. Din naufragiulce li se pregatea pe valurile maniate alepoliticei, starnite de vantul opiniunei pu-blice, conservatoril ai crezut ea nu vamai ramane alt ceva de cat numele naVelpe care se imbarcasera; ei s'ad inselat,

20

ceia ce va pluti de asupra acestui naufra-sunt principiile i faptele ce ati pr o-

fesat i savarsit.Zadarnic adaogat-au numeluf conserva-

tor cuvantul liberal, toti tiü ca se slujescde libertate fdra a o sluji ; ca, ieri con-servatori, astazi liberali- conservatori, el

nu all incetat de a fi produsul regimulufCatargiu:

Lupul si schimbd pdrul, dar ndravul ba.Facut-all atata numai ? Multumitus-au oarea lua numai numele liberal ? Nu. Ierf.prigonitori al generatiunei tinere, apasandasupra junimei studioase ; ii vedem astazistimuland studentii, nu voesc sa vor-besc de pseudo-studeuti, pe arena po-litica pe care o ardoare prea juvenildsfaturi demne de a fi banuite, arun-cat. Ast-fel ca, ne gasim in fata unei a-propieri a cloud elemente opozite ce vorsa se atinga fdra a se intreciocni, a ceiace moare cu ceia ce se naste, a trecutu-lui care vrea sa dea mana cu viitorul,pasind peste present.

gift,

'1-a,

21

ni se respunde la aceasta, caci segasesce respuns la toate trebue ca a-ceste doua elemente de §i opozite, de §iextreme la cele doug poluri ideale alepoliticii, sa se uneasca pentru a paralizaactiunea funesta a until' al treilea element.Ni se va zice, cu alte cuvinte, ci rama-vita partidului conservator, astazi fracti-une liberal-conservatoare, este datoaresa se uneasca cu fractiunea radicala, pen-tru ca sa doboare partidulcare pune in primejdie interesele pail!

Ne vom sili, cercetand hypotezele incarl lupta viitoarei campanil se poate an-gagia, sa raspundem i acestel obiectiuni.

1

liberal-national,

Organizatiunea partidelor politice estetemelia pe care se sprijineste un guvernrepresentativ. Dad, aceasta organizatiuneeste buna, guvernul reprezentativ are a-deverata-i semnificatiune i poate sa aducavedite servicif Orel ce carmuieste; la dinpotrivd, acest guvern nu este alt-ceva decat fictiunea unei puteri uzurpate.

Nu se pot naste nici distruge par-tide intiun stat dupa bunul plac al car-muitorilor, i nici (Inca dupa vointa

Partidele aü o ratiune de a timai intima, ele reprezinta la un momentdat forte sociale; sunt puternice dacaaceste forte sociale sunt de capetenie,sunt slabe dad, aceste forte nu ail con-sistenta ; cuvent, partidele politicerepresinta suma algebrica de aspiratiuni

car-muitilor.

intiun

.11

*.

23

si suferinte, de utopil i sisteme, ce, cris-talizate intr o ideia primordialh , lupthpentru o tara, in virtutea until' programdeterminat.

Un guvern are trebuinta de sprijin side siguranth pentru ca sh poath intreprindeo lucrare : are trebuinth de concursul aosebite capacitati, care impreunh numaipot face ceva deseversit ; acest guvern arenevoia de indulge* pentru ca sh poathincerca; de curaj i putere moralà, pentruca sa poata inova ; el mi poate pái pelocuri necunoscute pentru a cata o calecatre lumina, de cat atunci când simteca poate infrunta primejdiile. Trebue darca un guvern sá aibd cu densul, solidar

devotat, un partid compact si discipli-nat. Dach un guvern nu este expresiuneaunui asemenea partid, el nu poate rune-tiona fara a se expune la atacuri dese siviolente, nu se poate mentine fara a re-curge la arbitrar i presiune.

De altd parte este tot atat de trebuinciosca un guvern sá aiba in fata lul o opo-

.

si

(7(

24

sitiune care sg-1 supravegheze, care sh'mate Wei greselele ce face, care s6-1"slujeascd de corectif i s cumpaneascAputerile lui prea intinse care un punct unic.

Trebue dar ca opozitiunea sà MtruniascA,and nu se afià la putere, conditiunile incare se &este i guvernul, adica sa fiespijinità de un partid puternic §i disci-plinat. Aceste conditiuni sunt ileapArate,de oare-ce partidele sunt menite sh, sesucceadá unul altuia, cazand fie-care subgreutatea m'esurilor ce a creat, cAnd a-ceste Miami nu sunt in raport cu ade-v6ratele interese ale Orel'.

Pentru ca aceasta dualitate sa existeintiun stat, trebue ca acel stat sa infra-neasch trel conditiuni :

1 °. 0 istorie fericita, care sà" fi facutsa disparà partidele intermediare ;

2 °. 0 buna organizatiune practica apartidelor ;

30 0 legislatiune electoralà, care sdinlesneasch docilitatea membrilor din fie-care partid.

26

Tara nOstrh intruneste cu prisosinth Anteiadin aceste trei conditiuni: din puntul de ve-dere al partidelor ea posedd o istorie fericith.

Nu s'ati urmat dinastil osebite, care shfi Meat inplantate raddcini puternice inphmOntul Románesc ; nu am avut imperil

republice, dictaturi i regalitati cart shse ti prigonit intre ele, care sà fi lup-tat in delung lasand in urmg,le regretesi urd. Regalitatea represinth la noi re- N;nasterea i avéntul cdtre un viitor maimândru, garantia de pace i de integritatea pamêntului strèmosesc.

Societatea civilà i religioashprigonit nici-o-dath ; cu un dor egal, cuo aceia§i Myna, ele aü luptat pentru li-bertate ; i dad, ail Mutat sh se intreachuna pe alta, a fost in tot-dea-una in sa-crificiile facute pentru binele obstesc. Nuavem deci partide religioase.

Luptele chiar de clase, all luat la noi un ycaracter particular. Vechile familii de boierial' Orel all pierit aproape toate. Sugrumatede o aristocratie de contrabandä, care impor-

nu s'ail

26

tand din Fanar traditiunile unor deprin-den s iscalit in istorianoastra cu o pata de cerneala. Din acestaaristocratie n'a mai rèmas astazi nimiccare sa reprezinte o castd, progresul aprefacut acest edificiii putrezit al trecu-tului intio pulbere nepipaibila peste cares'a asezat democratia. Cate-va elemente1.0)1as-el in partidul 'conservator, ca viruscare infectandu-I puterile de viata, if vaaduce. peirea.

Nu stit daca putem spune tot ast-felde organisatiunea practica a partidelornoastre.

In ce priveste insa legea noastra elec-torah, conceputa in spiritul progresuluimodern, de si nu faciliteaza docilitateamembrilor partidelor, de oare-ce colegiileelectorale sunt independente pe atat pecat starea noastra sociala o permite, eanu poate fi o stavila push' disciplinei oa-menilor ce se strang imprejural aceleiasfcredinte.

Ca guvernul actual are inapoia sa un

necinstite, ' aü

27

partid compact, aceasta Cred nu face um-bra de indoiala, i ar trebui sa credemacest partid disciplinat indestul, daca amda ascultare opozitiunei care gdseste ma-joritatea corpurilor noastre legiuitoare a-tata de servila. Nu tot ast-fel putem zicesi de opositiune. Opozitiunea inteadevereste astacli compusd din done partide :conservatorii i radicalii.

In lupta care are sa se dea maine, luptacrancena cad tara are sa se pronunte a-supra acuzatiunilor nedemne ce s'aii aduspartidului liberal-national, asupra teoriilorde circumstanta ce s'aii emis pe rand,care pOte fi rolul celor trei grupuri poli-tice de care vorbiram ? Incerca-vor con-servatorii sa lupte cu ruginitele dar in-veninatele lor arme numai ? Avea-vor cu-ragiul radicalii sä infatiseze numai ascutitulnecalit Inca al armelor de care dispun?

In ceia-ce priveste conservatorii, nu neindoim catusi de putin ca nu vor sta unminut la indoiala, i ca vor recurge laori-ce transactiuni pentru ca sa mai dea

28

o raza cat de searbada de viata trupuluiliberal-conservator pe care eticheta liberalnu l'a putut insufleti.

Cu totul altfel este insa, in ceia ceprive§te fractiunea radicald. Cercetareatrecutului, ratiuunea istorich, ar trebuisa ne dea siguranta ca liberalif de ierinu vor dezerta drapelul purtat printiatatea lupte, pentru ca sa mearga sa seadaposteasca sub steagul taberei .vraj-mate. Viata intreaga a domnului Rosettieste o energica protestatiune in contraideel unei transactiuni cu acel ce intot-dea-una a inferat. Numele luptato-rului aprig dela 48, nu a intalnit nicio-datd, pe campul de lupta a ziaristiceiRomane, pe acela al domnului Catargiu decat pentru ca sa-1 sfideze din inaltimealuptelor glorioase in potriva regimuluitrecut. ,

Nu putem crede ca o viata intreaga vafi sacrificata intr'o zi ideia loviturei datedomnului Bratianu. de maim batranuluiRosetti este atat de putin motivata de

;

29

cele ce §tim din trecut in cat ne pare cuneputinta ca ea sa se prefaca in fapt. Dom-nul Rosetti are o pagina strelucith in is-toria politicei RomAne§ti contimporane ;pe aceastà paging vechiul luptator maiare putine rAnduri de scris Suntem con-vin§I ca, facand o sfortare din urmA vastOrce din trecut-ai energie, destuld pu-tere ca sä poatà ischleascA numelein istorie, fdrä ca mAna-i tremuranda salase sa meta o pata de cerneala aldturide el . . .

Cu toate acestea, find-di am intreprinsun studiü mai amanuntit asupra starer.politicei noastre actuale, suntem datori shnu lasAm neexaminata nici o ipoteza.

SA presupunem dar pentru un minuteh conservatorii s'ar uni cu radical! inviitoarea campanie. Care ar putea fi re-sultatele acestei uniri Dad, tara s'ar pro-nunta ceia ce nu credem favorabilcoalitiunel a done principii opuse, repre-zentate prin oameni earl prigonit intot-dea-una, ce camere ar fi acelea care

s'ati

!

salt

30

iesite dinteo atare isbanda, ar fi menitesa conduca destinele tare ? Negresit elenu ar fi de cat niste camere de risturnarePentru ca insa sa doboram, daca suntemoameni cu dor de tara, trebue sä avemceva de pus in loc. 0 data guvernul cerepresinta partidul liberal-national retras,care va fi guvernul care-i va lua locul ?SA ne spund d. Rosetti, care pOte fi com-pozitiunea cabinetului ce va lua locul mini-sterului Brätianu? Sa ne spund tararata, care ar putea fi roadele . lucrarilorsevarsite de incuscrirea acestorti nume :Rosetti Catargiu ? . . .

In toate ri1e cu regim reprezentativurmat lupte crancene i indelungi

pentru ca partidele sa se poata consolida,pentru ca ele sa pOta la un moment datsa formeze : ministexe omogene, iar nu com-puse hibride de elemente disparate, careimpreuna nu vor face nici-o-data un in-treg, un ce armonios putand sa concurgala elaborarea unor m6suri drepte si bineechilibrate.

mi-

s'ati

31

se va respunde poate ea in forma-.rea acestui cabinet unul din elemente vaatarna cu. prisosinta in cumpana politica ;ea conservatori si radicali, tie,care hra-nese in WM" nadejdea ca vor predomina.De si ,acOsta ipoteza este dupa noi inad-misibila, vom cauta sa cercetam ce s'arintampla cand unul din aceste elementear ajunge si conduca destinele Ord ro-manesti?

Void fi scurt, intru cat este vorba deconservatori. Am spus'o si-o repet: Partidulconservator este partidul trecutului ; elaminteste o epoca nenorOcita din viatanoastra

A vedea arbitrariul in loon] dreptului,favoritismul sugrumand meritul, reincepe-reade fond daca nu de forma, a a-pasarei claselor inteligente i laborioasede catre o pseudo-aristocratie, iata ceiace ne-ar astepta cand conservatoril artine in mana lor nemiloasa franele gu-vernamentale.

Cat pentru radicali, cestiunea este mai

.101

_

politica.

32

grava. Cercetand en nepartinire, i intiunmod succint, programul desfa§urat in vre-mile din urm5 de inima acestel fractiuni po-litice, vom vedea cu prisosinta" calea fu-nesta pe care ne-ar calauzi ideile acestuiprogram, ruina i dezolatiunea ce ar re-manea in urmá-i.

Programul politicei radicale, este larg ;el coprinde in amanunt mai toate ele-mentele care compun viata socialà. Intr. ').(amid aceste elemente sunt cercetate perand; din cea ce exista astazi, mai totcade la pamant, daramat de o aripa pu-ternica care, intiun avant nesocotit, nu- (mai voesce sa tina seama de timplegea neinduplecatá a progresului, nerea-lisabil de cat cu incetul, printeo evolu-tiune. Programul politicei radicale, nueste not : in tot de una s'au aflat oa-meni care au voit, schimbandu-le di-rectiunea, sh faca din puterile de viataale natiunilor, elemente de rasturnare.

Nu avem pretentiunea, in aceste eke-va randuri scrise in sborul condeiului,sa cercetam tot cea ce radicalii

_

i de

i-au

34

propus sa dArAme §i tot cea ce ne fitgaduesccä vor clAdi; totusi ne vom incerca sA exa-minAm cate-va din cestiunele de cApeteniece, au slujit de punt de reazdin condeiuluiautorizat care in coloanele Rom/nu/di" afacut sh treacd pe dinaintea ochilorvedenia unui a§ezAmAnt politic nou, aye-zAmAnt menit, se zice, sA ne ducA lao epoch de deplina fericire.

Cu totii F,;tim ca legile sunt alcAtuitede un corp ales de natiune, aceste legisunt aplicate de puterea executivd, iar(And dificultAti, impotrivir, nedomiriri, seivesc on prilegiul aplickiunei lor, atuncitrebue sA intervinA o a treia putere carese curme neintelegerea, sa fad se reintrefie-care curent in albia lui, sa hotarasca,sà achite sau sh osAndeascA. Aceasta atreia putere este : puterea judiatoreased.

Din mersul firesc al lucrurilor, cea cese impune mai intAi este deci, solutiu-nea intrebArii : Cine trebue sa fie delegatde societate ca sa intocmeascA corpuljudecatoresc ? Este invederat cd puterea

,

nostri;

36

judicial*, nu trebuie Msat hi main& ce-lor its4reinati en delegatiunea

Din cOnditiunea necesarft pentru lege, de a tigenerala si de a nu se coborii nici o data. la per-sonalitati si la fapte particolare, decurge faimoasateorie a separa(iunei puterilor. Legislatorut nu póteramAne in sferele inalte ale generalitatilor, dealatilt cat nu se atIA insAreinat, el insusi, a face stise execute i a apnea legile pe care le alcatueste,de minimis non carat pretor. Amanuntele admini-strative si judiciare nu ar yea alt sfitsit deck semiscoreze pe legislator, care este adevaratul su-veran al Orel. Trebue ea el sti ramAtili capul, careconeepe ; puterea cxecutiv ii pater-ea judiciard nupot fi cleat cele (loud brate, instrumente pasiveale vointel sale. Trebue ea el sh Martini in aceleregiuni inalte, de unde amAnuntele scap priviret,care nu póte sft vadA detAt intregul si generalitA-tile; scoborAnduse pe arena pe care se sbuciumApasiunile individuale, s'ar molipsi de influents eon-tactulul lor, ar pierde acea seninAtate a spiritultn,care singurA póte se imprime legit nepartinirea,dreptatea i autoritatea care '1 convine".

(Ch. Allezard. La Liberté).

IRadicalif sustin cA judecsatoril trebuescsau ea sa ne slujim de termenul

consacrat, el sunt pentru eligibilitatea ma-pstratwei.

Reduse la cea mai simplá a lor ex-

legislatia

ale§T,

36

presmne, toate argumentele ce se producin favoarea teoriei e1igibiiitif, sà confundintermix] singur, care se pate resumaast-fel : Magistratii pusi la dispositiuneaunui ministru de justitie pot deVeni nisteinstrumente servile, en care guvernele sevor sluji spre a putea detine canna

.impotriva natiunei i in datum edit-tenilor. se çlice Ca, magistratiia solicita neincetat de la ministru,, unloc, inaintare, devin slugarnici;daca sunt independenti din fire, caracte-

se indoie prin persecutiune; ravnator de a sluji o cauza bun'a este infrantaprin nenum6ratele mijloace de care miministru dispune; ch, dadi, intine, gu-Vernul nu poate invinge prin desearbitrare permutari, el poate 'eel putin

sileasca a se demite din functiuneace ocupa in magistratura.

Aceste argumente, de a carol: subtili-tate nu se poate zice nimic, se reducla putin lucru, daca printr'o cercetare mat

rul lor

'I' si

ta-

Ni

o ea,

sa

rib,

37

amanuntita ne dam seama de mecanismulguvernelor representative.

Ce va s zica a pune magistratura ladispositinnea anal" ministru, dach nu ao pune la dispositiunea §i sub controlulalegatorilor? Dach opiniunea cetatenilorexistä §i este puternica, ea va judeca siva da pub1icitaii faptele ilegale ale ju-decatorului care nu '§I va fi implinit da-toria. Guvernul care este expresiunea ma-joritatii camerilor va fi raspunzator im-preuna cn aceste camere de ilegalitatilecomise; el va cadea incetul cu incetulin minoritate in corpurile legiuitoare dacaaceste corpuri legiuitoare stint indepen-dente ; dad, nu, corpurile legiuitoare so-lidare cu un cabinet arbitrar §i nedreptvon fi minate cu incetul de impopulari-tatea ce, §i vor fi creat. Aci este cheacestiunii: dad opiniunea publica exista§i este puternica, ea judeca i osandescepe ministrul care nu si impline§te dato-via; daca din potriva opiniunea publicanu exista sau este slabá, cum II putem

88

ineredinta sarcina de a alege magistratii?Cum putem Visa cetAtenii subt impre-siunea pasiunel politiee, a aseendentulince poate avea asupra-M talentul, carenu merge in tot de una inlántuit cueinstea , a popularithtii de un minut datade o cestiune arz'atoare care maine poate

nu mai existe, a sprijinului adus deeate-va persoane interasate; cum putem

sa lasam cetatenii supusi, atrasi, sauconvinsi de aceste puternice dar inseM-toare arme, sä aleaga pe magistrati, de-positari nepartinitori al legilor earl aftse ne earmuiased?

Judechtoml trebue pus la adapost dethictuatiunile opiniunei publice, de toothziva; templul menit ea intr'ansulimpartii dreptatea, nu trebne dada pe

misegtor pe care talaznrile infu-riate ale politicii aft se "1 riiscoleasca; eltrebue intemeiat pe stanca statornick pecare furtunile patimilor nu o pot ventura,pe care valurile vrajbelor de particle nu

pot toci.

iiisiiTl

.

1fP

zie.

sä e

at

86

Cetkenii. ti o garantie solicit" de aavea o dreptate bine impartitn. in chi-pul cum se monad Condi-tiunile ce se cer urrui judeckor, suntdintre acelea care ne pot astdmpka tea-ma ce o putem avea de a '1 vedea sin-gamic sau venal. Dad' arare-ori so in-tdmpla contrariui, este cd, nu este ea-rierd in care se nu se strecoare caractereslabe i suflete midi: *lure fftrd used-turf nu se dd. Publicul poate on dudcontrola purtarea unui magistrat; el poateori Mud ridica glasul impotriva unei

scandaloase, interpelandii ministrul

justitiei prin organul representantiloy incorpurile legiuitoare.

lucrul este intiadev6r ast-fel; caciputem spune fait teata de a Ii desmin-titi, dintre toti functionarii neestri, eelmai integri, cei mai capabili, aceia care

implinesc mai bine -datoria, suntmagistratii. Gaud ei dad gres, aceastase intampla adesea din pricina politi-cei. In timpul regimului de tristii me-

flu-

tniri

i,

ct

.

40

movie, al LI-ltif Catargiu, atunci mindguvernul a voit se fuck' din magistrati,instrumente politico ; Tininnea publica

nu a fost oue revoltatk si printre moti-vele care ail grabit caderea metal regim,nu putem oare imimera i indignareacetkenilor coin in81' oil, el voia st schimbejudecatorii in agony electorali?

Ni se zice c, eligibilitatea magistratu-rel subordong justitia vointei natiunei, ajustitiabililor ; eine este insil chemat aalege 0 portiune numai a natiunii, iarnu toti justitiabilii, i aceastä portiuneeste tocmai aceia care alege i corpurilelegiuitore i prin urmare i pe ministruljustitiei. Yedemii darii oft de si in formaeligibilitatea pare a fi o másurá mai de-mocratica, in fond, ea nu intrece sistemulnostru de astazi.

eine nu poate de alt-minteri" vedeachiar daca am admite cà magistratii ar fiservili unui ministru, rani este mai putinmare deck daca dansii ar .trebui se mul-tumeasca interesele fie-cdrui &gator, de

.

.

t`lc

1

41

.oare-ce tin ministru nn poatea avea intr'un judet atAtea cause sail atatia protejaticAti sunt alegAtori; si nu poate avea ala-cell si protegiat in toate judetele dint tarii.

Nu voim sA ingreunAm heeasta luerarecu esemple. Belgia, statul in care libertA-tile eetatenesti stint cele mai garantate,nu are eligibilitatea magistraturei ast-felcum s'a sustinut la nol ; membrii curtilor-aleg pe eel magistrati ; o alegere,fie ; dar cu: ce control si on ce competinta!

In America, en toata cultura el atAt deinaintatA, cu toata obicinuinta cetAteniloren via ta politicà, justitia a ajuns lute()stare deplorabila din pricinamagistraturii.

Un singur argument ar pleda in faVoa-rea theorie e1igibi1itaii, i acest argumenteste sdrobit de natura luerurilot chiar, destarea eulturalà in care ne Oath.

Star putea zice ea eligibilitatea magis-traturel mai restrange actiunea guvernelor,cA deschide campul nnei nol Swale po-litice spiritului Cetlitenese, CA spOrete, in

.

'

Italti

eligibilitatii

iL

k

4g

fine, initiativa, privatti. Negresit, voi fi celd'intai a aplauda masurile ce s'ar lua pen-

.ca- lie care se ingrijeasch de intereselepublice.; este fi1s judicios ca noi sh facemse porn6sca initiativa privata, de la ces-tiunea magistraturei ?

Neincetat ne ridicàm impotriva gayer-nului i strighin din fasputeri c'd nu iadestule masUri, ca nu se amesteca in tOteale vietel publice, ca, nu protegiaza indes-tul pe unii, eh nu ocrote§te cu destulatragere de inima pe altii, i tot noi venimin mina' sa cerem a se lua din mainileguvernului puterea ce are asupra magis-tratilor, sub cuvant c justitiabilii suntdestul de luminati c sà institueasca drep-tatea §i se aleaga pe judecatori.

Ce inconsecinta!Cea ce ar deveni magistratura and

am admite eligibilitatea am spus'o deja§i o vom intelege mai bine acum ct cu-noa§tem noua lege electorala, faimosul co-legit unic i sufragiul . universal, caruiacolegiul unic servea de paravan.

tm

43

Na vom intra negre0t in cercettiri a-manuntite asupra proiectului colegiuluiunic i nu'l amintim de cat pentru a com-bate sufragiul universal, de oare-ce seOie Ca aceasta era telul la care tinteafractiunea radicala. S'ar 'Area la intaia ve-dere cá facultatea ce o are cetateanul dea concura prin manifestatiunea vointei sale,la trebile publice, este un drept; cercetandinsa mai en bagare de seama cestiunea,vedem eã resulta, cu totul alt-ceva. pacaomul ar trai in stare de isolatiune, inde-letnicindu-se numai cat cu ale sale, fi-reF,ite ar fi ca el singur sii se pronunteasupra chipului cum destinele lui trebu-esc calauzite. Noi §tim insa, ca omul tre-cand de la barbarie la o stare maicivilisatd, face din vointa i aplecarile salecorolariul marelui teorem social, in carevointele i aplecarile celor cetateniintra ca factori activi. Intre un om 0 al-tul §i mat cu deosebire intre Omenii bl-ind in aceiasi tara, sunt legaturi puternicede care trebue sa tinem seama. Cetatenii

treptat

44

sunt solidari i numai -acdsta -solidaritateface ea, intreprinderile omenesti nesoco-tind timpul i distanta se pOtase pail urmari, printre generatiuni si vea-curl osebite. Deci, cand cine-va concurgecu- spiritul i glasul la lucrarile obstesti,nu se bucura immai de prerogativulda partea de sarcind ce duce si el instat; vointa sa se intinde asupra vecinu-

caci legile alcatuite sunt generale simösurile luate. intio tara sunt cu privire

\f_ la populatiunea intreaga a acelei täri.)To-tul nu este prin urmare un drept exer-citat de cetatean, ci o delegatiune datade societate, in urma constatarii facuta,ea acel cetatean este viednic sà o prii-iniscä. Dad, ar fi dad, votul ar Iiun drept, cetateanul ar avea facultatease 9§I vanda dreptul sett, se 'si vandä vo-tul, dupe cum observa atat de bine J.Stuart Mill.

Pentru ca cetateanul se poata exercitadelegatiunea de vot, trebue si, intruneas-

iyibuti, si

ce'i

lui,

.

alt-fel,

4.5

ca anumito conditiuni. Iata cc ne !splinecugetatorul engles in aceastil .privii)ta :

Sunt ore-care exclusiuni (de la vot) ipotivatede ratiuni positive; si cu tote ch aceste exlusiniiisunt un rëü In ele instist, ele nu pot Inceth de catcu starea de lucrurl din care decurg. Nu 8e miteadmite cu nici un chip, ca 0 persOna sA participela sufragiu rarA sit stie sit citeascA, sit scrie i voitiadAoga, fart sa stie cele d'intM regult arithmetice.Dreptatea cere, chiar child sufragiul nu depinde de.aceasta, ca mijlócele de a eapAta o sciitlta ele-mentarA sa fie puse la IndemAna tntulor, fie gra-tuit, fie cu un pret, care sa nu covhrseaseh cea cepot da eel mal grad, chiar aceia care 's1 chstigaphinea. Daca ar fi ast-fel, nu ne am gandi sit damsufragiul unui om, care nu stie s citeasca, dupecum nu ue &dim sa '1 dam until copil, care nustie a vorbi; ci ru societatea Par exclude, ci insusta lul lenevie. Gaud societatea implinit.da-toria facend ca acest grad de cultura sit fie laindemana tutulor, este o nedreptate, dar o nedrep-tate, pe care, putem 84 o papist. Daca societateanu a Implinit do0 obligatiunt solemne. cea maI decApitenie i cea mai fondamentala din amandouetrebue Implinita mat Intl)) : invelcimeintul universaltrebue sd prociclii sufragiul universal."

In privinta censului gäsim tot in J.Stuart Mill, urmdtoarele :

Este important ea adunarea, care voteazA im-positele generale si locale, sit fie aleasA exclusiv deacel care platescii o parte din aceste imposite".

nu si-a

46

A. da delegatiunea de vot,celor .carinu implinese aceastd touditiune :

Este acelasi Inuit ca, a da voe ómenilor sh sco-toceascA prin buzunarele vecinilor bor. objectele cear avea gust sA numéscii objecte publice"

Dach acum aplicarn aceste .norme dedrePt constitutional, stfirii noastre sociale,valid se ridiea dupe ochil nostri i ve-dem lamurit prapastia in care programulradical ne-ar prAvali.

Cuml radicalif sustin eligibilitatea Ma-gistraturil, tintesc la sufragiul universal

pretind Inca voesc printiaceasta e-manciparea claselor de jos

oPentru ea sufragiul universal sA fie cea ce trebuesit fie, adicA un paladiuni al suveranitAti nationale,dreptul de capitenie, care ream& intrInsul pe. totecele l'alte; pentru ca SA fie, in acelasi timp firescultitlu, care legitima un guvern i '1 acopera cu invio-labilitatea sa, trebue ca acest sufragiii -8.it fie luminat,sit aiba constiinta de actele sale. Orb, neinteligent,el mite sa devie o unelta periculoasa de despotismsafi de revolutiune, puSA in serviciul acelora, care stiltmai bine sa si '1 insuseascA".

(('h. Allezard. La Wearer).Acesta este tristul adever! Nu putem

se .cerem de la o natiune se stóarcA din pu-terile ei democratia cie fapt, pentru care

-

si ci

47

aceste puteri flU sunt pregatite. Dad), voim,cum fac radicalil, se inscrim libertati pestelibertati in legile noastre, fara ea se nodam osteneala se le consolidam ; dad vo-im se aruncam clasele laborioase, nepre-gatite pentru lupth,- in vartejul incaerarilorpolitice, in care elementele neechilibratese nimicesc sail se absorb, departe de aduce natiunea catre progres noi introdu-cem in sanul el principil de disolutiunecare o pot slabi treptat, pentru ca sa onimiceascA fara crutare.

Din dou'à una : sa clasele de jos suntdestul de inaintate in cultura, pentru catara sd . poata afrunta masurile

a sufragiulul universal si altele ; sailnu sunt Inca destul de pregatite pentrua se calauzi prin ele insi1§1 i atunci ma-surile radicale nu .ne pot fi deck funeste.

Noi tim, citi leaderul fractiunei radi-cale a sustinut in tot dea-una mAsurilemenite sa protegeze clasele muncitoare ;§i, intre manopolizarea carciumilor decatre comunele rurale, restrangerea drep-

eligibili-

OW,

48

tuluf de alienare a propriethtilor salenilor,stipulatiunile legit tocmelilor agricole, (ma-suri pe care le aprobam din toata inima)

eligibilitatea magistraturii, sufragiulniversal si allele, este o prapastie. Claselede jos, ail trebuinta de a fi oblhduite, elenu pot naste Inca la o deplina libertate,ele trebuese chlhuzite, tinute in equilibru,pentru ca alt-fel, parasite proprielor puteride cari se bucurii numai, ar fi nimicitede fortele sociale opuse si Jnai tart.

Nu este day programul radical carepoate conveni natiunel noastre, nict unguvern radical care sa poata duce desti-nul Romani& Starea din nauntru a tariicere ca carma sa fie in mana liberalilormoderati, singuril pilot' cart pot conducenava intereselor taril atat de multiple siatat de incalcite.

Cercetand positiunea tali! din punctulde vedere international, vom vedea ciiprogramul radical ne-ar fi si mai funest.

si uj

't

Metodele stiintifice moderne sunt atiltinaintate in cat, se zice, ch aü ajuns

se noteze pand i mischrile inimii ome-nesti: chrtile geografice sunt consemnareacurbelor de miscare a inimelor natiunelor.

Daca examintim harta unui continent,la o epoch data privim cu bagare deseamh forma particolard a fie chrei thridaca, pe de alta parte cercetam istoriapentru ca sa ne inspiram dintiansa sistint s6 tragem din neinlaturata elocintaa faptelor, potrivite conclusiuni; nu mairamane nici o indoialà, pricepem indata,ca natiunile au menirea lor constranshin niste limite statornice, peste care nupot nici o data sh treaca oamenii de stat,ne putênd preface viata popoarelor decat incereal in care se' rotesc puterile de viata

ff

de

i

50

ale acestor popoare. A fi omit de start,a lupta si a aduce foloase tdrii carolapartii, insemneaza a avea patrundereatrebuincioasa pentru ca si intelegi natura

valoarea fortelor inhamate la aceastatara, puterea cuvenita pentru ca sa potiajuta sau conbate, intari sau nimici acesteforte, dupe nevoe.

Am spus c 11)-nil Bratianu i Bosettirepresinta fie-care un element deosebit;ea' pot deveni , fie-care in parte un factorhotarator in viata tarii Românesti, dupecum impreuna au fost o data resultantaaspiratiunelor acestei tari. Acum child a-ceste elemente deslipite au se intre intioactiune mai incordata acum, clad elese vor infatisa tarii pentru ca sit solicitefie-care increderea i concursul cetateniloreste dc neaparata trebuinta ca in jude-tor nepartinitor, tot Românul se caute

sa patrunda secretul puteriloril care allo inriurire asupra taril noastre, Se cer-ceteze harta pe care este consemnatacurba inimil Romduesti, i s hotárasca

§i

;

51

care din aceste dour', elemente poate säne c1äuzoasc mitre uu viitor mai mandru.

Nu am nevoie se intru aol in multeamammte, pentru ca si determin positi-unea Romilnii din punctul de vedere in-ternational. Asezatii intro Rusia si Austriaea a avut in tot de una greua sarcinade a se ap6ra impotriva acestor puternicivriljmasi.

Rusia, amortita de o parte in ghetu-rile polului, la marginea Europei, a c4utatpentru ca sâ propAseaseii se 'si intoarcilprivirile dare occident, se caute se co-munic3 cu el. Aceastiti singurg, observa-thine ne dà- legea politicii unnatiti de alma.Pentru ca siL ajungá spre centrul Europei,nu'i stall deschise decitt trei Baltica,Marea Neagrii, Polonia. Still .urmiirilepoliticii Ruse : Polonia a fost imbucátitä,Baltica a vazut triumfkor pavilionul mos-covit, catre marea Neagra, mersul Rusieinu a fost oprit decitt in fata unei alteputeri destul de tare ca sh-o infrunte.Aceasta putere, Austria, impinsh de Prusia

dti :

52

care a cautat sa, alba in occident uncamp liber de actiune. tinte§te in penin-sula Balcanich cuceriri indestul de cu-noscute pentru ea sa le mai reamintesc.Not, Romanii, dupe cum am mai dis'oaiurea, nu putem avea alta politea decatacea a equilibrani; suntem prin positi-unea noastra siliti sa tinem o politica debascula, caci suntem punctul de remainpe care se precumpanesc nemasuratele.talere ale balantei politicii noastre : Austria

Rusia. NU avem alt sprijin decal in-teresul contrariu care tine pe loc puter-nicele §i periculoasele noastre vecine, nuavem alta paváza decal ura bor.

Multunnth neestei um i numal acestel nil &litreveeinii sill Romania putu sh scape en vinp, (1(.0stli,intft, din viforile trecutului" (*).

Pentru ca sa putem insa sa ne in-lesnim situatiunea, pentru ca sa, putemsh precumpanim fortele aplicate asupranoastra, este de neaparata trebuinta easa conciliem cat mai malt spiritele tu-

(*). Jonescii. Ginn. Ludovic al XIV §i Constantinlirincoveantt.

:li

.

-

53

tulor,. sa atragem intr'un chip mai Witsimpatiile celor ce ne privesc. Mind ne-incetat un motiv de preocupatiune, standfara preget ca o piatra de zminteala incalea politicil internationale, vom fi intot de una tinta atacurilor i raspunza-tori de greutatile, neintelegerile, vrajma-siiele ce in tot de una se descarc peeel slab!.

Rusia este unul din statele care aftfost mai mult muncite de revolutiuni,ea hräneste la pieptu-i germenii unor sbn-ciumari apropiate ; Rusia, este in acelasitimp cea mai absoluta dintre autocratii.

Cea ce dansa uraste, prin urmare,inainte si mai presus de tOte, sunt ele-mentele de turburare, pildele teoriilorinaintate preschimbate in fapt, scanteileideilor subversive amenintand se pupilfoe minelor nemarginite care au patruns.si slnbit pamantul Rusiei. Rusia va priviin tot de una cu teama inaugirarea untilguvernamant radical in tara noastra.

De alta parte, Austria, compus hybrid

54

de elemente deosebite, pOte de abia sitpreenmpdn6scd nationalitatile, care incite-rate in sênul ei ameninta st 1 Sfit0.Austria ne va fi in tot-d'a-unakttiind ca in tara Romitn6scii se pregatescideile incendiare menite sit puna flaedripeninsula Balcanica.

Si de o parte Si de cea guver-ndmantul radical nu ar provoca de catingrijire i animositate ; el nu ar face alt-ceva de cat sa starn6scd cumplita vijelie,de care cu drept cuvênt ne temem, ddndvecinelor noastre motive dese §i puterniceca sà sufle primejdia pe capetele noastre.

Cu total alta ,este linia de purtare, pecare trebue sa o tinem, deed voim sit neinspiram din trecutul nostru i se tinemseama de imprejurdrile, in care traim.

Na twin 2'end peste . hotar gandiri luatede pe plaint unor generoase vise, nu Ord-:Rind calea batutd, pe care pi*:$te progre,sul ;$i alergtiml pe cainpiile, pe care ardtdriamagitOre ne solicitd, nu pr6vä1indu-ne innecunoscut cu nadejdea ed vom rapi

l'altd,

in-

ostila.

55

mina unlit" astru indepartat si usand pu-terile de viata ale natiunei in sterpe sfor-

vom dovedi cd suntem meniti sä trAimsi Ca meritdm 'soarta ce -pare a ne figaduita.

Floarea libertatii si-a deschis de abiastralueitoarea ei corola, sa cAutam ea in-batatorul miros ce raspandeste sa nu neintunece mintea. SA cAutAm ea libertateaabia nitiscutd sd nu fie :

... acea libertate de forma, care inscrisa in leglnu pare a fi prins radAcinä in inima oamenilor, deoare-ce nedestoinicl i sfiosi, adesea se tem deexpresiunea .el i o admira foci srt o practice ; cio libertate mamas& care WitrunzAnd top membrilca o !Altura intrtritoare, ii face ageri si ,H punein stare, despretuind sprijinul in tot-d'a-una pe-ricolos al unel puterl impruinutate de afará, sittralascrt prin el insusl theta intregimea vietil lor."*

SA nu uitdm cà daca nimeni nu aredreptul sa impiedice popoarele de a cu-eeri .libertatile, care singure conduc Iaprogres, sanctiunea acestui principiii de

* Van der Kindere. La Race.

tdri,,fa-

56

morald sociala se gäseste in usurpareachiar a acestel libertati

Libertatea trebue data tutorti popoarelor;dad unele nu vor 1i in stare sa pastreze acestdar pretios ele vor peri ; cad indata ce vor fi facutincercarea, ele vor dovedi incapacitatea lor dese-vArsita de a se guverna ele insi, ele vor cadeala intaiul pas in anarhie si despotism, ele singure

vor lega mainile i vor chema tiranul. Nici unleac nu le-ar vindeca, agonia lor va fi mat mult sailmat putin repede, vor sfarsi Irish negresit prin a

Lucru trist, dar .pe care legea naturala a lu-crurilor 'I cere. Rasele inferioare dispar; pentruele nu mai este loc in lume.

Cat pentru cele alte purtate pe aripele liber-tatii ele se vor ridica, ele se vor ridica ineret,atat de sus cat pot ajunge oamenil in acésa set--mana lume inperfecta".

Uimai ,af unei rase puternice, care aldsat pe rnaluvile bètranei. Denali. urme. .nesterse; coPii, care ail supt la tata nevoiilaptele amar* al vdrtosii, vom dovedi cdsuntem sil trdim. Odinioara Inge-nucheati de tyranie, amortip de dureroaseloviri, not am stiut se scuturam pirotealain care ne cufundase sclavia si sit des-

*. Van der Kindere. Loc. cit.

:

,....

's1

muri.

. ,. ; .0,

.. :. ,.

meniti

qf

'

57

teptam simtul national adormit. Ne-amridicat cu repeziciune catre ltimile deuncle ochiul fermecat ziireste noi orizon-turf catre .lumind, catre libertate.Astkl,cand lumea mirata ne priveste särbdtorindrenasterea, sà &Outran sa dovedim cä sbo-rul care ne-a ridicat, nu ne-a ametitsi nu ne-a intunecat gandirea ; cà, vred-nici sá cAstigam libertatea, suntem sta-tornici i tim-sä o pastrAni cfinoastemstarea noastrii sociala si stim sa ne tmemin cumpán6 puterile sufletesti, punênd laadapost floarea 1ibertàii ce am rásadit cuatata nevoe i udat .cu atatea lacrAmf.

SFARSIT.

urias.

: xi

c111.,