15 februarie 2013 Nr. 31-35 Anul XX (4349-4353)15 februarie 2013 Nr. 31-35 Anul XX (4349-4353)...

15 februarie2013

Nr. 31-35 Anul XX(4349-4353)

MONITORUL OFICIAL AL REPUBLICII MOLDOVA este un produs protejat legal şi dă dreptul MOLDPRES de a-i autoriza reproducerea ori crearea altor produse derivate numai de către abonaţi, potrivit contractului de abonament, cu obligaţia acestora de a-l folosi în limitele prevăzute de contract, de a nu-i distor-siona conţinutul şi de a menţiona obligatoriu sursa „Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova”. Orice altă formă de utilizare a produsului în scopuri de multiplicare şi difuzare este interzisă. MOLDPRES îşi rezervă dreptul de a lua măsurile necesare în cazurile în care nu se respectă prevederile legale de utilizare a produselor sale.

1

EDITOR: Agenţia Informaţională de Stat “Moldpres” Director general Vladimir DARIE

Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova Redactor-şef Simion ROPOT

Editorul şi redacţia: 2012, Chişinău, str. Puşkin, 22, Casa Presei, et. 3. Numărul de înregistrare 475. Certifi cat de înregistrare a mărcii nr. 12578.Abonamentele se pot contracta la orice ofi ciu poştal. Indicele de abonare 21128. Tirajul total 5282.Telefoane: Editorul 23-34-28, fax 23-26-98; Secretarul general de redacţie: 23-44-41; e-mail: [email protected]: 23-23-09; Publicaţii ale agenţilor economici, avize, pierderi de acte: tel: 23-35-86, tel./fax 23-34-39; e-mail: [email protected] nr. 225139709, cod EXMMMD22436, BC “Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A., fi liala nr. 11.Cont nr. 222472202165, cod BSOCMD2X722, BC “Banca Socială” S.A. interraională.Chişinău, Agenţia Informaţională de Stat MOLDPRES.Cod fi scal 1003600071952. Tiparul: Editura “Universul”, str. Vlaicu Pîrcălab, 45, mun. Chişinău. Comanda nr. 257.

“Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova” nu poartă răspundere pentru veridicitatea avizelor publicate.

Actele ofi ciale pot fi publicate în alte ediţii periodice numai cu trimitere la “Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova”.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

2

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

3

PARTEA ILegi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete

ale Preşedintelui Republicii Moldova115. Decret privind promulgarea Legii pentru completarea articolului 53 al Legii învăţămîntului nr. 547-XIII din

21 iulie 1995 (nr. 496-VII, 7 februarie 2013). ......................................................................................................116. Lege pentru completarea articolului 53 al Legii învăţămîntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 (nr. 294,

21 decembrie 2012). ......................................................................................................................................... 117. Decret privind revocarea domnului Ion CEBANU din funcţia de ministru al tineretului şi sportului (nr. 495-VII,

7 februarie 2013). ..............................................................................................................................................118. Decret privind acordarea deplinelor puteri domnului Vladimir LUPAN, Ambasador, Reprezentant Permanent

al Republicii Moldova pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite (nr. 497-VII, 8 februarie 2013). ...................................119. Decret privind eliberarea domnului Grigore ZUBATI din funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău

(nr. 498-VII, 8 februarie 2013). ........................................................................................................................... Acte ale Curţii de Conturi a Republicii Moldova

3. Hotărîre privind Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?” (nr. 3, 28 ianuarie 2013). .....................

PARTEA IIHotărîri ale Guvernului Republicii Moldova

149. Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020 (nr. 97, 1 februarie 2013). ..................................................................................................................................

150. Hotărîre cu privire la aprobarea formelor tipizate ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova (nr. 101, 5 februarie 2013). .............................................................................

151. Hotărîre cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 1173 din 21 decembrie 2010 (nr. 103, 6 februarie 2013). ................................................................................................................................

152. Hotărîre cu privire la modificarea punctului 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 258 din 3 aprilie 2009 (nr. 106, 7 februarie 2013). ..............................................................................................................................................

153. Hotărîre cu privire la aprobarea componenţei nominale a Colegiului Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (nr. 107, 7 februarie 2013). .........................................................................................................

154. Hotărîre pentru aprobarea Protocolului cu privire la desfiinţarea Consiliului interguvernamental pentru ţiţei şi gaze, întocmit în oraşul Ialta la 28 septembrie 2012 (nr. 108, 7 februarie 2013). ..............................................

155. Hotărîre cu privire la aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale privind cooperarea în domeniul proprietăţii intelectuale, semnat la Chişinău la 22 octombrie 2012 (nr. 110, 7 februarie 2013). .................................................................................

156. Hotărîre cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 182 din 16 martie 2010 (nr. 111, 7 februarie 2013). .......................................................................................

157. Hotărîre cu privire la stabilirea cuantumului de alcool etilic nedenaturat destinat utilizării în medicină pentru anul 2013 (nr. 112, 7 februarie 2013). ................................................................................................................

158. Hotărîre cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 (nr. 113, 7 februarie 2013)................................................................................................................

6

6

6

6

6

7

24

35

44

45

45

46

46

46

55

55

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

4

159. Hotărîre pentru aprobarea proiectului de lege privind protecţia specială a copiilor în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi (nr. 114, 7 februarie 2013). ........................................................................................

160. Hotărîre privind controlul nitraţ i lor în produsele alimentare de origine vegetală (nr. 115, 8 februarie 2013). ..............................................................................................................................................

161. Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020 (nr. 116, 11 februarie 2013). .............................................................................................................

162. Hotărîre privind modificarea anexei nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 241 din 6 martie 2006 (nr. 117, 11 februarie 2013). ............................................................................................................................................

163. Hotărîre cu privire la abrogarea unor hotărîri ale Guvernului (nr. 118, 11 februarie 2013). ........................ 164. Hotărîre pentru aprobarea proiectului de hotărîre a Parlamentului cu privire la aprobarea Strategiei naţionale

de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017 şi Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia (nr. 119, 12 februarie 2013). ..............................................................................

165. Hotărîre privind iniţierea negocierilor asupra proiectului Memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Regatului Ţărilor de Jos cu privire la cooperarea tehnică şi acordarea deplinelor puteri domnului Veaceslav NEGRUŢA, ministru al finanţelor (nr. 120, 12 februarie 2013). ..

Acte ale Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică166. Hotărîre privind situaţia epidemiologică la gripă, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi infecţii respi-

ratorii acute severe şi realizarea măsurilor de control şi răspuns în sezonul 2012-2013 (nr. 1, 28 ianuarie 2013). .....

PARTEA IIIActe ale ministerelor, departamentelor şi ale Băncii Naţionale

a MoldoveiActe ale Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova

133. Ordin cu privire la suspendarea activităţii notarului public Gavriliuc Diana (nr. 49, 6 februarie 2013). ........Acte ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

al Republicii Moldova134. Ordin cu privire la aprobarea documentului normativ CP L.01.01-2012 „Instrucţiuni privind întocmirea

devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse” (nr. 6, 23 ianuarie 2013). .......................135. Ordin cu privire la aprobarea documentului normativ CP L.01.05-2012 „Instrucţiuni privind determinarea

valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii” (nr. 7, 23 ianuarie 2013). ................136. Ordin cu privire la aprobarea documentului normativ CP L.01.03-2012 „Instrucţiuni cu privire la calcularea

cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor” (nr. 8, 23 ianuarie 2013). ..............................................137. Ordin cu privire la aprobarea documentului normativ NCM L.02.06-2012 „Norme de deviz pentru executarea

lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros” (nr. 9, 23 ianuarie 2013). ..........................................................138. Ordin cu privire la aprobarea documentului normativ NCM L.02.05-2012 „Norme de deviz pentru construirea

clădirilor şi construcţiilor speciale provizorii” (nr. 10, 23 ianuarie 2013). ...............................................................139. Ordin cu privire la aprobarea documentului normativ CP L.01.02-2012 „Instrucţiuni pentru determinarea

cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii” (nr. 11, 23 ianuarie 2013). ........................................................Acte ale Consiliului Concurenţei

140. Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei (nr. 8, 28 decembrie 2012). ...............................................................................................................................

Acte ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare141. Hotărîre cu privire la rezultatele inspecţiilor în teren privind respectarea legislaţiei în domeniul asigurărilor

de către Brokerul de Asigurare-Reasigurare „PARTENER BROKER” S.R.L. (nr. 5/1, 8 februarie 2013). .................142. Hotărîre cu privire la reperfectarea licenţei Companiei Internaţionale de Asigurări „ASITO” S.A. (nr. 5/2,

8 februarie 2013). ..............................................................................................................................................143. Hotărîre cu privire la reperfectarea licenţei Companiei de Asigurări „KLASSIKA ASIGURĂRI” S.A. (nr. 5/3,

8 februarie 2013). .............................................................................................................................................. 144. Hotărîre cu privire la reperfectarea licenţei Societăţii de Asigurări-Reasigurări „DONARIS GROUP” S.A.

(nr. 5/4, 8 februarie 2013). ................................................................................................................................ 145. Hotărîre cu privire la înregistrări în Registrul de stat al valorilor mobiliare (nr. 5/6, 8 februarie 2013). .......146. Hotărîre cu privire la retragerea licenţei pentru dreptul de a desfăşura activitate în domeniul asociaţiilor de

economii şi împrumut de către A.E.Î. „CREDOSUCCES” (nr. 5/7, 8 februarie 2013). ............................................147. Ordonanţă cu privire la iniţierea controlului tematic privind respectarea legislaţiei în domeniul asociaţiilor

de economii şi împrumut de către A.E.Î. „VALEA PODULUI” (nr. 5/8-O, 8 februarie 2013). ...................................

90

91

96

111111

114

114

115

116

116

117

117

117

118

118

119

123

124

124

125125

125

126

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

5

A.I.S. „Moldpres” anunţă pentru data de 19 februarie 2013, ora 10.00, pe adresa: str. A. Puşkin 22, bir. 352, mun. Chişinău, organizarea licitaţiei publice repetate „cu strigare” privind vînzarea automobilului VAZ-21213 (preţul de start este de 49 563 lei) neutilizat în procesul tehnologic.

Pentru participare la licitaţie este necesar de prezentat: cererea, buletinul de identitate (pentru persoanele juridice – copia certificatului de înregistrare a întreprinderii, extrasul şi procura pentru efectuarea tranzacţiei), documentul de plată, care confirmă achitarea acontului în mărime de 10% şi a taxei de participare în sumă de 80 lei pentru persoanele fizice şi 200 lei pentru persoanele juridice.

Acontul şi taxa de participare se transferă pe contul nr. 225139709 în B.C. „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” S.A., filiala nr. 11, Chişinău, codul băncii EXMMMD22436, cod fiscal 1003600071952. Cererile se depun nu mai tîrziu de data de 18 februarie 2013, ora 11.00.

Informaţii suplimentare la tel. 234330.

Acte ale Consiliului Superior al Magistraturii al Republicii Moldova148. Hotărîre cu privire la anunţarea concursului pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la Curţile de Apel

Bălţi şi Comrat şi la Judecătoria Criuleni (nr. 79/4, 29 ianuarie 2013). .................................................................149. Hotărîre cu privire la anunţarea concursului pentru suplinirea funcţiei de judecător la Judecătoria Anenii

Noi (nr. 127/5, 5 februarie 2013). ......................................................................................................................150. Extras din Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 78/4 din 29 ianuarie 2013 (nr. 78/4,

29 ianuarie 2013). .............................................................................................................................................Acte ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

151. Ordin privind modificarea Ordinului IFPS nr. 1263 din 02.11.2012 (nr. 137, 31 ianuarie 2013). .................Acte ale Băncii Naţionale a Moldovei

152. Hotărîre cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la raportarea informaţiei aferente utilizării instrumen-telor şi serviciilor de plată (nr. 18, 31 ianuarie 2013). ..........................................................................................

PARTEA IV Avize funcţii publice vacante

Publicaţii ale agenţilor economici

PARTEA VAvize pierderi de acte

126

127

127

127

129

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

6

PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova,

decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

D E C R E Tprivind revocarea domnului Ion CEBANUdin funcţia de ministru al tineretului şi sportului

În temeiul art. 98 alin. (6) din Constituţia Republicii Moldova,

Preşedintele Republicii Moldova d e c r e t e a z ă:Art.1. - Domnul Ion CEBANU se revocă din funcţia de

ministru al tineretului şi sportului, în baza cererii de demisie.

Art.2. - Prezentul decret intră în vigoare la data semnării.

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA Nicolae TIMOFTI

Nr. 495-VII. Chişinău, 7 februarie 2013.

117

D E C R E Tprivind promulgarea Legii pentru completarea articolului 53 al Legii învăţămîntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995

În temeiul art. 93 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova,

Preşedintele Republicii Moldova d e c r e t e a z ă:

Articol unic. - Se promulgă Legea nr. 294 din 21 decembrie 2012 pentru completarea articolului 53 al Legii învăţămîntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995.



L E G E pentru completarea articolului 53 al Legii învăţămîntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.Art. I. – Articolul 53 al Legii învăţămîntului nr. 547-XIII

din 21 iulie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 62–63, art. 692), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:

„(51) Nu pot ocupa funcţii didactice, ştiinţifice, didactice

auxiliare şi administrative în învăţămînt persoanele cu antecedente penale, inclusiv stinse, care au săvîrşit infrac-ţiuni contra minorilor, sănătăţii publice sau convieţuirii sociale.”

Art. II. – Guvernul, în termen de 3 luni, va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

Nr. 294. Chişinău, 21 decembrie 2012.

116

115

D E C R E Tprivind acordarea deplinelor puteri domnului Vladimir LUPAN, Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite

În temeiul art. 86 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova şi al art. 9 alin. (1) din Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova,

Preşedintele Republicii Moldova d e c r e t e a z ă:Articol unic. - Domnului Vladimir LUPAN, Ambasador,

Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite, i se acordă deplinele puteri pentru a semna, în numele Republicii Moldova, Protocolul privind stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Moldova şi Republica Senegal.



D E C R E Tprivind eliberarea domnului Grigore ZUBATIdin funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău

În temeiul art. 25 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la statutul judecătorului,

Preşedintele Republicii Moldova d e c r e t e a z ă:

Articol unic. - Domnul Grigore ZUBATI se eliberează din funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.



118

119

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

7

Acte ale Curţii de Conturi a Republicii Moldova

H O T Ă R Î R E privind Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?”

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui Comisiei Electorale Centrale dl Iu.Ciocan, Consilierului tehnic şef al Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” şi al Programului „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral” dna K.Sullivan, viceministrului justiţiei dl Vl.Grosu, şefului Marelui Stat Major, comandant al Armatei Naţionale, dl V.Stoian, şefului Direcţiei finanţele autorităţilor publice a Ministerului Finanţelor dl A.Prisăcari, şefului adjunct al Direcţiei politici în domeniul tehnologiilor informaţionale a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor dl A.Cuşcă, directorului general al Întreprinderii de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale” dl S.Popovici, vicedirectorului general al Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”” dl V.Ciornîi, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul instituţiilor vizate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?”.

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, avînd ca scop obţinerea probelor de audit compe-tente, relevante şi rezonabile, întru susţinerea raţionamen-telor, constatărilor şi concluziilor formulate în Raportul de audit, în vederea înaintării recomandărilor constructive, fiabile şi utile.

Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat potrivit Standar-delor de audit ale Curţii de Conturi, Manualului de audit al performanţei şi Manualului de audit al tehnologiilor informa-ţionale, elaborate de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.

Misiunea de audit şi-a propus să răspundă la următoarea întrebare:

- Poate fi asigurată automatizarea proceselor electorale în condiţiile dependenţei de factorii externi şi optimizate eforturile părţilor implicate întru obţinerea rezultatelor aşteptate?

La efectuarea auditului, domeniul de aplicare a cuprins instituţiile publice de specialitate implicate în procesul de automatizare a activităţilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi a oricăror altor activităţi specifice aferente domeniului vizat.

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

a constatat: Evaluările efectuate, potrivit constatărilor expuse

în Raportul de audit, au relevat existenţa deficienţelor, problemelor şi abaterilor în planificarea şi realizarea activi-tăţilor de automatizare a procesului electoral, care, în mare parte, au fost realizate în cadrul Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” (în continuare – Proiect), precum şi a constrîngerilor ce au creat impedimente considerabile în atingerea obiectivelor stabilite.

Ţinîndu-se cont de nivelul redus în obţinerea de soluţii finite şi fiabile, abordarea de audit a fost una orientată

pe probleme, prin identificarea factorilor ce au constituit principalele impedimente, riscurilor de bază în dezvoltarea ulterioară a domeniului, precum şi căilor optime pentru excluderea situaţiilor nefavorabile pe viitor.

Automatizarea proceselor electorale a constituit o compo-nentă importantă în dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova, prin consolidarea şi eficientizarea controlului asupra legalităţii şi transparenţei acestora. Informatizarea proceselor electorale a fost desemnată drept o componentă foarte importantă a Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”2 Astfel, Comisiei Electorale Centrale (în continuare - CEC) i-au fost trasate, în acest sens, sarcini pentru perioada anilor 2005-2010. Rezultatul pozitiv urma să fie consemnat prin implemen-tarea Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri” (în continuare – SIAS „Alegeri”) şi a Registrului de stat al alegătorilor (în continuare – RSA), fapt ce trebuia să ducă la simplificarea proceselor electorale, excluderea factorului uman şi la crearea de premise pentru votul de la distanţă.

Situaţia actuală constatată denotă lipsa de soluţii finite în domeniul automatizării proceselor electorale, astfel nefiind atinse obiectivele stabilite în acest sens şi fiind ratate beneficiile scontate.

Concepţia SIAS „Alegeri”3 indică asupra necesităţii soluţionării unui şir de probleme de ordin organizaţional şi tehnic, precum şi a operării unor modificări în cadrul legal. Deşi Concepţia a stabilit obiective cutezătoare, însă nefiind luată în calcul starea de lucruri şi capacităţile reale ale instituţiilor responsabile de proces, factorii externi şi situaţia nefavorabilă în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor (în continuare – TIC) în ţară, lucrurile nu au mers conform scenariului planificat.

Se atestă un şir de factori cu influenţă considerabilă, care au contribuit la rezultatele modeste în domeniul alinierii proceselor electorale la standardele internaţionale, după cum urmează:Eşecul realizării acţiunilor Strategiei „Moldova

electronică” care a dus la lipsa de rezultate în domeniul interoperabilităţii, interconexiunii şi disponibilităţii sistemelor informaţionale din instituţiile de stat. Lipsa unui studiu complex asupra situaţiei în domeniul

TIC, posibilităţilor şi capacităţilor reale ale participanţilor în procesul electoral. Nivelul scăzut de dotare cu tehnică de calcul şi cunoş-

tinţe în domeniul TIC, precum şi problemele în asigurarea cu canale suficiente de comunicare în autorităţile publice locale (în continuare – APL). Desfăşurarea unui număr mare de scrutine în perioada

de referinţă. Reţineri în identificarea surselor financiare pentru

acoperirea cheltuielilor prevăzute de Proiect. Realizarea obiectivelor de automatizare a proceselor

electorale care a fost limitată la activităţile prevăzute în cadrul Proiectului, acesta suferind deseori revizuiri radicale în activităţi şi în metodele de realizare. Eficienţa redusă de implicare a factorilor interesaţi

de proces, pentru identificarea constrîngerilor şi depăşirea impedimentelor.

1M.O., 2008, nr.237-240, art.864.2Hotărîrea Guvernului nr.255 din 09.03.2005 ,,Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”.3Legea nr.101-XVI din 15.05.2008 „Cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”” (în continuare – Concepţia SIAS „Alegeri”).

3

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

8

Deficienţe considerabile în controalele generale TI în cadrul CEC. Implicarea necorespunzătoare a CEC în cadrul reali-

zării Proiectului şi, drept urmare, lipsa informaţiei necesare referitor la activităţile întreprinse în cadrul acestuia.

Factorii menţionaţi au dus la materializarea mai multor riscuri, astfel suplinindu-i cu mai multe cauze ce au avut impact negativ: Lipsa de consecvenţă şi clarviziune în procesul de

realizare a activităţilor din cadrul Proiectului. Ajustările în activitate ce au avut loc ca urmare a

necesităţii depăşirii deficienţelor, dar nu a unor analize complexe strategice. Lipsa datelor necesare funcţionării RSA şi SIAS

„Alegeri”. Dependenţa directă a RSA şi SIAS „Alegeri” de

existenţa şi calitatea datelor externe. Întîrzierea implementării integrale a semnăturii

digitale. Lipsa cadrului necesar de reglementare şi standar-

dizare în domeniul TIC. Dezvoltarea de sine stătătoare în cadrul Proiectului a

unei soluţii elaborate „de la zero”. Capacitatea redusă de asimilare a Comisiei Electorale

Centrale şi nivelul scăzut în gestionarea de sine stătătoare a sistemelor informaţionale complexe.

În condiţiile existente, automatizarea completă a proceselor electorale nu este posibilă. Astfel, pentru a optimiza eforturile şi a eficientiza investiţiile, este foarte importantă valorificarea completă a oportunităţilor şi reali-zărilor existente sub aspectul atingerii obiectivelor reale şi tangibile. În acest sens, se recomandă separarea completă a RSA de componentele funcţionale ale SIAS „Alegeri” şi concentrarea la formarea de soluţii simple şi scalabile4 în domeniile cele mai importante. În acest context, se identifică cîteva riscuri importante, care trebuie luate în consideraţie la etapele ulterioare:

Învechirea morală a elaborărilor în cadrul soluţiei curente.

Necesitatea revizuirii complete a concepţiei şi documentelor tehnice existente, inclusiv sub aspectul respectării legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.

Efectuarea elaborărilor din cadrul Proiectului de către un cerc restrîns de persoane, fiind documentate insuficient etapele acestui proces.

Documentarea insuficientă a soluţiilor tehnice şi infrastructurii.

Fluctuaţia cadrelor, în special a personalului TI, datorită nivelului scăzut al salarizării.

Incapacitatea Comisiei Electorale Centrale de a asigura la un nivel corespunzător controalele generale TI din cadrul instituţiei.

Imposibilitatea oferirii unui nivel suficient de asigurare cu tehnică de calcul şi personal calificat în cadrul autorită-ţilor publice locale şi secţiilor de votare.

Necesitatea operării de modificări considerabile în legislaţie, care poate întîmpina dificultăţi şi reţineri.

Necesitatea reingineriei proceselor interne din cadrul părţilor participante (preponderent CEC), care va necesita investiţii şi activităţi suplimentare, precum şi reformarea completă a activităţii CEC.

Dependenţa CEC de disponibilitatea, exactitatea şi veridicitatea datelor altor participanţi, fapt ce poate periclita orice efort în direcţia automatizării proceselor electorale, precum şi implicarea insuficientă a Guvernului în domeniul

creării unui spaţiu informaţional unic în ţară. Preluarea de către Programul „Îmbunătăţirea calităţii

democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral” (activităţile Proiectului urmează a fi finalizate în august 2013) doar a unor activităţi nefinalizate din cadrul Proiectului, astfel celelalte fiind abandonate.

Se accentuează importanţa analizei detaliate a riscurilor identificate în Raportul de audit şi prezenta Hotărîre, precum şi necesitatea revizuirii complete a modului de abordare a automatizării proceselor electorale, prin prisma problemelor identificate şi capacităţilor reale ale părţilor implicate.

Actualmente este importantă conştientizarea necesi-tăţii asigurării continuităţii şi sustenabilităţii automatizării proceselor electorale atît de Guvern, cît şi de Parlament. Rezultatele pot fi obţinute nu în urma unor investiţii masive şi eforturi izolate, ci a creării unui mediu instituţional, legal, informaţional şi tehnologic favorabil. Astfel, dezvoltarea domeniului TIC în perspectivă poate fi privită drept fructifi-carea beneficiilor unor investiţii inteligente la nivel de ţară, fiind create toate condiţiile necesare realizării unor iniţiative de dezvoltare instituţională.

Concluzionînd cele menţionate în Raportul de audit, precum şi în prezenta Hotărîre, se atestă că perfor-manţele scontate în automatizarea proceselor electorale nu au fost atinse. Se remarcă importanţa asigurării unei viziuni unice, la nivel de ţară şi de instituţie, a modului de abordare a problemelor strategice de dezvoltare şi necesitatea efectuării unei monitorizări adecvate a tuturor iniţiativelor în domeniu, întru asigurarea efici-enţei, eficacităţii şi economicităţii iniţiativelor.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

hotărăşte:1. Se aprobă Raportul auditului tehnologiilor informaţi-

onale cu elemente de performanţă „Au fost atinse perfor-manţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?”.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în subpunctele 2.1.-2.5. din prezenta Hotărîre şi se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:

2.1. Comisiei Electorale Centrale, pentru întreprin-derea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi a implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta Hotărîre.

2.2. Ministerului Justiţiei, pentru analiză şi înaintarea propunerilor de ajustare a actelor legislative ce fac referinţă la „Registrul judiciar”, precum şi pentru identificarea distinctă a obiectului automatizării, inclusiv ce ar include deciziile instanţelor de judecată, necesare funcţionării mai multor resurse informaţionale de stat, cu identificarea autorităţilor publice responsabile de ţinerea acestuia.

2.3. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru:

2.3.1. întreprinderea acţiunilor necesare definitivării sau elaborării şi punerii în aplicare a registrelor necesare realizării Concepţiei Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri” şi Registrului de stat al alegătorilor, prioritar a Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova;

2.3.2. examinarea oportunităţii asigurării nivelului corespunzător de dotare cu tehnică de calcul şi canale de comunicaţii în cadrul autorităţilor publice locale şi al secţiilor de votare, necesar implementării reformelor;

4Capacitatea sistemelor informaţionale de dezvoltare, completare cu funcţii şi module noi, care se vor integra în ansamblul funcţional existent, moştenind toate beneficiile sistemului, fără a pune în pericol funcţionarea celor existente.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

9

2.3.3. acordarea suportului metodologic şi logistic Comisiei Electorale Centrale, întru elaborarea şi aprobarea cadrului legal necesar funcţionării Registrului de stat al alegătorilor;

2.3.4. sporirea eforturilor în vederea eficientizării proce-sului de consolidare a spaţiului informaţional în cadrul insti-tuţiilor de stat şi îmbunătăţirea performanţelor procesului de schimb de date;

2.3.5. efectuarea unei analize complexe întru identi-ficarea registrelor şi altor surse de date, care trebuie să servească drept bază pentru crearea resurselor informaţi-onale de stat şi de ramură;

2.3.6. examinarea oportunităţi păstrării funcţiei de creare a listelor electorale de către autorităţile publice locale pînă la finalizarea implementării Registrului de stat al alegătorilor, ţinîndu-se cont de faptul că automatizarea completă a procesului respectiv, la momentul actual, nu este posibilă;

2.3.7. identificarea metodelor de elaborare a unui context normativ, necesar numirii persoanelor responsabile de crearea şi calitatea listelor electorale din cadrul autori-tăţilor publice locale;

2.3.8. identificarea metodelor şi instrumentelor de monitorizare adecvată a Proiectelor de automatizare care

au loc în prezent în cadrul instituţiilor de stat, precum şi de analiză, asimilare şi fructificare a acţiunilor deja finalizate;

2.3.9. examinarea oportunităţii privind identificarea metodelor de stimulare şi motivare a personalului TI din cadrul instituţiilor de stat, pentru minimizarea efectului fluctuaţiei acestora, precum şi pentru asigurarea continuităţii dezvoltării domeniului.

2.4. Parlamentului Republicii Moldova, pentru suportul reformelor şi iniţiativelor din cadrul Comisiei Electorale Centrale, prin prisma unei implicări participative la toate etapele.

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit Preşe-dintelui Republicii Moldova şi Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Parlamentului, pentru o posibilă luare de atitudine.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct. 2.1.-2.2. din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim URECHEAN

Nr. 3. Chişinău, 28 ianuarie 2013.

Abrevieri

APL Autorităţi publice locale

CEC Comisia Electorală Centrală

IDNP Numărul de identificare a persoanei fizice

Î.S. „CRIS „Registru”” Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru””

Î.S. „C.T.S.” Întreprinderea de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale”

MA Ministerul Apărării

MAIE Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

MJ Ministerul Justiţiei

MTIC Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

OIM Organizaţia Internaţională pentru Migraţie

OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa

OSCE/BIDDO Biroul pentru Instituţiile Democratice şi Drepturile Omului al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa

PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

REA Registrul electronic al alegătorilor

RFE Registrul funcţionarilor electorali

RSA Registrul de stat al alegătorilor

RSP Registrul de stat al populaţiei

SIAS „Alegeri” Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri”

SGBD Sistem de Gestiune a Bazei de Date (un ansamblu complex de programe care asigură interfaţa între o bază de date şi utilizatorii acesteia)

TIC Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii

TI Tehnologii Informaţionale

Auditul tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă„Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?”

Aprobatprin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.3 din 28 ianuarie 2013

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

10

SINTEZĂCurtea de Conturi a iniţiat auditul tehnologiilor informaţionale

cu elemente de performanţă la CEC, în vederea aprecierii progresului înregistrat şi identificării problemelor şi deficien-ţelor în activităţile de automatizare a proceselor electorale şi implicit a gradului de realizare a obiectivelor Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” în acest domeniu, care prevedea acţiuni menite să contribuie la dezvoltarea democraţiei prin consolidarea proceselor electorale, alături de alte activităţi conexe la nivel de ţară.

Constatările şi concluziile din Raportul de audit scot în evidenţă gradul de preocupare a Parlamentului, societăţii civile şi organismelor internaţionale privind asigurarea unui proces transparent şi performant de desfăşurare a alegerilor conform celor mai înalte standarde internaţionale, precum şi pentru crearea de instrumente fiabile necesare asigurării capacită-ţilor de asigurare a votării de la distanţă pentru cetăţenii aflaţi peste hotare.

CEC este o instituţie publică permanentă, fondată în vederea realizării politicii electorale, pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor. În acest context, oferirea cetăţenilor Republicii Moldova a accesului la servicii calitative necesare exercitării dreptului acestora la vot, poate fi considerată ţinta reformării proceselor electorale şi o condiţie necesară conso-lidării democratice în ţară.

CEC, beneficiind de diversă asistenţă şi consultanţă, cu suportul şi parteneriatul organismelor internaţionale, a iniţiat automatizarea proceselor electorale, fiind abordate variate subiecte prin diverse metode. Eforturile au fost îndreptate spre formarea capacităţilor interne umane, tehnologice şi tehnice necesare asistării atingerii obiectivelor trasate de dezvoltare, întru automatizarea proceselor electorale.

Pentru automatizarea proceselor electorale, CEC şi-a propus un şir de obiective şi sarcini, care au fost aprobate prin Hotarîrea CEC nr.315 din 04.10.20061 şi Hotarîrea CEC nr.316 din 04.10.20062 (RSA fiind conceput ca un modul al SIAS „Alegeri”). În realizarea acestora CEC a fost asistată, la diferite etape, de partenerii naţionali şi internaţionali. Astfel, începînd cu luna septembrie 2008, activităţile aferente automatizării proce-selor electorale, în mare parte, au fost efectuate de Proiectul PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, ale cărui obiective constau în sprijinirea dezvoltării democratice în Moldova prin consolidarea proceselor electorale.

În cadrul Proiectului au fost stabilite 6 subobiective principale, divizate pe activităţi. Costul estimat pentru imple-mentarea activităţilor Proiectului este de 4,5 mil.dolari SUA. Putem constata că activităţile aferente realizării Proiectului presupuneau crearea RSA şi implementarea prevederilor Concepţiei SIAS „Alegeri”.

A fost constatat un nivel redus de finalizare a componentelor funcţionale ale SIAS „Alegeri” şi nefuncţionarea RSA, aceasta datorîndu-se, preponderent, efectului factorilor externi, şi, ca urmare, eforturile CEC îndreptate spre realizarea de obiective prea cutezătoare nu au putut fi materializate în atingerea ţintelor stabilite.

O evaluare a acţiunilor efectuate în cadrul Proiectului ne permite să constatăm că acţiunile şi direcţiile prevăzute iniţial au suferit pe parcurs modificări în abordare, aceasta fiind nu datorită unei analize comprehensive a situaţiei, ci pentru soluţio-narea curentă a deficienţelor. Astfel, deşi iniţial a fost planificată achiziţionarea RSA, procedura în cauză a fost amînată de cîteva ori, pentru ca ulterior să fie decisă elaborarea „de la zero” a soluţiei tehnice. Pe parcurs s-a renunţat la utilizarea noţiunii de RSA în favoarea REA (care reprezintă formarea listelor

electorale în baza RSP) şi s-a concentrat la descrierea sau elaborarea de diverse funcţionalităţi pentru SIAS „Alegeri”.

Menţionăm că funcţionarea componentelor SIAS „Alegeri” este dependentă de existenţa şi disponibilitatea RSA (care, după cum a fost menţionat, nu reprezintă o soluţie funcţională finită pînă în prezent), iar datele din REA, utilizate pentru procedurile de testare, nu pot servi drept sursă suficientă de date. Respectiv, la testarea componentelor, fiind utilizate date incomplete, testările nu pot fi considerate reprezentative şi noi erori sau probleme ar putea interveni la exploatarea industrială. Unele funcţionalităţi, care nu sînt dependente de datele din RSA, conform afirmaţiilor entităţii, au fost pilotate cu succes în cadrul desfăşurării mai multor scrutine.

Elaborarea şi întreţinerea sistemelor informaţionale şi, mai cu seamă, a celor complexe sau a registrelor de stat presupune capacităţi considerabile în domeniul TI şi gestionarea calitativă a acestora, iar nivelul controalelor generale TI3 trebuie să servească drept un indicator calitativ în acest sens.

În urma evaluării controalelor generale, s-a constatat un nivel scăzut al acestora, precum şi existenţa unor lacune considerabile, necesitatea înlăturării cărora este prioritară. În condiţiile deficienţelor considerabile în controalele generale, în menţinerea/antrenarea de personal de calificare înaltă şi luînd în calcul dependenţa considerabilă de experţii externi (antrenaţi prin intermediul Proiectului la elaborarea componentelor SIAS „Alegeri”), atestăm imposibilitatea efectuării independente de către CEC a finalizării elaborărilor, mentenanţei sau ajustării componentelor. Luînd în consideraţie sensibilitatea datelor ce urmează a fi procesate în sistem, externalizarea unora din aceste activităţi, în condiţiile curente, va duce iminent la încălcări ale legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal. Deşi perioada pentru care a fost preconizată implementarea activităţilor din cadrul Proiectului se finalizează (septembrie 2013), un şir de activităţi sînt nerealizate. Totodată, menţionăm lansarea (iulie 2012) a Programului „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”, care a preluat doar unele activităţi din Proiectul menţionat. Astfel, se atestă necesitatea transmiterii treptate către CEC a drepturilor depline la toate componentele şi mediile SIAS „Alegeri” şi documentarea detaliată a acestora, pentru a putea fi asigurată continuitatea activităţilor necesare consolidării proceselor electorale în ţară.

Actualmente, cînd SIAS „Alegeri”, precum şi RSA nu pot facilita automatizarea proceselor electorale, iar începînd cu anul 2015 CEC va avea responsabilitate directă şi nemijlocită de crearea listelor electorale în baza IDNP, este importantă focusarea la soluţionarea unor obiective mici, dar tangibile, încît acest proces să poată asigura un nivel înalt de exactitate şi securitate. Constatînd efectele procesului de învechire morală a soluţiilor concepute iniţial şi deficienţele vădite în finalizarea SIAS „Alegeri”, în condiţiile dependenţei considerabile de elaboratorii externi şi capacităţii reduse a CEC în domeniul TI, ar fi raţională concentrarea la crearea RSA, ca o soluţie independentă, pe o platformă scalabilă şi luînd în consideraţie situaţia reală.

Întocmirea listelor electorale, respectînd toate rigorile impuse de legislaţie, nu este posibilă, atîta timp cît nu există posibilitatea interceptării datelor din toate registrele externe necesare. Menţionăm că unele din acestea încă nu sînt elaborate, iar altele nu pot furniza date din diferite motive tehnice sau datele existente nu sînt exacte. Identificarea surselor de obţinere a informaţiei veridice şi actuale trebuie să fie o preocupare majoră a CEC şi celorlalte părţi implicate. Supli-mentar trebuie luată în calcul dotarea insuficientă cu tehnică de

1Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.315 din 04.10.2006 „Cu privire la proiectul Concepţiei sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri””.2Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.316 din 04.10.2006 „Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind elaborarea şi implementarea modulului „Registrul

de stat al alegătorilor”” (în continuare – Hotărîrea CEC nr.316 din 04.10.2006). 3Controale ce se aplică asupra tuturor componentelor sistemelor informaţionale, proceselor, datelor unei organizaţii şi asupra mediului TI din aceasta. Obiectivele

controalelor generale TI sînt de a asigura la nivel corespunzător procesul de elaborare, implementare şi exploatare a aplicaţiilor, precum şi integritatea, securitatea şi disponibilitatea aplicaţiilor, datelor şi a operaţiunilor computerizate.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

11

calcul şi personal calificat a APL şi a secţiilor de votare, precum şi existenţa de probleme cu canalele de comunicare în unele localităţi, situaţie ce ar putea fi depăşită prin cooperarea cu alte proiecte la nivel de ţară.

Rezultatele obţinute diferă considerabil de cele vizate iniţial, însă CEC nu poate fi considerată unicul responsabil de situaţia curentă. Putem constata că influenţa factorilor externi a repre-zentat o materializare a riscurilor aferente şi circumstanţelor nefavorabile, din cauza nivelului scăzut de investigare a situaţiei şi capacităţilor reale, precum şi al reţinerii în formarea unui spaţiu informaţional unic în ţară. Astfel, constatăm dependenţa de sursele externe de date şi întîrzierea implementării noilor tehnologii de comunicare, autentificare şi securitate, prevăzute în cadrul Strategiei naţionale „Moldova electronică”.

În prezent putem constata că obiectivele stabilite iniţial au fost bazate pe o percepere a situaţiei sub prisma rezultatelor dorite, fără a fi luate în consideraţie circumstanţele reale, iar activităţile îndreptate în acest sens au fost lipsite de flexibilitate

şi clarviziune. Actualmente, o activitate importantă asupra căreia trebuie concentrate eforturile este revizuirea şi reconceptu-alizarea obiectivelor de dezvoltare şi a scopurilor finale, prin prisma capacităţilor reale ale CEC şi ale celorlalţi participanţi la proces. Suplimentar trebuie menţionată necesitatea reingineriei proceselor interne, încît automatizarea acestora să poată fi efectuată într-o manieră eficientă şi calitativă.

Eforturile actuale ale CEC par a fi mult mai realiste decît cele stabilite iniţial, însă dependenţa considerabilă de factorii externi, care actualmente nu pot fi controlaţi, ar putea afecta rezultatul scontat. Astfel, influenţa acestora urmează a fi minimizată prin crearea unui grup de lucru permanent, cu participarea tuturor instituţiilor participante: furnizori sau beneficiari de date şi servicii.

Prezentul Raport de audit conţine o serie de recomandări de îmbunătăţire a situaţiei şi de anticipare a unor eventuale efecte nefaste.

INTRODUCERE

Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral.

Odată cu creşterea nivelului de informatizare a societăţii se diversifică formele şi metodele de organizare şi de desfăşurare a alegerilor şi a referendumurilor. În esenţă, procesul de alegere a autorităţilor publice eligibile, inclusiv prin implementarea proce-deelor electronice în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, reprezintă o modalitate de consolidare şi de coeziune civică a societăţii în cadrul unui stat democratic.

Automatizarea tuturor etapelor procesului electoral urmează să permită diminuarea substanţială a muncii manuale şi eficien-tizarea controlului asupra legalităţii şi transparenţei procesului electoral.

În prezent, realizarea unor funcţii, cum ar fi întocmirea listelor electorale, este efectuată în baza Registrului de stat al populaţiei, precum şi a informaţiei parvenite de la autorităţile publice locale. Informatizarea proceselor electorale a fost consi-derată drept o componentă importantă a Strategiei naţionale de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”. Ca rezultat, au fost trasate sarcini CEC pentru perioada anilor 2005-2010. Astfel, în anul 2006, aceasta a aprobat Concepţia SIAS „Alegeri” şi Planul de acţiuni privind elaborarea şi imple-mentarea modulului „Registrul de stat al alegătorilor”, în anii 2006-2007 fiind elaborate şi unele documente tehnice. Odată cu dezvoltarea SIAS „Alegeri” şi a RSA, întocmirea listelor electorale, precum şi modul de desfăşurare a scrutinelor trebuiau să fie modificate esenţial, întrucît cetăţenii Republicii Moldova, în perspectivă, urmau să aibă posibilitatea de a vota la orice secţie de votare, indiferent de amplasarea teritorială a acesteia, inclusiv la secţiile de votare ale misiunilor diplo-matice şi ale oficiilor consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, sau nemijlocit prin intermediul portalului informaţional al Comisiei Electorale Centrale, fără prezenţa personală la secţia de votare (fiind luat în consideraţie specificul alegerilor locale şi cel al alegerilor parlamentare).

Obiectivul de perspectivă stabilit în Concepţia SIAS „Alegeri” – de a desfăşura alegeri complet automatizate – urma a fi atins după soluţionarea mai multor probleme de ordin organizaţional şi tehnic, cum ar fi: efectuarea modificărilor corespunzătoare ale cadrului legislativ-normativ, fundamentarea unui sistem modern de automatizare a tuturor proceselor electorale, identificarea cetăţenilor în sistemul electoral electronic, implementarea totală a procedurii privind semnătura digitală, formarea deprinderilor de utilizare pe scară largă de către cetăţenii Republicii Moldova a tehnologiilor informaţionale etc.

Pentru atingerea obiectivului „Dezvoltarea cadrului legislativ adecvat pentru implementarea democraţiei electronice”, urma a fi modificat Codul electoral, pentru a permite introducerea graduală a votării electronice şi întocmirea listelor de alegători în baza RSP, iar pentru atingerea obiectivului „Votarea electronică” urma a fi elaborat şi testat sistemul informaţional pentru votare electronică; elaborată lista de alegători în baza RSP; imple-mentat sistemul de votare prin internet pentru cetăţenii aflaţi peste hotarele ţării.

Întru sprijinirea dezvoltării democratice în Republica Moldova prin consolidarea proceselor electorale, în baza Acordului-tip de asistenţă tehnică între Guvernul Republicii Moldova şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (semnat la 2 octombrie 1992), în luna septembrie 2008 a fost decisă lansarea Proiec-tului „Suport Electoral pentru Moldova”. Proiectul a stabilit 6 subobiective, ale căror activităţi urmau a fi realizate în limitele bugetului preconizat de 4,5 mil.dolari SUA.

Proiectul urma să sprijine CEC în domeniile-cheie privind: înregistrarea alegătorilor; utilizarea TI în administraţia electorală; acordarea dreptului de vot al diasporei, consolidarea capacită-ţilor funcţionarilor electorali; transparenţa sporită a procesului electoral prin utilizarea mass-media; educaţia alegătorilor; sprijinul pentru achiziţionarea de materiale electorale specifice; monitorizarea procesului electoral; reforma legislativă.

Proiectul urma să angajeze o echipă de experţi electorali internaţionali în domenii-cheie, pentru a acţiona în calitate de consilieri pentru CEC.

Pentru a atinge obiectivele Proiectului, au fost identificate ca ţinte un set de rezultate specifice, acestea fiind:

Suport pentru punerea în aplicare a unui sistem de management TI electoral cu accent deosebit de instituire a unui registru electronic al alegătorilor pentru alegerile din 2009

Participarea sporită a cetăţenilor de peste hotare în procesul electoral, şi anume prin e-voting

Dezvoltarea capacităţilor şi activităţilor de formare pentru personalul electoral

Creşterea gradului de transparenţă Suport pentru legislaţia electorală şi chestiuni judiciare Suport logistic.

Descrierea succintă a Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”

(conform documentelor de proiect)

Descrierea Proiectul are ca scop sprijinirea dezvoltării democratice în Moldova prin consolidarea proceselor electorale în perioada ciclurilor electorale 2009-2013

Perioada de imple-mentare

Septembrie 2008 – August 2013

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

12

Obiectivele urmărite

Dezvoltarea capacităţilor instituţiilor electorale şi angajaţilor săi;

Îmbunătăţirea registrului de alegători;

Participarea sporită a cetăţenilor de peste hotarele ţării în procesele electorale;

Suport pentru legislaţia electorală şi probleme ce ţin de justiţia electorală.

Beneficii aşteptate

Creşterea corectitudinii şi preciziei listelor de alegători va spori încrederea în procesele electorale;

Viziunea înnoită a administrării electorale din Moldova, în baza intrării în vigoare a Legii nr.101-XVI din 15.05.2008;

Participarea sporită a cetăţenilor va oferi un grad mai mare de reprezentare în organele electorale;

Motivarea mai mare a cadrelor electorale – procedurile efici-entizate şi îmbunătăţirea infrastructurii vor permite organelor electorale să gestioneze mai bine alegerile.

Parteneri Comisia Electorală Centrală

Important Comisia Electorală Centrală este un actor-cheie în procesul electoral din Moldova. Rezultatele acestui Proiect sînt impor-tante în promovarea unei democraţii reprezentative îmbună-tăţite în Republica Moldova. Beneficiarii principali ai acestui Proiect sînt cetăţenii Republicii Moldova care, datorită unui proces electoral îmbunătăţit, creşterii transparenţei procesului electoral şi capacităţii îmbunătăţite pentru cetăţenii de peste hotare de a participa la alegeri naţionale şi municipale, vor avea un rol important în dezvoltarea democratică a ţării şi în procesele decizionale.

Costuri Valoarea totală a Proiectului: 4,5 mil.dolari SUA, din care contribuţiile:

PNUD – 0,5 mil. dolari SUA;

Fondului de Trust al Naţiunilor Unite – 0,14 mil.dolari SUA;

Guvernului Republicii Moldova – 0,63 mil.dolari SUA;

donatorilor bilaterali – 1,0 mil. dolari SUA.De menţionat faptul că ulterior urmau a fi identificate surse suplimentare de finanţare în mărime de 2,23 mil. dolari SUA. Se atestă că, la momentul iniţierii Proiectului, această parte a bugetului a fost declarată ca „buget fără sursă de finanţare”.

Se relevă că contribuţia Guvernului Republicii Moldova, prevăzută în Acordul încheiat între PNUD şi CEC în valoare de 6,0 mil.lei (echivalentul a 546,5 mii dolari SUA), semnat în octombrie 2008, a fost transferată PNUD şi utilizată pentru achiziţionarea bunurilor materiale, care au fost transmise ulterior CEC. Astfel, conform actelor de primire-predare, mijloacele în mărime de 504,3 mii dolari SUA (sau 92,3%) au fost utilizate pentru achiziţionarea tehnicii de calcul, serverelor cu sistemele operaţionale şi licenţelor aferente funcţionării acestora, precum şi a echipamentului necesar amenajării camerei de servere. Restul mijloacelor financiare – 42,2 mii dolari SUA (sau 7,7%) au fost utilizate pentru achiziţia şi a altor bunuri aferente Proiectului.

Se menţionează că, în anul 2012, deşi activităţile aferente realizării Proiectului nu erau finalizate, iar perioada activă a acestuia a fost desemnată pînă în septembrie 2013, au fost negociate condiţii noi şi puse în aplicare prevederi de suport pentru domeniul ce ţine de îmbunătăţirea calităţii proceselor şi sistemelor democratice din Republica Moldova, în cadrul Programului „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”. Astfel, în baza Acordului-tip de asistenţă tehnică, încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, întru consolidarea capacităţilor instituţionale ale Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei Electorale Centrale şi eficientizării principalelor funcţii ale acestora, în iulie 2012 a fost lansat Programul „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”. Obiectivul Programului este de a îmbunătăţi calitatea proceselor şi siste-melor democratice din Republica Moldova şi de a le alinia la standardele europene. Pentru realizarea acestuia au fost stabilite 5 obiective secundare. Bugetul Programului a fost estimat la suma de 4,74 mil.dolari SUA. Activităţile aferente realizării obiectivelor urmează a fi finalizate pînă în iulie 2016.

Descrierea Programului PNUD „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport

parlamentar şi electoral”

Descrierea Programul se axează pe consolidarea capacităţilor instituţi-

onale ale Parlamentului şi CEC, în vederea eficientizării princi-

palelor funcţii ale acestora şi includerii aspectelor de gen şi

de drepturi ale omului în procesul politic oficial.

Programul urmăreşte, în special, îmbunătăţirea funcţiilor

Parlamentului: legislativă, de control şi reprezentativă,

crearea unui cadru propice pentru îmbunătăţirea procesului

electoral şi sprijinirea, în caz de necesitate, a procesului

incluziv de reformare constituţională.

Programul are ca scop oferirea asistenţei Parlamentului

pentru a spori participarea societăţii civile şi a cetăţenilor la

procesele de control şi de elaborare de politici.

De asemenea, acesta are ca scop consolidarea capacităţilor

deputaţilor din Parlament în managementul bugetului.

În ceea ce priveşte CEC, Programul susţine crearea unui

climat favorabil pentru oferirea unor servicii electorale

moderne şi incluzive.

Perioada de

imple-

mentare

Iulie 2012 – Iulie 2016

Obiectivele

urmărite

Obiectivul general al Programului este de a îmbunătăţi

calitatea proceselor şi sistemelor democratice din Republica

Moldova şi de a le alinia la standardele europene.

Astfel, pentru realizarea acestuia au fost trasate următoarele

obiective secundare:

Ameliorarea capacităţii instituţionale a Parlamentului şi a

CEC în vederea conformării la standardele europene privind

aspectele de gen şi drepturile omului;

Consolidarea funcţiei legislative, de control şi reprezentative

a Parlamentului;

Promovarea interacţiunii dintre deputaţii Parlamentului,

cetăţeni şi societatea civilă;

Ameliorarea cadrului instituţional pentru organele de

administrare electorală pentru oferirea unor procese

electorale moderne şi incluzive;

Îmbunătăţirea procesului public de înregistrare electorală a

cetăţenilor Republicii Moldova.

Beneficii

aşteptate

Îmbunătăţirea calităţii proceselor politice oficiale din

Republica Moldova;

Realizarea reformelor de management ale resurselor umane

pentru funcţionarii parlamentari;

Îmbunătăţirea calităţii rolului reprezentativ şi de control al

Parlamentului;

Ameliorarea cadrului instituţional pentru organele de

administrare electorală care derulează procese electorale

moderne şi incluzive;

Îmbunătăţirea proceselor de înregistrare publică a cetăţe-

nilor Republicii Moldova graţie modernizării proceselor

electorale.

Compo-

nentele

Programului

1. Introducerea aspectelor de gen şi de drepturi ale omului în

activităţile parlamentare şi procese electorale;

2. Îmbunătăţirea funcţiei reprezentative a Parlamentului;

3. Dezvoltarea în continuare a capacităţilor CEC;

4. Îmbunătăţirea proceselor de înregistrare a alegătorilor;

5. Suport pentru reforma constituţională.

Sensibilizare

publică

Programul va oferi suport pentru Comisiile parlamentare

în organizarea şi stabilirea unui cadru de audieri publice în

diferite localităţi ale Republicii Moldova, precum şi în elabo-

rarea unui Ghid pentru audieri publice. Vor fi întemeiate Oficii

de circumscripţie, unde membrii Parlamentului vor putea

interacţiona şi schimba opinii cu cetăţenii.

De asemenea, în cadrul Programului va fi dezvoltată o

platformă WEB interactivă care va educa electoratul tînăr în

domeniul proceselor democratice.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

13

Parteneri Parlamentul Republicii Moldova

Costuri Valoarea totală a bugetului este de 4,74 mil.dolari SUA,

cu finanţare din partea Guvernelor Regatului Danemarcei,

Suediei şi a PNUD.

Astfel, pentru componenta Dezvoltare instituţională a Parla-

mentului au fost estimate mijloace în valoare de 3,28 mil.

dolari SUA, iar pentru componenta Suport electoral – 1,46

mil. dolari SUA.

Roluri: În cadrul Programului, CEC i-au revenit roluri similare cu

cele care au fost definite în cadrul Proiectului PNUD „Suport

Electoral pentru Moldova”.

În conformitate cu Raportul anual de progres pe anul 2012, procesul de realizare a Programului, aferent obiectivului trasat în cadrul realizării Componentei 4 „Îmbunătăţirea proceselor de înregistrare a alegătorilor”, prevede continuarea suportului, care a fost acordat CEC începînd cu anul 2008, şi anume în operaţionalizarea unei foi de parcurs, prin punerea în aplicare a unui plan de acţiuni aferente extinderii sistemului TI existent privind înregistrarea alegătorilor.

Părţile implicate în proces – roluri şi responsabilităţi

În unele acte legislative4,5 şi normative6 au fost trasate sarcini şi atribuţii aferente sistemelor informaţionale ale căror beneficiar (posesor) este CEC.

CEC, conform prevederilor Codului electoral (art.22): a) ţine şi gestionează Registrul funcţionarilor electorali,

care pot fi desemnaţi în consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare, inclusiv în cele din străinătate;

b) ţine Registrul de stat al alegătorilor şi exercită controlul asupra actualizării acestuia;

c) în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor conlucrează cu MTIC la asigurarea evidenţei alegătorilor, inclusiv a celor aflaţi peste hotarele ţării, în temeiul Registrului de stat al alegătorilor, format în baza Registrului de stat al populaţiei.

Potrivit prevederilor Legii nr.101-XVI din 15.05.2008:a) conform art.2, CEC urma: – să elaboreze şi să implementeze SIAS „Alegeri”, să deţină

acest sistem şi să beneficieze de el; – să întreprindă măsuri pentru atragerea de mijloace

din partea donatorilor, organizaţiilor internaţionale, destinate cofinanţării procesului de elaborare şi de implementare a SIAS „Alegeri”;

– să efectueze, în modul stabilit, auditul extern independent al lucrărilor de elaborare şi de implementare a SIAS „Alegeri”;

b) conform art.3, Guvernul urma: – să prevadă, în modul stabilit, mijloace pentru începerea

finanţării, de la 1 septembrie 2008, a lucrărilor de elaborare şi de implementare a SIAS „Alegeri”, precum şi mijloace pentru finanţarea anuală a lucrărilor legate de exploatarea sistemului menţionat;

– să stabilească, de comun acord cu CEC, etapele şi termenele de executare a lucrărilor de elaborare şi de imple-mentare a SIAS „Alegeri”;

– să elaboreze şi să prezente Parlamentului, în termen de 6 luni, cu participarea CEC, proiectele de acte legislative necesare pentru implementarea SIAS „Alegeri”;

– să faciliteze asigurarea CEC cu încăperile corespunză-toare, avînd condiţiile tehnice necesare bunei funcţionări şi întreţinerii SIAS „Alegeri”.

Totodată, CEC, prin Hotărîrea sa nr.316 din 04.10.2006, şi-a trasat un şir de acţiuni, realizarea cărora a fost planificată

4Legea nr.1381-XIII din 21.11.1997„Codul electoral” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul electoral).5Legea nr.101-XVI din 15.05.2008 „Cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”” (în continuare – Concepţia SIAS „Alegeri”).6Hotărîrea CEC nr.316 din 04.10.2006.

pentru perioada octombrie 2006-aprilie 2007, în scopul creării Registrului de stat al alegătorilor, cum ar fi:

– înaintarea propunerii privind finanţarea, elaborarea condi-ţiilor tehnice pentru proiectarea sistemului informaţional „Registrul de stat al alegătorilor”, precum şi achiziţia echipamentului necesar pentru implementarea acestuia;

– elaborarea produsului soft, testarea de calificare a siste-mului şi multiplicarea softului necesar pentru toate secţiile de votare;

– asigurarea tehnico-materială a consiliilor electorale de circumscripţie şi a birourilor secţiilor de votare;

– elaborarea instrucţiunilor (ghidurilor) şi a altor documente normative, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru utilizarea sistemului informaţional „Registrul de stat al alegătorilor”, precum şi stabilirea reţelei de conexiune pentru acesta;

– angajarea prin concurs în aparatul CEC a 4 specialişti TI;

– asigurarea canalelor de comunicaţie cu toate secţiile de votare;

– întocmirea Registrului alegătorilor în baza Registrului de stat al populaţiei.

Se relevă că şi prin documentul Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” au fost desemnate roluri importante, după cum urmează:

Consiliul de administraţie al Proiectului: autoritatea supremă pentru Proiect responsabilă pentru iniţierea acestuia, organizarea, revizuirea şi închiderea eventuală. Consiliul este autoritatea superioară şi reprezintă interesele instituţiilor participante.

Membrii Consiliului de administraţie al Proiectului au fost reprezentanţii următoarelor organizaţii: Coordonatorul Naţional al PNUD şi beneficiarul

principal - Preşedintele CEC (sau reprezentantul delegat), care este Coordonatorul Naţional al Proiectului şi are dreptul de proprietate de ansamblu asupra rezultatelor Proiectului; Alţi beneficiari - MAIE, alte instituţii publice şi nongu-

vernamentale; Furnizorii principali - PNUD, OIM, donatori bilaterali

şi multilaterali.Consiliul va „gestiona prin excepţie”, ceea ce înseamnă că

membrii Consiliului de administraţie vor fi informaţi periodic cu privire la progresul Proiectului, dar va fi convocat doar pentru luarea deciziilor în comun privind punerea în aplicare a puncte-lor-cheie ale Proiectului. Consiliul este numit pentru a oferi o direcţie generală şi de management a Proiectului şi este respon-sabil pentru asigurarea că Proiectul va livra produsele necesare, de calitate, pentru a satisface rezultatele aşteptate definite în documentul de proiect. Consiliul aprobă toate planurile majore ale Proiectului şi autorizează orice abateri majore de la Proiect. În plus, acesta aprobă numirea şi responsabilităţile managerului Proiectului.

Consilierul tehnic şef - expertul internaţional, în general responsabil pentru asistenţa tehnică a CEC, precum şi liderul echipei consilierilor tehnici şi consultanţilor, care va avea responsabilitatea de a planifica, supraveghea şi a se asigura că Proiectul produce rezultatele aşteptate la momentul potrivit, la standardele adecvate de calitate şi în cadrul bugetului alocat.

În gestionarea Proiectului Consilierul tehnic şef va fi sprijinit de un manager de proiect recrutat pe plan local pentru: planificarea generală a Proiectului; supravegherea activităţilor Proiectului; legătura cu Programul de Management al PNUD; managementul, alocarea şi coordonarea fondurilor Proiec-tului; raportarea progreselor Consiliului de administraţie al Proiectului; asigurarea managementului calităţii Proiectului.

Guvernul Republicii Moldova va aloca fonduri de la

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

14

bugetul de stat pentru cofinanţarea punerii în aplicare a Proiectului.

Ministerul Finanţelor, în numele Guvernului, va semna acordurile de împărţire a costurilor.

CEC va acţiona în calitate de beneficiar principal şi partener al Proiectului.

Sfera şi abordarea audituluiCurtea de Conturi, în calitate de instituţie care realizează

auditul public extern, fiind motivată de interesul sporit din partea societăţii, dar şi al organismelor internaţionale donatoare şi partenerilor de peste hotare faţă de mersul implementării SIAS „Alegeri” şi a RSA, a iniţiat un audit al tehnologiilor infor-maţionale cu elemente de performanţă în domeniul respectiv. Auditul s-a axat, în măsură semnificativă, pe evaluarea rolului şi contribuţiei CEC şi altor părţi în elaborarea SIAS „Alegeri” şi a RSA, factorilor ce influenţează procesul, a cauzelor unor neajunsuri constatate, precum şi pe evaluarea controalelor generale din cadrul CEC. Ţinîndu-se cont de faptul că SIAS „Alegeri” nu este dat în exploatare industrială, iar RSA nu este implementat, abordarea auditului a fost una orientată pe probleme, prin identificarea, evaluarea şi analizarea riscurilor.

Au fost identificate principalele abateri în planificarea şi realizarea activităţilor aferente elaborării şi implementării SIAS „Alegeri” şi a RSA, precum şi problemele ce ţin de asigurarea controalelor generale din cadrul CEC şi constrîngerile ce constituie impedimente în realizarea conformă a planurilor de acţiuni şi atingerea obiectivelor scontate.

Acţiunile de audit au fost iniţiate în scopul localizării zonelor în care rezultatele activităţii manageriale au înregistrat un nivel redus, precum şi al identificării şi analizei din diferite perspective a cauzelor care le-au generat, cu formularea recomandărilor menite să îmbunătăţească managementul în domeniu, să excludă riscurile, să minimizeze efectul deficienţelor existente şi să eficientizeze utilizarea resurselor.

Obiectivul general al auditului a constat în aprecierea mersului implementării SIAS „Alegeri” şi a RSA, prin identificarea principalelor neajunsuri în domeniul gestionării TI, a riscurilor şi problemelor asociate acestui proces şi determinarea căilor sau posibilităţilor de îmbunătăţire a rezultatelor, precum şi în revizuirea controalelor generale TI din cadrul CEC.

Obiectivul specific al auditului urmează să răspundă la întrebarea: Poate fi asigurată automatizarea proceselor electorale în condiţiile dependenţei de factorii externi şi optimizate eforturile părţilor implicate întru obţinerea rezulta-telor aşteptate?

Misiunea de audit expune în acest Raport constatările şi concluziile principale ale auditului, precum şi recoman-dările privind remedierea situaţiilor stabilite, considerîndu-le a fi relevante pentru entitatea auditată, Parlament, Guvern, societate, partenerii internaţionali, precum şi pentru alte părţi interesate.

Domeniul de aplicare a auditului şi Metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.1.

Constatările de auditObiectivul auditului: „Poate fi asigurată automatizarea

proceselor electorale în condiţiile dependenţei de factorii externi şi optimizate eforturile părţilor implicate întru obţinerea rezultatelor aşteptate?”

Prin aprobarea Concepţiei SIAS „Alegeri” şi lansarea Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” au fost stabilite obiective de automatizare deplină a proceselor electorale în perioada anilor 2008-2013, încît să fie eliminată munca manuală, îmbunătăţită considerabil performanţa desfăşurării scrutinelor electorale şi create condiţii pentru o participare largă a cetăţenilor la vot, inclusiv a celor aflaţi peste hotare. De fapt, din cauza că nu a fost realizat un studiu comprehensiv al situaţiei şi al posibilităţilor reale şi nu a fost efectuată o corectare flexibilă a direcţiilor şi metodelor aplicate, automati-zarea procesului electoral nu a avut loc, în prezent fiind declarate funcţionale doar 4 din 19 funcţii de bază ale SIAS „Alegeri”. Actualmente, datorită dependenţei de datele externe (disponibilitatea şi calitatea cărora nu poate fi asigurată) şi învechirii treptate a soluţiei, se impune revizuirea completă a abordării iniţiale. Astfel, automatizarea proceselor electorale poate prezenta un obiectiv tangibil materializat într-o soluţie fiabilă, numai prin concentrarea eforturilor comune ale participanţilor în proces şi ale furnizorilor de date, încît în perspectivă medie şi de lungă durată să fie atinse performanţele concepute iniţial. În condiţiile actuale, eficienţa eforturilor poate fi asigurată numai prin stabilirea unor obiective realiste şi automatizarea proceselor doar la nivel de funcţii de bază.

Problemele înregistrate în cadrul realizării activităţilor strategice în domeniul TIC au efect negativ asupra strategiilor şi proiectelor sectoriale şi instituţionale, realizarea acestora fiind direct dependentă de situaţia în domeniu

Se menţionează că Curtea de Conturi, prin Hotărîrile nr.12 din 05.04.20127 şi nr.46 din 14.09.20128, a informat Guvernul, Cancelaria de Stat şi MTIC despre problemele existente în cadrul realizării Strategiei „Moldova electronică”, precum şi în cadrul Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)9 şi despre principalii factori care pot influenţa programele guvernamentale şi cele instituţionale în domeniul TIC, însă pînă în prezent nu au fost atestate acţiuni importante, materializate în decizii oficiale sau ajustări ale actelor normative. Astfel, problemele majore care afectează consolidarea domeniului TIC, sînt:

lipsa cadrului necesar de reglementare şi standardizare a domeniului;

întîrzierile considerabile admise la implementarea proce-durii privind semnătura digitală;

cunoştinţele reduse în domeniul tehnologiilor moderne ale personalului şi rezistenţa la schimbare.

Deci, toate procesele ciclului de viaţă al proiectelor în ramură necesită o supraveghere intensivă.

Datorită descrierii insuficiente a business-proceselor şi structurii logice complicate, automatizarea business-proce-selor necesită eforturi considerabile şi nu permite atingerea rezultatului scontat. Proiectele ce vizează automatizarea proceselor care nu au fost supuse reingineriei sînt ineficiente şi, de obicei, nu se materializează în soluţii fiabile. În aşa mod, atingerea unui nivel acceptabil de eficienţă în cadrul proiectelor de automatizare este posibilă numai în cazul cînd necesitatea şi modul de tehnologizare sînt dictate şi reies din direcţiile strategice de dezvoltare, care întrunesc un cadru comun de

7Hotărîrea Curţii de Conturi nr.12 din 05.04.2012 „Privind Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă la Ministerul Tehnologiei Infor-maţiei şi Comunicaţiilor şi la unele instituţii subordonate”.

8Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.09.2012 „Privind Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă cu tema „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?”.

9Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011 „Cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)”.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

15

reformare promovat şi reglementat de un cadru legal-normativ favorabil şi fiabil.

Concepţia SIAS „Alegeri” şi documentaţia tehnică a RSA

Nu a fost efectuat un studiu de fezabilitate pentru identifi-carea situaţiei şi posibilităţilor reale, precum şi pentru identifi-carea şi minimizarea riscurilor în contextul realizării prevederilor Concepţiei SIAS „Alegeri”

Comisia Electorală Centrală a elaborat şi a aprobat, conform Hotărîrii sale nr.315 din 4 octombrie 2006, proiectul Concepţiei sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”,prezentîndu-l Parlamentului, pentru aprobare10, ulterior Concepţia fiind aprobată de către Parlament prin Legea nr.101-XVI din 15.05.2008.

Deşi ansamblul funcţional disponibil la momentul actual include funcţionalităţi de evidenţă a alegătorilor, precum şi date privind persoanele fizice, obţinute din RSP, acestea fiind importate în SIAS „Alegeri”, iar atribuţiile distincte de RSA nefiind atestate, în prezent existenţa propriu-zisă a RSA în adevăratul sens al noţiunii nu poate fi atestată. Conform concepţiei, RSA este un modul important funcţional al SIAS „Alegeri”, care de fapt trebuia să reprezinte nucleul informaţional al altor blocuri funcţionale. Deşi CEC a raportat progrese considerabile în crearea RSA, declarîndu-l parte componentă şi indispensabilă a SIAS „Alegeri”, nu există cadru de reglementare şi o concepţie aprobată pentru acest Registru.

Urmare a misiunii de audit, s-a constatat că elaborarea Concepţiei SIAS „Alegeri” n-a fost precedată de un studiu de fezabilitate sau o analiză reală a situaţiei pentru a identifica posibilităţile reale şi riscurile asociate, ceea ce denotă necon-cordarea iniţiativelor de creare şi dezvoltare a SIAS „Alegri” şi a RSA cu alte aspecte de dezvoltare strategică.

Elaborarea cerinţelor tehnice privind Registrul de stat al alegătorilor, conform primelor documente oficiale disponibile în acest sens, datează începînd cu anul 2006. Astfel, distingem trei documente separate:

1. Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri” – modulul Registrul de stat al alegătorilor – „Cerinţele-business”, Proiectarea modulului „Registrul electronic de stat al alegăto-rilor”, document elaborat de către S.A. „Intexnauca” în anul 2006 în baza Contractului nr.10 din 20.11.2006;

2. Sarcina tehnică „Registrul de stat al alegătorilor” (crearea şi implementarea modulului „Sistemul informaţional automatizat centralizat unic”); şi

3. Proiectul tehnic „Registrul de stat al alegătorilor”, documente elaborate de către Centrul de telecomunicaţii speciale în anul 2007, în baza Contractului nr.300/07 din 27.02.2007.

Dependenţa directă de existenţa şi calitatea datelor externe a fost conştientizată de la primele etape de conceptualizare a RSA şi SIAS „Alegeri”, însă s-a aprobat o abordare care nu se baza pe situaţia şi posibilităţile reale

În conformitate cu documentul elaborat în anul 2006 de către S.A. „Intexnauca”, modulul „Registrul de stat al alegăto-rilor” intră în componenţa SIAS „Alegeri” şi este parte compo-nentă a spaţiului informaţional unic al Republicii Moldova, care permite verificarea dreptului de vot al alegătorului şi dreptului de vot în sectorul electoral respectiv (pentru alegeri locale) şi, de asemenea, înregistrarea faptului de participare a alegăto-rului la scrutin. În acelaşi document se indică utilizarea IDNP şi a identificatorului sectorului electoral pentru identificarea obiectelor de evidenţă, electorului şi secţiei de votare. Astfel, modulul RSA trebuie să interacţioneze cu RSP pentru primirea datelor personale despre alegători. Menţionăm că, la data

elaborării documentului respectiv, nu era adoptată legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal, şi, respectiv, aceste prevederi nu au putut fi luate în consideraţie.

Totodată, mai există şi alte aspecte care impun necesitatea revizuirii viziunii şi concepţiei iniţiale ale modulului RSA. Dintre acestea menţionăm schimbările considerabile în domeniul TI şi mijloacelor de comunicare, modificările în legislaţie şi în direcţiile strategice de dezvoltare a Republicii Moldova.

La momentul desfăşurării misiunii de audit nu existau unele documente relevante pentru determinarea nivelului real de realizare a Concepţiei SIAS „Alegeri”, de descriere a circumstanţelor tehnice şi tehnologice reale, precum şi nu era documentată situaţia reală şi capacitatea CEC de a face faţă obiectivelor trasate în domeniu.

Misiunea de audit a constatat că toate trei documente menţionate presupun necesitatea utilizării şi dependenţă de următoarele Registre: Registrul de stat al populaţiei (care oferă acces la

datele personale ale cetăţenilor Republicii Moldova); Registrul de stat al unităţilor administrativ-terito-

riale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova; Registrul judiciar (care oferă acces la datele despre

hotărîrile judecătoreşti intrate în vigoare privind capacitatea de exerciţiu şi despre antecedentele penale nestinse)11; Registrul de mobilizare (care oferă acces la datele

despre îndeplinirea serviciului militar în termen); Registrul de stat al unităţilor de drept (care oferă

acces la datele de înregistrare a unităţilor de drept). Constatăm că dependenţa de sursele externe de date a fost

conştientizată de la bun început. Cu toate acestea, perspec-tivele de dezvoltare au fost construite reieşind din prognoze optimiste asupra disponibilităţii acestor date, pe cînd actual-mente se utilizează informaţii obţinute doar din RSP, datele din celelalte registre nefiind disponibile din motivul lipsei acestora sau problemelor tehnice. Astfel, pînă în prezent, interacţiunea şi schimbul de date nu pot asigura nivelul necesar de exactitate şi disponibilitate. În aceste condiţii, procesul de interacţiune dintre CEC şi Proiectul PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, responsabili de elaborarea SIAS „Alegeri”, s-a dovedit a fi destul de inert, în cadrul căruia au fost dezvoltate module şi funcţionalităţi, impactul existenţei cărora este redus semnificativ de incapacitatea formării şi completării cu date a RSA.

În contextul celor expuse, se concluzionează că toate funcţiile ce sînt bazate pe date, veridicitatea cărora nu poate fi asigurată, nu pot fi considerate fiabile, iar utilizarea lor nu poate reprezenta decît interes redus în scopuri de testare.

În condiţiile în care putem constata lipsa veridicităţii şi disponibilităţii datelor externe, schimbul de date efectuîndu-se numai cu RSP, tentativele de dezvoltare a SIAS „Alegeri” şi a registrelor conexe, în modul în care sînt concepute la momentul actual, nu poate fi considerată eficientă.

Mai mult decît atît, tehnologiile utilizate se învechesc moral, iar soluţia nefiind finalizată şi gestionarea necesitînd ajustări în codul sursă (respectiv cunoştinţe în limbajele de programare utilizate), capacitatea limitată a CEC de a antrena personal cu calificare necesară (din cauza nivelului scăzut al remunerării în comparaţie cu sectorul privat şi unele structuri statale) face procesul dependent de specialiştii externi.

Menţionăm că, deşi pentru realizarea acţiunilor prevăzute în Concepţia SIAS „Alegeri” şi documentaţia disponibilă pentru RSA12,13 era necesară o revizuire periodică a activităţilor, terme-nelor şi obiectivelor, aceasta nu a avut loc. Totodată, dezvol-

10Hotarîrea CEC nr.402 din 16.01.2007 „Privind aprobarea Raportului asupra activităţii Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2006”.11Deşi Registrul judiciar este menţionat în cîteva acte legislative, printre care şi în Legea nr.101-XVI din 15.05.2008 „Cu privire la Concepţia Sistemului informaţional

automatizat de stat „Alegeri””, acesta nu este identificat ca obiect distinct al automatizării, precum şi nu sînt identificate relaţiile juridice şi tehnologice aferente.12Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri” – modulul „Registrul de stat al alegătorilor” – Cerinţele-business”, document elaborat în conformitate cu

Contractul nr.10 din 20.11.2006: Proiectarea modulului „Registrul electronic de stat al alegătorilor”.13Sarcina tehnică „Registrul de stat al alegătorilor” (crearea şi implementarea modulului sistemului informaţional automatizat centralizat unic) şi Proiectul tehnic

„Registrul de stat al alegătorilor”, documente elaborate de către Î.S. „Centrul de telecomunicaţii speciale” în anul 2007 în baza Contractului nr.300/07 din 27.02.2007.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

16

tarea SIAS „Alegeri” se efectuează în exclusivitate de către experţii antrenaţi în cadrul Proiectului, aceştia ghidîndu-se de documentele tehnice, care necesită a fi actualizate la situaţia curentă. Necesitatea revizuirii Concepţiei, a legislaţiei şi a modului de realizare a fost accentuată şi de experţii indepen-denţi de la OSCE/BIDDO.

Analiza situaţiei existente şi eventualelor perspective tangibile nu permite considerarea procesului de dezvoltare a soluţiei existente a fi fezabil, ci ar impune o revizuire conside-rabilă a concepţiei şi a altor documente sub prisma obiectivelor reale. Cu toate acestea, trebuie realizat potenţialul existent şi utilizate oportunităţile disponibile, precum şi exclusă depen-denţa de sursele de informaţie sau de soluţii elaborate şi dezvoltate independent.

Deficienţele identificate în realizarea Concepţiei SIAS „Alegeri”

Realizarea prevederilor Concepţiei SIAS „Alegeri” a fost însoţită de diverse activităţi conexe, dar care nu permit să constatăm un rezultat fiabil, ce poate fi utilizat. Deşi în toate resursele se confirmă necesitatea (drept unica soluţie posibilă) formării RSA în baza datelor din RSP, iar informaţia din RSP pe parcursul anilor 2009-2011 a fost cea de bază la momentul elaborării listelor alegătorilor, necesită a fi accentuat faptul că, în conformitate cu Codul electoral, confirmarea dreptului de vot al persoanelor cu vîrstă corespunzătoare este prerogativa APL, iar din anul 2015 – a CEC. Pentru a putea asigura calitatea şi veridicitatea listelor electorale este mandatorie utilizarea infor-maţiei veridice şi actuale parvenite de la MTIC, MJ şi MA ş.a., schimbul de date cu toate acestea în prezent nu este realizat, cauzele fiind menţionate. Astfel, abilitatea şi capacitatea CEC de a asigura veridicitatea datelor din RSA nu pare a fi de o perspectivă tangibilă pe termen mic sau pe termen mediu.

În procesul de formare, verificare şi corectare a listelor electorale de către APL sînt utilizate conturi private de poştă electronică

De menţionat faptul că de către consultantul TI al Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” a fost identificat riscul utilizării căsuţelor poştale electronice personale în procesul de elaborare şi verificare pentru transmiterea/recepţionarea listelor alegătorilor (care reprezintă date cu caracter confidenţial) parvenite de la APL. Acest lucru este valabil şi în prezent, iar CEC nu dispune de capacităţi tehnice şi nici de resurse umane pentru a oferi căsuţe poştale electronice tuturor APL sau secţiilor de votare şi pentru a le gestiona. Cutiile poştale ar putea fi acordate APL în cadrul altor reforme la nivel de ţară, inclusiv în cadrul Proiectului „Managementul Finanţelor Publice” sau Reformei Administraţiei Publice Locale, implementate, respectiv, de Ministerul Finanţelor şi Cancelaria de Stat.

Metodele curente de transmitere a datelor utilizate în procesul de formare şi verificare a listelor electorale pot genera probleme de veridicitate, securitate şi disponibilitate a informaţiei, precum şi riscuri aferente divulgării datelor cu caracter confidenţial.

Deoarece numeroasele erori şi neconcordanţe în listele alegătorilor prezentate de către APL în prezent nu pot fi înlăturate, iar identificarea exactă a apartenenţei la secţia de votare nu este posibilă, este importantă identificarea unică a persoanelor şi a participării acestora la scrutin

Datorită nivelului redus de actualizare şi exactitate a datelor din listele electorale de bază, mărimea listelor suplementare şi, respectiv, probabilitatea erorilor creşte considerabil. Astfel, devine indispensabilă şi esenţială necesitatea identificării unice a alegătorilor (în baza IDNP) şi a atestării participării la vot. Cu toate că eliminarea completă a listelor suplimentare nu este posibilă, rămîne esenţială identificarea unică şi atestarea procesului de participare electorală care va diminua efectul şi urmările utilizării listelor suplimentare prin eliminarea posibilităţii tehnice a votărilor duble.

Deşi calitatea datelor din listele electorale nu este asigurată, din cauza calităţii scăzute a datelor primare, eforturile îndreptate spre îmbunătăţirea procesului de formare/verificare a listelor cu participarea APL a înregistrat progrese. Astfel, pe parcursul diferitor perioade de referinţă, numărul erorilor a fost diminuat continuu. În cadrul testării utilizării listelor electorale electronice, prin confruntarea cu datele din RSP, au fost depistate discre-panţe, acestea datorîndu-se următorilor factori:

a) este indicat greşit codul secţiei de votare; b) în RSP lipsesc datele privind decesul persoanei; c) în RSP lipsesc datele despre persoanele inapte psihic; d) lipseşte radierea de la domiciliu; e) documentele de identitate sînt expirate; f) viză temporară în alt sector; g) s-a renunţat la cetăţenia Republicii Moldova sau aceasta

a fost retrasă; h) adresă inexistentă sau greşită; i) nu sînt datele despre viză temporară; j) este greşită denumirea străzii; etc.Cu toate că CEC depune eforturi întru înlăturarea cauzelor

apariţiei erorilor, în prezent calitatea listelor obţinute de la APL mai necesită îmbunătăţiri, fiind identificate probleme de diversă natură: fişierele sînt prezentate în diferite formate; persistă erori ortografice şi de formatare; etc.

Accentuăm cîţiva factori importanţi, care influenţează negativ calitatea listelor electorale, după cum urmează:

– utilizarea listelor create în baza metodelor neuniformizate de păstrare a registrelor în APL;

– factorul uman şi erorile mecanice; – nivelul insuficient de dotare cu tehnică de calcul care nu

permite implementarea pe scară largă a unor soluţii unice în acest scop;

– existenţa de localităţi pentru care nu pot fi asigurate canale de comunicare de capacitatea şi calitatea necesară.

Astfel, se impune necesitatea concentrării la obiective mici, clare şi tangibile, fără a pune CEC sau APL în situaţii dificile de soluţionat. Menţionăm că în prezent a fost lansată şi se află la etapa de implementare crearea unei aplicaţii cu interfaţă simplă şi sugestivă, destinată creării, verificării şi actualizării datelor de către APL, cu posibilitatea confruntării datelor cu cele importate din RSP în baza de date a CEC (în baza IDNP). Se accentuează necesitatea aplicării prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.

Pentru a oferi o prezentare mai exactă a modului de interac-ţiune în procesul de schimb de date, acestea sînt reprezentate în formă grafică în figurile ce urmează.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

17

Figura nr.1. Interac iunea dintre CEC, aleg tori, furnizori i beneficiarii de informa ie (situa ia curent )

A. Ministerul Justi iei informeaz APL despre existen a cazurilor cînd unele persoane sînt recunoscute incapabile de a- i exercita dreptul de a

alege. B. Î .S. „CRIS „Registru”” furnizeaz CEC un set de date din RSP în baza c ruia comisia verific listele electorale întocmite de APL. 1. Listele electorale se întocmesc de c tre APL pentru fiecare sec ie de votare i includ to i cet enii cu drept de vot care, la momentul

întocmirii listelor, domiciliaz în raza acestora, ulterior fiind transmise CEC prin intermediul po tei electronice. 2. Listele electorale definitivate sînt transmise CEC, iar în cazul existen ei unor divergen e cu informa ia prezentat din RSP acestea sînt remise

spre reexaminare. 3. În ziua alegerilor aleg torii se prezint cu buletinul de identitate la sec iile de votare, unde sînt verificate informa iile din listele electorale. 4. În cazul în care aleg torii au dreptul de vot, la sec ia de votare unde s-a adresat i se elibereaz buletin de vot. 5. Sec iile de votare prezint CEC informa ia statistic privind aleg torii înregistra i în ziua alegerilor. 6. CEC elaboreaz rapoarte (care sînt actualizate periodic) privind participarea aleg torilor la alegeri i le prezint beneficiarilor de informa ii.

Men ion m faptul c pa ii A, B, 1, 2, 6 urmau a fi înlocui i de RSA, în cazul în care acesta ar exista i func iona.

Figura nr.2. Interac iunea dintre CEC, aleg tori, furnizori i beneficiarii de informa ie

(conform prevederilor legisla iei) Not : Imaginea reprezint modul de interac iune între participan ii la procesul electoral, în conformitate cu prevederile legale, începînd cu anul 2015 (Codul electoral i Concep ia SIAS „Alegeri”).

A. Î .S. „CRIS „Registru” ” va furniza CEC un set de date din RSP, care va fi utilizat pentru formarea RSA i care, ulterior, vor fi actualizate periodic.

B. Pentru buna func ionalitate a RSA este necesar ca acesta s fie interoperabil cu urm toarele Registre: Registrul de stat al unit ilor administrativ-teritoriale i al str zilor din localit ile de pe teritoriul Republicii Moldova (la momentul actual nu exist ) – reprezint un sistem automatizat de eviden i control al unit ilor administrativ-teritoriale i al elementelor de baz ale infrastructurii urbane i rurale (str zi, cl diri, înc peri izolate), care se calific ca adrese ale obiectelor fizice. Acest Registru ar permite întocmirea listelor electorale, precum i repartizarea aleg torilor, în cazul comunelor, pe sate i, dup caz, pe str zi, iar în cazul ora elor i municipiilor – pe str zi i blocuri. Registrul judiciar, care trebuie s ofere acces la datele despre hot rîrile judec tore ti intrate în vigoare privind capacitatea de exerci iu i despre antecedentele penale nestinse. Registrul de mobilizare, care trebuie s ofere acces la datele despre îndeplinirea serviciului militar în termen.

1. Formarea listelor electorale se va face de c tre CEC în baza Registrului de stat al aleg torilor, în ziua alegerilor, acestea vor fi transmise sec iilor de votare.

Aleg tori

Beneficiari deinforma ii

ALEGERI3

Sec ia devotare

Î .S. „CRIS„„Registru””

4B

5

Informa ie2 6

CEC

APL

Listelealeg torilor

A1

Ministerul Justi iei

Sec ia devotare

4

ALEGERI

CEC

Informa iestatistic

2

5

1

Alte Registre

ARSP

RSAB

3

Aleg tori

Beneficiari deInforma ie

2. În ziua alegerilor aleg torii se prezint cu buletinul de identitate la sec iile de votare, unde sînt verificate informa iile din listele electorale. 3. Func ionarii din cadrul sec iei de votare înregistreaz în sistemul informa ional faptul particip rii aleg torilor la alegeri. 4. În cazul în care aleg torii au dreptul de vot, la sec ia de votare unde s-au adresat li se elibereaz buletine de vot. 5. CEC elaboreaz rapoarte (care sînt actualizate periodic) privind participarea aleg torilor la alegeri, precum i rezultatele alegerilor i le

prezint beneficiarilor de informa ii.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

18

Realizarea prevederilor Concepţiei SIAS „Alegeri” presupune utilizarea unui spectru mult mai larg de date decît cel din RSP

Deşi pentru excluderea dublării electorilor există perspective şi posibilităţi tehnice palpabile, iar exactitatea datelor din RSP ar putea fi îmbunătăţită, atribuirea exactă a secţiei de votare care stă la baza desfăşurării alegerilor locale, în lipsa Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din locali-tăţile de pe teritoriul Republicii Moldova, nu este realizabilă. Astfel, accentul trebuie pus pe identificarea unică a alegătorilor şi excluderea votărilor duble.

În context, se atestă că, în afară de accesul la cele cinci Registre menţionate anterior, mai trebuie luate în calcul persoanele care se consideră inapte psihic şi persoanele din azilurile de bătrîni, datele despre care trebuie aplicate pentru formarea listelor electorale corecte.

Diminuarea poverii de gestionare a RSA poate fi efectuată doar prin extinderea spectrului registratorilor şi a furnizorilor de date, diversificarea instrumentelor de verificare şi interco-nectarea resurselor informaţionale ale instituţiilor implicate în proces. Urmează a fi analizată şi luată în calcul perspectiva interceptării datelor (interconectării) de la Poliţia de Frontieră şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare.

Deoarece de exactitatea şi disponibilitatea datelor din exterior depinde direct capacitatea CEC de a forma şi gestiona RSA şi SIAS „Alegeri”, este evidentă importanţa conlucrării la toate etapele cu instituţiile antrenate în fluxul de date. Această conlucrare ar trebui realizată prin formarea unui grup permanent de lucru, menit să înlăture impedimentele ce ţin de aspectele legale şi tehnice.

Factorii nefavorabili, menţionaţi anterior, obiectiv sau subiectiv au influenţat negativ automatizarea procesului electoral. Ca rezultat, implementarea SIAS „Alegeri” durează timp de 6 ani, iar termenul de dare în exploatare industrială, actualmente, nu este posibil de prognozat. Totodată, RSA şi RFE nu reprezintă soluţii finite fiabile.

Deşi în procesele de testare a componentelor SIAS „Alegeri” erau declarate rezultate bune, majoritatea componentelor încă nu sînt finalizate, iar fiabilitatea celor existente nu poate fi garantată

De către entitate a fost raportată existenţa a 19 funcţii de bază, ceea ce constituie 7 module identificate la momentul actual şi care trebuie să constituie ansamblul funcţional al SIAS „Alegeri”. Dintre aceste 19 funcţii, 4 sînt realizate, 6 se află în proces de elaborare, una (listele electorale) – la etapa de testare, iar altele 8 sînt neîncepute. Astfel, nici un modul integru, din cele 7, nu este complet funcţional. Funcţionalităţile realizate au fost testate pe parcursul diferitor scrutine şi au demonstrat preponderent rezultate bune. Cu toate acestea, o testare în complex a SIAS „Alegeri”, care în prezent nu este posibilă, ar putea descoperi alte neajunsuri şi erori în componentele deja existente. Pe parcursul perioadei de elaborare, testare şi ajustare a componentelor sistemului au intervenit numeroase necesităţi de ajustare şi conformare pentru realizarea unor funcţii, fapt datorat unor circumstanţe tehnice neprevăzute şi necesităţii de asistare a unui număr mare de scrutine din ultimii ani. Problemele tehnice au vizat, în special, calitatea şi modul de transmitere/verificare a listelor de la APL, precum şi divergenţele importante dintre acestea şi datele din RSP. Astfel, putem constata procesul de creare a sistemului drept fiind unul destul de complicat, anevoios şi uneori spontan.

Se menţionează că factorii care au condiţionat nivelul redus de realizare sînt: deficitul de surse financiare, lipsa datelor primare necesare, desfăşurarea mai multor scrutine neplani-ficate, dificultăţi de ordin tehnic apărute pe parcurs.

Durata mare a realizării Proiectului duce la învechirea

morală a soluţiei şi tehnologiilor iniţiale, iar selectarea opţiunii de elaborare „de la zero” reduce considerabil posibilităţile de asigurare a continuităţii, fiabilităţii şi flexibilităţii sistemului

Datorită procesului destul de lent în înregistrarea rezultatelor vizibile, problema învechirii morale şi necesitatea conformării cu noile tehnologii şi provocări pot depăşi capacitatea de mobilizare întru ajustarea direcţiilor de dezvoltare, precum şi întru asigurarea continuităţii dezvoltării prin aplicarea continuă de soluţii fiabile. În aceste condiţii este firească necesitatea reevaluării concepţiei de dezvoltare a soluţiei tehnice.

Dacă business-procesul nu a fost supus reingineriei şi nu prezintă siguranţă pentru posibilitatea sau raţionalitatea automatizării acestuia, este recomandată abordarea bazată pe utilizarea de soluţii independente scalabile pentru fiecare parte a procesului, astfel simplificînd întreţinerea, diminuînd interdepen-denţa componentelor cînd deficienţele uneia se răsfrîng asupra funcţionării celorlalte, precum şi creînd posibilitatea fructificării rezultatelor la fiecare etapă de dezvoltare şi minimizînd riscul învechirii morale. Ar fi oportună utilizarea următoarelor metode: dezvoltarea aplicaţiilor, bazată pe componente (CBSD)14, sau dezvoltarea aplicaţiilor, bazată pe servicii (SOSE)15.

Elaborarea componentelor sistemului într-un cerc restrîns de persoane duce la creşterea considerabilă a riscurilor aferente dezvoltării şi mentenanţei, precum şi amplifică efectul erorilor şi reţinerilor

În prezent, elaborarea componentelor SIAS „Alegeri” şi mentenanţa sînt efectuate întru-un cerc restrîns de persoane. Ajustarea sau dezvoltarea ulterioară presupune cunoştinţe avansate în domenii, în care CEC nu posedă capacitatea de a asigura un nivel tolerabil de acoperire şi profesionalism, mai ales în condiţiile curente de salarizare a personalului TI. Astfel, deşi au fost instruite cele patru persoane din subdiviziunea TI a CEC, acestea nu sînt capabile să preia în gestiune de sine stătător SIAS „Alegeri”, fapt menţionat şi de experţii antrenaţi în realizarea Proiectului. Din aceleaşi motive, amplificate de necesitatea asigurării confidenţialităţii şi securităţii datelor, o eventuală externalizare a sarcinilor respective actualmente nu poate fi considerată drept soluţie.

Accentuăm următorii factori ce au impact esenţial asupra finalizării şi implementării SIAS „Alegeri” în timpul apropiat:

a) Proiectul „Suport Electoral pentru Moldova” se finalizează în septembrie 2013, iar succesorul său Programul „Îmbunătă-ţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral” a preluat doar o parte neînsemnată de activităţi;

b) nivelul de realizare a SIAS „Alegeri” este infim proporţional cu timpul disponibil;

c) dependenţa critică de funcţionarea RSA şi disponibilitatea datelor acestuia, care nu e posibilă de realizat în perspectivă scurtă şi medie, din cauza:

- lipsei sau inexactităţii datelor externe necesare; - nivelului redus de asigurare cu tehnică de calcul şi de

cunoştinţe în domeniul TI la APL şi secţiile de votare; - lipsa posibilităţii de asigurare cu canale de comunicare

suficiente a tuturor APL şi secţiilor de votare;- utilizarea codului IDNP pentru formarea listelor electorale,

conform Codului electoral, este planificată începînd cu anul 2015.

RSA nu poate fi realizat integral în condiţiile existente, iar componentele SIAS „Alegeri” funcţionează utilizînd date incomplete

Deşi realizarea şi implementarea RSA a fost unul din obiectivele Proiectului, factorii menţionaţi, precum şi mulţi alţii au condiţionat renunţarea la acesta în favoarea dezvoltării SIAS „Alegeri” şi diversificării funcţiilor acestuia. Rolurile RSA urmau a fi îndeplinite de datele importate din RSP şi ajustate/corectate pentru efectuarea testelor. Astfel, deşi funcţionalităţile au fost declarate fiabile, pe cînd testările au fost efectuate cu

14Component-based software development – dezvoltarea aplicaţiilor, bazată pe componente.15Service-oriented software engineering – dezvoltarea aplicaţiilor, bazată pe servicii.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

19

utilizarea listelor electorale restrînse şi a datelor din RSP, putem conclude că componentele SIAS „Alegeri” funcţionează, utilizînd date incomplete.

Indiferent de rezultatul final al procesului de elaborare şi dezvoltare a SIAS „Alegeri”, soluţia finală va putea fi considerată moral învechită, dificilă în mentenanţă, configurare şi ajustare şi nu va putea garanta capacitatea de a fi supusă unor modificări conceptuale sau structurale, cu atît mai mult integrarea în circuite noi de date interne sau externe. Astfel, raţionamentul separării totale a soluţiei tehnice ce urmează să constituie RSA de cea a SIAS „Alegeri” este destul de argumentat. De fapt, putem atesta lipsa de eficienţă, în condiţiile cînd SIAS „Alegeri” şi RSA nu sînt finalizate, iar pentru RSA nu este aprobat nici conceptul, nici regulamentul. Astfel, RSA, fiind înlocuit de listele electorale şi datele din RSP importate în mediul funcţional al SIAS „Alegeri”, în unele surse16 poartă denumirea de Registrul electronic al alegătorilor (REA). Atestăm că, în condiţiile curente, din cauza lipsei datelor primare necesare, funcţionarea adecvată a RSA este imposibilă, indiferent de soluţia tehnică selectată.

Recomandări:Conducerea CEC:1. să efectueze o analiză completă a componentelor SIAS

„Alegeri” şi, luînd în consideraţie capacităţile interne, să decidă oportunitatea dezvoltării ulterioare a acestora sub aspectul importanţei lor şi eficienţei investirii de resurse;

2. să examineze oportunitatea revizuirii concepţiei SIAS „Alegeri”, în contextul constatărilor expuse, şi să prezinte Guver-nului o notă de argumentare, pentru promovarea şi adoptarea acesteia de către Parlament;

3. în comun cu MTIC, să elaboreze şi să aprobe, în termene restrînse, documentele de reglementare a RSA, precum şi un plan clar de acţiuni privind necesităţile de ajustări în legislaţie, aferente implementării acestora;

4. să elaboreze şi să înainteze Guvernului o notă de argumentare, în vederea solicitării creării unui număr suficient de căsuţe poştale electronice securizate, cu specificarea cerinţelor minime faţă de acestea, întru asigurarea necesită-ţilor în cadrul scrutinelor şi reieşind din volumul prognozat al informaţiei, precum şi din conţinutul acesteia;

5. în comun cu Cancelaria de Stat, MTIC, MJ, MAIE, MA, să formeze un grup permanent de lucru, pentru coordonarea tuturor aspectelor legale şi tehnice, necesare asigurării eficiente a schimbului de date;

6. să efectueze o reevaluare a modului de realizare a soluţiei tehnice pentru SIAS „Alegeri” încît să fie luată în consideraţie necesitatea reingineriei proceselor, precum şi să prevadă posibilitatea utilizării metodelor moderne scalabile de dezvoltare a aplicaţiilor.

Analiza activităţilor aferente dezvoltării SIAS „Alegeri” implementate în cadrul Proiectului PNUD

„Suport Electoral pentru Moldova”Unele aspecte în realizarea Proiectului care au afectat

realizarea obiectivelorDeşi se obişnuieşte o atitudine predefinit pozitivă faţă de

proiectele şi misiunile asistate sau efectuate de partenerii de peste hotare sau organismele internaţionale, dat fiind că factorul uman şi erorile sînt fireşti pentru toate persoanele, echipa de audit a încercat formularea unei opinii imparţiale, concluziile fiind totalmente axate pe realizările reale obţinute şi pe deficienţele constatate, în contextul nivelului redus al activităţilor finalizate.

Există discrepanţe în rapoartele din cadrul Proiectului şi datele prezentate de entitate privind componentele SIAS „Alegeri”, nivelul de realizare şi alte aspecte, dezvoltarea siste-mului fiind deseori redirecţionată

Misiunea de audit a constatat că numărul modulelor şi funcţi-

onalităţilor SIAS „Alegeri”, precum şi datele despre cele realizate şi cele ce urmează a fi realizate nu sînt specificate concret în nici o sursă. Astfel, cu toate că testările multor funcţionalităţi au fost declarate executate, în prezent CEC nu poate beneficia în măsură deplină de acestea. Dezvoltarea SIAS „Alegeri” deseori a fost redirecţionată, inclusiv din cauza organizării unui număr mare de scrutine pe parcursul a doi ani. RSA a fost menţionat doar într-un raport, pe viitor evitîndu-se această formulare în favoarea REA, ale cărui funcţii se reduc la introducerea datelor despre persoane şi formarea listelor electorale.

Nu a fost studiată suficient situaţia reală şi factorii care au constituit impedimente şi reprezintă riscuri majore în atingerea obiectivelor

Se atestă un nivel scăzut de implicare a persoanelor responsabile de realizarea Proiectului şi, ca rezultat, au fost constatate obiective ratate. În prezent, cînd Proiectul „Suport Electoral pentru Moldova” este la etapa finală, iar Programul PNUD „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”, lansat în iulie 2012, a preluat doar unele activităţi aferente dezvoltării soluţiilor tehnice prevăzute în Proiect, nu există siguranţă privind capacităţile CEC de a prelua rezultatele lucrului efectuat şi a finaliza elaborarea SIAS „Alegeri”. Printre activităţile majore din cadrul Proiectului a fost ridicarea capacităţii CEC de mentenanţă şi dezvoltare independentă a SIAS „Alegeri”, acesta fiind şi unul din crite-riile (argumentele) utilizate în favoarea deciziei realizării unei soluţii „in-house” (elaborare „de la zero” cu forţe proprii) în loc de procurarea unui produs finit. Reieşind din nivelul redus de realizare a componentelor SIAS „Alegeri” şi problemele considerabile în controalele generale TI (lucru ce trebuia să fie luat în consideraţie la aprobarea deciziei menţionate anterior şi la îmbunătăţirea prioritară a căruia trebuiau orientate eforturi considerabile), abordarea modului de realizare a obiectivelor, actualmente, privită în retrospectivă, pare a fi neoportună.

Din neajunsuri în strategia Proiectului menţionăm concen-trarea asupra instruirii unei singure persoane-cheie din cadrul CEC (care ulterior a demisionat), nefiind respectate principiile continuităţii. Ulterior, au fost depuse eforturi considerabile pentru a oferi instruiri celorlalţi membri ai Direcţiei TI a CEC, întru ameliorarea situaţiei în domeniu.

Menţionăm că CEC ar trebui să se concentreze la asimilarea a tot ce a fost elaborat (indiferent de gradul de finalizare), la documentarea componentelor şi solicitarea oricăror acte ce ar putea contribui la asigurarea continuităţii.

Factorii externi ce nu pot fi controlaţi la momentul actual lipsesc de eficienţă acţiunile de automatizare a procesului electoral

În timp ce procesul electoral este efectuat în mod manual, iar paralel este realizată testarea şi pilotarea funcţionalităţilor SIAS „Alegeri”, povara asupra CEC şi, în special, asupra specialiştilor TI este amplificată considerabil. Lipsa de perspective clare şi tangibile nu permite gestionarea adecvată a resurselor umane şi plani-ficarea adecvată a acestora pentru atingerea obiectivelor scontate. Capacitatea CEC de a controla adecvat procesul şi de a construi planuri realiste pentru viitor este diminuată considerabil de dependenţa de factorii externi. Dintre aceştia menţionăm necesitatea modificărilor în legislaţie şi dependenţa de alte resurse informaţionale.

Pe parcursul ultimilor ani, CEC a beneficiat de diversă asistenţă şi consultanţă cu suportul şi parteneriatul organis-melor internaţionale, fiind abordate variate subiecte prin diverse metode şi analizate mai multe scenarii de reformare şi dezvoltare. Totodată, au fost identificate şi studiate impedi-mentele existente şi problemele majore. Cu toate acestea, punctul principal de reper, care poate crea premise sau

16Rapoartele de progres ale Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” şi Rapoartele de progres ale Programului PNUD „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

20

împotmoli dezvoltarea rămîne a fi ajustarea cadrului legal şi regulatoriu, fără care oricare viziune, cît de argumentată nu ar fi, nu poate avea şanse suficiente de materializare.

Excluzînd dependenţa inerentă de cadrul legal, dezvoltarea domeniului poate fi privită mai puţin sub aspectul îmbunătăţirii performanţelor, ci drept o necesitate primară de asigurare sustenabilă a excluderii erorilor, factorului uman şi eventualelor acţiuni frauduloase în procesul de creare a listelor de alegători, care, la rîndul său, nu poate fi concepută fără existenţa RSA şi popularea acestuia cu date exacte şi actualizate.

Cu toate că aspectele de respectare a legislaţiei privind accesul la datele cu caracter personal încă nu au fost totalmente contopite în ceea ce priveşte dezvoltarea soluţiei tehnice a SIAS „Alegeri”, nu aceasta trebuie să fie îngrijorarea primară, ci o eventuală reconceptualizare a modului de interpretare a proce-selor interne în contextul automatizării şi digitizării complete a acestora. Una din principalele cauze ale acestui fapt este că noua Lege privind protecţia datelor cu caracter personal a fot publicată mult mai tîrziu decît Concepţia SIAS „Alegeri”.

În aceste condiţii este firească necesitatea reevaluării concepţiei de dezvoltare a soluţiei tehnice.

Deoarece elaborarea şi dezvoltarea componentelor SIAS „Alegeri” este efectuată de către experţii din cadrul Proiectului, este necesară o documentare adecvată a tuturor proceselor şi componentelor

Elaborarea şi ajustarea modulelor SIAS „Alegeri” au fost efectuate în exclusivitate de experţii antrenaţi prin intermediul Proiectului, CEC fiind implicat numai cu scopul de consultare a unor aspecte practice şi la etapele de integrare a componen-telor noi sau modificate pe serverul de producţie. Deşi codurile sursă pentru componentele noi sau modificate se păstrează împreună, cu o succintă descriere a funcţiei acestora sau a modificărilor operate, acestea nu sînt documentate suficient pentru a permite preluarea dezvoltării sau întreţinerii lor în mod independent de către CEC, sau de către un expert nou. La fel, nu sînt documentate suficient setările echipamentelor, sistemelor de operare, SGBD şi ale unor proceduri impor-tante. În condiţiile cînd capacităţile CEC de a asigura la un nivel satisfăcător capacitatea internă de gestiune şi dezvoltare independentă a SIAS „Alegeri” sînt mici, iar pînă la finalizarea Proiectului rămîne puţin timp, asigurarea continuităţii dezvoltării este supusă unui risc major.

În rapoartele experţilor angajaţi de către PNUD sînt menţi-onate mult mai multe module şi funcţii pentru SIAS „Alegeri” decît sînt descrise de entitate, iar o descriere completă a ceea ce există şi ce trebuie să conţină versiunea finală nu a fost identificată. Astfel, putem constata probleme de consistenţă şi continuitate în procesul de dezvoltare. Totodată, se relevă că, la momentul desfăşurării misiunii de audit, CEC nu dispunea de toate Rapoartele de progres şi financiare, acestea fiind solicitate de la Misiunea PNUD din Moldova spre finele procesului de audit. Astfel, a fost obţinut un set incomplet de date, în baza cărora nu a putut fi efectuată o analiză a gestionării mijloacelor din cadrul Proiectului, precum şi nici a costurilor componentelor acestuia. Menţionăm că, potrivit documentelor aferente reali-zării Proiectului, CEC avînd variate responsabilităţi de gestiune şi monitorizare, dar nedispunînd de datele necesare în acest sens, nu şi-a exercitat adecvat funcţiile menţionate.

Expertul TI al Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, în Raportul de activitate din 25.09.2009 a speci-ficat că oportunitatea dezvoltării sistemului „de la zero” a fost recomandarea dumnealui. Printre argumentele de bază au fost enunţate: existenţa unui număr mare de module deja realizate (10 module); economisirea de mijloace; instruirea personalului CEC în domenii „high-tech”; sustenabilitate; etc. Cu toate acestea, în unul din următoarele rapoarte (din 08.12.2009) expertul a identificat alte 19 module ce necesită a fi elaborate, pentru ca în rapoartele sale finale din 2010 să mai apară şi alte module, elaborarea cărora ar fi necesară. Luînd în calcul

cele expuse, fluctuaţia personalului calificat din cadrul CEC, precum şi alţi factori, argumentele aduse în favoarea elabo-rării de sine stătătoare a sistemului actualmente nu mai par a fi suficiente.

Datorită nivelului redus de cercetare a obiectului automa-tizării şi în condiţiile elaborării soluţiei „de la zero”, datorită insuficienţei datelor primare, dezvoltarea RSA, în contextul funcţional al SIAS „Alegeri”, nu este fezabilă

Se atestă că nivelul de cercetare a obiectului automatizării şi cunoaşterea necesităţilor au fost la un nivel foarte redus. În contextul deciziei de elaborare a SIAS „Alegeri” „de la zero” şi a argumentelor utilizate în favoarea acesteia, atenţionăm nivelul redus al capacităţii CEC în acest sens şi problema fluctuaţiei personalului calificat, condiţii în care, cu existenţa a mai multor alte argumente „contra”, decizia în cauză nu pare a fi fezabilă şi raţională. Acum cînd CEC nu poate garanta capacitatea de a forma şi gestiona listele electorale la un nivel înalt de exactitate (în special din cauza lipsei datelor primare suficiente), ideea contopirii RSA în ansamblul funcţional al unui sistem greu de gestionat, care este supus unei deprecieri morale avansate şi care încă nu funcţionează, este neeficientă. Argumentele respective ar trebui să servească drept temei pentru decizia de dezvoltare a RSA ca o soluţie independentă şi separată, fapt ce va contribui considerabil la creşterea disponibilităţii, securităţii şi flexibilităţii, minimizînd considerabil dependenţa de calitatea datelor şi a altor componente.

În contextul dezvoltării capacităţii CEC de a desfăşura scrutine automatizate (bazate pe utilizarea TI) sau măcar asistate de TI, este crucială disponibilitatea de a gestiona şi crea liste electorale exacte şi de a exclude votarea dublă sau admiterea electorilor privaţi de acest drept (în modul stabilit de lege). Acum cînd Codul electoral impune, începînd cu anul 2015, atribuirea responsabilităţii pentru crearea listelor electorale şi calitatea acestora către CEC, este primordială determinarea unei soluţii fezabile şi realiste în acest scop.

Rezultatele realizării obiectivelor Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” nu reprezintă o soluţie fiabilă, astfel, eforturile sînt îndreptate la crearea unei soluţii simple şi sigure pentru formarea listelor electorale de către APL

Proiectul PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” este planificat pentru perioada septembrie 2008-octombrie 2013, iar nivelul de realizare a SIAS „Alegeri” nu pare să ofere perspective optimiste, mai ales că persistă problemele ce fac imposibilă implementarea RSA, fără care, la rîndul său, majoritatea componentelor sistemului nu pot funcţiona. Probabil că şi din aceste motive, odată cu aprobarea Programului PNUD „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral” în iulie 2012, au fost preluate doar activităţi ce ţin de formarea listelor electorale şi înregistrarea alegătorilor. Astfel, conştientizînd importanţa critică a datelor externe, care, la momentul actual, nu pot asigura calitatea listelor electorale, a fost lansată elaborarea unei aplicaţii noi, destinate creării listelor electorale şi înregis-trării alegătorilor. Prin realizarea aplicaţiei menţionate se presupune crearea unei interfeţe simple şi uşoare de gestionat pentru ca persoanele din APL să poată introduce cu uşurinţă datele. Nu este clară abordarea respectivă în contextul modifi-cărilor la Codul electoral, care urmează să intre în vigoare în anul 2015. Actualmente ar fi eficiente utilizarea şi exploatarea optimală a scenariului existent, cînd responsabilitatea formării listelor ar reveni APL, precum şi crearea de instrumente fiabile pentru completarea şi actualizarea listelor, chiar dacă ar fi necesară modificarea repetată a legislaţiei. Această abordare pare să fie fezabilă, atîta timp cît nu poate fi garantată sau prognozată disponibilitatea datelor externe necesare pentru RSA şi formarea listelor alegătorilor.

Deşi concentrarea eforturilor asupra creării aplicaţiei pentru înregistrarea alegătorilor de către APL este explicabilă,

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

21

finalizarea elaborării modulelor şi funcţionalităţilor SIAS „Alegeri” nu trebuie să fie abandonată. Dat fiind progresul neînsemnat în finalizarea sistemului, în condiţiile limitării consi-derabile în timp (Proiectul se încheie în septembrie 2013, iar la momentul actual activităţi în cadrul acestuia nu sînt efectuate), ar fi crucială documentarea complexă a componentelor existente, descrierea tuturor elementelor, încît CEC să fie capabilă să le întreţină şi să le dezvolte independent.

Schimbul de date, conexiunea cu RSPProcedurile utilizate pentru schimbul de date cu RSP

trebuie revizuite şi revitalizate, precum şi trebuie prevăzute proceduri şi algoritmi de verificare a completitudinii şi corec-titudinii datelor

În rezultatul testării componentelor SIAS „Alegeri” în anul 2009, cu consilierea şi suportul experţilor străini, a fost decisă necesitatea schimbării tehnologiei de import al datelor din RSP. Astfel, au fost revizuite documentele de tender şi specificaţiile tehnice pentru procedura de achiziţie (fapt reflectat în Rapoartele de progres ale Proiectului şi în Rapoartele de activitate ale expertului TI al Proiectului) a RSA, pentru a modifica utilizarea tehnologiei de import a datelor din RSP de la una bazată pe fişiere la una orientată pe WEB servicii. Cu toate acestea, la sfîrşitul perioadei de raportare, se accentuează necesitatea revitalizării şi revizuirii procesului de utilizare a schimbului on-line de date. Datorită faptului că datele electronice despre alegători sînt utilizate preponderent pentru testarea modulelor funcţionale şi a diferitor scenarii în cadrul pilotărilor din timpul unor scrutine de scară mică, prin generarea listelor preventive ale alegătorilor, importul de date din RSP se face numai pe eşantioane restrînse (pentru circumscripţiile antrenate în procesul electoral în cadrul căruia se desfăşoară testările), în baza contractelor separate cu Î.S. „CRIS „Registru””. Pînă în prezent a fost efectuată doar o procedură de import integral de date din RSP (în anul 2009), la etapele ulterioare importîndu-se doar datele actualizate sau datele necesare desfăşurării unor scrutine particulare. Utilizarea serviciilor WEB de importare a datelor din RSP a fost utilizată de cîteva ori, în celelalte cazuri utilizîndu-se importul pe purtător de informaţie. Menţionăm că actualmente nu există instrumente şi nu se efectuează verificarea sumelor de control ale numărului de alegători sau ale corectitudinii actualizării datelor pentru persoanele deja existente. De altfel, presupunem necesitatea importării repetate a seturilor complete de date din RSP, pentru asigurarea unui nivel înalt de corespundere a datelor din SIAS cu cele din RSP.

La momentul actual nu există un acord de colaborare pe lungă durată între Î.S. „CRIS „Registru”” şi CEC la capitolul schimb de date, organizare şi coordonare a verificărilor datelor. Menţionăm că procesul de generare, verificare a datelor spre transmitere către CEC şi importare în SIAS „Alegeri” este controlat în totalitate de Î.S. „CRIS „Registru”” şi prin instru-mente elaborate de aceasta. Astfel, în lipsa sumelor de control şi a altor metode de verificare a corectitudinii şi completitudinii datelor, nu pot fi excluse cazurile de prezenţă a erorilor în datele spre importare, precum şi în cadrul SIAS „Alegeri”. De altfel, atîta timp cît formarea seturilor de date este efectuată exclusiv de către Î.S. „CRIS „Registru””, CEC nu poate garanta comple-titudinea şi integritatea datelor. În contextul viitoarei transferări a responsabilităţii depline către CEC pentru formarea listelor electorale, nu poate fi acceptată dependenţa deplină de un furnizor extern de date. În acest sens, ar fi binevenită stabilirea unei conexiuni permanente, cu acordarea CEC a posibilităţii de formare a interpelărilor şi altor operaţiuni la nivel de comenzi directe către SGBD al RSP, sau o altă modalitate similară, care ar permite excluderea posibilităţii de intervenire a erorilor în etapele de pregătire şi import al datelor.

Recomandări:Conducerea CEC:7. în comun cu reprezentanţii Proiectului, să realizeze

oferirea treptată a drepturilor de acces deplin pentru toate mediile SIAS „Alegeri” şi componentele acestuia către perso-nalul TI din cadrul Comisiei, încît să fie asigurată posibilitatea tehnică de gestionare independentă;

8. în conformitate cu rolurile sale în cadrul Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, să întreprindă măsurile necesare pentru a obţine toate Rapoartele de progres, de activitate şi financiare, precum şi procesele-verbale ale Consiliului de administraţie şi alte documente aferente reali-zării acestuia întru asigurarea continuităţii activităţilor iniţiate în cadrul Proiectului;

9. în comun cu reprezentanţii Proiectului, să identifice şi să definitiveze structura, componentele şi descrierea tehnică a SIAS „Alegeri” integral şi a fiecărei componente separat, precum şi să asigure prezenţa documentaţiei tehnice, preferabil şi în limba de stat;

10. să efectueze o reingenerie a business-proceselor sale, pentru a identifica care din ele ar trebui să fie automatiză şi, ca rezultat, să desfăşoare o inventariere privind modulele (inclusiv funcţionalităţile) SIAS „Alegeri” finalizate, aflate în elaborare şi/sau testare/pilotare, precum şi a celor care urmează a fi elaborate;

11. să elaboreze un plan de acţiuni privind soluţionarea problemelor ce ţin de crearea şi gestionarea listelor electorale, cu o eventuală separare a proceselor respective de SIAS „Alegeri”;

12. să încheie cu Î.S. „CRIS „Registru”” un acord de lungă durată, în care să fie prevăzute instrumente de verificare a corectitudinii şi completitudinii procesului de schimb de date şi mecanisme de interacţiune între bazele da date la nivel de inter-pelări sau comenzi pentru verificare/actualizarea clasificatorilor.

Controalele generale TIEvaluarea controalelor generale din cadrul CEC a fost

efectuată în conformitate cu Standardul SMV ISO/CEI 27002:200917, iar pentru camera de servere a fost utilizat TIA-94218.

Reieşind din obiectivele trasate de către CEC, destinaţia SIAS „Alegeri”, RSA şi RFE, o gestionare conformă şi standar-dizată în domeniul TI este mandatorie, pentru care fapt sînt necesare eforturi considerabile

Rezultatele evaluării în baza cerinţelor de nivel superior au infirmat necesitatea extinderii domeniului de verificare prin constatarea nivelului scăzut de acoperire a domeniului TI cu controale. Astfel, gradul de detaliere a rezultatelor evaluării nu va reprezenta un nivel suficient de materialitate în contextul necesităţii revizuirii complete a domeniului în cauză într-o manieră bine planificată şi cu o abordare complexă. Atîta timp cît nu este finalizată elaborarea SIAS „Alegeri” şi a RSA, efectele nivelului scăzut al controalelor generale nu prezintă o ameninţare serioasă prin apariţia unor evenimente nedorite cu urmări considerabile de securitate. Totuşi, prezenţa datelor cu caracter personal în cadrul instituţiei, în condiţiile lipsei controalelor necesare, poate duce la încălcări considerabile ale legislaţiei.

În cazul lansării în exploatare industrială a unor module ale SIAS „Alegeri” sau a altor sisteme (RSA, RFE) va fi obligatorie conformarea soluţiei respective şi a instituţiilor antrenate în proces la cele mai înalte rigori, în caz contrar, utilizarea TI în cazul scrutinelor va reprezenta riscuri majore atît pentru securi-tatea informaţională şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal, cît şi pentru respectarea legislaţiei electorale. Pentru a exclude suspiciunile şi neîncrederea din partea societăţii, concurenţilor electorali, instituţiilor de stat şi din partea organis-melor internaţionale, precum şi pentru a asigura la un nivel înalt

17SMV ISO/CEI 27002:2009 (Tehnologia Informaţiei/Tehnici de securitate/Cod de bună practică pentru managementul securităţii informaţionale).18Standard dezvoltat de Telecommunications Industry Association (TIA) pentru a defini condiţiile de construcţie şi parametrii de funcţionare al unui Centru de Date.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

22

al calităţii şi securităţii procesului electoral, este recomandată certificarea în baza unor Standarde internaţionale recunoscute, cum ar fi ISO/IEC 27001:200519, ISO/IEC 9001:200820.

O analiză detaliată a evaluării controalelor generale a fost prezentată entităţii, însă includerea tuturor domeniilor necesare de a fi îmbunătăţite în descrieri cu recomandări distincte în cadrul prezentului Raport nu este raţională. Conformarea cerinţelor la standardele utilizate pentru evaluare trebuie efectuată gradual, conform unui plan stabilit reieşind din capacităţile CEC, şi concordată cu procesele de elaborare şi implementare a SIAS „Alegeri” şi altor sisteme. La fel, sînt importante planificarea capacităţilor şi mijloacelor financiare pentru a exclude transformarea procesului în unul formal şi pentru a livra rezultate fiabile.

Pentru a prezenta o viziune generală asupra modului de îmbunătăţire în domeniul gestiunii TI, prin prisma aplicării controalelor generale, desemnăm cîţiva paşi importanţi la realizarea cărora CEC trebuie să purceadă cît mai curînd. În context, accentuăm necesitatea:

a) aprobării unei politici în domeniul securităţii informaţiei, care va reflecta angajamentele, responsabilităţile şi obiectivele instituţiei în domeniu;

b) elaborării unei strategii de dezvoltare a TI, concordate şi completate de strategia de dezvoltare a instituţiei în ansamblu şi soluţiilor fezabile identificate pentru automati-zarea procesului electoral.

Gestionarea oricăror active şi, în particular, a TIC presupune necesitatea protejării acestora, utilizării în condiţii de perfor-manţă maximă (economicitate, eficienţă, eficacitate) şi asigurarea continuităţii, fiabilităţii şi scalabilităţii soluţiilor TIC. Pentru a distribui corect priorităţile, este primară şi primordială gestionarea riscurilor. În baza evaluării riscurilor, se construiesc controale menite să prezinte încredere privind modul de gestiune a TIC. Astfel, următorii paşi sînt:

c) identificarea, clasificarea, evaluarea şi gestionarea riscurilor;

d) implementarea procedurilor de gestionare a activelor.Accentuăm necesitatea de documentare completă a

componentelor SIAS „Alegeri”, inclusiv descrierea codului sursă, a setărilor echipamentului, sistemelor de operare şi a SGBD. Suplimentar CEC trebuie să solicite şi să se convingă că în cadrul aplicaţiilor ale căror beneficiar este, sînt incluse controale ale aplicaţiei21 astfel încît să asigure completitudinea, acurateţea, validitatea, securitatea şi exactitatea datelor.

Controalele fizice şi de mediuRezultatele evaluării controalelor fizice şi de mediu denotă

corespunderea în mare parte standardelor internaţionale, cu existenţa cîtorva abateri importante. Descrierea în prezentul Raport a aspectelor privind rezultatele evaluării efectuate pot prezenta pericol pentru asigurarea unor aspecte de securitate, motiv din care echipa de audit le-a expus destul de detaliat doar în documentele de lucru, care au fost aduse la cunoştinţă persoanelor relevante de la CEC. Rezultatele evaluării au fost transmise în mod oficial CEC, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite, şi au fost expuse în documentele de lucru.

Recomandări:Conducerea CEC:13. să întreprindă toate acţiunile necesare pentru înlătu-

rarea deficienţelor în controalele generale TI, precum şi în cele fizice şi de mediu, în baza analizei prezentate de către echipa de audit, o atenţie deosebită urmînd să fie atrasă realizării prioritare a punctelor (a)-(d), menţionate anterior;

14. să lanseze, în regim de urgenţă, procesele de conformare şi de certificare a instituţiei cu Standardele recunoscute internaţional în domeniul securităţii informaţiei şi managementului calităţii.

ConcluziiÎn contextul celor expuse, se concluzionează că în cadrul

Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” de la bun început erau planificate cheltuieli pentru care încă nu se identificase sursa de finanţare. Reieşind din afirmaţiile entităţii şi din Rapoartele de progres ale Proiectului, acestea atestă existenţa deficienţelor în identificarea mijloacelor necesare, ceea ce a cauzat întîrzierea unor activităţi importante. Totuşi, nu putem afirma că acesta a fost motivul principal al nivelului redus de realizare a activităţilor prevăzute. Un impact şi efect mult mai semnificativ l-au avut:

- lipsa unui studiu comprehensiv al situaţiei reale în domeniu pe ţară;

- lipsa unui studiu de fezabilitate pentru identificarea soluţiei optime de dezvoltare, reieşind din condiţiile existente şi perspectivele reale;

- lipsa analizei capacităţilor CEC de asimilare şi de a face faţă provocărilor (inclusiv corespunderea cadrului legal şi intern business-schemei);

- nivelul scăzut al disponibilităţii şi exactităţi datelor necesare;

- lipsa tehnicii de calcul în multe localităţi şi calitatea proastă a canalelor de comunicare;

- gradul redus de disponibilitate a personalului calificat în TI în APL şi în secţiile de votare.

Lipsa de rezultate vizibile nicidecum nu poate indica inexis-tenţa voinţei şi implicării din partea CEC, mai curînd aceasta a încercat să realizeze obiective mult peste posibilităţile reale şi capacităţile sale, procesul fiind prea dependent de factori externi şi de situaţia nefavorabilă în domeniul TI.

Actualmente, CEC, încercînd să identifice soluţii simple şi fiabile pentru a-şi putea onora obligaţiile ce vor intra în vigoare începînd cu anul 2015, ar putea obţine rezultate mai bune, cu efort mai mic. Totuşi, perspectiva realizării integrale a Concepţiei SIAS „Alegeri”, în condiţiile create, nu pare a fi realistă pînă în anul 2015 şi nici în anii imediat următori. Astfel, resursele şi eforturile ar trebui repar-tizate economicos pentru realizarea obiectivelor reale, tangibile şi importante.

Deşi instruirea personalului a fost o preocupare permanentă a conducerii CEC, accentul în dezvoltarea soluţiilor tehnice trebuie pus pe soluţii scalabile, bazate pe componente sau servicii, care ar fi simple în gestionare şi ar putea fi separate pe segmente administrate intern şi externalizate. Aceasta ar permite eficientizarea cheltuielilor şi micşorarea dependenţei de specialişti concreţi.

Pentru a nu expune riscului procesul de dezvoltare pe viitor şi a beneficia de efectele unei gestiuni calitative a TI şi a serviciilor, ar trebui abordată în mod prioritar conformarea şi certificarea ulterioară în baza unor standarde recunoscute în domeniile TI şi al managementului calităţii.

Se menţionează că soluţionarea problemelor şi înlătu-rarea impedimentelor este posibilă doar în cadrul unei strînse cooperări între părţile implicate, astfel încît automatizarea proceselor electorale să fie bazată pe racordarea calităţii şi performanţei interacţiunii informaţionale, obiectivele stabilite şi capacităţile de asimilare. Perspectivele imediat următoare pot fi privite drept un proces de creare a fundamentului informaţional şi logistic pentru viitoarele procese de automatizare integrală.

19ISO/IEC 27001:2005 – Information technology - Security techniques - Information security management systems – Requirements.20ISO/IEC 9001:2008 – Quality management systems – Requirements.21Controalele aplicaţiei sînt proceduri specifice de control asupra aplicaţiilor care pot să garanteze că toate tranzacţiile sînt autorizate şi înregistrate, procesate

complet, corecte şi efectuate în timp. Controalele aplicaţiei ar putea consta din proceduri manuale efectuate de utilizatori (controale ale utilizatorilor) şi din proceduri automatizate sau controale efectuate de software.

Echipa de audit a Curţii de Conturi:

Şeful Direcţiei audit TI George AntociControlorul superior de stat, auditor public Lilian Ungureanu

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

23

Anexa nr.1

Domeniul de aplicare a auditului şi Metodologia de audit

Domeniul de aplicare Domeniul de aplicare a auditului cuprinde instituţiile

publice de specialitate implicate în procesul de automatizare a activităţilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi oricare alte activităţi specifice aferente domeniului vizat.

Metodologia de audit Metodologia de audit a cuprins principale proceduri de

audit, precum: observarea directă, examinarea documentelor, listelor de verificare şi a chestionarelor. În cadrul acţiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate şi interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare, analitice.

Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităţilor aferente, echipa de audit a Curţii de Conturi s-a ghidat de:

1. Standardele auditului performanţei22; 2. Manualul de audit al performanţei23; 3. Standardele de audit al tehnologiilor informaţionale24; 4. Manualul de audit al tehnologiilor informaţionale25; 5. Actele normative şi legislative în vigoare, Standardele

naţionale şi internaţionale în domeniul TI; 6. Cadrul CoBIT ISACA şi bunele practici internaţionale. În scopul obţinerii probelor de audit, au fost aplicate

următoarele tehnici, metodologii şi proceduri de audit: Pentru a evalua obiectivele trasate de către CEC în

automatizarea procesului electoral, modul de reglementare a acestuia, precum şi pentru identificarea instituţiilor respon-sabile de realizarea activităţilor în acest sens, au fost studiate actele normative în domeniu, documentele cu caracter tehnic disponibile şi rapoartele de evaluare, testare şi de activitate disponibile.

Pentru a obţine unele probe fiabile şi exacte, a fost adresată o scrisoare oficială către PNUD, cu solicitarea prezen-tării de date aferente realizării Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova”.

Pentru a identifica rolul şi contribuţia, precum şi rezultatele obţinute în cadrul realizării Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, eficienţa conlucrării cu beneficiarul şi nivelul de realizare a obiectivelor, au fost studiate toate Rapoartele de progres sau de activitate disponibile, procesele-verbale, precum şi au fost purtate discuţii cu angajaţii beneficiarului şi cu reprezentanţi ai PNUD.

Pentru a identifica modul de continuare a colaborări între PNUD şi CEC, prin acordarea asistenţei în cadrul Progra-mului PNUD „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”, a fost analizat Raportul de progres pe anul 2012, precum şi procesul-verbal al şedinţei de lansare.

Pentru a obţine asigurarea rezonabilă că implementarea Proiectului a fost monitorizată eficient, am studiat procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului de administraţie.

Pentru a identifica problemele existente şi riscurile

aferente realizării Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, a fost analizată respectarea termenelor de executare a acţiunilor şi a fost apreciată respectarea consecutivităţii logice a acestora. Astfel au fost determinate constrîngerile, factorii interni şi cei externi care influenţează mersul realizării acţiunilor.

Pentru a determina natura şi cauza existenţei facto-rilor ce influenţează atingerea obiectivelor, au fost analizate contextul realizării acţiunilor şi dependenţa de alte reforme.

Au fost identificate acţiunile prioritare ce urmau a fi realizate la etapele incipiente şi care au condiţionat unele impedimente în atingerea obiectivelor finale în condiţii de eficienţă şi economicitate.

Au fost identificate şi analizate domeniile în care CEC întîmpină dificultăţi în realizarea atribuţiilor sale şi are nevoie de suport, pentru a exclude impedimentele şi riscurile şi pentru a favoriza metodele eficiente de conlucrare între instituţiile responsabile, implicate în realizarea şi implementarea SIAS „Alegeri”.

Pentru a analiza exercitarea de către CEC a atribuţiilor de posesor al Registrelor de stat, am studiat şi am examinat prevederile normative în domeniu; am studiat documentele contabile aferente înregistrării activelor.

Pentru a determina domeniile de risc şi varietatea activelor TIC şi modul de gestiune a acestora, a fost analizată documentaţia tehnică, Concepţia SIAS „Alegeri”.

Pentru a evalua controalele generale din cadrul Comisiei Electorale Centrale, au fost studiate regulamentele interne, ordinele, alte acte interne relevante, precum şi date despre infrastructură în general, utilizatori ş.a. Acestea au fost comparate cu cerinţele naţionale în domeniu şi cu bunele practici internaţionale.

Pentru a testa controalele fizice şi de mediu, au fost efectuate vizite în încăperile-ţintă şi au fost desfăşurate obser-vaţii directe în sediile întreprinderii.

Pentru a aprecia rezultatele aplicării controalelor generale din cadrul Comisiei Electorale Centrale, au fost purtate discuţii cu persoane responsabile din diferite domenii-cheie.

Pentru a obţine unele date mai specifice şi pentru efectuarea unor analize structurate, au fost elaborate, înaintate diferite tipuri de chestionare şi analizate rezultatele acestora.

Rezultatele şi concluziile obţinute au fost comunicate responsabililor de la Comisia Electorală Centrală, cu care au fost discutate constatările şi posibilele metode de îmbună-tăţire.

Misiunea de audit s-a efectuat la Comisia Electorală Centrală. Datorită nivelului scăzut de detaliere şi exactitate a probelor obţinute de la Comisa Electorală Centrală aferente implementării Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, au fost solicitate informaţii de la PNUD.

22Aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.11 din 03.04.2009.23Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 17.06.2010.24Aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 22.12.2009.25Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.69 din 30.12.2010.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

24

PARTEA II Hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova

H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020

În scopul planificării strategice a procesului de dezvoltare a sectorului educaţiei vocaţional/tehnice, consolidării refor-melor demarate în învăţămîntul vocaţional/tehnic şi asigurării procesului de modernizare continuă a sistemului respectiv, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:Strategia de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/

tehnic pe anii 2013-2020, conform anexei nr.1;Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei

de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale cu responsabilităţi în domeniu:

vor întreprinde măsurile de rigoare în vederea realizării Strategiei de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic

pe anii 2013-2020;vor prezenta, anual, pînă la 31 decembrie, Ministerului

Educaţiei informaţia privind executarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a învăţămîn-tului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020.

3. Ministerul Educaţiei va prezenta Guvernului, pînă la 1 februarie al fiecărui an, informaţia privind implementarea Planului de acţiuni nominalizat.

4. Realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020 se va efectua în limitele alocaţiilor aprobate pentru aceste scopuri.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei.

PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT

Contrasemnează:Viceprim-ministru, ministrul economiei Valeriu LazărMinistrul educaţiei Maia Sandu Ministrul finanţelor Veaceslav NegruţaMinistrul muncii, protecţieisociale şi familiei Valentina BuligaMinistrul agriculturii şi industriei alimentare Vasile BumacovMinistrul sănătăţii Andrei UsatîiMinistrul culturii Boris Focşa

Nr. 97. Chişinău, 1 februarie 2013.

149

Anexa nr.1la Hotărîrea Guvernului nr. 97din 1 februarie 2013

STRATEGIAde dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic

pe anii 2013-2020INTRODUCERE

Strategia de Dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020 (în continuare – Strategia) este princi-palul document de politici în domeniul educaţiei vocaţional/tehnice. Calitatea educaţiei vocaţional/tehnice determină în mare măsură dezvoltarea economiei naţionale bazată pe cunoaştere şi inovare şi creează oportunităţi pentru reali-zarea deplină a capabilităţilor fiecărui cetăţean.

Prezenta Strategie stabileşte obiectivele şi sarcinile pe termen mediu şi lung în vederea dezvoltării educaţiei vocaţional/tehnice, defineşte orientările şi direcţiile prioritare de dezvoltare a sistemului de învăţămînt vocaţional/tehnic din Republica Moldova în perspectiva integrării europene. Conceptul şi obiectivele politicii de dezvoltare sînt conforme experienţei ţărilor europene, corespund aspiraţiei de integrare în spaţiul educaţional european, axîndu-se pe asigurarea unei interconexiuni relevante între specificul contextului naţional, tendinţele europene şi cele globale de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic.

Elaborarea Strategiei a derivat din necesitatea planificării strategice a procesului de dezvoltare a sectorului educaţiei vocaţional/tehnice, pentru consolidarea reformelor demarate în învăţămîntul vocaţional/tehnic şi asigurarea modernizării continue a sistemului respectiv. La elaborarea Strategiei s-a ţinut cont de cadrul normativ şi de politici

existent, de realizările şi deficienţele politicilor naţionale şi sectoriale implementate anterior, de exigenţele integrării europene, de experienţa naţională şi internaţională în domeniu, necesităţile sociale şi educaţionale, pe principiile unanim recunoscute cu privire la drepturile omului, ale copilului şi ale egalităţii de gen.

În scopul coordonării integrate a procesului de plani-ficare strategică în domeniul învăţămîntului vocaţional/tehnic, prevederile prezentei Strategii au fost corelate cu documentele de politici relevante, cu reformele demarate, cu alte reforme ce reprezintă o continuitate operaţională a acţiunilor proiectate în Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova – 2020”.

În baza prezentei Strategii vor fi elaborate programe instituţionale de dezvoltare. Procesul de implementare a Strategiei va fi realizat în baza unui Plan de acţiuni care va specifica acţiunile, termenele, responsabilii şi resursele necesare.

Capitolul I. ÎNVĂŢĂMÎNTUL VOCAŢIONAL/TEHNIC–SITUAŢIA ACTUALĂ, DEFINIREA

PROBLEMEI ŞI TENDINŢE GENERALE1.1. Cadrul normativ Actele normative principale care stau la baza funcţionării

învăţămîntului vocaţional/tehnic şi a elaborării Strategiei, sînt:

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

25

1) Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994;

2) Legea învăţămîntului din Republica Moldova nr. 547-XIII din 21 iulie 1995;

3) Legea nr. 1070-XIV din 22 iunie 2000 privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate;

4) Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003;

5) Legea nr. 169 din 9 iulie 2010 pentru aprobarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dezabilităţi (2010–2013);

6) Legea nr. 60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dezabilităţi;

7) Hotărîrea Guvernului nr. 1421 din 18 decembrie 2006 „Cu privire la aprobarea Nomenclatorului meseriilor (profe-siilor) pentru instruirea şi pregătirea cadrelor în învăţămîntul secundar profesional”.

1.2. Cadrul de politiciDocumente ale Uniunii Europene:1) Concluziile Consiliului privind rolul educaţiei şi formării

în cadrul punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020;2) Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un

cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale („ET 2020”);

3) Strategia UE pentru Regiunea Dunăreană;4) Declaraţia de la Copenhaga din 30 noiembrie 2002 şi

Concluziile Consiliului de la Copenhaga din 19 decembrie 2002 privind promovarea cooperării europene în domeniul învăţămîntului vocaţional/tehnic;

5) Comunicatul de la Bruges din 7 decembrie 2010 privind cooperarea europeană în domeniul învăţămîntului vocaţional/tehnic.

Documente naţionale de planificare strategică:1) Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova

„Integrarea Europeană – LIBERATATE, DEMOCRAŢIE, BUNĂSTARE”, 2011-2014, şi Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015;

2) Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova – 2020”;

3) Memorandumul privind Politicile Economice şi Finan-ciare dintre RM şi FMI;

4) Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (2012-2014).Documente sectoriale de planificare strategică:1) Concepţia modernizării sistemului de învăţămînt din

Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Colegiului Ministerului Educaţiei nr. 2.2 din 9 martie 2010;

2) Strategia consolidată de dezvoltare a învăţămîntului pentru anii 2011-2015 şi Planul consolidat de acţiuni pentru sectorul educaţiei, 2011-2015, aprobate prin Ordinul minis-trului educaţiei nr. 849 din 29 noiembrie 2010;

3) Concepţia de dezvoltare a învăţămîntului profesional, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1334 din 3 decembrie 2004.

1.3. Tendinţe economice Pe parcursul anilor 2000-2011, economia ţării a avut o

dezvoltare ascendentă, creşterea cumulativă a produsului intern brut alcătuind 75,5%. Rata sărăciei absolute s-a redus de la 67,8% în 2000 la 21,9% în 2010. Modelul de creştere economică, însa, a rămas, în mare parte, bazat pe consum, cu impact limitat asupra creării locurilor de muncă în ţară. Remitenţele, şi nu salariile, au devenit o sursă importantă de creştere a consumului şi a venitului disponibil al gospo-dăriilor, în special în spaţiul rural. Creşterea cererii pe piaţa autohtonă nu a fost însoţită de o evoluţie corespunzătoare a ofertei: pe multe segmente de piaţă produsele de import s-au dovedit a fi mai competitive. Pe de altă parte, dezvol-tarea exporturilor a fost limitată de deficientele mediului de afaceri şi aprecierea valutei naţionale. Criza economică din

anii 2008-2009 a confirmat nivelul înalt de vulnerabilitate a economiei ţării la şocurile externe. În termeni reali, la sfîrşitul anului 2009, PIB-ul s-a redus cu circa 9%. Canalele principale de transmitere a crizei au fost exporturile şi remitenţele. În următorii doi ani, economia şi-a reluat ritmul de dezvoltare, creşterea cumulativă pe parcursul anilor 2010–2011 constituind 14%.

Nivelul de ocupare a forţei de muncă a scăzut dramatic de la 60% în 2000 la 40,5% în 2012. Pe de alta parte, nivelul şomajului a fost de doar de 4,8% în trimestrul III al anului 2012. Ultimul indicator însă nu caracterizează corect starea economiei naţionale. Numărul relativ redus de locuri de muncă, bine plătite, descurajează oamenii să caute locuri de muncă, aceştia preferînd să rămînă inactivi sau să plece la lucru peste hotare. Emigrarea forţei de muncă, conjugată cu declinul demografic, vin să conteste mitul precum că în Moldova forţa de muncă este multă, calificată şi ieftină. În consecinţă, pe piaţa muncii se atestă un dezechilibru substanţial dintre cerere şi ofertă, precum şi un deficit de forţă de muncă calificată.

Provocarea majoră pe plan economic constă în trans-formarea modelului de creştere în unul care, pe de o parte, ar asigura durabilitatea ritmurilor de creştere şi, pe de altă parte, ar rezulta în crearea locurilor de muncă bine platite în ţară.

1.4. Situaţia actuală în educaţieÎn pofida dificultăţilor de ordin economic, pe parcursul

ultimilor ani, autorităţile Republicii Moldova au asigurat o creştere constantă a mijloacelor financiare alocate învăţă-mîntului. Pe parcursul anilor 2005–2010, ponderea cheltu-ielilor publice pentru învăţămînt în PIB a crescut de la 7,2% pînă la 9,2%. Însă această creştere nu a fost urmată şi de o creştere a proporţiei globale brute de şcolarizare, care, în aceeaşi perioadă, a scăzut de la 71,7% pînă la 69,8%. Impactul asupra calităţii educaţiei este mai greu de estimat în lipsa unor indicatori relevanţi de calitate.

Învaţămîntul secundar profesional şi mediu de specia-litate a devenit mai puţin popular pe parcursul ultimelor două decenii, în contextul expansiunii învatamîntului universitar, dar şi a declinului demografic. În perioada anilor 1990-2011, numărul studenţilor înmatriculaţi la universitaţi s-a dublat, în timp ce la treapta vocational/tehnică s-a redus de peste două ori.

Învăţămîntul secundar profesionalÎnvăţămîntul secundar profesional constituie parte

integrantă a sistemului educaţional naţional, orientat spre formarea şi dezvoltarea unor abilităţi, competenţe şi aptitudini profesionale specifice instruirii cadrelor de muncitori calificaţi pentru ramurile economiei naţionale ale Republicii Moldova. Învăţămîntul secundar profesional se organizează ca învăţămînt de zi ori seral în şcoli profesi-onale şi de meserii. Şcoala profesională asigură pregătirea profesională pentru absolvenţii de gimnaziu, şcoli medii de cultură generală şi licee. Durata studiilor pentru absolvenţii de gimnaziu este de 3 ani, iar pentru absolvenţii de şcoli medii de cultură generală şi de liceu – de 1 an. Studiile în şcoala de meserii au o durată de 1 an.

În anul de studii 2012-2013, în cele 66 de instituţii de învăţămînt secundar profesional, îşi fac studiile 19,58 mii persoane, comparativ cu 24,5 mii în 2007-2008 (Biroul National de Statistică). Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul persoanelor înmatriculate a fost în descreştere, în 2012 fiind înmatriculate 11,9 mii persoane sau cu 8,7% mai puţin decît în anul 2011. Numărul absolvenţilor în anul 2012 a scăzut pînă la 10,4 mii persoane, comparativ cu circa 13 mii de absolvenţi în perioada anilor 2007-2010. Învăţămîntul secundar profesional este solicitat de 11,6% tineri cu vîrsta de 16 ani (comparativ cu 12,8% în 2007) şi de 9,7% tineri de 17 ani (comparativ cu 10% în 2007). De asemenea,

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

26

învăţămîntul secundar profesional este solicitat mai mult de băieţi, ponderea acestora, în anul de studii 2012-2013, fiind de 68,7%.

Din numărul total de persoane care au absolvit în anul 2012, 10,0% au obţinut calificarea de bucătar, 9,2% de lăcătuş la repararea automobilelor, 8,9% de tencuitor, 8,9% de cusător (industria confecţiilor), 5,5% de electro-gazosudor-montator, 5,3% de tîmplar şi 4,5% de operator la calculatoare etc.

Printre cele mai solicitate meserii se atestă: lăcătuş la repararea automobilelor, chelner, barman, brutar, cusăto-reasă, croitor, frizer. O cerere de servicii educaţionale diminuată se atestă pentru următoarele meserii: tracto-rist-maşinist în producţia agricolă, tîmplar, pietrar-zidar, maşinist la excavatorul cu o singură cupă, electrogazosu-dor-montator.

Reducerea numărului de elevi din învăţămîntul secundar profesional s-a înregistrat pe fundalul unor alocări finan-ciare sporite, înregistrînd cele mai înalte costuri pe cap de student, comparativ cu alte niveluri de învăţămînt (IDIS Viitorul „Educaţia vocaţională la răscruce: o analiză a deciziilor de politici în sistemul învăţămîntului mediu de specialitate în Republica Moldova. Sergiu Lipceanu, 2010. Calculat după ediţiile periodice ale Anuarului Statistic al Republicii Moldova 2002-2008, Educaţia în Moldova, Chişinău, 2009). Alocările financiare pe cap de elev în învăţămîntul secundar profesional au crescut de la 5399 lei în 2006 pînă la 16776 lei în 2011 (Tabelul 1).

Tabelul 1. Costurile totale pentru instruirea unui elev/student la fiecare nivel

educaţional profesional pentru un an de studii mii lei

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Învăţămîntul secundar profesional

5399 7366 8510 10224 15335 16776

Învăţămîntul mediu de specialitate

6979 6900 8200 8709 14725 15029

Învăţămîntul superior 4714 5050 5873 6802 17861 20158

În ceea ce priveşte infrastructura, majoritatea institu-ţiilor de învăţămînt secundar profesional au o capacitate de pînă la 500-600 locuri. Toate au în gestiune blocuri de studii, ateliere de producere şi cămine studenţeşti. La ora actuală numărul mediu de elevi pe instituţie este de 297. Această situaţie conduce la concluzia că infrastructura existentă este utilizată aproximativ la 50% din capacitate. În 17,5% din numărul total de instituţii învaţă pîna la 150 elevi. În şcolile de meserii numărul de elevi este de 142 pe unitate de învătămînt (Studiul de referinţă în contextul „Procesului Torino”, ETF, 25 mai 2010). În contextul decli-nului demografic, păstrarea unui număr mare de instituţii capacitatea cărora nu este utilizată deplin implică cheltuieli de întreţinere nejustificate în detrimentul investiţiilor în calitatea studiilor. În mare parte, infrastructura existentă este depăşită, marea majoritate din instituţii continuînd să dispună de echipament învechit care nu facilitează dezvol-tarea abilităţilor profesionale şi necesită investiţii majore pentru modernizare.

Cu referire la cadrele didactice, o mare parte dintre acestea au studii medii de specialitate sau secundar profe-sionale. În anul de studii 2007-2008, cadrele didactice cu studii medii de specialitate şi secundar profesionale consti-tuiau 44,2% din totalul de cadre didactice din învăţămîntul secundar profesional (Studiul de referinţă în contextul „Procesului Torino”, ETF, 25 mai 2010). În ultimii 3 ani se înregistrează o creştere a numărului de cadre didactice cu studii secundar profesionale. De menţionat că personalul, care predă în ateliere, în mare parte, nu a lucrat niciodată în condiţii reale de producţie. Vîrsta medie a profesorilor şi maiştrilor–instructori în învăţămîntul secundar profesional este de 52 ani. Un şir de rapoarte relatează că, în ultimii 10

ani, majoritatea cadrelor didactice nu a participat la activităţi de formare profesională continuă. Totuşi, unele activităţi au fost realizate cu suportul partenerilor de dezvoltare.

Evaluarea şi certificarea absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt secundar profesional nu este credibilă. Lipsa metodelor şi instrumentelor adecvate nu permite o evaluare obiectivă a elevilor. Acest fapt este determinat şi de lipsa unor standarde ocupaţionale la nivel naţional, care ar preciza abilităţile şi competenţele de care trebuie să dea dovadă un muncitor calificat. Examenul de evaluare finală, care este şi un examen de absolvire, comportă un caracter intern, fapt care nu stimulează nici studentul şi nici cadrele didactice la performanţe mai mari.

În consecinţă, în 2011, numărul şomerilor cu studii secundar profesionale a constituit 22,8 mii de persoane, sau 24,8% din numărul total de şomeri, fiind mai mare faţă de numărul şomerilor cu studii superioare (18,3 mii), medii de specialitate (12,0 mii), liceale, medii generale (22,0 mii) şi gimnaziale (16,8 mii). La această treaptă se înregistrează şi cel mai înalt nivel de abandon şcolar – 24,5%.

Învăţămîntul mediu de specialitateÎnvăţămîntul mediu de specialitate se realizează în colegii

şi asigură pregătirea cadrelor de specialitate cu caracter aplicativ (tehnicieni, tehnicieni-tehnologi, contabili, econo-mişti, lucrători medicali, specialişti în domeniul artelor, muzicii etc.) pentru economia naţională şi sfera socială. Programele educaţionale realizate în colegii corespund nivelului IV al Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei UNESCO (ISCED-1997) şi asigură pentru absolvenţii de gimnaziu atît instruirea generală cu posibilitatea susţinerii bacalaureatului, cît şi cea profesională într-o perioadă de 4-5 ani; pentru deţinătorii atestatelor de studii medii de cultură generală sau diplomelor de bacalaureat instruirea de specialitate într-o perioadă de 2-3 ani. În conformitate cu recomandările la nivel european, absolvenţilor învăţămîntului mediu de specialitate (colegii) li se eliberează, suplimentul la diplomă, care asigură „transparenţa” programului realizat, a finalităţilor de studii obţinute, facilitînd astfel recunoaşterea academică şi profesională a calificării.

Pe parcursul anilor 1990-2011, evoluţia instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate (colegiilor) a fost una controversată, ele fiind incluse pentru o anumită perioadă (1995-2003) la nivelul învăţămîntului superior, numindu-se instituţii de învăţămînt superior de scurtă durată. Reorgani-zarea acestora în instituţii de învăţămînt superior de scurtă durată a avut impact pozitiv asupra ofertei educaţionale, metodelor de predare-învăţare, componenţei corpului profe-soral-didactic şi atractivităţii studiilor pentru absolvenţii de gimnazii, şcoli medii şi licee.

La începutul anului de studii 2012-2013, numărul de elevi în cele 47 de colegii (41 instituţii publice şi 6 instituţii private) a constituit 30,7 mii de persoane, prezentînd o micşorare cu 2 % faţă de anul de studii 2007-2008. Pe termen mediu, se constată o descreştere a numărului de elevi, în anul 2012 fiind înmatriculate 8,8 mii persoane sau cu 13,1% mai puţin comparativ cu anul 2007. Numărul absolvenţilor se înscrie într-un trend crescător faţă de anul 2007-2008, alcătuind în anul 2012 – 7,4 mii persoane, cu 13 % mai mulţi absol-venţi faţă de anul 2007-2008. La începutul anului de studii 2012-2013, la 10 mii de locuitori reveneau în mediu 86 de elevi şi 21 de absolvenţi din învăţămîntul mediu de specia-litate, faţă de 88 de elevi şi 18 absolvenţi în anul de studii 2007-2008 (Sursa Biroul Naţional de Statistică). Învăţămîntul mediu de specialitate este solicitat de 11,7% tineri cu vîrsta de 16 ani (comparativ cu 9,4% în 2007) şi de 12% tineri de 17 ani (comparativ cu 9,8% în 2007). Învăţămîntul mediu de specialitate este solicitat de fete într-o proporţie mai mare (peste 55% din numărul total de elevi).

Din gama de specialităţi oferită de instituţiile de

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

27

învăţămînt mediu de specialitate, cele mai solicitate rămîn a fi medicina şi economia (respectiv, 14,5% şi 14,0% din absolvenţii anului 2012), după care urmează transporturi şi pedagogie (respectiv, 9,3% şi 8,2%). În perioada 2011-2012, printre cele mai solicitate specialităţi pe piaţa muncii s-au regăsit: construcţii civile, industriale şi agricole, electromecanică, electroenergetică, maşini-unelte şi scule, industrie tehnologică, metrologie, standarde, control şi certificarea producţiei. O cerere de servicii educaţionale diminuată se atestă pentru următoarele specialităţi: design vestimentar, contabilitate, finanţe, asistenţă socială.

Baza tehnico-materială a instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate corespunde în mare parte cerinţelor pregătirii specialiştilor pentru veriga medie a economiei, fapt confirmat de procedura de evaluare şi acreditare a celor 41 de instituţii publice şi 2 private, realizată în 2007. Procesul educaţional în colegii este asigurat de cadre didactice calificate (90% deţinători de studii superioare, 10% medii de specialitate (maiştri instructori).

Principalele probleme cu care se confruntă învăţămîntul secundar profesional şi mediu de specialitate sînt:

1) inexistenţa unui sistem naţional modern de asigurare a calităţii;

2) lipsa Cadrului Naţional al Calificărilor pentru meseriile din învăţămîntul secundar profesional şi specialităţile din învăţămîntul mediu de specialitate;

3) lipsa mecanismului de ajustare a Nomenclatorului de meserii şi specialităţi la necesităţile pieţii muncii;

4) curricula din învăţămîntul secundar profesional neajustată la rigorile moderne;

5) ineficienţa sistemului de elaborare şi de editare a materialelor didactice în învăţămîntul secundar profe-sional;

6) insuficienţa de pregătire profesională a cadrelor didactice de profil şi lipsa unui mecanism de recrutare, dezvoltare şi motivare a cadrelor didactice;

7) neconcordanţa pregătirii cadrelor didactice în colegiile pedagogice cu prevederile UNESCO, Recoman-dările Organizaţiei Mondiale a Muncii (1966, 1997), alineatul: Programele de pregătire a cadrelor didactice, art. 21 alin.(1), art. 25 si Legea învăţămîntului din Republica Moldova nr.547-XIII din 21 iulie 1995, art. 66 alin.(5);

8) ineficienţa/inexistenţa mecanismelor de interacţiune a instituţiilor de învăţămînt vocaţional/tehnic cu mediul de afaceri şi piaţa muncii;

9) managementul deficient de alocare/administrare a finanţelor în învăţămîntul vocaţional/tehnic şi mediu de specialitate;

10) utilizarea ineficientă a infrastructurii, a bazei tehni-co-materiale disponibile, care în multe cazuri este moral şi fizic depăşită;

11) insuficienţa dotării şi accesibilitatea redusă la tehno-logiile informaţionale şi comunicaţionale.

Nivelul de educaţie reprezintă o variabilă importantă a capitalului uman, iar acesta, la rîndul său, este un factor complementar al funcţiei de producţie. Chiar dacă nu dispunem de indicatori riguroşi de măsurare a relevanţei si calităţii educaţiei, putem, totuşi, concluziona că conexiunea dintre piaţa forţei de muncă şi sistemul educaţional este una defectuoasă. Acest lucru este demonstrat si de faptul că marea majoritate a absolvenţilor se angajează pentru prima dată în domenii ce nu au nimic comun cu speciali-zarea lor. Primul loc de muncă nu corespunde cu domeniul absolvit pentru 32,4% dintre absolvenţi “Situaţia tinerilor pe piaţa muncii”, ASEM si ANOFM, 2008). Acest lucru este valabil pentru marea majoritate a absolvenţilor învăţămîn-tului secundar profesional şi mediu de specialitate. Pentru absolvenţii învăţămîntului secundar profesional problema şomajului este mai acută decît pentru cei care au absolvit

învăţămîntul mediu de specialitate sau cel superior. Cota acestora în structura şomajului constituia 28% în anul 2009.

Instituţiile de învaţămînt la această treaptă sînt în conti-nuare neatractive, pentru că nu oferă cunoştinţe şi abilităţi suficiente sau solicitate pe piaţă. Finanţarea instituţiilor de învaţămînt nu se face în bază de performanţe şi, respectiv, nu stimulează o administrare eficientă a resurselor. Partici-parea sectorului privat în procesul educaţional este limitată: în Republica Moldova există doar două şcoli profesionale private.

Sondajele recente privind calitatea mediului de afaceri indică asupra faptului că lipsa forţei de muncă calificată devine o constrîngere importantă în dezvoltarea aface-rilor: 66,7% din companii menţionează că se confruntă cu această problemă (Relaţiile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor, realizat cu suportul PNUD şi Guvernul Belgiei). În special, agenţii economici menţionează că cunoştinţele profesionale şi competenţele absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt secundar profesional nu sînt relevante necesitaţilor lor. Întreprinderile solicită un nivel mai înalt de profesionalism şi competenţe specifice. Mai mult, unele şcoli profesionale pregătesc meserii/profesii care nu sînt solicitate pe piaţa muncii. Întreprinderile indică că tinerii muncitori nu dau dovadă de devotament faţă de muncă, fapt confirmat de 52,2% companii respondente (Relaţiile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor, realizat cu suportul PNUD şi Guvernul Belgiei). Productivitatea joasă a muncii şi calitatea redusă a produ-selor/serviciilor se încadrează într-un cerc vicios, care la rîndul său determină salarizarea modestă.

Educaţia în general şi învăţămîntul profesional în parti-cular devine o constrîngere în dezvoltarea economică a ţării. În acest sens, se impune o reformă cuprinzătoare la toate treptele sistemului educaţional, pentru a elimina deficitul de capital uman şi dezechilibrele existente pe piaţa muncii. Din perspectiva pieţei forţei de muncă sînt necesare, intervenţii urgente în învăţămîntul profesional secundar şi mediu de specialitate.

Capitolul II. MISIUNEA, VIZIUNEA STRATEGICĂ ŞI REZULTATELE SCONTATE

Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie este una din cele 7 priorităţi ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2012-2020”. Pînă în anul 2020, învăţămîntul vocaţional/tehnic trebuie să devină atractiv, de calitate, relevant cerinţelor pe piaţă, accesibil, orientat pe carieră, flexibil, să permita validarea învăţării nonformale şi informale şi mobilitatea în spaţiul european în conformitate cu preve-derile Procesului de la Copenhaga şi ale Comunicatului de la Bruges. Absolvenţii sistemului vocaţional/tehnic trebuie să beneficieze de oportunităţi sporite de angajare în cîmpul muncii datorită abilităţilor şi competenţelor profesionale specifice şi competenţelor generale (digitale, lingvistice, antreprenoriale) achiziţionate.

În context, este necesară reconceptualizarea sistemului de învăţămînt secundar profesional şi mediu de specialitate prin formarea unui sistem unic de formare profesională – învăţămîntul vocaţional/tehnic. Din punctul de vedere al noii viziuni, învăţămîntul vocaţional/tehnic include ansamblul instituţiilor specializate în formarea profesională a munci-torilor calificaţi, a maiştrilor, tehnicienilor şi altor categorii de specialişti, în conformitate cu nivelurile III şi IV ale ISCED-ului.

Învăţămîntul vocaţional/tehnic se va organiza pe două niveluri: învăţămînt secundar vocaţional/tehnic şi învăţămînt postsecundar vocaţional/tehnic. Învăţămîntul secundar vocaţional/tehnic se va realiza în şcoli vocaţional/tehnice

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

28

şi licee vocaţional/tehnice, iar cel postsecundar vocaţional/tehnic în colegii.

Admiterea în învăţămîntul secundar vocaţional/tehnic se va efectua în bază de concurs pentru absolvenţii învăţă-mîntului gimnazial şi cel liceal. În învăţămîntul postsecundar vocaţional/tehnic admiterea se va efectua în bază de concurs pentru absolvenţii învăţămîntului liceal, secundar vocaţional/tehnic.

Modernizarea sistemului de învăţămînt vocaţional/tehnic presupune reconfigurarea reţelei de instituţii pentru a cores-punde dezvoltării regionale şi sectoriale a economiei ţării şi sporirea calităţii educaţiei, în general, inclusiv prin ajustarea curriculumului, elaborarea standardelor ocupaţionale şi a Cadrului Naţional al Calificărilor, îmbunătăţirea calităţii cadrelor didactice, îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale, reformarea sistemului de evaluare a reuşitei elevilor etc.

Realizarea acestor obiective este posibilă doar cu impli-carea plenară a sectorului privat. Strategia prevede modalităţi de creare a unui parteneriat eficient între sistemul învăţă-mîntului profesional şi sistemul economic şi cultural. Va fi consolidată platforma de dialog dintre părţi la nivel naţional, regional şi local. Pentru realizarea acestui obiectiv este nevoie de efort conjugat din partea tuturor actorilor: ministerelor de resort, patronatelor, sindicatelor, uniunilor de ocupare a forţei de muncă şi asociaţiilor profesionale, agenţilor economici – lideri în sfera de specializare, Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă şi agenţiilor teritoriale de ocupare a forţei de muncă, investitorilor locali şi internaţionali.

Obiectiv general: Modernizarea şi eficientizarea învăţă-mîntului vocaţional/tehnic în vederea sporirii competitivităţii economiei naţionale prin pregătirea forţei de muncă compe-tente şi calificate, în corespundere cu cerinţele actuale şi viitoare ale pieţei muncii.

Obiectivul specific nr. 1: Restructurarea învăţă-mîntului vocaţional/tehnic pe două trepte – secundar şi postsecundar şi reconfigurarea reţelei de instituţii pînă în anul 2017.

Orientări strategice:1) restructurarea învăţămîntului vocaţional/tehnic pe

două trepte – secundar şi postsecundar;2) elaborarea cadrului normativ pentru funcţionarea

noului sistem al învăţămîntului vocaţional-tehnic şi asigu-rarea convergenţei cu cadrul european;

3) reconfigurarea şi armonizarea structurală a reţelei de instituţii de învăţămînt vocaţional-tehnic cu structura socio-economică a regiunilor de dezvoltare a ţării;

4) elaborarea planurilor/proiectelor strategice de dezvoltare instituţională.

Rezultate scontate:1) constituită o nouă structură a învăţămîntului vocaţional/

tehnic pe două trepte – secundar şi postsecundar; 2) create centre de excelenţă pe domenii ale economiei

naţionale;3) reţeaua instituţiilor de învăţămînt vocaţional/tehnic

ajustată la necesităţile reale ale economiei naţionale şi la tendinţele de dezvoltare a acesteia;

4) planuri strategice de dezvoltare instituţională.Obiectivul specific nr. 2: Asigurarea formării profe-

sionale în învăţămîntul vocaţional/tehnic bazată pe compe-tenţe şi racordarea acesteia la cerinţele pieţei muncii, astfel încît angajarea în cîmpul muncii să crească cu 10% de la 50,6% în 2012 pentru absolvenţii învăţămîntului mediu de specialitate şi de la 50% în 2012 pentru absolvenţii învăţă-mîntului secundar profesional.

Orientări strategice:1) îmbunătăţirea cercetării şi analizei pieţei muncii pentru

identificarea necesitaţilor de cunoştinţe şi competenţe în plan regional şi sectorial şi asigurarea unei diseminări largi a informaţiei;

2) consolidarea capacităţilor structurilor responsabile de dialogul dintre sistemul educaţional şi comunitatea de afaceri şi dezvoltarea mecanismelor de interacţiune dintre acestea;

3) stabilirea parteneriatelor viabile între instituţiile vocaţional/tehnice şi agenţii economici;

4) dezvoltarea şi pilotarea modelelor de organizare a învăţămîntului dual în parteneriat cu agenţii economici;

5) actualizarea ofertei de programe de formare profesi-onală prin promovarea principiului de formare în specialităţi şi meserii conexe;

6) eficientizarea mecanismelor şi instrumentelor de certificare a capacităţilor profesionale pentru dezvoltarea carierei de la muncitor calificat la maistru, tehnician etc.;

7) asigurarea mecanismului de recunoaştere a compe-tenţelor obţinute prin învăţarea nonformală şi informală în cadrul învăţămîntului vocaţional/tehnic;

8) eficientizarea stagiilor profesionale în vederea sporirii relevanţei studiilor şi dezvoltării abilităţilor practice.

Rezultate scontate:1) elaborată metodologia de cercetare a pieţei şi funcţia

instituţionalizată;2) implementat un mecanism nou de interacţiune

a învăţămîntului vocaţional/tehnic cu mediul economic, inclusiv prin includerea în componenţa consiliilor adminis-trative ale instituţiilor vocaţional/tehnice a cel puţin 2 reprezentanţi ai agenţilor economici locali, regionali sau naţionali;

3) create comitete sectoriale pentru principalele domenii ale economiei naţionale care vor participa la elaborarea standardelor pentru învăţămîntul vocaţional/tehnic;

4) consolidate capacităţile Centrului Republican pentru Dezvoltarea Învăţămîntului Profesional şi Consiliului Coordo-nator al Învăţămîntului Profesional;

5) elaborate standardele ocupaţionale;6) elaborat Nomenclatorul meseriilor (profesiilor),

specialităţilor şi specializărilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt vocaţional/tehnic, racordat la Euro-Stat;

7) introduse meseriile conexe pentru domeniile profe-sionale;

8) creat sistemul de validare a învăţării formale şi nonformale prin elaborarea şi implementarea metodologiei de recunoaştere a învăţării nonformale şi informale;

9) implementate elemente ale învăţămîntului dual în pregătirea muncitorilor/specialiştilor.

Obiectivul specific nr. 3: Creşterea calităţii învăţă-mîntului vocaţional/tehnic prin sporirea eficienţei utilizării mijloacelor financiare şi prin crearea şi implementarea sistemului de asigurare a calităţii, astfel încît, pînă în 2017 să existe o entitate funcţională de evaluare şi acreditare a acestor instituţii.

Orientări strategice:1) instituţionalizarea şi consolidarea sistemului de

asigurare şi evaluare a calităţii în învăţămîntul vocaţional/tehnic;

2) racordarea standardelor/normelor de calitate în învăţămîntul vocaţional/tehnic la standardele educaţionale europene;

3) dezvoltarea sistemului de management al calităţii în învăţămîntul vocaţional/tehnic;

4) elaborarea şi aplicarea unor mecanisme noi de finanţare a învăţămîntului vocaţional/tehnic, bazate pe finanţarea centrată pe elev şi pe rezultat, pe diversificarea surselor de finanţare şi finanţarea centrată pe priorităţi;

5) modernizarea infrastructurii, bazei materiale şi a căminelor.

Rezultate scontate:1) elaborat cadrul legal pentru organizarea acreditării şi

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

29

asigurării calităţii în învăţămîntul vocaţional-tehnic; 2) creată şi dotată structura de asigurare a calităţii în

învăţămîntul vocaţional/tehnic;3) elaborate şi validate standardele ocupaţionale pentru

învăţămîntul vocaţional/tehnic;4) elaborat Cadrul Naţional al Calificărilor pentru învăţă-

mîntul vocaţional/tehnic;5) formate grupuri de experţi relevanţi pentru asigurarea

calităţii în învăţămîntul vocaţional/tehnic în cadrul structurii de asigurare a calităţii, precum şi instruirea acestora pentru realizarea misiunii de acreditare şi asigurare a calităţii;

6) instruite resursele umane în domeniul managementului calităţii;

7) optimizate cheltuielile financiare destinate întreţinerii infrastructurii instituţiilor de învăţămînt vocaţional/tehnic;

8) îmbunătăţite condiţiile fizice în cadrul sălilor de studii, atelierelor de producţie şi căminelor, dotarea instituţiilor cu echipament şi mobilier modern adecvat domeniului de specializare.

Obiectivul specific nr. 4: Asigurarea ştiinţifică, curri-culară şi metodologică a învăţămîntului vocaţional/tehnic, astfel încît 100% curricula să fie racordată la Cadrul Naţional al Calificărilor pînă în 2020.

Orientări strategice:1) eficientizarea activităţii Centrului Republican de

Dezvoltare a Învăţămîntului Profesional; 2) modernizarea sistemului de cercetare ştiinţifică în

domeniul învăţămîntului vocaţional/tehnic;3) ajustarea continuă a curriculei pentru învăţămîntul

vocaţional/tehnic; 4) elaborarea şi implementarea Sistemului de Credite de

Studii Transferabile în învăţămîntul vocaţional-tehnic;5) crearea condiţiilor pentru formarea aptitudinilor de

cultură digitală generală şi introducerea cursurilor obliga-torii de antreprenoriat şi cursurilor opţionale de conducere a autovehiculului şi de studiere a limbilor străine;

6) modernizarea continuă a tehnologiilor didactice moderne, inclusiv prin aplicarea TIC.

Rezultate scontate:1) consolidate capacităţile Centrului Republican

de Dezvoltare a Învăţămîntului Profesional, în scopul asigurării ştiinţifice, metodologice şi curriculare a învăţă-mîntului secundar şi postsecundar vocaţional/tehnic, cu asumarea ulterioară a rolului de coordonator în procesul de reformă;

2) iniţiate cercetări ştiinţifice aplicative în domeniul învăţămîntului vocaţional/tehnic;

3) elaborate noile generaţii de curricula în confor-mitate cu prevederile, schimbările efectuate în învăţămîntul vocaţional/tehnic pe cele două trepte –secundar şi postse-cundar, în concordanţă cu Cadrul Naţional al Calificărilor; planuri de învăţămînt, curriculumuri modulare, manuale pentru curricula nou elaborată, suporturi de curs, ghiduri metodologice, teste de evaluare etc.;

4) publicate materiale didactice, curricula, suporturi de curs, materiale instructive;

5) implementate tehnologii didactice moderne, bazate pe îmbinarea activităţilor teoretice cu cele aplicative/praxiologice;

6) implementate continuu tehnologiile didactice moderne cu utilizarea TIC prin introducerea software educaţionale în învăţămîntul vocaţional/tehnic, procurarea de echipament modern TIC şi conectarea în reţea, precum şi instruirea cadrelor didactice în aplicarea acestuia în procesul de predare-învăţare.

Obiectivul specific nr. 5: Sporirea calităţii corpului profesoral, inclusiv prin modernizarea formării profesionale iniţiale şi continue a cadrelor didactice pentru învăţămîntul vocaţional/tehnic, şi îmbunătăţirea motivării acestora, astfel

încît, pînă în 2020 întregul corp profesoral să fie instruit conform Cadrului Naţional al Calificărilor.

Orientări strategice:1) modernizarea sistemului de formare iniţială a cadrelor

didactice şi a maiştrilor-instructori pentru învăţămîntul vocaţional/tehnic;

2) dezvoltarea modelelor de formare profesi-onală continuă a cadrelor didactice/manageriale şi a maiştrilor-instructori din învăţămîntul vocaţional/tehnic în baza principiului „învăţare pe tot parcursul vieţii” şi a siste-mului de credite profesionale cumulative;

3) asigurarea condiţiilor de motivare şi avansare în carieră a personalului didactic din învăţămîntul vocaţional/tehnic.

Rezultate scontate:1) modernizat sistemul de instruire a cadrelor didactice

din învăţămîntul vocaţional/tehnic conform standardelor ocupaţionale şi Cadrului Naţional al Calificărilor, precum şi noii curricule;

2) identificate instituţiile de învăţămînt superior ce vor realiza formarea profesională iniţială şi sprijinit procesul de diversificare a serviciilor de formare continuă oferite de diverşi prestatori;

3) eficientizat sistemul de formare profesională iniţială şi continuă a specialiştilor, cadrelor didactice şi a maiştrilor-instructori, prin introducerea cursului psihope-dagogic obligatoriu pentru maiştri-instructori, precum şi a cursurilor de tip master-class pentru cadrele didactice de profil o dată la 5 ani;

4) dezvoltate modelele de formare profesională continuă a cadrelor didactice/manageriale prin introducerea cursu-rilor de management, administrare a resurselor financiare, management al resurselor umane, administrare a afacerii, managementul ecologic, educaţie ecologică şi educaţie pentru dezvoltare durabilă, tehnologii informaţionale şi comunicaţii;

5) realizate instruiri pe domenii de specialitate în cadrul centrelor de excelenţă.

Obiectivul specific nr. 6: Sporirea atractivităţii şi accesului la învăţămîntul vocaţional/tehnic, astfel încît numărul de elevi să crească cu 10% pînă în 2020.

Orientări strategice:1) modernizarea modelelor de orientare profesională şi

de ghidare în cariera profesională a elevilor din învăţămîntul general şi cel vocaţional/tehnic;

2) urmărirea traseului profesional al absolvenţilor învăţă-mîntului vocaţional/tehnic;

3) promovarea noilor meserii/profesii şi specialităţi în cadrul învăţămîntului vocaţional/tehnic, care vor anticipa cerinţele pieţei muncii;

4) asigurarea protecţiei sociale eficiente a elevilor cu dizabilităţi şi din familii vulnerabile, care îşi fac studiile în şcoli vocaţionale/tehnice, licee vocaţional/tehnice, colegii;

5) promovarea cursurilor opţionale care vor spori atrac-tivitatea învăţămîntului vocaţional/tehnic.

Rezultate scontate:1) elaborate planuri de orientare profesională şi ghidare

în carieră pentru instituţiile de învăţămînt general;2) creat sistemul de urmărire a traseului profesional al

absolvenţilor învăţămîntului vocaţional/tehnic;3) publicate pliante cu informaţie utilă privind meseriile/

specialităţile din domeniul vocaţional/tehnic, materiale pentru orientare profesională şi ghidare profesională;

4) învăţămîntul vocaţional/tehnic accesibil pentru copiii cu dizabilităţi şi din familii vulnerabile prin achitarea cazării, alimentării, bursei, facilitarea angajării în cîmpul muncii şi implementarea măsurilor de mobilitate în cadrul institu-ţiilor de învăţămînt vocaţional/tehnic pentru persoanele cu dizabilităţi.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

30

Capitolul III. AVANTAJELE ŞI COSTURILE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

3.1 Avantajele implementării StrategieiElaborarea şi implementarea Strategiei se bazează pe

o abordare sistemică a reformei învăţămîntului vocaţional/tehnic, corelată cu vectorul dezvoltării social-economice şi de integrare europeană a Republicii Moldova. Această abordare determină avantajele Strategiei, datorită cărora se va produce un impact semnificativ asupra învăţămîntului vocaţional/tehnic.

Acestea sînt: 1) racordarea învăţămîntului vocaţional/tehnic la necesi-

tăţile şi cerinţele economiei naţionale;2) formarea unui sistem educaţional flexibil la tendinţele

schimbătoare ale economiei naţionale prin crearea siste-melor de interacţiune permanentă cu lumea afacerilor;

3) formarea forţei de muncă cu abilităţi profesionale specifice meseriei/specialităţii şi aptitudini de cultură generală (abilităţi antreprenoriale, cunoaşterea TIC, limbilor străine, conducerea autovehiculului) pentru sporirea gradului de angajare în cîmpul muncii;

4) deschiderea învăţămîntului vocaţional/tehnic către valorile personale, naţionale şi europene.

3.2 Costurile implementării StrategieiCosturile financiare sînt estimate şi prezentate în planul

de acţiuni pentru implementarea Strategiei în perioada 2013-2020.

Costurile de implementare a Strategiei vor fi acoperite din:a) bugetul de stat, în limitele cheltuielilor aprobate pentru

instituţiile implicate în implementarea Strategiei;b) proiecte şi programe de asistenţă tehnică şi financiară

susţinute de donatorii externi şi partenerii de dezvoltare;c) economiile realizate din măsurile de eficientizare a

reţelei de şcoli, bugetul de stat;d) contribuţii ale sectorului privat;e) sponsorizări şi alte surse acceptate de legislaţia în

vigoare. Determinarea acţiunilor prioritare şi finanţarea lor prin

includerea în planul strategic de cheltuieli va fi efectuată conform volumului finanţării instituţionale şi plafonărilor de cheltuieli prevăzute în Cadrul bugetar pe termen mediu în vigoare, iar finanţarea anuală a măsurilor va fi realizată în limitele alocaţiilor aprobate în bugetul public naţional pentru domeniul educaţiei şi/sau din surse adiţionale.

Capitolul IV. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei repre-zintă instrumentul de baza de realizare sistemică şi continuă a prevederilor Strategiei, incluzînd toate componentele acesteia, inclusiv obiectivele specifice, acţiunile preconizate, indicatorii de performanţă, sursele de finanţare, termenele de executare şi responsabilii de realizare.

Planul include acţiuni pe termen mediu şi este unul flexibil, permiţînd operarea de modificări în funcţie de schim-barea circumstanţelor şi apariţia unor eventuale probleme în procesul implementării Strategiei.

Capitolul V. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

5.1 Cadrul instituţional La monitorizarea şi evaluarea prezentei Strategii

participă următorii actori principali: 1) Colegiul Ministerului Educaţiei, care va supraveghea

procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei, va analiza progresele realizate şi problemele apărute şi va înainta soluţii pentru depăşirea blocajelor şi asigurarea implementării plenare a Strategiei;

2) reprezentanţi ai Consiliului Coordonator al Învăţămîn-tului Profesional, reprezentanţi ai comitetelor sectoriale, reprezentanţi ai agenţilor economici;

3) societatea civilă, partenerii de dezvoltare, care vor monitoriza independent procesul de implementare a Strategiei şi vor interveni cu propuneri pentru îmbunătăţirea procesului de implementare.

5.2 Activitatea de monitorizare se va realiza prin: 1) monitorizarea şi raportarea anuală, ce presupune

raportare detaliate pe perioada unui an; 2) monitorizarea şi raportarea finală a realizării obiecti-

velor Strategiei pe perioada integrală.Rapoartele anuale, periodice, semestriale şi finale de

monitorizare a implementării Strategiei vor fi prezentate de organele responsabile de implementarea Strategiei spre examinare şi aprobare Colegiului Ministerului Educaţiei.

Sistemul general de monitorizare şi evaluare va fi dezvoltat într-o manieră consecventă, fiind aliniat proce-sului de raportare privind realizarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova-2020” şi Programului de activitate al Guvernului.

Rapoartele de monitorizare şi evaluare vor avea un caracter deschis şi vor fi plasate pe pagina web a organelor abilitate cu dreptul de monitorizare/evaluare.

Ministerul Educaţiei, prin intermediul contactelor directe, a mass-media şi paginii web a Ministerului, va informa societatea civilă despre progresul realizat şi modalităţile de implicare comună a Strategiei, asigurînd desfăşurarea unui proces transparent şi participativ de interacţiune a tuturor actorilor implicaţi în monitorizarea şi evaluarea Strategiei.

Capitolul VI. ACTIVITATEA DE COMUNICAREŞI INFORMARE PRIVIND IMPLEMENTAREA

STRATEGIEIPentru a spori vizibilitatea reformei demarate în baza

Strategiei, a sensibiliza şi a informa opinia publică despre scopul, domeniile de acţiune şi impactul aşteptat al imple-mentării Strategiei, activitatea de comunicare şi informare privind implementarea Strategiei va fi realizată continuu, în cadrul a două campanii integrate:

1) campania de conştientizare, care presupune infor-marea grupurilor-ţintă privind Strategia şi beneficiile ei;

2) campania de susţinere care este o continuare a activităţii de comunicare şi informare, avînd menirea să amplifice efectul comunicării anterioare, păstrînd interesul pentru fenomenul modernizării şi dezvoltării învăţămîntului vocaţional/tehnic.

Capitolul VII. RISCURI ŞI MĂSURI DE MITIGAŢIEÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

Potenţiale riscuri Măsuri de diminuare a riscurilor

Insuficienţa resurselor financiare, impuse de eventualele tendinţe nefavorabile în evoluţia economiei naţionale sau de reducerea supor-tului extern

Eliberarea resurselor din sistem prin sporirea eficienţei cheltuielilor publice în educaţia vocaţional/tehnică. Implicarea sectorului privat în prestarea serviciilor educaţionale

Modificarea priorităţilor la nivel naţional sau sectorial

Mobilizarea sectorului privat, a mediului pedagogic şi a opiniei publice în vederea promovării reformei. Mediatizarea informaţiei despre costurile pentru buget şi economie şi rezultatele modeste ale sistemului actual

Rezistenţa la reforme a unor factori de decizie, în special la nivelul administraţiei instituţiilor

Sporirea rolului beneficiarilor direcţi ai învăţămîntului vocaţional/tehnic în administrarea instituţiilor de învăţămînt şi în implementarea Strategiei

Capacitatea limitată a instituţiilor implicate în implementarea si coordonarea reformei

Implementarea proiectelor de consolidare a capacitaţilor, inclusiv cu suport extern

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

31

Anex nr.2 la Hot rîrea Guvernului nr. 97 din 1 februarie 2013

Planul de ac iuni

pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a înv mîntului voca ional/tehnic pe anii 2013-2020

Obiective specifice

Ac iuni Responsabili Resurse financiare Indicatori de monitorizare

2013 2014 2015 2016 2017 Bugetul pentru implementarea prezentului Plan prev zut în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu pentru anii 2013-2015:

Ministerul Educa iei, Ministerul Finan elor

Subprogramul II Înv mîntul secundar, din care face parte înv mîntul voca ional/tehnic


401,99 mil. lei

433,93 mil. lei

455,77 mil. lei

Subprogramul II Înv mîntul mediu de specialitate


415,3 mil. lei

457,5 mil. lei

456,7 mil. lei

Obiectivul specific nr.1 Restructurarea înv mîntului voca ional/tehnic pe dou trepte – secundar i postsecundar i reconfigurarea re elei de institu ii pîn în anul 2017

Elaborarea cadrului normativ i educa ional corespunz tor înv mîntului voca ional/tehnic pe dou trepte – secundar i postsecundar

Ministerul Educa iei, Institutul de Formare Continu Profesional, LED Moldova

Acte normative aprobate, 2014

Elaborarea metodologiei de cartografiere a re elei de institu ii voca ional/tehnice

Ministerul Educa iei

Metodologia aprobat de Ministerul Educa iei, 2013

Realizarea cartografierii re elei de institu ii voca ional/tehnice i prezentarea rezultatelor i concluziilor


Raportul cartografierii institu iilor voca ional /tehnice, 2013

Elaborarea planului de restructurare a re elei de institu ii voca ional /tehnice cu luarea în considerare a particularit ilor teritoriale ale pie ei muncii

Ministerul Educa iei, Ministerul Agriculturii i Industriei

Planul de restructurare a re elei de institu ii voca ional/tehnice, 2014

Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Economiei, Ministerul Finan elor

Preg tirea sistemului voca ional/tehnic pentru implementarea planului de restructurare:

estimarea detaliat a costurilor bugetare asociate cu procesul de restructurare; preg tirea planurilor de dezvoltare a infrastructurii institu iilor; preg tirea planului de monitorizare i evaluare a procesului de restructurare; planificarea i implementarea procedurii de procurare (construc ii, echipament etc.)

Ministerul Educa iei, Ministerul Finan elor, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne

Planuri detaliate pe institu ii aparte privind modalitatea de restructurare, 2014

Implementarea planului de restructurare a re elei de institu ii voca ional/tehnice

Ministerul Educa iei, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finan elor

Re eaua de institu ii voca ional/tehnice restructurat , 2015

Identificarea institu iilor de înv mînt voca ional /tehnic care vor juca rolul centrelor de excelen , specializate în domeniu/domenii ale economiei na ionale i vor deveni lideri profesionali în domeniul lor de competen :

crearea centrelor de excelen profesional în domeniu consolidarea infrastructurii i dotarea cu echipament de ultim or ; consultarea structurilor abilitate în elaborarea cadrului legal, institu ional, opera ional ce ine de domeniul de specializare; consolidarea capacit ilor de formare profesional a cadrelor

Ministerul Educa iei, Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Economiei, comitetele sectoriale, LED Moldova, Institutul de Formare Continu Profesional

40 mil.lei

40 mil.lei

40 mil.lei

40 mil.lei

10 centre de excelen în cadrul re elei de institutu ii de înv mînt vocational /tehnic – lideri în domeniul profesional, 2016

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

32

didactice din domeniul de specializare; organizarea examenelor de absolvire pe domeniul de specializare

Asigurarea suportului pentru elaborarea planului de dezvoltare institu ional i sus inerea în implementarea lui

Ministerul Educa iei, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, LED Moldova

100% institu ii voca ional/tehnice cu planuri de dezvoltare aporbate , 2015

Obiectivul specific nr. 2: Asigurarea form rii profesionale în înv mântul voca ional/tehnic bazat pe competen e i racordarea acesteia la cerin ele pie ei muncii, astfel încît angajarea în cîmpul muncii s creasc cu 10% de la 50,6% în 2012 pentru absolven ii înv mîntului mediu de specialitate i de la 50% în 2012 pentru absolven ii înv mîntului secundar profesional

Elaborarea Metodologiei de cercetare i reailzarea studiului pie ei muncii pentru stabilirea particularit ilor teritoriale i regionale

Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc , Ministerul Economiei, comitetele sectoriale, IDIS „Viitorul”

Raportul studiului pie ei muncii 2013

Corelarea preg tirii speciali tilor în cadrul înv mîntului voca ional/tehnic cu necesit ile teritoriale ale pie ei muncii prin specializarea institu iilor în domeniile solicitate

Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Economiei, Ministerul Educa iei, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, comitetele sectoriale

Specializarea institu iilor voca ional/tehnice în func ie de particularit ile teritoriale ale pie ei muncii din 2015

Crearea comitetelor sectoriale pentru cele 12 domenii de specializare: reactualizarea regulamentului de activitate a comitetelor

Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei,

1,6 mil.lei

1,6 mil.lei

1,6 mil.lei

1,6 mil.lei

Cel pu in 5 comitete sectoriale func ionale din 2015

sectoriale; recrutarea membrilor relevan i ai comitetelor sectoriale; instruirea membrilor comitetelor sectoriale; formarea culturii organiza itonale a comitetelor sectoriale

Ministerul Economiei, Ministerul Educa iei

Consolidarea capacit ilor Consiliului Coordonator al Înv mîntului Profesional: organizarea edin elor de informare privind evolu ia sectorului voca ional-tehnic; instruirea membrilor Consiliului Coordonator al Înv mîntului Profesional; implicarea în procesele de elaborare i implementare a standardelor de calitate

Consiliul Coordonator al Înv mîntului Profesional

Consiliul Coordonator al Înv mîntului Profesional – structur func ional , 2015

Actualizarea Nomenclatorului meseriilor (profesiilor) pentru instruirea i preg tirea cadrelor în înv mîntul secundar profesional i Nomenclatorului specialit ilor pentru preg tirea cadrelor în institu iile de înv mînt mediu de specialitate, în conformitate cu necesit ile economice ale rii, prin includerea meseriilor, specialit ilor noi, modernizarea celor existente i corelarea lor la standardele europene (EuroStat)

Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Economiei, Ministerul Educa iei, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, comitetele sectoriale

Nomenclatorul de meserii i specialit i actualizat

Validarea i recunoa terea competen elor ob inute prin educa ia non-formal i informal

Ministerul Educa iei, comitetele sectoriale

Metodologia de validare i recunoa tere a competen elor ob inute neformal aprobat , 2016

Externalizarea examenului de absolvire a institu iei de înv mînt voca ional/tehnic


Examenul de absolvire desf urat în cadrul centrelor de excelen , 2016

Sus inerea procesului de formare a parteneriatelor dintre agen ii economici i institu iile de înv mînt voca ional/tehnic:

sus inerea parteneriatelor cu agen ii economici în realizarea practicii de produc ie; dezvoltarea modelelor de înv mînt dual

Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Economiei, Ministerul Educa iei,

În componen a consiliilor administrative ale institu iilor voca ional/tehnice cel pu in 2 reprezenta i ai lumii afacerilor, pîn în

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

33

Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Camera de Comer i Industrie

2017

Obiectivul specific nr.3: Cre terea calit ii înv mîntului voca ional/tehnic prin sporirea eficien ei utiliz rii mijloacelor financiare i prin crearea i implementarea sistemului de asigurare a calit ii, astfel încît, pîn în 2017 s existe o entitate func ional de evaluare i acreditare a acestor institu ii

Elaborarea standardelor ocupa ionale pentru înv mîntul voca ional/tehnic i validarea lor de c tre comitetele sectoriale

comitetele sectoriale, Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Economiei, Ministerul Educa iei, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne

Setul complet de standarde ocupa ionale pentru meseriile/specialit ile voca ional/tehnice, pîn în 2017

Elaborarea Cadrului Na ional al Calific rilor pentru înv mîntul voca ional/tehnic i validarea lui de c tre comitetele sectoriale

Ministerul Educa iei, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne

Cadrului Na ional al Calific rilor pentru înv mîntul voca ional/tehnic aprobat, pîn în 2020

Implementarea sistemului de management al calit ii în sistemul voca ional-tehnic în conformitate cu standardele de

Ministerul Educa iei, Ministerul

Concept aprobat în 2014 Implementat pîn în 2016

calitate

Finan elor, LED Moldova, Winrock Moldova, Institutul de Formare Continu Profesional

Elaborarea cadrului legal pentru organizarea acredit rii i asigur rii calit ii în înv mîntul voca ional/tehnic


Cadrul legal aporbat în 2015

Crearea structurii de acreditare i asigurare a calit ii în înv mîntul voca ional/tehnic:

elaborarea indicatorilor i criteriilor de evaluare a calit ii în înv mîntul voca ional/tehnic; recrutarea personalului, formarea profesional , consolidarea capacit ilor; identificarea i formarea grupurilor de exper i relevan i pentru asigurarea calit ii în înv mîntul voca ional/tehnic, instruirea lor; realizarea misiunilor de acreditare i asigurare a calit ii; dotarea infrastructurii cu echipamentul i mobilierul necesar


0,8 mil.lei

0,8 mil.lei

0,8 mil.lei

0,8 mil.lei

Cadrul institu ional consolidat pentru reailzarea acredit rii i asigurarea calit ii în înv mîtul voca ional-tehnic, începînd cu 2015

Instruirea cadrelor didactice i manageriale din institu iile de înv mînt voca ional/tehnic în managementul calit ii

Ministerul Educa iei, Centrul Republican de Dezvoltare a Înv mîntului Profesional, Departamentul de Formare Continu (Universitatea Tehnic a Moldovei)

100% institu ii de înv mînt voca ional/tehnice instruite în managementul calit ii

Elaborarea i aplicarea unor mecanisme noi de finan are a înv mîntului voca ional/tehnic:

finan area per elev; diversificarea surselor de finan are reie ind din parteneriatele public-privat i comercializarea produselor realizate de elevi în cadrul atelierelor de lucru


100% institu ii voca ional/tehnice finan ate reie ind din finan area per elev i în baz de performan e pîn în 2017

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

34

Asigurarea unor condi ii adecvate pentru studii în cadrul înv mîntului voca ional/tehnic:

îmbun t irea condi iilor fizice în cadrul s lilor de studii i c minelor; dotarea institu iilor cu echipament i mobilier modern adecvat domeniului de specializare


80 mil.lei

80 mil.lei

48 mil.lei

Cel pu in 70% din re eaua de institu ii voca ional/ tehnice va beneficia de repara ie i dot ri moderne pîn în 2017

Obiectivul specific nr.4. Asigurarea tiin ific ,

curricular i metodologic a înv mîntului voca ional/tehnic, astfel încît 100% curricula s fie racordat la Cadrul Na ional al Calific rilor pîn în 2020.

Consolidarea capacit ilor Centrului Republican de Dezvoltare a Înv mîntului Profesional (CRDÎP) pentru asigurarea tiin ific , metodologic i curricular a înv mîntului

voca ional/tehnic: extinderea num rului de personal i instruirea acestuia; asumarea rolului de coordonator în procesul de cartografiere i restructurare a re elei de institu ii voca ional/tehnice; participarea la consolidarea capacit ilor insti ionale a re elei de institu ii voca ional/tehnice restructurate; asumarea rolului de coordonator în procesul de instruire a cadrelor didactice; participarea la procesul de elaborare a standardelor ocupa ionale i Cadrului Na ional al Calific rilor, curriculei, suporturilor de curs; participarea la procesul de control i asigurare a calit ii în înv mîntul voca ional/tehnic; dotarea Centrului Republican de Dezvoltare a Înv mîntului Profesional cu echipament modern necesar pentru realizarea misiunii (computere, re ele, mobilier etc.)


0,8 mil.lei

0,8 mil.lei

0,8 mil.lei

0,8 mil.lei

Centrului Republican de Dezvoltare a Înv mîntului Profesional – entitate eficient , începînd cu 2017

Elaborarea curriculumului voca ional/tehnic în conformitate cu prevederile schimb rilor legate de formarea înv mîntului voca ional/tehnic pe dou trepte – secundar i postsecundar i în concordan cu Cadrul Na ional al Calific rilor

Ministerul Educa iei, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne,

Cel pu in 50% din disciplinile de profil din cadrul înv mîntului voca ional/tehnic vor avea curricule aprobate i suport de curs pîn în 2017

Centrul Republican de Dezvoltare a Înv mîntului Profesional

Implementarea Sistemului de credite de studii transferabile în înv mîntul voca ional/tehnic


Sistemul de credite de studii transferabile elaborat i implementat

Elaborarea suportului de curs, manualelor pentru curricula nou elaborat

Ministerul Educa iei, Ministerul Finan elor, Centrul Republican de Dezvoltare a Înv mîntului Profesional

Suporturi de curs elaborate pentru cel pu in 70% din curricule pîn în 2017

Publicarea materialelor didactice, curriculei, suportului de curs, materialelor instructive, materialelor pentru orientare profesional pentru formarea adul ilor


1,6 mil.lei

1,6 mil.lei

1,6 mil.lei

Asigurarea bibliotecilor tuturor institu iilor de înv mînt voca ional/tehnic cu literatur de specialitate pîn în 2017

Promovarea continu a tehnologiilor didactice moderne cu utilizarea TIC:

introducerea soft-ware educa ionale în înv mîntul voca ional/tehnic (procurarea i adaptarea la realitatea Republicii Moldova sau elaborarea soft-ware); procurarea de echipament TIC i conectarea în re ea; instruirea cadrelor didactice în aplicarea TIC în procesul de predare/înv are

Ministerul Educa iei, Ministerul Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Finan elor

6,4 mil.lei

4,8 mil.lei

4,8 mil.lei

Cel pu in 20% din curricula la disciplinele generale va fi predat în baz de soft-ware educa ionale pîn în 2017

Obiectivul specific nr. 5: Sporirea calit ii corpului profesoral, inclusiv prin modernizarea form rii profesionale ini iale i continue a cadrelor didactice pentru înv mîntul voca ional/tehnic,

Modernizarea sistemului de instruire a cadrelor didactice din înv mîntul voca ional-tehnic, conform standardelor ocupa ionale, Cadrului Na ional al Calific rilor i noii curricula:

formarea formatorilor; realizarea instruirii pe domenii de specialitate în cadrul centrelor de excelen ; formarea abilit ilor de predare în baza metodelor moderne de predare-înv are

Ministerul Educa iei, ProDidactica

100% cadre didactice instruite conform Cadrului Na ional al Calific rilor i noii curricule pîn în 2020

Instituirea unui sistem de formare ini ial a cadrelor didactice i a mai trilor/instructori pentru înv mîntul voca ional/tehnic:

introducerea cursului psihopedagogic obligator pentru mai tri/instructori i facilitarea instruirii lor; introducerea cursurilor de tip master class pentru cadrele didactice de profil o dat la 5 ani


100% mai tri/instructori forma i la cursul de psiho-pedagogie pîn în 2017

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

35

i îmbun t irea motiv rii acestora, astfel încît, pîn în 2020 întregul corp profesoral s fie instruit conform Cadrului Na ional al Calific rilor

Dezvoltarea modelelor de formare profesional continu a cadrelor didactice/manageriale:

cursuri de management; cursuri de administrare a resurselor financiare; cursuri de management al resurselor umane; cursuri de administrare a afacerii

Ministerul Educa iei, ProDidactica, Departamentul de Formare Continu (Universitatea Tehnic a Moldovei)

100% cadre manageriale forma i la cursuri de management eficient pîn în 2017

Obiectivul specific nr. 6: Sporirea atractivit ii i accesului la înv mîntul voca ional/tehnic, astfel încît num rul de elevi s creasc cu 10% pîn în 2020

Realizarea activit ilor de orientare profesional i de ghidare în cariera profesional a elevilor din înv mîntul general i cel voca ional/tehnic prin:

elaborarea planurilor de ghidare în carier i orientare profesional pentru institu iile de înv mînt general de c tre centrele de excelen din înv mîntul voca ional/tehnic; publicarea pliantelor cu informa ie util privind meseriile/specialit ile din domeniul voca ional/tehnic, realizarea m surilor planificate de orientare profesional

Ministerul Educa iei, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul S n t ii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc

Gradul de realizarea a planurilor de orientare profesional a centrelor de excelen pîn în 2017

Crearea sistemului de urm rire a traseului profesional al absolven ilor institu iilor de înv mînt voca ional/tehnic

Ministerul Educa iei, Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Biroul Na ional de Statistic

Sistem func ional de urm rire a traseului profesional al absolven ilor pîn în 2017

Promovarea unor noi meserii/profesii i specialit i în cadrul înv mîntului voca ional/tehnic, care vor anticipa schimb rile în economia na ional

Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Economiei, Ministerul Educa iei

Asigurarea protec iei sociale eficiente a elevilor cu dizabilit i, care î i fac studiile în coli voca ionale/tehnice, licee voca ionale/tehnice, colegii:

achitarea caz rii, aliment rii, bursei, facilitarea angaj rii în munc pentru p turile vulnerabile; implementarea m surilor de facilitare a mobilit ii în cadrul

Ministerul Educa iei, Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, Ministerul Finan elor

institu iilor de înv mînt voca ional/tehnic pentru persoanele cu disabilit i

Promovarea în institu iile de înv mînt voca ional/tehnic a cursurilor de:

antreprenoriat tehnologia informa iei limbilor str ine (englez , rus ) op ional - cursuri de conducere a autovehiculului

Ministerul Educa iei, Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiei Informa iei i Comunica iilor, Winrock Moldova

1,6 mil.lei

100% institu ii de înv mînt voca ional/ tehnic ofer cursuri de antreprenoriat, cursuri TI, cursuri de limbi str ine i un curs op ional auto pîn în 2017

TOTAL Resurse bugetare

817,29 mil.lei

891,43 mil.lei

912,47 mil.lei

Proiecte de asisten tehnic i financiar

sus inute de donatorii externi i partenerii de

dezvoltare

43,2 mil.lei

129,6 mil.lei

129,6 mil.lei

97,6 mil.lei

H O T Ă R Î R Ecu privire la aprobarea formelor tipizate ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova

În scopul executării prevederilor art.793 alin.(5) şi art.136 lit. i) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă: Formularul-tip Forma 1-DTA-13 „Certificat de rezidenţă”,

conform anexei nr.1; Formularul-tip Forma 2-DTA-13 „Cerere pentru eliberarea

certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova”, conform anexei nr.2;

Formularul-tip Forma 3-DTA-13 „Certificat privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova”, conform anexei nr.3;

Formularul-tip Forma 4-DTA-13 „Certificat privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova de către persoanele fizice – cetăţeni străini sau apatrizi care au obţinut statut de rezident al Republicii Moldova”, conform anexei nr.4;

Formularul-tip Forma 5-DTA-13 „Cerere privind restituirea impozitului pe venit reţinut în plus din sursele aflate în Republica

Moldova”, conform anexei nr. 5;Instrucţiunea cu privire la modul de completare a formelor

tipizate ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova, conform anexei nr.6.

2. Se abrogă:Hotărîrea Guvernului nr. 9 din 19 ianuarie 2010 „Cu privire

la aprobarea formelor tipizate ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.11-12, art. 52);

Hotărîrea Guvernului nr. 837 din 14 septembrie 2010 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în anexele nr.6, 7, 8 şi 9 la Hotărîrea Guvernului nr.9 din 19 ianuarie 2010” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.172-178, art. 925);

punctul 36 din Hotărîrea Guvernului nr. 928 din 12 decembrie 2012 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.263-269, art.1001).


Contrasemnează:Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa


150

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

36

Fo

rma/

1-D

TA

-13

Ane

xa n

r.1

la H

otrîr

ea G

uver

nulu

i nr.1

01

din

5 fe

brua

rie 2

013

__

____

____

____

___

nr./

___

____

____

____

La

nr.

____

____

____

____

____

____

____

____

_

CER

TIFI

CA

T D

E R

EZID

EN /

1.

DA

TE D

ESPR

E SO

LIC

ITA

NT

/

Den

umir

ea în

trep

rind

erii

sau

num

ele

i pre

num

ele

pers

oane

i fiz

ice

Num

rul d

e id

entif

icar

e fis

cal

Den

umir

ea d

ocum

entu

lui d

e în

regi

stra

re

sau

de id

entit

ate

Num

rul

Dat

a el

iber

rii

Ter

men

ul d

e va

labi

litat

e

Stra

da, n

umru

l ,

C

odul

po

tal

Loc

alita

tea

ara

2.

CER

TIFI

CA

TUL

AU

TOR

ITII

C

OM

PET

EN

TE

A

R

EPU

BL

ICII

M

OL

DO

VA

/

A

utor

itate

a co

mpe

tent

cer

tific

fapt

ul c

con

trib

uabi

lul i

ndic

at în

pre

zent

a fo

rm e

ste

rezi

dent

al

RE

PUB

LIC

II M

OL

DO

VA

în s

ensu

l art

icol

ului

4 a

l Con

ven

iei (

Aco

rdul

ui) p

entr

u ev

itare

a du

blei

im

pune

ri

într

e R

epub

lica

Mol

dova

i

____

____

____

____

____

____

____

___,

se

mna

te

la__

____

____

____

____

____

____

____

,

,

,

4

(

)

__

____

____

____

____

____

____

____

____

___,

___

____

____

____

____

____

____

____

_ .

Prez

entu

l cer

tific

at e

ste

elib

erat

pen

tru

într

epri

nder

ea, p

erso

ana

fizic

___

____

___

,

_

____

____

____

__

i est

e va

labi

l pen

tru

anul

fisc

al _

____

____

____

__

___

____

____

____

Lo

cul/

___

____

____

____

____

____

_ D

ata/

___

____

____

____

____

____

___

Num

ele

i pre

num

ele

____

____

____

Sem

ntu

ra/

___

____

____

_ Fu

ncia

/ _

____

____

____

ta

mpi

la/

Ane

xa n

r.2

la H

otrîr

ea G

uver

nulu

i nr.1

01

din

5 fe

brua

rie 2

013

__

____

____

____

___

nr. /

_

____

____

____

__

La n

r. __

____

____

____

____

____

____

____

___

C

ER

ER

E /

pe

ntru

elib

erar

ea c

ertif

icat

ului

pri

vind

ate

star

ea im

pozi

tulu

i pe

veni

t ach

itat î

n R

epub

lica

Mol

dova

,

1.

BEN

EFIC

IAR

UL

VEN

ITU

LUI /

D

enum

irea

într

epri

nder

ii sa

u nu

mel

e i p

renu

mel

e pe

rsoa

nei f

izic

e

Num

rul d

e id

entif

icar

e fis

cal

D

enum

irea

doc

umen

tulu

i de

înre

gist

rare

sa

u de

iden

titat

e

Num

rul

Dat

a el

iber

rii

Ter

men

ul d

e va

labi

litat

e

C

ertif

icat

ul d

e re

zide

n a

stat

ului

cu

care

R

epub

lica

Mol

dova

are

înch

eiat

Con

ven

ia

(Aco

rdul

) pen

tru

evita

rea

dubl

ei im

pune

ri

,

(

)

Num

rul

Dat

a el

iber

rii

Ter

men

ul d

e va

labi

litat

e

Stra

da, n

umru

l ,

C

odul

po

tal

Loc

alita

tea

ara

D

enum

irea

bnc

ii

Cod

ul b

ncii

Adr

esa

bnc

ii

Num

rul c

ontu

lui b

anca

r

Form

a/Форма 2

-DTA

-13

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

37

2. P

LT

ITO

RU

L V

EN

ITU

LU

I /

Den

umir

ea în

trep

rind

erii

N

umru

l de

iden

tific

are

Stra

da, n

umru

l ,

C

odul

po

tal

Loc

alita

tea

ara

3. V

ENIT

UL

OB

INU

T ÎN

RE

PUB

LIC

A M

OL

DO

VA

/ ,

Nr.

d/

o /

Tip

ul

de

veni

t D

ata

achi

tri

i ve

nitu

lui

Ven

itul o

bin

ut

(sum

a br

ut)

(

)

Cot

a im

pozi

tulu

i pe

veni

t pr

evzu

t d

e C

onve

nie

(A

cord

) sau

de

Cod

ul

fisca

l

(

)

Impo

zitu

l pe

veni

t re

inut

i v

irat

la

buge

t

,

1 2

34

56

Tot

al

x

x

4. V

EN

ITU

L O

BIN

UT

ÎN R

EPU

BLIC

A M

OLD

OV

A P

RIN

INTE

RM

EDIU

L R

EPR

EZE

NT

AN

EI P

ER

MA

NE

NT

E /

,

Ven

itul a

nual

Cot

a im

pozi

tulu

i pe

veni

t pre

vzu

t d

e C

odul

fisc

al

Impo

zitu

l pe

veni

t vir

at la

bug

et

,

1 2

3

5. C

ERTI

FIC

ATU

L PL

TITO

RU

LUI V

ENIT

ULU

I /

Su

bsem

natu

l de

clar

c i

nfor

ma

ia p

artic

ular

ind

icat

în

capi

tole

le 1

, 2

i 3

ale

prez

entu

lui

cert

ifica

t sîn

t co

rect

e i c

ase

men

ea p

li a

u fo

st e

fect

uate

, i i

mpo

zitu

l pe

veni

t la

sur

sa d

e pl

at a

fo

st r

ein

ut

,

,

1,

2 3

,

.

Locu

l/ _

____

____

____

____

____

___

Dat

a/ _

____

____

____

____

____

____

_

Num

ele

i pre

num

ele

____

____

____

____

____

___

Se

mn

tura

/ _

____

____

____

____

____

___

Func

ia/

___

____

____

____

____

____

__

tam

pila

/

Form

a/ 3

-DT

A-1

3

A

nexa

nr.3

la

Hot

rîrea

Guv

ernu

lui n

r.101

di

n 5

febr

uarie

201

3

____

____

____

____

_ nr

./ _

____

____

____

__

La

nr. _

____

____

____

____

____

____

____

____

CE

RT

IFIC

AT

/

priv

ind

ates

tare

a im

pozi

tulu

i pe

veni

t ach

itat î

n R

epub

lica

Mol

dova

,

1. B

ENEF

ICIA

RU

L V

ENIT

ULU

I /

Den

umir

ea în

trep

rind

erii

sau

num

ele

i pre

num

ele

pers

oane

i fiz

ice

Num

rul d

e id

entif

icar

e fis

cal

Den

umir

ea d

ocum

entu

lui d

e în

regi

stra

re sa

u de

iden

titat

e

Num

rul

Dat

a el

iber

rii

Dat

a ex

pir

rii

Cer

tific

atul

de

rezi

den

a st

atul

ui c

u ca

re

Rep

ublic

a M

oldo

va a

re în

chei

at C

onve

nia

(A

cord

ul) p

entr

u ev

itare

a du

blei

impu

neri

,

()

Num

rul

Dat

a el

iber

rii

Ter

men

ul d

e va

labi

litat

e

Stra

da, n

umru

l ,

C

odul

po

tal

Loc

alita

tea

ar

a

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

38

2. P

LT

ITO

RU

L V

EN

ITU

LU

I /

Den

umir

ea în

trep

rind

erii

sau

num

ele

i pre

num

ele

per

soan

ei

fizic

e

Num

rul d

e id

entif

icar

e

Stra

da, n

umru

l ,

C

odul

po

tal

Loc

alita

tea

ara

3.

V

EN

ITU

L

OB

INU

T ÎN

R

EPU

BLIC

A

MO

LDO

VA

/

,

Nr.

d/

o /

Tip

ul d

e ve

nit

Ven

itul o

bin

ut

(sum

a br

ut)

(

)

Cot

a im

pozi

tulu

i pe

veni

t pr

evzu

t d

e C

onve

nie

sau

de C

odul

fisc

al

Impo

zitu

l pe

veni

t re

inut

i v

irat

la b

uget

,

1 2

3 4

5

Tot

al

x

4. V

EN

ITU

L O

BIN

UT

ÎN R

EPU

BLIC

A M

OLD

OV

A P

RIN

INTE

RM

EDIU

L R

EPR

EZE

NT

AN

EI

PER

MA

NE

NT

E /

,

V

enitu

l anu

al

Cot

a im

pozi

tulu

i pe

veni

t pr

evzu

t d

e C

odul

fisc

al

Impo

zitu

l pe

veni

t vir

at la

bug

et

,

1 2

3

5.

CER

TIFI

CA

TUL

AU

TOR

ITII

CO

MPE

TE

NT

E A

RE

PUB

LIC

II M

OL

DO

VA

/

A

utor

itate

a co

mpe

tent

cer

tific

fap

tul

c î

n an

ul__

____

___

bene

ficia

rul

veni

tulu

i in

dica

t în

pr

ezen

tul c

ertif

icat

,

___

____

,

,

a ob

inut

ven

it în

Rep

ublic

a M

oldo

va _

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

___l

ei/

(sum

a se

indi

c în

cifr

e i l

itere

/

)

sau

în v

alut

str

in _

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

___

(sum

a se

indi

c în

cifr

e i l

itere

/

)

i a a

chita

t im

pozi

t ___

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

_ le

i/

(sum

a se

indi

c în

cifr

e i l

itere

/

)

sau

în v

alut

str

in _

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

(s

uma

se in

dic

în c

ifre

i lite

re/

)

Lo

cul/

___

____

____

____

____

____

_ D

ata/

___

____

____

____

____

____

___

N

umel

e i p

renu

mel

e __

____

____

____

____

____

_

Sem

ntu

ra/

___

____

____

____

____

____

_ Fu

ncia

/ _

____

____

____

____

____

____

ta

mpi

la/

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

39

Form

a/ 4

-DT

A-1

3

A

nexa

nr.4

la

Hot

rîrea

Guv

ernu

lui n

r.101

di

n 5

febr

uarie

201

3

____

____

____

____

_ nr

./ _

____

____

____

__

La

nr. _

____

____

____

____

____

____

____

____

CER

TIFI

CA

T /

pr

ivin

d at

esta

rea

impo

zitu

lui p

e ve

nit a

chita

t în

Rep

ublic

a M

oldo

va d

e c

tre

pers

oane

le

fizic

e –

cet

eni s

trin

i sau

apa

triz

i car

e au

ob

inut

stat

ut d

e re

zide

nt a

l Rep

ublic

ii M

oldo

va

,

-

,

A

utor

itate

a co

mpe

tent

cer

tific

fapt

ul

în p

erio

ada

anul

ui _

____

____

____

____

____

____

____

_,

,

___

____

____

____

____

____

____

____

____

__

p

erso

ana

fizic

– c

etea

n st

rin

sau

apat

rid

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

,

-

(num

ele

i pre

num

ele

bene

ficia

rulu

i ven

itulu

i /

)

nr.

pa

apor

tulu

i___

____

____

___,

da

ta

elib

erri

i __

____

____

____

_,

term

enul

de

va

labi

litat

e___

____

____

__

nr.

per

mis

ului

de

eder

e în

Rep

ublic

a M

oldo

va

____

____

____

,dat

a el

iber

rii_

____

____

__,

cod

fisca

l___

____

____

____

__

a d

ecla

rat v

enit

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

_ le

i/,

(s

uma

se in

dic

în c

ifre

i lite

re/

) sa

u în

val

ut st

rin

___

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

__

(s

uma

se in

dic

în c

ifre

i lite

re/

) in

clus

iv d

in su

rsel

e de

ven

it di

n R

epub

lica

Mol

dova

___

____

____

____

____

____

____

____

_ le

i/,

,

(s

uma

se in

dic

în c

ifre

i lite

re /

)

sau

în v

alut

str

in _

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

___

(s

uma

se in

dic

în c

ifre

i lite

re/

) A

ach

itat i

mpo

zit _

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

_ le

i/

(sum

a se

indi

c în

cifr

e i l

itere

/

)

sau

în v

alut

str

in _

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

(sum

a se

indi

c în

cifr

e i l

itere

/

)

Loc

ul/

___

____

____

____

____

____

Dat

a/ _

____

____

____

____

____

____

Num

ele

i pre

num

ele

____

____

____

____

____

___

Sem

ntu

ra/

___

____

____

____

____

____

_ F

unc

ia/

___

____

____

____

____

____

__

ta

mpi

la/

Fo

rma/

5-D

TA

-13

A

nexa

nr.5

la

Hot

rîrea

Guv

ernu

lui n

r.101

di

n 5

febr

uarie

201

3

_

____

____

____

____

nr./

_

____

____

____

__

La n

r. __

____

____

____

____

____

____

____

___

C

ERER

E/

pr

ivin

d re

stitu

irea

impo

zitu

lui p

e ve

nit r

ein

ut în

plu

s din

surs

ele

afla

te în

Rep

ublic

a M

oldo

va

,

,

1. B

ENEF

ICIA

RU

L V

ENIT

ULU

I /

D

enum

irea

într

epri

nder

ii sa

u nu

mel

e i p

renu

mel

e

N

umru

l de

iden

tific

are

fisca

l

Den

umir

ea d

ocum

entu

lui d

e în

regi

stra

re

sau

de id

entit

ate

Num

rul

Dat

a el

iber

rii

Ter

men

ul d

e va

labi

litat

e

Cer

tific

atul

de

rezi

den

a st

atul

ui c

u ca

re

Rep

ublic

a M

oldo

va a

re în

chei

at C

onve

nia

(A

cord

ul) p

entr

u ev

itare

a du

blei

impu

neri

,

()

Num

rul

Dat

a el

iber

rii

Ter

men

ul d

e va

labi

litat

e

Stra

da, n

umru

l ,

C

odul

po

tal

Loc

alita

tea

ar

a

.

D

enum

irea

bnc

ii

Cod

ul b

ncii

A

dres

a b

ncii

N

umru

l con

tulu

i ban

car

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

40

2. P

LT

ITO

RU

L V

EN

ITU

LU

I, SU

CC

ESO

RU

L P

LTI

TOR

ULU

I VEN

ITU

LUI,

PER

SOA

NA

ÎMPU

TE

RN

ICIT

DE

CTR

E BE

NEF

ICIA

RU

L V

ENIT

ULU

I /

,

, ,

Den

umir

ea în

trep

rind

erii

N

umru

l de

iden

tific

are

Stra

da, n

umru

l ,

C

odul

po

tal

Loc

alita

tea

ar

a

Den

umir

ea b

ncii

C

odul

bnc

ii

A

dres

a b

ncii

N

umru

l con

tulu

i ban

car

3

. VEN

ITU

L IM

POZA

BIL

/

Nr.

d/

o / T

ipul

de

ve

nit

Ven

itul o

bin

ut în

R

epub

lica

Mol

dova

,

Impo

zitu

l pe

veni

t re

inut

la su

rsa

de

plat

i v

irat

la b

uget

,

Impo

zitu

l pe

veni

t ca

re u

rma

a fi

achi

tat c

onfo

rm

Con

ven

iei

,

Impo

zitu

l pe

veni

t car

e ur

mea

z a

fi

rest

ituit

,

Su

ma

D

ata

achi

tri

i

Cot

a

(%)

Sum

a

Cot

a

(%)

Sum

a

Sum

a

1 2

3 4

56

78

= 3

× 7

9 =

6 - 8

Tot

al

x

x

x

4. C

ERTI

FIC

ATU

L PL

TITO

RU

LUI,

SUC

CES

OR

ULU

I PL

TITO

RU

LUI

DE

VEN

IT,

PER

SOA

NE

I ÎM

PUT

ER

NIC

ITE

DE

CTR

E BE

NEF

ICIA

RU

L V

ENIT

ULU

I 4.

,

,

,

1.

Dec

lar

c i

nfor

ma

ia i

ndic

at l

a ca

pito

lele

1,

2 i

3 al

e pr

ezen

tei

cere

ri e

ste

core

ct

i da

tele

indi

cate

în p

reze

nta

cere

re p

entr

u re

stitu

ire

sînt

ver

idic

e su

b or

ice

aspe

ct. D

e as

emen

ea,

decl

ar c

ven

itul

indi

cat

la c

apito

lul

3 al

pre

zent

ei c

erer

i nu

a f

ost

obin

ut p

rin

inte

rmed

iul

repr

ezen

tan

ei p

erm

anen

te sa

u a

baze

i fix

e si

tuat

e pe

teri

tori

ul R

epub

licii

Mol

dova

.

,

,

1

, 2

3

,

,

,

.

,

3

,

.

2. S

olic

it re

stitu

irea

impo

zitu

lui p

e ve

nitu

l sus

-men

iona

t în

sum

de

__

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

__ le

i. (în

cifr

e i l

itere

)

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

____

__

. (

)

Locu

l/ _

____

____

____

____

____

___

Dat

a/ _

____

____

____

____

____

____

_

Num

ele

i pre

num

ele

____

____

____

____

_

Sem

ntu

ra/

___

____

____

____

___

Func

ia/

___

____

____

____

____

tam

pila

/

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

41

Anexa nr. 6 la Hotărîrea Guvernului nr. 101din 5 februarie 2013

INSTRUCŢIUNE

cu privire la modul de completare a formelor tipizate ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova

1. Certificatul conform Formei 1-DTA-13 se utilizează pentru confirmarea rezidenţei pe teritoriul Republicii Moldova în scopul beneficierii de prevederile convenţiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între Republica Moldova şi alte state. La solicitarea nereziden-tului, atestarea rezidenţei se efectuează conform certifica-tului de rezidenţă specificat în anexa nr.1.

2. Cererea conform Formei 2-DTA-13 se utilizează de către nerezidenţi în cazul existenţei sau lipsei tratatului internaţional pentru a solicita atestarea impozitului pe venit achitat (reţinut) în Republica Moldova din veniturile obţinute pe teritoriul acesteia.

3. Certificatul conform Formei 3-DTA-13 se utilizează de către nerezidenţi în cazul existenţei sau lipsei tratatului internaţional pentru atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova.

4. Certificatul conform Formei 4-DTA-13 se utilizează pentru atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova de către persoanele fizice – cetăţeni străini sau apatrizi care au obţinut statut de rezident al Republicii Moldova în cazul existenţei sau lipsei tratatului interna-ţional.

5. Cererea conform formei 5-DTA-13 se utilizează de către beneficiarul venitului pentru restituirea sumei impozi-tului pe venit reţinut la achitarea venitului din sursele aflate în Republica Moldova, care depăşeşte suma impozitului pe venit calculat conform cotelor prevăzute de convenţiile (acordurile) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între Republica Moldova şi alte state.

6. Formele nominalizate la punctele 1-5 se completează în limba de stat/limba rusă sau în limba de stat/limba engleză, după caz.

7. Sumele venitului obţinut şi a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată se indică în lei moldoveneşti şi în valuta străină specificată în contract, recalculate la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei, la data achitării venitului, separat prin bară.

8. Certificatele privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova (Forma 3-DTA-13 şi Forma 4-DTA-13) se eliberează după încheierea anului fiscal sau la data solicitării în cazul în care legislaţia statului străin nu prevede altceva.

9. La completarea certificatelor şi cererilor, nu se admit corectări.

Certificatul de rezidenţă (Forma 1-DTA-13)

10. Certificatul de rezidenţă se utilizează de către solici-tanţi, persoane fizice şi persoane juridice, pentru a atesta rezidenţa pe teritoriul Republicii Moldova.

11. Atestarea rezidenţei solicitantului se efectuează de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

12. Certificatul de rezidenţă se prezintă plătitorului de venit al statului străin, în original.

13. Certificatul de rezidenţă se eliberează o dată pe an, indiferent de numărul, regularitatea şi tipul de venit achitat, în baza cererii întocmite în mod arbitrar, depuse de către solicitant, la care se anexează următoarele documente:

1) pentru persoanele juridice şi întreprinderile cu statut de persoană fizică, care desfăşoară activitate de întreprin-zător sau activitate profesională:

a) copia certificatului de înregistrare a întreprinderii sau extrasul din Registrul de Stat privind înregistrarea provizorie pentru anul fiscal (calendaristic), pentru care se solicită atestarea rezidenţei, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;

b) copia contractului care atestă obţinerea venitului în statul străin, cu traducere în limba de stat, cu excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză;

2) pentru persoanele fizice: a) copia buletinului de identitate sau a oricărui alt document

care atestă identitatea şi domiciliul persoanei fizice; sau b) copia paşaportului persoanei fizice – cetăţean străin

sau apatrid;c) documentul în original de la Poliţia de Frontieră despre

intrările şi ieşirile în/din Republica Moldova pentru anul fiscal dat care atestă prezenţa persoanei fizice – cetăţean străin sau apatrid în Republica Moldova pentru o perioadă sau perioade ce depăşesc în total 183 de zile.

La calculul perioadei de 183 de zile se vor include următoarele zile:

1) toate zilele prezenţei fizice, inclusiv zilele de sosire şi de plecare; şi

2) zilele petrecute în afara statului de activitate, precum zilele de sîmbătă şi duminică, sărbătorile naţionale, sărbătorile şi deplasările de serviciu legate direct cu activitatea destina-tarului în acest stat, după care a fost reîncepută activitatea pe teritoriul statului respectiv;

3) copia contractului care atestă obţinerea venitului în statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, cu traducere, după caz, în limba de stat, cu excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză.

14. Atestarea rezidenţei persoanelor fizice – cetăţeni străini sau a apatrizilor, care s-au aflat pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 183 de zile, se efectuează printr-o confirmare emisă în mod arbitrar, în baza cererii şi a documentelor indicate la punctul 13 litera b), depuse la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

15. În cazul în care contribuabilul are restanţe faţă de bugetul public naţional, organul fiscal este în drept să refuze eliberarea certificatului de rezidenţă.

16. În compartimentul 1. „Date despre solicitant” se înscrie informaţia referitoare la:

1) denumirea întreprinderii sau numele şi prenumele persoanei fizice şi codul fiscal al acesteia;

2) numărul şi data eliberării documentului de înregis-trare sau de identitate (pentru persoanele fizice se indică suplimentar şi termenul de valabilitate a documentului de identitate);

3) sediul/domiciliul solicitantului. 17. În compartimentul 2. „Certificatul autorităţii competente

a Republicii Moldova” se înscrie informaţia referitoare la: 1) denumirea statului străin pentru care se solicită

aplicarea convenţiei (acordului) pentru evitarea dublei impuneri, denumirea localităţii şi data semnării acesteia;

2) denumirea întreprinderii străine sau numele şi prenumele persoanei fizice – cetăţean străin sau apatrid pentru care se solicită certificatul de rezidenţă;

3) anul fiscal pentru care se solicită certificatul de rezidenţă;

4) denumirea localităţii în care îşi are sediul autoritatea competentă şi data semnării certificatului de rezidenţă.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

42

18. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat autentifică informaţia cuprinsă în certificat prin aplicarea semnăturii şi a ştampilei.

19. Certificatul de rezidenţă se completează în 2 (două) exemplare originale, dintre care un exemplar se înmînează solicitantului, iar celălalt rămîne la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Cererea pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica

Moldova (Forma 2-DTA-13)

20. Cererea pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova (Forma 2-DTA-13) se completează în baza contractelor sau altor documente în conformitate cu care s-a achitat venitul şi impozitul pe venit şi se prezintă la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

21. Cererea poate fi depusă de către beneficiarul venitului sau de plătitorul venitului în limba de stat.

22. Cererea se completează în 2 (două) exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la Inspecto-ratul Fiscal Principal de Stat, iar celălalt exemplar rămîne la solicitant.

23. La cererea nominalizată se anexează documentele (în original, cu traducere în limba de stat, autentificate notarial, cu excepţia documentelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză), care certifică rezidenţa beneficiarului (în cazul în care venitul acestuia se impozitează conform prevederile convenţiei (acordului)), copia contractului care atestă obţinerea venitului în Republica Moldova, cu traducere în limba de stat, cu excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză. În caz de necesitate, la solicitarea organului competent, se vor prezenta documente ce confirmă achitarea venitului obţinut şi a impozitului pe venit.

24. În cazul achitării dividendelor se prezintă extrasul din registrul acţionarilor şi extrasul din procesul-verbal al şedinţei acţionarilor, iar în cazul societăţilor cu răspundere limitată – extrasul din procesul-verbal al şedinţei fondatorilor.

25. În compartimentul 1. „Beneficiarul venitului” se înscrie informaţia referitoare la:

1) denumirea întreprinderii străine sau numele şi prenumele persoanei fizice – cetăţean străin sau apatrid şi codul fiscal al acesteia;

2) numărul şi data eliberării documentului de înregistrare sau de identitate (pentru persoanele fizice – cetăţeni străini sau apatrizi, se indică suplimentar şi termenul de valabilitate a documentului de identitate);

3) în cazul în care impozitarea venitului nerezidentului se efectuează în conformitate cu prevederile convenţiei (acordului) pentru evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova şi statul respectiv, se înscrie denumirea statului cu care Republica Moldova are încheiată convenţia (acordul) pentru evitarea dublei impuneri, numărul, data şi termenul de valabilitate a documentului care atestă rezidenţa acestuia;

4) în cazul în care impozitarea venitului nerezidentului se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în rîndul respectiv se va indica semnul „ – ”;

5) sediul/domiciliul beneficiarului venitului; 6) datele bancare ale beneficiarului venitului. 26. În compartimentul 2. „Plătitorul venitului” se înscrie

informaţia referitoare la: 1) denumirea şi codul fiscal al întreprinderii; 2) sediul/domiciliul plătitorului venitului. 27. În compartimentul 3. „Venitul obţinut în Republica

Moldova” se înscrie informaţia referitoare la venitul obţinut de către beneficiarul venitului:

1) în coloniţa 1 se înscrie numărul de ordine; 2) în coloniţa 2 se înscrie tipul de venit, de exemplu

venit sub formă de dividende, dobînzi, royalty, venituri de la prestarea serviciilor de consultanţă sau alte venituri;

3) în coloniţa 3 se înscrie data achitării venitului, conform documentelor de plată;

4) în coloniţa 4 se înscrie suma brută a venitului obţinut în Republica Moldova;

5) în coloniţa 5 se înscrie cota impozitului pe venit prevăzută de convenţia (acordul) pentru evitarea dublei impuneri sau cota prevăzută de Codul fiscal;

6) în coloniţa 6 se înscrie suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată şi virat la buget la cota prevăzută de convenţie (acord) sau la cota prevăzută de Codul fiscal.

28. În compartimentul 4. „Venitul obţinut în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente” se înscrie informaţia referitoare la venitul obţinut de către nerezident prin intermediul unei reprezentanţe permanente care desfăşoară activitate în Republica Moldova:

1) în coloniţa 1 se înscrie venitul anual obţinut de către nerezident;

2) în coloniţa 2 se înscrie cota impozitului pe venit prevăzută de Codul fiscal;

3) în coloniţa 3 se înscrie suma impozitului pe venit calculat şi virat la buget, conform cotei prevăzute de Codul fiscal.

29. În compartimentul 5. „Certificatul plătitorului venitului” plătitorul venitului înscrie denumirea localităţii în care îşi are sediul, data semnării cererii şi autentifică informaţia cuprinsă în cerere prin aplicarea semnăturii şi a ştampilei.

Certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova (Forma 3-DTA-13) 30. Certificatul privind atestarea impozitului pe venit

achitat în Republica Moldova (Forma 3-DTA-13) se utilizează de către beneficiarul venitului pentru a atesta venitul obţinut şi impozitul pe venit achitat în Republica Moldova.

31. Certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova (Forma 3-DTA-13) se elibe-rează de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în termen de 30 zile calendaristice de la data depunerii cererii, în temeiul documentelor indicate la punctele 20-24, cu verificarea acestora.

32. În cazul în care impozitarea venitului nerezidentului se efectuează în conformitate cu prevederile convenţiei (acordului) pentru evitarea dublei impuneri între Republica Moldova şi statul respectiv, la completarea certificatului se înscrie denumirea statului cu care Republica Moldova are încheiată convenţia (acordul) pentru evitarea dublei impuneri, numărul, data şi termenul de valabilitate a documentului care atestă rezidenţa acestuia.

În cazul în care impozitarea venitului nerezidentului se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în rîndul respectiv se va indica semnul „ – ”.

33. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat autentifică certificatele prin aplicarea semnăturii şi ştampilei.

Certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova de către persoanele

fizice – cetăţeni străini sau apatrizi care au obţinut statutul de rezident al Republicii Moldova

(Forma 4-DTA-13) 34. Certificatul privind atestarea impozitului pe venit

achitat în Republica Moldova de către persoanele fizice – cetăţeni străini sau apatrizi care au obţinut statutul de rezident al Republicii Moldova (Forma 4-DTA-13) se eliberează de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii cererii (Forma 2-DTA-13), în cazul în care persoana fizică – cetăţean străin sau apatrid, dintr-un stat cu care Republica Moldova are încheiată convenţia (acordul) pentru evitarea dublei impuneri, se află pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 183 de zile în orice perioadă de 12 luni ce se începe

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

43

sau se termină în anul fiscal dat şi, respectiv, nu deţine documentul care certifică rezidenţa statului străin.

Pentru obţinerea certificatului respectiv persoana fizică – cetăţean străin sau apatrid va prezenta următoarele documente:

1) copia permisului de şedere; 2) copia paşaportului; 3) copia contractului care atestă obţinerea venitului din

sursele aflate în Republica Moldova;4) declaraţia privind impozitul pe venit pentru perioada

respectivă;5) copia documentului de plată.

Cererea privind restituirea impozitului pe venit reţinut în plus din sursele aflate

în Republica Moldova (Forma 5-DTA-13) 35. Cererea pentru restituirea impozitului pe venit reţinut

în plus din sursele aflate în Republica Moldova se utilizează pentru restituirea sumei impozitului pe venit reţinută la achitarea venitului din sursele aflate în Republica Moldova, care depăşeşte suma impozitului pe venit, calculat conform cotelor prevăzute de convenţiile (acordurile) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între Republica Moldova şi alte state.

36. Restituirea impozitului pe venit reţinut la achitarea venitului din sursele aflate în Republica Moldova nu se va accepta în cazul în care venitul (din care a fost reţinut impozitul pe venit) a fost obţinut prin intermediul repre-zentanţei permanente a beneficiarului venitului. Determi-narea obligaţiilor fiscale ale reprezentanţei permanente ale beneficiarului venitului şi modalitatea de restituire a impozitelor plătite în plus de către acestea nu fac obiectul prezentei hotărîri.

37. Cererea urmează a fi perfectată şi depusă la Inspectoratul fiscal de stat teritorial de la locul de deservire de către plătitorul venitului în baza cererii beneficiarului venitului. În cazul în care plătitorul venitului a fost lichidat sau reorganizat, cererea se va depune de către beneficiarul venitului sau de către persoana împuternicită de acesta în modul general stabilit.

38. Restituirea se efectuează către solicitant la contul bancar indicat în cerere, în monedă naţională. În cazul în care restituirea se efectuează către persoana împuternicită a beneficiarului venitului, acesta efectuează restituirea către beneficiarul venitului în valută străină la cursul oficial al leului moldovenesc stabilit la data executării documentelor de plată.

39. Cererea pentru restituirea impozitului pe venit reţinut în plus din sursele aflate în Republica Moldova urmează a fi depusă numai în cazul în care impozitul pe venit reţinut în plus la sursa de plată a fost achitat la buget.

40. Beneficiarul venitului sau plătitorul venitului, după caz, solicită Inspectoratului fiscal de stat teritorial de la locul de deservire, printr-o scrisoare de însoţire întocmită în mod arbitrar, efectuarea unui control şi restituirea impozitului pe venit reţinut în plus, anexînd următoarele documente:

1) cererea beneficiarului venitului depusă pe numele plătitorului venitului pentru restituirea impozitului pe venit cu confirmarea precum că venitul nu a fost obţinut prin intermediul reprezentanţei permanente (bazei fixe) situate pe teritoriul Republicii Moldova;

2) Forma 5-DTA-13 „Cerere pentru restituirea impozi-tului pe venit reţinut în plus din sursele aflate în Republica Moldova”;

3) documentele (în original, cu traducere în limba de stat şi autentificate notarial, cu excepţia celor întocmite în limba rusă şi în limba engleză) care certifică rezidenţa benefici-arului venitului, eliberate de către autoritatea competentă a statului străin;

4) copia contractului care atestă obţinerea venitului în

Republica Moldova sau alt document ce atestă dreptul la obţinerea venitului în Republica Moldova cu traducere în limba de stat, cu excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză;

5) copia documentelor de plată privind achitarea venitului şi a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată;

6) copia dărilor de seamă fiscale privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată (anuale, după caz, lunare).

La efectuarea controlului, în caz de necesitate, organul fiscal poate solicita prezentarea şi a altor documente confir-mative aferente acţiunii de restituire.

41. Inspectoratul fiscal de stat teritorial, conform rezul-tatelor controlului, emite decizia prin care consemnează impozitul pe venit reţinut în plus şi întreprinde acţiunile de rigoare în vederea reflectării acestuia în contul personal generalizat al plătitorului venitului. Decizia privind restituirea se adoptă indiferent de constatarea lipsei sau existenţei restanţelor faţă de bugetul public naţional. Un exemplar al deciziei se remite Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi gestionarului bugetului respectiv (în cazul bugetului de stat – Ministerului Finanţelor, în cazul bugetului unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi – Direcţiei finanţe respective, în cazul bugetului unităţilor administrativ-teri-toriale de nivelul întîi – Primăriei respective).

La exemplarul de decizie remis gestionarului bugetului se anexează copiile documentelor enumerate la punctul 42 al prezentei instrucţiuni.

42. Gestionarii de bugete asigură executarea restituirii în limitele sumelor încasate în plus, indiferent de cotele de defalcări între bugetele aprobate pentru anul curent.

În temeiul documentelor prezentate de organele fiscale, gestionarul bugetului perfectează documentele de plată în vederea restituirii sumelor impozitului pe venit reţinute în plus şi le prezintă spre executare Trezoreriei de Stat sau trezoreriei teritoriale deservente.

Documentele de plată se execută în termenul maxim prevăzut la art.176 alin.(3) din Codul fiscal din momentul emiterii deciziei de restituire a impozitului pe venit. În cazul depăşirii acestui termen se vor aplica prevederile art.176 alin.(3) şi (4) din Codul fiscal.

43. Plătitorul venitului sau persoana împuternicită de către beneficiarul venitului poate depune documentele pentru restituirea impozitului pe venit reţinut la sursa de plată pînă la expirarea termenului de prescripţie prevăzut de convenţiile (acordurile) pentru evitarea dublei impuneri sau, în lipsa convenţiei (acordului) respectiv, potrivit termenului menţionat la art. 266 din Codul fiscal.

44. În cazul în care anterior a fost eliberat Certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova, Cererea pentru solicitarea restituirii impozitului pe venit reţinut în plus din sursele aflate în Republica Moldova poate fi executată la restituirea Certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova, în original, şi cu informarea autorităţilor competente ale statului străin. În cazul în care concomitent a fost depusă Cererea pentru restituirea impozitului pe venit şi Cererea pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova, executarea cererii pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova va fi efectuată după îndeplinirea cererii pentru restituirea impozitului pe venit.

45. Restituirea impozitului pe venit, reţinut la achitarea veniturilor din sursele aflate în Republica Moldova, se efectuează din contul sumelor încasate la impozitul pe venit sau din alte surse ale bugetului respectiv.

46. În compartimentul 1. „Beneficiarul venitului” se înscrie informaţia referitoare la:

1) denumirea întreprinderii străine sau numele şi

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

44

prenumele persoanei fizice – cetăţean străin sau apatrid şi codul fiscal al acesteia;

2) numărul şi data eliberării documentului de înregistrare sau de identitate (pentru persoanele fizice – cetăţeni străini sau apatrizi se indică suplimentar şi termenul de valabilitate al documentului de identitate);

3) în cazul în care impozitarea venitului nerezidentului se efectuează în conformitate cu prevederile convenţiei (acordului) pentru evitarea dublei impuneri între Republica Moldova şi statul respectiv, se înscrie denumirea statului cu care Republica Moldova are încheiată convenţia (acordul) pentru evitarea dublei impuneri, numărul, data şi termenul de valabilitate a documentului care atestă rezidenţa acestuia.

4) sediul/domiciliul beneficiarului venitului; 5) datele bancare ale beneficiarului venitului. 47. În compartimentul 2. „Plătitorul venitului” se înscrie

informaţia referitoare la: 1) denumirea şi codul fiscal al întreprinderii; 2) sediul/domiciliul plătitorului venitului. 48. În compartimentul 3. „Venitul impozabil” se înscrie

informaţia referitoare la veniturile obţinute de către beneficiarul venitului:

1) în coloniţa 1 se înscrie numărul de ordine; 2) în coloniţa 2 se înscrie tipul de venit, de exemplu dividende,

dobînzi, royalty, venituri de la prestarea serviciilor de consultanţă sau alte venituri;

3) în coloniţa 3 se înscrie suma venitului obţinut în Republica Moldova;

4) în coloniţa 4 se înscrie data achitării venitului, conform documentelor de plată;

5) în coloniţa 5 se înscrie cota impozitului pe venit la sursa de plată, conform legislaţiei fiscale a Republicii Moldova;

6) în coloniţa 6 se înscrie suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată şi virat la buget la cota prevăzută de legislaţia fiscală a Republicii Moldova;

7) în coloniţa 7 se înscrie cota impozitului pe venit, conform

convenţiei (acordului) pentru evitarea dublei impuneri; 8) în coloniţa 8 se înscrie suma impozitului pe venit care urma

să fie achitată la cota prevăzută de convenţie (acord) (coloniţa 3 х coloniţa 7);

9) în coloniţa 9 se înscrie suma impozitului pe venit care urmează a fi restituit nerezidentului, care se determină ca diferenţa dintre suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată şi virat la buget la cota prevăzută de legislaţia fiscală a Republicii Moldova şi suma impozitului pe venit la cota prevăzută de convenţie (acord) (coloniţa 6 – coloniţa 8).

49. În compartimentul 4. „Certificatul plătitorului venitului” se înscrie informaţia referitoare la:

1) suma impozitului pe venit care urmează a fi restituită (în cifre şi litere);

2) denumirea localităţii în care îşi are sediul plătitorul venitului şi data semnării cererii.

Beneficiarul venitului sau plătitorul venitului, după caz, auten-tifică informaţia cuprinsă în cerere prin aplicarea semnăturii şi ştampilei.

50. În cazul în care beneficiarul venitului prezintă certificatul de rezidenţă după data achitării venitului obţinut din sursele aflate în Republica Moldova, acesta urmează să depună către plătitorul venitului o cerere, în mod arbitrar, pentru restituirea impozitului pe venit achitat în plus. Restituirea, prin recalcularea impozitului pe venit, reţinut în plus din sursele aflate în Republica Moldova, se efectuează de către plătitorul venitului la cotele prevăzute de convenţie (acord) în cazul în care relaţiile economice stabilite între beneficiar şi plătitor prevăd achitarea venitului pe perioadele ulterioare ale anului curent.

În scopul restituirii prin recalcularea sumelor impozitului pe venit calculate şi achitate la buget, potrivit cotelor prevăzute de legislaţia fiscală, plătitorul venitului urmează să prezinte la inspectoratul fiscal de stat teritorial în a cărui rază se deserveşte contribuabilul o dare de seamă corectată cu stabilirea impozitului pe venit la cotele prevăzute de convenţie (acord).

H O T Ă R Î R Ecu privire la modificarea şi completarea HotărîriiGuvernului nr.1173 din 21 decembrie 2010

Guvernul HOTĂRĂŞTE:Hotărîrea Guvernului nr.1173 din 21 decembrie 2010 „Cu

privire la Agenţia pentru Eficienţă Energetică” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.254-256, art.1291), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

hotărîrea se completează cu punctul 5 cu următorul cuprins:

„5. Agenţia pentru Eficienţă Energetică exercită funcţiile Centrului unic de informare a investitorilor în domeniul surselor de energie regenerabile şi eficienţei energetice.”;

anexa nr.1:punctul 4 se completează cu literele h) şi i) cu următorul

cuprins:„h) asigură accesul la informaţii pentru promovarea inves-

tiţiilor în domeniul surselor de energie regenerabile şi eficienţei energetice în conformitate cu politicile, planurile şi programele aprobate de Guvern;

i) asigură confidenţialitatea informaţiilor investitorilor în domeniul surselor de energie regenerabile şi eficienţei energetice.”;

punctul 5 se completează cu o nouă literă, „k”, cu următorul cuprins:

„k) să contribuie, în calitate de Centru unic de informare

în domeniul surselor de energie regenerabile şi eficienţei energetice, la crearea şi dezvoltarea unei reţele de colaborare dintre investitori şi autorităţile publice centrale şi locale sau instituţiile abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi/sau de control, fără dreptul de eliberare a actelor permisive privind reglementarea activităţii de întreprinzător.”;

la punctul 6, litera a) va avea următorul cuprins:„a) să antreneze, în modul stabilit de legislaţia în vigoare,

la examinarea problemelor ce ţin de competenţa sa, specialişti, consultanţi şi experţi ai autorităţilor publice centrale sau persoane fizice şi/sau juridice de drept public sau privat;”;

capitolul IV se completeză cu o nouă secţiune, 3, cu următorul cuprins:

„Secţiunea 3Colaborarea instituţională

18. Experienţa şi informaţiile dobîndite de Agenţia pentru Eficienţă Energetică vor fi înaintate către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice pentru eliminarea barierelor întîmpinate de investitori în domeniul surselor de energie regenerabile şi eficienţei energetice şi către alte părţi relevante interesate de implementarea proiectelor în domeniul de valorificare a surselor de energie regenerabile şi eficienţă energetică.”.


Contrasemnează:Viceprim-ministru, ministrul economiei Valeriu Lazăr Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa


151

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

45

H O T Ă R Î R Ecu privire la modificarea punctului 1 din HotărîreaGuvernului nr. 258 din 3 aprilie 2009

Guvernul HOTĂRĂŞTE: Punctul 1 din Hotărîrea Guvernului nr.258 din 3 aprilie

2009 cu privire la simplificarea procedurii de înregistrare a copiilor nou-născuţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.68, art.307), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

„1. Ministerul Justiţiei va întreprinde acţiunile necesare în vederea înregistrării naşterii în incinta instituţiilor

medico-sanitare publice ce includ maternităţi, cu elibe-rarea certificatelor respective, asigurînd informarea persoanelor interesate şi despre posibilitatea înregistrării naşterii respective la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială îşi au domiciliul, în conformitate cu prevederile art.21 al Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă”.


Contrasemnează:Ministrul justiţiei Oleg Efrim Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa


152

H O T Ă R Î R Ecu privire la aprobarea componenţei nominale a Colegiului Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

În temeiul art. 20 pct. 3) din Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 131-133, art. 1018), cu modifi-cările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă componenţa nominală a Colegiului Minis-terului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, conform anexei.

2. Se stabileşte că, în caz de eliberare a membrilor Colegiului din funcţiile publice deţinute, atribuţiile acestora

în cadrul Colegiului vor fi exercitate de persoanele nou-de-semnate în posturile respective, fără emiterea unei noi hotărîri de Guvern.

3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 1110 din 1 octombrie 2008 „Cu privire la aprobarea componenţei nominale a Colegiului Ministerului Dezvoltării Informaţionale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 183-185, art. 1122).


Contrasemnează:Ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor Pavel Filip


Anexăla Hotărîrea Guvernului nr.107din 7 februarie 2013

COMPONENŢA NOMINALĂa Colegiului Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

FILIP Pavel - ministru al tehnologiei infor-maţiei şi comunicaţiilor, preşedinte al Colegiului

- viceministru al tehnologiei infor-maţiei şi comunicaţiilor

ŞCOLA Dona - viceministru al tehnologiei infor-maţiei şi comunicaţiilor

IACOB Mihaela - viceministru al tehnologiei infor-maţiei şi comunicaţiilor

RAILEAN Serghei - director general al Î.S. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”

PÎRGARU Ion - preşedinte al Federaţiei sindica-telor lucrătorilor din comunicaţii din Republica Moldova

SÎTNIC Sergiu - director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei

MUNTEANU Ştefan - director general al Î.S. „Poşta Moldovei”

CUNEV Veaceslav - preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Companiilor Private din domeniul TIC

ANDRONIC Serghei - decan al Facultăţii Radioelectronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Tehnice a Moldovei

GAINDRIC Constantin - membru corespondent, cerce-tător ştiinţific principal, Institutul de Matematică şi Informatică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

MOCANU Stela - director executiv al Centrului de Guvernare Electronică

CREŢU Veronica - coo rdona to r a l G rupu l u i E-Guvernare/Guvernare Deschisă din cadrul Consiliului Naţional pentru Participare şi preşedinte al Centrului de Training „CMB”

153

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

46

H O T Ă R Î R Epentru aprobarea Protocolului cu privire la desfiinţareaConsiliului interguvernamental pentru ţiţei şi gaze,întocmit în oraşul Ialta la 28 septembrie 2012

Guvernul HOTĂRĂŞTE:1. Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre informare

Protocolul cu privire la desfiinţarea Consiliului interguver-namental pentru ţiţei şi gaze, întocmit în oraşul Ialta la 28 septembrie 2012.

2. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va notifica Comitetului Executiv al Comunităţii Statelor Independente aprobarea Protocolului nominalizat.

3. Guvernul va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Protocolului menţionat.


Contrasemnează:Viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene Iurie Leancă Viceprim-ministru, ministrul economiei Valeriu Lazăr


H O T Ă R Î R Ecu privire la aprobarea Memorandumului de înţelegeredintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale privind cooperarea în domeniul proprietăţii intelectuale, semnat la Chişinău la 22 octombrie 2012

Guvernul HOTĂRĂŞTE:1. Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre informare

Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale privind cooperarea în domeniul proprietăţii intelectuale, semnat la Chişinău la 22 octombrie 2012.

2. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va notifica Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale aprobarea Memorandumului de înţelegere menţionat.

3. Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului de înţelegere nominalizat.


Contrasemnează:Viceprim-ministru,ministrul afacerilor externeşi integrării europene Iurie Leancă


H O T Ă R Î R Ecu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 182 din 16 martie 2010

Guvernul HOTĂRĂŞTE: Se aprobă modificările şi completările ce se operează

în Hotărîrea Guvernului nr. 182 din 16 martie 2010 „Cu privire la aprobarea structurilor, efectivelor de personal şi

indemnizaţiilor de funcţie în valută străină ale instituţiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova peste hotare” (se anexează).


Contrasemnează:Viceprim-ministru,ministrul afacerilor externe şi integrării europene Iurie Leancă Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa


154

155

156

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

47

Aprobate prin Hot rîrea Guvernului nr. 111 din 7 februarie 2013

MODIFIC RILE I COMPLET RILE ce se opereaz în Hot rîrea Guvernului

nr. 182 din 16 martie 2010

Hot rîrea Guvernului nr. 182 din 16 martie 2010 „Cu privire la aprobarea structurilor, efectivelor de personal i indemniza iilor de func ie în valut str in ale institu iilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova peste hotare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 37-38, art. 243), cu modific rile i complet rile ulterioare, se modific i se completeaz dup cum urmeaz :

1) la punctul 1 din hot rîre, cifra „35” se substituie prin cifra „353”; 2) anexele nr. 1, 3, 4, 6, 14, 18, 20, 23, 32 i 34 vor avea urm torul

cuprins:

„Anexa nr.1 la Hot rîrea Guvernului nr.182 din 16 martie 2010

Structura, efectivul de personal i indemniza iile de func ie

ale Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Belgia

Func ia Procentul din indemniza ia efului misiunii diplomatice

Unit i Indemniza ia de func ie

lunar (euro)

Ambasador 1 2000 Consilier (ata at militar) 85 1* 1700 Consilier 85 2 x 1700 3400 Secretar I 80 1 1600

Secretar I 80 1** 1600

Total: 6 10300 Serviciul financiar-administrativ

ef serviciu, contabil- ef 60 1*** 1200 Administrator, ofer 55 1 1100

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

48

Total serviciu: 2 2300 Total general: 8 12600 * Unitatea de consilier (ata at militar) este suplinit de reprezentantul oficial al Ministerului Ap r rii al Republicii Moldova, care se confirm prin ordinul ministrului afacerilor externe i integr rii europene al Republicii Moldova.

** Unitatea de secretar I va fi redus cu începere de la data de 1 august 2013.

*** Contabilul- ef va asigura eviden a contabil i pentru Misiunea Diplomatic a Republicii Moldova pe lîng UE.”;



ale Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina



lunar (euro)

Ambasador 1 2000 Consilier 85 3* x 1700 5100 Consilier (probleme economice) 85 1 1700 Secretar I 80 2 x 1600 3200 Secretar I 80 1** 1600 Total: 8 13600

Serviciul financiar-administrativ ef serviciu, contabil- ef 60 1*** 1200

Administrator, ofer 55 1 1100 Total serviciu: 2 2300 Total general: 10 15900

* O unitate de consilier este suplinit de reprezentantul oficial al Serviciului de Informa ii i Securitate al Republicii Moldova. ** Unitatea de secretar I va fi redus cu începere de la data de 1 august 2013.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

49

*** Contabilul- ef va asigura eviden a contabil i pentru Consulatul Republicii Moldova cu sediul în ora ul Odesa (Ucraina).”;

„Anexa nr.4

la Hot rîrea Guvernului nr.182 din 16 martie 2010


ale Ambasadei Republicii Moldova în Republica Ungar



lunar (euro)

Ambasador 1 2000 Consilier 85 1 1700 Secretar I 80 1* 1600 Secretar II 70 1 1400 Total: 4 6700

Serviciul financiar-administrativ ef serviciu, contabil- ef 60 1 1200


* Unitatea de secretar I va fi redus cu începere de la data de 1 august 2013.”;


Structura, efectivul de personal i indemniza iile de func ie ale Ambasadei Republicii Moldova în Republica Turcia

Func ia Procentul din

indemniza ia efului misiunii diplomatice


lunar (euro)

Ambasador 1 2000 Consilier 85 1 1700

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

50

Secretar I 80 1 1600 Total: 3 5300


Administrator, ofer 55 1 1100 Total serviciu: 2 2300 Total general: 5 7600”;


Structura, efectivul de personal i indemniza iile de func ie ale Ambasadei Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii




lunar (dolari SUA)

Ambasador 1 2500 Ministru-consilier 90 1 2250 Consilier 85 2 x 2125 4250 Secretar I 80 1 2000 Secretar I 80 1* 2000 Secretar II 70 1 1750 Total: 7 14750



* Unitatea de secretar I va fi redus cu începere de la data de 1 august 2013.”;

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

51



ale Reprezentan ei Permanente a Republicii Moldova pe lîng Consiliul Europei (Strasbourg)



lunar (euro)

Ambasador, Reprezentant permanent

1 2000

Reprezentant permanent adjunct, consilier

85

1

1700

Secretar I 80 2 x 1600 3200 Total: 4 6900

Serviciul financiar-administrativ ef serviciu, contabil- ef 60 1* 1200

Administrator, ofer 55 1 1100 Total serviciu: 2 2300

Total general: 6 9200 * Contabilul- ef va asigura eviden a contabil i pentru Ambasada Republicii Moldova în Regatul rilor de Jos.”;


Structura, efectivul de personal i indemniza iile de func ie ale Ambasadei Republicii Moldova în Republica Italian



lunar (euro)

Ambasador 1 2000 Consilier 85 1 1700 Secretar I 80 1 1600 Total: 3 5300

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

52



„Anexa nr.23



ale Ambasadei Republicii Moldova în Republica Portughez



lunar (euro)

Ambasador 1 2000 Consilier 85 1 1700 Total: 2 3700



„Anexa nr.32



ale Consulatului Republicii Moldova cu sediul în ora ul Odesa (Ucraina)



lunar (euro)

Consul 85 1 1400 Secretar II 70 1* 1150

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

53

Total: 2 2550 Serviciul financiar-administrativ

ef serviciu, contabil- ef 60 1* 990 Administrator, ofer 55 1 900 Total serviciu: 2 1890 Total general: 4 4440

* Unit ile de secretar II i ef serviciu, contabil- ef vor fi reduse cu începere de la data de 1 august 2013.”;

„Anexa nr.34


Structura, efectivul de personal i indemniza iile de func ie ale Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Spaniei



lunar (euro)




3) se completeaz cu anexele nr. 351, 352, 353, cu urm torul cuprins:

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

54


Structura, efectivul de personal i indemniza iile de func ie ale Ambasadei Republicii Moldova în Statul Qatar




lunar (euro)

Ambasador 1 2000 Consilier 85 1 1700 Administrator, ofer 55 1 1100 Total general: 3 4800 Not : Eviden a contabil va fi efectuat de c tre Direc ia buget i finan e a Aparatului central al Ministerului Afacerilor Externe i Integr rii Europene.

Anexa nr.352 la Hot rîrea Guvernului nr.182 din 16 martie 2010


ale Ambasadei Republicii Moldova în Canada



lunar (dolari SUA)




Anexa nr.353 la Hot rîrea Guvernului nr.182 din 16 martie 2010


ale Ambasadei Republicii Moldova în Regatul rilor de Jos



lunar (euro)

Ambasador 1 2000 Consilier 85 1 1700 Administrator, ofer 55 1 1100 Total general: 3 4800”.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

55

H O T Ă R Î R Ecu privire la stabilirea cuantumului de alcool etilic nedenaturat destinat utilizării în medicină pentru anul 2013

În temeiul punctului 3 al notelor din anexa nr.1 la titlul IV al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se stabileşte cuantumul de alcool etilic nedenaturat

de la poziţia tarifară 2207, destinat utilizării în medicină pentru anul 2013, în volum de 58 777,479 decalitri.

2. Se aprobă lista utilizatorilor şi cuantumurile de alcool etilic nedenaturat destinat utilizării în medicină şi producerii farmaceutice, pentru anul 2013, repartizate acestora (se anexează).


Contrasemnează:Ministrul sănătăţii Andrei UsatîiMinistrul agriculturii şi industriei alimentare Vasile Bumacov


Aprobatăprin Hotărîrea Guvernului nr. 112din 7 februarie 2013

LISTAutilizatorilor şi cuantumurile de alcool etilic nedenaturatdestinat utilizării în medicină şi producerii farmaceutice,

pentru anul 2013, repartizate acestora

Nr. d/o

Utilizatorul (subiectul economic) Cuantumul de alcool etilic (în decalitri)

1. Centrul Naţional de Transfuzie a Sîngelui 1 040,000

2. Centrul Hemotransfuzii din mun. Bălţi 800,000

3. Societatea cu Răspundere Limitată “Beta” 5 469,656

4. Societatea cu Răspundere Limitată „Depofarm” 11 364,690

5. Societate pe Acţiuni „Eurofarmaco” 135,049

6. Societatea cu Răspundere Limitată „Farmacia Cojuşna”

12 254,440

7. Societatea pe Acţiuni „Farmaco” 12 011,130

8. Societatea cu Răspundere Limitată „Farmaprim” 182,600

9. Societatea cu Răspundere Limitată „Flumed-Farm” 679,459

10. Societatea cu Răspundere Limitată „Medeferent Grup” 5 853,500

11. Societatea cu Răspundere Limitată „Medpreparate” 250,000

12. Societatea cu Răspundere Limitată „MGV-Farm” 894,277

13. Societatea cu Răspundere Limitată „RNP Pharmace-uticals”

7 729,072

14. Societatea cu Răspundere Limitată „Universal-Farm” 114,210

Cuantumul total pentru 2013 58 777,479

157

H O T Ă R Î R Ecu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015

În temeiul art. 9, 17, 18, 19 ale Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 155-158, art. 545) şi al art. 3 al Hotărîrii Guvernului nr. 833 din 10 noiembrie 2011 „Cu privire la Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 197-202, art. 914), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul naţional de acţiuni în domeniul efici-enţei energetice pentru anii 2013-2015 (se anexează).

2. Consiliile raionale şi cele municipale, Adunarea Populară a Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în parte-

neriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi în temeiul prevederilor sus-numitului Plan, pînă la finele anului 2013, vor asigura elaborarea, coordonarea şi aprobarea progra-melor şi planurilor de acţiuni proprii în domeniul eficienţei energetice.

3. Monitorizarea implementării Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 se pune în sarcina Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.


Contrasemnează:Viceprim-ministru,ministrul economiei Valeriu LazărMinistrul finanţelor Veaceslav NegruţaMinistrul dezvoltării regionaleşi construcţiilor Marcel RăducanMinistrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor Anatolie ŞalaruMinistrul mediului Gheorghe Şalaru


158

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

56

Aprobatprin Hotărîrea Guvernului nr. 113din 7 februarie 2013

PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNIÎN DOMENIUL EFICIENŢEI ENERGETICE

PENTRU ANII 2013-2015Titlul I

CONTEXTUL GENERAL AL PLANULUI NAŢIONALDE ACŢIUNI ÎN DOMENIUL EFICIENŢEI

ENERGETICECapitolul 1

SUMARUL PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNIÎN DOMENIUL EFICIENŢEI ENERGETICE

1. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 (în continuare – Plan naţional) este elaborat de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, care acordă asistenţa necesară în limitele competenţelor funcţionale. Prezentul Plan naţional vine în implementarea art. 17 al Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică şi a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 833 din 10 noiembrie 2011 „Cu privire la Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020”.

2. Planul naţional este elaborat în conformitate cu legislaţia naţională în domeniu, angajamentele Republicii Moldova care reies din calitatea sa de membru la Tratatul Comunităţii Energetice, prevederile Legii nr. 117-XVIII din 23 decembrie 2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, precum şi ţinînd cont de recomandările Comisiei Europene cu privire la ghidul şi formularul pentru elaborarea celui de-al doilea Plan naţional.

3. Scopul prezentului Plan naţional se referă exclusiv la eficientizarea consumului de energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

4. Obiectivul Planului naţional este reducerea consu-mului de energie finală în toate sectoarele economiei naţionale cu 428 ktep, precum şi reducerea emisiilor cu 962 848 tone CO

2 în perioada 2013-2015.

5. Similar statelor membre UE, care şi-au propus un obiectiv intermediar de 9% – economii de energie din consumul de energie final, cuprinzînd perioada 2008-2016, Republica Moldova şi-a stabilit obiectivul intermediar de economisire a energiei în mărime de 9%, raportat la anul de bază 2009, care va fi atins spre anul 2016.

6. În ţările UE sînt prevăzute trei etape pentru atingerea obiectivul de economisire a energiei. În Republica Moldova aceste obiective vor fi atinse în patru etape, reflectate în 5 acte normative, după cum reiese din tabelul 1.

Tabelul 1. Etapele pentru atingerea obiectivelor de economisire a energiei pînă în anul 2020

Nr.d/o

Uniunea Europeană Republica Moldova

2003-2010 Programul naţional de conservare a energiei pentru anii 2003-2010

2011-2020 Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020

1. 30 iunie 2007

Depunerea primului Plan de acţiuni pentru eficienţă energetică (notă: denumire utilizată în UE)

2013-2015 Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice 1 în baza Formu-larului I + II

2. 30 iunie 2011

Depunerea celui de-al doilea Plan de acţiuni pentru eficienţă energetică

2016-2018 Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice 1 în baza Formu-larului II + III

3. 30 iunie 2014

Depunerea celui de-al treilea Plan de acţiuni pentru eficienţă energetică

2019-2021 Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice 1 în baza Formu-larului III

7. Prezentul Plan de acţiuni stabileşte un set de măsuri a căror implementare va conduce la economisirea resurselor energetice în diferite sectoare ale economiei naţionale, la micşorarea importului de gaze naturale, combustibili lichizi (benzină, motorină şi gaze lichefiate), precum şi a impor-tului de energie electrică. Sectorul public va fi considerat în continuare unul principal, demonstrînd un rol exemplar. Dată fiind situaţia specifică a Republicii Moldova, Planul naţional acordă o atenţie sporită sectorului transformărilor energetice, care trebuie să facă faţă principalelor provocări la nivel naţional şi global, cum ar fi preţurile excesive pentru energie şi resursele energetice, securitatea alimentării cu energie, creşterea competitivităţii economice şi reducerea impactului asupra mediului.

8. La elaborarea Planului naţional s-a ţinut cont de următoarele:

a) evoluţia consumurilor de resurse energetice şi energie în sectoarele economiei naţionale;

b) analiza barierelor în promovarea eficienţei energetice;

c) realizările Programului naţional de conservare a energiei pentru anii 2003-2010;

d) obligaţiile Republicii Moldova, care rezultă din calitatea de membru al Tratatului Comunităţii Energetice;

e) sursele de acoperire şi instrumentele financiare disponibile în ţară;

f) situaţia economică şi socială în Republica Moldova; g) rezultatele primelor planuri naţionale de acţiuni

în domeniul eficienţei energetice ale ţărilor Uniunii Europene.

9. La elaborarea prezentului Plan naţional s-a ţinut cont de concluziile şi recomandările raportului de evaluare a Planului de acţiuni pentru eficienţă energetică, prezentat în şedinţa din 15 decembrie 2010 a Parlamentului European. Raportul în cauză conţine un set de propuneri privind revizuirea Planului, inclusiv:

a) promovarea auditului ş i a managementului energetic;

b) elaborarea cadrului normativ pentru încheierea acordurilor voluntare;

c) crearea condiţiilor benefice pentru dezvoltarea socie-tăţiilor de servicii energetice;

d) introducerea certificatelor de performanţă energetică a clădirilor;

e) crearea de ghişee unice pentru acordarea de consul-tanţă şi asistenţă tuturor consumatorilor;

f) evidenţa şi monitorizarea continuă a tuturor resurselor de energie;

g) prevederea stimulentelor financiare pentru sprijinirea claselor înalte de eficienţă energetică etc.

10. În pofida crizei economice, precum şi a lipsei de investiţii în sectoarele economiei naţionale, Programul

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

57

naţional de conservare a energiei pentru anii 2003-2010 şi-a atins obiectivul strategic în domeniul eficientizării consu-mului energetic prin dublarea Produsului Intern Brut, cu creşterea consumului de energie şi a resurselor energetice cu 20% faţă de anul 2002. În perioada 2008-2009, din cauza crizei economico-financiare, PIB-ul a înregistrat un declin de 3,9%, iar începînd cu anul 2010, acesta a demonstrat semne de revigorare economică printr-o creştere cu 18,9%, sau 11,455 mld. lei în preţuri comparabile.

11. Principalele obiective ale Programului naţional de conservare a energiei pentru anii 2003-2010 au fost resta-bilirea furnizărilor de energie electrică, prevenirea colapsului continuu al sectorului termoenergetic, creşterea consumului de gaze naturale prin substituirea consumului de cărbune etc. Recent, abordarea dezvoltării durabile a economiei naţionale a fost modificată. Prezentul Plan naţional stabi-leşte obiective care se referă exclusiv la eficientizarea consumului de energie şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Această abordare prevede implemen-tarea managementului energetic în sectoarele economiei naţionale, punînd în evidenţă performanţa tehnologiilor şi necesitatea schimbării comportamentului consumatorului pentru creşterea eficienţei energetice. Astfel, prin prezentul Plan naţional, Republica Moldova îşi asumă angajamentul de a reduce consumul de energie finală în toate sectoarele economiei naţionale cu aproximativ 1,8 puncte procentuale (p.p.) anual în perioada 2013-2015 faţă de anul de referinţă 2009.

12. Rezultatele anticipate al prezentului Plan naţional sînt: a) economii de energie – 428 kilotone echivalent petrol

(ktep) spre anul 2015, cu reducerea emisiilor cu efect de seră cu 962 848 tone CO

2;

b) economii de energie – 867 ktep spre anul 2016, cu reducerea emisiilor cu efect de seră cu 1 951 294 tone CO

2.

13. Planul naţional urmăreşte crearea condiţiilor de bază – elaborarea cadrului legislativ şi normativ, precum şi introducerea instrumentelor necesare pentru stimu-larea consumului eficient de energie în toate sectoarele economiei naţionale.

14. În tabelul 2 este prezentată evaluarea economiilor de energie pentru fiecare sector al economiei naţionale care cade sub incidenţa Directivei 2012/27/UE a Parla-mentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, efectuată cu aplicarea metodei de abordare „Top-Down” („de sus în jos”), prevăzută în Directiva privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice 2006/32/CE.

Tabelul 2. Obiectivele de economisire a energiei per sector, calculate cu aplicarea metodei

„Top-Down”

Nr.d/o

Sectoare 2013-2015 2013-2016

economii de energie, ktep

% economii de energie, ktep

%

1. Energie 57 13,4 116 13,4

2. Industrie 43 10,0 87 10

3. Transport 98 23,0 200 23

4. Public (servicii) 37 8,6 75 8,6

5. Casnic 193 45,0 390 45

TOTAL 428 100,0 867 100

15. Majoritatea economiilor vor fi realizate datorită atît creării condiţiilor de dezvoltare, cît şi introducerii serviciilor energetice pe piaţă, creării fondurilor dedicate şi a liniilor de creditare suplimentare pentru aceste sectoare. Astfel, pentru realizarea prezentului Plan naţional au fost conso-lidate eforturi financiare interne şi externe, inclusiv:

a) linia de creditare pentru companiile mici şi mijlocii şi Linia de finanţare pentru eficienţa energetică în Moldova (MoSEEF) II, în valoare totală de 352 mil. lei (22 mil. euro);

b) linia de creditare pentru sectorul rezidenţial – Linia de creditare pentru sectorul rezidenţial (MoREEF), în valoare totală de 560 mil. lei (35 mil. euro);

c) Fondul pentru eficienţă energetică în valoare totală de 520 107,6 mii lei pe durata Planului naţional, sursele provenind din suportul bugetar direct pentru sectorul energetic;

d) suportul bugetar pentru sectorul energetic acordat de către Delegaţia Uniunii Europene, în valoare aproximativă de 640 mil. lei (40 mil. euro);

e) asistenţa tehnică acordată de către Delegaţia UE pentru implementarea matricei de politici la suportul bugetar pentru sectorul energetic, în valoare totală de 35,2 mil. lei (2,2 mil. euro);

f) asistenţa tehnică din Fondul Global de Mediu pentru suportul creşterii eficienţei energetice în sectorul industrial, în valoare totală de 12,8 mil. lei (0,8 mil. euro) etc.

Capitolul 2CONTEXTUL NAŢIONAL PENTRU EFICIENŢA

ENERGETICĂSecţiunea 1. Situaţia economică

16. Pe parcursul anului 2011, economia Republicii Moldova a fost în continuă ascensiune. Creşterea economică a determinat, în mare parte, sporirea consumului de energie, acesta fiind generat de majorarea veniturilor populaţiei. Cele mai accentuate ritmuri de creştere s-au înregistrat în comerţul exterior şi transporturi. Investiţiile în diferite sectoare ale economiei naţionale, de asemenea, s-au majorat. Tendinţele pozitive înregistrate în economie au determinat diminuarea şomajului. Cu toate acestea, nivelul de sărăcie la nivel de ţară este încă înalt, demonstrînd în ultimul timp o tendinţă de descreştere de la 26% în 2001 la 21,9% în 2010.

17. Pe de o parte, politicile promovate au declanşat, pe lîngă necesitatea asigurării creşterii economice, schimbări în structura şi factorii de creştere a PIB-ului. Astfel, în perioada 2000-2010, PIB-ul a înregistrat o creştere medie de 5,1% anual. În unele perioade au fost înregistrate rate de creştere mai înalte: 7,1% în 2000-2004 şi 5,2% în 2005-2008.

18. Pe de altă parte, începînd cu anul 2001, intensitatea energetică se manifestă printr-o descreştere continuă, înregistrînd aproximativ 12,5% anual (conform preţurilor anului 2012). Principalul factor de influenţă îl constituie discrepanţa dintre creşterea preţurilor la resursele energetice de import şi creşterea mai lentă a veniturilor populaţiei şi ale agenţilor economici, ceea ce a determinat optimizarea consumului de energie.

Secţiunea a 2-a. Contextul strategic19. Viziunea strategică a Guvernului pe termen mediu

şi lung este îmbinarea inteligentă dintre dezvoltarea economică accelerată şi protecţia mediului înconjurător, în conformitate cu standardele europene.

20. Complexul energetic este o ramură de bază a economiei naţionale şi îndeplineşte un rol important în implementarea cu succes a programelor de dezvoltare a economiei, precum şi în menţinerea stabilităţii sociale. Astfel, complexul energetic a Republicii Moldova, conform Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020”, aprobate prin Legea nr. 166 din 11 iulie 2012, are ca obiectiv principal asigurarea cu energie calitativă, la preţuri rezonabile, a tuturor consumatorilor din ţară şi realizarea conceptului de dezvoltare durabilă a economiei naţionale. Obiectivul în cauză va fi atins pe baza principiului de competitivitate şi a unei pieţe energetice liberalizate.

21. Printre obiectivele strategice de dezvoltare, pe

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

58

termen lung, conform Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020” se regăsesc:

a) sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces;

b) ameliorarea climatului de afaceri prin optimizarea cadrului de reglementare şi prin aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor;

c) diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă etc.

22. În vederea reducerii dependenţei de importul de resurse energetice şi a impactului sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, care serveşte drept punct de pornire pentru prezentul Plan naţional, urmăreşte atingerea următoa-relor obiective, raportate la anul de bază 2009:

a) eficientizarea consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020;

b) reducerea cu cel puţin 25%, pînă în anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu anul de bază 1990.

23. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în diferite sectoare ale economiei va face posibilă exploatarea potenţi-alului economiilor de energie, într-un mod eficient din punct de vedere economic. Setul de măsuri propuse în politicile naţionale au ca scop crearea de beneficii substanţiale pentru fiecare sector al economie naţionale, inclusiv:

a) sectorul transformărilor energetice, incluzînd totali-tatea activităţilor aferente: producerea energiei electrice şi a energiei termice, transportul şi distribuţia energiei electrice, termice şi a gazelor naturale, precum şi consumul final al tuturor tipurilor de resurse energetice;

b) sectorul industriei;c) sectorul construcţiilor;d) sectorul transportului;e) sectorul public.24. Documentele de politici aprobate în domeniul efici-

enţei energetice reflectă cadrul conceptual şi direcţiile de dezvoltare a sectorului energetic şi a componentelor sale indispensabile.

25. Principalul act ce ţine de domeniul vizat este Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 833 din 10 noiembrie 2011.

Secţiunea a 3-a. Consumul de energie26. În perioada implementării Programului naţional de

conservare a energiei pentru anii 2003-2010, consumul energetic per ansamblu a crescut cu 26,16%, ceea ce constituie 457 ktep. Cea mai mare creştere a înregistrat-o sectorul transportului – cu 21,3% faţă de anul 2001 şi cu 22,1% faţă de anul 2003. Sectorul agricol a suferit o descreştere cu aproximativ 66,7% faţă de anul 2001 şi cu 41,7% faţă de anul 2003 (vezi tabelul 3).

Tabelul 3. Evoluţia consumului de energie per sector şi a intensităţii energetice (2001-2010), ktep

Nr.d/o

Sectorul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

1. Transformări energetice

810 802 681 783 842 817 767 764 716 737

2. Industrie 111 117 124 130 161 163 156 142 85 107

3. Agricultură 68 80 80 71 61 59 52 51 46 48

4. Construcţii 429 477 575 656 704 691 598 632 660 689

5. Transport 169 248 279 254 267 285 325 336 291 358

6. Alte sectoare

148 168 239 250 243 256 262 266 246 250

7. Totalul consumului de energie

1735 1892 1978 2144 2278 2271 2160 2191 2044 2189

8. PIB, mil. lei(în preţuri curente)

19,05 22, 56

27,62 32,03 37,65 44,75 53,43 62,92 60,43 71,85

9. Intensitatea energeticăctep/1000 lei PIB

0,09 0,08 0,07 0,07 0,06 0,05 0,04 0,04 0,04 0,03

Secţiunea a 4-a. Cadrul instituţional pentru implementarea Planului naţional

27. În perioada 2001-2010, cadrul instituţional din domeniul energetic a suferit schimbări esenţiale. Ministerul Energeticii a fost lichidat, iar atribuţiile privind politicile energetice ale statului au trecut în subordinea Ministerului Industriei şi Infrastructurii. Ulterior, după lichidarea acestuia din urmă, direcţiile responsabile de sectorul energetic au trecut în subordinea Ministerului Economiei.

28. Agenţia Naţională pentru Conservarea Energiei, ca organ abilitat în domeniul conservării energiei, fiind la autogestiune, nu a făcut faţă provocărilor financiare şi la sfîrşitul anului 2006 a fost supusă reorganizării, conform Hotărîrii Guvernului nr. 1452 din 21 decembrie 2006 „Cu privire la activitatea Agenţiei Naţionale pentru Conser-varea Energiei”.

29. Deoarece eficienţa energetică nu reprezintă un sector aparte, în scopul promovării şi implementării politicilor în domeniul eficienţei energetice şi a valorificării surselor energetice regenerabile în toate sectoriale economiei naţionale, Guvernul, ca urmare a reorganizării Agenţiei Naţionale pentru Conservarea Energiei, a instituit Agenţia pentru Eficienţă Energetică. Astfel, odată cu adoptarea Legii energiei regenerabile nr. 160-XVI din 12 iulie 2007, apare prima menţiune a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, aceasta fiind însă creată abia la sfîrşitul anului 2010, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1173 din 21 decembrie 2010, în temeiul art. 8 al Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică.

30. Instituţiile publice naţionale responsabile de imple-mentarea cu succes a prezentului Plan naţional şi obţinerea rezultatelor aşteptate conform obiectivului general sînt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4. Instituţiile publice naţionale responsabile

de implementarea Planului naţional

Nr.d/o

Instituţia publică naţională

Responsabilităţi

1. Ministerul Economiei

Au toritatea administrativă centrală care stabileşte direcţiile prioritare ale politicii de stat în domeniul eficienţei energetice şi direcţiile principale de activitate ale autorităţilor publice în domeniul eficienţei energetice

2. Agenţia pentru Eficienţă Energetică

Organul administrativ în domeniul eficienţei energetice, care implementează politica statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor de energie regenerabilă, subordonat organului central de specialitate în domeniu energetic

3. Ministerul Dezvol-tării Regionale şi Construcţiilor

Autoritatea de stat responsabilă de performanţa energetică în sectorul construcţiilor

4. Ministerul Mediului Autoritatea de stat responsabilă de elaborarea şi promovarea politicilor şi a strategiilor statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor

5. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

Autoritatea de stat responsabilă de reabilitarea şi modernizare reţelelor de transport, precum şi de monitorizarea şi reglemen-tarea parcului auto

6. Ministerul Finan-ţelor

Autoritatea de stat responsabilă de gestionarea mijloacelor financiare publice

31. Succesul implementării prezentului Plan naţional va depinde, în mare măsură, de antrenarea autorităţilor administraţiei publice locale, care sînt încurajate să demon-streze un angajament exemplar în realizarea economiilor de energie. Alţi actori principali în acest exerciţiu sînt primăriile localităţilor din Republica Moldova care au semnat deja Convenţia Primarilor din Europa, asumîndu-şi responsabili-tatea elaborării şi implementării Planurilor de acţiuni privind energia durabilă pînă în anul 2020.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

59

Capitolul 3REVIZUIREA OBIECTIVELOR DE ECONOMIE

A ENERGIEI ŞI REALIZĂRILE PROGRAMULUI NAŢIONAL DE CONSERVARE A ENERGIEI PENTRU

ANII 2003-201032. Programul naţional de conservare a energiei pentru

anii 2003-2010 prevedea obiectivul strategic în domeniul eficientizării consumului de energie prin dublarea PIB-ului, cu creşterea consumului de energie şi resurse energetice cu 20% faţă de anul 2002.

33. Obiectivele specifice ale Programului naţional de conservare a energiei pentru anii 2003-2010 au constituit:

a) sectorul energetic – 17,5 ktep anual, sau 18%; b) sectorul industrial – 8,05 ktep anual, sau 53%; c) sectorul agricol – 6,3 ktep anual, sau 56%; d) sectorul construcţiilor – 3,13 ktep anual, sau 5%; e) sectorul transporturilor – 5,52 ktep anual, sau 22%; f) alte sectoare (public, servicii comunale, comerţ) –

3,5 ktep anual, sau 5%. 34. Cumulativ, programul urma să realizeze o economie

anuală de 43,4 ktep, sau 18% din consumul anului de referinţă 2002.

35. În urma analizei balanţei energetice pentru perioada 2003-2010 s-a constatat că:

a) rata de creştere a PIB-ului a constituit:1) în preţuri curente – 13,79% anual; 2) în preţuri comparabile – 14,38% anual;b) rata de creştere a consumului de energie şi resurse

energetice a reprezentat 0,36% anual. 36. Pînă în anul 2010, PIB-ul a crescut cu 277%, sau

de aproximativ 2,8 ori, comparativ cu anul 2003, iar inten-sitatea energetică (tep /1000 lei moldoveneşti) a scăzut cu aproximativ 57% în 2010 faţă de anul 2003. În acelaşi timp, consumul pe durata Programului a crescut cu aproximativ 15,7%.

37. În concluzie, obiectivul strategic al Programului naţional de conservare a energiei pentru anii 2003-2010 privind dublarea PIB-ului a fost realizat în proporţie de 138,5%, iar obiectivul de creştere a consumului (prestabilit 20% în anul 2003) a fost realizat în proporţie de 127,4%.

Titlul IIECONOMII DE ENERGIE PRIMARĂ

38. Prezentul titlu cuprinde o descriere succintă a strategiilor şi politicilor naţionale sub aspectul obiecti-velor şi tendinţelor de economisire a energiei primare. De asemenea, face referinţă la strategiile şi politicile din alte sectoare care au un impact semnificativ asupra consumului de energie primară.

Capitolul 1OBIECTIVELE CE SE REFERĂ LA ENERGIA

PRIMARĂ ŞI EVOLUŢIA CONSUMULUI DE ENERGIE PRIMARĂ

39. Republica Moldova a adoptat multiple strategii şi politici care, direct sau indirect, influenţează performanţa sectorului energetic. La baza deciziilor politice curente ale Guvernului, orientate spre alimentarea cu energie a consu-matorilor în condiţii de siguranţă, la preţuri minime şi cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului ambiant, stau evoluţia consumului de energie şi prognozele privind evoluţia consumului de energie şi a resurselor energetice.

40. Evoluţia producerii de energie şi importurile de combustibili au demonstrat în ultimii ani următoarele tendinţe:

a) generarea energiei electrice a crescut în anul 2010 cu cca 3% faţă de 2009 – de la 89 pînă la 91 ktep şi s-a redus cu 15,3% faţă de anul 2001. Procurările de energie electrică de asemenea indică o descreştere în anul 2011 (343,5 ktep) de cca 25% faţă de anul 2001 (274,75 ktep);

b) producerea energiei termice s-a redus în anul 2010 (287,4 ktep) cu cca 13% faţă de 2001 (329,8 ktep);

c) volumul gazelor naturale procurate în anul 2010 (960 ktep) a crescut cu cca 3% faţă de anul 2001 (934,5 ktep);

d) volumul combustibililor fosili solizi şi lichizi procuraţi în anul 2010 (1367 ktep) a crescut cu 125,2% faţă de anul 2001 (607 ktep).

41. Analiza consumului de resurse energetice şi energie este utilă pentru prognoza şi elaborarea planurilor şi a strategiilor de dezvoltare a sectorului energetic. În conti-nuare sînt descrise cele mai relevante planuri, programe şi strategii.

Secţiunea 1. Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015

42. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 7 mai 2012, Planul trasează obiectivele generale pentru sectorul infrastructurii şi transportului, inclusiv pentru sectorul energetic:

a) asigurarea securităţii energetice şi promovarea efici-enţei energetice în toate sectoarele economiei naţionale;

b) creşterea eficienţei energetice în medie cu 1,8-2% anual;

c) dezvoltarea sectorului construcţiilor şi promovarea tehnologiilor moderne în domeniu.

43. Obiectivele specifice ale Guvernului cu referinţă la sectorul energetic includ:

a) promovarea conservării energiei: 1) realizarea a 10 auditări energetice pentru clădirile

publice;2) eliberarea certificatelor de performanţă energetică

în trimestrul IV al anului 2012;3) reabilitarea a 300 de blocuri locative în trimestrul IV

al anului 2014; adoptarea standardelor europene şi inter-naţionale în domeniul performanţei energetice a clădirilor în trimestrul II al anului 2013;

b) crearea infrastructurii necesare în domeniul perfor-manţei energetice a clădirilor către trimestrul IV al anului 2014, inclusiv:

1) elaborarea programului electronic pentru calcularea performanţei energetice a clădirilor;

2) crearea sistemului electronic de înregistrare centra-lizată a certificatelor de performanţă energetică a clădi-rilor;

3) crearea paginii web în domeniul performanţei energetice a clădirilor pentru înregistrarea şi difuzarea informaţiilor publice;

c) implementarea a 40 de proiecte de promovare a eficienţei energetice şi de valorificare a surselor de energie regenerabilă în şcoli, grădiniţe, spitale şi alte clădiri de menire socială în trimestrul IV al anului 2012;

d) elaborarea regulamentelor privind etichetarea energetică a produselor cu impact energetic în trimestrul IV al anului 2013 şi desfăşurarea campaniei informaţionale aferente;

e) asigurarea viabilităţii şi posibilităţii de dezvoltare a sistemului termoenergetic prin restructurarea economică, instituţională şi tehnică a acestuia pînă la sfîrşitul trimestrului IV al anului 2013:

1) finalizarea studiului privind necesităţile investiţionale pe termen scurt şi lung pentru sectorul termoenergetic din mun. Chişinău;

2) elaborarea şi aprobarea proiectului de lege cu privire la energia termică;

3) modificarea Regulamentului cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 434 din 9 aprilie 1998;

f) sporirea eficienţei energetice în toate domeniile economiei naţionale:

1) elaborarea legislaţiei secundare pentru punerea în

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

60

aplicare a Legii nr.142-XVII din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică:

2) crearea bazei informaţionale în domeniul eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabilă;

3) dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a eficienţei energetice;

g) elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului construcţiilor;

h) susţinerea producerii materialelor de construcţie în conformitate cu standardele europene, inclusiv crearea şi dotarea tehnică a laboratoarelor de încercări pentru evaluarea conformităţii produselor de construcţii, pînă la trimestrul III al anului 2015;

i) facilitarea implementării inovaţiilor şi tehnologiilor noi în construcţii, prin reformarea sistemului de reglementare tehnică a construcţiilor şi implementarea standardelor de performanţă în construcţii:

1) elaborarea programului de reformă a sistemului de documente normative în construcţii pînă în trimestrul II al anului 2013;

2) adoptarea şi implementarea euro-codurilor pînă în trimestrul IV al anului 2014 (100% din euro-coduri adoptate);

3) adoptarea standardelor internaţionale în domeniul construcţiilor pînă în trimestrul IV al anului 2014 (aproximativ 50% din standardele relevante adoptate).

44. Reducerea intensităţii energetice şi a consumului de energie în toate sectoarele economiei naţionale constituie sarcini importante ale prezentului Plan naţional. Măsurile de bază propuse în acest scop sînt planificarea şi crearea cadrului legal: elaborarea legislaţiei secundare de punere în aplicare a Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică în trimestrul I al anului 2013.

Secţiunea a 2-a. Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”

45. Aprobată prin Legea nr. 166 din 11 iulie 2012, Strategia declară intenţia Guvernului de a crea pînă în anul 2020 un complex energetic competitiv şi eficient, care va asigura toţi consumatorii cu resurse energetice calitative, în mod accesibil şi fiabil.

46. Unul dintre cele şapte obiective se referă la sectorul energetic – „Energie: furnizată sigur, utilizată eficient”. Acest obiectiv se referă exclusiv la reducerea dependenţei de importurile resurselor energetice şi consolidarea securităţii energetice, asigurate prin sporirea eficienţei energetice, creşterea nivelului de utilizare a surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea interconexiunilor de transportare a resurselor energetice şi integrarea Republicii Moldova în sistemul energetic european. Strategia pune accent pe optimizarea mix-ului energetic şi crearea noilor capacităţi de generare a energiei şi valorificarea surselor de energie regenerabile.

47. Eficienţa energetică ocupă un loc esenţial în Strategie. Aceasta, în continuare, propune diminuarea inten-sităţii energetice în sectorul rezidenţial, industrial, transport şi agricultură şi modernizarea sistemului energetic la nivel de producere, transport şi distribuţie. Un alt obiectiv stabilit în Strategie constituie reducerea consumului de energie în clădiri şi atingerea ponderii de 10% de clădiri renovate pînă în anul 2020.

Secţiunea a 3-a. Concepţia privind renovareasistemului republican de alimentare cu căldură

48. Aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 189 din 20 februarie 2003, Concepţia a avut drept scop crearea opţiu-nilor alternative de alimentare cu căldură, cu antrenarea şi încurajarea participării sectorului privat şi sensibilizarea consumătorilor finali privind necesitatea achitării serviciilor de alimentare cu căldură.

49. Concepţia propune, de asemenea, reabilitarea

termică a clădirilor prin optimizarea soluţiilor spaţial-arhi-tecturale şi constructive ale acestora, implementarea siste-melor de încălzire cu potenţial redus şi utilizarea surselor de căldură cu potenţial redus (pompe de căldură). Majoritatea acţiunilor prevăzute nu au avut surse financiare de acoperire şi, prin urmare, această Concepţie nu a fost realizată.

Secţiunea a 4-a. Conceptul cu privire la restructurarea corporativă, instituţională şi

financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău

50. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 983 din 22 decembrie 2011, Conceptul prevede planul restructurării sectorului termoenergetic din localitatea vizată. Deşi Conceptul se limitează la o un singur teritoriu administrativ, soluţionarea problemei va afecta întregul sector energetic al Republicii Moldova, dat fiind că energia electrică produsă la SA „CET-1” şi SA „CET-2” reprezintă o cotă considerabilă din energia electrică produsă în ţară. Astfel, Conceptul se referă la principalele entităţi responsabile de alimentarea cu energie termică: SA „Termocom”, SA „CET-1” şi SA „CET-2”. În 2010, aproximativ 76% din volumul necesar de energie termică al SA „Termocom” a fost achiziţionat de la cele două centrale de cogenerare SA „CET-1” (13%) şi SA „CET-2” (63%). Restul (24%) a fost produs de către cele 19 centrale termice ale SA „Termocom”. Dată fiind lipsa investiţiilor necesare în reţele în ultimii 20 de ani, pierderile au constituit cca 22,1% în anul 2010.

51. Obiectivul de bază al Conceptului este ameliorarea fiabi-lităţii şi accesibilităţii financiare pe termen lung privind aprovizi-onarea cu energie termică şi electrică. Acesta presupune:

a) perfecţionarea cadrului legal al activităţii sectorului;b) reforma financiară, inclusiv prin reglementarea datoriilor

existente;c) reforma corporativă şi instituţională a întreprinderilor

din sector;d) eficientizarea funcţionării întreprinderilor din punct de

vedere tehnic şi tehnologic.52. Conceptul menţionează necesitatea reabilitării termice

a clădirilor, inclusiv prin înlocuirea ferestrelor, optimizarea soluţiilor spaţial-arhitecturale şi constructive ale clădirilor; modernizarea sistemelor inginereşti interne de aprovizionare cu energie termică; instalarea contoarelor de energie termică (repartizatoare ale costului) şi facturarea în baza consumului real de energie termică.

53. Realizarea măsurilor privind reabilitarea şi modernizarea reţelelor termice presupune reducerea pierderilor de la 22,1% în anul 2010 la 16,7% pînă în anul 2020.

Secţiunea a 5-a. Strategia de cheltuieli bugetare pe termen mediu şi lung

54. În anul 2012 a fost aprobată prima dată Strategia sectorială de cheltuieli în sectorul energetic, constituind un capitol separat în Cadrul bugetar pe termen mediu.

55. Volumul finanţărilor pentru complexul combustibil şi energie din bugetul public naţional a constituit 0,9% din PIB în 2005 şi doar 0,1% în 2011. Cea mai mare inves-tiţie a statului a fost Programului naţional de gazificare, implementat în perioada 2004-2007. Dată fiind importanţa sectorului energetic pentru economia naţională, Guvernul şi-a propus elaborarea proiectului Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic pentru anii 2013-2015 cu următoarele subprograme (tabelul 5):

a) dezvoltarea sectorului electric;b) dezvoltarea sectorului termoenergetic;c) dezvoltarea sistemului naţional de aprovizionare cu

gaze naturale;d) creşterea eficienţei energetice şi valorificarea surselor

regenerabile de energie;e) consolidarea capacităţilor de elaborare şi imple-

mentare a politicilor în sectorul energetic.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

61

Tabelul 5. Cheltuielile prognozate pentru sectorul energetic, 2013-2015

Nr.d/o

Programul/sectorul Total cheltuieli publice (mii lei)

Prognoza(mii lei)

2012executat

2013 2014 2015

1. Elaborarea politicii şi managementul în sectorul energetic

1352,3 40408,7 32580,6 60441,8

2. Dezvoltarea sistemului naţional de aprovizionare cu gaze naturale

6940,8 19000,0 65014,0 -

3. Dezvoltarea sectorului electric

10919,3 106702,8 337656,5 551114,8

4. Dezvoltarea sistemului termoenergetic

9000 4743,2 - -

56. Pentru fiecare subsector, următoarele măsuri au fost considerate prioritare:

a) sporirea eficienţei energetice şi valorificarea surselor de energie regenerabilă prin promovarea proiectelor de investiţii concrete;

b) dezvoltarea interconexiunilor de transportare a resurselor energetice şi integrarea în sistemul energetic european;

c) modernizarea sistemului energetic (producere, transport, distribuţie, consum).

57. În total, proiectul Strategiei de cheltuieli în sectorul energetic pentru anii 2013 – 2015 prevede un buget total de 1 635 564,8 mii lei, distribuiţi pe ani după cum urmează:

a) 2013 – 344 887,6 mii lei; b) 2014 – 626 396,8 mii lei;c) 2015 – 664 280,4 mii lei.

Secţiunea a 6-a. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020

58. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 833 din 10 noiembrie 2011, stabileşte obiectivul naţional de efici-entizare a consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020 şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 25% faţă de anul 1990. O atenţie sporită este acordată sectorului transformărilor energetice, ale cărui obiective specifice sînt următoarele:

a) promovarea producerii energiei electrice în regim de cogenerare, ca fiind mai eficientă decît producerea energiei electrice şi a energiei termice în mod separat. Randamentul global al centralelor electrice de termoficare noi, cu ciclu combinat, nu va fi mai mic de 80%, iar randamentul electric – 45-50%;

b) reducerea pierderilor în reţelele electrice de distri-buţie de la 13% în 2011 la 7-10% în 2020, fapt care impune o reducere anuală a pierderilor de 0,52% - 0,82%;

c) contorizarea consumului de gaze naturale la nivel de 100% pînă în anul 2020;

d) dezvoltarea reţelelor de distribuţie a energiei termice conform unui plan elaborat de Guvern;

e) finalizarea, pînă în anul 2016, a instalării echipamen-telor de măsurare a energiei termice pentru 100% de clădiri din Republica Moldova;

f) introducerea mecanismelor de finanţare a instalaţiilor de încălzire, răcire şi preparare a apei calde menajere în baza energiei regenerabile etc.

59. Sectorul energetic este abordat în toate strategiile importante ale ţării. Principalele activităţi ce ţin de energia primară, care are impact direct asupra eficienţei energetice, constituie:

a) crearea mix-ului energetic optim; b) creşterea ponderii energiei regenerabile în balanţa

energetică; c) diminuarea intensităţii energetice şi reducerea

pierderilor în sistemul de transport al energiei electrice şi termice;

d) restructurarea şi modernizarea centralelor electrice cu termoficare;

e) reducerea pierderilor de energie în reţelele de transport şi distribuţie;

f) optimizarea capacităţilor existente de producere a energiei termice;

g) promovarea cogenerării de eficienţă înaltă etc.60. Există un număr crescînd de factori care pot influenţa

implementarea cu succes a obiectivelor trasate în strate-giile enumerate mai sus, precum şi riscuri care ar putea compromite realizarea obiectivelor, cum ar fi:

a) criza economico-financiară; b) evoluţia PIB-ului;c) reticenţa sistemului bancar de a credita proiectele

energetice;d) insuficienţa personalului la nivel instituţional; e) managementul necorespunzător cerinţelor pieţei; f) puterea scăzută de cumpărare a consumatorilor; g) lipsa mecanismelor de sprijin sau existenţa unor

mecanisme nelucrative etc. Capitolul 2

MĂSURI PENTRU ECONOMISIREA ENERGIEI PRIMARE

Secţiunea 1. Măsurile de economisire a energiei la etapa de generare a acesteia

61. Energia electrică se produce în centralele electrice cu termoficare, centralele hidroelectrice şi alte instalaţii. Atît producerea energiei electrice, cît şi a celei termice a suportat schimbări considerabile pe parcursul ultimilor ani.

62. În acelaşi timp, consumul specific de combustibil pentru generarea energiei la centralele electrice cu termo-ficare şi centralele termice a demonstrat o descreştere. Aceasta se datorează creşterii ponderii energiei termice produse, care a influenţat pozitiv eficienţa producerii de energie per ansamblu (vezi tabelul 6).

Tabelul 6. Consumul specific de combustibil per unitate de energie produsă (tep/tep) şi ponderea energiei electrice în totalul energiei generate (%)

Nr.d/o

Întreprin-derea

2008 2009 2010 2011

consum specific

ponde-rea

consum specific

ponde-rea

consum specific

ponde-rea

consum specific

ponde-rea

1. CET-1 1,4789 24,51% 1,5055 26,96% 1,2973 22,32% 1,2653 20,17%

2. CET-2 1,3838 32,32% 1,3584 32,80% 1,3788 32,41% 1,3659 32,61%

3. CET-Nord 1,2250 19,19% 1,1976 18,22% 1,1959 17,70% 1,1825 18,78%

4. CT „Termocom”

1,0771 0,00% 1,0734 0,00% 1,0725 0,00% 1,0659 0,00%

5. Mediu ponderat

1,3382 25,13% 1,3194 25,57% 1,3041 24,80% 1,2930 25,14%

63. Cererea fluctuantă de energie termică a impus CET-urile să genereze energie termică în mod ineficient, fapt care a influenţat descreşterea producerii energiei electrice, avînd un impact negativ asupra securităţii alimen-tării cu energie a ţării.

64. Pornind de la situaţia creată, precum şi de la planurile Republicii Moldova în sectorul transformărilor energetice, prezentul Plan naţional propune următoarele măsuri specifice de îmbunătăţire a eficienţei energetice la etapa de generare, de transport, de distribuţie şi de furnizare:

a) crearea cadrului legal şi normativ, inclusiv: 1) aprobarea proiectului de lege cu privire la energia

termică (2013); 2) transpunerea directivei europene privind cogene-

rarea;3) elaborarea cadrului secundar privind cogenerarea;4) actualizarea Hotărîrii Guvernului nr. 189 din 20

februarie 2003 „Despre aprobarea Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură”, elaborarea şi aprobarea planului de modernizare a centra-

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

62

lelor termice în centrale electrice cu cogenerare; 5) introducerea schemelor de sprijin pentru producerea

energiei în mod de cogenerare;6) implementarea Hotărîrii Guvernului nr. 983 din 22

decembrie 2011 „Cu privire la restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău”;

b) elaborarea unui studiu de fezabilitate privind intro-ducerea trigenerării în cadrul întreprinderilor industriale (proiecte-pilot susţinute, inclusiv de instituţiile financiare internaţionale);

c) instalarea echipamentelor de măsurare în sectorul termoenergetic şi instalarea punctelor termice individuale la punctele de distribuţie a energiei termice;

d) elaborarea planurilor locale (raionale) proprii de eficienţă energetică;

e) perfectarea rapoartelor anuale completate în baza formularelor elaborate de Agenţie;

f) introducerea, după caz, a managementului energetic; g) examinarea posibilităţii introducerii acordurilor

voluntare. Secţiunea a 2-a. Planuri proprii ale operatorilor

de energie65. Operatorii reţelei de transport şi operatorii de

sistem pot dispune de planuri proprii investiţionale de dezvoltare.

66. Operatorilor reţelei de transport şi operatorii de sistem li se va propune indicarea măsurilor de îmbună-tăţire a eficienţei energetice în planurile investiţionale sau, după caz, elaborarea unor planuri proprii de îmbunătăţire a eficienţei energetice pe termen scurt, mediu şi lung cu indicarea măsurilor, termenelor de realizare şi a surselor disponibile în acest sens.

67. La afîrşitul fiecărui an, operatorii vor prezenta un raport completat, în baza unui chestionar elaborat de Agenţie, privind măsurile întreprinse, provocările înfruntate şi soluţiile propuse. Această măsură este importantă pentru monitorizarea consumului de energie şi va servi drept bază pentru ulterioarele planificări.

68. Dată fiind introducerea managementului şi a auditului energetic, operatorilor li se va recomanda angajarea de manageri energetici şi/sau, după caz, contractarea servi-ciilor auditorilor energetici.

Secţiunea a 3-a. Promovarea cogenerării de eficienţă înaltă

69. Promovarea cogenerării de eficienţă înaltă constituie o măsură prioritară în agenda Guvernului. Adoptarea noii legi cu privire la energia termică şi modificarea altor acte legislative vor fi efectuate în anul 2013. Cadrul legislativ şi normativ actualizat va prevedea o nouă schemă de suport pentru energia produsă în regim de cogenerare.

Secţiunea a 4-a. Restructurarea şi modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie

termică70. Hotărîrea Guvernului nr. 189 din 20 februarie 2003

prezintă conceptul privind dezvoltarea sistemului republican de alimentare cu căldură prin instalarea mai multor mini-CET pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Ulterior autorităţile publice locale au elaborat 36 de planuri privind alimen-tarea cu căldură a localităţilor urbane. Teritoriul Republicii Moldova, cîndva alimentat de aproximativ 36 de sisteme centralizate, la momentul actual dispune de 12 sisteme parţial reabilitate şi două sisteme (Chişinău şi Bălţi) cu o acoperire de pînă la 80 % din populaţia acestor oraşe. Totodată, pierderile de energie termică în reţele constituiau 21% în anul 2009 (vezi figura 1).

Figura 1. Pierderi de energie termică în reţele

71. În scopul prezentului Plan naţional, se propune actualizarea acestui concept reieşind din politicile statului în domeniul cogenerării, precum şi valorificarea surselor de energie regenerabilă.

Secţiunea a 5-a. Măsuri de economisire a energiei electrice în distribuţie şi transport

72. Pierderile în reţeaua de distribuţie a energiei electrice s-au redus esenţial, cu aproximativ 322%, sau 3,2 ori, pentru RED Nord-Vest; 287%, sau 2,9 ori, pentru RED Nord şi 213,7%, sau 2,1 ori, pentru RED „Union Fenosa” în perioada 2001-2011. Astfel, în anul 2011, pierderile în reţeaua de distribuţie au constituit: 9,89% pentru RED Nord; 12,39% pentru RED Nord-Vest; 13,1% pentru RED Union Fenosa, faţă de 12,5% – pierderi admise la calcularea tarifului (în % faţă de energia electrică intrată în reţelele de distribuţie).

73. Pierderile de energie în sectorul transportului de energie electrică constituie cca 4,2%, faţă de 3% normate aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

74. Măsurile de economisire a energiei în distribuţie şi transport includ următoarele acţiuni:

a) Ministerul Economiei va elabora un program de dezvoltare a sistemului de transport al energiei electrice conform Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 833 din 10 noiembrie 2011;

b) operatorii reţelelor de distribuţie, în conlucrare cu Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică, vor elabora programe de eficienţă energetică pentru reducerea pierderilor în reţelele electrice de distribuţie conform obiectivului stabilit în Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 de 0,52-0,82% anual;

c) programele aprobate pentru operatori şi/sau rapoartele întocmite în baza modelului elaborat şi distribuit în prealabil de către Agenţie vor fi puse la dispoziţia Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică;

d) programele vor conţine măsurile ce urmează a fi întreprinse, inclusiv costul estimativ şi sursa de acoperire, termenul de executare şi economii de energie prognozate;

e) anual, furnizorii de energie, inclusiv cei cu amănuntul, şi/sau operatorii reţelelor de distribuţie vor prezenta date statistice referitor la consumatorii finali care utilizează formu-larul elaborat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

Secţiunea a 6-a. Alte măsuri privind economiile de energie primară

75. În Republica Moldova, ponderea majoră în sectorul transporturilor revine subsectoarelor de transport auto şi, respectiv, feroviar, primul dominînd la capitolul de transport de pasageri, iar cel de-al doilea – la transportul de mărfuri, cota-parte a transportului fluvial şi a celui aerian fiind nesemnificative în ambele cazuri.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

63

76. Totodată, Republica Moldova importă 99% din combustibilii lichizi consumaţi. De asemenea, consumul de combustibili demonstrează tendinţe ascendente. Astfel, pe parcursul anului 2011, volumul produselor petroliere importate a constituit 625 ktep, cu 9,2 % mai mult faţă de anul 2010; volumul benzinei importate în această perioadă a înregistrat o creştere cu 3,8% în anul 2010, constituind 193,0 ktep; volumul total de motorină importat a constituit 353,6 mii tone faţă de 309,1 mii tone în anul 2010, înregistrînd o creştere de 14,4 %; volumul gazului lichefiat importat în anul 2011 a înregistrat o creştere de 16,9 % faţă de anul precedent şi a constituit 78,1 ktep comparativ cu 66,8 ktep în 2010.

77. Producţia de motorină a constituit 3,636 mii tone din petrolul extras pe teritoriul Moldovei, cu 4,3 % mai mică faţă de volumul de motorină produs în anul 2010. Cota producţiei interne pe piaţă rămîne a fi nesemnificativă – circa 1,0 %.

78. Republica Moldova şi-a propus drept scop substi-tuirea a 10% din totalul combustibililor lichizi consumaţi cu biocombustibili. Cît priveşte infrastructura transportului terestru, Hotărîrea Guvernului nr. 85 din 1 februarie 2008 „Cu privire la aprobarea Strategiei infrastructurii trans-portului terestru pe anii 2008-2017” stabileşte scopuri şi obiective clare de dezvoltare pentru perioada menţionată şi propune măsuri de reabilitare şi modernizare a infras-tructurii rutiere.

79. Astfel, principalul obiectiv este crearea unui sistem eficient care ar satisface necesitatea cetăţenilor în mobilitate şi ar facilita comerţul pe pieţele autohtone şi internaţionale. Obiectivele pe termen scurt presupun reabilitarea infrastruc-turii existente a transportului rutier şi feroviar şi aranjamente instituţionale care oferă un cadru stabil pentru reabilitarea şi întreţinerea continuă a infrastructurii.

80. Strategia propune următoarele acţiuni şi costuri pe termen scurt:

a) elaborarea şi realizarea Planului de reabilitare a drumurilor – investiţia totală 34 032 mil. lei (2836 mil. dolari SUA) pentru 10 ani (reabilitarea reţelei drumurilor naţionale – 13 548 mil. lei (1129 mil. dolari SUA); reabilitarea reţelei drumurilor locale – 947 mil. dolari SUA; întreţinerea periodică şi de rutină a întregii reţele rutiere – 9120 mil. lei (760 mil. dolari SUA);

b) elaborarea şi realizarea Planului de reabilitare a căilor ferate pentru o perioadă de 3 ani cu acoperirea a 350 km de cale ferată, evaluat la 785 mil. lei, finanţat de la bugetul de stat;

c) crearea Fondului rutier, căruia i-au fost alocate mijloace în sumă de 1079 780,0 mii lei pentru anul 2013. Fondul reprezintă un cadru stabil de finanţare a întreţinerii infrastructurii transporturilor;

d) elaborarea şi realizarea Planului de restructurare a căilor ferate. Moldova nu dispune de căi ferate electrificate şi operează locomotive Diesel, ceea ce necesită procurarea unor cantităţi considerabile de motorină.

81. Cadrul legal propus pentru finanţarea întreţinerii drumurilor va permite recuperarea a cel puţin o parte a taxelor la carburanţi achitate, contribuind astfel la finanţarea întreţinerii infrastructurii transportului terestru.

Titlul IIIECONOMII DE ENERGIE PRIMARĂ

ÎN SECTOARELE DE CONSUM FINALCapitolul 1

TRECEREA ÎN REVISTĂ A ŢINTELOR ŞI REALIZĂRILE OBŢINUTE PRIVIND ECONOMIILE

DE ENERGIE PRIMARĂ82. Prezentul Plan naţional prevede reducerea consu-

mului de energie primară în sectoarele economiei naţionale cu aproximativ 1,8 p.p. anual în perioada anilor 2013-2015,

faţă de anul de referinţă 2009.83. Potenţialele economii de energie, calculate reieşind

din activităţile prevăzute în prezentul Plan naţional, sînt prezentate în tabelul 7.

Tabelul 7. Obiectivele de economisire a energiei în urma implementării măsurilor, stabilite cu

aplicarea metodei „Bottom-Up”

Nr.d/o

Sectorul 2013 – 2015 2013 – 2016

Economii de energie, ktep

% Economii de energie, ktep

%

1. Transformări energetice 34 62,83 74 30,78

2. Industrie 16 29,28 27 11,05

3. Transport 0 0 0 0

4. Public (servicii) 4 7,58 13 5,42

5. Casnic 0,2 0,31 126 52,74

TOTAL 53,2 100 240 100

84. Economiile reflectate în tabelul 7, calculate cu aplicarea metodei „Bottom-Up”, asigură o acoperire de aproximativ 12% a obiectivelor prevăzute în tabelul 2, calculate cu aplicarea metodei „Top-Down”. Această discre-panţă se datorează faptului că calculele din tabelul 7 iau în considerare doar investiţiile directe planificate.

85. Deoarece prezentul Plan naţional este axat mai mult pe crearea cadrului normativ şi instituţional care ar sprijini şi ar stimula economiile, restul economiilor vor fi realizate datorită participării active a sectorului privat, a autorităţilor publice locale şi a societăţii civile.

Capitolul 2LISTA STRATEGIILOR CU IMPACT ASUPRA

CERERII DE ENERGIE FINALĂ86. Există mai multe strategii şi politici naţionale care

au stabilit obiective ce ţin de eficientizarea consumului de energie, reflectate în tabelul 8.

Tabelul 8. Obiectivele stabilite în strategiile existente, %

Nr.d/o

Strategia/politica 2015 2020

1. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020

Eficientizarea consumului global de energie primară (anul de referinţă 2009)

20

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu anul de bază 1990

25

2. Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”

Reducerea intensităţii energetice, % 10

Reducerea pierderilor de energie electrică în reţelele de transport şi distribuţie, %

13 11

Reducerea pierderilor de gaze naturale în reţelele de transport şi distribuţie, %

20 39

Reducerea pierderilor de energie termică în reţelele de transport şi distribuţie, %

2 5

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (faţă de 1990), %

25

Reducerea consumului de energie în clădiri, % 10

Ponderea clădirilor publice renovate, % 10

3. Strategia energetică pînă în anul 2030

Eficientizarea consumului energetic pînă în 2020 20

Eficientizarea consumului energetic pînă în anul 2016

9*

* ţintă intermediară pînă în anul 2016

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

64

Secţiunea 1. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”

87. Aprobată prin Legea nr. 166 din 11 iulie 2012, Strategia stabileşte obiective cantitative pe termen mediu şi lung. Astfel, se propune reducerea intensităţii energetice cu 10% pînă în anul 2020. În sectorul energiei electrice (transport şi distribuţie) pierderile se propun a fi reduse la 13% în 2015 şi la nivelul de 11% în 2020.

88. Consumul energiei în clădiri urmează a fi redus cu 10% pînă în anul 2020, totodată 10% din clădiri vor fi renovate în termen lung.

Secţiunea a 2-a. Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică 2011-2020

89. Similar strategiilor menţionate, respectivul program, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 833 din 10 noiembrie 2011, prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 25% faţă de anul 1990. Programul stabileşte, de asemenea, obiectivul naţional de eficientizare a consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020.

90. Programul prevede măsuri în toate sectoarele economiei naţionale, care reflectă cerinţele directivelor europene în domeniul eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabilă, inclusiv:

a) crearea pieţei serviciilor energetice; b) crearea mecanismelor/instrumentelor de sprijin; c) etichetarea produselor cu impact energetic; d) proiectarea ecologică; e) stabilirea cerinţelor minime de performanţă energetică

pentru clădiri; f) promovarea cogenerării etc.Secţiunea a 3-a. Strategia de cheltuieli bugetare

pe termen mediu şi lung91. Strategia de cheltuieli bugetare pe termen mediu şi

lung prevede cheltuieli în domeniu pe perioada 2013-2015 pentru sectorul electroenergetic, termoenergetic, de aprovi-zionare cu gaze naturale, eficienţă energetică şi valorificarea surselor de energie regenerabilă, crearea şi consolidarea capacităţilor în sectorul energetic.

92. Astfel, proiectul Strategiei de cheltuieli în sectorul energetic pentru anii 2013 – 2015 propune finanţarea acţiunilor în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă, după cum este prevăzut în tabelul 9.

Tabelul 9. Cheltuielile prognozate pentru eficienţa energetică şi sursele de energie

regenerabilă, 2013-2015

Programul/sectorul Prognoza (mii lei)

2013 2014 2015

Eficientă energetică şi surse de energie regenerabilă, inclusiv: 174032,9 191145,7 52723,8

Fondul pentru eficienţă energetică 159360,3 175751,1 45278,1

Creşterea capacităţilor în domeniul eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabilă

12439,4 12166,5 4221,2

93. Proiectul Strategiei susţine crearea capacităţilor instituţionale necesare pentru a asigura buna funcţionare a sectorului, cu alocarea surselor financiare corespunzătoare. Aceste capacităţi includ:

a) crearea şi consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică cu un efectiv de 11 unităţi, cu următorul buget: 2013 – 1765, 5 mii lei; 2014 – 2304,75 mii lei; 2015 – 3004,85 mii lei;

b) crearea instrumentelor financiare – Fondul pentru eficienţă energetică pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică şi de valorificare a surselor de energie regenerabilă cu un buget conform tabelului 9;

c) instruirea managerilor energetici şi crearea unui sistem de management energetic în sectorul public;

d) instruirea şi autorizarea auditorilor, evaluatorilor şi a inspectorilor energetici etc.

Capitolul 3MĂSURI PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI

ENERGETICE ÎN SECTOARELE DE CONSUM FINAL ŞI ECONOMII DE ENERGIE PRIMARĂ

94. În continuare sînt prezentate măsurile privind creşterea eficienţei energetice în sectoarele de consum final: sectorul trans-formărilor energetice, construcţiilor, public, transportului etc.

95. Evaluarea economiilor pentru fiecare măsură aparte a fost efectuată ţinînd cont de recomandările privind metodele de calculare şi verificare prevăzute în Directivele 2006/32/CE şi 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

96. Metoda de calcul al economiilor de energie pentru fiecare măsură aparte, precum şi devierile de la metodele recomandate de directivele corespunzătoare sînt descrise în tabelele ce urmează.

97. Rapoartele privind economiile de energie realizate şi implementarea acţiunilor vor fi prezentate în matricea de monitorizare a Planului naţional.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

65

Sec iunea 1. M suri privind cre terea eficientei energetice

în sectorul transform rilor energetice

98. Programe proprii de eficien energetic în transportul i distribu ia energiei electrice

Titlul m surii de eficien

energetic Programe proprii de eficien energetic în transportul i distribu ia energiei electrice

Indexul m surii de eficien energetic

E1, E 1.1, E1.2

Descrierea Categoria Programe Perioada de timp Început: martie 2013

Sfîr it: decembrie 2014

Scopul, scurt descriere

Ministerul Economiei va întreprinde m surile necesare în vederea stimul rii elabor rii de c tre operatori (RED Nord, RED Nord-Vest i RED Union Fenosa) a programelor proprii de eficien energetic în scopul reducerii pierderilor în re elele electrice de distribu ie. Ministerul Economiei va elabora un program de dezvoltare a sistemului de transport al energiei electrice conform Programului na ional pentru eficien energetic 2011-2020”, aprobat prin Hot rîrea Guvernului nr. 833 din 10 noiembrie 2011

Scopul utilizatorului final

Reducerea pierderilor de energie în re elele de transport i distribu ie a energiei electrice. Planificarea

investi iilor pe termen mediu i lung de c tre operatorii viza i, luînd în considerare prevederile legisla iei în vigoare, precum i optimizarea serviciului de transport i de distribu ie a energiei electrice prin reducerea

pierderilor de energie Grupul- int Operatorii de distribu ie i transport al energiei electrice Aplicabilitatea Programele proprii de eficien energetic ale

operatorilor din sectorul electroenergetic vor avea un impact benefic asupra întregului lan „producere – consum” atît la nivel local, cît i la nivel na ional

Informa ii pentru implementare

Ac iunea de economisire a energiei pe care se bazeaz m sura

Ac iunile propuse includ: 1) Operatorii re elelor de distribu ie, în conlucrare cu Ministerul Economiei i Agen ia pentru Eficien Energetic , vor elabora programe proprii de eficien energetic pentru reducerea pierderilor în re elele electrice de distribu ie (deseori aceste m suri pot fi identificate în programele investi ionale ale operatorilor). 2) Ministerul Economiei va elabora un program de dezvoltare a sistemului de transport al energiei electrice. 3) Programele proprii de eficien energetic , aprobate de c tre operatori, vor fi transmise Agen iei pentru

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

66

Eficien Energetic . 4) Programele vor con ine m surile de eficien energetic care urmeaz a fi întreprinse, costul estimativ i sursa de acoperire, termenul de executare i

economiile de energie prognozate pe întreaga perioad a programului. 5) Operatorii vor completa i vor prezenta Agen iei pentru Eficien Energetic , o dat la 3 ani, formularele-standard cu date referitoare la consumul de energie. Formularul-standard va fi elaborat de Agen ie în conformitate cu art. 23 alin.(1) al Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficien a energetic i va fi distribuit, în prealabil, operatorilor

Bugetul i sursele financiare

Aloc ri de mijloace financiare pe programe de cheltuieli în cadrul domeniului sectorului energetic 2013 – 2015, sînt destinate doar operatorilor de transport al energiei electrice, subprogramul „Dezvoltarea sectorului electroenergetic”:

2013 – 60094,0 mii lei; 2014 – 117684,0 mii lei; 2015 – 329128,8 mii lei

Organul de implementare

Operatorii de distribu ie i transport al energiei electrice

Autoritatea care monitorizeaz

Agen ia pentru Eficien Electric

Economii de energie

Metoda de monitorizare / m surare a economiilor rezultate

Metoda de calcul al economiilor: conform Programului na ional pentru eficien energetic 2011-2020, obiectivul procentual al economiilor în re elele de distribu ie variaz între 0,52 i 0,82 p.p. anuale. Calculul economiilor s-a efectuat bazîndu-se pe scenariul pesimist – 0,5 p.p. anual. Economiile au fost calculate fa de anul 2009. Metoda de monitorizare – „Bottom-Up” – metod bazat pe formularele-standard completate i transmise o dat la 3 ani c tre Agen ia pentru Eficien Energetic

Economiile realizate în 2015

Economia de energie prognozat constituie 5,81 ktep. Reducerea pierderilor de energie cu:

cca 1,5 p.p. în 2015 fa de 12,5% în 2011 la distribu ia energiei electrice în re ea;

cca 0,5 p.p. în 2015 fa de 4,2% în anul 2011 la transportul energiei electrice

Economiile de energie preconizate pîn în anul 2016


cca 2,5 p.p. în anul 2016 fa de 12,5% în 2011 la distribu ia energiei electrice în re ea;

cca 0,8 p.p. în 2016 fa de 4,2% în anul 2011 la transportul energiei electrice

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

67

Impactul preconizat privind economiile de energie pîn în 2020


cca 4.5 p.p. în 2020 fa de 12,5% în 2011 la distribu ia energiei electrice în re ea;

cca 1,2 p.p. fa de 4,2% în anul 2011 la transportul energiei electrice

Ipoteze i riscuri Calculul economiilor se bazeaz pe scenariul pesimist. Economiile au fost calculate fa de anul de referin 2009, de i ele pot fi mai mari în cazul în care consumul va cre te. Cel mai mare risc îl prezint lipsa surselor financiare pentru investi iile corespunz toare

Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergii

Pentru a evita multitudinea de programe i planuri, activit ile de eficien energetic pot fi prev zute ca un capitol aparte în programele investi ionale existente ale operatorilor, cu prezentarea formularelor-standard, la fiecare 3 ani, c tre Agen ia pentru Eficien Electric . Aceast ac iune va complimenta m surile de eficien energetic întreprinse la nivelul producerii, precum i va încuraja implementarea m surilor de eficien energetic la nivelul consumatorilor finali

99. Eviden a consumului de gaze naturale la consumatorii finali

Titlul m surii de eficien energetic

Eviden a consumului de gaze naturale la consumatorii finali


SG1

Descrierea Categoria Informare obligatorie Perioada de timp Început: ianuarie 2013

Sfîr it: decembrie 2015 Scopul, scurt descriere

Eviden a consumului de gaze naturale la consumatorii finali cu implementarea tehnologiilor moderne.

Scopul final Informarea, m surarea i facturarea în baza consumului real. Informarea i sensibilizarea consumatorului privind consumul de gaze naturale

Grupul- int Consumatorii finali de gaze naturale Aplicabilitatea Aplicare na ional

Informa ii pentru implementare


Elaborarea i implementarea unui plan privind instalarea echipamentelor de m surare a consumului de gaze naturale pentru consumatorii casnici, cu implementarea tehnologiilor moderne


Bugetele proprii ale furnizorilor


Ministerul Economiei, furnizorii


Ministerul Economiei, Agen ia pentru Eficien Electric

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

68

Economii de energie


Metoda de calcul al economiilor –„Top-Down”: conform situa iei din iunie 2012, aproximativ 13-15% din totalul de consumatori casnici nu dispun de contoare individuale, sectorul non-casnic fiind 100% contorizat. Se propune contorizarea a 100% pîn în anul 2016, fapt ce impune un plan de contorizare a tuturor consumatorilor (Legea nr. 123-XVIII din 23 decembrie 2009, art. 51, alin.(1)) Conform balan ei energetice, consumul de gaze naturale în anul 2010 constituie 1033 ktep, din care popula ia consum 294 ktep. Aproximativ 15% din totalul gazelor naturale consumate de c tre popula ie nu este contorizat, ceea ce constituie 44,48 ktep. Aceast cifra a servit drept baz pentru estimarea economiilor. Metoda de monitorizare – „Bottom-Up”: colectarea informa iei despre consum în baza rapoartelor anuale ale furnizorilor de gaze naturale


Estimativ - 0,74 ktep pentru perioada 2013-2015





Ipoteze i riscuri Instalarea echipamentelor de m surare a consumului depinde în mod direct de bugetele disponibile pentru aceste m suri, precum i de includerea acestui cost în tariful aprobat pentru furnizori


Instalarea contoarelor are sinergie cu certificarea energetic a cl dirilor, mai ales în cazul în care gazele naturale reprezint sursa primar de înc lzire. Se propune introducerea certific rii cl dirilor i verific rii sistemelor de înc lzire în aceea i perioad

100. Crearea cadrului normativ i a sistemului de monitorizare pentru

sectorul termoenergetic

Titlul m surii de eficien energetic

Crearea cadrului normativ i a sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic


ET 1, ET1.2.-ET-3

Descrierea Categoria Reglementare Perioada de timp Început: ianuarie 2013

Sfîr it: decembrie 2015

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

69

Scopul, scurt descriere

Prin implementarea acestei m suri este urm rit scopul de reducere a consumului de energie la sursa de generare, precum i la consumatorii finali. M sura presupune crearea cadrului de reglementare a sectorului termoenergetic, promovarea cogener rii de înalt eficien în func ie de cererea util de energie termic . Ac iunea înglobeaz mai multe ac iuni, cum ar fi: elaborarea legii cu privire la energia termic , transpunerea directivei privind cogenerarea, elaborarea de studii, metodologii, a bazei de date pentru monitorizarea consumului de energie termic etc.

Scopul final Crearea unor reguli clare pentru pia a energiei termice. Promovarea producerii energiei termice în regim de cogenerare

Grupul- int Produc torii, transportatorii, distribuitorii i consumatorii de energie termic

Aplicabilitatea Aplicare na ional Informa ii pentru implementare


Cadrul legal va crea condi ii benefice pentru dezvoltarea sectorului termic. Se propun urm toarele activit i:

1) crearea unei baze de date i a unui atlas cu reflectarea poten ialului de generare a energiei termice, inclusiv din surse de energie regenerabil , precum i a capacit ilor de instalare în teritorii;

2) elaborarea legii cu privire la energia termic , cu transpunerea par ial a directivei privind cogenerarea. Transpunerea directivei în cauz presupune i modific ri la Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electric ;

3) elaborarea cadrului normativ secundar privind cogenerarea;

4) actualizarea Hot rîrii Guvernului nr. 189 din 20 februarie 2003 „Despre aprobarea Concep iei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu c ldur ”;

5) elaborarea unei baze de date pentru monitorizarea consumurilor de energie termic i evaluarea investi iilor necesare în domeniul termoenergetic;

6) introducerea schemelor de sprijin pentru energia produs în regim de cogenerare


Se prevede o sum total de 17608,7 mii lei pentru elaborarea studiilor din suportul direct bugetului, repartizat pe ani dup cum urmeaz :

2013 – 5442,2 mii lei; 2014 – 12166,5 mii lei


Ministerul Economiei, Ministerul Dezvolt rii Regionale i Construc iilor, Agen ia pentru Eficien Electric


Ministerul Economiei, Ministerul Dezvolt rii Regionale i Construc iilor, Agen ia pentru Eficien Electric

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

70

Economii de energie


Metoda de calcul al economiilor de energie. Nu s-a efectuat un calcul al economiilor influen ate de introducerea unei reglement ri noi, deoarece reglementarea creeaz doar condi ii pentru dezvoltarea sectorului. Îns calcule economiilor pentru sectorul termoenergetic au fost reflectate în descrierea altor m suri ale prezentului Plan na ional, dup cum urmeaz :

pentru operatorii al re elei de transport i de sistem din sectorul termoenergetic – planurile proprii de eficien energetic ;

pentru consumatorii finali – performan a energetic a cl dirilor, care presupune certificarea cl dirilor noi i a celor supuse renov rilor majore. Metoda de monitorizare – „Bottom-Up”: crearea bazei de date pentru evaluarea consumurilor de energie termic i a poten ialului de producere a energiei termice din

surse de energie regenerabil i în regim de cogenerare etc.


Neaplicabil


Neaplicabil


Neaplicabil

Ipoteze i riscuri Cadrul legal în sine nu propune economii de energie m surabile, îns creeaz condi ii pentru promovarea cogener rii, care presupune din start cel pu in 10% economii fa de energia termic produs în centralele termice


Un element important pentru executarea noilor acte normative va constitui reorganizarea corporativ / institu ional în sectorul termoenergetic i reglementarea datoriilor. Acestea sînt i ni te condi ii premerg toare pentru asigurarea bunei func ion ri a operatorilor re elei de transport i operatorii de sistem din sector, precum i pentru garantarea serviciilor calitative consum torilor finali. Executarea noii legi nu este posibil f r :

1) modificarea Regulamentului cu privire la furnizarea i utilizarea energiei termice, aprobat prin Hot rîrea Guvernului nr. 434 din 9 aprilie 1998 (trimestrul II al anului 2013);

2) modificarea Hot rîrii Guvernului nr. 267 din 12

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

71

mar

tie 2

003

„Cu

priv

ire l

a op

timiz

area

pro

cedu

rii d

e in

stal

are

a ca

zane

lor

cu g

aze

în a

parta

men

te,

case

de

locu

it in

divi

dual

e i

la o

biec

tele

de

men

ire s

ocia

l”

(trim

estru

l II a

l anu

lui 2

013)

; 3)

abr

ogar

ea H

otrîr

ii G

uver

nulu

i nr

. 12

24 d

in 2

1 de

cem

brie

199

8 „P

rivin

d ap

roba

rea

Reg

ulilo

r pr

oviz

orii

de

expl

oata

re

a lo

cuin

elor

, în

trein

ere

a bl

ocur

ilor

loca

tive

i te

ritor

iilor

afe

rent

e în

Rep

ublic

a M

oldo

va”

(trim

estru

l II a

l anu

lui 2

013)

; 4)

ela

bora

rea

proi

ectu

lui

de h

otrîr

e a

Guv

ernu

lui

pent

ru a

prob

area

Reg

ulam

entu

lui c

u pr

ivire

la m

odul

de

pres

tare

i

achi

tare

a s

ervi

ciilo

r lo

cativ

e, c

omun

ale

i no

ncom

unal

e pe

ntru

fo

ndul

lo

cativ

, co

ntor

izar

ea

apar

tam

ente

lor

i co

ndii

ile

deco

nect

rii

aces

tora

de

la

/reco

nect

rii l

a si

stem

ele

de î

nclz

ire

i al

imen

tare

cu

ap (t

rimes

trul I

I al a

nulu

i 201

3).

De

asem

enea

, sîn

t nec

esar

e el

abor

area

i a

prob

area

ur

mto

arel

or a

cte

legi

slat

ive:

Le

gea

priv

ind

locu

inel

e;

Lege

a cu

pr

ivire

la

pe

rfor

man

a en

erge

tic

a cl

diril

or e

tc.

În

scop

ul

prom

ovrii

co

gene

rrii

, se

re

com

and

ex

ploa

tare

a op

iuni

i de

atra

gere

a i

nves

tiiil

or p

rivat

e i

crea

re a

par

tene

riate

lor p

ublic

-priv

ate

10

1. P

rogr

ame

prop

rii d

e ef

icie

n e

nerg

etic

în se

ctor

ul te

rmoe

nerg

etic

T

itlul

msu

rii d

e ef

icie

n

ener

getic

Pr

ogra

me

prop

rii d

e ef

icie

n e

nerg

etic

în se

ctor

ul

term

oene

rget

ic

Inde

xul m

suri

i de

efic

ien

en

erge

tic

ET 1

, ET1

.2.-E

T-3

Des

crie

rea

C

ateg

oria

Pr

ogra

me

i inf

orm

are

oblig

ator

ie

Perio

ada

de ti

mp

Înce

put:

ianu

arie

201

3 Sf

îrit:

dec

embr

ie 2

015

Scop

ul, s

curt

de

scrie

re

Scop

ul a

cest

ei m

suri

îl co

nstit

uie

optim

izar

ea p

rodu

cerii

de

ene

rgie

term

ic. A

ciu

nile

incl

use

în a

ceas

t m

sur

se

vor r

efer

i la

efic

ient

izar

ea e

nerg

etic

a si

stem

ului

ce

ntra

lizat

de

alim

enta

re c

u en

ergi

e te

rmic

din

mun

. C

hiin

u, c

are

dein

e o

cot

de

84,6

% d

in to

talu

l ene

rgie

i te

rmic

e liv

rate

con

sum

ator

ilor d

in a

r. A

cest

ea sî

nt

reco

man

date

i p

entru

rest

ul fu

rniz

orilo

r, ca

re d

ein

cu

mul

ativ

15,

4%.

Sc

opul

pro

gram

elor

con

st în

mob

iliza

rea

efor

turil

or i

pl

anifi

care

a pr

ecau

t a

opt

imiz

rii si

stem

ului

de

alim

enta

re c

u en

ergi

e te

rmic

, red

ucer

ea c

ostu

rilor

de

prod

ucer

e i d

e ex

ploa

tare

; îm

bun

tire

a se

rvic

iilor

etc

. A

ctiv

itile

de

baz

vor

incl

ude

schi

mba

rea

punc

telo

r te

rmic

e ex

iste

nte

cu p

unct

e te

rmic

e in

divi

dual

e,

inst

alar

ea c

ontin

u a

ech

ipam

ente

lor d

e m

sura

re a

cons

umul

ui d

e en

ergi

e te

rmic

la li

niile

de

delim

itare

a

prop

riet

ii et

c. E

stim

ativ

, 5%

din

tota

lul p

unct

elor

de

dist

ribu

ie n

u sî

nt d

otat

e cu

ech

ipam

ente

de

msu

rare

a

cons

umul

ui. P

rogr

amul

na

iona

l pen

tru e

ficie

n

ener

getic

201

1-20

20 p

ropu

ne c

onto

rizar

ea a

100

% p

în

în a

nul 2

016

Scop

ul fi

nal

Opt

imiz

area

pro

duce

rii i

a d

istri

buie

i de

ener

gie

term

ic. E

ficie

ntiz

area

pro

duce

rii i

îmbu

nt

irea

calit

ii se

rvic

iilor

de

apro

vizi

onar

e cu

ene

rgie

term

ic.

Red

ucer

ea p

ierd

erilo

r de

cld

ur c

u pî

n la

12%

în a

nul

2020

G

rupu

l-in

t

Prod

ucto

rii i

dis

tribu

itorii

de

ener

gie

term

ic

Apl

icab

ilita

tea

Apl

icar

e la

niv

el lo

cal

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baz

eaz

m

sura

Se p

ropu

n ur

mto

arel

e ac

tivit

i spe

cific

e:

1) m

oder

niza

rea

i rec

onst

ruc

ia a

69

km d

e re

ele

term

ice

mag

istra

le i

de

dist

ribu

ie c

are

au tr

ecut

te

rmen

ul-li

mit

de

expl

oata

re d

e 25

-30

de a

ni (2

07 k

m

pîn

în a

nul 2

020)

; 2)

mod

erni

zare

a a

26 k

m d

e re

ele

term

ice

din

inte

rioru

l car

tiere

lor d

in su

rse

prop

rii i

235

km

din

in

vest

iii e

xter

ne (8

6 km

din

surs

e pr

oprii

i 7

25 k

m d

in

inve

stii

i ext

erne

pîn

în a

nul 2

020)

; 3)

schi

mba

rea

izol

aie

i ter

mic

e pe

ntru

18

km d

e re

ele

term

ice

subt

eran

e i î

n ca

nale

de

trece

re (3

9,0

km

pîn

în a

nul 2

020)

; 4)

inst

alar

ea ro

bine

telo

r sfe

rice

pent

ru în

chid

ere

pe

reel

ele

term

ice

mag

istra

le i

din

inte

rioru

l car

tiere

lor;

5)

mod

erni

zare

a st

aiil

or d

e po

mpa

re a

reel

elor

te

rmic

e m

agis

trale

(înl

ocui

rea

pom

pelo

r de

reea

la st

aia

de

pom

pare

nr.

8 în

201

2 (0

,9 m

il. le

i) i r

econ

stru

cia

st

aie

i de

pom

pare

-5

în 2

014

(0,6

2 m

il. le

i, di

n ca

re 0

,32

mil.

lei –

surs

e pr

oprii

ale

S.A

. „Te

rmoc

om”)

; 6)

inst

alar

ea a

164

3 (1

43 d

in su

rse

prop

rii a

le

furn

izor

ului

) pun

ctel

or te

rmic

e in

divi

dual

e pe

ntru

fond

ul

loca

tiv d

in C

hiin

u pe

dur

ata

Plan

ului

na

iona

l (to

tal –

49

28 p

în î

n 20

20, d

in c

are

428

din

surs

e pr

oprii

ale

fu

rniz

orul

ui).

Ace

ast

msu

r p

resu

pune

elim

inar

ea a

36

4 de

pun

cte

term

ice

cent

rale

i a

204

km

reel

e de

apa

ca

ld m

enaj

er c

tre a

nul 2

020;

7)

aut

omat

izar

ea si

stem

ului

de

alim

enta

re c

u en

ergi

e te

rmic

(„LO

VA

TI”

i „M

ON

ITO

R”)

; m

oder

niza

rea

echi

pam

ente

lor e

lect

rice

ale

SA

„Ter

moc

om”

(mod

erni

zare

a in

stal

aie

i de

dist

ribu

ie 6

kV

la S

T 15

, SP

12, S

T500

i S

P15,

înlo

cuire

a ce

lule

lor

cu în

treru

pto

are

de c

ircui

t cu

ulei

pe

celu

le c

u în

treru

pto

are

cu v

id la

SP1

0, c

entra

la te

rmic

Sud

, SP3

, re

cons

truc

ia in

stal

aie

i de

dist

ribu

ie d

e 0,

4 kV

. În

tota

l, pî

n în

anu

l 202

0, se

pla

nific

impl

emen

tare

a a

22 d

e pr

oiec

te

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

72

Bug

etul

i su

rsel

e fin

anci

are

Inve

stii

i ale

SA

„Te

rmoc

om”

în v

aloa

re to

tal

de

4951

,64

mil.

lei:

20

13-2

015

– 17

41,4

5 m

il. le

i; 20

15-2

016

– 10

87,0

4 m

il. le

i;

2016

-202

0 –

2123

,29

mil.

lei.

Su

rse

prop

rii d

e ac

oper

ire -

406,

54 m

il. le

i, ce

ea c

e co

nstit

uie

8,65

% d

in in

vest

iia

tota

l n

eces

ar.

Age

nia

Sue

dez

pen

tru D

ezvo

ltare

Inte

rna

iona

l

(SID

A) –

320

mil.

lei (

20 m

il. e

uro)

O

rgan

ul d

e im

plem

enta

re

Ope

rato

rii d

e si

stem

(SA

„Te

rmoc

om”)

Aut

orita

tea

care

m

onito

rizea

z

Min

iste

rul E

cono

mie

i, A

gen

ia p

entru

Efic

ien

Ele

ctric

Econ

omii

de

ener

gie

Met

oda

de

mon

itoriz

are

/ m

sura

re a

ec

onom

iilor

re

zulta

te

Met

oda

„Top

-Dow

n” c

ombi

nat

cu

„Bot

ton-

Up”

pen

tru

urm

toar

ele

aciu

ni:

Pier

deri

le în

re

ea se

pla

nific

a fi

redu

se d

e la

20,

1% în

20

11 la

12%

în a

nul 2

020.

În a

nul 2

011,

SA

„T

erm

ocom

” a

livra

t con

sum

ator

ilor f

inal

i 141

,68

ktep

. A

ceas

ta p

resu

pune

o re

duce

re a

nual

de

1,34

p.p

. Pîn

în

anul

202

0 se

ate

apt

21,

31 k

tep

econ

omii

de e

nerg

ie

term

ic

Econ

omiil

e re

aliz

ate

în 2

015,

kt

ep

Tota

l eco

nom

ii - 7

,1 k

tep,

incl

usiv

eco

nom

ii de

ene

rgie

te

rmic

pro

veni

te d

in re

duce

rea

pier

deril

or în

reea

- 7,

1 kt

ep (1

,34

p.p.

anu

al)

Econ

omiil

e de

en

ergi

e pr

econ

izat

e pî

n

în a

nul 2

016,

kt

ep

Tota

l eco

nom

ii –

11,8

4 k

tep,

incl

usiv

, eco

nom

ii de

en

ergi

e te

rmic

pro

veni

te d

in re

duce

rea

pier

deril

or în

re

ea –

11,

84 k

tep

Impa

ctul

pr

econ

izat

pr

ivin

d ec

onom

iile

de

ener

gie

pîn

în

2020

, kte

p

Tota

l eco

nom

ii - 2

1,35

kte

p, in

clus

iv, e

cono

mii

real

izat

e ca

urm

are

a re

duce

rii p

ierd

erilo

r în

reea

– 2

1,35

kte

p

Ipot

eze

i ris

curi

Dat

fiin

d c

SA

„Te

rmoc

om”

plan

ific

doa

r 8,

65%

in

vest

iii d

in s

urse

pro

prii,

lips

a de

mijl

oace

iden

tific

ate

prez

int

un

ris

c pe

ntru

im

plem

enta

rea

prog

ram

ului

pr

opriu

de

efic

ien

ene

rget

ic.

Une

le in

vest

iii s

înt a

cope

rite

prin

tarif

Su

prap

uner

i, ef

ecte

de

mul

tiplic

are,

si

nerg

ii

Punc

tele

te

rmic

e in

divi

dual

e pe

rmit

redu

cere

a ch

eltu

ielil

or p

entru

ene

rgia

ter

mic

cu

cel

puin

5-1

0%,

iar î

n ur

ma

inte

grrii

cu

sist

emul

inte

rn d

e ap

rovi

zion

are

cu e

nerg

ie te

rmic

de

tip o

rizon

tal

i a re

abili

trii

term

ice

a cl

diril

or –

cu

pest

e 30

%

Sec

iune

a a

2-a.

Msu

ri p

rivi

nd c

rete

rea

efic

ient

ei e

nerg

etic

e

în se

ctor

ul in

dust

rial

102.

Mod

erni

zare

a i r

enov

area

sect

orul

ui in

dust

rial

T

itlul

msu

rii d

e ef

icie

n

ener

getic

M

oder

niza

rea

i ren

ovar

ea se

ctor

ului

indu

stri

al

Inde

xul m

suri

i de

efic

ien

en

erge

tic

I.1, I

. 1.1

, I. 1

.2, I

. 1.3

Des

crie

rea

C

ateg

oria

M

ecan

ism

e de

eco

nom

isire

a e

nerg

iei

Perio

ada

de ti

mp

Înce

put:

ianu

arie

201

3 Sf

îrit:

dec

embr

ie 2

015

Scop

ul

Sprij

inire

a in

stru

men

telo

r de

fin

anar

e a

proi

ecte

lor

de

efic

ien

en

erge

tic

în

sect

or

prin

cr

eare

a lin

iei

de

cred

itare

(com

pone

nt d

e gr

ant –

5-2

0%) p

entru

sec

toru

l in

dust

rial.

Cre

dite

le

sînt

of

erite

pe

ntru

in

vest

iii

în

tehn

olog

iile

de

econ

omis

ire

a en

ergi

ei

sau

de

valo

rific

are

a su

rsel

or d

e en

ergi

e re

gene

rabi

l

Scur

t d

escr

iere

Se

ctor

ul in

dust

rial a

l Rep

ublic

ii M

oldo

va în

c u

tiliz

eaz

te

hnol

ogii

i ec

hipa

men

te e

nerg

ofag

e, c

are

nu f

ac f

a

cerin

elor

con

tem

pora

ne e

colo

gice

i

de p

erfo

rman

. N

oile

tehn

olog

ii sî

nt m

ai r

enta

bile

din

pun

ct d

e ve

dere

ec

onom

ic, d

ar i

mai

prie

teno

ase

pent

ru m

ediu

Sc

opul

fina

l R

educ

erea

int

ensi

tii

ener

getic

e în

sec

toru

l in

dust

rial,

care

est

e de

circ

a 3-

4 or

i mai

mar

e fa

de

cea

din

rile

Uni

unii

Euro

pene

; im

plem

enta

rea

tehn

olog

iilor

de

ul

tim g

ener

aie

; m

oder

niza

rea

liniil

or d

e pr

oduc

ere;

cr

eare

a de

noi

locu

ri de

mun

c

i con

serv

area

resu

rsel

or

ener

getic

e al

e rii

. M

oder

niza

rea

sect

orul

ui i

ndus

trial

as

tfel

încî

t pr

odus

ele

finite

al

e ac

estu

ia

s

fie

com

petit

ive

pe p

ieel

e in

tern

aio

nale

G

rupu

l-in

t

Între

prin

deril

e di

n se

ctor

ul in

dust

rial

i com

erci

al

Apl

icab

ilita

tea

A

plic

are

naio

nal

. Pr

esup

une

dezv

olta

rea

între

gulu

i se

ctor

indu

stria

l al

rii

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baze

az m

sura

Msu

ra p

resu

pune

real

izar

ea u

rmto

arel

or a

ctiv

iti:

1) m

onito

rizar

ea c

ontin

u a

con

sum

ului

de

ener

gie

i a

para

met

rilor

teh

nolo

gici

cu

sist

eme

de m

sura

re

i co

ntro

l per

form

ante

; 2)

re

tehn

olog

izar

ea

liniil

or

de

prod

ucer

e cu

te

hnol

ogii

noi

i pe

rfor

man

te,

cu c

onsu

m r

edus

de

ener

gie;

3)

aut

omat

izar

ea p

roce

selo

r ind

ustri

ale;

4)

redu

cere

a pi

erde

rilor

de

cld

ur;

5)

utili

zare

a re

surs

elor

en

erge

tice

secu

ndar

e în

pr

oces

ele

tehn

olog

ice;

6)

in

stal

area

ec

hipa

men

telo

r pe

rfor

man

te

pent

ru

prod

ucer

ea e

nerg

iei

term

ice

i re

duce

rea

emis

iilor

de

gaze

cu

efec

t de

ser

i n

oxe;

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

73

7) e

ficie

ntiz

area

inst

ala

iilor

de

ilum

inat

; asi

gura

rea

unui

ilum

inat

de

calit

ate

la lo

curil

e de

mun

c în

fun

cie

de

cer

inel

e sp

ecifi

ce a

le p

roce

selo

r teh

nolo

gice

; 8)

dim

ensi

onar

ea m

otoa

relo

r el

ectri

ce

i ut

iliza

rea

unor

dis

pozi

tive

mod

erne

de

porn

ire, c

ontro

l i r

egla

j al

mot

oare

lor;

9)

impl

emen

tare

a un

or

inst

ala

ii lo

cale

de

co

gene

rare

cu

cost

uri s

czu

te;

10)

reab

ilita

rea

i în

locu

irea

caza

nelo

r cu

ra

ndam

ente

sczu

te;

11)

izol

area

ter

mic

a c

ondu

ctel

or d

e ab

ur

i ap

ca

ld; 12

) tre

cere

a de

la în

clz

irea

cu e

nerg

ie e

lect

ric la

ce

a pe

baz

de

com

bust

ibil

sau

bioc

ombu

stib

il;

13) r

eabi

litar

ea te

rmic

a c

ldi

rilor

adm

inis

trativ

e i

a sp

aiil

or d

e pr

oduc

ere

(inst

alar

ea g

eam

urilo

r Lo

w-E

, u

ilor,

izol

area

pod

elel

or, p

ere

ilor,

tava

nelo

r, pa

rdos

elii

etc.

); 14

) ins

tala

rea

echi

pam

entu

lui d

e co

ntro

l, ev

iden

i

msu

rare

; 15

) in

stal

area

ec

hipa

men

tulu

i de

re

cupe

rare

a

cld

urii

în si

stem

ele

de v

entil

are;

16

) res

tabi

lirea

sist

emel

or d

e co

mpr

imar

e a

aeru

lui;

17)

inst

alar

ea c

olec

toar

elor

sol

are,

a p

ompe

lor

de

cld

ur e

tc.;

18

) in

stal

area

sis

tem

elor

de

abso

rbie

sau

de

rci

re

prin

eva

pora

re;

19)

intro

duce

rea

sist

emel

or

de

man

agem

ent

ener

getic

B

uget

ul i

surs

ele

finan

ciar

e Li

nia

de

cred

itare

a

Bnc

ii Eu

rope

ne

pent

ru

Rec

onst

ruc

ie i

Dez

volta

re (B

ERD

):

2012

(apr

ilie)

-201

4 –

Lini

a de

fina

nar

e pe

ntru

efic

ien

a en

erge

tic în

Mol

dova

II –

352

mil.

lei (

22 m

il. e

uro)

O

rgan

ul d

e im

plem

enta

re

Proi

ectu

l Li

nia

de f

inan

are

pent

ru e

ficie

na

ener

getic

în

Mol

dova

i în

trepr

inde

rile

din

sect

orul

indu

stria

l A

utor

itate

a ca

re

mon

itoriz

eaz

M

inis

teru

l Ec

onom

iei,

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

n

Elec

tric

Ec

onom

ii de

en

ergi

e M

etod

a de

m

onito

rizar

e /

msu

rare

a

econ

omiil

or

rezu

ltate

Met

oda

de c

alcu

l a

econ

omiil

or d

e en

ergi

e –

„Top

-D

own”

co

mbi

nat

(e

xtra

pola

re)

cu

„Bot

tom

-Up”

. Ec

onom

iile

au f

ost

calc

ulat

e re

iein

d di

n ex

perie

na

i re

zulta

tele

ob

inut

e în

cad

rul

Lini

ei d

e fin

anar

e pe

ntru

ef

icie

na

ener

getic

în M

oldo

va I.

A

stfe

l, în

cad

rul

Lini

ei d

e fin

anar

e pe

ntru

efic

ien

a en

erge

tic

în

Mol

dova

I,

au

fost

cr

edita

te

40

de

între

prin

deri

pent

ru i

mpl

emen

tare

a a

90 d

e pr

oiec

te.

Ace

ste

între

prin

deri

dein

o p

onde

re d

e 5,

31 k

tep,

în

cons

umul

de

82 k

tep

(anu

l 200

9) a

l sec

toru

lui.

Ex

trapo

lare

a ac

esto

r cifr

e su

gere

az o

eco

nom

ie d

e 15

,9

ktep

pen

tru p

erio

ada

prez

entu

lui

Plan

na

iona

l, pr

ecum

i o

eco

nom

ie e

stim

at d

e 47

,75

ktep

pîn

în a

nul 2

020.

Met

oda

de m

onito

riza

re –

„B

otto

m-U

p”:

anal

iza

rezu

ltate

lor

Lini

ei

de

finan

are

pent

ru

efic

ien

a en

erge

tic

în

Mol

dova

I

i II

i

a al

tor

inst

rum

ente

de

sprij

in;

crea

rea

baze

i de

date

pen

tru e

valu

area

con

sum

urilo

r de

ene

rgie

; co

lect

area

fo

rmul

arel

or

com

plet

ate

de

ctre

în

trepr

inde

rile

sect

orul

ui in

dust

rial l

a sf

îritu

l fie

cru

i an

Econ

omiil

e re

aliz

ate

în 2

015

Econ

omii

de e

nerg

ie –

15,

9 kt

ep

Econ

omiil

e de

en

ergi

e pr

econ

izat

e pî

n

în a

nul 2

016

Econ

omii

de e

nerg

ie –

26,

5 kt

ep

Impa

ctul

pr

econ

izat

priv

ind

econ

omiil

e de

en

ergi

e pî

n în

20

20

Econ

omii

de e

nerg

ie –

47,

75 k

tep

Ipot

eze

i ris

curi

Împr

umut

urile

sî

nt

disp

onib

ile

pent

ru

cei

care

au

co

ntrib

uie

pro

prie

. Ec

onom

iile

estim

ate

pe te

rmen

lung

(47

,75

ktep

pîn

în

2020

) vo

r fi

real

izat

e cu

con

diia

exi

sten

ei m

ijloa

celo

r di

spon

ibile

pen

tru f

inan

area

pro

iect

elor

de

efic

ien

en

erge

tic.

Lini

ile d

e cr

edita

re s

înt

men

ite s

cre

eze

prec

eden

t, pr

ecum

i

expe

rien

pen

tru b

ncile

loc

ale,

ast

fel

încî

t ac

este

a s

pre

ia p

ract

ica

de c

redi

tare

a p

roie

ctel

or d

e ef

icie

n e

nerg

etic

în v

iitor

, cîn

d fo

ndur

ile d

onat

orilo

r vo

r fi e

puiz

ate

Supr

apun

eri,

efec

te d

e m

ultip

licar

e,

sine

rgii

Un

efec

t de

mul

tiplic

are

este

cre

area

Fon

dulu

i pe

ntru

ef

icie

n e

nerg

etic

, ca

re,

sim

ilar

Lini

ei d

e fin

anar

e pe

ntru

efic

ien

a en

erge

tic î

n M

oldo

va I

i

II v

a of

eri

împr

umut

uri.

Supl

imen

tar,

Fond

ul

pent

ru

efic

ien

en

erge

tic v

a pr

opun

e cî

teva

pro

duse

fina

ncia

re n

oi i

va

extin

de

aria

de

ac

oper

ire

a se

ctoa

relo

r i

spec

trul

msu

rilor

10

3. In

trodu

cere

a si

stem

ului

de

man

agem

ent e

nerg

etic

i a

bun

elor

pra

ctic

i în

sect

orul

indu

strie

i

Titl

ul m

suri

i de

efic

ien

en

erge

tic

Intr

oduc

erea

sist

emul

ui d

e m

anag

emen

t ene

rget

ic i

a

bune

lor

prac

tici î

n se

ctor

ul in

dust

riei

In

dexu

l m

suri

i de

ef

icie

n

ener

getic

I.1

, I. 1

.1, I

. 1.2

, I. 1

.3

Des

crie

rea

C

ateg

oria

M

ecan

ism

e de

eco

nom

isire

a e

nerg

iei

Perio

ada

de ti

mp

Înce

put:

ianu

arie

201

3 Sf

îrit:

dec

embr

ie 2

013

Act

ivita

te la

nsat

la sf

îritu

l anu

lui 2

011

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

74

Scop

ul

Sprij

in a

cord

at c

ompa

niilo

r di

n se

ctor

ul i

ndus

trial

în

vede

rea

intro

duce

rii

Sist

emul

ui

de

man

agem

ent

ener

getic

(SM

E)

i a

bune

lor

prac

tici,

care

nu

impu

n co

stur

i i/s

au im

plic

cos

turi

redu

se. A

ceas

t a

ctiv

itate

pr

esup

une

real

izar

ea i

nstru

irilo

r, ac

orda

rea

asis

ten

ei

tehn

ice

cu a

ntre

nare

a ex

peri

lor

naio

nali,

apl

icar

ea

inst

rum

ente

lor

pent

ru f

acili

tare

a ad

opt

rii d

eciz

iilor

i

a im

plem

ent

rii

Scur

t d

escr

iere

Sect

orul

ind

ustri

al d

in R

epub

lica

Mol

dova

ofe

r u

n po

ten

ial

sem

nific

ativ

de

econ

omii

de e

nerg

ie,

altu

l de

cît

cel

asoc

iat

tehn

olog

iilor

i/s

au e

chip

amen

telo

r ut

iliza

te,

îns

în

mai

mar

e m

sur

pro

veni

t de

la

man

agem

entu

l en

erge

tic

neco

resp

unz

tor,

con

tient

izar

ea r

edus

a p

erfo

rman

elor

ene

rget

ice

i in

sufic

ien

a de

ex

perti

z

în

parte

a ce

in

e de

ex

ploa

tare

a ef

icie

nt, p

roie

ctar

e i i

nves

tiii.

Si

stem

ul d

e m

anag

emen

t en

erge

tic p

ropu

ne u

n ca

dru

sigu

r i

dem

onst

rat,

care

gar

ante

az o

per

form

an

ener

getic

dur

abil

i îm

bun

tiri

con

tinue

Sc

opul

fina

l Ec

onom

isire

a en

ergi

ei

i re

duce

rea

emis

iilor

cu

efec

t de

se

r

în

sect

orul

in

dust

rial

prin

im

plem

enta

rea

cont

inu

a c

elor

mai

bun

e pr

actic

i i a

cel

or m

ai b

une

tehn

olog

ii di

spon

ibile

. A

sigu

rare

a în

corp

orrii

ef

icie

nei

ene

rget

ice

în g

estiu

nea

ziln

ic, a

ctiv

itile

de

proc

urar

e, d

eciz

iile

inve

stii

onal

e al

e co

mpa

niilo

r di

n se

ctor

ul in

dust

rial

Gru

pul-

int

C

ompa

niile

din

sec

toru

l in

dust

rial

i al

i co

nsum

ator

i fin

ali m

ari

Apl

icab

ilita

tea

Apl

icar

e n

aio

nal

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baze

az m

sura

Msu

ra in

clud

e ur

mto

arel

e ac

tivit

i:

1) in

stru

irea

pers

onal

ului

între

prin

deril

or p

rivin

d im

plem

enta

rea

sist

emul

ui d

e m

anag

emen

t en

erge

tic

conf

orm

IS

O

5000

1 i

optim

izar

ea

sist

emul

ui

ener

getic

; 2)

im

plem

enta

rea

SME

în c

onfo

rmita

te c

u IS

O

5000

1 la

înt

repr

inde

rile

din

sect

orul

ind

ustri

al

i al

i co

nsum

ator

i de

ener

gie

mar

i; 3)

im

plem

enta

rea

proi

ecte

lor

de

efic

ien

en

erge

tic

în

urm

a in

trodu

cerii

SM

E:

cont

oriz

are,

re

abili

tare

a i

înlo

cuire

a ca

zane

lor,

regl

area

ard

erii,

iz

olar

ea e

vilo

r pen

tru c

ircul

area

ape

i cal

de, p

roie

ctar

ea

efic

ient

, sis

tem

e ef

icie

nte

de r

cire

, sch

imb

toar

e de

c

ldur

, opt

imiz

area

sis

tem

elor

de

aer

com

prim

at e

tc.;

acor

dare

a as

iste

nei

tehn

ice

exte

rne

pent

ru d

ezvo

ltare

a i

impl

emen

tare

a SM

E i

a al

tor

proi

ecte

de

efic

ien

en

erge

tic;

4)

dise

min

area

i

prom

ovar

ea

rezu

ltate

lor

impl

emen

trii

SM

E i a

bun

elor

pra

ctic

i

Bug

etul

i su

rsel

e fin

anci

are

Nea

plic

abil

Org

anul

de

impl

emen

tare

M

inis

teru

l Ec

onom

iei

cu

asis

ten

a O

rgan

iza

iei

Na

iuni

lor

Uni

te

pent

ru

Dez

volta

rea

Indu

strie

i (U

NID

O)

i par

ticip

area

între

prin

deril

or d

in se

ctor

A

utor

itate

a ca

re

mon

itoriz

eaz

M

inis

teru

l Eco

nom

iei,

Age

nia

pen

tru E

ficie

n

Elec

tric

Ec

onom

ii de

en

ergi

e M

etod

a de

m

onito

rizar

e /

msu

rare

a

econ

omiil

or

rezu

ltate

Met

oda

de c

alcu

l a e

cono

miil

or d

e en

ergi

e –

„Top

-D

own”

com

bina

t (e

xtra

pola

re) c

u „B

otto

m-U

p”:

econ

omiil

e sî

nt c

alcu

late

rei

ein

d di

n do

cum

ente

le

elab

orat

ede

UN

IDO

i r

ezul

tate

le c

uren

te r

apor

tate

de

prog

ram

.

Met

oda

de m

onito

riza

re –

„B

otto

m-U

p”:

anal

iza

rezu

ltate

lor

ale

între

prin

deril

or i

ndus

trial

e pa

rtici

pant

e în

pro

gram

ul U

NID

O;

cole

ctar

ea d

atel

or

i ana

liza

anua

l a

lini

ei d

e ba

z

i a

indi

cato

rilor

de

perf

orm

an e

nerg

etic

sta

bili

i dr

ept

parte

in

tegr

al

a si

stem

ului

de

m

anag

emen

t en

erge

tic

Econ

omiil

e re

aliz

ate

în 2

015

Nea

plic

abil

Econ

omiil

e de

en

ergi

e pr

econ

izat

e pî

n în

anu

l 201

6

Nea

plic

abil

Impa

ctul

pr

econ

izat

priv

ind

econ

omiil

e de

en

ergi

e pî

n în

20

20

Nea

plic

abil

Ipot

eze

i ris

curi

Se

ctor

ul

indu

stria

l în

regi

stre

az

pier

deri

mar

i de

en

ergi

e di

n ca

uza

unui

m

anag

emen

t en

erge

tic

neco

resp

unz

tor,

con

tient

izrii

red

use

a pe

rfor

man

ei

ener

getic

e, e

xplo

atrii

inef

icac

e, în

trein

erii

inad

ecva

te,

prac

ticilo

r de

pro

cura

re i

nefic

ient

e et

c.,

indi

fere

nt d

e te

hnol

ogiil

e i u

tilaj

ele

exis

tent

e.

Sect

orul

in

dust

rial

al

rii

prez

int

op

ortu

nit

i se

mni

ficat

ive

de re

duce

re a

con

sum

urilo

r de

ener

gie

i a

chel

tuie

lilor

, car

e nu

nec

esit

cos

turi

de c

apita

l sa

u pr

esup

un c

ostu

ri re

duse

i c

are

sînt

om

ise.

SM

E i

ISO

500

01 g

aran

teaz

în

eleg

erea

de

ctre

co

nduc

erea

înt

repr

inde

rilor

i

aten

ia a

cest

ora

asup

ra

perf

orm

anei

en

erge

tice

i a

cost

urilo

r af

eren

te

inte

grrii

ef

icie

nei

en

erge

tice

în

oric

e de

cizi

e de

pr

ocur

are

i/sau

inv

esti

ii. A

ceas

ta,

de a

sem

enea

, va

im

pune

o

cere

re

cres

cînd

de

îm

prum

utur

i pe

ntru

pr

oiec

te

de

efic

ien

en

erge

tic

de

la

inst

ituiil

e fin

anci

are

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

75

Supr

apun

eri,

efec

te

de

mul

tiplic

are,

si

nerg

ii

Msu

ra p

rezi

nt s

iner

gii

i ef

ecte

mul

tiplic

atoa

re c

u pr

oiec

tele

su

sin

ute

de

Lini

a de

fin

anar

e pe

ntru

ef

icie

na

ener

getic

în

M

oldo

va

care

au

ob

inut

ex

perie

n

i au

co

ntrib

uit

la

dim

inua

rea

riscu

lui

perc

eput

de

b

ncile

lo

cale

în

ca

zul

finan

rii

proi

ecte

lor d

e ef

icie

n e

nerg

etic

.

Impl

emen

tare

a i d

isem

inar

ea p

e la

rg a

SM

E va

mri

num

rul

deci

ziilo

r de

inv

esti

ii în

efic

ien

a en

erge

tic

în s

ecto

rul i

ndus

trial

, cu

o ul

terio

ar c

erer

e cr

esc

toar

e de

fina

nar

e co

mer

cial

. Ex

ist

sine

rgii

cu F

ondu

l pen

tru e

ficie

n e

nerg

etic

, în

parte

a ce

in

e de

spr

ijinu

l de

zvol

trii

pro

iect

elor

de

efic

ien

ene

rget

ic i

înto

cmire

a do

sare

lor d

e pr

oiec

te,

acce

ptat

e de

b

nci

(iden

tific

ate

pe

parc

ursu

l im

plem

ent

rii

SME)

, pr

ecum

i

a al

tor

prod

use

finan

ciar

e, c

um a

r fi g

aran

ia b

anca

r.

Impl

emen

tare

a SM

E in

trodu

ce

o di

scip

lin

de

cole

ctar

e a

date

lor,

mon

itoriz

are

i an

aliz

, ca

re,

ofer

ind

bene

ficii

conc

rete

înt

repr

inde

rilor

, si

mpl

ific

di

n pu

nct d

e ve

dere

tehn

ic

i efic

ient

izea

z d

in p

unct

ul

de v

eder

e al

cos

turil

or,

sarc

ina

de m

onito

rizar

e i

verif

icar

e a

perf

orm

anei

en

erge

tice

la

nive

l de

su

bsec

tor,

sect

or i

ar

în g

ener

al

10

4. D

ezvo

ltare

a pi

eei

serv

iciil

or e

nerg

etic

e pe

ntru

sect

orul

indu

stria

l

Titl

ul m

suri

i de

efic

ien

en

erge

tic

Dez

volta

rea

pie

ei se

rvic

iilor

ene

rget

ice

pent

ru

sect

orul

indu

stri

al

Inde

xul

msu

rii

de

efic

ien

ener

getic

I.1

, I. 1

.1, I

. 1.2

, I. 1

.3

Des

crie

rea

C

ateg

oria

M

ecan

ism

e de

eco

nom

isire

a e

nerg

iei

Perio

ada

de ti

mp

Înce

put:

ianu

arie

201

3 Sf

îrit:

dec

embr

ie 2

013

A

ctiv

itate

inii

at la

sfîr

itul a

nulu

i 201

1 Sc

opul

Con

solid

area

i c

rear

ea c

apac

itilo

r na

iona

le d

e ex

peri

i pr

esta

tori

de s

ervi

cii

capa

bili

s i

mpl

emen

teze

SM

Eîn

con

form

itate

cu

noul

sta

ndar

d I

SO 5

0001

; cr

eare

afo

rmat

orilo

r ca

re s

ofe

re i

nstru

iri

i as

iste

n t

ehni

cîn

trepr

inde

rilor

i a

ltor c

onsu

mat

ori d

e en

ergi

e m

ari

Scur

t d

escr

iere

Sist

emul

de

man

agem

ent

ener

getic

i

stan

dard

ele

(ISO

5000

1 ca

re a

înl

ocui

t EN

1600

1) r

epre

zint

o p

ract

icno

u p

entru

Rep

ublic

a M

oldo

va

i pia

a pr

esta

toril

or d

ese

rvic

ii en

erge

tice.

M

sura

în c

auz

va

ofer

i une

i ech

ipe

de e

xper

i na

iona

lii

pres

tato

ri de

se

rvic

ii cu

ex

perti

za

i ex

perie

na

nece

sar

pen

tru c

rear

ea o

ferte

i i

impl

emen

tare

a ce

lor

mai

bun

e SM

E di

spon

ibile

în

sect

orul

ind

ustri

al

i în

alte

sect

oare

Scop

ul fi

nal

Extin

dere

a i c

onso

lidar

ea c

alit

ii se

rvic

iilor

ene

rget

ice

ofer

ite s

ecto

rulu

i in

dust

rial

i al

tor

sect

oare

pe

pia

aM

oldo

vei.

Su

sin

erea

cr

ete

rii

pie

ei

naio

nale

de

se

rvic

ii i

prod

use

ener

getic

e pe

ntru

sect

orul

indu

stria

l G

rupu

l-in

t

Între

prin

deril

e di

n se

ctor

ul in

dust

rial

i ali

con

sum

ator

ide

ene

rgie

mar

i A

plic

abili

tate

a A

plic

are

naio

nal

In

form

aii

pent

ru

impl

emen

tare

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baze

az m

sura

Msu

ra in

clud

e ur

mto

arel

e ac

tivit

i: 1)

ins

truiri

pen

tru e

xper

ii na

iona

li, i

nclu

siv

lec

iipr

actic

e la

loc

ul d

e m

unc

cu

antre

nare

a ex

peri

lor

inte

rna

iona

li;

2)

asis

ten

te

hnic

în

trepr

inde

rilor

ac

orda

t

dec

tre

expe

rii

naio

nali

care

au

ab

solv

it cu

su

cces

inst

ruiri

le o

ferit

e de

pro

gram

ul O

rgan

iza

iei

Na

iuni

lor

Uni

te p

entru

Dez

volta

rea

Indu

strie

i.

Bug

etul

i su

rsel

e fin

anci

are

Fond

ul G

loba

l de

Med

iu:

2013

– 4

,8 m

il. l

ei (

0,3

mil.

euro

) O

rgan

ul d

e im

plem

enta

re

Min

iste

rul

Med

iulu

i, O

rgan

iza

ia

Na

iuni

lor

Uni

tepe

ntru

D

ezvo

ltare

a In

dust

riei,

expe

rii

naio

nali

ipr

esta

torii

de

serv

icii

ener

getic

e A

utor

itate

a ca

re

mon

itoriz

eaz

M

inis

teru

l Med

iulu

i, A

gen

ia p

entru

Efic

ien

Ele

ctric

Econ

omii

deen

ergi

e M

etod

a de

m

onito

rizar

e /

msu

rare

a

econ

omiil

or

rezu

ltate

Met

oda

de c

alcu

l a

econ

omiil

or d

e en

ergi

e –

„Top

-D

own”

com

bina

t (e

xtra

pola

re) c

u „B

otto

m-U

p”:

Econ

omii

gene

rate

în u

rma:

pr

ogra

mul

ui d

e in

stru

ire (

econ

omii

luat

e în

cal

cul

înm

sura

pre

cede

nt);

asis

ten

ei t

ehni

ce o

ferit

e în

trepr

inde

rilor

(ec

onom

ii ce

urm

eaz

a f

i cal

cula

te în

baz

a re

zulta

telo

r pr

ogra

mel

or,

fond

urilo

r dis

poni

bile

pen

tru m

suril

e se

lect

ate

etc.

) M

etod

a de

mon

itori

zare

– „

Bot

tom

-Up”

: st

udii

anua

le a

SM

E i a

pro

iect

elor

impl

emen

tate

Ec

onom

iile

real

izat

e în

201

5 N

eapl

icab

il

Econ

omiil

e de

en

ergi

e pr

econ

izat

e pî

n în

anu

l 201

6

Nea

plic

abil

Impa

ctul

pre

coni

zat

priv

ind

econ

omiil

e de

ene

rgie

pîn

în

2020

Nea

plic

abil

Ipot

eze

i ris

curi

Se

ctor

ul in

dust

rial î

nreg

istre

az p

ierd

eri m

ari d

e en

ergi

edi

n ca

uza

man

agem

entu

lui

ener

getic

nec

ores

punz

tor,

con

tient

izrii

re

duse

a

perf

orm

anei

en

erge

tice,

expl

oat

rii i

nefic

ace,

înt

rein

erii

inad

ecva

te,

prac

ticilo

rde

pro

cura

re in

efic

ient

e et

c., i

ndife

rent

de

tehn

olog

iile

iut

ilaje

le e

xist

ente

. Se

ctor

ul

indu

stria

l al

rii

pr

ezin

t

opor

tuni

ti

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

76

sem

nific

ativ

e de

redu

cere

a c

onsu

mur

ilor d

e en

ergi

e i a

cost

urilo

r, ca

re

nece

sit

ex

perti

z

exte

rn,

inst

ruiri

pent

ru

pers

onal

ul

între

prin

deril

or

i in

stru

men

teco

resp

unz

toar

e.

Ofe

rta d

e pe

pia

a se

rvic

iilor

ene

rgic

e di

n ar

are

lacu

nees

enia

le î

n pa

rtea

ce

ine

de e

xper

tiz,

aplic

area

i

prom

ovar

ea c

elor

mai

bun

e pr

actic

i i t

ehno

logi

i, ca

re s

core

spun

d

nece

sit

ilor

de

efic

ien

en

erge

tic,

cons

trîng

erilo

r i

capa

cit

ilor

între

prin

deril

orau

toht

one.

A

cord

area

prio

ritii

de c

tre G

uver

n, i

nten

sific

area

docu

men

trii

be

nefic

iilor

ec

onom

ice

i de

com

petit

ivita

te, c

rete

rea

num

rulu

i sur

selo

r dis

poni

bile

de

finan

are

a ef

icie

nei

en

erge

tice

vor

stim

ula

dezv

olta

rea

pres

tato

rilor

de

se

rvic

ii i

extin

dere

ase

rvic

iilor

ofe

rite

Su

prap

uner

i, ef

ecte

de

mul

tiplic

are,

si

nerg

ii

Exis

t s

iner

gii

i ef

ecte

de

mul

tiplic

are

cu p

roie

ctel

eLi

niei

de

fin

anar

e pe

ntru

ef

icie

na

ener

getic

în

Mol

dova

i

Fond

ului

pe

ntru

Ef

icie

n

Ener

getic

.Ex

iste

na

a un

ei p

ieei

de

efic

ien

ene

rget

ic v

a st

imul

aan

trena

rea

expe

rilo

r i

a pr

esta

toril

or d

e se

rvic

ii în

impl

emen

tare

a m

ai a

ctiv

a S

ME.

SM

E es

te a

plic

abil

i of

er b

enef

icii

alto

r se

ctoa

re.

Dis

poni

bilit

atea

pe

pi

aa

naio

nal

a

capa

cit

ilor

calif

icat

e va

fi

deop

otriv

ben

efic

i

rele

vant

alto

rse

ctoa

re, o

ferin

d ul

terio

r un

impa

ct

i un

pote

nia

l mai

mar

e pe

pia

Se

ciu

nea

a 3-

a. M

suri

pri

vind

cre

tere

a ef

icie

nei

ene

rget

ice

în se

ctor

ul c

onst

ruc

iilor

105.

Ela

bora

rea

cadr

ului

leg

al c

u pr

ivire

la

perf

orm

ana

ener

getic

a

cld

riilo

r

Titl

ul m

suri

i de

efic

ien

en

erge

tic

Ela

bora

rea

cadr

ului

lega

l cu

priv

ire

la p

erfo

rman

a en

erge

tic a

cl

dri

ilor

Inde

xul

msu

rii

de

efic

ien

en

erge

tic

C1,

C1.

1., C

1.2.

, C1.

3., C

1.4.

, C1.

5., C

1.6.

, C1.

7., C

1.8.

, C

1.9

Des

crie

rea

C

ateg

oria

R

egle

men

tri

Pe

rioad

a de

tim

p În

cepu

t: ia

nuar

ie 2

013

Sfîr

it: d

ecem

brie

201

5 Sc

opul

, sc

urt

de

scrie

re

Cre

area

cad

rulu

i le

gal

pent

ru p

rom

ovar

ea p

erfo

rman

ei

ener

getic

e a

cldi

rilor

. A

ceas

t m

sur

va

pres

upun

e tra

nspu

nere

a D

irect

ivei

priv

ind

perf

orm

ana

ener

getic

a

cldi

rilor

i

arm

oniz

area

ca

drul

ui

exis

tent

cu

no

ua

dire

ctiv

. A

ctiv

itate

a în

ca

uz

ine

de

com

pete

na

Min

iste

rulu

i D

ezvo

ltrii

R

egio

nale

i

Con

stru

ciil

or.

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

n

Ener

getic

va

pa

rtici

pa

în

com

isiil

e de

cer

tific

are

i ac

tivit

ile d

e m

onito

rizar

e a

econ

omiil

or re

aliz

ate

în se

ctor

. Tra

nspu

nere

a D

irect

ivei

a

dem

arat

în a

nul 2

009,

în c

adru

l unu

i pro

iect

inte

rna

iona

l sp

rijin

it de

B

ERD

. C

a ur

mar

e au

fo

st

elab

orat

e ur

mto

arel

e pr

oiec

te d

e ac

te:

Lege

a cu

pr

ivire

la

pe

rfor

man

a en

erge

tic

a cl

drii

lor;

R

egul

amen

tul

priv

ind

perf

orm

ana

ener

getic

a

cldi

rilor

; R

egul

amen

tul

priv

ind

insp

ecia

pe

riodi

c

a si

stem

elor

de

înc

lzire

i c

limat

izar

e;

Met

odol

ogia

de

calc

ul a

l per

form

anei

ene

rget

ice

a cl

diril

or;

Met

odol

ogia

pr

ivin

d in

spec

ia

perio

dic

a

sist

emel

or

de

înc

lzire

i

clim

atiz

are

i ra

poar

tele

pe

riodi

ce.

Doc

umen

tele

sp

ecifi

cate

m

ai

sus

urm

eaz

a

fi de

finiti

vate

i a

prob

ate

în a

nul 2

013,

de

i reg

ulam

ente

le

i reg

lem

ent

rile

tehn

ice

vor f

i ela

bora

te în

201

4

Scop

ul fi

nal

Red

ucer

ea c

onsu

mul

ui s

peci

fic d

e en

ergi

e (la

niv

elul

cl

asei

de

ef

icie

n

B)

în

sect

orul

co

nstru

ciil

or

i, re

spec

tiv,

redu

cere

a em

isiil

or

CO

2. Îm

bun

tire

a ca

litii

cons

truc

iilor

i

crea

rea

noilo

r lo

curi

de m

unc

(a

prox

imat

iv 1

50 d

e lo

curi

de m

unc

în p

rimii

doi a

ni).

Cre

area

ca

drul

ui

legi

slat

iv

i no

rmat

iv

i ad

apta

rea

stan

dard

elor

rel

evan

te p

entru

asi

gura

rea

impl

emen

trii

D

irect

ivei

priv

ind

perf

orm

ana

ener

getic

a c

ldi

rilor

. C

rear

ea i

nstru

men

telo

r fin

anci

are

de s

priji

n a

msu

rilor

de

efic

ien

ene

rget

ic în

sect

orul

con

stru

ciil

or

Gru

pul-

int

Se

ctor

ul c

onst

ruc

iilor

i c

el re

zide

nia

l A

plic

abili

tate

a

Apl

icar

e na

iona

l

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baz

eaz

m

sura

Msu

rile

prop

use

în s

copu

l pre

zent

ului

Pla

n na

iona

l vor

cr

ea

cadr

ul

lega

l, vo

r st

abili

ce

rine

min

ime

de

perf

orm

an e

nerg

etic

a c

ldi

rilor

, vo

r cr

ea c

ondi

ii pe

ntru

dez

volta

rea

capa

cit

ilor

i vor

asi

gura

info

rmar

ea

cons

umat

orul

ui p

rin c

ontra

cte

de p

erfo

rman

ene

rget

ic

i pr

in r

apoa

rtele

de

insp

ecie

per

iodi

c a

sis

tem

elor

de

înc

lzire

i c

limat

izar

e.

Supl

imen

tar,

se

prop

une

real

izar

ea

urm

toar

elor

ac

tivit

i:

1)

lans

area

Li

niei

de

cr

edita

re

pent

ru

sect

orul

re

zide

nia

l în

valo

are

de 3

5 m

il. e

uro

pent

ru p

roie

ctel

e de

ef

icie

n e

nerg

etic

în se

ctor

ul re

zide

nia

l; 2)

ela

bora

rea

plan

ului

pen

tru a

dapt

area

sta

ndar

delo

r U

E în

dom

eniu

l per

form

anei

ene

rget

ice

a cl

diril

or;

3)

inst

ruire

a i

auto

rizar

ea

spec

iali

tilor

pe

ntru

ce

rtific

area

ene

rget

ic a

cl

diril

or;

4) in

stru

irea

i aut

oriz

area

a 5

0 de

spe

cial

iti p

entru

in

spec

tare

a pe

riodi

c

a si

stem

elor

de

în

clz

ire

i cl

imat

izar

e;

5) e

liber

area

a 5

00 d

e co

ntra

cte

de p

erfo

rman

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

77

ener

getic

; 6)

ins

pect

area

a 1

00 d

e si

stem

e de

înc

lzire

i

clim

atiz

are

(sis

tem

e de

în

clz

ire

cu

P>20

kW

si

cl

imat

izar

e cu

P>1

2 kW

).

În c

azul

în c

are

cadr

ul le

gal v

a in

tra în

vig

oare

în a

dou

a ju

mta

te a

anu

lui 2

013,

cer

inel

e m

inim

e de

per

form

an

ener

getic

vor

fi a

plic

abile

doa

r din

anu

l 201

4 sa

u 20

15,

deoa

rece

est

e ne

cesa

r s

se

elab

orez

e re

glem

ent

rile

tehn

ice,

s s

e pr

egte

asc

exp

eri

inde

pend

eni

pent

ru

sect

or.

Toto

dat

, ra

ta a

nual

de

cre

tere

a s

upra

feel

or

nou-

cons

truite

rep

rezi

nt 3

2,4

mii

m²,

care

con

stitu

ie

prop

rieta

te p

ublic

i

priv

at.

Con

sum

ul a

cest

ora

va

cons

titui

apr

oxim

ativ

0,5

58 k

tep.

Int

rodu

cere

a ce

rinel

or

min

ime

de p

erfo

rman

ene

rget

ic (n

ivel

ul c

lase

i B: 1

21

kWh/

m²/a

n în

apa

rtam

ente

i1

04 k

Wh/

m²/a

n în

inst

ituii

publ

ice)

, ch

iar

i în

caz

ul c

elui

mai

pes

imis

t sc

enar

iu

(-30

%),

ar

cont

ribui

la

ev

itare

a su

prac

onsu

mul

ui

echi

vale

nt c

u 0,

167

ktep

pe

perio

ada

prez

entu

lui

Plan

na

iona

l.

Noi

le c

erin

e m

inim

e se

vor

apl

ica

i co

nstru

ciil

or

supu

se r

enov

rilor

maj

ore

(25%

din

val

oare

a sa

u ar

ia

anve

lope

i cl

dirii

), cu

rata

anu

al d

e re

nova

re su

b 1%

B

uget

ul

i sur

sele

fin

anci

are

1.Pr

oiec

tul

inte

rna

iona

l „Î

mbu

nt

irea

cadr

ului

de

re

glem

enta

re

a ef

icie

nei

en

erge

tice

în

sect

orul

co

nstru

ciil

or”,

fina

nat

de

Fond

ul d

e ac

iona

ri ai

BER

D,

în v

aloa

re to

tal

de

4,48

mil.

lei (

280

mii

euro

).

2.Pr

oiec

tul

legi

i el

abor

at

în

cadr

ul

Proi

ectu

lui

inte

rna

iona

l „M

oldo

va: S

ervi

cii d

e co

nsul

tan

aco

rdat

e M

inis

teru

lui

Dez

volt

rii R

egio

nale

i

Con

stru

ciil

or”,

fin

anat

de

Fond

ul d

e ac

iona

ri ai

BER

D, î

n va

loar

e de

4,

066

mil.

lei (

254

150

euro

).

3. S

upor

t bu

geta

r di

rect

201

3-20

15 –

6,5

379

mil.

lei,

repa

rtiza

i dup

cum

urm

eaz

: a)

inst

ruir

ea e

valu

ator

ilor

i a in

spec

tori

lor

ener

getic

i în

scop

ul p

reze

ntei

msu

ri:

2013

– 7

77,5

mii

lei;

20

14 –

760

,4 m

ii le

i.

*Ace

ste

cifr

e nu

vor

fi lu

ate

în c

alcu

lul f

inal

al b

uget

ului

ne

cesa

r pe

ntru

ac

oper

irea

prez

entu

lui

Plan

na

iona

l, de

oare

ce b

uget

ul a

loca

t ac

oper

ins

truire

a in

clus

iv a

m

anag

erilo

r i a

aud

itoril

or e

nerg

etic

i.

b) c

ertif

icar

ea**

cl

diri

lor:

20

13 –

200

cl

diri

– 2

mil.

lei;

20

14 –

300

cl

diri

– 3

mil.

lei.

**

Ace

ste

cifr

e nu

vor

fi

luat

e în

cal

cul,

deoa

rece

se

repe

t î

n al

t m

sur

ce

ine

de a

udita

rea

ener

getic

a

cldi

rilor

pub

lice.

4.

Lin

ia d

e cr

edita

re p

entr

u se

ctor

ul r

ezid

enia

l – 5

60

mil

lei

(35

mil.

eu

ro)

pent

ru

inve

stii

i în

se

ctor

ul

rezi

den

ial

Org

anul

de

impl

emen

tare

M

inis

teru

l Dez

volt

rii R

egio

nale

i C

onst

ruc

iilor

Aut

orita

tea

care

m

onito

rizea

z

Min

iste

rul

Dez

volt

rii

Reg

iona

le

si

Con

stru

ciil

or,

Min

iste

rul

Econ

omie

i, A

gen

ia

pent

ru

Efic

ien

a En

erge

tic

Econ

omii

de

ener

gie

Met

oda

de

mon

itoriz

are

/ m

sura

re a

ec

onom

iilor

re

zulta

te

Met

oda

de c

alcu

l al

eco

nom

iilor

de

ener

gie:

„Bo

ttom

-U

p” p

entru

anu

l 201

5 i „

Top-

Dow

n” p

entru

ani

i 201

6 i 2

020.

Po

ten

ialu

l ec

onom

iilor

de

ener

gie

în c

ldi

ri co

nstit

uie

30-5

0%.

Pent

ru

anul

20

15,

calc

ulul

a

fost

ef

ectu

at

reie

ind

din

rata

cr

ete

rii

anua

le

a sp

aiil

or

nou-

cons

truite

, ca

re c

onst

ituie

32,

4 m

ii m

²/an;

con

sum

ul

med

iu d

e 20

0 kW

h/m

²/an

i re

duce

rea

cons

umul

ui c

u 30

% în

caz

ul a

plic

rii c

erin

elor

min

ime

de p

erfo

rman

en

erge

tic.

Pent

ru a

nii

2016

i

2020

, ca

lcul

a f

ost

efec

tuat

in

înd

cont

de

tend

ina

cre

terii

con

sum

ului

de

ener

gie

cu

dedu

cere

a a

30%

(sce

nariu

pes

imis

t de

dezv

olta

re).

Met

oda

de m

onito

riza

re –

„B

otto

m- U

p” e

ste

real

izat

în

baz

a si

stem

ului

na

iona

l de

evid

en a

cer

tific

atel

or d

e pe

rfor

man

en

erge

tic

elib

erat

e i

înre

gist

rate

în

co

nfor

mita

te c

u le

gisl

aia

în v

igoa

re

Econ

omiil

e re

aliz

ate

în 2

015

Econ

omii

calc

ulat

e re

iein

d di

n m

suril

e pr

opus

e - 0

,167

kt

ep d

oar p

entru

spa

iile

nou-

cons

truite

Ec

onom

iile

de

ener

gie

prec

oniz

ate

pîn

în

anu

l 201

6

Econ

omii

estim

ate

– 12

6,4

ktep

Impa

ctul

pr

econ

izat

pr

ivin

d ec

onom

iile

de

ener

gie

pîn

în

2020

Econ

omii

estim

ate*

- 27

0,6

ktep

rapo

rtat l

a an

ul d

e ba

z

2009

. *Î

mpr

eun

cu

cons

umul

de

ener

gie

elec

tric

în c

ldi

ri, c

u o

pond

ere

de

23,4

%,

acea

st

econ

omie

ar

as

igur

a at

inge

rea

pîn

în a

nul 2

020

a 11

,5%

din

int

a na

iona

l

de 2

0%

Ipot

eze

i ris

curi

Cre

dite

le o

ferit

e pr

in b

ncile

loca

le s

înt s

cum

pe

i vor

fi

aloc

ate

doar

gos

pod

riilo

r cu

veni

turi

mar

i.

Un

risc

îl co

nstit

uie

lipsa

cad

rulu

i le

gal

în s

ecto

rul

rezi

den

ial,

care

s

pe

rmit

ad

opta

rea

prom

pt

a de

cizi

ilor

în

cadr

ul

asoc

iaiil

or.

Ast

fel,

Lege

a co

ndom

iniu

lui

nece

sit

mod

ific

ri, i

ar c

odul

loc

uin

ei

urm

eaz

a fi

ado

ptat

. A

soci

aiil

e pr

oprie

taril

or d

e lo

cuin

e pr

ivat

izat

e nu

sîn

t re

cuno

scut

e dr

ept

subi

ecte

al

e cr

edit

rii.

O

barie

r

pote

nia

l

în

achi

tare

a cr

editu

lui,

în

cazu

l în

ca

re

asoc

iaiil

e ar

fi f

ost r

ecun

oscu

te c

a un

sin

gur

subi

ect d

e cr

edita

re,

cons

titui

e in

capa

cita

tea

finan

ciar

a

gosp

odrii

lor c

asni

ce (a

prox

imat

iv 2

2% d

e go

spod

rii s

e g

sesc

sub

prag

ul s

rci

ei)

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

78

Supr

apun

eri,

efec

te d

e m

ultip

licar

e,

sine

rgii

Lini

a de

cre

dita

re p

entru

sec

toru

l re

zide

nia

l va

ofe

ri cr

edite

pe

ntru

go

spod

rii

indi

vidu

ale,

as

ocia

ii de

lo

cata

ri, c

oope

rativ

e i c

ondo

min

ii. D

e as

emen

ea, c

redi

te

vor

fi of

erite

com

pani

ilor

de s

ervi

cii

ener

getic

e pe

ntru

re

aliz

area

msu

rilor

de

efic

ien

ene

rget

ic î

n se

ctor

ul

rezi

den

ial

106.

Pro

mov

area

cl

diril

or a

l cro

r co

nsum

de

ener

gie

este

apr

oape

ega

l cu

zer

o T

itlul

msu

rii d

e ef

icie

n

ener

getic

Pr

omov

area

cl

diri

lor

al c

ror

cons

um d

e en

ergi

e es

te a

proa

pe e

gal c

u ze

ro

Inde

xul m

suri

i de

efic

ien

en

erge

tic

C2,

C2.

1

Des

crie

rea

C

ateg

oria

R

egle

men

tare

Pe

rioad

a de

tim

p În

cepu

t: ia

nuar

ie 2

014

Sfîr

it: d

ecem

brie

201

5 Sc

opul

, scu

rt

desc

riere

D

irect

iva

priv

ind

perf

orm

ana

ener

getic

a

cldi

rilor

pr

eved

ere

elab

orar

ea p

lanu

rilor

na

iona

le d

e cr

ete

re a

nu

mru

lui d

e cl

diri

cu c

onsu

mul

apr

oape

ega

l cu

zero

. În

ace

st se

ns, s

e pr

opun

e:

1) e

labo

rare

a ca

ietu

lui

de s

arci

ni p

entru

efe

ctua

rea

unui

stu

diu

de f

ezab

ilita

te p

rivin

d cl

diril

e al

cro

r co

nsum

de

ener

gie

este

apr

oape

ega

l cu

zero

; 2)

ela

bora

rea

unui

stu

diu

de f

ezab

ilita

te p

rivin

d cl

diril

e al

cro

r con

sum

de

ener

gie

este

apr

oape

ega

l cu

zero

. Sc

opul

fina

l R

educ

erea

con

sum

ului

de

ener

gie

per

m2 , c

u ac

oper

irea

unei

p

ri

cons

ider

abile

di

n re

surs

e de

en

ergi

e re

gene

rabi

l.

Mrir

ea

num

rulu

i de

cl

diri

al

cro

r co

nsum

est

e ap

roap

e eg

al c

u ze

ro

Gru

pul-

int

Se

ctor

ul c

onst

ruc

iilor

A

plic

abili

tate

a

Apl

icar

e na

iona

l

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baz

eaz

m

sura

Nor

ma

priv

ind

intro

duce

rea

cldi

rilor

al

cro

r co

nsum

es

te

apro

ape

egal

cu

ze

ro

este

ap

licab

il

cldi

rilor

pu

blic

e în

cepî

nd c

u an

ul 2

018.

Dat

fiin

d c

spa

iile

nou-

cons

truite

cu

dest

ina

ie p

ublic

con

stitu

ie d

oar

0,05

% în

to

talu

l co

nstru

ciil

or d

ate

în e

xplo

atar

e an

ual

(200

0-20

10),

calc

ulul

im

pact

ului

est

e ne

glija

bil

pent

ru 2

018-

2020

. Rat

a cl

diril

or p

ublic

e ca

re s

înt s

upus

e re

nov

rilor

m

ajor

e i c

ad su

b in

cide

na

aces

tei p

reve

deri

va u

rma

a fi

stab

ilit

în u

rmto

rul P

lan

naio

nal.

Pe

ntru

ce

lela

lte

cldi

ri,

prev

eder

ea

este

ap

licab

il

înce

pînd

cu

anul

202

0 B

uget

ul i

surs

ele

finan

ciar

e Su

rse

prop

rii

Org

anul

de

impl

emen

tare

M

inis

teru

l Dez

volt

rii R

egio

nale

i C

onst

ruc

iilor

Aut

orita

tea

care

M

inis

teru

l D

ezvo

ltrii

R

egio

nale

i

Con

stru

ciil

or,

mon

itoriz

eaz

M

inis

teru

l Ec

onom

iei,

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

na

Ener

getic

Ec

onom

ii de

en

ergi

e M

etod

a de

m

onito

rizar

e /

msu

rare

a

econ

omiil

or

rezu

ltate

Met

oda

de m

onito

rizar

e –

„Bot

tom

-Up”

, re

aliz

at î

n ba

za s

iste

mul

ui n

aio

nal

de e

vide

n a

con

tract

elor

de

perf

orm

an

ener

getic

el

iber

ate

i în

regi

stra

te

în

conf

orm

itate

cu

legi

sla

ia în

vig

oare

Econ

omiil

e re

aliz

ate

în 2

015

Nu

este

apl

icab

il, d

at f

iind

c c

erin

a de

int

rodu

cere

a

cldi

rilor

al

cro

r co

nsum

est

e eg

al c

u ze

ro (

sub

50

kWh/

m2 /a

nual

) int

r în

vig

oare

înce

pînd

cu

2018

Ec

onom

iile

de

ener

gie

prec

oniz

ate

pîn

în

anu

l 201

6

Nu

este

apl

icab

il, d

at f

iind

c c

erin

a de

int

rodu

cere

a

cldi

rilor

al

cro

r co

nsum

est

e eg

al c

u ze

ro (

sub

50

kWh/

m2 /a

nual

) int

r în

vig

oare

înce

pînd

cu

2018

Impa

ctul

pr

econ

izat

pr

ivin

d ec

onom

iile

de

ener

gie

pîn

în

2020

Econ

omii

calc

ulat

e –

0,32

kte

p pe

ntru

2 a

ni. N

u s-

a lu

at

în c

alcu

l rat

a re

nov

rilor

anu

ale

Ipot

eze

Intro

duce

rea

cerin

ei p

rivin

d co

nsum

ul a

proa

pe e

gal

cu

zero

înc

epîn

d di

n 20

18 p

entru

cl

diril

e cu

des

tina

ie

publ

ic i

înce

pînd

din

202

0 pe

ntru

cel

elal

te se

ctoa

re

Supr

apun

eri,

efec

te d

e m

ultip

licar

e,

sine

rgii

Prev

eder

ile

priv

ind

cldi

rile

al

cro

r co

nsum

es

te

apro

ape

egal

cu

zero

sîn

t re

flect

ate

în p

roie

ctul

Leg

ii pr

ivin

d pe

rfor

man

a en

erge

tic a

cl

diril

or

Sec

iune

a a

4-a.

Msu

ri p

rivi

nd c

rete

rea

efic

ien

ei e

nerg

etic

e în

sect

orul

pub

lic

10

7. M

anag

emen

tul e

nerg

etic

la n

ivel

ul a

utor

itilo

r pub

lice

loca

le

T

itlul

msu

rii d

e ef

icie

n

ener

getic

M

anag

emen

tul e

nerg

etic

la n

ivel

ul a

utor

itilo

r pu

blic

e lo

cale

In

dexu

l m

suri

i de

ef

icie

n

ener

getic

M

E1- M

E8

Des

crie

rea

C

ateg

oria

R

egle

men

tare

/pla

nific

are

i man

agem

ent

Perio

ada

de ti

mp

Înce

put:

ianu

arie

201

3 Sf

îrit:

ianu

arie

201

5 Sc

opul

, sc

urt

de

scrie

re

Impl

emen

tare

a Le

gii n

r. 14

2 di

n 2

iulie

201

0 cu

priv

ire la

ef

icie

na

ener

getic

Sc

opul

fina

l In

trodu

cere

a m

anag

emen

tulu

i en

erge

tic

la

nive

lul

auto

ritilo

r pu

blic

e lo

cale

(c

onsi

liile

ra

iona

le,

mun

icip

ale,

UTA

Gg

uzia

).

Mon

itoriz

area

co

nsum

urilo

r en

erge

tice,

pl

anifi

care

a ac

tivit

ilor

de î

mbu

nt

ire a

efic

ien

ei e

nerg

etic

e i

finan

area

ace

stor

a co

nfor

m p

riorit

ilor

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

79

Gru

pul-

int

A

utor

itile

pub

lice

loca

le d

e ni

velu

l II

Apl

icab

ilita

tea

A

plic

are

naio

nal

(35

de u

nit

i ter

itoria

l-adm

inis

trativ

e)

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baz

eaz

m

sura

Intro

duce

rea

man

agem

entu

lui

ener

getic

la

ni

velu

l au

torit

ilor

publ

ice

loca

le

pres

upun

e im

plem

enta

rea

urm

toar

elor

msu

ri:

1)

ela

bora

rea

softu

lui d

e m

onito

rizar

e a

cons

umur

ilor

de e

nerg

ie p

entru

aut

orit

ile p

ublic

e lo

cale

(co

nsili

ile

raio

nale

, mun

icip

ale

i U

TA G

guz

ia)

i a

man

ualu

lui

de u

tiliz

are

a so

ftulu

i;

2) a

ngaj

area

man

ager

ilor

ener

getic

i în

32 d

e co

nsili

i ra

iona

le, U

TA G

guz

ia i

2 m

unic

ipii;

3)

inst

ruire

a a

35 d

e m

anag

eri e

nerg

etic

i; 4)

org

aniz

area

per

iodi

c a

cur

suril

or d

e in

stru

ire

i pe

rfec

iona

re a

man

ager

ilor

ener

getic

i ang

aja

i în

cadr

ul

cons

iliilo

r rai

onal

e, m

unic

ipal

e i U

TA G

guz

ia;

5) e

labo

rare

a i a

prob

area

stru

ctur

ii i f

orm

ular

ului

-st

anda

rd p

entru

pro

gram

ele

loca

le d

e îm

bun

tire

a

efic

ien

ei e

nerg

etic

e i

plan

urile

loc

ale

de a

ciu

ne î

n do

men

iul e

ficie

nei

ene

rget

ice;

6)

el

abor

area

i

apro

bare

a pr

ogra

mel

e lo

cale

de

îm

bun

tire

a e

ficie

nei

ene

rget

ice

i pla

nuril

e lo

cale

de

aciu

ne în

dom

eniu

l efic

ien

ei e

nerg

etic

e;

7) e

labo

rare

a de

ctre

con

silii

le r

aion

ale,

mun

icip

ale

i U

TA

Gg

uzia

a

rapo

arte

lor

anua

le

în

baza

fo

rmul

arul

ui

elab

orat

de

A

gen

ia

pent

ru

Efic

ien

a En

erge

tic;

8) e

labo

rare

a i a

dopt

area

pla

nuril

or d

e ac

iuni

pen

tru

o en

ergi

e du

rabi

l

pent

ru

ora

ele

care

au

ad

erat

la

C

onve

nia

prim

arilo

r B

uget

ul i

surs

ele

finan

ciar

e B

uget

ul

tota

l pe

ntru

im

plem

enta

rea

aces

tor

msu

ri co

nstit

uie

apro

xim

ativ

32,

4 m

il.le

i (2,

7 m

il. d

olar

i SU

A).

1.

Pro

gram

ul r

egio

nal S

YN

ENER

GY

/USA

ID –

10,

8 m

ii le

i (90

mii

dola

ri SU

A) p

entru

: in

stru

irea

a 35

de

man

ager

i ene

rget

ici;

el

abor

area

fo

rmul

arul

ui-s

tand

ard

al

prog

ram

elor

lo

cale

de

îmbu

nt

ire a

efic

ien

ei e

nerg

etic

e i p

lanu

rilor

lo

cale

de

aciu

ne în

dom

eniu

l efic

ien

ei e

nerg

etic

e;

elab

orar

ea so

ftulu

i de

mon

itoriz

are

a co

nsum

urilo

r;

acor

dare

a as

iste

nei

în

elab

orar

ea a

35

de p

rogr

ame

loca

le d

e îm

bun

tire

a e

ficie

nei

ene

rget

ice

i pl

anur

i lo

cale

de

aciu

ne în

dom

eniu

l efic

ien

ei e

nerg

etic

e;

înto

cmire

a m

anua

lulu

i i g

hidu

lui p

entru

aut

orit

ile

publ

ice

loca

le p

rivin

d el

abor

area

pla

nuril

or l

ocal

e de

îm

bun

tire

a e

ficie

nei

ene

rget

ice

i pla

nuril

or lo

cale

de

aciu

ne în

dom

eniu

l efic

ien

ei e

nerg

etic

e.

2. P

roie

ctul

USA

ID/L

GSP

– 2

1,6

mil.

lei (

1,8

mil.

dol

ari

SUA

) pe

ntru

com

pone

nta

efic

ien

ene

rget

ic.

Ace

asta

va

inc

lude

asi

sten

teh

nic

pen

tru c

irca

33 d

e or

ae

(cen

tre r

aion

ale)

în

elab

orar

ea d

e pl

anur

i etc

.

Org

anul

de

impl

emen

tare

M

inis

teru

l Ec

onom

iei,

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

na

Ener

getic

A

utor

itate

a ca

re

mon

itoriz

eaz

M

inis

teru

l Ec

onom

iei,

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

na

Ener

getic

Ec

onom

ii de

en

ergi

e M

etod

a de

m

onito

rizar

e /

msu

rare

a

econ

omiil

or

rezu

ltate

„Top

-Dow

n”

com

bina

t

cu

„Bot

tom

-Up”

, od

at

cu

inst

alar

ea si

stem

ului

de

mon

itoriz

are

a co

nsum

urilo

r

Econ

omiil

e re

aliz

ate

în 2

015

Con

form

cal

cule

lor

pent

ru in

stru

men

tul f

inan

ciar

Fon

dul

pent

ru e

ficie

n e

nerg

etic

Ec

onom

iile

de

ener

gie

prec

oniz

ate

pîn

în

anu

l 201

6

Con

form

cal

cule

lor

pent

ru in

stru

men

tul f

inan

ciar

Fon

dul

pent

ru e

ficie

n e

nerg

etic

Impa

ctul

pr

econ

izat

pr

ivin

d ec

onom

iile

de

ener

gie

pîn

în

2020

Con

form

cal

cule

lor

pent

ru in

stru

men

tul f

inan

ciar

Fon

dul

pent

ru e

ficie

n e

nerg

etic

Ipot

eze

Plan

ifica

rea

în

sine

nu

of

er

econ

omii.

M

suril

e pr

evzu

te

în

prog

ram

ele

loca

le

de

îmbu

nt

ire

a ef

icie

nei

ene

rget

ice

i pl

anur

ile l

ocal

e de

ac

iune

în

dom

eniu

l ef

icie

nei

en

erge

tice

vor

fi fin

anat

e di

n bu

gete

le l

ocal

e i

inst

rum

ente

le f

inan

ciar

e ex

iste

nte

– Fo

ndul

pen

tru e

ficie

n e

nerg

etic

i F

ondu

l na

iona

l de

dezv

olta

re re

gion

al

Supr

apun

eri,

efec

te

de

mul

tiplic

are,

si

nerg

ii

Plan

urile

de

aciu

ni p

entru

o e

nerg

ie d

urab

il e

labo

rate

co

nfor

m C

onve

nie

i pr

imar

ilor

sînt

val

abile

doa

r pe

ntru

se

mna

tari.

Ace

stea

vor

cup

rinde

per

ioad

a pî

n î

n an

ul

2020

. A

gen

ia v

a gh

ida

sem

nata

rii în

ela

bora

rea

plan

urilo

r 10

8. E

ficie

ntiz

area

con

sum

ului

de

ener

gie

în se

ctor

ul p

ublic

Titl

ul m

suri

i de

efic

ien

en

erge

tic

Efic

ient

izar

ea c

onsu

mul

ui d

e en

ergi

e în

sect

orul

pu

blic

In

dexu

l m

suri

i de

ef

icie

n

ener

getic

FE

E 1

Des

crie

rea

C

ateg

oria

M

ecan

ism

e de

eco

nom

isire

a e

nerg

iei

i alte

com

bina

iiPe

rioad

a de

tim

p În

cepu

t: se

ptem

brie

201

3 Sf

îrit:

dec

embr

ie 2

015

Scop

ul,

scur

t

desc

riere

Îm

bun

tire

a ef

icie

nei

en

erge

tice

i va

lorif

icar

ea

surs

elor

reg

ener

ate

de e

nerg

ie î

n se

ctor

ul p

ublic

cu

acop

erire

fin

anci

ar

din

Fond

ul

pent

ru

efic

ien

en

erge

tic i

din

alte

surs

e.

În

anul

20

13,

apro

xim

ativ

80

%

din

mijl

oace

le

finan

ciar

e al

e Fo

ndul

ui p

entru

efic

ien

ene

rget

ic v

or

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

80

fi de

stin

ate

sect

orul

ui p

ublic

Sc

opul

fina

l R

educ

erea

con

sum

ului

de

ener

gie

i ac

umul

area

de

mijl

oace

fin

anci

are

din

econ

omiil

e de

en

ergi

e ca

ur

mar

e a

impl

emen

trii

m

suril

or

de

efic

ien

en

erge

tic.

Red

ucer

ea c

heltu

ielil

or p

entru

ene

rgie

i

resu

rse

ener

getic

e al

ocat

e pe

ntru

au

torit

ile

adm

inis

traie

i pub

lice

loca

le i

inst

ituiil

e af

iliat

e

Gru

pul-

int

A

utor

itile

adm

inis

traie

i pub

lice

loca

le

Apl

icab

ilita

tea

A

plic

are

naio

nal

In

form

aii

pent

ru

impl

emen

tare

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baz

eaz

m

sura

Se p

ropu

ne re

aliz

area

urm

toar

elor

act

ivit

i: 1)

im

plem

enta

rea

proi

ecte

lor

în d

omen

iul

efic

ien

ei

ener

getic

e;

2)

finan

area

pr

oiec

telo

r în

do

men

iul

efic

ien

ei

ener

getic

e fe

zabi

le d

in p

unct

de

vede

re e

cono

mic

, te

hnic

i e

colo

gic;

3)

asi

gura

rea

cons

umul

ui ra

iona

l de

ener

gie

în a

r;

4) re

duce

rea

emis

iilor

de

gaze

cu

efec

t de

ser

B

uget

ul i

surs

ele

finan

ciar

e 20

13 –

159

360

,3 m

ii le

i; 20

14 –

175

751

,1 m

ii le

i O

rgan

ul d

e im

plem

enta

re

Min

iste

rul

Econ

omie

i, A

gen

ia

pent

ru

Efic

ien

a En

erge

tic

Aut

orita

tea

care

m

onito

rizea

z

Min

iste

rul

Econ

omie

i, A

gen

ia

pent

ru

Efic

ien

a En

erge

tic

Econ

omii

de

ener

gie

Met

oda

de

mon

itoriz

are

/ m

sura

re a

ec

onom

iilor

re

zulta

te

Met

oda

de

calc

ul

al

econ

omiil

or

de

ener

gie

– „B

otto

m-U

p”:

eco

nom

iile

au f

ost

calc

ulat

e re

iein

d di

n ex

perie

na

de v

alor

ifica

re a

23,

5 m

il. l

ei d

e c

tre

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

na

Ener

getic

pe

pa

rcur

sul

anul

ui 2

011.

Eco

nom

ia d

e en

ergi

e pr

imar

est

imat

co

nstit

uie

258

tep

anua

l. M

etod

a de

mon

itori

zare

– „

Bot

tom

-Up”

, rea

lizat

în

baza

evi

den

ei p

roie

ctel

or i

mpl

emen

tate

din

sur

sele

Fo

ndul

ui p

entru

efic

ien

ene

rget

ic

Econ

omiil

e re

aliz

ate

în 2

015

Econ

omii

de e

nerg

ie –

3,6

1 kt

ep

Econ

omiil

e de

en

ergi

e pr

econ

izat

e pî

n

în a

nul 2

016

Econ

omii

de e

nerg

ie –

12,

9 kt

ep

Impa

ctul

pr

econ

izat

pr

ivin

d ec

onom

iile

de

ener

gie

pîn

în

2020

Econ

omii

de e

nerg

ie –

32,

5 kt

ep

Ipot

eze

Pe p

arcu

rsul

ani

lor 2

013-

2015

vor

fi id

entif

icat

e i a

lte

surs

e de

fin

anar

e di

n pa

rtea

dona

toril

or,

care

vor

di

rec

iona

te

spre

ac

tivit

ile

prio

ritar

e in

clus

e în

pr

ogra

mel

e lo

cale

de

îm

bun

tire

a

efic

ien

ei

ener

getic

e i

plan

urile

loc

ale

de a

ciu

ne î

n do

men

iul

efic

ien

ei e

nerg

etic

e

Supr

apun

eri,

efec

te d

e m

ultip

licar

e,

sine

rgii

Com

plem

enta

re:

Lini

a de

fin

anar

e pe

ntru

efic

ien

a en

erge

tic

în

Mol

dova

II

; Fo

ndul

na

iona

l de

de

zvol

tare

regi

onal

109.

Opt

imiz

area

sist

emul

ui p

ublic

de

ilum

inar

e st

rada

l

T

itlul

msu

rii d

e ef

icie

n

ener

getic

O

ptim

izar

ea si

stem

ului

pub

lic d

e ilu

min

are

stra

dal

In

dexu

l m

suri

i de

ef

icie

n

ener

getic

P 1

-P2

Des

crie

rea

C

ateg

oria

M

ecan

ism

de

efic

ien

ene

rget

ic

Perio

ada

de ti

mp

Înce

put:

ianu

arie

201

3 Sf

îrit:

dec

embr

ie 2

015

Scop

ul, s

curt

de

scrie

re

Opt

imiz

area

co

nsum

ului

de

en

ergi

e el

ectri

c

în

loca

litile

Rep

ublic

ii M

oldo

va p

rin i

mpl

emen

tare

a si

stem

elor

de

ilum

inat

efic

ient

e în

caz

ul re

abili

trii

sau

m

oder

niz

rii si

stem

ului

de

ilum

inat

pub

lic

Scop

ul fi

nal

Opt

imiz

area

co

nsum

ului

de

en

ergi

e el

ectri

c

în

loca

litile

R

epub

licii

Mol

dova

. Im

plem

enta

rea

cadr

ului

le

gal,

cît

i a

proi

ecte

lor

de

efic

ien

en

erge

tic

Gru

pul-

int

A

utor

itile

adm

inis

traie

i pub

lice

loca

le

Apl

icab

ilita

tea

A

plic

are

naio

nal

In

form

aii

pent

ru

impl

emen

tare

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baze

az m

sura

Msu

ra p

resu

pune

real

izar

ea u

rmto

arel

or a

ciu

ni:

1) e

labo

rare

a pr

opun

erilo

r pe

ntru

re

stric

iona

rea

lm

pilo

r inc

ande

scen

te în

sect

orul

pub

lic;

2) re

flect

area

ace

stei

msu

ri în

pro

gram

ele

loca

le

de î

mbu

nt

ire a

efic

ien

ei e

nerg

etic

e i

plan

urile

lo

cale

de

aciu

ne în

dom

eniu

l efic

ien

ei e

nerg

etic

e;

3) a

udita

rea

ener

getic

a s

iste

mel

or d

e ilu

min

at

exis

tent

e;

4) în

locu

irea

corp

urilo

r de

ilum

inar

e ex

iste

nte

cu

alte

le e

ficie

nte;

5)

mon

itoriz

area

con

sum

ului

de

ener

gie

dup

re

aliz

area

pro

iect

elor

în d

omen

iul i

lum

inat

ului

stra

dal

Bug

etul

i su

rsel

e fin

anci

are

Age

nia

G

erm

an

pent

ru

Coo

pera

re

Inte

rna

iona

l,

Fond

ul n

aio

nal d

e de

zvol

tare

regi

onal

, Fon

dul p

entru

ef

icie

n e

nerg

etic

, Fo

ndul

de

Inve

stii

i So

cial

e di

n M

oldo

va

Org

anul

de

impl

emen

tare

A

utor

itile

adm

inis

traie

i pu

blic

e lo

cale

, cu

spr

ijinu

l M

inis

teru

lui

Fina

nel

or

i A

gen

iei

pent

ru E

ficie

na

Ener

getic

Aut

orita

tea

care

m

onito

rizea

z

Age

nia

pen

tru E

ficie

na

Ener

getic

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

81

Econ

omii

de

ener

gie

Met

oda

de

mon

itoriz

are

/ m

sura

re a

ec

onom

iilor

re

zulta

te

Met

oda

de

calc

ul

al

econ

omiil

or

de

ener

gie

– „B

otto

m-U

p”:

eco

nom

iile

au f

ost

calc

ulat

e re

iein

d di

n ne

cesa

rul

de i

nves

tiii

per

corp

de

ilum

inat

i

inve

stii

ile a

loca

te.

Met

oda

de

mon

itori

zare

–

„Bot

tom

-Up”

: m

onito

rizar

ea

a fo

st

efec

tuat

în

ba

za

rapo

arte

lor

audi

toril

or

ener

getic

i i

a ra

poar

telo

r au

torit

ilor

adm

inis

traie

i pub

lice

loca

le

Ec

onom

iile

real

izat

e în

201

5 Ec

onom

ii de

ene

rgie

cal

cula

te –

51,

6 te

p

Econ

omiil

e de

en

ergi

e pr

econ

izat

e pî

n

în a

nul 2

016

Econ

omii

de e

nerg

ie e

stim

ate

– 12

9 te

p

Impa

ctul

pr

econ

izat

priv

ind

econ

omiil

e de

en

ergi

e pî

n în

20

20

Econ

omii

de e

nerg

ie e

stim

ate

– 25

8 te

p

Ipot

eze

i ris

curi

Pres

upun

em

c

volu

mul

al

ocril

or

de

mijl

oace

fin

anci

are

din

buge

tul d

e st

at v

a fi

men

inut

la n

ivel

ul

anul

ui 2

012.

R

espe

ctiv

, pe

ntru

per

ioad

a pr

ezen

tulu

i Pl

an n

aio

nal

va f

i ne

cesa

r o

sum

tot

al d

e 4

635

mii

lei

pent

ru

real

izar

ea e

cono

miil

or d

e en

ergi

e pr

opus

e Su

prap

uner

i, ef

ecte

de

mul

tiplic

are,

si

nerg

ii

Se p

ropu

ne a

fi

incl

us d

rept

msu

r p

riorit

ar î

n pr

ogra

mel

e lo

cale

de

îm

bun

tire

a

efic

ien

ei

ener

getic

e i

plan

urile

loc

ale

de a

ciu

ne î

n do

men

iul

efic

ien

ei e

nerg

etic

e Se

ciu

nea

a 5-

a. M

suri

pri

vind

cre

tere

a ef

icie

ntei

ene

rget

ice

în se

ctor

ul tr

ansp

ortu

rilo

r

110.

Pro

mov

area

efic

ien

ei e

nerg

etic

e în

sect

orul

tran

spor

tulu

i ter

estru

Titl

ul m

suri

i de

efic

ien

en

erge

tic

Prom

ovar

ea e

ficie

nei

ene

rget

ice

în se

ctor

ul

tran

spor

tulu

i ter

estr

u In

dexu

l m

suri

i de

ef

icie

n

ener

getic

A

E7-A

E 7.

6

Des

crie

rea

C

ateg

oria

In

form

are

i msu

ri ob

ligat

orii

Perio

ada

de ti

mp

Înce

put:

ianu

arie

201

3 Sf

îrit:

dec

embr

ie 2

015

Scop

ul, s

curt

de

scrie

re

Cre

area

cad

rulu

i le

gal

i no

rmat

iv p

rivin

d et

iche

tare

a pn

euril

or

Scop

ul fi

nal

Opt

imiz

area

co

nsum

ului

de

ca

rbur

ani

în

sect

orul

tra

nspo

rtulu

i. C

rear

ea r

egul

ilor

i gh

idur

ilor

pent

ru

auto

ritile

adm

inis

traie

i pu

blic

e lo

cale

în

dom

eniu

l pr

ocur

rilor

i a

dmin

istr

rii m

ijloa

celo

r de

trans

port

Gru

pul-

int

A

utor

itile

adm

inis

traie

i pub

lice

loca

le, c

ondu

cto

rii

auto

vehi

cule

lor,

parc

urile

de

trans

port

auto

A

plic

abili

tate

a

Apl

icar

e na

iona

l

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baze

az m

sura

Act

ivit

ile în

sect

orul

tran

spor

tulu

i inc

lud:

1)

elab

orar

ea

i ad

opta

rea

cadr

ului

de

re

glem

enta

re p

rivin

d et

iche

tare

a pn

euril

or;

2)

elab

orar

ea i

des

emna

rea

reco

man

dril

or p

entru

au

torit

ile p

ublic

e pr

ivin

d pr

ocur

rile

de tr

ansp

ort c

u un

ac

cent

sp

orit

asup

ra

efic

ien

ei

carb

uran

ilor

cons

uma

i; 3)

elab

orar

ea r

egul

ilor

pent

ru i

mpo

rtul

pneu

rilor

co

nfor

m c

lase

lor C

1, C

2, C

3;

4)el

abor

area

pr

ogra

mel

or

pent

ru

optim

izar

ea

circ

ula

iei

trans

portu

lui

pe

str

zile

ce

ntra

le

ale

loca

litilo

r; 5)

elab

orar

ea

ghid

ului

pr

ivin

d pr

ocur

area

un

itilo

r de

tra

nspo

rt pe

ntru

aut

orit

ile p

ublic

e cu

re

spec

tare

a cr

iterii

lor d

e ef

icie

n e

nerg

etic

B

uget

ul i

surs

ele

finan

ciar

e Su

rsel

e ad

min

istra

tive

ale

auto

ritilo

r an

trena

te î

n el

abor

area

act

elor

men

iona

te;

supo

rtul

buge

tulu

i de

st

at

Org

anul

de

impl

emen

tare

A

gen

ia

pent

ru

Efic

ien

a En

erge

tic,

Min

iste

rul

Tran

spor

turil

or

i In

fras

truct

urii

Dru

mur

ilor,

auto

ritile

ad

min

istra

iei

publ

ice

loca

le,

Age

nia

A

chiz

iii P

ublic

e A

utor

itate

a ca

re

mon

itoriz

eaz

A

gen

ia

pent

ru

Efic

ien

a En

erge

tic,

Min

iste

rul

Tran

spor

turil

or i

Infr

astru

ctur

ii D

rum

urilo

r Ec

onom

ii de

en

ergi

e M

etod

a de

m

onito

rizar

e /

msu

rare

a

econ

omiil

or

rezu

ltate

Met

oda

de c

alcu

l a e

cono

miil

or d

e en

ergi

e –

„Top

-D

own”

: ec

onom

ia d

e en

ergi

e es

te c

alcu

lat

rei

ein

d di

n co

nsum

ul

com

bust

ibili

lor

lichi

zi

în

sect

orul

ui

trans

portu

lui

i ce

i ut

iliza

i de

po

pula

ie

conf

orm

ba

lan

ei e

nerg

etic

e.

Met

oda

de

mon

itori

zare

–

„Bot

tom

-Up”

: m

onito

rizar

ea

este

ef

ectu

at

în

baza

an

aliz

ei

regl

emen

tril

or

Econ

omiil

e re

aliz

ate

în 2

015

Nea

plic

abil

Econ

omiil

e de

en

ergi

e pr

econ

izat

e pî

n

în a

nul 2

016

Nea

plic

abil

Impa

ctul

pr

econ

izat

priv

ind

econ

omiil

e de

en

ergi

e pî

n în

20

20

Nea

plic

abil

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

82

Ipot

eze

În u

rma

impl

emen

trii

pre

zent

ului

Pla

n na

iona

l vor

fi

calc

ulat

e ec

onom

iile

real

izat

e da

torit

in

trodu

cerii

re

glem

ent

rii

i m

oder

niz

rii

infr

astru

ctur

ii tra

nspo

rtulu

i ter

estru

Su

prap

uner

i, ef

ecte

de

mul

tiplic

are,

si

nerg

ii

Rep

ublic

a M

oldo

va i

-a p

ropu

s dre

pt sc

op su

bstit

uire

a

10%

din

tot

alul

com

bust

ibili

lor

lichi

zi c

onsu

ma

i cu

bi

ocom

bust

ibili

. H

otrîr

ea G

uver

nulu

i nr.

85 d

in 1

feb

ruar

ie 2

008

„Cu

priv

ire

la

apro

bare

a St

rate

giei

in

fras

truct

urii

trans

portu

lui

tere

stru

pe

anii

2008

-201

7” p

reve

de u

n pr

ogra

m d

e re

abili

tare

i m

oder

niza

re a

infr

astru

ctur

ii ru

tiere

în

valo

are

tota

l d

e 28

36 m

il. d

olar

i SU

A

pent

ru u

rmto

rii 1

0 an

i

Sec

iune

a a

6-a.

Msu

ri o

rizo

ntal

e i i

nter

sect

oria

le

11

1.

Act

ualiz

area

i

adop

tare

a ca

drul

ui

lega

l ca

re

s

asig

ure

impl

emen

tare

a Le

gii n

r. 14

2 di

n 2

iulie

201

0 cu

priv

ire la

efic

ien

a en

erge

tic

T

itlul

msu

rii d

e ef

icie

n

ener

getic

A

ctua

lizar

ea i

ado

ptar

ea c

adru

lui l

egal

car

e s

as

igur

e im

plem

enta

rea

Leg

ii nr

. 142

din

2 iu

lie

2010

cu

priv

ire

la e

ficie

na

ener

getic

In

dexu

l m

suri

i de

ef

icie

n

ener

getic

G

1, G

2, G

3

Des

crie

rea

C

ateg

oria

R

egle

men

tri

Pe

rioad

a de

tim

p În

cepu

t: ia

nuar

ie 2

014

Sfîr

it: d

ecem

brie

201

4 Sc

opul

, sc

urt

de

scrie

re

Arm

oniz

area

ca

drul

ui

lega

l cu

no

ua

Dire

ctiv

20

12/2

7/U

E pr

ivin

d ef

icie

na

ener

getic

; ad

opta

rea

i im

plem

enta

rea

regl

emen

tril

or

ce

ar

asig

ura

exec

utar

ea L

egii

cu p

rivire

la e

ficie

na

ener

getic

Sc

opul

fina

l D

ezvo

ltare

a pi

eei

de

serv

icii

ener

getic

e; p

rom

ovar

ea

tehn

olog

iilor

per

form

ante

i

prie

teno

ase

med

iulu

i i,

prin

ur

mar

e,

redu

cere

a in

tens

itii

ener

getic

e i

a em

isiil

or d

e ga

ze c

u ef

ect d

e se

r.

C

rear

ea c

ondi

iei l

egal

e, d

e re

glem

enta

re

i ada

ptar

e a

stan

dard

elor

rele

vant

e, p

entru

asi

gura

rea

impl

emen

trii

D

irect

ivei

priv

ind

efic

ien

a en

erge

tic

Gru

pul-

int

A

utor

itile

ad

min

istra

iei

publ

ice

loca

le,

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

na

Ener

getic

, M

inis

teru

l Ec

onom

iei,

med

iul a

cade

mic

A

plic

abili

tate

a

Apl

icar

e na

iona

l

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baze

az m

sura

Act

ivit

ile p

ropu

se în

scop

ul p

reze

ntei

msu

ri:

1)ac

tual

izar

ea

i ad

opta

rea

cadr

ului

leg

al c

are

s

asig

ure

impl

emen

tare

a Le

gii n

r. 14

2 di

n 2

iulie

201

0 cu

priv

ire la

efic

ien

a en

erge

tic;

2)ac

tual

izar

ea P

rogr

amul

ui n

aio

nal p

entru

efic

ien

en

erge

tic 2

011-

2020

, în

func

ie d

e pr

ogre

s, a

a cu

m

prev

ede

capi

tolu

l I a

l ace

stui

a;

3)ad

apta

rea

stan

dard

elor

eur

open

e ca

re s

asi

gure

bu

na i

mpl

emen

tare

a L

egii

nr.

142

i a

Dire

ctiv

ei

priv

ind

efic

ien

a en

erge

tic.

Ace

ast

m

sur

es

te

prev

zut

i

în S

priji

nul

bug

etar

pen

tru s

ecto

rul

ener

getic

i

prez

int

o

cond

iie

nece

sar

pe

ntru

ap

licar

ea n

oilo

r ex

igen

e re

zulta

te d

in t

rans

pune

rea

dire

ctiv

elor

eur

open

e;

4)co

nsol

idar

ea

capa

cit

ilor

inst

ituio

nale

di

n se

ctor

ul

ener

getic

în

ve

dere

a el

abor

rii

i im

plem

ent

rii

polit

icilo

r în

do

men

iul

efic

ien

ei

ener

getic

e (A

gen

ia

pent

ru

Efic

ien

a En

erge

tic

i D

irec

ia g

ener

al s

ecur

itate

i

efic

ien

ene

rget

ic a

M

inis

teru

lui E

cono

mie

i).

5)im

plem

enta

rea

stra

tegi

ei

de

com

unic

are

în

dom

eniu

l ef

icie

nei

en

erge

tice:

at

elie

re

de

lucr

u,

conf

erin

e, e

xpoz

iii,

man

uale

i b

rour

i etc

.;

6)sp

rijin

irea

liniil

or d

e cr

edita

re p

entru

sec

toru

l in

dust

rial l

ansa

te d

e B

ERD

B

uget

i

surs

ele

finan

ciar

e B

uget

ul to

tal:

1.

Ado

ptar

ea

i act

ualiz

area

cad

rulu

i leg

al în

dom

eniu

l ef

icie

nei

en

erge

tice

i va

lorif

icrii

su

rsel

or

rege

nera

bile

de

ener

gie

cons

titui

e:

2013

– 3

0 32

1,1

mii

lei;

20

14 –

17

490,

0 m

ii le

i 2.

Inst

ruire

a pe

rson

alul

ui i

per

fec

iona

rea

capa

cit

ilor

inst

ituio

nale

: D

irec

ia g

ener

al s

ecur

itate

i

efic

ien

ene

rget

ic a

M

inis

teru

lui

Econ

omie

i i

Age

nia

pen

tru E

ficie

na

Ener

getic

: Pr

oiec

tul

SID

A „

Asi

sten

a te

hnic

pen

tru

cons

olid

area

cap

acit

ilor

în v

eder

ea a

sigu

rrii

unu

i m

anag

emen

t en

erge

tic s

uste

nabi

l” p

entru

ani

i 20

12-

2015

, în

val

oare

tot

al d

e 1,

8 m

il. e

uro,

dup

cum

ur

mea

z:

2013

– 1

2 16

6,5

mii

lei;

20

15 –

4 2

21,2

mii

lei.

Pr

oiec

tul G

EF-U

NID

O “

Red

ucer

ea g

azel

or c

u ef

ect d

e se

r p

rin îm

bun

tire

a ef

icie

nei

ene

rget

ice

în s

ecto

rul

indu

stria

l în

Mol

dova

”:

2013

– 0

,9 m

il.le

i (75

000

dol

ari S

UA

);

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

na

Ener

getic

: Pr

oiec

tul

Stra

tegi

ei d

e ch

eltu

ieli

în s

ecto

rul e

nerg

etic

pen

tru a

nii

2013

-201

5 pr

eved

e ur

mto

arel

e co

stur

i pen

tru a

ciu

nea

în c

auz

(Pro

gram

ul d

e ac

tivita

te a

l Guv

ernu

lui):

20

13 –

1 5

35,5

mii

lei;

2014

– 1

555

, 4 m

ii le

i;

2015

– 1

795

,0 m

ii le

i.

3. C

ostu

l pe

ntru

com

unic

are

prev

zut

în p

roie

ctul

St

rate

giei

de

chel

tuie

li pe

ntru

sec

toru

l ene

rget

ic 2

013-

2015

: 20

13 –

2 3

32,4

mii

lei;

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

83

2014

– 6

08,3

mii

lei;

20

15 –

748

,4 m

ii le

i. 4.

Fo

ndul

pe

ntru

ef

icie

n

ener

getic

pe

ntru

to

ate

sect

oare

le –

520

107,

6 m

ii le

i.

5. In

stru

men

te fi

nanc

iare

: Li

nia

de

finan

are

pent

ru

efic

ien

a en

erge

tic

din

Mol

dova

II –

352

mil.

lei (

22 m

il. e

uro)

pen

tru p

roie

cte

de e

ficie

n e

nerg

etic

i

valo

rific

area

sur

selo

r de

en

ergi

e re

gene

rabi

l în

sect

orul

priv

at.

Lini

a de

cre

dita

re p

entru

sect

orul

rezi

den

ial –

560

mil.

le

i (3

5 m

il.

euro

) pe

ntru

pr

oiec

te

de

efic

ien

en

erge

tic

i va

lorif

icar

ea

surs

elor

de

en

ergi

e re

gene

rabi

le în

sect

orul

rezi

den

ial

Org

anul

de

impl

emen

tare

M

inis

teru

l Ec

onom

iei,

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

na

Ener

getic

, Li

nia

de

finan

are

pent

ru

efic

ien

a en

erge

tic d

in M

oldo

va,

Lini

a de

cre

dita

re p

entru

se

ctor

ul re

zide

nia

l, Fo

ndul

pen

tru e

ficie

n e

nerg

etic

A

utor

itate

a ca

re

mon

itoriz

eaz

M

inis

teru

l Ec

onom

iei,

Age

nia

pe

ntru

Ef

icie

na

Ener

getic

Ec

onom

ii de

en

ergi

e M

etod

a de

m

onito

rizar

e /

msu

rare

a

econ

omiil

or

rezu

ltate

Met

oda

de

calc

ul

al

econ

omiil

or

de

ener

gie

– „B

otto

m-U

p”:

econ

omiil

e sî

nt c

alcu

late

rei

ein

d di

n ra

poar

tele

anu

ale

ale

inst

ituiil

or p

ublic

e ce

ntra

le

i ale

ce

lor

subo

rdon

ate

orga

nelo

r ce

ntra

le d

e sp

ecia

lizat

e,

incl

usiv

rapo

arte

le a

nual

e al

e lin

iilor

de

finan

are.

M

etod

a de

m

onito

riza

re

– „B

otto

m-U

p”:

mon

itoriz

area

es

te

efec

tuat

în

ba

za

anal

izei

pr

oiec

telo

r im

plem

enta

te

i a

exec

utrii

reg

lem

ent

rii

adop

tate

. Met

oda

„Top

-Dow

n” c

ombi

nat

cu

„Bot

tom

-U

p”

înce

pînd

cu

20

14,

odat

cu

im

plem

enta

rea

sist

emul

ui d

e m

onito

rizar

e Ec

onom

iile

real

izat

e în

201

5 C

adru

l leg

al, î

n si

ne, n

u ge

nere

az e

cono

mii

dire

cte

de

ener

gie,

în

s

cree

az

cond

iii

pent

ru

stim

ular

ea

econ

omie

i i d

e en

ergi

e Ec

onom

iile

de

ener

gie

prec

oniz

ate

pîn

în a

nul 2

016

Pent

ru e

cono

miil

e de

ene

rgie

, ve

zi m

suril

e pe

ntru

se

ctor

ul in

dust

rie i

pub

lic

Impa

ctul

pr

econ

izat

priv

ind

econ

omiil

e de

en

ergi

e pî

n în

20

20

Pent

ru e

cono

miil

e de

ene

rgie

, ve

zi m

suril

e pe

ntru

se

ctor

ul in

dust

rie i

pub

lic

Ipot

eze

i ris

curi

Su

prap

uner

i, ef

ecte

de

mul

tiplic

are,

si

nerg

ii

Pent

ru e

vita

rea

dubl

rii c

alcu

lelo

r de

eco

nom

ii i

a su

rsel

or f

inan

ciar

e de

aco

perir

e, î

n sc

opul

pre

zent

ei

msu

ri nu

au

fost

efe

ctua

te c

alcu

le a

le e

cono

miil

or d

e en

ergi

e

112.

Pro

mov

area

soci

etilo

r de

serv

icii

ener

getic

e

T

itlul

msu

rii d

e ef

icie

n

ener

getic

Pr

omov

area

soci

etilo

r de

serv

icii

ener

getic

e

Inde

xul m

suri

i de

efic

ien

en

erge

tic

S1

Des

crie

rea

C

ateg

oria

Se

rvic

ii en

erge

tice

Perio

ada

de ti

mp

Înce

put:

ianu

arie

201

3 Sf

îrit:

dec

embr

ie 2

015

Scop

ul, s

curt

de

scrie

re

Prez

enta

ac

iune

pre

vede

ela

bora

rea

i/sau

mod

ifica

rea

cadr

ului

le

gisl

ativ

i

norm

ativ

ex

iste

nt

pent

ru

prom

ovar

ea

i de

zvol

tare

a so

ciet

ii lo

r de

ser

vici

i en

erge

tice.

A

ceas

ta v

a fi

înso

it d

e o

cam

pani

e de

inf

orm

are

a po

ten

ialil

or b

enef

icia

ri de

ser

vici

i ene

rget

ice,

pre

cum

i

de i

nstru

iri p

entru

pot

enia

lii p

rest

ator

i de

ser

vici

i en

erge

tice.

O

ate

nie

spo

rit v

a fi

acor

dat

info

rmrii

i i

nstru

irii

auto

ritilo

r ad

min

istra

iei

publ

ice

loca

le

priv

ind

preg

tirea

i

orga

niza

rea

licita

iilor

pub

lice

conf

orm

pr

inci

piilo

r efic

ien

ei e

nerg

etic

e.

Ac

iune

a în

sin

e nu

va

aduc

e ec

onom

ii im

edia

te,

aces

tea

vor

fi re

sim

ite

doar

du

p

adop

tare

a re

glem

ent

rilor

res

pect

ive,

îns

va

fi fu

ndam

enta

l

pent

ru

crea

rea

i fu

ncio

nare

a pi

eei

de

se

rvic

ii en

erge

tice

i ga

rant

area

eco

nom

iilor

de

ener

gie

prin

co

ntra

cte

de p

erfo

rman

ene

rget

ic

Scop

ul f

inal

C

rear

ea c

adru

lui l

egis

lativ

i n

orm

ativ

pen

tru

antre

nare

a te

relo

r pri

în se

ctor

i p

entru

cre

area

de

serv

icii

ener

getic

e no

i G

rupu

l-in

t

Aut

orit

ile a

dmin

istra

iei p

ublic

e lo

cale

, în

trepr

inde

rile

ener

gofa

ge

Apl

icab

ilita

tea

A

plic

are

naio

nal

In

form

aii

pent

ru

impl

emen

tare

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baze

az m

sura

În

scop

ul

prez

ente

i ac

iuni

vo

r fi

între

prin

se

urm

toar

ele:

1)

ela

bora

rea

regu

lam

entu

lui

priv

ind

soci

etile

de

serv

icii

ener

getic

e va

cre

a co

ndii

i pen

tru fu

ncio

nare

a ac

esto

ra p

e pi

a:

soci

etile

de

serv

icii

ener

getic

e vo

r as

igur

a un

ni

vel

mai

av

ansa

t de

în

trein

ere

i fu

ncio

nare

a

sist

emel

or e

nerg

etic

e;

în s

ecto

rul p

rivat

, soc

iet

ile d

e se

rvic

ii en

erge

tice

vor

gara

nta

calit

atea

im

plem

ent

rii p

roie

ctel

or,

buna

fu

ncio

nare

i în

trein

erea

cor

espu

nzto

are

a si

stem

elor

en

erge

tice;

în

sec

toru

l pub

lic, s

ocie

tile

de

serv

icii

ener

getic

e vo

r co

ntrib

ui l

a re

duce

rea

pier

deril

or d

e en

ergi

e în

si

stem

ul d

e ilu

min

at, r

eel

ele

de a

limen

tare

cu

cld

ur,

cldi

ri et

c.;

2)

elab

orar

ea

pach

etul

ui

de

docu

men

te

nece

sare

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

84

sem

nrii

co

ntra

ctul

ui

de

perf

orm

an

ener

getic

(c

ontra

ct-m

odel

, act

e su

plim

enta

re n

eces

are)

; 3)

iden

tific

area

i in

form

area

pot

enia

lelo

r ben

efic

iari

de se

rvic

ii pr

ivin

d et

apel

e i a

vant

ajel

e co

ntra

ctel

or d

e pe

rfor

man

ene

rget

ic. A

ceas

t m

sur

, în

sine

, nu

ofer

eco

nom

ii, în

s v

a st

imul

a in

tere

sul p

entru

se

rvic

iile

acor

date

de

soci

etile

de

serv

icii

ener

getic

e;

4) in

stru

irea

i con

silie

rea

pote

nia

lelo

r pre

stat

ori d

e se

rvic

ii en

erge

tice

(com

pani

i de

cons

truc

ii, c

ompa

nii

de p

roie

ctar

e, c

ompa

nii d

e pr

oduc

ere

i ins

tala

re a

te

hnol

ogiil

or e

ficie

nte

etc.

). A

ciu

nea

va a

vea

scop

ul

clar

ific

rii p

roce

duril

or i

con

inut

ului

con

tract

elor

de

perf

orm

an e

nerg

etic

etc

.;

5) în

aint

area

pro

pune

rilor

de

mod

ifica

re a

cad

rulu

i le

gal e

xist

ent c

e vi

zeaz

pro

cedu

ra a

chiz

iiilo

r pub

lice

în v

eder

ea e

limin

rii b

arie

relo

r în

cale

a de

zvol

trii

pi

eei

soci

etilo

r de

serv

icii

ener

getic

e. S

copu

l ace

stei

ac

iuni

con

st în

per

mite

rea

finan

rii m

suril

or d

e ef

icie

n e

nerg

etic

din

con

tul e

cono

miil

or i

ale

gere

a te

hnol

ogiil

or i

serv

iciil

or re

iein

d di

n ra

portu

l pre

-ca

litat

e.

Ac

iuni

le p

rev

zute

vor

per

mite

cre

area

con

diiil

or

pent

ru d

ezvo

ltare

a se

rvic

iilor

ene

rget

ice,

cre

area

noi

lor

locu

ri de

mun

c, p

rom

ovar

ea te

hnol

ogiil

or

perf

orm

ante

, ide

ntifi

care

a su

rsel

or d

e fin

anar

e pe

ntru

co

nsum

ator

ii fin

ali (

finan

area

tere

lor p

ri) e

tc.

Bug

etul

i su

rsel

e fin

anci

are

Sprij

inul

par

tene

rilor

stra

tegi

ci: U

SAID

SY

NEN

ERG

Y.

Surs

e ad

min

istra

tive

prop

rii p

entru

aco

perir

ea

inst

ruiri

lor p

rest

ator

ilor d

e se

rvic

ii en

erge

tice

i se

nsib

iliza

rea

cons

umat

orilo

r O

rgan

ul d

e im

plem

enta

re

Age

nia

pen

tru E

ficie

n E

nerg

etic

Aut

orita

tea

care

m

onito

rizea

z

Min

iste

rul E

cono

mie

i

Econ

omii

de

ener

gie

Met

oda

de

mon

itoriz

are

/ m

sura

re a

ec

onom

iilor

re

zulta

te

Met

oda

de

calc

ul

al

econ

omiil

or

de

ener

gie

– „B

otto

m-U

p”:

econ

omiil

e vo

r fi

estim

ate

dup

in

trodu

cere

a re

glem

ent

rii.

Met

oda

de m

onito

riza

re –

„B

otto

m-U

p”:

mon

itoriz

area

va

fi ef

ectu

at în

baz

a Pl

anul

ui n

aio

nal

i a ra

poar

telo

r anu

ale

înto

cmite

de

cons

iliile

raio

nale

i d

epus

e la

Age

nia

pen

tru E

ficie

n E

nerg

etic

Ec

onom

iile

real

izat

e în

201

5 N

eapl

icab

il

Econ

omiil

e de

en

ergi

e pr

econ

izat

e pî

n în

anu

l 201

6

Nea

plic

abil

Impa

ctul

pre

coni

zat

priv

ind

econ

omiil

e N

eapl

icab

il

de e

nerg

ie p

în în

20

20

Ipot

eze

Se p

resu

pune

c, î

n ur

ma

intro

duce

rii re

glem

ent

rii

resp

ectiv

e, o

par

te d

intre

pro

iect

ele

de îm

bun

tire

a

efic

ien

ei e

nerg

etic

e vo

r fi i

mpl

emen

tate

cu

sprij

inul

so

ciet

ilor d

e se

rvic

ii en

erge

tice

Supr

apun

eri,

efec

te

de m

ultip

licar

e,

sine

rgii

Elab

orar

ea re

gula

men

tulu

i va

sprij

ini i

mpl

emen

tare

a Le

gii n

r. 14

2 di

n 2

iulie

201

0 cu

priv

ire la

efic

ien

a en

erge

tic.

Reg

ulam

entu

l va

asig

ura

proc

edur

a de

talia

t i

in

stru

men

tele

pen

tru în

tocm

irea

cont

ract

elor

de

perf

orm

ane

ener

getic

e.

Ace

ast

msu

r v

a aj

uta

auto

ritile

adm

inis

traie

i pu

blic

e lo

cale

în id

entif

icar

ea su

rsel

or d

e ac

oper

ire a

pr

oiec

telo

r de

efic

ien

ene

rget

ic i

va

ofer

i un

inst

rum

ent a

tract

iv d

e fin

anar

e a

proi

ecte

lor d

e ef

icie

n e

nerg

etic

pen

tru se

ctor

ul p

rivat

. Ex

ist

risc

ul n

eim

plem

ent

rilor

serv

iciil

or e

nerg

etic

e în

prim

ii an

i, în

spec

ial p

entru

sect

orul

pub

lic, d

at fi

ind

c a

loc

rile

finan

ciar

e di

n bu

getu

l na

iona

l se

redu

c pr

opor

iona

l eco

nom

iilor

de

mijl

oace

real

izat

e în

urm

a im

plem

ent

rii p

roie

ctel

or. A

ceas

ta v

a lip

si a

utor

itile

ad

min

istra

iei p

ublic

e lo

cale

de

resu

rse

finan

ciar

e pe

ntru

aco

perir

ea a

ngaj

amen

telo

r fin

anci

are

conf

orm

co

ntra

ctel

or d

e pe

rfor

man

ene

rget

ic. Î

n ac

est

cont

ext,

apar

e ne

cesi

tate

a m

odifi

crii

legi

sla

iei

afer

ente

11

3. E

tiche

tare

a pr

odus

elor

cu

impa

ct e

nerg

etic

i c

rear

ea c

adru

lui p

rivin

d pr

oiec

tare

a ec

olog

ic

Titl

ul m

suri

i de

efic

ien

ene

rget

ic

Etic

heta

rea

prod

usel

or c

u im

pact

ene

rget

ic

i cr

eare

a ca

drul

ui p

rivi

nd p

roie

ctar

ea e

colo

gic

In

dexu

l m

suri

i de

ef

icie

n

ener

getic

PI

E 4

– PI

E 4.

4; P

E 1,

PE

1.1

Des

crie

rea

C

ateg

oria

R

egle

men

tare

Pe

rioad

a de

tim

p În

cepu

t: ia

nuar

ie 2

013

Sfîr

it: d

ecem

brie

201

4 Sc

opul

, scu

rt

desc

riere

R

egle

men

tare

a pi

eei

pro

duse

lor c

u im

pact

ene

rget

ic

prin

cr

eare

a ca

drul

ui

lega

l i

norm

ativ

co

resp

unz

tor.

Ace

ast

ac

tivita

te

pres

upun

e tra

nspu

nere

a D

irect

ivei

-cad

ru, a

act

elor

del

egat

e i a

di

rect

ivel

or im

plem

enta

toar

e.

Cre

area

cad

rulu

i pr

ivin

d pr

oiec

tare

a ec

olog

ic

i, du

p

caz,

st

abili

rea

cerin

elor

în

m

ater

ie

de

proi

ecta

re e

colo

gic

apl

icab

ile p

rodu

selo

r cu

impa

ct

ener

getic

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

85

Scop

ul fi

nal

Red

ucer

ea c

onsu

mul

ui d

e en

ergi

e pr

in in

trodu

cere

a re

glem

ent

rii c

ores

punz

toar

e G

rupu

l-in

t

Con

sum

ator

ii, d

istri

buito

rii i

furn

izor

ii pr

odus

elor

cu

impa

ct e

nerg

etic

A

plic

abili

tate

a

Apl

icar

e na

iona

l

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a e

nerg

iei

pe c

are

se b

azea

z

msu

ra

Cre

area

cad

rulu

i leg

isla

tiv i

nor

mat

iv p

entru

pr

odus

ele

cu im

pact

ene

rget

ic, i

nclu

siv:

1)

elab

orar

ea

Legi

i pr

ivin

d et

iche

tare

a pr

odus

elor

cu

impa

ct e

nerg

etic

i

a re

glem

ent

rilor

te

hnic

e cu

tra

nspu

nere

a ac

telo

r de

lega

te

i a

dire

ctiv

elor

impl

emen

tato

are

rele

vant

e al

e U

E;

2)ve

rific

area

ag

enilo

r ec

onom

ici

priv

ind

resp

ecta

rea

cerin

elor

de

etic

heta

re a

pro

duse

lor

cu

impa

ct e

nerg

etic

. Se

va

efec

tua

cel

puin

1 v

izit

lu

nar

la

di

ferit

e m

agaz

ine

i/sau

pu

ncte

de

di

strib

uie

pen

tru v

erifi

care

a ex

iste

nei

etic

hete

i i a

in

form

aiil

or c

u ca

ract

er e

nerg

etic

; 3)

test

area

, du

p c

az,

a pr

odus

elor

cu

impa

ct

ener

getic

înt

r-un

lab

orat

or a

cred

itat

din

UE.

La

impo

rtul

dint

r-o

alt

ar

, se

reco

man

d a

ccep

tare

a re

zulta

telo

r tes

tril

or p

rodu

sulu

i cu

impa

ct e

nerg

etic

di

n ar

a de

pro

veni

en;

4)id

entif

icar

ea p

osib

ilit

ilor

de i

ntro

duce

re a

fa

cilit

ilor

fisca

le

i va

mal

e pe

ntru

pro

duse

le c

u im

pact

en

erge

tic

cu

efic

ien

en

erge

tic

înal

t

(cla

sele

A++

+ -

A).

Maj

orar

ea t

axel

or d

e im

port

pent

ru p

rodu

sele

ene

rgof

age;

5)

elab

orar

ea

cadr

ului

no

rmat

iv

priv

ind

proi

ecta

rea

ecol

ogic

; 6)

stab

ilire

a ce

rinel

or

de

perf

orm

an

ener

getic

pe

ntru

in

stal

aiil

e i

echi

pam

ente

le

prod

use

i/sau

impo

rtate

în R

epub

lica

Mol

dova

; 7)

maj

orar

ea

anua

l

a ta

xelo

r la

im

portu

l l

mpi

lor

inca

ndes

cent

e cu

20%

anu

al

i ap

licar

ea

taxe

i zer

o pe

ntru

lm

pile

efic

ient

e B

uget

ul i

surs

ele

finan

ciar

e U

E, F

ondu

l Glo

bal d

e M

ediu

Org

anul

de

impl

emen

tare

M

inis

teru

l Eco

nom

iei,

Age

nia

pen

tru E

ficie

n

Ener

getic

, Min

iste

rul M

ediu

lui

Aut

orita

tea

care

m

onito

rizea

z

Age

nia

pen

tru E

ficie

n E

nerg

etic

, Min

iste

rul

Med

iulu

i Ec

onom

ii de

en

ergi

e M

etod

a de

m

onito

rizar

e/m

sura

re

a ec

onom

iilor

re

zulta

te

Met

oda

de c

alcu

l al e

cono

miil

or d

e en

ergi

e –

„Top

-Dow

n”: e

cono

miil

e vo

r fi c

alcu

late

reie

ind

din

impo

rturil

e de

pro

duse

cu

impa

ct e

nerg

etic

. M

etod

a de

mon

itori

zare

– „

Bot

tom

-Up”

: m

onito

rizar

ea v

a fi

baza

t p

e in

form

aia

ofe

rit d

e Se

rvic

iul V

amal

Ec

onom

iile

real

izat

e în

201

5 Ec

onom

ii de

ene

rgie

: 14

,33

ktep

ca

rezu

ltat a

l int

rodu

cerii

faci

litilo

r fis

cale

i v

amal

e pe

ntru

pro

duse

le c

u im

pact

ener

getic

cu

efic

ien

ene

rget

ic în

alt

(cla

sele

A

+++

- A);

1 kt

ep c

a re

zulta

t al m

ajor

rii ta

xei v

amal

e cu

20

%, a

nual

, la

lm

pile

inca

ndes

cent

e i a

plic

area

ta

xei v

amal

e ze

ro la

lm

pile

efic

ient

e

Ec

onom

iile

de e

nerg

ie

prec

oniz

ate

pîn

în

anul

201

6

Econ

omii

de e

nerg

ie:

23,8

kte

p;

1,6

ktep

Im

pact

ul p

reco

niza

t pr

ivin

d ec

onom

iile

de

ener

gie

pîn

în 2

020

Econ

omii

de e

nerg

ie:

43,8

4 kt

ep;

3 kt

ep

Ipot

eze

Nea

plic

abil

Supr

apun

eri,

efec

te d

e m

ultip

licar

e, si

nerg

ii N

eapl

icab

il

114.

Cre

area

con

diiil

or p

entru

pro

mov

area

aud

itulu

i ene

rget

ic

T

itlul

msu

rii d

e ef

icie

n

ener

getic

C

rear

ea c

ondi

iilor

pen

tru

prom

ovar

ea a

uditu

lui

ener

getic

In

dexu

l msu

rii d

e ef

icie

n

ener

getic

A

E 7.

1-A

E 7.

6

Des

crie

rea

C

ateg

oria

R

egle

men

tare

Pe

rioad

a de

tim

p În

cepu

t: ia

nuar

ie 2

013

Sfîr

it: d

ecem

brie

201

4 Sc

opul

, scu

rt

desc

riere

In

trodu

cere

a un

or se

rvic

ii no

i de

audi

tare

ene

rget

ic,

crea

rea

locu

rilor

de

mun

c (1

00 d

e lo

curi)

i a

re

gist

relo

r de

mon

itoriz

are

Scop

ul fi

nal

Sprij

inul

sect

orul

ui p

ublic

i p

rivat

în v

eder

ea

optim

izrii

con

sum

ului

de

ener

gie.

Intro

duce

rea

regl

emen

trii

i c

rear

ea in

stru

men

telo

r nec

esar

e se

ctor

ului

priv

at d

e pr

esta

re a

serv

iciu

lui d

e au

dit

ener

getic

G

rupu

l-in

t

Aud

itorii

ene

rget

ici a

utor

iza

i A

plic

abili

tate

a

Apl

icar

e na

iona

l

Info

rma

ii pe

ntru

im

plem

enta

re

Ac

iune

a de

ec

onom

isire

a

ener

giei

pe

care

se

baze

az m

sura

Vor

fi re

aliz

ate

urm

toar

ele

activ

iti:

1)

cola

rizar

ea i

aut

oriz

area

a 1

00 d

e au

dito

ri en

erge

tici (

30 în

anu

l 201

3; 3

0 în

anu

l 201

4; 4

0 în

an

ul 2

015)

; 2)

crea

rea

regi

stru

lui e

lect

roni

c i p

e su

port

de h

îrtie

pe

ntru

aud

itril

e en

erge

tice;

3)cr

eare

a re

gist

rulu

i ele

ctro

nic

i pe

supo

rt de

hîrt

ie

pent

ru a

udito

rii e

nerg

etic

i;

4)re

aliz

area

aud

itril

or e

nerg

etic

e pe

ntru

sect

orul

pu

blic

; 5)

elab

orar

ea g

hidu

rilor

pen

tru to

ate

sect

oare

le

econ

omii

naio

nale

. A

cest

e ac

tivit

i vor

fi re

aliz

ate

cu sp

rijin

ul p

roie

ctul

ui

SID

A „

Asi

sten

a te

hnic

pen

tru c

onso

lidar

ea

capa

cit

ilor î

n ve

dere

a as

igur

rii u

nui m

anag

emen

t

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

86

energetic sustenabil” pentru anii 2012-2014. Valoarea total a proiectului constituie 1,8 mil. euro).


Fondul pentru eficien energetic , Sprijinul bugetar pentru sectorul energetic


Agen ia pentru Eficien Energetic , autorit ile administra iei publice locale, Ministerul Economiei


Agen ia pentru Eficien Energetic

Economii de energie


Metoda de calcul al economiilor de energie – „Bottom-Up”: economiile vor fi estimate dup introducerea reglement rii, în baza proiectelor implementate. Metoda de monitorizare – „Bottom-Up”: monitorizarea va fi realizat în baza auditurilor energetice înregistrate


Neaplicabil


Neaplicabil


Neaplicabil

Ipoteze Economiile de energie vor fi realizate doar în cazul implement rii recomand rilor rapoartelor de audit energetic


Ac iunile prev zute în programele locale de îmbun t ire a eficien ei energetice i planurile locale de ac iune în domeniul eficien ei energetice vor necesita executarea auditului energetic, în func ie de sursa de finan are

Titlul IVSECTORUL PUBLIC

115. Sectorul public va demonstra un rol exemplar în promovarea consumului eficient de energie, conform art. 18 al Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică.

Capitolul 1PROGRAME ŞI PLANURI LOCALE DE

ÎMBUNĂTĂŢIRE A EFICIENŢEI ENERGETICE

116. Conform legislaţiei în vigoare, consiliile raionale, municipale şi Adunarea Populară a UTA Găgăuzia au obligaţia să elaboreze, să coordoneze şi să aprobe propriile programe şi planuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

117. Programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice vor fi elaborate pentru o perioadă de 3 ani, care coincide cu termenul prezentului Plan naţional. Aceste planuri locale vor servi drept bază pentru următoarele planuri naţionale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice.

118. Planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice reprezintă o listă de acţiuni prioritare pentru un singur an, care urmează a fi reflectate în bugetul local şi/sau finanţate din alte surse identificate şi aprobate de autori-tăţile administraţiei publice locale. Programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice se vor baza pe planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi vor determina prioritatea implementării acţiunilor, reieşind din sursele disponibile, precum şi raportul cost-eficienţă.

119. Suplimentar, conform Programului naţional pentru eficienţa energetică 2011-2020, Agenţia pentru Eficienţa Energetică, în comun cu Ministerul Economiei şi alte autorităţi publice centrale de resort, vor sprijini autori-tăţile administraţiei publice locale în promovarea eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile, executînd următoarele activităţi:

a) elaborarea ghidului privind eficienţa energetică, destinat autorităţilor administraţiei publice locale, conţinînd

formele-standard ale programelor şi ale planurilor de acţiuni de eficienţă energetică;

b) crearea unei baze de date standard pentru monito-rizarea şi eficientizarea consumurilor de energie la nivel de ţară şi raioane;

c) elaborarea manualelor şi a ghidurilor pentru autori-tăţile publice locale cu sprijinul partenerilor de dezvoltare;

d) organizarea instruirilor pentru autorităţile administraţiei publice locale privind elaborarea şi întocmirea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurilor locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Capitolul 2CAPACITĂŢI LOCALE PENTRU ASIGURAREA

MANAGEMENTULUI ENERGETIC120. Conform Legii cu privire la eficienţa energetică,

consiliile raionale, municipale şi Adunarea Populară a UTA Găgăuzia vor angaja cîte un manager energetic pentru monitorizarea consumului energetic în teritoriu şi elaborarea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurilor locale de acţiune în domeniul efici-enţei energetice.

121. Agenţia pentru Eficienţa Energetică, în comun cu Ministerul Economiei, va asigura:

a) asistenţa consiliilor autorităţilor publice locale privind elaborarea termenilor de referinţă pentru angajarea managerilor energetici;

b) instruirea managerilor energetici privind elaborarea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurilor locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;

c) informarea managerilor energetici privind noile reguli, cadrul legislativ, standardele în vigoare;

d) ghidarea managerilor energetici privind identificarea şi accesarea surselor de acoperire financiară a măsurilor planificate;

e) consilierea managerilor energetici privind reflec-tarea în bugetele locale a măsurilor prioritare de eficienţă energetică etc.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

87

122. Managerii energetici, de asemenea, vor consulta Agenţiile Teritoriale de Dezvoltare, antrenate actualmente în implementarea unui număr de proiecte cu sprijinul Agenţiei Germane pentru Cooperare Internaţională şi Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

Capitolul 3ROLUL SECTORULUI PUBLIC ÎN IMPLEMENTAREA

DIRECTIVEI PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR (DPEC)

123. Implementarea Legii privind performanţa energetică a clădirilor va fi obligatorie, în primul rînd, pentru sectorul public. Astfel, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, în comun cu ministerul de ramură şi autorităţile publice locale, va asigura:

a) introducerea şi susţinerea unor programe privind reabilitarea clădirilor proprietate publică şi de menire socială;

b) susţinerea construcţiei de clădiri pasive sau cu un consum energetic redus sau aproape de zero;

c) îmbunătăţirea sistemelor de tratare a apei şi alimentare cu apă potabilă;

d) utilizarea, după caz, a surselor regenerabile de energie pentru încălzirea obiectelor sociale etc.

Capitolul 4MĂSURI SPECIFICE PENTRU ACHIZIŢIILE

PUBLICE124. Agenţia pentru Eficienţă Energetică, împreună cu

autorităţile publice centrale şi locale, va realiza următoarele activităţi:

a) reexaminarea regulilor privind achiziţiile publice, stabilite în legislaţia naţională, obligînd prin lege autorităţile administraţiei publice locale să adopte decizii de achiziţii publice pornind de la criteriile de eficienţă energetică;

b) elaborarea şi publicarea unui ghid, care va fi utilizat de autorităţile administraţiei publice locale, pentru evaluarea contractelor de furnizare şi/sau de prestare a serviciilor publice la organizarea licitaţiilor publice şi acordarea contractelor de executare a lucrărilor publice etc.

Capitolul 5PROGRAME PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA

ILUMINATULUI STRADAL125. O măsură prioritară pentru sectorul public,

promovată în prezentul Plan naţional, este introducerea şi susţinerea unor programe privind îmbunătăţirea iluminatului stradal. În acest scop, Agenţia pentru Eficienţă Energetică va realiza următoarele acţiuni:

a) elaborarea, în comun cu alte autorităţi publice centrale de resort, a propunerilor de modificare a legislaţiei pentru interzicerea lămpilor incandescente în sectorul public;

b) acordarea asistenţei managerilor energetici în planifi-carea acţiunilor cu reflectarea acestora în programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;

c) asigurarea efectuării auditării energetice, inclusiv din sursele Fondului pentru eficienţă energetică;

d) asigurarea identificării şi atragerii surselor de finanţare pentru înlocuirea corpurilor de iluminare existente cu unele econome;

e) monitorizarea rezultatelor proiectelor. Capitolul 6

PLANURI DE ACŢIUNI PENTRU O ENERGIE DURABILĂ

126. Agenţia pentru Eficienţă Energetică va oferi sprijin şi consiliere localităţilor care au aderat la Convenţia primarilor din Europa şi celor care intenţionează să adere la această mişcare a primarilor.

127. Metodologia elaborării planurilor de acţiuni pentru o energie durabilă este similară celei adoptate de Republica Moldova pentru programele locale de îmbunătăţire a efici-

enţei energetice, însă perioada acoperirii diferă. Conform Convenţiei primarilor, semnatarii vor elabora planuri de acţiuni pentru o energie durabilă pînă în 2020 faţă de programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice, care urmează a fi adoptate o dată la 3 ani.

128. Un număr mic de oraşe beneficiază de sprijinul proiectelor regionale CIUDAD (Chişinău, Ocniţa), MODEL (Drochia), „4 EastMayors” etc. Aceste oraşe vor fi invitate să facă schimb de experienţă cu noii semnatari sau locali-tăţile care intenţionează să adere la Convenţia primarilor din UE.

Titlul VPIAŢA SERVICIILOR ENERGETICE

129. Dezvoltarea serviciilor energetice este un angajament care reiese din cadrul legal al Republicii Moldova, dar şi o exigenţă a pieţei. În lipsa fondurilor proprii, antrenarea terţelor părţi în implementarea măsurilor de eficienţă energetică şi, în consecinţă, dezvoltarea pieţei serviciilor energetice vor deveni obiective primordiale.

130. Agenţia pentru Eficienţă Energetică a început lucrul asupra cadrului normativ cu un prim pas – studierea pieţei serviciilor energetice şi a barierelor care urmează a fi eliminate în calea dezvoltării acestora, beneficiind de sprijinul programului SYNENERGY, finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională.

131. În perioada ulterioară – 2013-2015 – dezvoltarea pieţei serviciilor energetice va impune o serie de acţiuni prevăzute în continuare.

Capitolul 1CADRUL LEGAL PENTRU PROMOVAREA

SERVICIILOR ENERGETICE132. Va fi necesară crearea cadrului legal şi normativ:a) elaborarea şi adoptarea Regulamentului privind socie-

tăţile de servicii energetice;b) modificarea cadrului legal şi normativ existent în

vederea eliminării barierelor administrative şi financiare existente.

Capitolul 2INSTRUMENTE DE SUPORT

133. Agenţia pentru Eficienţă Energetică va elabora următoarele instrumente de suport pentru potenţialii prestatori şi beneficiari de servicii energetice:

a) ghidul privind principalele caracteristici ale contrac-tului de performanţă energetică;

b) contractul-model de performanţă energetică; c) ghidul practic pentru implementarea unui sistem de

management energetic.Capitolul 3

STIMULENTE ECONOMICE134. În vederea stimulării pieţei serviciilor energetice,

Agenţia pentru Eficienţă Energetică va întreprinde următoarele măsuri:

a) elaborarea studiului pentru identificarea potenţialelor facilităţi fiscale şi vamale, cu efectuarea analizei cost-beneficiu;

b) propunerea modificărilor şi completărilor la cadrul normativ relevant în vederea introducerii facilităţilor fiscale şi vamale.

Capitolul 4FORMAREA ŞI INSTRUIREA PRESTATORILOR

DE SERVICII ENERGETICE135. Pentru a garanta o piaţă funcţională de servicii

energetice, Agenţia pentru Eficienţă Energetică va realiza informarea şi instruirea actorilor principali pe piaţă. Această măsură presupune formarea şi educarea prestatorilor, consultanţilor şi beneficiarilor de servicii energetice, şi anume:

a) crearea în cadrul Agenţiei a ghişeului unic de informare. Agenţia va ghida şi, după caz, va oferi actorilor

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

88

pieţei asistenţă în procesul de pregătire şi întocmire a contractului de performanţă energetică;

b) elaborarea ghidului pentru sectorul public şi organi-zarea instruirilor pentru autorităţile administraţiei publice locale;

c) instruirea managerilor energetici, care sînt respon-sabili de elaborarea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurilor locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;

d) informarea şi instruirea sectorului privat;e) instruirea cu privire la instrumentele ce ţin de

sistemele de gestionare a energiei şi optimizarea sistemelor de abur;

f) întocmirea ghidului privind contractele de performanţă energetică pentru auditorii energetici şi consultanţi;

g) publicarea, pe pagina web a Agenţia pentru Eficienţă Energetică, a listei prestatorilor de servicii energetice;

h) diseminarea de informaţii privind mecanismele finan-ciare disponibile pentru serviciile energetice.

Capitolul 5PROIECT-PILOT

136. Se va efectua pilotarea unui proiect, cu implemen-tarea contractului de performanţă energetică, însumînd următoarele acţiuni:

a) identificarea proiectelor-pilot, avînd drept surse: programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice, planurile de acţiuni pentru o energie durabilă elaborate de localităţile care au aderat la Convenţia primarilor, proiectele internaţionale etc.;

b) acordarea asistenţei pentru elaborarea şi întocmirea pachetului de documente aferente contractului de perfor-manţă energetică;

c) acordarea asistenţei pentru pregătirea cererilor de finanţare în cazul în care finanţarea este asigurată din alte surse decît cele proprii ale societăţilor de servicii energetice. Sursele de finanţare pot fi atît băncile comerciale, cît şi fondurile existente (Linia de finanţare pentru eficienţa energetică, Linia de creditare pentru sectorul rezidenţial, Fondul pentru eficienţa energetică etc.).

Titlul VIASIGURAREA DISPONIBILITĂŢII DE CONSILIERE

ŞI INFORMARE137. În perioada 2013-2015 se propune organizarea

unui şir de acţiuni de informare şi consiliere, corelate cu capitolul III „Măsurile de eficienţă energetică” al prezentului Plan naţional şi destinate facilitării:

a) colaborării şi comunicării dintre actorii principali, grupurile-ţintă şi partenerii strategici;

b) diseminării informaţiilor şi a datelor pe piaţă; c) formării capacităţilor antrenate în implementarea

măsurilor respective. 138. Principalele măsuri care prezintă subiectul consilierii

şi informării reiese din Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, proiectul Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic 2013-2015 şi matricea Suportului bugetar pentru sectorul energetic. Măsurile sînt direcţionate spre implementarea celor trei directive de bază ce ţin de eficienţa energetică, etichetarea produselor cu impact energetic şi performanţa energetică a clădirilor.

Capitolul 1PRINCIPALII ACTORI RESPONSABILI DE

CONSILIERE ŞI INFORMARE139. Informarea şi consilierea reprezintă activităţi indis-

pensabile ale instituţiilor publice antrenate în procesul de guvernare. Instituţiile publice responsabile de sector vor pune la dispoziţia participanţilor pieţei informaţii relevante destinate diverselor grupuri-ţintă pentru implementarea cu succes a măsurilor propuse în prezentul Plan naţional

şi, în consecinţă, atingerea obiectivelor de eficienţă energetică.

140. Procesul de informare şi consiliere presupune antrenarea, pe verticală, a tuturor instituţiilor publice, reieşind din competenţele şi atribuţiile acordate prin lege.

141. Agenţia pentru Eficienţă Energetică va coordona, va monitoriza şi va acorda sprijin tuturor instituţiilor publice antrenate în procesul de comunicare şi informare.

Secţiunea 1. Actori naţionali142. Principalii actori responsabili de informare şi consi-

liere la nivel naţional sînt ministerele de ramură şi instituţiile subordonate acestora, inclusiv, dar nelimitîndu-se la:

a) Ministerul Economiei – va comunica despre noile iniţiative de politici, acte normative, strategii etc. ce ţin de domeniul eficienţei energetice, obiectivele naţionale şi contextul regional;

b) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – va comunica despre noile iniţiative de politici şi cadrul normativ în domeniul performanţei energetice a clădirilor, despre cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădirile noi şi cele supuse renovării capitale, materialele de construcţii şi sistemele inginereşti etc.;

c) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – va informa despre noile iniţiative de politici, cadrul normativ în domeniul transporturilor, cerinţele de performanţă pentru transport etc.;

d) Ministerul Mediului – va comunica despre politicile şi strategiile în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale, managementului deşeurilor, hidroa-melioraţiei, gospodăririi resurselor de apă, aprovizionării cu apă şi canalizării, controlului ecologic de stat, hidrometeo-rologiei şi monitoringului calităţii mediului etc.;

e) Academia de Ştiinţe a Moldovei – va comunica despre inovaţii şi tehnologii noi în sectorul energetic etc.;

f) Ministerul Educaţiei – va contribui la diseminarea informaţiilor din domeniul eficienţei energetice pentru corpul didactic, elevi şi studenţi, precum şi va participa la campaniile informaţionale de sensibilizare.

Secţiunea a 2-a. Actori regionali143. Principalii actori responsabili de consiliere şi

informare la nivel regional sînt: a) agenţiile teritoriale de dezvoltare regională Centru,

Sud, Nord;b) agenţiile regionale pentru protecţia consumatorilor

Centru, Sud, Nord. 144. Agenţiile regionale respective vor contribui la

diseminarea informaţiilor, reflectarea măsurilor de eficienţă energetică în planurile regionale şi locale, consolidarea capacităţilor locale pentru buna gestionare a resurselor energetice.

Secţiunea a 3-a. Actori locali145. Principalii actori responsabili de consiliere şi

informare la nivel local sînt: a) consiliile raionale, municipiile şi UTA Găgăuzia vor

elabora şi vor aproba programe şi planuri locale de eficienţă energetică, vor informa primăriile orăşeneşti, săteşti şi comunale privind obiectivele de eficienţă energetică;

b) administraţiile publice locale vor informa agenţii economici şi populaţia privind oportunităţile de realizare a economiilor de energie, proiectele planificate şi în derulare, în vederea mobilizării eforturilor comunitare de economisire a energiei.

146. Autorităţile publice enumerate şi/sau instituţiile subordonate acestora vor include activităţi de consiliere şi informare în planurile lor, comunicîndu-le publicului larg, după cum urmează:

a) acţiunile pe care le promovează; b) grupurile-ţintă; c) termenele de executare;

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

89

d) performanţa anticipată; e) sursele de finanţare disponibile; f) instrumentele de sprijin disponibile; g) contactele pentru informaţii suplimentare şi consi-

liere etc.Capitolul 2

GRUPURI-ŢINTĂ147. Grupurile-ţintă pentru consiliere şi informare sînt: a) instituţiile publice antrenate în implementarea prezen-

tului Plan naţional. Instituţiile ierarhic superioare vor informa instituţiile subordonate despre noile reguli, cadrul normativ, cadrul legislativ etc., precum şi despre instrumentele finan-ciare disponibile;

b) mediul de afaceri, care reprezintă interesele diver-selor sectoare economice, abordate în prezentul Plan naţional;

c) societatea civilă reprezentată de consumatorii de energie, proprietarii de locuinţe şi asociaţiile acestora etc.;

d) instituţiile de învăţămînt. O atenţie sporită va fi acordată informării corpului didactic, elevilor şi studenţilor.

Capitolul 3INSTRUMENTELE ŞI MIJLOACELE DE

CONSILIERE ŞI INFORMARE148. Instrumentele şi mijloacele de informare şi consi-

liere vor varia de la grup la grup. Pentru societatea civilă,

care este un grup aparte, se presupune diversificarea mijloacelor, inclusiv în funcţie de vîrsta populaţiei.

149. Astfel, informaţiile vor fi comunicate prin următoarele mijloace:

a) organizarea evenimentelor (seminare, instruiri, confe-rinţe, mese rotunde, concursuri etc.) privind performanţa energetică a clădirilor, produsele cu impact energetic, serviciile energetice etc.;

b) actualizarea paginilor web, a portalurilor, blogurilor şi crearea forumurilor care reprezintă un mijloc important pentru informarea tinerilor;

c) crearea produselor specifice (broşuri, manuale, prezentări, ghiduri etc.) repartizate în cadrul evenimentelor, prin posta electronică etc.;

d) lansarea spoturilor (TV, radio) tematice; e) abordarea în media (articole, comunicate de presă,

interviuri etc.). Capitolul 4

PARTENERII STRATEGICI ÎN ACTIVITATEA DE INFORMARE ŞI CONSILIERE

150. Parteneri strategici în informare şi consiliere sînt: a) mediul academic; b) prestatorii de energie şi servicii; c) organizaţiile nonguvernamentale; d) donatorii; e) fondurile existente etc.

Capitolul 5 ACTIVIT I DE SENSIBILIZARE I INFORMARE

PLANIFICATE PENTRU PERIOADA 2013-2015

Nr. d/o

Denumirea ac iunii Început Sfîr it Responsabili Num r Acoperire financiar

Comentarii

1. Organizarea ceremoniei anuale „Moldova ECO-ENERGETIC ”

2013 2015 Agen ia pentru Eficien a Energetic ,

Ministerul Economiei

3 ceremonii Programul Na iunilor Unite

pentru Dezvoltare (PNUD)

Anual, asisten a tehnic a PNUD

pîn în 2015

2. Introducerea „Orei verzi” în curriculumul colar

2013 2015 Ministerul Educa iei, Agen ia

pentru Eficien a Energetic

Termenul se va stabili ulterior. Se propune 1 or pe

lun pentru început 3. Organizarea expozi iei „Mold-

Energy” 2013 2015 CIE „Moldexpo” 3 expozi ii Sectorul privat Anual

4. Instruiri pentru angaja ii Agen iei pentru Eficien a Energetic , Ministerului Economiei, Ministerului Dezvolt rii Regionale i Construc iilor

2013 2015 Ministerul Economiei

SIDA, UNIDO Asisten a tehnic a SIDA i UNIDO

Sec iunea 1. Servicii energetice5. Editarea articolelor i

bro urilor privind serviciile energetice

2013 Decembrie 2015 Agen ia pentru Eficien a Energetic

3 articole, 500 de bro uri

USAID, 10000 lei

moldovene ti

Asisten a tehnic a USAID

6. Organizarea cursurilor pentru managerii energetici din sectorul industrial

2013 2015

Agen ia pentru Eficien a Energetic

105 cursuri GIZ Asisten a tehnic a GIZ

7. Organizarea cursurilor privind Sistemul de management Energetic – EN ISO 50001

2013 Noiembrie 2014

Ministerul Mediului

20 de cursuri

GEF, UNIDO

GEF, UNIDO

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

90

8. Organizarea cursurilor privind sistemul de optimizare a aburului în sectorul industrial

Noiembrie 2013

Iunie 2014 Ministerul Mediului

20 de cursuri

GEF, UNIDO GEF, UNIDO

9. Desf urarea cursurilor de formare privind optimizarea sistemului pentru furnizorii de echipamente de sisteme de abur

Martie 2013

2015 Ministerul Mediului

20 de cursuri GEF, UNIDO GEF, UNIDO

10.

Desf urarea de instruiri pentru auditorii energetici

2013 2015 Agen ia pentru Eficien a Energetic

SIDA Asisten a tehnic a SIDA (2012-2014)

Desf urarea de instruiri pentru auditorii energetici


Bugetul na ional Reflectat în CBTM

11. Organizarea de instruiri pentru inspectorii energetici

2013 2015 Ministerul Dezvolt rii Regionale i

Construc iilor

20 000 lei moldovene ti

Suport bugetar pentru sectorul energetic

12. Organizarea de instruiri pentru evaluatorii energetici

2013 2015 Ministerul Dezvolt rii Regionale i

Construc iilor

20 000 lei moldovene ti

Suport bugetar pentru sectorul energetic

Sec iunea a 2-a. Etichetarea produselor cu impact energetic13. Publicarea articolelor privind

clasele de eficien energetic pentru produsele cu impact energetic

2013 Decembrie 2015 Agen ia pentru Eficien a Energetic

3 articole USAID Asisten tehnic

14. Publicarea bro urii privind etichetarea energetic a produselor cu impact energetic


1000 de bro uri

USAID Asisten tehnic

Sec iunea a 3-a. Performan a energetic a cl dirilor15. Publicarea articolelor privind

certificatele de performan 2013 Decembrie 2013 Ministerul

Dezvolt rii 2 articole BERD Asisten tehnic

energetic a cl dirilor Regionale i Construc iilor

16. Publicarea articolelor privind inspec ia periodic a sistemelor de înc lzire i climatizare

Mai 2013 Decembrie 2015 Ministerul Dezvolt rii Regionale i

Construc iilor

2 articole BERD Asisten tehnic

17. Editarea bro urilor privind certificatele de performan energetic a cl dirilor pentru consumatorii finali

Ianuarie 2013

Decembrie 2015 Ministerul Dezvolt rii Regionale i

Construc iilor

1000 de bro uri BERD Asisten tehnic

18. Organizarea seminarelor privind transpunerea Directivei privind performan a energetic a cl dirilor

2013 Decembrie 2015 Ministerul Dezvolt rii Regionale i

Construc iilor

3 seminare BERD Asisten tehnic

19. Organizarea seminarelor pentru managementul de vîrf al întreprinderilor privind implementarea Sistemului de management energetic în sectorul industrial

Ianuarie 2013

Iunie 2013 Ministerul Mediului, Agen ia pentru

Eficien a Energetic

2 seminare GEF, UNIDO

Asisten tehnic

20. Desf urarea de cursuri pentru personalul din întreprinderi privind implementarea Sistemului de management energetic EN ISO 50001

Septembrie 2013

Septembrie 2014

Ministerul Mediului, Agen ia pentru

Eficien a Energetic

4 cursuri GEF, UNIDO Asisten tehnic

21. Desf urarea de cursuri pentru personalul din întreprinderi privind optimizarea sistemului de abur

Martie 2013

Septembrie 2013 Ministerul Mediului, Agen ia pentru

Eficien a Energetic

4 cursuri GEF, UNIDO Asisten tehnic

H O T Ă R Î R Epentru aprobarea proiectului de lege privind protecţia specială a copiilor în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi

Guvernul HOTĂRĂŞTE:Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare

proiectul de lege privind protecţia specială a copiilor în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.


Contrasemnează:Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei Valentina Buliga Ministrul educaţiei Maia Sandu Ministrul sănătăţii Andrei UsatîiMinistrul afacerilor interne Dorin Recean Ministrul justiţiei Oleg Efrim


159

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

91

H O T Ă R Î R Eprivind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală

În conformitate cu Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art.510), cu modificările şi completările ulterioare, cu art. 6 din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supra-vegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), precum şi în scopul asigurării protecţiei sănătăţii populaţiei, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:Normele privind controlul nitraţilor în produsele

alimentare de origine vegetală, conform anexei nr. 1;Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial

al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, conform anexei nr. 2;

Metodele de analiză pentru controlul oficial al conţinu-tului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, conform anexei nr. 3.

2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura ajustarea reglementărilor tehnice în vigoare pentru produsele alimentare cu normele stabilite prin prezenta hotărîre.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.


Contrasemnează:Ministrul agriculturii şi industriei alimentare Vasile BumacovMinistrul sănătăţii Andrei Usatîi


Anexa nr. 1la Hotărîrea Guvernului nr. 115din 8 februarie 2013

NORMEprivind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală

Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală transpun parţial pct. 1 din anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 364 din 20 decembrie 2006) şi Regulamentul Comisiei nr. 1882/2006/CE din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelului de nitraţi din anumite produse alimentare (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 364 din 20 decembrie 2006).

Capitolul I. Dispoziţii generale1. Limitele maxime de nitraţi sînt valabile pentru

produsele alimentare de origine vegetală plasate pe piaţa Republicii Moldova, iar conţinutul nitraţilor nu va depăşi limitele maxime stabilite în tabelul din prezenta anexă.

2. Limitele maxime de nitraţi, menţionate în tabelul din prezenta anexă, se aplică părţii comestibile a produselor

alimentare de origine vegetală în forma în care este comer-cializată.

3. Limitele maxime nu se aplică spanacului proaspăt ce urmează a fi prelucrat şi care este transportat direct în vrac de pe cîmp la instalaţia de prelucrare.

Capitolul II. Constatarea conformităţii unui lot sau sublot

4. Un lot sau un sublot:1) se consideră a fi conform, în cazul în care conţi-

nutul de nitraţi în proba produsului alimentar investigată nu depăşeşte limitele maxime admise (LMA), luînd în considerare incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare;

2) nu se consideră a fi conform, în cazul în care proba de laborator depăşeşte, în mod clar, limita maxim admisă, luînd în considerare incertitudinea de măsurare şi corecţia pentru recuperare. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare minus incertitudinea de măsurare extinsă se utilizează pentru constatarea conformităţii lotului/sublotului.

160

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

92

Tabel

Normativele sanitare privind limitele maxime admise (LMA) de nitra i

în produsele alimentare de origine vegetal

Nr. d/o

Denumirea produselor de origine vegetal Limitele maxime admise

(mg NO3/kg produse)din cîmp deschis

din teren protejat

1 2 3 41. Cartofi

timpurii (recolta i pîn la 1 august) tardivi

200 160

2. Varz timpurie (recoltat pîn la 1 august) tardiv

600 400

3. Morcov timpuriu (recoltat pîn la 1 august) tardiv

300 200

4. Tomate 80 250 5. Castrave i 150 400 6. Sfecl de mas 1400 7. Ceap timpurie cu cozi 400 600 8. Ceap uscat 80 9. Ardei dulci 150

10. Gogo ari 150 11. Dovlecei 400 12. Dovleci 250 13. Dovleci (materie prim pentru preg tirea

conservelor pentru copii) 200

14. Vinete 250 15. Ridichi 1200 16. Salat proasp t (Lactuca sativa L), cu excep ia

salatei men ionate la pct. 17 2000 2500

17. Salat c p în 2000 2500 18. Spanac proasp t (Spinacia oleraceea) 3500 3500 19. Legume frunzoase condimentare ( elin ,

p stîrnaci, m cri , p trunjel) 2000 2500

20. Pepeni galbeni 90 21. Pepeni verzi 60 22. Preparate pe baz de cereale prelucrate i

alimente pentru sugari i copii de vîrst mic 200

Anexa nr. 2la Hotărîrea Guvernului nr. 115din 8 februarie 2013

METODE de prelevare a probelor pentru controlul oficial

al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală

Prezentele metode creează cadrul necesar pentru aplicarea prevederilor art. 8 al Regulamentului nr. 1881/2006/CE al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 364 din 20 decembrie 2006), precum şi a prevederilor Regulamentului nr. 1882/2006/CE al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a modalităţilor de prelevare a probelor şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de nitraţi din anumite produse alimentare (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 364 din 20 decembrie 2006).

Capitolul I. Dispoziţii generale şi terminologie1. Obiectivul procedurilor de prelevare constă în

obţinerea unei probe reprezentative dintr-un lot destinat

analizei, pentru a verifica dacă sînt respectate limitele maxime de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală.

2. Respectarea limitelor maxime de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală se constată pe baza conţi-nuturilor determinate în probele de laborator.

3. Prelevarea probelor se efectuează de un specialist instruit, abilitat în acest sens, desemnat de autoritatea competentă.

4. Operatorii din businessul alimentar, persoane fizice sau juridice, vor permite agentului să preleveze probele de producţie alimentară de origine vegetală în vederea controlului respectării limitelor maxime de nitraţi, stabilite de prezenta hotărîre.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

93

5. În sensul prezentelor metode, noţiunile principale utilizate semnifică următoarele:

1) agent responsabil de prelevarea probelor – specialist instruit în domeniul procedurilor de prelevare. Agentul este responsabil de respectarea procedurii de prelevare ce include: colectarea, prepararea, ambalarea şi expedierea probei/probelor de laborator, furnizarea documentaţiei complete privind probele, colaborarea cu specialiştii labora-torului care efectuează investigaţiile;

2) cîmp – o suprafaţă de teren determinată, cu acelaşi tip de sol şi aceeaşi practică de cultivare, conţinînd un singur soi de plante, în aceeaşi fază de dezvoltare;

3) lot – cantitate identificabilă dintr-un produs alimentar de origine vegetală care urmează a fi recoltată în acelaşi timp sau livrată la un moment dat şi pentru care agentul responsabil de prelevare stabileşte că are caracteristici comune privind originea, soiul sau tipul de sol pe o suprafaţă de maximum 2 hectare, tipul ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau marcajul. Lotul se determină în fiecare caz de către operator şi/sau de agentul responsabil de prelevarea probelor.

4) limite maxime admise (LMA) – conţinutul maxim de reziduuri de nitraţi în plante şi produse vegetale, stabilit în prezenta hotărîre, pe baza bunei practici agricole (BPA) şi a celui mai scăzut nivel de expunere care să permită protejarea tuturor consumatorilor;

5) probă elementară sau unitate elementară – cantitate de produse alimentare de origine vegetală prelevată dintr-un singur punct al lotului sau al sublotului. În cazul prelevării, punct al lotului sau al sublotului sînt considerate o singură plantă, o cantitate suficientă de frunze tinere sau un săculeţ cu frunze tăiate;

6) probă globală – cantitate de produs obţinută prin combinarea şi, dacă produsul permite, prin amestecarea tuturor probelor elementare prelevate dintr-un anumit lot sau sublot;

7) probă de laborator – probă destinată laboratorului;8) sublot – parte dintr-un lot mare căreia i se aplică

metoda de prelevare de probe şi care a fost desemnată în acest sens. Fiecare sublot trebuie să fie identificabil şi separat fizic;

9) teren protejat – o suprafaţă de teren determinată, acoperită de o răsadniţă, de un solariu sau de o seră din plastic, polietilenă sau sticlă, conţinînd un singur soi de plante, în aceeaşi fază de dezvoltare, recoltarea avînd loc în acelaşi timp. La prelevarea probelor, producţia de pe terenul protejat este considerată lot.

Capitolul II. Domeniul de aplicareşi cerinţele specifice la prelevarea probelor

Secţiunea 1. Prelevarea şi pregătirea probelor 6. Probele destinate controlului nitraţilor în produsele de

origine vegetală menţionate în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre se prelevează în conformitate cu metodele descrise în prezenta anexă. Probele globale astfel obţinute, fie direct de pe cîmp, fie dintr-un lot, se consideră reprezentative pentru loturi.

7. Se prelevează probe separate din fiecare lot de produse care fac obiectul controlului. Loturile mari (loturile cu o greutate de peste 30 tone sau cultivate pe o suprafaţă mai mare de 3 hectare) sînt divizate în subloturi, din care se prelevează probe separat.

8. În timpul prelevării şi pregătirii probelor de laborator se iau măsuri de precauţie pentru evitarea oricărei modificări ce ar putea afecta:

1) conţinutul de nitraţi, analiza sau reprezentativitatea probei globale, spre exemplu prezenţa urmelor (bulgări) de sol în producţie, în timpul pregătirii probei;

2) siguranţa alimentelor sau integritatea loturilor din care se prelevează probe.

9. Suplimentar celor menţionate, se întreprind măsurile

necesare pentru garantarea siguranţei persoanelor care efectuează prelevarea probelor.

10. Probele elementare, în măsura în care este posibil, se prelevează în mod aleatoriu, din diferite puncte distribuite în întregul lot sau sublot. Orice derogare de la această procedură se înregistrează în procesul-verbal prevăzut în anexa nr.1 la prezentele metode.

11. Proba globală se obţine prin reunirea probelor elementare.

12. Probele identice pregătite în scopuri de executare, de apărare şi arbitraj se prelevează din proba globală omogenizată, cu condiţia ca această procedură să nu contravină legislaţiei în vigoare care reglementează drepturile operatorilor din sectorul alimentar.

Secţiunea 2. Ambalarea şi expedierea probelor de laborator

13. Agentul de prelevare va ambala fiecare probă într-un recipient opac din plastic, inert, curat şi închis ermetic, pentru a preveni pierderea umidităţii şi a oferi o protecţie adecvată împotriva oricărui risc de contaminare sau deteriorare.

14. Proba/probele se expediază în laborator în primele 24 de ore de la prelevare. În timpul transportării proba/probele vor fi păstrate la temperatura care asigură păstrarea lor fără alterare.

15. În cazul în care acest lucru nu este posibil, proba/probele se congelează în primele 24 de ore şi se păstrează congelate (nu mai mult de şase săptămîni).

16. Se întreprind măsuri suplimentare de precauţie pentru evitarea modificării compoziţiei probei, care ar putea să apară în timpul transportării sau depozitării.

Secţiunea 3. Sigilarea şi etichetarea probelor17. Fiecare probă prelevată pentru controlul oficial se sigilează

la locul prelevării. Recipientul se va sigila şi se va eticheta în mod corespunzător, astfel încît sa devină imposibilă deschiderea şi îndepărtarea etichetei fără deteriorarea sigiliului.

18. Agentul responsabil de prelevare trebuie să noteze natura şi originea lotului, soiul, data şi locul prelevării, numele operatorului din businessul alimentar, metoda de producţie.

19. Pentru fiecare probă prelevată, agentul respon-sabil de prelevare va întocmi şi va semna procesul-verbal în 3 exemplare identice, conform modelului din anexa la prezentele metode. Primul exemplar va însoţi proba expediată la laborator, exemplarul doi se eliberează propri-etarului lotului sau reprezentantului acestuia. Indiferent daca aceştia primesc sau nu o probă de laborator, exemplarul trei se va păstra la agentul care a prelevat proba.

20. În cazul în care procesele-verbale de prelevare sînt elaborate în format electronic, acestea vor fi distribuite destinatarilor menţionaţi la pct. 19.

Secţiunea 4. Diverse tipuri de loturi21. Produsele alimentare de origine vegetală se pot

comercializa în vrac sau în containere, inclusiv în saci, pungi sau lăzi, sau în ambalaje individuale pentru vînzarea cu amănuntul.

22. Prezentele metode de prelevare a probelor se aplică pentru toate formele de plasare pe piaţă a produselor alimentare vegetale.

Capitolul III. Metoda de prelevare a probelor în cîmp sau în teren protejat

23. În cazul în care organul de control consideră necesar să se preleveze probe de produse vegetale direct din cîmp sau dintr-un teren protejat, prelevarea probelor se va efectua după cum urmează.

24. Nu se admite prelevarea probelor elementare din zonele care nu sînt reprezentative pentru cîmpul deschis sau terenul protejat. Zonele cu diferite tipuri de soluri, care au făcut obiectul unor practici de cultivare diferite

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

94

sau, care conţin soiuri diferite de salată, spanac, varză căpăţînă, pepeni verzi etc., sau în cazul în care recoltarea s-a efectuat sau se va efectua în termene diferite, vor fi tratate ca două loturi sau cîmpuri diferite. În cazul în care cîmpul depăşeşte suprafaţa de 3 ha, acesta se împarte în subloturi a cîte 2 ha, iar prelevările de probe se efectuează separat, pentru fiecare sublot. Prelevarea probelor în cîmp se efectuează dimineaţa, între orele 7:00 şi 11.00. Se interzice prelevarea probelor cînd persistă roua, pe timp de ploaie, de irigare sau imediat după acestea.

25. Prelevarea probelor elementare se efectuează pe un traseu în formă de „W” sau „X” pe suprafaţa cîmpului. Prelevarea de probe din parcele înguste sau din terenuri protejate se efectuează pe un traseu în formă de „W” sau „X” în cuprinsul mai multor parcele, iar probele se cumulează pentru formarea probei globale.

26. Pentru legumele ale căror frunze se utilizează în alimentaţie, plantele vor fi tăiate la nivelul solului.

27. Proba trebuie să conţină cel puţin 10 plante, iar proba globală alcătuită din 10 plante trebuie să cîntărească cel puţin 1,0 kg.

28. Se prelevează probe doar din produsul care a atins mărimea necesară comercializării. Urmele (bulgării) de pămînt, frunzele exterioare necomestibile şi deteriorate sînt îndepărtate de pe fiecare unitate.

29. Prezentele metode de prelevare a probelor se aplică pentru toate formele de plasare pe piaţă a producţiei de origine vegetală.

Capitolul IV. Prelevarea de probe din loturile de spanac, de salată, de alimente pentru copii şi de preparate pe bază de cereale destinate

sugarilor şi copiilor de vîrstă mică, plasate pe piaţă30. Metoda de prelevare a probelor se aplică loturilor

cu o greutate mai mică sau egală cu 25,0 tone.31. În cazul loturilor cu dimensiuni mari (lotul > 30 tone),

lotul se împarte în subloturi cu o greutate de 25 tone, cu condiţia ca subloturile să poată fi separate fizic. Avînd în vedere că greutatea lotului nu este permanent un indice exact de 25 tone, greutatea sublotului poate fi cu maximum 20 % mai mare decît greutatea specificată. Prin urmare, sublotul poate avea o greutate cuprinsă între 15 şi 30 tone. În cazul în care lotul nu este separat sau nu poate fi separat fizic în subloturi, proba se prelevează din lot.

32. Proba globală trebuie să cîntărească cel puţin 1 kg, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil, spre exemplu în cazul în care se prelevează probe dintr-o singură căpăţînă sau dintr-un singur ambalaj.

33. Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate dintr-un lot este indicat în tabelul 1.

Tabelul 1Numărul minim de probe elementare care trebuie

prelevate dintr-un lot

Greutatea lotului(kg)

Numărul minim de probe elementare care trebuie prelevate

Greutatea minimă a probei globale

(kg)

<50 3 1

50-500 5 1

>500 10 1

34. În cazul în care lotul este format din ambalaje indivi-duale, numărul de ambalaje care trebuie prelevat în scopul formării probei globale este indicat în tabelul 2.

Tabelul 2Numărul de ambalaje (unitate elementară)

care trebuie prelevate pentru a forma proba globală, în cazul în care lotul este format

din ambalaje individuale

Numărul de ambalaje sau de unităţidin lot

Numărul de ambalaje sau de unităţi care trebuie prelevate

Greutatea minimă a probei globale

(kg)

1-25 1 ambalaj sau o unitate 1

26-100 aproximativ 5 %, cel puţin 2 ambalaje sau unităţi

1

> 100 aproximativ 5 %, maximum 10 ambalaje sau unităţi

1

35. Fiecare lot sau sublot care urmează a fi supus controlului de conformitate trebuie să facă obiectul unei prelevări de probe separate.

36. În cazul în care metoda de prelevare de probe menţionată în pct. 34 poate crea consecinţe comerciale inacceptabile ca urmare a deteriorării lotului (din cauza formatului de ambalare, al mijlocului de transport etc.), se poate utiliza o altă metodă de prelevare, cu condiţia garan-tării că proba globală este suficient de reprezentativă pentru lotul din care se prelevează probele şi că face obiectul unei descrieri şi documentări complete.

37. Punctul din lot, de unde este prelevată proba elementară, trebuie selectat în mod aleatoriu. În cazul în care acest lucru este imposibil din punct de vedere fizic, punctul de prelevare trebuie ales în mod aleatoriu din părţile accesibile ale lotului.

Capitolul V. Prelevarea probelor în etapa de vînzare cu amănuntul

38. Prelevarea probelor din produsele alimentare de origine vegetală la etapa de vînzare cu amănuntul se efectuează în conformitate cu dispoziţiile referitoare la prelevarea de probe menţionate în capitolul IV.

39. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate utiliza o altă metodă de prelevare a probelor în această etapă, cu condiţia ca această să garanteze că proba globală este suficient de reprezentativă pentru lotul din care se prelevează probe şi că face obiectul unei descrieri şi documentări complete.

40. În cazul în care porţiunea din care trebuie prelevate probe este atît de mică încît este imposibilă obţinerea unei probe globale de 1,0 kg, se admite o greutate a probei mai mică de 1,0 kg. În cazul prelevării de probe din prepa-ratele pe bază de cereale şi alimentele destinate sugarilor şi copiilor de vîrstă mică, greutatea probei globale poate fi de 0,5 kg.

Capitolul VI. Pregătirea probei41. În cazul în care se prelevează probe din producţia

în stare proaspătă, pregătirea probelor se va efectua în primele 24 ore de la prelevare. În cazul în care nu este posibil, proba va fi păstrată în stare congelată (nu mai mult de şase săptămîni).

42. Urmele de pămînt, frunzele cu urme de pămînt, frunzele exterioare necomestibile şi deteriorate se îndepăr-tează de pe fiecare unitate elementară prelevată. Pentru evitarea modificării caracteristicilor probei/probelor, nu se admite spălarea probelor.

43. Proba în întregime va fi omogenizată (adăugarea unei cantităţi determinate de apă este opţională). În funcţie

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

95

de mărimea malaxorului/aparatului de mărunţit/cuţitului de tranşat utilizat, pot fi combinate una sau mai multe unităţi în vederea accelerării omogenizării. Congelarea şi tranşarea unităţilor elementare înainte de omogenizare pot facilita procesul de amestecare. Este necesar să se demonstreze că procesul de omogenizare utilizat asigură o omogenizare

completă, esenţială pentru ca extracţia şi recuperarea nitraţilor să fie maxime. În această privinţă, probele vor fi tratate în mod identic, indiferent dacă au fost obţinute din cîmp sau în locurile de comercializare cu amănuntul.

44. Se prelevează una sau mai multe probe de laborator din suspensiile combinate în vederea efectuării analizei.

Anex la Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al con inutului de nitra i în produsele alimentare de origine vegetal

PROCES-VERBAL nr. ______ din ___________20____

de prelevare a probelor din produsele alimentare de origine vegetal în vederea controlului oficial al con inutului de nitra i

Raionul_________________________________ Satul/comuna__________________________________________

/ Operatorul ______________________________ Furnizorul ( ara, firma)________________________________

(denumirea i adresa institu iei, ) ( , a) Nr.

probei

Denumirea produselor

Amplasarea lotului

(cîmp, sere, depozit, loc de distribu ie

etc.)

( , ,

, . .)

Suprafa a (ha),

m rimea lotului (tone)

( ),

( )

Probe prelevate data, ora

,

Cauza probabil de poluare

Unit i

Greutatea

1 2 3 4 5 6

Agentul responsabil de prelevare__________________________________________________________________________ , (numele, prenumele, func ia, denumirea institu iei, semn tura , ,

, , ) Probele se preleveaz în prezen a _________________________________________________________________________

(numele, prenumele, func ia reprezentantului, semn tura , , , )

Proba fost sigilat _________________________________________________________________________________

(semn tura ) Solicitantul _______________________________________________________________________________________

(numele, prenumele, denumirea i adresa institu iei, semn tura , , , ) Locul i condi iile de p strare a produselor _______________________________________________________________

Starea ambalajului ________________________________________________________________________________

Investiga iile se vor efectua în laboratorul _________________________________________________________________

: Data primirii probelor în laborator, semn tura persoanei care a primit proba ___________________________________

, Informa ii suplimentare ________________________________________________________________________________

Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013

METODE DE ANALIZĂ pentru controlul oficial al conţinutului

de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală

Capitolul I. Terminologie1. În sensul prezentelor metode, indicii utilizaţi au

următoarele semnificaţii:r (repetabilitatea) – valoarea sub care se preconizează

că diferenţa absolută dintre rezultatele a două încercări individuale, obţinute în condiţii de repetabilitate, precum aceeaşi probă, acelaşi operator, aceeaşi aparatură, acelaşi laborator şi un interval scurt de timp se situează într-o anumită limită de probabilitate (de obicei 95 %), de unde rezultă că r = 2,8 x s

r;

sr (deviaţia standard) – calculată din rezultatele obţinute

în condiţii de repetabilitate;RSD

r (deviaţia standard relativă) – calculată din rezul-

tatele obţinute în condiţii de repetabilitate _

((sr/x)x 100);

R (reproductibilitatea) – valoarea sub care se poate preconiza că diferenţa absolută dintre rezultatele testelor individuale, obţinute în condiţii de reproductibilitate (adică pentru un material identic obţinut de operatorii din diferite laboratoare, care utilizează metoda de testare standar-dizată), se situează într-o anumită limită de probabilitate (de obicei 95 %), R = 2,8 x s

R;

sR (deviaţia standard) – calculată din rezultatele obţinute

în condiţii de reproductibilitate;

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

96

RSDR (deviaţia standard relativă) – calculată din rezul-

tatele obţinute în condiţii de reproductibilitate _

((sR/x)x 100).

Capitolul II. Cerinţe generale2. Metodele de analiză de laborator utilizate pentru

controlul produselor alimentare de origine vegetală se caracterizează prin următoarele criterii:

1) exactitudine;2) aplicabilitate (matrice şi gama concentraţiei);3) limită de detectare;4) limită de determinare;5) precizie;6) repetabilitate;7) reproductibilitate;8) recuperare;9) selectivitate;10) sensibilitate;11) linearitate;12) marjă de eroare;13) alte criterii care pot fi selectate după caz.3. Valorile de precizie menţionate la punctul 2 subpunctul 5) se

obţin printr-un studiu colectiv, realizat în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale privind studiile de colaborare, în cazul în care s-au stabilit criterii de performanţă pentru metodele de analiză, se bazează pe teste de respectare a criteriilor.

4. Valorile repetabilităţii şi reproductibilităţii respective se exprimă în forma definită de standardele naţionale. Rezultatele studiului de colaborare se publică pe site-ul oficial al autorităţii competente şi se pun la dispoziţia publicului fără restricţie.

Capitolul III. Cerinţe specificeSecţiunea 1. Procedura de extracţie5. Procedurile de extracţie, printre care metoda de

extracţie cu apă fierbinte sau cu metanol/apă (30/70), asigură o extracţie eficientă a nitraţilor.

6. Metoda de extracţie cu apă rece poate fi folosită numai în cazul în care proba de laborator a fost congelată înainte de extracţie.

Secţiunea 2. Criterii de performanţă7. Criteriile specifice pentru metodele de analiză utilizate

pentru controlul conţinutului de nitraţi sînt următoarele:Criteriu Intervalul

de concentraţiValoarea recomandată

Valoareamaximă admisă

Recuperare < 500 mg/kg 60-120 %

500 mg/kg 90-110 %

Precizia RSDR

Toate Derivată din ecuaţia lui Horwitz

2xvaloarea derivată din ecuaţia lui Horwitz

Precizia RSDr poate fi calculată înmulţind cu 0,66 precizia RSD

R la concentraţia

care prezintă interes.

8. Note privind criteriile de performanţă:1) intervalele de concentraţie nu sînt precizate, dat fiind

că valorile de precizie sînt calculate la concentraţiile care prezintă interes;

2) valorile de precizie sînt calculate din ecuaţia Horwitz, adică:

RSDR

= 2(1– 0,5 logC)

unde: RSDR este deviaţia standard relativă, calculată din

rezultatele obţinute în condiţii de reproductibilitate _

((sR/

x) x 100); C – este rata de concentraţie (adică 1 = 100 g/100 g,

0,001 = 1000 mg/kg).Secţiunea 3. Raportarea rezultatelor, estimarea

incertitudinii de măsurare şi calcularea nivelului de recuperare

9. Rezultatul analitic va fi înregistrat fie sub formă corectată, fie necorectată, pentru recuperare. Se va preciza modul de înregistrare şi nivelul de recuperare. Rezultatul analitic corectat pentru recuperare va fi utilizat pentru verificarea conformităţii.

10. Rezultatul analitic va fi înregistrat ca x +/– U, unde: x este rezultatul analitic, iar U – incertitudinea de măsurare extinsă.

U este incertitudinea de măsurare extinsă, utilizîndu-se un factor de acoperire 2 care conduce la un nivel de încredere de aproximativ 95 %.

11. Prezentele norme de interpretare a rezultatului analitic în vederea acceptării sau respingerii lotului se aplică rezultatului analitic obţinut din proba destinată controlului oficial.

12. În cazul analizei realizate în scopuri de apărare sau de arbitraj, se aplică standardele naţionale.

13. Autoritatea competentă abilitează laboratoarele acreditate în domeniu, responsabile de efectuarea analizelor de laborator a probelor din produsele alimentare de origine vegetală prelevate în cadrul controalelor oficiale.

H O T Ă R Î R Ecu privire la aprobarea Programului de managemental spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020

În temeiul art.7 alin.(2) lit.b) din Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art.155), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:Programul de management al spectrului de frecvenţe

radio pe anii 2013-2020, conform anexei nr.1;Planul de acţiuni privind realizarea Programului de

management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013 – 2020, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, responsabile de realizarea Programului aprobat, vor informa,

anual, pînă la data de 20 ianuarie, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor despre acţiunile întreprinse.

3. Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor va generaliza informaţia recepţionată şi va prezenta Guver-nului, anual, pînă la data de 15 februarie, raportul privind implementarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020.

4. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020 se pune în sarcina Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.


Contrasemnează:Viceprim-ministru, ministrul economiei Valeriu Lazăr Ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor Pavel Filip Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa


161

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

97

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 116 din 11 februarie 2013

PROGRAMULDE MANAGEMENT AL SPECTRULUI DE FRECVENŢE RADIO PE ANII 2013-2020

I. DISPOZIŢII GENERALE1. Programul de management al spectrului de frecvenţe

radio pe anii 2013-2020 (în continuare – Programul) este elaborat în conformitate cu prevederile Directivei Comisiei Europene D2002/21/CE (Directiva-cadru), modificate prin Directiva D2009/140/CE, Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007, Tabelului Naţional de Atribuire a Benzilor de Frecvenţă, aprobat prin Hotărîrea Comisiei de stat pentru frecvenţe radio a Republicii Moldova nr.11 din 27 aprilie 2000.

2. Prezentul Program reflectă importanţa disponibi-lităţii şi utilizării eficiente a spectrului de frecvenţe radio ca resursă limitată – proprietate publică a statului, pentru piaţa internă a reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice, precum şi pentru alte sectoare ale economiei naţionale a Republicii Moldova.

3. Elaborarea şi adoptarea prezentului Program are drept scop promovarea unei gestionări eficiente a resurselor de spectru radio care, în special, să asigure disponibilitatea unui spectru de frecvenţe suficient pentru dezvoltarea continuă a reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice mobile terestre în bandă largă, implementarea tehnologiilor şi serviciilor de generaţie nouă.

II. ANALIZA SITUAŢIEI4. Evoluţia reglementării şi utilizării spectrului de

frecvenţe radioPrezentul Program vizează resursele de spectru radio

cuprinse între 300 MHz şi 3800 MHz şi care fac parte din gama de frecvenţe radio ultraînalte (UHF), conform clasi-ficării expuse în Regulamentul Radiocomunicaţiilor (RR) al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT). În cadrul prezentului capitol este prezentată evoluţia reglementării şi utilizării în Republica Moldova a spectrului de frecvenţe radio în următoarele benzi de frecvenţe ultraînalte:

453,0-457,5/463,0-467,5 MHz (banda de frecvenţe 450 MHz);

790-862 MHz (800 MHz);880-915/925-960 MHz (900 MHz);1710-1785/1805-1880 MHz (1800 MHz);1900-2025/2110-2170 MHz (2100 MHz);2300-2400 MHz (2300 MHz);2400-2483,5 MHz (2400 MHz);2500-2690 MHz (2600 MHz):3400-3800 MHz (3800 MHz).Aceste benzi de frecvenţe au avut o evoluţie diferită atît

din punctul de vedere al utilizării lor, cît şi al reglementării acestora de-a lungul timpului în perioada 1998-2012.

Evoluţia reglementării şi utilizării spectrului de frecvenţe radio prevăzute în Tabelul Naţional de Atribuire a Benzilor de Frecvenţă, aprobat prin Hotărîrea Comisiei de stat pentru frecvenţe radio a Republicii Moldova nr.11 din 27 aprilie 2000 pentru serviciul mobil terestru în benzile de frecvenţe 450 MHz, 900 MHz, 1800 MHz şi 2100 MHz, este prezentată în anexa nr.1 la prezentul Program.

1) Benzile de frecvenţe 453,0-457,5/463,0 - 467,5 MHz

Actualmente în Republica Moldova benzile 453,0-457,5 / 463,0-467,5 MHz sînt utilizate pentru furnizarea serviciilor de telefonie celulară mobilă în standardul CDMA2000 1x RTT (EV-DO1 x Rev.0).

În aceste benzi de frecvenţe funcţionează reţeaua CDMA2000 a furnizorului “Moldtelecom” S.A. (Unite).

Aranjamentul canalelor pentru benzile de frecvenţe 453,0-457,5 / 463,0-467,5 MHz utilizate de către”Moldtelecom” S.A. pentru sistemul de telefonie mobilă/reţele locale cu radioacces fix în standardul CDMA 2000 (TIA/EIA/IS-2000.2) este prezentat în tabelul 1.

Tabelul 1453.00–

453.35

MHz

453.35-

454.60

MHz

454.60-

455.85

MHz

455.85-

457.10

MHz

457.10-

457.50

MHz

457.50-

463.00

MHz

463.00-

463.35

MHz

463.35-

464.60

MHz

464.60-

465.85

MHz

465.85-

467.10

MHz

467.10-

467.50

MHz

Guard

band

Uplink Guard

band

Duplex

gap

Guard

band

Downlink Guard

band

0.350

MHz

3.75 MHz (3 channels x

1.25 MHz)

0.400

MHz

5.5

MHz

0.350

MHz

3.75 MHz (3 channels x 1.25 MHz) 0.400

MHz

2) Banda de frecvenţe 790-862 MHzBanda de frecvenţe 790-862 MHz face parte din compo-

nenţa benzii 470-862 MHz. Actualmente o porţiune din această bandă (470-790 MHz) este utilizată de către televi-ziunea analogică terestră. În ultimii ani, pe plan mondial, se observă o micşorare a ratei televiziunii terestre în format analogic faţă de televiziunea prin cablu, prin satelit, televi-ziunea prin Internet (IPTV) (Sursa: Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Evoluţia pieţei: sectorul audiovizual http://anrceti.md/sectorul_audiovizual)

Satisfacerea cerinţelor majore a utilizatorilor privind calitatea (definiţia înaltă a imaginii TV), diversitatea de content (numărul de programe TV), acoperirea teritorială şi implementarea serviciilor noi au determinat lansarea procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră.

Conferinţa Regională de Radiocomunicaţii (Geneva) din anul 2006 (RRC-06) a aprobat Acordul GE-06 pentru planificarea difuziunii digitale terestre în benzile de frecvenţe 170-230 MHz şi 470-862 MHz, la care este anexat Planul digital al alocărilor/asignărilor canalelor de televiziune digitală terestră.

Conform Planului digital pentru Republica Moldova în banda de frecvenţe 790-862 MHz (canalele 61-69) sînt alocate canale de televiziune digitală terestră, conform tabelului 2.

Tabelul 2Zona Edineţ Mîndreştii

Noi

Floreşti Bender Trifeşti Ungheni Chişinău Cimişlia Căuşeni Comrat Cahul

Canal

TV/

MHz

66/

830-838

68/

846-854

65/

822-830

63/

806-814

67/

838-846

69/

854-

862

61/

790-798

66/

830-838

65/

822-830

62/

798-806

64 /

814-822

67/

38-846

În vederea executării prevederilor Legii nr.69-XVI din 27 martie 2008 pentru ratificarea Acordului regional privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în Regiunea 1 (părţi ale Regiunii 1, amplasate la vest de meridianul 170˚ longitudine estică şi la nord de paralela 40˚ latitudine sudică, cu excepţia teritoriului Mongoliei) şi în Republica Islamică Iran în benzile de frecvenţe 174-230 MHz şi 470-862 MHz, adoptat la Geneva la 16 iunie 2006, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de a finaliza tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră pînă la 17 iunie 2015.

3) Benzile de frecvenţe 880-915/925-960 MHz, 1710-1785/1805-1880 MHz

Ac t ua l ben z i l e 880 -915 /925 -960 MHz ş i 1710-1785/1805-1880 MHz (parţial) sînt utilizate pentru sistemele mobile GSM 900 şi GSM 1800 (Global Sistem for Mobile Communications).

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

98

a) benzile de frecvenţe 880- 915 / 925- 960 MHzÎn aceste benzi canalele radio au fost repartizate şi

alocate furnizorilor de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice mobile, după cum urmează:“Orange Moldova” S.A. - 63 canale (2x12,6 MHz);“Moldcell” S.A. - 57 canale (2x11,4 MHz);“Eventis Mobile” S.R.L. - 37 canale (2x7,4 MHz);

b) benzile de frecvenţe 1710-1785/1805-1880 MHz În aceste benzi compania “Orange Moldova” S.A. utili-

zează 100 canale GSM cu lărgimea totală de bandă de 2x20 MHz. Porţiunile de bandă 1730-1785 / 1825-1880 MHz nu sînt utilizate.

4) Benzile de frecvenţe 1900-1980 / 2110-2170 MHz, 1900-1920 MHz şi 2010-2025 MHz sînt utilizate pentru sistemele mobile UMTS (WCDMA) generaţia 3G de către furnizorii de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice mobile „Orange Moldova” S.A., „Moldcell” S.A. şi „Moldtelecom” S.A.

Furnizorii menţionaţi deţin cîte 2 blocuri de frecvenţe 2x14,8 MHz (pereche) ş i cîte un bloc de 5 MHz (nepereche).

Blocurile de frecvenţe 1964,9-1979,7 / 2154,9-2169,7 MHz (2x14,8 MHz (pereche), 1909,9-1914,9 MHz (5 MHz (nepereche) şi 2010-2025 MHz (15 MHz (nepereche) nu sînt utilizate.

5) Banda de frecvenţe 2300-2400 MHz, conform hotărîrii Conferinţei Mondiale de Radiocomunicaţii din anul 2007 (WRC-07), poate fi utilizată pentru implementarea IMT (International Mobile Telecommunications-Nota 5.384A RR UIT). În Europa această banda se utilizează pentru alte sisteme, diferite de sistemele BWA (Broadband Wireless Access – acces pe suport radio în bandă largă).

6) Banda de frecvenţe 2400-2483,5 MHz este utilizată pentru sistemele cunoscute ca WAS/RLAN (Wireless Access Systems/Radio Local Area Networks) şi echipa-mentele cu rază mică de acţiune (Wi-Fi etc.).

Conform prevederilor Tabelului Naţional de Atribuire a Benzilor de Frecvenţă şi Recomandării Conferinţei Europene a Poştelor şi Telecomunicaţiilor (CEPT) ERC/REC 70-03 în banda 2400-2483,5 MHz se permite utilizarea echipa-mentelor cu puterea aparent radiată (PAR) nu mai mare de 100 mW.

Utilizarea benzii 2400-2483,5 MHz se efectuează, conform Hotărîrii Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei nr.126 din 2 iunie 2009.

7) Banda de frecvenţe 2500-2690 MHz este pasibilă pentru utilizare de către sistemele mobile de comunicaţii electronice (Hotărîrea Guvernului nr.365 din 6 iunie 2012 „Cu privire la dezvoltarea reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice cu acces radio în bandă largă”).

Comitetul Comunicaţiilor Electronice CEPT (ECC) la 18 martie 2005 a adoptat Decizia ECC/DEC/(05)05 cu privire la utilizarea armonizată a spectrului pentru IMT-2000/UMTS în banda 2500-2690 MHz.

Prin aceasta decizie ECC a aprobat:a) asignarea benzii 2500-2690 MHz pentru sistemele

IMT-2000/UMTS;b) schema divizării benzii 2500-2570 MHz în pereche

cu 2620-2690 MHz-regim FDD;c) asignarea benzii 2570-2620 MHz-în regim TDD sau

FDD (cu duplex extern).S-a decis că banda va fi disponibilă în funcţie de cererea

pieţei.Repartizarea subbenzilor de frecvenţe radio stabilită

pentru sistemele IMT-2000/UMTS în banda de frecvenţe 2500-2690 MHz este prezentată în anexa nr.4 la prezentul Program.

8) Banda de frecvenţe 3400 - 3800 MHz

Conform TNABF această bandă este de utilizare neguvernamentală şi este atribuită următoarelor servicii de radiocomunicaţii:

1) cu statut primar – FIX, FIX PRIN SATELIT, MOBIL – 3400-3600 MHz;

2) cu statut secundar – mobil – 3600-3800 MHz, radio-locaţie - 3400-3600 MHz.

Pînă la sfîrşitul anului 2011 frecvenţele din această bandă au fost utilizate pentru funcţionarea liniilor de radioreleu (LRR) ale Î.S. “Radiocomunicaţii”. Actualmente frecvenţele din această bandă sînt libere.

Comitetul Comunicaţiilor Electronice CEPT la 30 martie 2007 a adoptat decizia ECC/DEC/(07)02 cu privire la imple-mentarea armonizată a BWA cu utilizare flexibilă (FWA, NWA or MWA) în benzile cuprinse între 3400-3800 MHz, care a intrat în vigoare la 30 martie 2007. Prin aceasta decizie ECC a desemnat banda 3400-3600 MHz şi/sau 3600-3800 MHz pentru implementarea BWA în funcţie de cererea pieţei şi serviciile deja implementate în aceste benzi.

Decizia CEPT ECC (11)06 din 9 decembrie 2011 a stabilit aranjamentul armonizat al frecvenţelor în banda de frecvenţe 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz. În confor-mitate cu această decizie se propune varianta de repartizare a subbenzilor din banda de frecvenţe 3600-3800 MHz, expusă în anexa nr.5 la prezentul Program.

Aceeaşi decizie CEPT menţionează că aranjamentul frecvenţelor în banda de frecvenţe 3400-3600 MHz va fi reexaminat cel tîrziu pînă la finele anului 2013, în scopul determinării aranjamentului preferenţial al frecvenţelor.

9) Cadrul actual de reglementarePrezentul subpunct al Programului include la diverse

niveluri ierarhice de decizie (UIT, UE-CEPT, naţional) regle-mentările relevante pe care se bazează utilizarea spectrului de frecvenţe radio, implementarea şi dezvoltarea comuni-caţiilor electronice mobile în bandă largă. De asemenea, se face referinţă şi la cadrul legal european şi naţional pe care se bazează acest document de politici.

La nivel internaţional (UIT):a) Regulamentul Radiocomunicaţiilor al UIT (ediţia

2008);b) actele finale ale Conferinţei Regionale de Radioco-

municaţii pentru planificarea televiziunii digitale în părţi din regiunile 1 şi 3, în benzile de frecvenţe 174-230 MHz şi 470-862 MHz (RRC-06), Geneva, 15 mai – 16 iunie 2006.

La nivelul Uniunii Europene:a) Decizia nr.243/2012/UE a Parlamentului European

şi a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio;

b) Decizia Comisiei Europene 2008/411/CE din 21 mai 2008 privind armonizarea benzii de frecvenţe 3400 – 3800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice în cadrul Comunităţii.

La nivel regional (CEPT):a) Decizia ECC/DEC/(11)06 (15/12/2011) privind aranja-

mente armonizate pentru reţele de comunicaţii mobile/fixe (MFCN) care operează în benzile 3400-3600 MHz şi 3600-3800 MHz;

b) Decizia ECC/DEC/(09)03 (05/11/2009) privind condiţii armonizate pentru reţele de comunicaţii mobile/fixe (MFCN) care operează în banda 790-862 MHz.

La nivel naţional:a) Legea comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din

15 noiembrie 2007;b) Legea nr.68-XVI din 27 martie 2008 pentru ratificarea

Protocolului de revizuire a unor prevederi ale Acordului regional pentru spaţiul european de radiodifuziune (Stockholm 1961);

c) Legea nr.69-XVI din 27 martie 2008 pentru ratificarea

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

99

Acordului regional privind planificarea serviciului de radio-difuziune digitală terestră în Regiunea 1 (părţi ale Regiunii 1, amplasate la vest de meridianul 170° longitudine estică şi la nord de paralela 40° latitudine sudică, cu excepţia teritoriului Mongoliei) şi în Republica Islamică Iran în benzile de frecvenţe 174-230 MHz şi 470-862 MHz;

d) Hotărîrea Guvernului nr.660 din 2 iunie 2008 „Cu privire la implementarea serviciilor de comunicaţii mobile celulare de generaţia a treia (3G)”;

e) Hotărîrea Guvernului nr.365 din 6 iunie 2012 „Cu privire la dezvoltarea reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice cu acces radio în bandă largă”;

f) Tabelul Naţional de Atribuire a Benzilor de Frecvenţă, aprobat prin Hotărîrea Comisiei de stat pentru frecvenţe radio a Republicii Moldova nr.11 din 27 aprilie 2000, cu modificările aprobate prin hotărîrile nr.12 din 6 octombrie 2000, nr.13 din 17 ianuarie 2005, nr.14 din 31 ianuarie 2005, nr.01/2010 din 25 mai 2010, nr.1 din 11 mai 2012.

Obiectivele actelor de reglementare de toate nivelurile ierarhice de decizie sînt de a stabili un cadru comun care ar asigura coordonarea politicilor şi, după caz, armonizarea condiţiilor referitoare la disponibilitatea şi utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio.

Republica Moldova, în poziţia sa de stat situat în nemij-locită vecinătate cu Uniunea Europeană şi luînd în consi-derare aspiraţiile de integrare europeană, îşi armonizează în mod continuu legislaţia naţională cu cea comunitară. Prin această armonizare impunîndu-se, totodată, realizarea cerinţelor ce vizează reglementarea spectrului de frecvenţe radio.

Guvernul are obligaţia ca prin aceste documente de politici să implementeze deciziile Comisiei Europene care vor asigura baza legală privind armonizarea condiţiilor pentru disponibilitatea şi utilizarea eficientă a resurselor de frecvenţe radio, în scopul dezvoltării durabile a comuni-caţiilor electronice mobile în bandă largă pe o perioadă determinată de timp.

5. Analiza SWOTAnaliza SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi

pericole) prezentată în tabelul 3 este o prezentare concisă a situaţiei curente ce ţine de managementul spectrului de frecvenţe radio.

Tabelul 3

Puncte forte (Strengths): Puncte slabe (Weaknesses):

1) Există Autoritate de Regle-mentare economică şi tehnică a pieţei reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice.2) Există Organism Naţional de gestionare tehnică a spectrului de frecvenţe radio cu atribuţii: calculul, selectarea, avizarea, evidenţa frecvenţelor şi staţiilor de radiocomunicaţii, radiomonitoringul frecvenţelor radio, asigurarea compatibilităţii electromag-netice,

certificarea şi omologarea

produselor de telecomunicaţii.3) Există trei furnizori de telefonie celulară mobilă în standardul GSM 2G şi 3G, cu infrastructură dezvoltată şi acoperire naţională.4) Existenţa resurselor de spectru pasibile pentru asignare/alocare solicitanţilor.5) Experienţă bogată de proiectare şi construire a reţelelor de comuni-caţii electronice mobile.6) Existenţa infrastructurii terestre-turnuri, piloni, linii de transport, linii de aprovizionare cu energie electrică, spaţii tehnologice, căi de acces, echipamente funcţionale performante.

1) Lipsa unui document de politici pe termen lung privind managementul eficient al spectrului de frecvenţe radio.2) Management ineficient a benzii de frecvenţe radio 3400-3800 MHz3) Repartizarea şi alocarea neuni-formă şi fragmentată a resurselor de spectru radio din banda de frecvenţe 900 MHz.4) Lipsa acţiunilor de replanificare şi realocare (refarming) a benzilor de frecvenţe 900 şi 1800 MHz.5) Licenţe în vigoare ce nu respectă principiul neutralităţii tehnologice.6) Tergiversarea adoptării cadrului normativ şi de politici pentru imple-mentarea televiziunii digitale terestre.7) Situaţia economică precară în mediul rural.8) Disponibilitate neomogenă a servi-ciilor de comunicaţii electronice mobile pe toate drumurile publice naţionale.

Oportunităţi (Opportunities): Riscuri/Pericole (Threats):

1) Cadrul legal în domeniul gestionării spectrului de frecvenţe radio este armonizat cu legislaţia UE şi asigură un mediu concurenţial favorabil.2) Cererea sporită de resurse de frecvenţă radio pentru implemen-tarea tehnologiilor avansate.3) Mediul investiţional propice implementării tehnologiilor avansate.4) Deciziile la nivel internaţional în vederea eliberării spectrului de frecvenţe radio pentru implemen-tarea serviciilor publice de comuni-caţii electronice mobile.(Deciziile CEPT, GE-06 etc.).5) Ratificarea acordului interna-ţional vizînd atribuirea canalelor/frecvenţelor pentru televiziunea digitală terestră.6) Participarea la forumurile inter-naţionale de specialitate.7) Amplasarea geografică şi densitatea înaltă a populaţiei, factori favorabili pentru implementarea tehnologiilor avansate.

1) Sînt posibile interferenţe mutuale în zonele de frontieră în cazul lipsei unui acord privind utilizarea armonizată a canalelor/frecvenţelor în aceste zone.2) Staţiile de radiocomunicaţii din Republica Moldova ce vor funcţiona în banda de frecvenţe 880-889 MHz pot fi afectate din partea sistemului CDMA-2000 din Ucraina.3) Posibilă nesolicitarea resurselor de spectru de frecvenţe radio în benzile superioare, mai înalte de 3400 MHz.4) Nu vor fi identificate resurse finan-ciare pentru dezvoltarea sectorului, iar costul investiţiilor va fi în continuare înalt.5) Insuficienţa infrastructurii în mediul rural pot menţine discrepanţele mari între mediul urban şi cel rural privind dezvoltarea sectorului comunicaţii electronice.

III. IDENTIFICAREA PROBLEMEI6. Precondiţiile pentru elaborarea prezentului Program

sînt următoarele:1) necesitatea introducerii neutralităţii tehnologice.

Întîrzierea implementării tehnologiilor moderne pe scara largă;

2) disponibilitatea neomogenă a serviciilor de comuni-caţii electronice pe întreg teritoriul ţarii;

3) lipsa cadrului juridic şi legal pentru o dezvoltare durabilă a comunicaţiilor electronice mobile terestre în bandă largă;

4) necesitatea preluării bunei practici cu referinţă la implementarea Programului multianual al UE de politică în domeniul spectrului de frecvenţe radio (Radio Spectrum Policy Programme-RSPP, Decizia 243/2012/UE din 14.03.2012);

5) necesitatea de valorificare a resurselor de spectru radio disponibile.

IV. OBIECTIVELE PROGRAMULUI7. Scopul prezentului Program este asigurarea

satisfacerii interesului public şi social, precum şi a unui maximum de beneficii pentru utilizatorii de frecvenţe radio, fie ei furnizori de reţele şi/sau de servicii de comunicaţii electronice sau utilizatori finali, totodată, asigurîndu-se un management eficient al resurselor de spectru radio şi stabilirea principiilor, condiţiilor şi procedurilor de acordare a drepturilor de utilizare a acestor resurse din benzile de frecvenţe vizate, pentru a asigura implementarea şi dezvol-tarea sistemelor BWA (Broadband Wireless Access – acces pe suport radio în bandă largă).

Un interes aparte, în vederea întroducerii şi dezvoltării sistemelor terestre de comunicaţii electronice mobile în bandă largă, prezintă benzile de frecvenţe 790-862 MHz; 880-915 / 925-960 MHz; 1710-1785 / 1805-1880 MHz; 1900-2025 / 2110-2170 MHz; 2500-2690 MHz, 3400-3800 MHz desemnate în aceste scopuri la nivel european şi internaţional.

8. Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a analizat situaţia actuală a utilizării benzilor de frecvenţe radio specificate la capitolul II al prezentului document de politici, ţinînd cont de reglementările tehnice şi administrative relevante pentru benzile în discuţie, luînd în considerare şi experienţa acumulată în ceea ce priveşte gestionarea acestor benzi de frecvenţe atît pe plan intern, cît şi pe plan internaţional. În urma analizei ex-ante efectuate au fost stabilite obiectivele ce vor fi atinse datorită implementării prezentului Program.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

100

1) Obiectivul general al Programului este asigu-rarea unei dezvoltări continue a industriei comunicaţiilor electronice, sectorului tehnologiei informaţiei şi comunica-ţiilor din Republica Moldova, în special, a reţelelor şi servi-ciilor publice de comunicaţii electronice mobile în bandă largă, cu menţinerea obligatorie şi dezvoltarea continuă în condiţiile locale, conform cerinţelor de piaţă, a serviciilor voce mobile GSM (2G) şi se referă la asigurarea resurselor de spectru radio necesare pentru o dezvoltare continuă a reţelelor mobile terestre de comunicaţii electronice în bandă largă; valorificarea acestor resurse limitate; asigu-rarea previzibilităţii actului de reglementare şi a certitudinii în ceea ce priveşte regulile ce acţionează în procesul de gestionare a spectrului de frecvenţe radio.

2) Obiectivele specifice:a) încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructura

naţională de radiocomunicaţii;b) promovarea inovaţiilor şi introducerea neutralităţii tehno-

logice pentru accelerarea implementării tehnologiilor noi;c) stimularea concurenţei prin crearea condiţiilor pentru

apariţia furnizorilor şi serviciilor noi pe piaţa comunicaţiilor electronice mobile în bandă largă;

d) asigurarea accesului uniform la serviciile de telefonie mobilă terestră pe drumurile publice naţionale cele mai frecvent utilizate, asigurarea accesului şi sporirea penetrării serviciilor de comunicaţii electronice mobile în bandă largă, reducerea decalajului digital între zonele urbane şi cele rurale;

e) sincronizarea în timp a expirării termenului de valabilitate a licenţelor existente GSM (2G), cu realizarea ulterioară a procedurii de selectare pentru acordarea dreptului de utilizare a resurselor de spectru radio, aplicînd noul regim de licenţiere şi autorizare generală;

f) asigurarea continuităţii activităţii furnizorilor existenţi de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice în condiţii transparente şi nediscriminatorii;

g) utilizarea eficientă şi raţională a spectrului de frecvenţe radio prin eliminarea fragmentării excesive în procesul de reorganizare a benzilor de frecvenţe în discuţie;

h) crearea cadrului juridic de retragere a frecvenţelor neutilizate timp de 12 luni şi înăsprirea sancţiunilor pentru utilizarea ilegală a spectrului radio.

9. Pericole şi riscuri în zonele de frontieră cu ţările vecine (România şi Ucraina)

Rezultatele analizei efectuate de către Ministerul Tehno-logiei Informaţiei şi Comunicaţiilor privind utilizarea benzilor de frecvenţe radio în zonele de frontieră cu ţările vecine (România şi Ucraina) au fost sistematizate în tabelul 4.

Tabelul 4

Nr.d/o

Banda de frecvenţe, MHz

Ucraina România

1. 453,0-457,5 /

463,0-467,5

În anul 2010 a fost eliberată licenţa furni-zorului MTC pentru furnizarea serviciilor de telefonie mobilă. (La moment serviciul de monitoring CNFR nu a depistat funcţio-narea reţelei în zona de frontieră cu R. Moldova)

Se utilizează benzile 453,0-457,5 / 463,0-467,5 MHz pentru furnizatrea serviciilor de telefonie mobilă

2. 790-862 Se utilizează pentru serviciile: radionavigaţie aeronautică, fix (mobil) terestru CDMA 2000, televiziune, SAR/SAB & ENG/OB

Se preconizează pentru comunicaţii mobile în bandă largă

3. 880-915 /925-960,1710-1785 / 1805-1880

Se utilizează pentru sisteme de telefonie mobilă standard CDMA 2000 (în banda 880-889,26 MHz) şi sisteme de telefonie GSM

Se utilizează şi sînt destinate pentru comuni-caţii mobile de voce şi Internet în bandă largă

4. 1900-1980,2010-2025,2110-2170

În anul 2005 a fost eliberată licenţa furnizorului Ukrtelecom pentru furnizarea servi-ciilor UMTS în benzile (1935-1950/ 2125-2140 MHz, 2015-2020 MHz). (La moment activi-tatea în eter a staţiilor ucrainene nu se fixează de către serviciul monitoring CNFR)

Licenţe 3G UMTS către 4 furnizori (eliberate pe parcursul anilor 2004-2006)

5. 2300-2400 Banda este atribuită pentru servicii de exploatare spaţială, fixă şi mobilă

Banda este destinată pentru telemetrie aerona-utică, aplicaţii amator, aplicaţii mobile, SAP/SAB, sisteme MMDS, aplicaţii în bandă ultralargă. Banda 2335-2400 MHz se utilizează în partaj cu sistemele militare

6. 2400 - 2483,5

Se utilizează pentru aplicaţii cu rază mică de acţiune şi pentru staţii din serviciul radioamator

Se utilizează pentru aplicaţii cu rază mică de acţiune şi pentru staţii din serviciul radioamator

7. 2500-2690 Se preconizează pentru furnizarea sistemelor LTE şi MMDS

Este destinată pentru comunicaţii mobile în bandă largă

8. 3410-3800 Banda 3400-3800 este destinată pentru linii radioreleu

Se preconizează pentru furnizarea sistemelor de acces în bandă largă fără fir în conformitate cu Decizia ECC/DEC/(07)02

10. Pericole şi riscuri:1) În benzile de frecvenţe 453,0-457,5/463,0-

467,5 MHz sînt posibile interferenţe mutuale în zonele transfrontaliere în cazul lipsei unui acord privind utilizarea armonizată a canalelor/frecvenţelor în aceste zone între furnizori de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice care activează în Republica Moldova şi ţările vecine (România şi Ucraina).

2) În banda de frecvenţe 790-862 MHz, la momentul actual în Ucraina funcţionează în cadrul canalelor TV 65, 66 şi 67 sistemul de radiocomunicaţii mobil terestru CDMA 2000. Acest fapt presupune că în limitele benzii de frecvenţă în care operează receptoarele staţiilor de bază LTE (regim FDD-canalele TV 66-69) Ucraina va lansa doar canalele TV 68 şi 69, care fac parte din planul Acordului Regional „Geneva 2006”. Deoarece în Ucraina în banda de frecvenţe, corespunzătoare canalelor TV menţionate, funcţionează staţii ale serviciului de radionavigaţie aeronautică, realizarea alocărilor pe canale va fi limitată. (La momentul de faţă nu este fixată de către serviciul monitoring al CNFR prezenţa în eter a emisiilor în limitele canalelor TV 68 şi 69).

Din partea hotarelor de Vest pericole şi riscuri nu se prevăd, deoarece în conformitate cu Decizia UE 2010/267/EU în Uniunea Europeană banda de frecvenţă 790-862 MHz este preconizată pentru furnizarea serviciilor fixe / mobile terestre.

3) În benzile de frecvenţe 880-915 / 925-960 MHz, 1710-1785 / 1805-1880 MHz considerăm că eventual va fi necesară revizuirea acordurilor cu administraţiile României şi Ucrainei cu privire la utilizarea canalelor preferenţiale din benzile de frecvenţe menţionate luînd în considerare posibilitatea implementării tehnologiilor avansate în aceste benzi. Staţiile de radiocomunicaţii din Republica Moldova care vor funcţiona în banda de frecvenţe 880-889,26 MHz vor fi afectate din partea sistemului de radiocomunicaţii CDMA-2000 din Ucraina.

4) În benzile de frecvenţe 1900-1980 MHz, 2010-2025 MHz, 2110-2170 MHz pericole şi riscuri din partea sistemelor de radiocomunicaţii din România şi Ucraina nu se prevăd, deoarece administraţiile de resort din aceste ţări au aceleaşi planuri de utilizare a acestor resurse de spectru radio.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

101

5) La momentul de faţă nu există decizii CEPT cu privire la condiţiile de utilizare a benzii de frecvenţe 2300-2400 MHz pentru sistemele de radiocomuni-caţii în bandă largă. Posibilele pericole şi riscuri vor fi studiate ulterior pe măsura apariţiei documentelor CEPT respective.

6) În banda de frecvenţe 2400-2483,5 MHz staţiile de radiocomunicaţii din zonele transfrontaliere ale Republicii Moldova pot fi afectate, cu probabilitate joasă, din partea staţiilor de radioamatori şi liniilor radioreleu ale ţărilor limitrofe.

7) În cazul implementării în Republica Moldova a sistemelor de comunicaţii electronice mobile în bandă largă de generaţie nouă în banda de frecvenţe 2500-2690 MHz conform Deciziei CEPT ECC/DEC/(05)05 şi a Hotărîrii Guvernului nr.365 din 6 iunie 2012 ”Cu privire la dezvoltarea reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice cu acces radio în bandă largă” nu se prevăd pericole şi riscuri faţa de sistemele similare din România şi Ucraina.

8) În banda de frecvenţe 3410-3800 MHz există o probabilitate mică de interferenţe mutuale în zonele transfrontaliere.

V. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE11. Replanificarea şi realocarea (refarming-ul)

spectrului de frecvenţe radio din benzile de frecvenţe 900 MHz şi 1800 MHz

Istoric, începînd cu anul 1998, furnizorilor de reţele şi servicii de telefonie mobilă celulară GSM (2G), iniţial le-au fost asignate în baza licenţelor pentru gen de activitate cîte 22 canale din banda de frecvenţe radio 900 MHz. Ulterior, la cererea acestora, au fost asignate suplimentar canale atît din banda de frecvenţe 900 MHz, cît şi din banda 1800 MHz (anexa nr.1 la prezentul Program).

În lipsa unui document privind managementul eficient al spectrului de frecvenţe radio la moment există o repartizare neuniformă şi o fragmentare a acestor benzi de frecvenţe. Reieşind din necesitatea armonizării benzilor de frecvenţe radio 900 MHz şi 1800 MHz pentru a asigura implementarea neutralităţii tehnologice şi a serviciilor, se impune realizarea unor acţiuni de replanificare şi realocare (refarming) a acestor frecvenţe din benzile de frecvenţe nominalizate.

În acest scop se va elabora o procedură care va prevedea o serie de măsuri tehnice provizorii.

12. Implementarea principiului neutralităţii tehno-logice

La moment benzile de frecvenţe radio 900 MHz şi 1800 MHz utilizate de sistemele GSM din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova au fost deschise pentru sistemele UMTS (Universal Mobile Telecommunications System) şi alte sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice, care pot coexista alături de sistemele GSM.

Pentru utilizarea flexibilă a spectrului de frecvenţe radio pentru serviciile de comunicaţii electronice apare, printre altele, necesitatea unei soluţii coerente şi proporţionale cu privire la planificarea şi alocarea benzilor de frecvenţe pentru comunicaţiile mobile de generaţia a doua, a treia şi a patra (2G, 3G şi 4G).

În scopul asigurării neutralităţii tehnologice, precum şi pentru conformarea la Deciziile Comisiei Europene 2009/766/EC şi 2011/251/EU vizînd utilizarea benzilor de frecvenţe 900 MHz şi 1800 MHz pentru sistemele terestre destinate furnizării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice paneuropene, la propunerea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Comisia de stat pentru frecvenţe radio prin Hotărîrea nr.1 din 11 mai 2012 a operat modificări în Reglementările Naţionale RN037 şi RN044A din anexa nr.2 la Tabelul Naţional de Arbitrare

a Benzilor de Frecvenţă. Aceste modificări prevăd că benzile de frecvenţe 876-915 MHz în pereche cu 921-960 MHz şi benzile de frecvenţe 1710-1785 MHz în pereche cu 1805-1880 MHz să fie atribuite pentru implementarea sistemelor terestre de furnizare a reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice. Aceste sisteme vor fi determinate de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, în conformitate cu deciziile şi recomandările CEPT relevante acestor benzi.

Potrivit Deciziei nr.243/2012/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2012, şi Progra-mului multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio,instituit prin această decizie,neutralitatea tehnologică şi a serviciilor nu se limitează numai la benzile de frecvenţe 900 MHz şi 1800 MHz, ci se referă inclusiv la benzile de frecvenţe 800 MHz, 2100 MHz, 2600 MHz şi 3800 MHz.

Repartizarea subbenzilor de frecvenţe radio din benzile de frecvenţe 880-915 / 925-960 MHz şi 1710-1785/1805-1880 MHz după expirarea termenului de valabilitate a licenţelor GSM existente este reprezentată în anexa nr.2 la prezentul Program.

13. Implementarea televiziunii digitale terestre în Republica Moldova şi dividendul digital

Implementarea televiziunii digitale se va realiza în conformitate cu Programul privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală, elaborat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi aprobat de către Guvern.

Acordul GE-06 pentru planificarea difuziunii digitale terestre a fost ratificat de Parlament prin Legea nr.69-XVI din 27 martie 2008. Astfel, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de a se conforma prevederilor acestui Acord internaţional.

Conform obligaţiilor internaţionale asumate de către Republica Moldova, s-a decis implementarea televiziunii digitale terestre la nivel naţional pînă la 17 iunie 2015. Acest proces va implica nu numai unele schimbări tehnice pentru armonizarea utilizării în scopurile respective a spectrului de frecvenţe radio cu statele vecine, ci şi un complex multila-teral de modernizare a audiovizualului.

Difuzarea semnalului TV în format digital permite utili-zarea mai eficientă a spectrului de frecvenţe radio faţă de televiziunea analogică. În rezultat, se va elibera un volum considerabil de resurse de frecvenţe radio, numit dividendul digital (DD).

Trecerea de la formatul analogic la cel digital va conduce la creşterea eficienţei tehnologice şi economice a proce-sului de difuzare TV, iar transmiterea dividendului digital în utilizare comercială va conduce la o creştere suplimentară a eficienţei economice de la utilizarea acestei resurse de spectru radio.

Una din destinaţiile principale ale dividendului digital în Republica Moldova este utilizarea benzii 790-862 MHz pentru serviciul mobil şi alte servicii de comunicaţii electronice. Realizarea acestei variante însă depinde nu numai de utilizarea spectrului de frecvenţe radio în ţara noastră, dar şi de utilizarea lui în ţările vecine.

Dependenţa utilizării este menţionată şi în Decizia Comitetului European pentru Comunicaţii Electronice ECC/DEC/(09)03 din 30 octombrie 2009 “Condiţii armonizate pentru reţele de comunicaţii mobile/fixe ce operează în banda 790-862 MHz” (On harmonised conditions for mobile/fixed communications networks (MFCN) operating in the band 790-862 MHz). În ţările-membre ale UE utilizarea benzii 790-862 MHz se va efectua exclusiv pentru serviciul mobil şi alte servicii de comunicaţii electronice (în afară de televiziune).

În ţările vecine cu Republica Moldova banda de frecvenţe

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

102

790-862 MHz este utilizată pentru următoarele servicii:1) în Ucraina – radionavigaţie aeronautică, fix (mobil)

terestru, SAR/SAB & ENG/OB, televiziune;2) în România – radionavigaţie aeronautică (830-862

MHz), SAR/SAB & ENG/OB, mobil terestru.Decizia menţionată a ECC/DEC/(09)03 stabileşte aranja-

mentul armonizat al frecvenţelor în banda de frecvenţe radio 790-862 MHz, prezentat în anexa nr.6 la prezentul Program.

Unele ţări (Germania, Elveţia, Finlanda, Franţa, Spania, Suedia etc.) deja au luat decizii similare de utilizare a benzii menţionate pentru serviciul mobil terestru.

14. Stabilirea condiţiilor şi procedurilor de acordare a licenţelor pentru dreptul de utilizare a spectrului de frecvenţe radio

Conform datelor din capitolul I al prezentului Program, în Republica Moldova sînt autorizaţi să furnizeze reţele şi servicii publice de comunicaţii electronice mobile în baza licenţelor pentru gen de activitate patru furnizori: „Orange Moldova” S.A., „Moldcell” S.A., „Eventis Mobile” S.R.L. şi „Moldtelecom” S.A.

„Orange Moldova” S.A., „Moldcell” S.A. şi „Eventis Mobile” S.R.L. deţin licenţe pentru genul de activitate „Prestarea serviciilor de telefonie celulară mobilă, standardul GSM”, iar „Moldtelecom” S.A. licenţa pentru genul de activitate “Prestarea serviciilor de telefonie celulară mobilă, standardul CDMA 2000, în banda de frecvenţe 450 MHz”. Toate licenţele au un termen de valabilitate de 15 ani.

Licenţele pentru genurile de activitate „Prestarea serviciilor de telefonie celulară mobilă, standardul GSM” şi “Prestarea serviciilor de telefonie celulară mobilă, standardul CDMA 2000, în banda de frecvenţe 450 MHz” au fost acordate în conformitate cu cadrul legal şi de regle-mentare în vigoare pînă la punerea în aplicare a prevederilor Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007, în special, a regimului de autorizare generală şi licen-ţiere (15 septembrie 2008).

Compania „Eventis Mobile” S.R.L. se află din 30 martie 2010 în proces de insolvabilitate, astfel resursele de spectru radio alocate (37 canale cu o lărgime totală de bandă de 2x7,4 MHz) din banda de frecvenţe 900 MHz nu sînt utilizate, practic fiind blocate de această situaţie.

Avînd în vedere considerentele istorice (momente diferite în timp la care au fost acordate licenţele în discuţie), precum şi faptul că termenul de valabilitate a licenţei deţinute de „Orange Moldova” S.A. expiră la 6 martie 2013, iar a licenţei „Moldcell” S.A. – la 5 noiembrie 2014, este necesar de a întreprinde acţiuni de sincronizare a termenelor de expirare a valabilităţii acestor licenţe, anticipînd proce-durile de acordare a drepturilor de utilizare a spectrului de frecvenţe radio în condiţiile regimului de autorizare generală şi licenţiere.

Spectrul de frecvenţe radio – resursă publică limitată proprietate a statului, se află în administrarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi este licenţiat de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei.

Contextul în care urmează să fie organizată acordarea drepturilor de utilizare a resurselor de spectru radio din benzile de frecvenţe 890-915/935-960 MHz şi 1710-1785/1805-1880 MHz va ţine cont de faptul că după expirarea termenului de valabilitate a licenţelor deţinute de către „Orange Moldova” S.A. şi „Moldcell” S.A., acordate la timpul lor pentru genul de activitate, se vor elibera licenţe pentru dreptul de utilizare a spectrului de frecvenţe radio în scopul furnizării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice mobile.

Totodată, avînd în vedere termenele diferite de expirare a valabilităţii acestor licenţe şi în scopul asigurării unor

condiţii concurenţiale egale în cadrul unei pieţe a servi-ciilor de comunicaţii electronice mobile maturizate, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, în termene rezonabile, va elibera, la solicitarea companiei “Orange Moldova” S.A., o licenţă de utilizare a frecvenţelor radio din benzile de frecvenţe 900 MHz şi 1800 MHz în scopul furnizării serviciilor de telefonie celulară mobilă standardul GSM cu un termen de valabilitate de 20 luni (7 martie 2013 - 5 noiembrie 2014), pînă la expirarea termenului de valabilitate al licenţei pentru genul de activitate „Prestarea serviciilor de telefonie celulară mobilă, standardul GSM deţinută de compania “Moldcell” S.A. Această licenţă va acorda companiei „Orange Moldova” S.A. dreptul de a utiliza resursele de spectru radio din benzile de frecvenţe nominalizate în volumul deţinut de companie la momentul expirării termenului de valabilitate al licenţei pentru gen de activitate (25,2 MHz/63 canale din banda 900 MHz si 40 MHz/100 canale din banda 1800 MHz) numai în scopul furnizării serviciilor de telefonie mobilă standardul GSM (2G). Eliberarea acestei licenţe va fi condiţionată de achitarea integrală către bugetul de stat, în condiţiile legii, a unei taxe de licenţă care a fost calculată luînd în considerare valorile minime de expunere la concurs a taxelor de licenţă pentru resursele de spectru radio din benzile de frecvenţe 900 MHz şi 1800 MHz (tabelul 6 al prezentului Program) şi volumul de spectru deţinut în aceste benzi de către „Orange Moldova” S.A. care a fost alocat pe perioada de valabilitate a licenţei pentru genul de activitate „Prestarea serviciilor de telefonie celulară mobilă standardul GSM”, raportată la 20 de luni şi care constituie 1,786 mil.euro.

Ulterior, la fel în termene rezonabile, anticipînd data de 5 noiembrie 2014, se va organiza concursul cu aplicarea procedurii de selectare competitivă pentru acordarea drepturilor de utilizare a resurselor de spectru radio din benzile de frecvenţe 900 MHz şi 1800 MHz. Pînă la anunţarea concursului, avînd în vedere faptul că compania “Eventis Mobile” S.R.L. se află în proces de insolvabilitate, Agenţia Naţonală pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei şi Ministerul Tehno-logiei Informaţiei şi Comunicaţiilor vor întreprinde toate măsurile de rigoare pentru a debloca resursele de spectru radio din banda de frecvenţe 900 MHz (2x7.4 MHz/eGSM) deţinute şi neutilizate de către această companie timp de aproape trei ani.

În plus, Programul prevede punerea la dispoziţia pieţei de comunicaţii electronice şi a resurselor de spectru radio din benzile de frecvenţe radio 790-862 MHz şi, respectiv, 2500-2690 MHz (subbenzile de frecvenţe din această bandă nealocate şi nevalorificate conform Hotărîrii Guvernului nr.365 din 6 iunie 2012). Această opţiune corespunde prevederilor Deciziei Parlamentului European şi Consiliului nr.243/2012/UE din 14 martie 2012 de instituire a Progra-mului multianual al UE de politică în domeniul spectrului de frecvenţe radio (Radio Spectrum Policy Programme – RSPP).

Prin urmare, în scopul implementării neutralităţii tehno-logice şi dezvoltării durabile a comunicaţiilor electronice mobile în bandă largă, se stabilesc următoarele benzi de frecvenţe pentru care se va acorda dreptul de utilizare prin procedura de selectare competitivă stabilită de prezentul Program şi care va fi organizată de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehno-logia Informaţiei:

1) 790 - 862 MHz (800 MHz);2) 880 - 915 / 925 - 960 MHz (900 MHz);3) 1710 - 1785 / 1805 - 1880 MHz (1800 MHz);4) 1900 - 2025 / 2110 - 2170 MHz (2100 MHz);5) 2500 - 2690 MHz (2600 MHz);

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

103

6) 3400 - 3800 MHz (3800 MHz).Resursele de spectru radio, drepturile de utilizare a

cărora vor fi acordate prin procedura de selectare compe-titivă şi care vor intra în dreptul de utilizare începînd cu data de 5 noiembrie 2014 pe o perioadă de 15 ani, sînt structurate în blocuri (subbenzi) de frecvenţe, conform tabelului 5:

Tabelul 5

Banda de frecvenţe, MHz Subbenzi de frecvenţe disponibile

790 - 862 3 subbenzi (2x10 MHz, regim FDD)

880 - 915 / 925 - 960 5 subbenzi (2x5 MHz, regim FDD, GSM portiune de baza)2 subbenzi (2x5 MHz, regim FDD, eGSM)

1710 - 1785 / 1805 - 1880 15 subbenzi (2x5 MHz, regim FDD)

1900 - 1920 1 subbandă (5 MHz, regim TDD)

2010 - 2025 1 subbandă (15 MHz, regim TDD)

1920 - 1980 / 2110 – 2170 1 subbandă (2x14,8 MHz, regim FDD)

2500 - 2690 1 subbandă (2x20 MHz, regim FDD)1 subbandă (40 MHz, regim TDD)1 subbandă (2x10 MHz, regim FDD)

3400 - 3600 *)

3600 – 3800 1 subbandă (50 MHz, regim TDD)**)

3 subbenzi (50 MHz, regim TDD)

*) Aranjamentul frecvenţelor în această bandă de frecvenţe se va stabili în termenul prevăzut de Decizia CEPT (11)06 din 9 decembrie 2011.

**) Licenţa pentru dreptul de utilizare a acestei subbenzi de frecvenţe radio se va acorda prin concurs conform Hotărîrii Guvernului nr.365 din 6 iunie 2012 „Cu privire la dezvoltarea reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice cu acces radio în bandă largă”.

Utilizarea frecvenţelor radio din benzile în care numărul de licenţe este limitat se poate face doar în condiţiile obţinerii acesteia în urma unei proceduri de selectare obiectivă, transparentă, nediscriminatorie şi proporţională, impunîndu-se ca la acordarea drepturilor să nu fie stabilite cerinţe ce ar conduce la restrîngerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei. Prin urmare, la organizarea proce-durii de selectare, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei va avea în vedere stabilirea unor cerinţe menite să respecte condiţiile prevăzute de lege, maximizarea eficienţei utilizării resurselor limitate de spectru radio şi stimularea competiţiei pe piaţa de comunicaţii electronice mobile.

Prezentul Program stabileşte că procedura de selectare va fi una de tip competitiv (concurs deschis cu participare internaţională cu aplicarea procedurii de selectare compe-titivă care se va desfăşura în două etape: etapa de prese-lecţie şi etapa de selectare a ofertantului cîştigător).

Procedura competitivă de selectare este una adecvată stadiului de dezvoltare a pieţei de comunicaţii electronice mobile din Republica Moldova. Acest tip de procedură este ales în scopul determinării, în anumite limite, a preţului pe care piaţa de comunicaţii electronice consimte să-l achite cu titlu de taxă de licenţă pentru dreptul de utilizare a resur-selor limitate – frecvenţele radio. Procedura de selectare de tip competitiv este potrivită, deoarece în acest fel poate fi evidenţiat potenţialul economic oferit de către spectrul de frecvenţe radio, în general, precum şi nivelul de valorizare a acestora de către persoanele interesate în contextul propriilor planuri de afaceri.

Acordarea drepturilor de utilizare a resurselor de spectru radio prin concurs cu aplicarea procedurii de selectare competitivă nu va urmări exclusiv reliefarea evaluărilor private ale ofertanţilor privind sumele ce urmează a fi

achitate cu titlu de taxă de licenţă, dar şi asigurarea unor criterii de precalificare de natură tehnică, administrativă şi financiară, urmînd ca aceste criterii să fie îndeplinite de către fiecare participant la procedura de selectare. Prin urmare, o soluţie potrivită ar fi ca aceste condiţii să fie stabilite la nivelul caietului de sarcini, elaborat şi aprobat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, care va fi supus unui proces de consultare publică. Condiţiile de natură tehnică, administrativă sau financiară vor fi aplicate pentru toate persoanele interesate în procedura de selectare, astfel fiind respectat principiul nediscriminării. La etapa de selectare a concursului vor fi admişi doar ofertanţii care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate stabilite în caietul de sarcini.

În vederea asigurării unui mediu concurenţial real în cadrul pieţei de comunicaţii electronice, în procedurile de selectare se vor stabili anumite limitări, inclusiv de parti-cipare, aplicate la nivel de grup de firme (agenţi economici). Normele necesare se vor raporta la prevederile Legii Concu-renţei nr.183 din 11 iulie 2012. Respectiv, la procedura de selectare nu vor putea participa persoane care fac parte din acelaşi grup de firme.

Resursele de spectru radio ce urmează a fi acordate prin procedura de selectare competitivă din benzile de frecvenţe 800 MHz şi 900 MHz prezintă un interes mare din punct de vedere tehnico-tehnologic şi comercial. Aceste benzi de frecvenţe radio posedă caracteristici foarte utile pentru construirea şi operarea unor reţele de comunicaţii electronice mobile eficiente şi anume: propagarea la distanţe mai mari şi acoperire indoor – mai bună în interiorul clădirilor.

De asemenea, urmează să fie expuse la concurs şi frecvenţe radio disponibile din benzile de 1800 MHz şi 2600 MHz, benzi care sînt caracterizate prin oferirea capacităţilor (lărgimii de bandă) necesare pentru asigurarea transferului unui volum mare de informaţii (date).

O reţea de comunicaţii electronice mobile poate fi dezvoltată şi implementată în mod adecvat luînd în considerare toate resursele limitate de spectru radio disponibile – benzi de frecvenţe sub 1GHz şi benzi de frecvenţe peste 1 GHz.

Totodată, după cum indică studiul efectuat de Minis-terul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, resursele de spectru radio disponibile ce pot fi alocate din benzile de frecvenţe sub 1GHz sînt insuficiente în raport cu cererea. De aceea, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comuni-caţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei va stabili unele limitări menite să asigure un acces echitabil la obţinerea dreptului de utilizare a resurselor de spectru radio din aceste benzi. Aceste măsuri vor stabili o cantitate maximă de spectru radio ce poate fi deţinută de către acelaşi parti-cipant la licitaţie, după finalizarea procedurii de selectare: cîte 2x10 MHz (FDD) în fiecare din benzile de frecvenţe 800 MHz şi 900 MHz (cu excepţia subbenzii pentru eGSM 880 - 890 / 925 - 935 MHz, care nu se limitează datorită faptului că este afectată din partea Ucrainei în zona de Sud a Republicii Moldova) şi nu mai mult de 2x35 MHz în banda de frecvenţe 1800 MHz.

Prin această măsură se va asigura o competiţie reală şi echitabilă pentru obţinerea drepturilor de utilizare în cadrul benzilor de 800 MHz, 900 MHz şi 1800 MHz. Pe perioada de acţiune a Programului nu se va admite revînzarea resur-selor de spectru radio, excepţie fiind dreptul de utilizare a acestor resurse prin cesionare, în conformitate cu legislaţia şi reglementările în vigoare şi utilizarea partajată a resurselor de spectru pentru acoperirea zonelor rurale cu o densitate redusă a populaţiei.

Procedura de selectare competitivă va porni cu preţul minim de expunere la concurs (licitaţie) a licenţelor cores-punzătoare, stabilit de Program.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

104

Termenul de valabilitate a licenţelor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din benzile de frecvenţe ce fac obiectul prezentului Program, se stabileşte de 15 ani. Această perioadă de valabilitate a drepturilor de utilizare a frecvenţelor/canalelor radio este cea mai potrivită în raport cu cadrul legislativ în vigoare. Termenul este optim din considerente ce ţin de natura serviciilor care vor fi furnizate, de necesitatea asigurării condiţiilor pentru realizarea planurilor de afaceri, oferă predictibilitate şi permite, totodată, indicarea unor termene clare pentru reevaluarea circumstanţelor acordării drepturilor, drept răspuns la evoluţiile tehnico-economice şi concurenţiale înregistrate pe parcursul exercitării lor.

Drepturile de utilizare a frecvenţelor radio acordate în benzile de frecvenţe 800 MHz, 900 MHz,şi 1800 MHz, vor putea fi exercitate ulterior eliberării documentelor de autorizare (licenţelor), începînd cu 6 noiembrie 2014, cu condiţia că beneficiarul licenţei corespunzătoare a achitat integral la bugetul de stat taxa de licenţă stabilită în urma concursului, în termen de 30 zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei. Achitarea taxei de licenţă se va face în lei moldoveneşti la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei stabilit în raport cu EURO la data plăţii. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, în coordonare cu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi beneficiarii de licenţe pentru dreptul de utilizare a frecvenţelor radio, va stabili măsuri tehnice tranzitorii în scopul replanificării şi consolidării benzilor de frecvenţe alocate în urma procedurii de selectare.

Replanificarea şi realocarea spectrului de frecvenţe radio va începe din momentul în care se vor determina deţinătorii spectrului de frecvenţe în urma etapei a III a concursului (p.4.3. al Planului de acţiuni) şi se va finaliza pînă la 6 noiembrie 2014.

15. Stabilirea cuantumului valorilor minime de expunere la concurs a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe vizate în Program

Teoria şi practica internaţională în materia procedurilor de selectare competitivă arată că stabilirea valorilor minime de expunere la concurs ale taxelor de licenţă constituie punctul de pornire în vederea stabilirii cuantumurilor taxelor de licenţă prin intermediul procedurii de selectare. Stabilirea acestor valori minime poate fi realizată în mai multe modalităţi, în funcţie de o serie de factori, precum obiectivele urmărite, procedura propriu-zisă, presiunile competitive interne etc.

Astfel, valorile minime pentru taxele de licenţă pot fi stabilite ca:

1) nivele nominale, suficiente pentru descurajarea ofertelor neserioase;

2) nivele care să reflecte valoarea de piaţă estimată (de exemplu, prin raportarea la tranzacţii private, la valorile rezultate din alte proceduri de selectare similare sau chiar preţul istoric al resursei de spectru).

În fundamentarea nivelelor minime ale taxelor de licenţă este necesară realizarea unui echilibru între două tendinţe contrare. Pe de o parte, stabilirea valorii minime la nivel ridicat este probabil să genereze o reducere strategică a cererii, precum şi să asigure că măsurile pentru dezvoltarea concurenţei nu facilitează accesul pe piaţă a unei persoane care, atribuind spectrului radio o valoare redusă, aduce o contribuţie slabă la atingerea obiectivelor de stimulare a concurenţei. Pe de altă parte, există riscul ca o parte din resursele de spectru să rămînă nevalorificate şi neutilizate, dacă valorile minime ale taxelor de licenţă sînt prea mari. Valoarea economică a spectrului de frecvenţe radio pentru

comunicaţii electronice mobile diferă atît în spaţiu, de la un stat la altul, cît şi în timp şi depinde de o multitudine de factori, cum ar fi: dimensiunea şi potenţialul pieţei interne, cererea de servicii de comunicaţii electronice mobile, dinamica competitivă a pieţei (numărul şi dimensiunea furni-zorilor existenţi sau a potenţialilor concurenţi), disponibili-tatea şi preţul spectrului în alte benzi substituibile, condiţiile de utilizare (obligaţii de acoperire, durata de valabilitate a licenţei etc), prevederile legislaţiei naţionale şi predictibili-tatea cadrului de reglementare în domeniu.

De asemenea, valoarea economică a licenţelor/spectrului depinde şi de o serie de factori exogeni, care sînt în afara controlului autorităţilor, precum proprietăţile fizice şi caracteristicile de propagare în benzile respective, ciclurile tehnologice, economice şi investiţionale, apartenenţa furnizorilor la grupuri multinaţionale şi strategiile globale ale acestora etc. Prin urmare, date fiind multitudinea, complexitatea, interacţiunile şi interdependenţele între aceşti factori care, în reflectarea circumstanţelor diferitor pieţe, în diferite momente de timp, pot influenţa valorile spectrului radio, estimarea valorilor de piaţă a benzilor de frecvenţe sînt imperfecte, indiferent de modelele teoretice utilizate şi de aproximările practice efectuate.

În contextul prezentului Program se stabileşte reflec-tarea următoarelor criterii în nivelele minime de expunere la concurs a taxelor de licenţă care vor reflecta valoarea economică a spectrului de frecvenţe radio: proprietăţile fizice ale benzii de frecvenţe, cererea de spectru, cantităţi maxime de spectru pasibile asignării pentru un solicitant, drepturile de utilizare existente, durata drepturilor de utilizare, condiţiile de utilizare a drepturilor, armonizarea internaţională, disponibilitatea şi preţul echipamentelor.

Valoarea minimă de expunere la concurs a taxei de licenţă se stabileşte separat pentru fiecare tip de subbandă (lărgime de subbandă) din benzile de frecvenţe în discuţie. Avînd în vedere argumentele expuse mai sus, se stabilesc valorile minime de expunere la concurs ale taxelor de licenţă care constituie preţul de pornire în procedura de selectare competitivă. Nivelul valorilor minime este prezentat în tabelul 6.

Tabelul 6Banda de frecvenţe

Valori minime de expunere la concursa taxei de licenţă pentru subbenzi de frecvenţe (milioane euro) *)

2x5MHz (FDD), porţiune de bază

2x5MHz (FDD) eGSM

2x10 MHz (FDD)

2x14,8 MHz(FDD) +5 MHz TDD

15MHz(TDD)

2x20MHz (FDD)

40MHz(TDD)

50MHz(TDD)

790 - 862 MHz - - 9,0 - - - - -

880 - 915 /925 - 960 MHz

4,0 2,8 - - - - -

1710 - 1785 /1805 - 1880 MHz

1,5 - - - - - -

1900 - 1920 MHz,1920 - 1980 / 2110 - 2170 MHz

- - - 6,2 - - - -

2010 - 2025 MHz

- - - - 2,0 - - -

2500 - 2690 MHz

- - 5,0 - - 10,0 8,0 -

3400 - 3600 MHz

- - - - - - - 1,0

3600 - 3800 MHz

- - - - - - - 1,0

*) Valorile minime de expunere la concurs ale taxelor de licenţă se stabilesc pentru etapele concursului prevăzut la capitolul VII al prezentului Program.

VI. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI

16. Procesul de implementare a prezentului Program va cuprinde realizarea următoarelor acţiuni:

1) cel tîrziu pînă la 28 februarie 2013 se vor între-

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

105

prinde măsuri pentru sincronizarea termenelor de valabilitate a licenţelor deţinute de „Orange Moldova” S.A. şi „Moldcell” S.A. pentru genul de activitate „Prestarea serviciilor de telefonie celulară mobilă, standardul GSM. În acest scop Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei va elibera companiei “Orange Moldova” S.A. o licenţă de utilizare a frecvenţelor radio din benzile de frecvente 900 MHz şi 1800 MHz în scopul furnizării serviciilor de telefonie celulară mobilă standardul GSM pe un termen de 20 luni (7 martie 2013 – 5 noiembrie 2014), pînă la expirarea termenului de valabilitate a licenţei similare deţinute de compania “Moldcell” S.A.;

2) în termen pînă la 30 mai 2013 vor fi elaborate, consultate public şi adoptate documentele de concurs privind eliberarea licenţelor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio disponibile din benzile de frecvenţe prevăzute în prezentul Program;

3) începînd cu 1 iunie 2013 va fi lansat anunţul publicitar de desfăşurare, pe etape, a concursului deschis cu aplicarea procedurii de selectare competitivă privind acordarea licenţelor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio dispo-nibile din benzile de frecvenţe prevăzute în Program (anunţul se publică cu cel puţin 45 de zile înainte de concurs):

a) etapa I (iulie 2013): vor fi expuse la concurs licenţele pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din banda de frecvenţe 2600 MHz (1 subbandă 2x20 MHz FDD care nu a fost alocată prin încredinţare directă, conform Hotărîrii Guvernului nr.365 din 6 iunie 2012; 1 subbandă 2x10 MHz FDD; 1 subbandă 40 MHz TDD) şi celor din banda de frecvenţe 3600-3800 MHz (3 subbenzi 50 MHz TDD, sau în cazul eşuării concursului prevăzut de aceeaşi Hotărîre a Guvernului – 4 subbenzi 50 MHz TDD), conform anexelor nr.4 şi nr. 5 la prezentul Program;

b) etapa II (septembrie 2013): vor fi expuse la concurs licenţele pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din banda de frecvenţe 2100 MHz, care nu au fost alocate prin încredinţare directă conform Hotărîrii Guvernului nr.660 din 2 iunie 2008 (1 subbandă 2x14,8 MHz FDD împreuna cu 1 subbandă 5 MHz TDD şi 1 subbandă 15 MHz TDD ), conform anexei nr.3 la prezentul Program;

c) etapa III (martie 2014): vor fi expuse la concurs licenţele pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din următoarele benzi de frecvenţe, conform anexelor nr.2 şi nr. 6 la prezentul Program:

800 MHz (3 subbenzi 2x10 MHz FDD);900 MHz (5 subbenzi 2x5 MHz FDD şi 2 subbenzi 2x5

MHz FDD eGSM);1800 MHz (15 subbenzi 2x5 MHz FDD);d) etapa IV (septembrie 2014): vor fi expuse la concurs

licenţele pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din banda de frecvenţe 3400-3600 MHz în varianta de repartizare finală care va fi adoptată de CEPT pînă la finele anului 2013 (Decizia CEPT (11)06 din 9 decembrie 2011) şi celor din banda de frecvenţe 3600-3800 MHz nealocate în cadrul etapei I a concursului, conform anexei nr.5 la prezentul Program.

17. Condiţiile de licenţă pentru dreptul de utilizare a resur-selor de spectru radio din benzile de frecvenţe 800 MHz şi 900 MHz vor prevedea obligaţiuni de asigurare a acoperirii teritoriale şi a drumurilor publice naţionale cele mai frecvent utilizate cu semnal radio corespunzător indicatorilor de calitate stabiliţi de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei.

18. Resursele de spectru radio nesolicitate şi nealocate în cadrul etapelor de concurs prevăzute în subpunctele 4.1-4.4 vor fi expuse repetat la concurs în anii următori conform unui grafic stabilit de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei şi coordonat cu Ministerul Tehnologiei Informaţiei

şi Telecomunicaţiilor, reieşind din cererea de piaţă.19. Termenul de valabilitate al licenţelor pentru dreptul

de utilizare a resurselor de spectru radio rămase nesolicitate şi nealocate, acordate ulterior la fel prin concurs cu aplicarea procedurii de selectare competitivă furnizorilor existenţi care deţin deja astfel de licenţe pentru resursele din aceeaşi bandă de frecvenţe, se va sincroniza cu termenul de expirare al valabi-lităţii licenţelor deţinute. Valorile minime de expunere la concurs ale taxelor de licenţă, se vor stabili prin hotărîre de Guvern şi se vor raporta la termenul de valabilitate al acestor licenţe.

VII. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILORAFERENTE IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

20. Pentru estimarea impactului se vor utiliza tehnici specifice, dintre care analiza impactului economic şi analiza impactului social.

1) Impactul economic presupune:a) implementarea tehnologiilor şi serviciilor noi în bandă

largă;b) atragerea noilor investiţii în sectorul tehnologiei infor-

maţiei şi comunicaţiilor al economiei naţionale;c) creşterea cifrei de afaceri a companiilor din acest

sector;d) creşterea acumulărilor la bugetul de stat generate

de valorificarea resurselor de spectru radio şi de activităţile economice în piaţa serviciilor de comunicaţii electronice mobile;

e) dezvoltarea altor sectoare ale economiei naţionale ca urmare a modernizării şi

dezvoltării continuă a infrastructurii de radiocomunicaţii şi diversificării ofertei de servicii de comunicaţii electronice mobile în bandă largă;

f) creşterea nivelului de utilizare a serviciilor de acces la Internet în bandă largă, inclusiv a serviciilor publice, atît din partea statului, cît şi din partea mediului de afaceri şi a populaţiei.

2) Impactul social presupune:a) sporirea accesibilităţii pentru populaţie a serviciilor

de comunicaţii electronice mobile în bandă largă ca rezultat al stabilirii unui mediu concurenţial loial şi eficient pe piaţa serviciilor de comunicaţii electronice mobile;

b) îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate; reducerea decalajului digital între mediul rural şi cel urban;

c) crearea noilor locuri de muncă şi creşterea nivelului salariului mediu în sectorul TIC.

3) Implementarea prevederilor prezentului Program nu presupune careva costuri aferente acoperite din bugetul de stat. Finanţarea acţiunilor preconizate se va efectua din alte surse decît bugetul de stat.

VIII. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES

21. Implementarea prezentului Program va conduce la obţinerea următoarelor rezultate măsurabile:

Tabelul 7

Indicator Nivelul indica-toruluiîn trimestrul III, 2012

Nivelul indicato-rului preconizat pentru 2018

Nivelul indicatorului preconizat pentru 2020

Drumuri publice naţionale cele mai frecvent utilizate*) acoperite cu comunicaţii electronice mobile terestre

5 drumuri naţionale Cel puţin 15 drumuri publice naţionale cele mai frecvent utilizate

Cel puţin 20 drumuri publice naţionale cele mai frecvent utilizate

Gradul total de acoperire a populaţiei cu acces la Internet mobil în bandă largă

_ 45 % 65 %

Viteza transfer date în reţelele de comunicaţii electronice mobile în bandă largă

_ 512 Kb/s Pînă la 1 Mb/s

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

106

*) Lista drumurilor publice naţionale cele mai frecvent utilizate în corespundere cu Hotarîrea Guvernului nr.1323 din 29 decembrie 2000 şi cu specificările de rigoare în condiţiile de licenţă.

Rezultatele scontate în urma implementării Programului vor fi estimate în conformitate cu principalii indicatori de progres privind realizarea obiectivelor stabilite:

a) resurse de spectru radio disponibile în cantităţi capabile să satisfacă cererea de piaţă pe perioada de timp determinată de prezentul Program;

b) previzibilitate a actului de reglementare şi certitudine în ceea ce priveşte regulile ce acţionează în procesul de gestionare a spectrului de frecvenţe radio;

c) investiţii eficiente în infrastructura naţională de radio-comunicaţii;

d) neutralitate tehnologică şi accelerare a implementării tehnologiilor şi serviciilor noi;

e) concurenţă eficientă pe piaţa serviciilor de comunicaţii electronice mobile în bandă largă;

f) utilizare sporită a serviciilor de acces la Internet în bandă largă, inclusiv în zonele rurale;

g) decalajul digital redus substanţial între zonele urbane şi cele rurale.

IX. PROCEDURILE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE

22. Activităţile de monitorizare constituie un proces continuu fiind desfăşurate pe toată perioada de imple-mentare, care vor include atît colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, cît şi eventualele rectificări de conţinut şi de formă în măsurile şi activităţile planificate.

Monitorizarea implementării prezentului Program se bazează pe practicile internaţionale de monitorizare şi estimare a nivelului de eficienţă în gestionarea spectrului de frecvenţe radio şi permite de a evalua în dinamică reali-zarea obiectivelor stipulate în Program, precum şi atingerea scopului final de dezvoltare continuă a reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice mobile în bandă largă, de implementare a tehnologiilor şi serviciilor de generaţie nouă - 3G, 4G, cu păstrarea obligatorie şi dezvoltarea

continuă în condiţiile locale, conform cerinţelor de piaţă a serviciilor voce mobile GSM (2G).

Monitorizarea se efectuează în baza indicatorilor de performanţă stabiliţi în Planul de acţiuni privind realizarea Programului de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020. Datele statistice şi administrative sînt colectate de către Biroul Naţional de Statistică, autoritate de reglementare, precum şi prin sondaje efectuate de către instituţiile specializate.

Pe baza rapoartelor primare de monitorizare parvenite de la autorităţile implicate în implementarea programului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor va elabora anual Raportul de monitorizare pînă la data de 1 martie a anului următor. Raportul de monitorizare va conţine informaţia cu privire la realizările şi eşecurile privind implementarea Programului în perioada respectivă, precum şi nivelul atingerii indicatorilor de impact.

23. Evaluarea implementării prezentului Program se va realiza la finele ultimei etape de implementare şi va rezulta în Raportul final de evaluare a implementării Programului.

Evaluarea finală va implica atît parteneri-cheie, cît şi constituenţi principali ai organului central de specialitate pentru a asigura un proces obiectiv şi comprehensiv.

24. Transparenţa proceselor de implementare a Programului se asigură prin publicarea pe pagina oficială a organului central de specialitate şi a autorităţii pentru reglementare a rapoartelor anuale de progres, precum şi a raportului final de evaluare după implementarea prezen-tului Program. Organul central de specialitate va asigura mediatizarea largă a procesului de realizare a Programului, precum şi oferirea informaţiilor relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare.

X. PLANUL DE ACŢIUNI25. Planul de acţiuni privind realizarea Programului

de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020 a fost elaborat în conformitate cu obiectivele stabilite şi luînd în considerare rezultatele analizei situaţiei actuale în domeniul managementului spectrului de frecvenţe radio.

Anexa nr.1 la Programul de management al spectrului

de frecven e radio pe anii 2013-2020

Situa ia curent privind reglementarea (licen ierea) i utilizarea spectrului de frecven e radio pentru serviciul mobil terestru în benzile de frecven e 450 MHz, 900 MHz, 1800 MHz, 2100 MHz

Titular licen /tip licen Banda de frecven e,

MHz

Tehnologie / Standard

Spectru asignat prin

licen (canale)

Spectru asignat

adi ional (canale)

Total spectru asignat (canale/ MHz)

Termenul de valabilitate a

licen ei

1 2 3 4 5 6 7

„Orange Moldova” S.A. Licen a seria AMMII, nr.024155 din 6 martie 1998. Genul de activitate „Prestarea serviciilor de telefonie celular mobil standardul GSM”.

880-915 / 925-960 GSM 22 (2 x 200,0

kHz) 41 (2 x 200,0

kHz) 63 / 2x12,6 6 martie 2013

1710-1785 / 1805-1880 GSM 100 (2 x

200,0 kHz) 100 /

2x20,0

„Orange Moldova” S.A. Licen a seria AA, nr.065139 din 8 august 2008, pentru utilizarea frecven elor i canalelor radio în scopul furniz rii re elelor i serviciilor de comunica ii electronice mobile celulare de genera ia a treia 3G

1920-1980 / 2110-2170

IMT-2000/ W-CDMA 2100 (UMTS FDD)

2 x 14,8 MHz -

3 / 34,6 8 august 2023

1900-1920 UMTS TDD 1 x 5 MHz -

„Moldcell” S.A. Licen a seria AMMII, nr.024160 din 5 noiembrie 1999. Genul de activitate „Prestarea serviciilor de telefonie celular mobil standardul GSM”

880-915 / 925-960 GSM 22 (2 x 200,0

kHz) 32 (2 x 200,0

kHz) 57 / 2x11,4 5 noiembrie 2014 1710-1785 /

1805-1880 GSM - - -

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

107

1 2 3 4 5 6 7

„Moldcell” S.A. Licen a seria AA, nr.065140 din 15 august 2008, pentru utilizarea frecven elor i canalelor radio în scopul furniz rii re elelor i serviciilor de comunica ii electronice mobile celulare de genera ia a treia (3G)

1920-1980 / 2110-2170


2 x 14,8 MHz -

3 / 34,6 15 august 2023

1900-1920 UMTS TDD 1 x 5 MHz -

„Eventis Mobile” S.R.L. Licen a seria AMMII, nr.024015 din 26 decembrie 2006. Genul de activitate „Prestarea serviciilor de telefonie mobil celular standardul GSM”

880-915 / 925-960 GSM 22 (2 x 200,0

kHz) 15 (2 x 200,0

kHz) 37 / 2x7,4 26 decembrie

2021 1710-1785 / 1805-1880 GSM - - -

„Moldtelecom” S.A. Licen a seria AMMII, nr.020446 din 29 iunie 2006. Genul de activitate „Prestarea serviciilor de telefonie mobil celular standardul CDMA”

453,0-457,8 / 463,0-467,8

CDMA 2000-1x

3 (2 x 1,25 MHz) - 3 / 7,5 29 iunie 2021

„Moldtelecom” S.A. Licen a seria AA, nr.065190, din 9 decembrie 2008, pentru utilizarea frecven elor i canalelor radio în scopul furniz rii re elelor i serviciilor de comunica ii electronice mobile celulare de genera ia a treia (3G)

1920-1980 / 2110-2170


2 x 14,8 MHz -

3 / 34,6 9 decembrie 2023

1900-1920 UMTS TDD 1 x 5 MHz -

Anexa nr.2

la Programul de management al spectrului de frecven e radio pe anii 2013-2020

Varianta de repartizare a subbenzilor de frecven e radio din benzile de frecven e 880-915 / 925-960 MHz i 1710-1785 / 1805-1880 MHz

Benzile de frecven e 880-915 MHz / 925-960 MHz

Uplink Duplex Gap

10 MHz Downlink

880 885 890 895 900 905 910 915 925 930 935 940 945 950 955 960

880 – 890 MHz / 925 – 935 MHz (2x10 MHz, regim FDD) eGSM 890 – 915 MHz / 935 – 960 MHz (2x25 MHz, regim FDD)

Benzile de frecven e 1710-1785 MHz / 1805-1880 MHz

Uplink Duplex Gap 20 MHz

Downlink

1710 1720 1730 1740 1750 1760 1770 1780 1805 1815 1825 1835 1845 1855 1865 1875 1715 1725 1735 1745 1755 1765 1775 1785 1810 1820 1830 1840 1850 1860 1870 1880

1710 – 1785 MHz / 1805 – 1880 MHz (2x75 MHz, regim FDD)

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

108



Repartizarea i asignarea actual a subbenzilor de frecven e radio din benzile de frecven e 1900-1980 / 2110-2170, 1900-1920 MHz i 2010-2025 MHz

Benzile de frecven e 1920-1980 MHz / 2110-2170 MHz Regim FDD

Uplink Duplex Gap 130,8 MHz

Downlink

1920,5 1935,3 1950,1 1964,9 1979,7 2110,5 2125,3 2140,1 2154,9 2169,7 Furnizor 1 1920,5 – 1935,3 MHz / 2110,5 – 2125,3 MHz (2x14,8 MHz, regim FDD) Furnizor 2 1935,3 – 1950,1 MHz / 2125,3 – 2140,1 MHz (2x14,8 MHz, regim FDD) Furnizor 3 1950,1 – 1964,9 MHz / 2140,1 – 2154,9 MHz (2x14,8 MHz, regim FDD) Por iune liber 1964,9 – 1979,7 MHz / 2154,9 – 2169,7 MHz (2x14,8 MHz, regim FDD)

Banda de frecven e 1900-1920 MHz Regim TDD

1899,9 ... 1904,9 1909,9 1914,9 1919,9

Furnizor 1 1914,9 – 1919,9 MHz (5 MHz, regim TDD) Furnizor 2 1899,9 – 1904,9 MHz (5 MHz, regim TDD) Furnizor 3 1904,9 – 1909,9 MHz (5 MHz, regim TDD) Por iune liber 1909,9 – 1914,9 MHz (5 MHz, regim TDD)

Banda de frecven e 2010-2025 MHz (liber ) Regim TDD

2010


de frecven e radio pe anii 2013-2020 Repartizarea

subbenzilor de frecven e radio din banda de frecven e 2500-2690 MHz

UL01

UL02

UL03

UL04

UL05

UL06

UL07

UL08

UL 09

UL 10

UL 11

UL 12

UL13

UL 14

TDD*

DL 01

DL 02

DL03

DL04

DL05

DL06

DL07

DL08

DL09

DL 10

DL11

DL12

DL13

DL14

Blocuri FDD pentru Uplink

Blocuri FDD pentru Downlink Not : Orice benzi de protec ie, necesare pentru compatibilitatea benzilor adiacente frecven elor 2570 MHz i 2620 MHz, trebuie s fie selectate la nivel na ional i s se încadreze în banda 2570-2620 MHz.

Por iune liber 2500 – 2520 MHz / 2620 – 2640 MHz (2x20 MHz, regim FDD)

Furnizor 1 2520 – 2540 MHz / 2640 – 2660 MHz (2x20 MHz, regim FDD)

Furnizor 2 2540 – 2560 MHz / 2660 – 2680 MHz (2x20 MHz, regim FDD)

Por iune liber 2575 – 2615 MHz (40 MHz, regim TDD)

Por iune liber 2560 – 2570 MHz / 2680 – 2690 MHz (2x10 MHz, regim FDD)

Benzi de protec ie 2570 - 2575 MHz / 2615 – 2620 MHz

2500

MH

z 25

05 M

Hz

2510

MH

z 25

15 M

Hz

2520

MH

z 25

25 M

Hz

2530

MH

z 25

35 M

Hz

2540

MH

z 25

45 M

Hz

2550

MH

z 25

55 M

Hz

2560

MH

z 25

65 M

Hz

2570

MH

z

2575

MH

z

2580

MH

z

2585

MH

z

2590

MH

z

2595

MH

z

2600

MH

z

2605

MH

z

2610

MH

z

2615

MH

z

2620

MH

z

2625

MH

z 26

30 M

Hz

2635

MH

z 26

40 M

Hz

2645

MH

z 26

50 M

Hz

2655

MH

z 26

60 M

Hz

2665

MH

z

2670

MH

z

2675

MH

z

2680

MH

z

2685

MH

z

2690

MH

z

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

109



Repartizarea subbenzilor de frecven e radio din benzile de frecven e 3400-3600 MHz i 3600-3800 MHz

Banda de frecven e 3400-3600 MHz (liber )*

Op iunea 1 (Regim TDD)

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 3400 3600

Op iunea 2 (Regim FDD) uplink Duplex Gap downlink 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

3400 3410 3490 3510 3590 3600 Banda de frecven e 3600-3800 MHz (Regim TDD)

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 3600 3650 3700 3750 3800

3600 – 3650 MHz (50 MHz, regim TDD) 3650 – 3700 MHz (50 MHz, regim TDD) 3700 – 3750 MHz (50 MHz, regim TDD) 3750 – 3800 MHz (50 MHz, regim TDD) * Varianta de atribuire a subbenzilor de frecven e în banda 3400-3600 MHz pentru Republica Moldova se va stabili de c tre MTIC (CNFR) dup reexaminarea de c tre ECC CEPT (în a.2013) a aranjamentului prev zut de Decizia CEPT ECC (11)06 din 09.12.2011.



Repartizarea subbenzilor de frecven e radio din banda de frecven e radio 790-862 MHz

Pentru regimul FDD banda de frecven e radio 790-862 MHz este divizat în 6 blocuri a cîte 5 MHz pereche:

790-791 791-796 796-801 801-806 806-811 811-816 816-821 821-832 832-837 837-842 842-847 847-852 852-857 857-862

Guard band Downlink Duplex

gap Uplink

1 MHz 30 MHz (6 blocks of 5 MHz) 11 MHz 30 MHz (6 blocks of 5 MHz)

Pentru regimul TDD-13 blocuri a cîte 5 MHz nepereche: 790-797 797-802 802-807 807-812 812-817 817-822 822-827 827-832 832-837 837-842 842-847 847-852 852-857 857-862

Guard band Unpaired

7 MHz 65 MHz (13 blocks of 5 MHz)

Not : Repartizarea în Republica Moldova a subbenzilor de frecven e pentru re elele de radiocomunica ii destinate pentru furnizarea serviciului fix/mobil terestru în banda 790-862 MHz:

790-791 791-796 796-801 801-806 806-811 811-816 816-821 821-832 832-837 837-842 842-847 847-852 852- 857 857- 862

Guard band Downlink Duplex

gap Uplink

1 MHz 30 MHz (6 blocks of 5 MHz) 11 MHz 30 MHz (6 blocks of 5 MHz)




Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

110

Anexa nr.2

la Hot rîrea Guvernului nr. din 2013

PLANUL DE AC IUNI privind realizarea Programului de management al spectrului de frecven e radio pe anii 2013-2020

Nr.d/o Denumirea ac iunii Responsabili Termenul de

realizare Indicatorii de monitorizare Costul realiz rii, lei

1 2 3 4 5 6

1.

Eliberarea companiei ,,Orange Moldova” S.A. a licen ei de utilizare a frecven elor radio din benzile de frecvente 900 MHz i 1800 MHz în scopul furniz rii serviciilor de telefonie celular mobil standardul GSM pe un termen de 20 luni

Agen ia Na ional pentru Reglementare în Comunica ii Electronice i Tehnologia Informa iei

28 februarie 2013

Licen temporar eliberat companiei „Orange Moldova”

În limitele bugetului autorit ii responsabile

2.

Elaborarea, consultarea public i adoptarea documentelor de concurs necesare privind organizarea i desf urarea concursului pentru ob inerea licen elor cu drept de utilizare a resurselor de spectru radio din benzile de frecven e prev zute în prezentul Program


Mai 2013

Documentele de concurs elaborate i aprobate prin Hot rîrea Comitetului de Administra ie al Agen iei Na ionale pentru Reglementare în Comunica ii Electronice i Tehnologia Informa iei


3. Elaborarea i aprobarea procedurii de replanificare i realocare (refarming) a benzilor de frecven e 900

Agen ia Na ional pentru Reglementare în Martie 2014 Procedur aprobat În limitele bugetului

autorit ii MHz n scopul elimin rii fragment rii Comunica ii Electronice i

Tehnologia Informa iei, Ministerul Tehnologiei Informa iei i Comunica iilor, furnizorii titulari de licen e

responsabile

4.

Desf urarea pe etape a concursului deschis cu aplicarea procedurii de selectare competitiv privind acordarea licen elor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio disponibile din benzile de frecven e prev zute în prezentul Program

4.1.

Etapa 1: Expunerea la concurs a licen elor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din benzile de frecven e 2600 MHz i 3600-3800 MHz, nealocate conform Hot rîrii Guvernului nr.365 din 6 iunie 2012 „Cu privire a dezvoltarea re elelor i serviciilor publice de comunica ii electronice cu acces radio în band larg ”)


Iulie 2013 Hot rîrea Comisiei de concurs


4.2.

Etapa 2: Expunerea la concurs a licen elor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din banda de frecven e 2100 MHz nealocate conform Hot r rii Guvernului nr. 660 din 2 iunie 2008 „Cu privire la implementarea serviciilor de comunica ii mobile celulare de genera ia a treia (3G)”


Septembrie 2013

Hot rîrea Comisiei de concurs


4.3. Etapa 3: Expunerea la concurs a licen elor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din benzile de frecven e 800MHz, 900 MHz i 1800MHz


Martie 2014 Hot rîrea Comisiei de concurs


4.4.

Etapa 4: Expunerea la concurs a licen elor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din banda de frecven e 3400-3800 MHz i celor din banda de frecven e 3600-3800 MHz nealocate în


Septembrie 2014

Hot rîrea Comisiei de concurs


cadrul etapei I a concursului

5. ntrarea în vigoare a principiului neutralit ii

tehnologice în benzile de frecven e radio 800 MHz, 900 MHz,1800 MHz

Agen ia Na ional pentru Reglementare în Comunica ii Electronice i Tehnologia Informa iei, furnizorii titulari de licen e

Pîn la 6 noiembrie 2014

Hot rîrea Consiliului de Administra ie al Agen iei Na ionale pentru Reglementare în Comunica ii Electronice i Tehnologia Informa iei

În limitele bugetului furnizorilor titulari de licen e

6. Expunerea repetat la concurs a resurselor de spectru radio care nu au fost solicitate pe parcursul etapelor precedente, reie ind din cererea de pia

Agen ia Na ional pentru Reglementare în Comunica ii Electronice i Tehnologia Informa iei în coordonare cu Ministerul Tehnologiei Informa iei i Comunica iilor

Periodic, la apari ia cererii de pia , pe parcursul anilor 2016-2020

Conform unui grafic stabilit de Agen ia Na ional pentru Reglementare în Comunica ii Electronice i Tehnologia Informa iei i coordonat cu Ministerul Tehnologiei Informa iei i Comunica iilor


Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

111

H O T Ă R Î R E privind modificarea anexei nr.1 la HotărîreaGuvernului nr. 241 din 6 martie 2006

Guvernul HOTĂRĂŞTE:Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 241 din 6 martie 2006

“Cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate, contra plată, de Ministerul Justiţiei şi instituţiile subordonate ale acestuia şi de instanţele judecătoreşti şi tarifelor la acestea, precum şi a regulamentelor privind modul şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 43-46, art. 284), cu modificările şi completările ulterioare, compartimentul II, subpunctul 2) „Departamentul Insti-tuţiilor Penitenciare” se modifică după cum urmează:

1) denumirea coloanei a 6-a va avea următorul cuprins:„Modalitatea de stabilire a tarifului sau, după caz, tariful, lei”;2) punctul 1 va avea următorul cuprins:

„1. 001 Servicii medicale acordate de Comisia medico-militară a Departamen-tului Instituţiilor Penitenciare persoanelor, candidaţi la angajare în sistemul penitenciar

1 examinare complexă

Conform Catalogului tarifelor unice pentru serviciile medico-sanitare prestate contra plată de către instituţiile medico-sanitare publice, precum şi pentru serviciile acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prestate de instituţiile medico-sanitare publice şi cele private, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1020 din 29 decembrie 2011”;

3) punctele 2 şi 3 se exclud;4) la punctul 14, coloanele 4, 5 şi 6 vor avea următorul

cuprins:

„4 5 6

Plata chiriei pentru camerele de întrevederi şi cheltuielile suportate de instituţia penitenciară în legătură cu întrevederile de lungă durată ale condam-naţilor

1 întrevedere de lungă durată

Cuantumul plăţii se stabileşte în conformitate cu Instruc-ţiunea cu privire la modul de calculare a plăţii aferente chiriei camerelor de întrevederi în penitenciare, aprobată prin ordinul directorului general al Departamentului Instituţiilor Penitenciare”


Contrasemnează:Ministrul justiţiei Oleg Efrim Ministrul finanţelor Veaceslav NegruţaMinistrul sănătăţii Andrei Usatîi


H O T Ă R Î R E cu privire la abrogarea unor hotărîri ale Guvernului

Guvernul HOTĂRĂŞTE: Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei.


Contrasemnează:Ministrul justiţiei Oleg Efrim


Anexăla Hotărîrea Guvernului nr. 118din 11 februarie 2013

LISTAhotărîrilor de Guvern care se abrogă

1. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti nr. 32 din 29 ianuarie 1968 „Cu privire la intensificarea măsurilor pentru lichidarea turbării cîinilor, echinococoziei şi altor boli helmintice, proprii pentru oameni şi animale pe teritoriul RSSM” (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSSM, 1968, nr.2, art.30);

2. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti nr.71 din 6 martie 1968 „Cu privire la acordarea de înlesniri supli-mentare invalizilor-orbi la folosirea mijloacelor de transport” (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSSM, 1968, nr. 3, art. 41);

3. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti nr. 183 din 29 mai 1975 „Cu privire la aprobarea Regulamentului referitor la modul de acordare de înlesniri invalizilor de grupele I şi II ai Războiului pentru apărarea Patriei şi familiilor militarilor căzuţi în lupte la plata spaţiului locativ şi serviciilor comunale

şi invalizilor Războiului pentru apărarea Patriei la plata taxei de călătorie pentru transportul de pasageri” (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSSM, 1975, nr. 6, art.61);

4. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti nr.86 din 5 martie 1977 „Cu privire la modul de asigurare a invalizilor cu automobile cu conducere manuală şi cu motocărucioare” (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSSM, 1977, nr.5, art. 38);

5. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti nr. 109 din 9 martie 1981 „Cu privire la hotărîrea Sovietului Miniştrilor al Uniunii RSS nr. 209 din 23 februarie 1981 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la înlesnirile, acordate invalizilor Războiului pentru Apărarea Patriei şi familiilor de militari căzuţi în lupte” (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guver-nului RSSM, 1981, nr. 4, art. 26);

6. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti

162

163

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

112

nr.352 din 20 noiembrie 1985 „Cu privire la modul de efectuare a reparaţiei capitale a autovehiculelor pentru invalizi oferite invalizilor dintre muncitori, slujbaşi şi colhoznici, precum şi invali-zilor din copilărie” (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSSM, 1985, nr. 12, art.150);

7. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti nr. 130 din 22 aprilie 1986 „Despre măsurile privind îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de trai ale invalizilor din copilărie” (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSSM, 1986, nr.2, art.659);

8. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti nr.39 din 6 februarie 1987 „Cu privire la aprobarea Statutului Socie-tăţii moldoveneşti pentru ocrotirea naturii” (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSSM, 1987, nr.2, art.12);

9. Hotărîrea Guvernului nr.130 din 2 martie 1992 „Despre aprobarea Regulamentului „Cu privire la comisiile funciare săteşti, de orăşel, orăşeneşti şi raionale” (Monitorul Parlamen-tului Republicii Moldova, 1992, nr. 3, art. 80-1);

10. Hotărîrea Guvernului nr.168 din 17 martie 1992 „Cu privire la tarife pentru serviciile întreprinderilor de telecomuni-caţii în condiţiile liberalizării preţurilor” (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr. 3, art.84-1);

11. Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28 decembrie 1992 „Despre aprobarea Regulamentului „Cu privire la modul de recuperare a prejudiciului cauzat prin contravenţii silvice” (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr.12, art.402);

12. Hotărîrea Guvernului nr. 323 din 1 iunie 1993 „Cu privire la salarizarea personalului Camerei Înregistrării de Stat în baza Reţelei tarifare unice” (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr. 6, art.184);

13. Hotărîrea Guvernului nr.348 din 7 iunie 1993 „Cu privire la salarizarea personalului Inspectoratului Ecologic Republican de Stat şi al agenţiilor ecologice zonale” (Monitorul Parlamen-tului Republicii Moldova, 1993, nr.6, art. 191);

14. Hotărîrea Guvernului nr.565 din 7 septembrie 1993 „Cu privire la construcţia caselor de locuit şi altor obiecte de menire socială pentru vînzare” (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.9, art.262);

15. Hotărîrea Guvernului nr.705 din 11 noiembrie 1993 „Pentru aprobarea Regulamentului privind modalităţile de despăgubire a daunelor cauzate de perturbarea reţelelor electrice şi a Regulamentului privind modalităţile de despăgubire a daunelor cauzate de perturbarea liniilor de telecomunicaţii aeriene şi prin cablu, reţelelor de radioficare, construcţiilor şi utilajului de telecomunicaţii, televiziune şi radiodifuziune” (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.11, art.365);

16. Hotărîrea Guvernului nr. 62 din 3 februarie 1994 „Privind înfierea copiilor de către cetăţenii străini” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.2, art.42);

17. Hotărîrea Guvernului nr. 550 din 26 iulie 1994 „Despre Regulamentul provizoriu cu privire la holdinguri” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 2, art.17);

18. Hotărîrea Guvernului nr.726 din 27 septembrie 1994 „Cu privire la autorizarea prin licenţă a folosirii subsolului în Republica Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.8, art. 86);

19. Punctul 1 din Hotărîrea Guvernului nr.783 din 22 noiembrie 1995 „Privind abrogarea şi modificarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.8-9, art.35);

20. Hotărîrea Guvernului nr.102 din 27 februarie 1996 „Despre măsurile pentru executarea Legii cu privire la conce-siuni” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr. 32-33, art.221);

21. Hotărîrea Guvernului nr.601 din 29 octombrie 1996 „Pentru aprobarea Regulamentului privind atragerea mijloacelor financiare pentru construcţia de locuinţe prin utilizarea certi-

ficatelor de locuinţe” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr. 78-79, art.639);

22. Punctul 3 din Hotărîrea Guvernului nr.641 din 25 noiembrie 1996 „Privind modificarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.12, art.37);

23. Hotărîrea Guvernului nr.272 din 20 martie 1997 „Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.679 din 8 septembrie 1994” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.22-23, art.286);

24. Punctele 4 şi 6 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 280 din 24 martie 1997 „Pentru modificarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 22-23, art. 291);

25. Hotărîrea Guvernului nr. 702 din 25 iulie 1997 „Cu privire la unele măsuri de ameliorare a situaţiei informaţionale în teritoriu” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.59-60, art.634);

26. Hotărîrea Guvernului nr.866 din 11 septembrie 1997 „Cu privire la perfecţionarea sistemului statistic” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 72-73, art. 746);

27. Hotărîrea Guvernului nr. 300 din 18 martie 1998 „Cu privire la aplicarea pe teritoriul Republicii Moldova a prevederilor Convenţiei de la Viena şi a Protocolului de la Montreal vizînd protecţia stratului de ozon” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.36-37, art.298);

28. Hotărîrea Guvernului nr.366 din 6 aprilie 1998 „Cu privire la încheierea lucrărilor de construcţie la blocurile locative nefinalizate” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 56-59, art. 381);

29. Hotărîrea Guvernului nr.912 din 2 septembrie 1998 „Despre executarea Hotărîrîi Parlamentului Republicii Moldova nr.1294-XIII din 23 iulie 1997 „Cu privire la ratificarea Acordului de împrumut pentru finanţarea proiectului de aprovizionare cu apă potabilă a regiunii de sud a Moldovei, încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi „Export Credit Bank” (Turcia)” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.85-86, art.887);

30. Hotărîrea Guvernului nr.251 din 1 aprilie 1999 „Privind modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25 noiembrie 1992” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 33-34, art.266);

31. Hotărîrea Guvernului nr.561 din 17 iunie 1999 „Cu privire la atribuirea unor bazine acvatice” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 65-66, art.592);

32. Hotărîrea Guvernului nr.799 din 23 august 1999 „Cu privire la aprobarea tarifelor pentru utilizarea de către Compania de Stat „Teleradio-Moldova” a mijloacelor tehnice de radiodi-fuziune, transmisiuni radio şi televizate, a canalelor transmisie programe şi pentru separarea programelor de televiziune şi difuziune sonoră” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.96-97, art.839);

33. Punctul 2 din Hotărîrea Guvernului nr.864 din 20 septembrie 1999 „Cu privire la completarea şi modificarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova cu privire la Holdingul S.A. „Conversiune” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1999, nr.106-108, art.932);

34. Hotărîrea Guvenului nr.875 din 27 septembrie 1999 „Cu privire la obiectele de construcţie nefinalizate” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 109-111, art.943);

35. Hotărîrea Guvernului nr.945 din 14 octombrie 1999 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 366 din 6 aprilie 1998” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 116-117, art.1004);

36. Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 8 noiembrie 1999 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de schimb al acţiunilor statului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 124-125, art. 1095);

37. Hotărîrea Guvernului nr. 276 din 20 martie 2000 „Cu privire la reglementarea colectării, achiziţionării şi comercializării

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

113

resurselor secundare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.31-33, art. 336);

38. Hotărîrea Guvernului nr. 363 din 12 aprilie 2000 „Cu privire la reorganizarea Întreprinderii de Stat “Inspectoratul Transporturilor Auto” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.42-44, art.446);

39. Hotărîrea Guvernului nr. 439 din 10 mai 2000 „Cu privire la transmiterea întreprinderilor locativ-comunale în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 54-56, art.514);

40. Hotărîrea Guvernului nr. 530 din 6 iunie 2000 „Cu privire la restructurarea gospodăriei de alimentare cu apă şi canalizare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.65-67, art. 612);

41. Hotărîrea Guvernului nr. 707 din 14 iulie 2000 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al costurilor şi tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 88-90, art. 800);

42. Hotărîrea Guvernului nr. 961 din 20 septembrie 2000 „Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 137-138, art.1155);

43. Hotărîrea Guvernului nr. 53 din 23 ianuarie 2001 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 875 din 27 septembrie 1999” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 11-13, art.90);

44. Hotărîrea Guvernului nr. 58 din 24 ianuarie 2001 „Cu privire la furnizarea şi conţinutul informaţiei cadastrale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 11-13, art. 94);

45. Hotărîrea Guvernului nr.107 din 7 februarie 2001 „Despre executarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.595 din 29 octombrie 1996 şi unele măsuri suplimentare pentru optimizarea gestionării gospodăriei silvice şi protecţia vegetaţiei forestiere” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.19-20, art.158);

46. Hotărîrea Guvernului nr. 615 din 11 iulie 2001 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Registrul turismului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.78-80, art. 641);

47. Hotărîrea Guvernului nr.662 din 19 iulie 2001 „Cu privire la ameliorarea situaţiei epidemice cauzate de tuber-culoză în instituţiile penitenciare şi la asistenţa medico-socială acordată persoanelor eliberate din acestea” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.81-83, art.696);

48. Hotărîrea Guvernului nr.1299 din 27 noiembrie 2001 „Cu privire la completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.530 din 6 iunie 2000” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 147-149, art. 1348);

49. Hotărîrea Guvernului nr.1432 din 21 decembrie 2001 „Cu privire la constituirea Consiliului coordonator interministerial pentru promovarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 158-160, art.1481);

50. Hotărîrea Guvernului nr. 323 din 18 martie 2002 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la tarifele pentru serviciile publice de telecomunicaţii şi informatică” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 46-48, art.435);

51. Hotărîrea Guvernului nr.427 din 8 aprilie 2002 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.707 din 14 iulie 2000” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.50-52, art. 514);

52. Hotărîrea Guvernului nr. 986 din 23 iulie 2002 „Cu privire la crearea Comitetului naţional pentru politică de mediu” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.110-112, art. 1105);

53. Hotărîrea Guvernului nr. 994 din 23 iulie 2002 „Cu privire la situaţia excepţională ce s-a creat în alimentarea cu apă

potabilă a or. Străşeni” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 110-112, art.1112);

54. Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 14 ianuarie 2003 „Privind excluderea unor mărfuri din regimul de comerţ liber” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 3-5, art.13);

55. Hotărîrea Guvernului nr. 56 din 24 ianuarie 2003 „Privind modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.912 din 2 septembrie 1998” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 11-13, art. 65);

56. Hotărîrea Guvernului nr. 512 din 25 aprilie 2003 „Privind aprobarea Listei contraindicaţiilor medicale pentru persoanele care intenţionează să adopte copii” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 82-83, art. 547);

57. Hotărîrea Guvernului nr.671 din 9 iunie 2003 „Privind măsurile de ameliorare a situaţiei din sfera comerţului intern” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 121, art. 720);

58. Hotărîrea Guvernului nr.704 din 12 iunie 2003 „Cu privire la completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.10 din 14 ianuarie 2003” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 121, art. 734);

59. Hotărîrea Guvernului nr. 852 din 14 iulie 2003 „Cu privire la modificarea şi completarea anexelor nr.1 şi nr.2 din Hotărîrea Guvernului nr. 875 din 27 septembrie 1999” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 155-158, art. 906);

60. Punctul 8 din Hotărîrea Guvernului nr. 875 din 14 iulie 2003 „Privind aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 155-158, art. 920);

61. Hotărîrea Guvernului nr.1269 din 23 octombrie 2003 „Cu privire la completarea Hotărîrii Guvernului nr. 10 din 14 ianuarie 2003” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 221-222, art.1329);

62. Hotărîrea Guvernului nr. 1348 din 10 noiembrie 2003 „Cu privire la aprobarea Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.229-233, art.1403);

63. Hotărîrea Guvernului nr. 643 din 9 iunie 2004 „Despre aprobarea Regulamentului privind normativele de estimare a cheltuielilor necesare activităţii teatrelor, circurilor şi organizaţiilor concertistice beneficiare de subvenţii de la buget” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 96-99, art.798);

64. Hotărîrea Guvernului nr.679 din 17 iunie 2004 „Cu privire la Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art. 828);

65. Punctul 19 din anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 895 din 3 august 2004 „Pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 138-146, art. 1069);

66. Hotărîrea Guvernului nr. 866 din 27 august 2004 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 131, art. 1036);

67. Hotărîrea Guvernului nr. 1309 din 25 noiembrie 2004 „Pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Regulamentul cu privire la modul de schimb al acţiunilor statului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 218-223, art. 1503);

68. Hotărîrea Guvernului nr.894 din 25 august 2005 „Privind aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.875 din 27 septembrie 1999” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 119-122, art. 984);

69. Hotărîrea Guvernului nr.1328 din 15 decembrie 2005 „Cu privire la lichidarea Întreprinderii de Stat „Inspectoratul Transporturilor de Mărfuri şi Călători” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.172-175, art. 1431);

70. Hotărîrea Guvernului nr.622 din 31 mai 2006 „Privind reglementarea cuantumului plăţilor şi modalitatea de achitare

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

114

a onorariilor în cadrul acţiunilor culturale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.87-90, art. 668);

71. Hotărîrea Guvernului nr.923 din 9 august 2006 „Cu privire la realizarea Programului de diminuare a poluării aerului atmosferic de către mijloacele de transport auto” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.131-133, art.983);

72. Hotărîrea Guvernului nr.1092 din 22 septembrie 2006 „Pentru implementarea Strategiei Naţionale cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor persistenţi şi Planului Naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.157, art. 1198);

73. Hotărîrea Guvernului nr.105 din 1 februarie 2007 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.1432 din 21 decembrie 2001” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.18-20, art.118);

74. Hotărîrea Guvernului nr. 1127 din 16 octombrie 2007 „Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de autorizare a staţiilor de radiocomunicaţii aflate în posesia misiunilor diplomatice şi consulare, reprezentanţelor organizaţiilor inter-naţionale acreditate în Republica Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 165-167, art. 1169);

75. Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 18 decembrie 2007

„Privind asigurarea cu locuinţe a militarilor Armatei Naţionale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 203-206, art.1483);

76. Hotărîrea Guvernului nr. 988 din 26 august 2008 „Cu privire la constituirea parcului industrial „Căinari” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 167-168, art. 997);

77. Punctul 3 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 17 noiembrie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.171-172, art.816);

78. Punctul 11 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.341 din 3 mai 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.70-71, art.418);

79. Hotărîrea Guvernului nr.737 din 3 octombrie 2011 „Cu privire la completarea anexei nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.643 din 9 iunie 2004” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.166-169, art.811);

80. Punctul 2 din Hotărîrea Guvernului nr.978 din 21 decembrie 2011 „Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.227-232, art.1063).

H O T Ă R Î R E pentru aprobarea proiectului de hotărîre a Parlamentuluicu privire la aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017 şi Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia

Guvernul HOTĂRĂŞTE: Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare

proiectul de hotărîre a Parlamentului cu privire la aprobarea

Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017 şi Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia.


Contrasemnează:Viceprim-ministru, ministrul economiei Valeriu Lazăr Ministrul afacerilor interne Dorin Recean Ministrul finanţelor Veaceslav NegruţaMinistrul justiţiei Oleg Efrim


H O T Ă R Î R E privind iniţierea negocierilor asupra proiectului Memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Regatului Ţărilor de Jos cu privire la cooperarea tehnică şi acordarea deplinelor puteri domnului Veaceslav NEGRUŢA, ministru al finanţelor

Guvernul HOTĂRĂŞTE:1. Se ia act de proiectul Memorandumului de înţelegere

dintre Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Minis-terul Finanţelor al Regatului Ţărilor de Jos cu privire la cooperarea tehnică.

2. Se iniţiază negocierile asupra proiectului Memorandu-mului de înţelegere dintre Ministerul Finanţelor al Republicii

Moldova şi Ministerul Finanţelor al Regatului Ţărilor de Jos cu privire la cooperarea tehnică.

3. Se acordă depline puteri domnului Veaceslav NEGRUŢA, ministru al finanţelor, pentru semnarea Memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Regatului Ţărilor de Jos cu privire la cooperarea tehnică.


Contrasemnează:Viceprim-ministru,ministrul afacerilor externeşi integrării europene Iurie LeancăMinistrul finanţelor Veaceslav Negruţa


164

165

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

115

H O T Ă R Î R E privind situaţia epidemiologică la gripă, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi infecţii respiratorii acute severe şi realizarea măsurilor de control şi răspuns în sezonul 2012-2013

Acte ale Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică

În Republica Moldova, supravegherea clinico-epidemi-ologică şi virusologică a gripei, infecţiilor acute ale căilor respiratorii superioare şi infecţiilor respiratorii acute severe se realizează conform criteriilor recomandate de Sistemul European de Supraveghere EuroFlu.

În sezonul 2012-2013, la 28 ianuarie 2013, morbiditatea prin gripă, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi infecţii respiratorii acute severe se află sub pragul epidemic (145,6 cazuri la 100 000 de locuitori, comparativ cu pragul de 189,17 cazuri la 100 000 de locuitori), manifestată prin cazuri izolate şi tendinţă de creştere. Virusurile gripale identificate sînt A(H1N1)pdm, A(H3N2) şi B – sensibile la Oseltamivir, impactul asupra sistemului de sănătate fiind nesemnificativ.

În total, în perioada de supraveghere, din săptămîna 40 a anului 2012 pînă în săptămîna 3 a anului 2013, au fost investigate 192 de probe de la pacienţii cu diagnosticul clinic prezumtiv de gripă, infecţie respiratorie virală acută, pneumonie şi bronhopneumonie din cadrul sistemului sentinelă de supraveghere, şi cazurile severe, dintre care au fost identificate 12 probe pozitive: 4 – cu virusul gripal A(H1N1)pdm, 6 – cu virusul gripal tip B, 1– cu virusul gripal A (H3N2) şi 1– cu virusurile gripale A(H1N1)pdm şi B.

Cazurile sporadice de gripă sezonieră, în număr de 12, identificate şi confirmate de laborator, au fost înregistrate, începînd cu data de 11 ianuarie 2013, în mun. Chişinău, r-nul Comrat, r-nul Ungheni, r-nul Călăraşi, r-nul Soroca. Vîrsta bolnavilor variază de la 0-4 ani pînă la 30-64 ani.

În scopul fortificării măsurilor de control şi răspuns al îmbolnăvirilor cu gripă, infecţiilor acute ale căilor respiratorii superioare şi infecţiilor respiratorii acute severe şi pentru reducerea riscului de infectare şi răspîndire a acestor infecţii pe teritoriul Republicii Moldova, Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică HOTĂRĂŞTE:

1. Se ia act de informaţia prezentată de către Ministerul Sănătăţii privind situaţia epidemiologică la gripă şi infecţii respiratorii virale, cu asigurarea realizării măsurilor de control şi răspuns.

2. Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor examina în regim de urgenţă situaţia epidemiologică la gripă, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi infecţii respiratorii acute severe, cu valorificarea măsurilor de optimizare a supravegherii clinico-epidemiologice, inter-venţie şi profilaxie a acestor infecţii.

3. Ministerul Sănătăţii va asigura:a) monitorizarea clinico-epidemiologică şi virusologică

continuă în timp real privind morbiditatea prin gripă, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi infecţii respiratorii acute severe;

b) realizarea măsurilor de control, intervenţie şi răspuns pe parcursul supravegherii situaţiei epidemiologice (pînă în săptămîna 20 din anul 2013), inclusiv în situaţii de creştere semnificativă a morbidităţii prin gripă;

c) intensificarea activităţii instituţiilor medico-sanitare publice în perioada de sporire a morbidităţii prin gripă, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi infecţii respiratorii acute severe, acordarea asistenţei medicale bolnavilor de gripă, cu infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, în mod prioritar, la domiciliu;

d) spitalizarea şi tratamentul în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice a bolnavilor de gripă, cu infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi infecţii respiratorii acute severe, în contextul recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

e) intensificarea supravegherii epidemiologice la gripă şi infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, controlul eficacităţii măsurilor de profilaxie şi combatere în instituţiile preşcolare, şcolare, de învăţămînt preuniversitar şi univer-sitar, la întreprinderi, în instituţiile medicale, prin depistarea activă a bolnavilor şi izolarea lor;

f) informarea permanentă a populaţiei, în special a copiilor, părinţilor şi a profesorilor, prin intermediul mass-mediei, despre măsurile de profilaxie a gripei şi infecţiilor acute ale căilor respiratorii superioare.

4. Ministerul Afacerilor Interne va asigura întreprinderea măsurilor şi activităţilor pentru ridicarea capacităţii operaţi-onale a structurilor proprii, conform planurilor de acţiune.

5. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în cadrul instituţiilor de menire socială, va asigura respectarea regimului de control şi profilaxie a infecţiilor respiratorii.

6. Ministerul Educaţiei va asigura respectarea regimului de control şi profilaxie a infecţiilor respiratorii în instituţiile din subordine.

7. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor va asigura respectarea regimului de control şi profilaxie a infecţiilor respiratorii prin realizarea măsurilor corespunză-toare de igienizare a transportului public.

PREŞEDINTELE COMISIEI NAŢIONALEEXTRAORDINARE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ,VICEPRIM-MINISTRU Mihail MOLDOVANU

Şeful Direcţiei dezvoltare socială,secretar al comisiei Iurii Bucinschi


166

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

116

PARTEA IIIActe ale ministerelor, departamentelor şi ale Băncii Naţionale a Moldovei

Acte ale Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova

Acte ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova

O R D I Ncu privire la suspendarea activităţii notarului public Gavriliuc Diana

În temeiul art. 15 alin. (1) lit.b), alin.(4) din Legea nr. 1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza cererii personale din 31 ianuarie 2013,

ORDON:1. A suspenda activitatea notarului public Gavriliuc Diana

(cu teritoriul de activitate în r-nul Şoldăneşti) pe perioada aflării în concediul pentru îngrijirea copilului, începînd cu data de 4 februarie 2013 pînă la data de 3 februarie 2015.

2. Notarul public Bulgac Svetlana (cu teritoriul de activitate în r-nul Şoldăneşti) va păstra în continuare arhiva activităţii notariale, transmisă de către notarul public Gavriliuc Diana conform pct.3 din Ordinul ministrului jstiţiei nr.506 din 23 noiembrie 2011 „Cu privire la suspendarea

activităţii notarului public Gavriliuc Diana”, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.206-215, art.1812.

3. Ministerul Justiţiei va păstra în continuare sigiliul notarului public Gavriliuc Diana, transmis conform pct.2 din Ordinul Ministrului Justiţiei nr.506 din 23 noiembrie 2011 „Cu privire la suspendarea activităţii notarului public Gavriliuc Diana”, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.206-215, art.1812.

4. Controlul executării prezentului ordin se pune în sarcina Direcţiei Profesii şi Servicii Juridice, Secţia notariat.

5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

MINISTRUL JUSTIŢIEI Oleg EFRIM


133

O R D I Ncu privire la aprobarea documentului normativ CP L.01.01-2012 „Instrucţiuni privind întocmireadevizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse”

În conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construc-ţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 10 noiembrie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.163-164, art.730), cu documentul normativ NCM A.01.03-96 „Principiile şi metodologia reglementării în construcţii. Modul de elaborare a documentelor normative”, avînd în vedere procesul-verbal nr.1 din 15.01.2013 al şedinţei Comitetului tehnic CT-C 15 „Economia construc-ţiilor”,

ORDON:1. Se aprobă documentul normativ CP L.01.01-2012

„Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse”.

2. Documentul normativ CP L.01.01-2012 „Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse” intră în vigoare la data

publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Direcţia reglementări tehnico-economice va: - efectua înregistrarea acestui document normativ în

modul stabilit;- asigura publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial

al Republicii Moldova;- asigura multiplicarea şi publicarea normativului în

modul stabilit.4. Odată cu intrarea în vigoare a prezentului normativ se

anulează valabilitatea CP L.01.01-2001 „Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse” aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului nr. 69 din 7 septembrie 2001.

5. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum.

134

VICEMINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR Anatolie ZOLOTCOV


Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

117

O R D I Ncu privire la aprobarea documentului normativ CP L.01.05-2012 „Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii”

În conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construc-ţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 10 noiembrie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.163-164, art.730), cu documentul normativ NCM A.01.03-96 „Principiile şi metodologia reglementării în construcţii. Modul de elaborare a documentelor normative”, avînd în vedere procesul-verbal nr.1 din 15.01.2013 al şedinţei Comitetului tehnic CT-C 15 „Economia construc-ţiilor”,


„Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii”.

2. Documentul normativ CP L.01.05-2012 „Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii” intră în vigoare la data

publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Direcţia reglementări tehnico-economice va: - efectua înregistrarea acestui document normativ în



modul stabilit.4. Odată cu intrarea în vigoare a prezentului normativ

se anulează valabilitatea CP L.01.05-2001 „Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii” aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului nr.69 din 7 septembrie 2001.


O R D I Ncu privire la aprobarea documentului normativ CP L.01.03-2012 „Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor”

În conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 10 noiembrie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.163-164, art.730), cu documentul normativ NCM A.01.03-96 „Principiile şi metodologia reglementării în construcţii. Modul de elaborare a documentelor normative”, avînd în vedere procesul-verbal nr.1 din 15.01.2013 al şedinţei Comitetului tehnic CT-C 15 „Economia construc-ţiilor”,


„Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor”.

2. Documentul normativ CP L.01.03-2012 „Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor” intră în vigoare la data publicării prezen-

tului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.3. Direcţia reglementări tehnico-economice va: - efectua înregistrarea acestui document normativ în




se anulează valabilitatea CP L.01.03-2000 „Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor de regie la determi-narea valorii obiectivelor” aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului nr.32 din 26 ianuarie 2000.


O R D I Ncu privire la aprobarea documentului normativ NCM L.02.06-2012 „Norme de deviz pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros”

În conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 662 din 10 noiembrie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.163-164, art.730), cu documentul normativ NCM A.01.03-96 „Principiile şi metodologia reglementării în construcţii. Modul de elaborare a documentelor normative”, avînd în vedere procesul-verbal

nr.1 din 15.01.2013 al şedinţei Comitetului tehnic CT-C 15 „Economia construcţiilor”,

ORDON:1. Se aprobă documentul normativ NCM L.02.06-2012

„Norme de deviz pentru executarea lucrărilor de construc-ţii-montaj pe timp friguros”.

2. Documentul normativ NCM L.02.06-2012 „Norme de

137

136

135





Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

118

deviz pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros” intră în vigoare la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Direcţia reglementări tehnico - economice va: - efectua înregistrarea acestui document normativ în




se anulează valabilitatea NCM L.01.04-2001 „Norme de deviz pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros” aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului nr. 85 din 1 aprilie 2002.




O R D I Ncu privire la aprobarea documentului normativ CP L.01.02-2012 „Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii”



„Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii”.

2. Documentul normativ CP L.01.02-2012 „Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în

construcţii” intră în vigoare la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Direcţia reglementări tehnico - economice va: - efectua înregistrarea acestui document normativ în




se anulează valabilitatea CP L.01.02-2002 „Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii” aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului nr.345 din 21 iulie 2000.


138

139

O R D I Ncu privire la aprobarea documentului normativ NCM L.02.05-2012 „Norme de deviz pentru construirea clădirilor şi construcţiilor speciale provizorii”


ORDON:1. Se aprobă documentul normativ NCM L.02.05-2012

„Norme de deviz pentru construirea clădirilor şi construcţiilor speciale provizorii”.

2. Documentul normativ NCM L.02.05-2012 „Norme de deviz pentru construirea clădirilor şi construcţiilor speciale provizorii” intră în vigoare la data publicării prezentului ordin

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.3. Direcţia reglementări tehnico-economice va: - efectua înregistrarea acestui document normativ în




se anulează valabilitatea NCM L.01.03-2001 „Norme de deviz pentru construirea clădirilor şi construcţiilor speciale provizorii” aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului nr. 40 din 28 februarie 2002.






Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

119

Acte ale Consiliului ConcurenţeiH O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei

În temeiul art. 35 alin. (4), art. 41 alin. (1) lit. c), art. 46 alin. (6) lit. a), art. 51 alin. (1), art. 93 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193-197, art. 667), Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:1. Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţi-

onarea Consiliului Concurenţei conform anexei nr. 1.2. Se aprobă Formularul de plîngere conform anexei nr. 2.

PREŞEDINTELE CONSILIULUI CONCURENŢEI Viorica CĂRARE

Nr. 8. Chişinău, 28 decembrie 2012.

Anexa nr. 1la Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţeinr. 8 din 28 decembrie 2012

REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI CONCURENŢEI

I. Dispoziţii generale1. Prezentul regulament reglementează procedura

de organizare şi funcţionare a Consiliului Concurenţei, drepturile şi obligaţiile membrilor Plenului Consiliului Concu-renţei, precum şi aspecte ce ţin de organizarea activităţii Consiliului Concurenţei şi de funcţionarea acestuia.

2. Consiliul Concurenţei activează potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, Legii concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012 (în continuare - Legea concurenţei), prezen-tului regulament şi altor acte legislative şi normative.

II. Atribuţiile Consiliului Concurenţei3. Consiliul Concurenţei este independent în exercitarea

atribuţiilor sale şi le exercită prin intermediul organului decizional şi a aparatului executiv.

4. Plenul Consiliului Concurenţei (în continuare - Plenul) este organul decizional din cadrul Consiliului Concurenţei şi exercită conducerea Consiliului Concurenţei în confor-mitate cu prevederile art. 41, art. 45 şi art. 46 din Legea concurenţei.

5. Preşedintele Consiliului Concurenţei, în vederea organizării activităţii Consiliului Concurenţei planifică, organizează, coordonează, monitorizează, controlează şi evaluează activitatea subdiviziunilor şi angajaţilor Consiliului Concurenţei.

6. Consiliul Concurenţei îşi desfăşoară activitatea prin aparatul executiv, format din subdiviziuni specializate şi filiale teritoriale (în continuare - subdiviziuni).

7. Consiliul Concurenţei activează în conformitate cu procedurile stabilite în Legea concurenţei, prezentul regulament precum şi cele stabilite prin instrucţiuni interne.

8. Atribuţiile subdiviziunilor Consiliului Concurenţei sînt stipulate în regulamentele interne ale acestora, aprobate de către preşedintele Consiliului Concurenţei.

9. Consiliul Concurenţei poate participa la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi deveni membru al acestora.

10. Consiliul Concurenţei cooperează, în limitele compe-tenţei sale, cu autorităţile de concurenţă din alte ţări.

11. Consiliul Concurenţei va asigura, în limita posibili-tăţilor, formarea profesională a noilor angajaţi, care vor fi completate cu măsuri de perfecţionare continuă, organizate pentru toţi angajaţii din cadrul autorităţii.

12. În decurs de 6 luni de la data angajării, noii angajaţi vor prezenta lunar conducătorului subdiviziunii un raport privind activitatea sa şi sarcinile realizate pe parcursul lunii, care vor fi luate în consideraţie la evaluarea perfor-manţelor.

13. Funcţionarii publici din cadrul Consiliului Concu-renţei au dreptul şi obligaţia de a-şi perfecţiona, în mod continuu, abilităţile şi pregătirea profesională, în confor-mitate cu prevederile Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

14. Legitimaţia de serviciu reprezintă un document oficial, care adevereşte statutul juridic, apartenenţa prezentatorului ei la Consiliul Concurenţei şi confirmă împuternicirile persoanelor în exerciţiul atribuţiilor publice acordate.

III. Drepturile şi obligaţiile membrilor Plenului Consiliului Concurenţei

15. În vederea exercitării atribuţiilor prevăzute de art. 41 al Legii concurenţei membrii Plenului au dreptul:

1) să propună spre examinare în şedinţa Plenului probleme ce ţin de competenţa Consiliului Concurenţei;

2) să propună iniţierea investigaţiilor privind posibila încălcare a dispoziţiilor Legii concurenţei;

3) să propună iniţierea investigaţiilor privind posibila încălcare a dispoziţiilor Legii privind ajutorul de stat;

4) să propună iniţierea investigaţiilor utile de cunoaştere a pieţei;

5) să delibereze în conformitate cu atribuţiile legale;6) să-şi expună opinia separată în formă scrisă în

termen de trei zile lucrătoare, în cazul în care au votat „împotrivă”;

7) să solicite opinia unei persoane (expert sau specialist) neimplicate în investigaţie pentru elucidarea unor aspecte ce au apărut în procesul de examinare a cazului care cer cunoştinţe speciale din sferele adiacente domeniului concurenţei.

16. Membrii Plenului au următoarele obligaţii:1) să participe la toate şedinţele Plenului, inclusiv cele

de audiere;2) să informeze Plenul în cazul apariţiei unui conflict de

interese în conformitate cu prevederile legislaţiei cu privire la conflictul de interese;

3) să examineze materialele repartizate pentru examinare în cadrul şedinţelor Plenului;

4) să nu intervină în procesul de investigaţie, cu excepţia preşedintelui Consiliului Concurenţei, în limita competen-ţelor de organizare a activităţii Consiliului Concurenţei;

5) să participe prin vot la adoptarea actelor adminis-trative emise de Plen;

6) să păstreze secretul deliberărilor şi confidenţialitatea şedinţelor;

7) să prezinte în Plen, la sfîrşitul fiecărui an, raportul privind activitatea îndeplinită pe parcursul anului;

140

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

120

8) să semneze procesele-verbale ale şedinţelor Plenului;

9) să îndeplinească alte împuterniciri conform delegării preşedintelui Consiliului Concurenţei.

17. Pe lîngă drepturile şi obligaţiile în calitate de membru al Plenului, preşedintele Plenului Consiliului Concurenţei, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) al Legii concurenţei:

1) convoacă şedinţele Plenului Consiliului Concu-renţei;

2) aprobă ordinea de zi a şedinţelor Plenului Consiliului Concurenţei;

3) fixează data audierilor; 4) prezidează şedinţele Plenului şi supune la vot propu-

nerile membrilor Plenului.18. Lipsa nemotivată a membrilor Plenului de la şedinţele

Plenului constituie subiect de discuţie în cadrul Plenului şi se include în ordinea de zi a următoarei şedinţe, rezultatul fiind consemnat prin înscriere protocolară.

IV. Drepturile şi obligaţiile preşedintelui Consiliului Concurenţei

19. În vederea exercitării atribuţiilor prevăzute de art. 40 din Legea concurenţei, preşedintele Consiliului Concurenţei dispune de următoarele drepturi:

1) de a dispune formarea echipelor de investigaţie;2) de a stabili termene de finalizare a acţiunilor efectuate

în cadrul investigaţiei;3) de a emite ordine privind efectuarea inspecţiilor;4) de a dispune formarea grupurilor de lucru specializate

pe anumite domenii de activitate;5) de a permite părţilor în cauză consultarea dosarului

de investigaţie şi obţinerea, contra cost, a copiilor şi a extraselor din dosar, în temeiul art. 60 şi 61 din Legea concurenţei;

6) de a numi în funcţie, încheia, modifica, suspenda şi desface contractele individuale de muncă cu angajaţii Consiliului Concurenţei, în conformitate cu legislaţia;

7) de a promova în funcţie angajaţii Consiliului Concu-renţei;

8) de a aplica sancţiuni disciplinare.20. Preşedintele Consiliului Concurenţei are următoarele

obligaţii:1) de a reprezenta Consiliul Concurenţei în relaţiile cu

autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice, instanţele de judecată, precum şi cu organismele internaţionale;

2) de a organiza activitatea Consiliului Concurenţei;3) de a aproba structura organizatorică a Consiliului

Concurenţei;4) de a desemna subdiviziunea responsabilă de exami-

narea cazului;5) de a asigura pregătirea şi instruirea profesională a

angajaţilor Consiliului Concurenţei;6) de a semna ordinele, delegaţiile, acţiunile în judecată,

altă corespondenţă;7) de a semna actele administrative, avizele, rapoartele

Consiliului Concurenţei;8) de a monitoriza îndeplinirea deciziilor adoptate;9) de a raporta Parlamentului îndeplinirea de către

Consiliul Concurenţei a atribuţiilor acestuia prevăzute de actele legislative şi normative din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii.

21. Pe perioada absenţei sale, preşedintele Consiliului Concurenţei desemnează vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, împuternicit să exercite atribuţiile preşedintelui Consiliului Concurenţei.

V. Organizarea activităţii Consiliului Concurenţei22. Persoanele fizice, întreprinderile, precum şi autori-

tăţile publice, după caz, în conformitate cu prevederile Legii concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012, Legii nr. 139 din

15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat şi a Legii nr. 1227 din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate, se pot adresa la Consiliul Concurenţei cu următoarele tipuri de cereri:

1) Plîngere privind practicile anticoncurenţiale sau de concurenţă neloială, care se depun conform formularului de plîngere aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei;

2) Notificări ale concentrărilor economice, care se depun conform cerinţelor şi formularului de notificare din Regulamentul privind concentrările economice;

3) Notificări ale ajutorului de stat, care se depun conform cerinţelor şi formularului de notificare din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat;

4) Sesizări privind încălcările prevederilor Legii nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat şi Legii nr. 1227 din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate;

5) Alte tipuri de cereri ce ţin de competenţa Consiliului Concurenţei.

23. Contravenţiile prevăzute de Codul contravenţional se examinează conform procedurilor Codului contravenţional, se constată de persoanele împuternicite de preşedintele Consiliului Concurenţei şi se remit spre examinare în fond instanţei de judecată competente.

24. Cererile, ce nu cad sub incidenţa Codului contra-venţional, se examinează conform normelor procedurale prevăzute de Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012, Legea nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat şi alte acte normative.

25. Procesul de examinare preliminară a cererilor şi procesul de investigaţie este organizat integral de preşe-dintele Consiliului Concurenţei.

26. Cererile adresate Consiliului Concurenţei, după înregistrarea în cancelarie, sînt transmise preşedintelui Consiliului Concurenţei.

27. Preşedintele Consiliului Concurenţei repartizează cererile spre soluţionare subdiviziunilor de resort, potrivit atribuţiilor acestora.

28. Odată cu repartizarea cererilor subdiviziunilor specializate de către preşedintele Consiliului Concurenţei, începe examinarea preliminară.

29. Preşedintele Consiliului Concurenţei dispune formarea echipei de investigaţie din care obligatoriu va face parte un reprezentant al Direcţiei juridice a Consiliului Concurenţei.

30. Conducătorul subdiviziunii de resort desemnează persoana responsabilă (în continuare examinator) de examinarea cererilor repartizate de preşedintele Consiliului Concurenţei.

31. Examinarea preliminară se efectuează în termenele stabilite de lege şi de instrucţiunile interne.

32. Dacă în urma verificării, examinatorul constată că cererea nu corespunde cerinţelor legale, autorul plîngerii va fi informat printr-o scrisoare semnată de preşedintele Consiliului Concurenţei.

33. Orice examinare preliminară se finalizează cu întocmirea unei note de către examinator, care după coordonarea cu conducătorul subdiviziunii este înaintată preşedintelui Consiliului Concurenţei pentru includerea pe ordinea de zi a şedinţei Plenului Consiliului Concurenţei care, examinînd cererea şi nota, şi va decide asupra ei în conformitate cu art. 53 alin. (5) din Legea concurenţei.

34. Nota întocmită în urma examinării preliminare prezentată preşedintelui Consiliului Concurenţei trebuie să fie însoţită de toate actele şi probele acumulate în cadrul examinării preliminare, atît pe suport de hîrtie, cît şi în formă electronică.

35. Plîngerea ce nu corespunde cerinţelor expuse în art. 51 alin. (1) din Legea concurenţei se respinge prin decizia Plenului Consiliului Concurenţei.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

121

36. Investigarea este dispusă de către Plenul Consi-liului Concurenţei prin adoptarea unei dispoziţii de iniţiere a investigaţiei.

37. Dispoziţia de iniţiere a investigaţiei va cuprinde:1) Data şi locul adoptării; 2) Numele, prenumele şi statutul membrilor Plenului

care au adoptat-o;3) Temeiul legal pentru iniţierea investigaţiei;4) Raportorul responsabil pentru:a) întocmirea raportului asupra investigaţiei; b) comunicarea acestuia părţilor în cauză;c) primirea observaţiilor şi,d) prezentarea raportului în şedinţa Plenului Consiliului

Concurenţei; 5) Semnătura preşedintelui Consiliului Concurenţei.38. Încadrarea legală exactă şi calificarea acţiunilor

anticoncurenţiale identificate în cadrul procesului de investi-gaţie se realizează în funcţie de probele acumulate în cadrul investigaţiei şi se expune în decizia Plenului Consiliului Concurenţei. Încadrarea legală şi calificarea acţiunilor din decizia adoptată de Plenul Consiliului Concurenţei asupra unui caz nu este de fiecare dată identică cu temeiurile indicate în dispoziţia de iniţiere a investigaţiei.

39. Dacă în cadrul investigaţiei, pe lîngă temeiurile ce stau la baza dispoziţiei de iniţiere a investigaţiei, sînt depistate şi alte acţiuni anticoncurenţiale săvîrşite de aceiaşi subiecţi, examinarea acestor acţiuni se poate realiza în cadrul aceleiaşi investigaţii.

40. În procesul de investigaţie raportorul dispune de toate mijloacele procedurale prevăzute de Legea concu-renţei şi regulamentele de aplicare a acesteia şi coordo-nează acţiunile sale cu conducătorul subdiviziunii în cadrul căreia activează şi după necesitate cu preşedintele Consi-liului Concurenţei.

41. În urma investigării cazului, raportorul întocmeşte Raportul asupra investigaţiei care, după coordonarea cu conducătorul subdiviziunii sale, îl înaintează preşedintelui Consi-liului Concurenţei pentru dispunerea măsurilor ce se impun: remiterea raportului părţilor, stabilirea datei audierilor, inclu-derea acestuia pe ordinea de zi a şedinţelor Plenului etc.

42. Raportul de investigaţie se prezintă preşedintelui Consiliului Concurenţei însoţit de toate actele şi probele acumulate în cadrul examinării preliminare a cererii şi inves-tigaţiei, atît pe suport de hîrtie, cît şi în formă electronică.

43. Dacă se dispune efectuarea audierilor sau dacă examinarea raportului de investigaţie este inclusă în ordinea de zi a şedinţei Plenului, raportorul, în conformitate cu art. 59 alin. (6) al Legii concurenţei, va preda raportul de inves-tigaţie împreună cu observaţiile prezentate de părţi şi cu materialele întregului dosar al cauzei secretarului Plenului Consiliului Concurenţei, inclusiv în formă electronică.

44. Secretarul Plenului va asigura accesul membrilor Plenului la toate materialele prezentate în conformitate cu p. 43 din prezentul Regulament.

45. Pentru o eficienţă mai înaltă şi reducerea termenului de examinare, toate actele transmise membrilor Plenului spre examinare, se vor prezenta de către secretarul Plenului, în formă electronică, cu confirmarea recepţionării lor sub semnătură.

46. Organizarea circulaţiei documentelor în cadrul Consiliului Concurenţei se stabileşte prin instrucţiuni interne aprobate de preşedintele Consiliului Concurenţei.

VI. Şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei47. Pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea

concurenţei, Plenul se întruneşte în şedinţe şi aprobă acte administrative în conformitate cu prevederile art. 45 şi art. 46 din Legea concurenţei.

48. În exercitarea atribuţiilor Plenului, se aplică principiul colegialităţii, potrivit legii.

49. Plenul se întruneşte în şedinţe ordinare la solicitarea preşedintelui, conform unui program periodic, dar nu mai rar de două ori pe lună. Şedinţele ordinare au loc de regulă în prima şi a treia zi de joi a lunii.

50. Plenul se întruneşte în şedinţe extraordinare în condiţiile stipulate la art. 45 alin. (1) al Legii concurenţei.

51. Şedinţele Plenului pot fi publice sau închise. La lucrările în Plen pot fi invitaţi membrii echipelor de investi-gaţie, conducătorii subdiviziunilor implicate şi alte persoane. Deliberările Plenului sînt închise.

52. Audierile prevăzute de art. 64 se desfăşoară în cadrul şedinţelor Plenului care sînt închise, cu participarea persoanelor invitate la şedinţele Plenului.

53. La şedinţele publice ale Plenului Consiliului Concu-renţei pot asista reprezentanţii autorităţilor publice, repre-zentanţi ai părţilor interesate şi, după caz, reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă, precum şi alte persoane, în baza invitaţiei sau cu permisiunea prealabilă a preşedin-telui Consiliului Concurenţei.

54. Persoanele interesate vor participa la şedinţele publice ale Plenului în limita locurilor disponibile din sala de şedinţe şi în ordinea prioritară stabilită de preşedintele şedinţei, luîndu-se în considerare interesul persoanelor faţă de subiectul şedinţei publice.

55. Lista participanţilor la şedinţa de audiere se afişează la punctul de pază şi accesul în sală va fi acordat doar în baza listei.

56. Este interzis accesul persoanelor la şedinţele Plenului cu arme, telefoane, aparate foto, camere video sau alte mijloace tehnice. Înregistrarea video, fotografierea, utilizarea mijloacelor tehnice pot fi admise numai de preşe-dintele şedinţei. Toate obiectele interzise vor fi lăsate la punctul de pază şi vor fi restituite la ieşire.

57. Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar acestea pot fi eliminate din sală de preşedintele şedinţei.

58. Organizarea şedinţelor Plenului şi pregătirea actelor pentru şedinţele Plenului se efectuează de către secretarul Plenului Consiliului Concurenţei.

59. Secretarul Plenului asigură, pînă la începerea şedinţei, existenţa condiţiilor necesare pentru desfăşurarea şedinţei: mijloace tehnice funcţionale, mobilierul, curăţenia, aerisirea sălii etc.

60. Conducătorul subdiviziunii responsabile de chesti-unile incluse pe ordinea de zi a şedinţei Plenului va asigura transmiterea materialelor necesare secretarului Plenului.

61. Materialele necesare desfăşurării şedinţei Plenului cuprind: proiectul actului administrativ, raportul asupra investigaţiei, nota, dosarul, alte materiale necesare şi lista invitaţilor, după caz.

62. Secretarul Plenului prezintă toate materialele necesare pentru şedinţa Plenului, preşedintelui Consiliului Concurenţei pentru a aproba ordinea de zi a şedinţei Plenului.

63. După aprobare, ordinea de zi a şedinţei Plenului se aduce la cunoştinţă membrilor Plenului, iar în cazul şedin-ţelor publice, se plasează şi pe pagina web a Consiliului Concurenţei.

64. Cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data şedinţei Plenului, ordinea de zi a şedinţei Plenului şi, după caz, lista invitaţilor se prezintă membrilor Plenului şi conducătorilor subdiviziunilor Consiliului Concurenţei, funcţionarii cărora urmează să participe la şedinţa respectivă.

65. În termen de 3 zile lucrătoare de la data şedinţei Plenului, secretarul Plenului perfectează procesul-verbal al şedinţei Plenului şi îl prezintă membrilor Plenului pentru semnare.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

122

66. Preşedintele şedinţei poate dispune stenografierea şedinţelor sau înregistrarea acestora cu orice mijloace tehnice disponibile.

67. Înscrierile protocolare, efectuate în temeiul art. 41 alin. (7) al Legii concurenţei, intră în vigoare de la momentul semnării procesului-verbal de preşedintele Plenului, dacă nu este specificat altfel. După caz se indică şi persoana responsabilă de executare.

VII. Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de audiere

68. În conformitate cu prevederile art. 64 al Legii concu-renţei, la solicitarea părţilor sau din oficiu prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Concurenţei, Consiliul Concurenţei poate organiza audieri. Audierile se desfăşoară în cadrul şedinţei închise a Plenului, numită şedinţă de audiere.

69. În cadrul şedinţei de audiere, părţile îşi expun consi-derentele referitor la circumstanţele cauzei. La şedinţele de audiere pot participa doar persoanele invitate.

70. Preşedintele Plenului sau, în lipsa acestuia, vicepre-şedintele desemnat să-l înlocuiască, potrivit legii, conduce şedinţa de audiere în calitate de preşedinte de şedinţă.

71. Preşedintele şedinţei declară şedinţa de audiere deschisă şi asigură respectarea ordinii acesteia, luînd măsurile care se impun în acest sens, inclusiv eliminarea persoanelor din sala de şedinţe.

72. Preşedintele şedinţei acordă cuvîntul secretarului Plenului în vederea anunţării cauzei în care are loc audierea şi persoanelor convocate, identitatea acestora, după caz, fiind verificată anterior începerii şedinţei de audiere.

73. Preşedintele şedinţei dă cuvîntul raportorului, care prezintă succint raportul de investigaţie.

74. În continuare preşedintele şedinţei dă cuvîntul părţilor audiate, pentru a-şi susţine punctul lor de vedere.

75. După aceasta părţile audiate răspund la întrebările puse de membrii Plenului, membrii echipei de investigaţie şi pot pune întrebări părţii adverse şi răspunde la întrebările părţii adverse.

76. În scopul asigurării ordinii şi caracterului solemn al şedinţei, comunicarea între participanţii la şedinţa de audieri se face cu permisiunea preşedintelui şedinţei.

77. După audierea părţilor şi finalizarea dezbaterilor, preşedintele şedinţei declară şedinţa închisă.

78. În cazurile cînd membrii Plenului solicită prezentarea unor probe suplimentare ori efectuarea unor verificări supli-mentare, necesare pentru luarea deciziei, şedinţa poate fi amînată sau prolongată pentru o altă zi, indicîndu-se data şi ora la care va avea loc şedinţa ulterior.

79. Audierile se înregistrează cu mijloacele tehnice ale Consiliului Concurenţei şi, la cererea scrisă, sînt puse la dispoziţia părţilor care au participat la şedinţa de audiere, cu condiţia respectării caracterului confidenţial al informaţiilor.

80. Înregistrările şedinţelor de audiere, la solicitare, se prezintă membrilor Plenului Consiliului Concurenţei, conducătorului subdiviziunii, raportorului, membrilor echipei de investigaţie, organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti, cu condiţia protejării materialelor solicitate de accesul nesancţionat al altor persoane şi neadmiterea multiplicării sau modificării lor.

Anexa nr. 2la Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţeinr. 8 din 28 decembrie 2012

FORMULAR DE PLÎNGERERăspunderea pentru informaţia prezentată în cerere şi informaţia anexată la cerere revine

reclamantului. Informaţiile anexate se prezintă autorizate prin semnătura şi ştampila (în cazulpersoanei juridice) reclamantului.

Reclamantul va indica sursa informaţiilor furnizate în calitate de dovezi, precum şi celeutilizate la efectuarea calculelor respective.

I. Informaţii referitoare la reclamant1. Numele si prenumele reclamantului sau denumirea

juridică, adresa poştală, telefon, fax, adresa electronică, codul fiscal.

2. Nume, adresă, telefon, fax, adresa electronică a unei persoane de contact.

3. Dacă reclamantul este o întreprindere, faceţi o scurtă descriere a acestuia, a locului/locurilor şi domeniului/domeniilor lui de activitate.

4. Dacă plîngerea este depusă în numele unui terţ (persoana fizică sau juridică) indicaţi, de asemenea, numele, adresa, telefonul, fax-ul şi adresa electronică a acestuia, la care anexaţi o dovadă în scris a împuternicirilor dvs. de a-l reprezenta.

II. Informaţii privind reclamatul/reclamaţii al cărui/ale căror comportament

constituie obiectul cererii5. Numele şi prenumele reclamatului sau denumirea lui

juridică, adresa poştală, telefon, fax, adresa electronică, pagina web.

6. Prezentaţi toate informaţiile de care dispuneţi şi care pot fi confirmate, referitoare la grupul din care fac parte reclamaţii, natura activităţilor reclamaţilor.

7. Indicaţi poziţia reclamantului faţă de reclamat (client, concurent, furnizor, distribuitor, asociat).

III. Informaţii despre presupusa încălcare a legii ce constituie obiectul cererii

8. Indicaţi prin ce anume comportamentul reclamatului/

reclamaţilor în cauză lezează interesele reclamantului.9. Prezentaţi în detaliu faptele din care rezultă, în opinia

dvs., că s-a săvîrşit o încălcare a legislaţiei în vigoare, precum şi detaliile disponibile despre acordurile sau practicile care constituie obiectul plîngerii.

10. Indicaţi bunurile sau/şi serviciile afectate de către pretinsa încălcare şi explicaţi relaţiile comerciale dintre reclamat şi reclamant privind aceste produse sau/şi servicii.

11. Indicaţi momentul din care se presupune că a început acţiunea anticoncurenţială, precum şi durata acesteia în timp.

IV. Informaţii-probe12. Enumeraţi documentele sau dovezile anexate la

cerere în susţinerea ei.13. Anexaţi la cerere copii ale tuturor documentelor de

care dispuneţi referitoare la (sau aflate în directă legătură cu) faptele din cerere (textul contractelor (acordurilor), termenele tranzacţiilor, documente de afaceri, corespon-denţă, note ale conversaţiilor telefonice).

14. Precizaţi numele şi adresa persoanelor în măsură să confirme faptele susţinute în cerere şi, în particular, a persoanelor afectate de pretinsa încălcare a prevederilor legii.

15. Transmiteţi informaţiile statistice sau alte date aflate în posesia dvs. referitoare la faptele susţinute în cerere (referitoare la evoluţia preţurilor, cantităţi vîndute).

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

123

V. Informaţii privind piaţa de mărfuri16. Indicaţi, în măsura posibilului, cota de piaţă

estimativă, deţinută de către reclamant şi reclamat.17. Concretizaţi din punctul dvs. de vedere care este

zona teritorială pe care s-a săvîrşit pretinsa încălcare a legii şi explicaţi, dacă nu reiese în mod evident, în ce măsură a fost afectată concurenţa.

VI. Motivul cererii18. Indicaţi care anume prevederi din actele normative,

după părerea dvs., au fost încălcate prin comportamentul anticoncurenţial în cauză.

VII. Soluţionarea plîngerii de către Consiliul Concurenţei şi interesul legitim

19. Explicaţi ce concluzii sau măsuri aşteptaţi ca rezultat al procedurii întreprinse de Consiliul Concurenţei.

20. Prezentaţi motivele conform cărora invocaţi un interes legitim ca reclamant în temeiul art. 49 din lege. Prezentaţi, în special, modul în care comportamentul reclamat vă afectează şi explicaţi modul în care, din punctul dumneavoastră de vedere, intervenţia Consiliului Concu-renţei va putea remedia prejudiciul prezumat.

VIII. Informaţii privind alte proceduri21. Specificaţi dacă v-aţi adresat cu privire la aceleaşi

probleme sau la probleme strîns legate de acestea unei alte autorităţi publice şi/sau dacă a fost intentat un proces în faţa instanţelor judecătoreşti. Dacă da, furnizaţi informaţii complete referitoare la autoritatea administrativă sau judecătorească în cauză şi informaţiile pe care le-aţi prezentat.

IX. Confidenţialitate22. Pentru a respecta dreptul la autoapărare al reclamatului,

Consiliul Concurenţei este în drept să aducă la cunoştinţa acestuia date referitoare la identitatea dvs. şi eventuale documente-probe sau conţinutul acestora.

23. Dacă dvs. nu doriţi ca identitatea dvs. sau careva documente sau informaţii să fie divulgate vă rugăm să:

1) indicaţi clar această dorinţă şi să o motivaţi;2) indicaţi părţile confidenţiale ale fiecărui document.

X. Locul, data şi semnătura reclamantului24. Declaraţia potrivit căreia informaţiile furnizate în prezentul

formular şi în anexele la acesta sînt de bună-credinţă. 25. Locul, data şi semnătura reclamantului.

Acte ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

H O T Ă R Î R E cu privire la rezultatele inspecţiilor în teren privind respectarea legislaţiei în domeniul asigurărilor de către Brokerul de Asigurare-Reasigurare „PARTENER BROKER” S.R.L.

În baza Ordinului vicepreşedintelui Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (C.N.P.F.) nr.128 din 31.10.2012 a fost efectuată inspecţia în teren privind respectarea legislaţiei în domeniul asigurărilor de către Compania Internaţională de Asigurări „ASITO” S.A., Compania Internaţională de Asigurări „TRANSELIT” S.A. şi Brokerul de Asigurare-Reasi-gurare „PARTENER BROKER” S.R.L. (în continuare – B.A.R. „PARTENER BROKER” S.R.L. sau brokerul), iar în baza Ordinului vicepreşedintelui C.N.P.F. nr.04 din 16.01.2013 a fost efectuată inspecţia în teren privind respectarea legis-laţiei în domeniul asigurărilor de către B.A.R. „PARTENER BROKER” S.R.L.

În rezultatul inspecţiei în teren efectuate în baza Ordinului vicepreşedintelui C.N.P.F. nr.128 din 31.10.2012, s-a constatat că B.A.R. „PARTENER BROKER” S.R.L. la 07.06.2009 a transmis în gestiune formularul cu regim special - certificatul de asigurare Carte Verde nr.MD/08HA/08193725 unei persoane, în atribuţiile contractuale ale căreia la acel moment nu intra perfectarea acestuia.

Astfel, desfăşurînd activitate licenţiată prin alte persoane decît personalul propriu sau asistenţii în brokeraj, brokerul a admis încălcarea prevederilor art.49 alin.(3) din Legea nr.407-XVI din 21.12.2006 „Cu privire la asigurări”1 (în continuare- Legea nr.407-XVI din 21.12.2006), precum şi pct.7 din Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997”2, potrivit cărora formularele de strictă evidenţă se eliberează numai persoanelor, în obligaţiunile cărora intră perfectarea documentelor în cauză.

De asemenea, persoana care a primit ilegal de la broker formularul cu regim special a indicat în certificatul de

asigurare Carte Verde data începutului asigurării 17.01.2010, iar certificatul a fost raportat asigurătorului emitent la 30.07.2010, totodată a fost încasată prima de asigurare în numerar fără utilizarea aparatului de casă şi control cu memorie fiscală, fapt ce contravine prevederilor art.8 alin.(8) din Legea nr.414–XVI din 22.12.2006 „Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule”3 şi cap.II pct.4 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28.04.19984.

B.A.R. „PARTENER BROKER” S.R.L., depăşind termenele stabilite de transfer a primei de asigurare încasate către asigurătorul în numele căruia a intermediat contractul de asigurare, a afectat interesele asigurătorului emitent Carte Verde, care urmează să plătească despăgubiri de asigurare în baza certificatului de asigurare Carte Verde nr.MD/08HA/08193725, dar şi ale asigurătorului de răspundere civilă profesională a brokerului, care a fost atras în litigiu judiciar, fapt ce contravine prevederilor art.43 alin.(1) lit.a) şi lit.b) din Legea nr.407-XVI din 21.12.2006.

Mai mult, urmare a inspecţiei în teren efectuate în baza Ordinului vicepreşedintelui C.N.P.F. nr.04 din 16.01.2013, au fost constatate încă 2 cazuri de transmitere în gestiune de către B.A.R. „PARTENER BROKER” S.R.L. a formularelor cu regim special - certificate de asigurare Carte Verde unor persoane, în atribuţiile contractuale ale cărora la acel moment nu intra perfectarea acestora, fapt prin care s-a admis încălcarea prevederilor pct.7 din Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special.

Din informaţiile prezentate de către B.A.R. „PARTENER BROKER” S.R.L. se relevă că în cele 3 cazuri vizate formu-larele cu regim special - certificate de asigurare Carte Verde s-au transmis persoanelor, în atribuţiile contractuale

1Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007 , nr.47-49, art.213 2Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.30-33, art.2883Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.32-35, art.1124Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.62-65, art.589

141

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

124

ale cărora nu intra perfectarea acestora, în baza unor contracte de depozit, fiind încălcate prevederile art.1 şi art.49 alin.(2) lit.d) din Legea nr.407-XVI din 21.12.2006 şi prevederile contractului de mandat, încheiat de către B.A.R. „PARTENER BROKER” S.R.L. cu asigurătorul emitent Carte Verde, care prevede obligaţia brokerului de a desfăşura activitate de intermediere în numele acestuia prin încheierea contractelor de asigurare (negocierea şi vînzarea poliţelor de asigurare).

În baza constatărilor expuse, în temeiul prevederilor art.8 lit.b) şi lit.f), art.9 alin.(1) lit.d), art.25 alin.(2) din Legea nr.192-XIV din 12.11.1998 “Privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare”5, art.54 alin.(2) lit.c) şi alin.(3), art.55 alin.(1) lit.a) şi lit.b) din Legea nr.407-XVI din 21.12.2006,

COMISIA NAŢIONALĂ A PIEŢEI FINANCIARE HOTĂRĂŞTE:

1. Se sancţionează Brokerul de Asigurare-Reasigurare

„PARTENER BROKER” S.R.L. cu amendă în mărime de 5,0 mii lei, care se transferă la bugetul de stat.

2. Se prescrie persoanelor cu funcţii de răspundere ale Brokerului de Asigurare-Reasigurare „PARTENER BROKER” S.R.L. respectarea necondiţionată a prevederilor actelor legislative şi normative în domeniul asigurărilor.

3. Se avertizează Brokerul de Asigurare-Reasigurare „PARTENER BROKER” S.R.L. cu retragerea licenţei eliberate pentru dreptul de a activa în domeniul intermedierii în asigurări, în cazul admiterii încălcărilor prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Direcţiei generale supraveghere asigurări.

5. Prezenta hotărîre intră în vigoare din data publicării.

VICEPREŞEDINTELE COMISIEINAŢIONALE A PIEŢEI FINANCIARE Victor CAPTARI

Nr. 5/1. Chişinău, 8 februarie 2013.

H O T Ă R Î R Ecu privire la reperfectarea licenţei Companiei Internaţionale de Asigurări “ASITO” S.A.

5Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126 BIS

Urmare a examinării cererii de reperfectare a licenţei Companiei Internaţionale de Asigurări “ASITO” S.A. (mun. Chişinău, str. M. Bănulescu-Bodoni, 57/1, IDNO 1002600007123) privind includerea unor noi adrese de desfăşurare a activităţii licenţiate în anexa la licenţă, în temeiul prevederilor art.8 lit.c) şi art.25 alin.(2) din Legea nr.192-XIV din 12.11.1998 „Privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126 BIS), art.14 alin.(6), art.15, art.18 alin.(6) şi alin.(8) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001 „Privind reglementarea prin licenţiere a activi-tăţii de întreprinzător” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.26-28, art.95),


1. Se reperfectează licenţa Companiei Internaţionale de

Asigurări “ASITO” S.A. seria CNPF nr.000656, eliberată la 28 martie 2011 pentru dreptul de a desfăşura activitate în domeniul asigurărilor (asigurări generale), prin substituirea anexei la licenţă cu includerea următoarelor adrese de desfăşurare a activităţii licenţiate:

- or. Leova, str. Cahulului;- or. Glodeni, str. N. Bălcescu,1/3- or. Lipcani, str. Frunze, 12D.2. Taxa pentru reperfectarea licenţei în mărime de

585 lei şi taxa pentru eliberarea a trei copii de pe licenţă în mărime de 1755 lei se varsă la bugetul autorităţii de supraveghere.





H O T Ă R Î R E cu privire la reperfectarea licenţei Companiei de Asigurări “KLASSIKA ASIGURĂRI” S.A.

Urmare a examinării cererii de reperfectare a licenţei Companiei de Asigurări “KLASSIKA ASIGURĂRI” S.A. (mun. Chişinău, str. Tighina, 12, IDNO 1003600129440) privind includerea unei noi adrese de desfăşurare a activităţii licenţiate în anexa la licenţă, în temeiul prevederilor art.8 lit.c) şi art.25 alin.(2) din Legea nr.192-XIV din 12.11.1998 „Privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126 BIS), art.14 alin. (6), art.15, art.18 alin.(6) şi alin.(8) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001 „Privind reglementarea prin licen-ţiere a activităţii de întreprinzător” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.26-28, art.95),


1. Se reperfectează licenţa Companiei de Asigurări

„KLASSIKA ASIGURĂRI” S.A. seria CNPF nr. 000619, eliberată la 2 august 2010 pentru dreptul de a desfăşura activitatea în domeniul asigurărilor (asigurări generale), prin substituirea anexei la licenţă cu includerea următoarei adrese de desfăşurare a activităţii licenţiate: mun.Chişinău, str.Puşkin 26, of.8.

2. Taxa pentru reperfectarea licenţei în mărime de 585 lei şi taxa pentru eliberarea unei copii de pe licenţă în mărime de 585 lei se varsă la bugetul autorităţii de supraveghere.





142

143

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

125

H O T Ă R Î R Ecu privire la reperfectarea licenţei Societăţii de Asigurări – Reasigurări “DONARIS GROUP” S.A.

Urmare a examinării cererii de reperfectare a licenţei Societăţii de Asigurări – Reasigurări “DONARIS GROUP” S.A. (mun. Chişinău, str. 31 August 1989, nr. 108/1, IDNO 1002600020908) privind includerea unor noi adrese de subdiviziuni şi excluderea unei adrese de desfăşurare a activităţii licenţiate în anexa la licenţă, în temeiul prevede-rilor art.8 lit.c) şi art.25 alin.(2) din Legea nr.192-XIV din 12.11.1998 „Privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126 BIS), art.14 alin.(6) şi alin.(7), art.15, art.18 alin.(6) şi alin.(8) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001 „Privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.26-28, art.95),


1. Se reperfectează licenţa Societăţii de Asigurări – Reasigurări “DONARIS GROUP” S.A. seria CNPF nr.000657, eliberată la 29 martie 2011 pentru dreptul de a desfăşura

activitate în domeniul asigurărilor (asigurări generale), prin substituirea anexei la licenţă cu:

a) includerea următoarelor adrese de desfăşurare a activităţii licenţiate:

- or. Donduşeni, str. Feroviarilor, 7;- or. Rîşcani, str. Independenţei, 52/070;- or. Soroca, str. M. Kogălniceanu, 15/2;- r-nul Căuşeni, s. Zaim;- mun. Chişinău, str. Burebista, 5/2;- mun. Chişinău, str. Cuza-Vodă, 31/1; b) excluderea următoarei adrese de desfăşurare a activi-

tăţii licenţiate: mun. Chişinău, str. Vlaicu Pîrcălab, 52.2. Taxa pentru reperfectarea licenţei în mărime de

585 lei şi taxa pentru eliberarea a 6 copii de pe licenţă în mărime de 3510 lei se varsă la bugetul autorităţii de supraveghere.





H O T Ă R Î R E cu privire la înregistrări în Registrul de stat al valorilor mobiliare

În temeiul Legii nr. 199-XIV din 18.11.1998 „Cu privire la piaţa valorilor mobiliare” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.183-185, art.655), Legii nr.1134-XIII din 02.04.1997 „Privind societăţile pe acţiuni” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.1-4, art.1), art.8 lit.m) şi lit.o), art.25 alin.(2) din Legea nr.192-XIV din 12.11.1998 „Privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126 BIS),


1. Se înregistrează în Registrul de stat al valorilor mobiliare valorile mobiliare plasate la înfiinţarea Societăţii pe acţiuni „LEAL COM” (IDNO 1008600036796; mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Hotinului, 102) în sumă de 205400 lei în număr de 2054 acţiuni ordinare nominative cu valoarea nominală 100 lei cu numărul înregistrării de stat MD14LEAL1003.




H O T Ă R Î R Ecu privire la retragerea licenţei pentru dreptul de a desfăşura activitate în domeniul asociaţiilor de economii şi împrumut de către A.E.Î. “CREDOSUCCES”

Ca rezultat al neexecutării, în mod repetat, de către adminis-tratorii A.E.Î. “CREDOSUCCES” a prescripţiilor stabilite prin hotărîrile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 51/4 din 07.12.2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 254-262, art. 1560) şi nr. 1/2 din 11.01.2013 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 10-14, art. 35) privind prezentarea raportului specializat pentru trimestrul III al anului de gestiune 2012, în temeiul art. 8 lit. c) şi lit. f), art. 9 alin. (1) lit. e) şi lit. r), art. 25 alin. (2) din Legea nr. 192-XIV din 12.11.1998 „Privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 117-126 BIS), art. 32 alin. (1) şi art. 49 alin. (1) lit. e) din Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139-XVI din 21.06.2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 112-116, art. 506), art. 8 alin.(1) lit. c) pct. 36), art. 21 alin. (2) lit. f), alin. (3) şi alin. (6) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 „Privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător” (republicată în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 26-28, art. 95), COMISIA NAŢIONALĂ A PIEŢEI FINANCIARE

HOTĂRĂŞTE:1. Se retrage licenţa de categoria A pentru dreptul de a

desfăşura activitate în domeniul asociaţiilor de economii şi împrumut de către A.E.Î. “CREDOSUCCES” (IDNO 1004600047497, r-nul Ialoveni, s. Mileştii Mici), seria CNPF nr. 000489, eliberată la 17.11.2009.

2. Se obligă A.E.Î “CREDOSUCCES”, în decurs de 10 zile lucră-toare de la data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, să depună la Comisia Naţională a Pieţei Financiare licenţa retrasă.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Direcţiei generale plasamente colective şi microfi-nanţare.




146

145

144

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

126

O R D O N A N Ţ Ăcu privire la iniţierea controlului tematicprivind respectarea legislaţiei în domeniulasociaţiilor de economii şi împrumut de cătreA.E.Î. „VALEA PODULUI”

În temeiul sesizării unui membru al A.E.Î. „VALEA PODULUI” (r-nul Căuşeni, s. Zaim, IDNO 1003608150435) din 16.10.2012, precum şi a documentelor prezentate suplimentar la data de 28.11.2012, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. f) şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 192-XIV din 12.11.1998 „Privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 117-126 BIS), art. 46 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) din Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139-XVI din 21.06.2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 112-116, art. 506),

COMISIA NAŢIONALĂ A PIEŢEI FINANCIARE DECIDE:

1. Se iniţiază controlul tematic privind respectarea legis-

laţiei în domeniul asociaţiilor de economii şi împrumut de către A.E.Î. „VALEA PODULUI”, în scopul verificării aspec-telor expuse în sesizarea membrului asociaţiei.

2. Controlul va fi efectuat de către angajaţii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare numiţi prin ordinul vicepreşe-dintelui Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

3. A.E.Î. „VALEA PODULUI” va asigura accesul membrilor grupului de control la toate documentele şi la alte surse de informaţie necesare controlului.

4. Prezenta ordonanţă intră în vigoare din data adoptării.


Nr. 5/8-O. Chişinău, 8 februarie 2013.

147

Acte ale Consiliului Superior al Magistraturii al Republicii Moldova

H O T Ă R Î R Ecu privire la anunţarea concursului pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la Curţile de Apel Bălţi şi Comrat şi la Judecătoria Criuleni

Examinînd chestiunea cu privire la anunţarea concursului pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la Curtea de Apel Bălţi, Curtea de Apel Comrat şi la Judecătoria Criuleni, audiind informaţia domnului Dumitru Visternicean, Consiliul Superior al Magistraturii, călăuzindu-se de prevederile art. 20 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 4, 19 alin. (2) şi 24 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

H O T Ă R Ă Ş T E:1. A anunţa concursul pentru suplinirea funcţiei de

vicepreşedinte la Curtea de Apel Bălţi, Curtea de Apel Comrat şi la Judecătoria Criuleni.

2. Cererile de participare la concurs se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la data

publicării prezentei hotărîri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. A desemna pentru exercitarea interimatului funcţiei de vicepreşedinte, pînă la numirea în funcţie a vicepreşe-dintelui în conformitate cu legislaţia în vigoare, la Curtea de Apel Bălţi pe domnul Eduard Ababii, la Curtea de Apel Comrat pe domnul Afanasie Curdov, la Judecătoria Criuleni pe doamna Viorica Ursu.

4. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la colaboratorii Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii (mun. Chişinău, str. M. Kogălniceanu 70, tel.: 22-30-79, 22-30-76).

5. Hotărîrea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md).

PREŞEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII Nichifor COROCHII

Nr. 79/4. Chişinău, 29 ianuarie 2013.

148

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

127

H O T Ă R Î R Ecu privire la anunţarea concursului pentru suplinirea funcţiei de judecător la Judecătoria Anenii Noi

Examinînd chestiunea cu privire la anunţarea concursului pentru suplinirea funcţiei de judecător la Judecătoria Anenii Noi, urmare acceptării cererii de demisie a domnului Fiodor Gonţa, audiind informaţia domnului Dumitru Visternicean, Consiliul Superior al Magistraturii, călăuzindu-se de prevederile art. 20 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 4, 19 alin. (2) şi 24 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

H O T Ă R Ă Ş T E:1. A anunţa concurs, prin transfer, pentru suplinirea

funcţiei de judecător la Judecătoria Anenii Noi.

2. Cererile de participare la concurs se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării prezentei hotărîri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la colaboratorii Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii (mun. Chişinău, str. M. Kogălniceanu 70, tel.: 22-30-79, 22-30-76).

4. Hotărîrea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md).

PREŞEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII Nichifor COROCHII


149

E X T R A S din hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturiinr. 78/4 din 29 ianuarie 2013

Consiliul Superior al Magistraturii H O T Ă R Ă Ş T E:

1. A dispune exercitarea funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Cantemir, de către judecătorul Tudor Berdilă, începînd cu 30 ianuarie 2013, pînă la ocuparea funcţiei de către succesorul de competenţă.

2. A anunţa concurs pentru suplinirea funcţiei de preşe-dinte al Judecătoriei Cantemir.

3. Candidaţii vor depune cererile pentru participare la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la data publicării hotărîrii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Candidaţii, solicitanţii care nu au trecut verificarea în conformitate cu prevederile Legii privind

verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008, vor prezenta suplimentar Declaraţia de verificare (Anexa nr. 1 la Legea 271-XVI), Chestionarul completat (Anexa nr. 2 la Legea 271-XVI) şi două fotografii color 4x5 cm.

4. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la colabo-ratorii Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii (mun. Chişinău, str. M. Kogălniceanu 70, tel.: 22-30-76, 22-30-79).

5. Hotărîrea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md) şi se remite pentru informare instanţelor judecătoreşti. PREŞEDINTELE CONSILIULUI

SUPERIOR AL MAGISTRATURII Nichifor COROCHII

Nr. 78/4. Chişinău, 29 ianuarie 2013.

150

Acte ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

O R D I Nprivind modificarea Ordinului IFPSnr. 1263 din 02.11.2012

În temeiul art.133 alin.(1) lit.c) şi în scopul executării prevederilor alin.(9) art.92 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi comple-tările ulterioare,

O R D O N :1. Se aprobă modificările şi completările ce se operează

în Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1263 din 02.11.2012, conform anexei la prezentul ordin.

2. Prezentul ordin intră în vigoare din momentul adoptării.

3. Direcţia Juridică va asigura publicarea ordinului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

ŞEFUL INSPECTORATULUI FISCAL PRINCIPAL DE STAT Nicolae VICOL


151

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

128

Anexă la Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 137 din 31 ianuarie 2013

MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ce se operează în Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1263 din 02.11.2012

1. Punctul 1 va avea următorul conţinut: „1. Se aprobă:„Structura informaţiei prezentate de deţinătorii de

registre de valori mobiliare”, conform anexei nr.1”;2. În punctul 2, sintagma „ , nr.2, nr.3 şi nr.4” se

exclude;3. În punctul 3, sintagmele „Oficiile cadastrale, ” şi „Î.S.

Centrul Resurselor Informaţionale „Registru”” se exclud, iar prima literă în cuvîntul „deţinătorii” devine majusculă. Punctul se completează în final cu textul:

„Prima perioadă de raportare va începe pe 01.01.2013

şi va finisa pe 31.12.2013. Oficiile cadastrale şi Î.S. Centrul Resurselor Informaţionale „Registru” prezintă informaţia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor în modul şi termenele stabilite în contractele de furnizare a informaţiei, încheiate între entităţile menţionate şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.”

4. Anexa nr. 1 va avea următorul conţinut:„Anexa nr. 1 la Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal

de Stat nr.1263 din 02.11.2012Приложение № 1 к Приказу Главной Государственной

Налоговой Инспекции № 1263 от 02.11.2012

Structura informaţiei prezentate de deţinătorii de registre de valori mobiliareСтруктура информации, представляемой держателями регистров владельцев ценных бумаг

Datele persoanei fizice - proprietarul precedent al valorilor mobiliareДанные физического лица - предыдущего владельца ценных бумаг

Denumirea valorii mobiliareНаименование ценной бумаги

Emitentul valorilor mobiliare Эмитент ценных бумаг

Valoarea nominală/ fixată a valorii mobiliare Номинальная/ фиксированная стоимость ценной бумаги

Valoarea de înstrăinare a valorii mobiliare Стоимость отчуждения ценной бумаги

Numărul valorilor mobiliare înstrăinate Количество отчуждённых ценных бумаг

Data înstrăinării Дата отчуждения

Datele persoanei - proprietar nou al valorilor mobiliare Данные лица - нового владельца ценных бумаг

IDNP Numele, prenumele Фамилия, Имя

IDNO Фискальный код

Denumirea Наименование

IDNP/ IDNO

Numele, prenumele / denumirea Фамилия, Имя/ Наименование

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

5. Anexa nr.2 va avea următorul conţinut: „Anexa nr. 2 la Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal

de Stat nr.1263 din 02.11.2012.

NOTĂ EXPLICATIVĂprivind modul de completare a anexei nr.1

1. Anexa nr.1 urmează a fi prezentată de către deţinătorii registrelor de valori mobiliare (cu excepţia depozitarilor naţionali de valori mobiliare).

2. În informaţia prezentată conform anexei nr.1 se reflectă:

în col. 1 „IDNP” se reflectă numărul personal de identitate (codul fiscal) al persoanei fizice ce a înstrăinat valorile mobiliare;

în col. 2 „Numele, Prenumele” se reflectă date despre numele şi prenumele persoanei fizice ce a înstrăinat valorile mobiliare;

în col. 3 „Denumirea valorii mobiliare” se reflectă tipul valorii mobiliare înstrăinate (de ex: acţiune, obligaţiune etc.);

în col. 4 „IDNO” se reflectă numărul de identitate (codul fiscal) al contribuabilului ce este emitentul valorilor mobiliare înstrăinate de persoana fizică;

în col. 5 „Denumirea” se reflectă denumirea contribu-abilului ce este emitentul valorilor mobiliare înstrăinate de persoana fizică;

în col. 6 „Valoarea nominală/fixată a valorii mobiliare” se reflectă valoarea nominală sau fixată a valorii mobiliare

înstrăinate de persoana fizică;în col. 7 „Valoarea de înstrăinare a valorii mobiliare”

se reflectă suma (în lei) la care valoarea imobiliară a fost înstrăinată de persoana fizică;

în col. 8 „Numărul valorilor mobiliare înstrăinate” se reflectă numărul valorilor mobiliare înstrăinate de persoana fizică;

în col. 9 „Data înstrăinării” se reflectă momentul (data) la care valoarea mobiliară a fost înstrăinată de persoana fizică;

în col. 10 „IDNP/IDNO” se reflectă datele personale ale persoanei ce a procurat valoarea mobiliară. Astfel, în cazul în care cumpărătorul este persoană fizică, în rubrica dată se indică numărul personal de identitate (codul fiscal) al persoanei fizice (IDNP) ce a dobîndit valorile mobiliare, iar dacă este o altă persoană – numărul de identitate (codul fiscal) al contribuabilului dat (IDNO).

3. În cazul în care furnizorul de informaţii nu dispune de informaţia solicitată în anexa nr.1, acesta urmează să marcheze acest fapt prin indicarea în boxele cu informaţia-lipsă a liniuţei de pauză.

4. Informaţia urmează a fi transmisă în mod electronic, în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi ÎS „Fiscservinform”.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

129

Acte ale Băncii Naţionale a Moldovei

H O T Ă R Î R Ecu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la raportarea informaţiei aferente utilizării instrumentelor şi serviciilor de plată

În temeiul art. 5 lit. f), 11, 26 lit.c), 44 şi 47 din Legea nr. 548–XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 56 – 57, art.624), cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:1. Se aprobă Instrucţiunea cu privire la raportarea

informaţiei aferente utilizării instrumentelor şi serviciilor de plată conform Anexei.

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 1 aprilie 2013.3. Prima raportare conform prevederilor Instrucţiunii

indicate la punctul 1 se va efectua pentru perioada de raportare trimestrul II, 2013.

PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI Dorin DRĂGUŢANU


Anexă la Hotărîrea Consiliului de administraţieal Băncii Naţionale a Moldovei nr. 18 din 31 ianuarie 2013

INSTRUCŢIUNE cu privire la raportarea informaţiei aferente utilizării instrumentelor

şi serviciilor de plată

1. Prezenta Instrucţiune reglementează modalitatea de raportare a informaţiei aferente utilizării cardurilor bancare/datelor de card, transferului de credit, debitării directe, sistemelor de deservire bancară la distanţă şi a utilizării de către persoanele fizice a serviciilor de transfer internaţional de mijloace băneşti.

2. Rapoartele se întocmesc de către băncile licenţiate din Republica Moldova şi se prezintă la Banca Naţională a Moldovei în scopul analizei tendinţelor în utilizarea instru-mentelor de plată emise/acceptate şi serviciilor de plată prestate de băncile din Republica Moldova, precum şi evaluarea siguranţei utilizării acestora.

3. În sensul prezentei Instrucţiuni se utilizează următoarele noţiuni:

1) card personalizat – în conformitate cu punctul 1.2 din Regulamentul cu privire la cardurile bancare;

2) card preplătit – în conformitate cu punctul 1.2 din Regulamentul cu privire la cardurile bancare;

3) card personificat – în conformitate cu punctul 1.2 din Regulamentul cu privire la cardurile bancare;

4) card activ – card bancar prin care s-a efectuat cel puţin o operaţiune financiară pe parcursul perioadei gesti-onare;

5) dispozitive speciale – în conformitate cu punctul 1.2 din Regulamentul cu privire la cardurile bancare;

6) deţinător activ – deţinător care a efectuat cel puţin o operaţiune financiară pe parcursul perioadei gestionare printr-un sistem de deservire bancară la distanţă (SDBD);

7) phishing - crearea paginilor de Internet false în vederea captării informaţiei confidenţiale ale utilizatorului SDBD;

8) pharmingul – instalarea unui program executabil pe calculatorul utilizatorului SDBD, care la accesarea de către acesta a paginilor de Internet îl redirecţionează către pagini de internet false cu scopul de a obţine informaţii confiden-ţiale ale acestuia;

9) hacking – accesarea datelor stocate pe computerul utilizatorului SDBD, fără autorizarea acestuia şi captarea informaţiilor confidenţiale ale utilizatorului;

10) sniffing - instalarea unui program executabil pe calculatorul utilizatorului SDBD, care la accesarea de către acesta a paginilor de Internet captează informaţiile confi-denţiale ale utilizatorului SDBD;

11) spoofing – transmiterea mesajelor electronice, de

pe adrese false, cu solicitarea expedierii informaţiei confi-denţiale ale utilizatorului SDBD;

12) refuz de serviciu (denial of service) - acţiunea de a indisponibiliza sau bloca resursele unui calculator, de a suprasatura un server cu cereri, astfel încît acesta să nu mai poată răspunde traficului legitim, în vederea coruperii datelor transmise şi introducerea de noi informaţii în sesiunile de reţea;

13) persoană fizică/persoană juridică – conform Legii nr. 1107-XV din 06.06.2002 Codul civil al Republicii Moldova cu specificarea că persoana fizică care practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate se include în noţiunea de persoană juridică.

4. În sensul prezentei Instrucţiuni, diferenţierea între fraudă şi tentativă de fraudă se va efectua ţinînd cont de faptul că în rezultatul producerii unei fraude are loc o pierdere financiară. Astfel dacă în urma unei acţiuni fraudu-loase careva din participanţi a suferit pierderi financiare, atunci aceasta va fi raportată ca fraudă, iar dacă nu – ca tentativă de fraudă.

5. Instrucţiunea stabileşte modul de întocmire şi prezentare la Banca Naţională a Moldovei a următoarelor rapoarte:

1) Raportul ORD 5.1 Carduri bancare personalizate - conţine date aferente cardurilor bancare personalizate, operaţiunilor financiare efectuate cu acestea, precum şi alte date aferente activităţii cu carduri bancare persona-lizate (Anexa nr.1);

2) Raportul ORD 5.2 Carduri bancare preplătite – conţine date aferente activităţii băncii licenţiate cu cardurile bancare preplătite pe parcursul perioadei de gestiune (Anexa nr.2);

3) Raportul ORD 5.3 Carduri bancare personificate - conţine date aferente activităţii băncii licenţiate cu cardurile bancare personificate pe parcursul perioadei de gestiune (Anexa nr.3);

4) Raportul ORD 5.4 Dispozitive speciale – conţine date aferente dispozitivelor speciale instalate de bancă la deţinători şi aflate în gestiunea acesteia (Anexa nr.4);

5) Raportul ORD 5.5 Utilizarea transferului de credit – conţine date aferente transferului de credit iniţiat atît de către clienţii băncii, persoane fizice sau persoane juridice, cît şi de bancă în nume şi pe cont propriu, precum şi în numele şi pe contul clientului (Anexa nr.5);

152

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

130

6) Raportul ORD 5.6 Utilizarea debitării directe – conţine date privind operaţiunile financiare aferente debitării directe efectuate de către banca plătitoare în baza mandatului acordat de plătitor, la primirea documentelor de plată sau a altor date relevante (inclusiv datelor aferente facturilor emise cît şi altor informaţii puse la dispoziţia băncii plătitoare de către beneficiarul plăţii) (Anexa nr.6);

7) Raportul ORD 5.7 Utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă – conţine date privind operaţiunile financiare efectuate de către utilizatori prin intermediul sistemelor de deservire bancară la distanţă gestionate de către banca licenţiată (Anexa nr.7);

8) Raportul ORD 5.8 Utilizarea de către persoanele fizice a serviciilor de transfer internaţional de mijloace băneşti (Anexa nr.8).

6. Rapoartele indicate la pct. 5 se completează în baza informaţiei obţinute din evidenţa bancară, inclusiv cea contabilă a băncii licenţiate, clasificată în conformitate cu cerinţele expuse în prezenta Instrucţiune. Rapoartele se întocmesc în mod consolidat, conţinînd informaţia veridică referitoare la bancă şi subdiviziunile acesteia.

7. În Rapoartele ORD 5.1 Carduri bancare persona-lizate, ORD 5.2 Carduri bancare preplătite, ORD 5.3 Carduri bancare personificate, ORD 5.6 Utilizarea debitării directe şi ORD 5.7 Utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă, sumele se indică în lei moldoveneşti, cu rotunjire pînă la un leu. Operaţiunile financiare efectuate în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial al

leului moldovenesc faţă de valuta străină respectivă valabil în ziua în care s-a efectuat operaţiunea financiară.

8. În Raportul ORD 5.5 Utilizarea transferului de credit se reflectă operaţiunile care s-au efectuat în lei moldoveneşti, sumele fiind rotunjite pînă la un leu.

9. În Raportul ORD 5.8 Utilizarea de către persoanele fizice a serviciilor de transfer internaţional de mijloace băneşti, valoarea transferurilor se indică în moneda originală, rotunjită pînă la întregi.

10. Pentru caracteristica „codul monedei” se va indica codul numeric al monedei conform ISO 4217 „Coduri pentru reprezentarea monedelor şi fondurilor”, dacă nu este specificat altfel.

11. În rapoarte se va prezenta informaţia cumulativ, în funcţie de caracteristicile specificate pentru fiecare tabel. Nu se permite prezentarea datelor cu exact aceleaşi carac-teristici în două sau mai multe rînduri.

12. Rapoartele menţionate la pct. 5 din prezenta Instrucţiune se întocmesc trimestrial şi se prezintă la Banca Naţională a Moldovei cel tîrziu la data de 15 a lunii care urmează după perioada gestionară.

13. Rapoartele se prezintă în formă electronică conform Instrucţiunii privind modul de prezentare de către bănci a rapoartelor în formă electronică la Banca Naţională a Moldovei, aprobată prin Hotărîrea Consiliului de adminis-traţie a Băncii Naţionale a Moldovei nr. 132 din 17 iulie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.157 – 159, art. 447).

Anexa nr.1 la Instruc iunea cu privire la raportarea informa iei

aferente utiliz rii instrumentelor i serviciilor de plat

RAPORT ORD 5.1 Carduri bancare personalizate

ORD0501A codul b ncii Codul formularului ORD 5.1A Cardurile bancare personalizate eliberate, retrase i de inute de banc pentru trimestrul ___ 20__

Nr. d/o Marca SPCB Solu ia

tehnic Scopul

utiliz rii

Provenien a mijloacelor b ne ti din contul

de in torului

Moneda contului de

card

Condi iile emiterii

Num rul cardurilor bancare personalizate

eliberate pe parcursul perioadei gestionare

retrase pe parcursul perioadei gestionare

de inute la sfîr itul perioadei gestionare

total active A B C D E F G 1 2 3 4 1 ... n

ORD0501B

codul b ncii Codul formularului ORD 5.1B Opera iunile financiare efectuate cu cardurile bancare personalizate emise de banc pentru trimestrul ___ 20__

(001 - lei)

Nr. d/o

Marca SPCB

Solu ia tehnic

Scopul utiliz rii

Provenien a mijloacelor b ne ti din

contul de in torului

Moneda contului de

card

Condi iile emiterii

Modul de utilizare a cardului/a datelor

de card

Tipul opera iunii

Opera iunile financiare efectuate în re eaua b ncii

raportoare în re elele altor b nci din RM

în re elele b ncilor din str in tate

num rul valoarea num rul valoarea num rul valoarea A B C D E F G H I 1 2 3 4 5 6 1 ... n

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

131

ORD0501C codul b ncii Codul formularului ORD 5.1C Fraudele cu carduri bancare personalizate înregistrate în trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Emitentul cardului

Marca SPCB

Solu ia tehnic

Scopul utiliz rii

Provenien a mijloacelor b ne ti

din contul de in torului

Moneda contului de card

Condi iile emiterii

Tipul fraudei

Modul de utilizare a cardului/a

datelor de card

Tipul opera-

iunii

Tipul i amplasarea

dispozitivului special

Opera iunile financiare frauduloase efectuate

în re eaua b ncii

raportoare în re elele altor b nci din RM

în re elele b ncilor din str in tate

num rul valoarea num rul valoarea num rul valoarea A B C D E F G H I J K L 1 2 3 4 5 6 1 ... n

ORD0501D codul b ncii Codul formularului ORD 5.1D Tentativele de fraud cu carduri bancare personalizate înregistrate

în trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Tipul tentativei de

fraud Num rul Valoarea Descrierea tentativei de fraud M surile întreprinse pentru identificarea i

stoparea tentativei de fraud A B 1 2 3 4 1 ... n

5

ORD0501E codul b ncii Codul formularului ORD 5.1E Opera iunile financiare efectuate în re eaua b ncii raportoare cu cardurile bancare personalizate emise de alte b nci din Republica Moldova i/sau str in tate pentru trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Emitentul cardului Marca SPCB Modul de utilizare a cardului/a datelor de card Tipul opera iunii

Opera iunile financiare efectuate în re eaua b ncii raportoare

num rul valoarea A B C D E 1 2 1 ... n

ORD0501F codul b ncii Codul formularului

ORD 5.1F Conturile bancare la care este ata at cel pu in un card bancar

personalizat aflate în eviden a b ncii la sfîr itul trimestrului ___ 20__

Nr. d/o Scopul utiliz rii Num rul de conturi bancare la care este ata at cel pu in un card bancar

A B 1 1 ... n

Data întocmirii “__” ____________ 20__ Executorul i num rul de telefon ________________

NOT : Raportul este întocmit în conformitate cu: 1.Instruc iunea cu privire la raportarea informa iei aferente utiliz rii instrumentelor i serviciilor de plat , anexa nr. 1 (HCA al BNM nr.18 din 31 ianuarie 2013)

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

132

Modul de întocmire a Raportului ORD 5.1 Carduri bancare personalizate

1. Raportul este format din 6 tabele numerotate A-F.2. Definiţiile şi noţiunile utilizate în prezentul raport sunt

prevăzute în Regulamentul cu privire la cardurile bancare, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.62 din 24 februarie 2005 cu modificările şi completările ulterioare.

3. Tabelul ORD 5.1A este destinat indicării numărului de carduri bancare personalizate eliberate (coloana 1), retrase (coloana 2) de banca raportoare pe parcursul perioadei gesti-onare, aflate la deţinători (coloana 3) la sfîrşitul perioadei gesti-onare, precum şi a numărului de carduri active aflate la deţinători (coloana 4) la sfîrşitul perioadei gestionare. Coloanele A-G se vor completa în felul următor:

a) În coloana A se va indica numărul de ordine al fiecărei înregistrări în cadrul raportului;

b) În coloana B se va indica codul mărcii SPCB (sistemul de plăţi cu carduri bancare) sub care a fost emis cardul, în confor-mitate cu pct. 2 din anexa nr. 9;

c) În coloana C se va indica codul soluţiei tehnice de emitere a cardului în conformitate cu pct. 3 din anexa nr. 9;

d) În coloana D se va indica codul caracteristicii „scopul utilizării”, în conformitate cu pct. 4 din anexa nr. 9;

e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „provenienţa mijloacelor băneşti din contul deţinătorului” în conformitate cu pct. 5 din anexa nr. 9;

f) În coloana F se va indica codul corespunzător „monedei contului de card” în conformitate cu pct. 6 din anexa nr. 9;

g) În coloana G se va indica codul caracteristicii „condiţiile emiterii” în conformitate cu pct. 11 din anexa nr. 9.

4. Tabelul ORD 5.1B este destinat indicării numărului şi valorii operaţiunilor financiare efectuate pe parcursul perioadei gestionare cu utilizarea cardurilor bancare personalizate emise de banca raportoare, care au fost acceptate în reţeaua băncii raportoare (coloanele 1 şi 2), în reţelele altor bănci din Republica Moldova (coloanele 3 şi 4), în reţelele băncilor din străinătate (coloanele 5 şi 6). Coloanele A-I se vor completa în felul următor:


b) În coloana B se va indica codul mărcii SPCB (sistemul de plăţi cu carduri bancare) sub care a fost emis cardul, în confor-mitate cu pct. 2 din anexa nr. 9;

c) În coloana C se va indica codul soluţiei tehnice de emitere a cardului în conformitate cu pct. 3 din anexa nr. 9;


e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „provenienţa mijloacelor băneşti din contul deţinătorului” în conformitate cu pct. 5 din anexa nr. 9;

f) În coloana F se va indica codul corespunzător „monedei contului de card” în conformitate cu pct. 6 din anexa nr. 9;

g) În coloana G se va indica codul caracteristicii „condiţiile emiterii” în conformitate cu pct. 11 din anexa nr. 9;

h) În coloana H se va indica codul caracteristicii „modul de utilizare a cardului/a datelor de card” în conformitate cu pct. 7 din anexa nr. 9;

i) În coloana I se va indica codul „tipului operaţiunii” în conformitate cu pct. 8 din anexa nr. 9.

5. Tabelul ORD 5.1C este destinat indicării numărului şi valorii fraudelor cu carduri bancare personalizate înregistrate de banca raportoare pe parcursul perioadei gestionare. Fraudele efectuate cu cardul emis de o bancă licenţiată din Republica Moldova se raportează de către banca emitentă, a cărei card a fost fraudat. La raportarea fraudelor cu utilizarea numărului cardului (card not present), coloana L nu se completează. În cazul fraudelor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova cu cardurile emise de o bancă din străinătate, raportarea se efectuează de către banca acceptantă a cardului respectiv, unde coloanele D-H şi 3-6 nu se completează. Coloanele A-L se vor completa în felul următor:


b) În coloana B se va indica codul „emitentului cardului”, în conformitate cu pct. 1 din anexa nr.9;

c) În coloana C se va indica codul „mărcii SPCB” (sistemul de plăţi cu carduri bancare) sub care a fost emis cardul, în conformitate cu pct. 2 din anexa nr. 9;

d) În coloana D se va indica codul „soluţiei tehnice” de emitere a cardului în conformitate cu pct. 3 din anexa nr. 9;

e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „scopul utilizării”, în conformitate cu pct. 4 din anexa nr. 9;

f) În coloana F se va indica codul caracteristicii „provenienţa mijloacelor băneşti din contul deţinătorului” în conformitate cu pct. 5 din anexa nr. 9;

g) În coloana G se va indica codul corespunzător „monedei contului de card” în conformitate cu pct. 6 din anexa nr. 9;

h) În coloana H se va indica codul caracteristicii „condiţiile emiterii” în conformitate cu pct. 11 din anexa nr. 9;

i) În coloana I se va indica codul caracteristicii „tipul fraudei” în conformitate cu pct. 10 din anexa nr. 9.

j) În coloana J se va indica codul caracteristicii „modul de utilizare a cardului/a datelor de card” în conformitate cu pct. 7 din anexa nr. 9;

k) În coloana K se va indica codul „tipului operaţiunii” în conformitate cu pct. 8 din anexa nr. 9;

l) În coloana L se va indica codul caracteristicii „tipul şi amplasarea dispozitivului special” în conformitate cu pct. 9 din anexa nr. 9.

6. Tabelul ORD 5.1D este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) tentativelor de fraudă cu cardurile bancare personalizate înregistrate de banca raportoare pe parcursul perioadei gestionare, descrierii tentativelor de fraudă (coloana 3) şi măsurilor întreprinse de banca raportoare în vederea identificării şi stopării tentativelor de fraudă respective (coloana 4).


b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „tipul tenta-tivei de fraudă” în conformitate cu pct. 10 din anexa nr. 9.

7. Tabelul ORD 5.1E este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) operaţiunilor financiare efectuate pe parcursul perioadei gestionare cu utilizarea cardurilor bancare personalizate emise de alte bănci din Republica Moldova şi/sau străinătate care au fost acceptate în reţeaua băncii raportoare. Coloanele A-E se vor completa în felul următor:


b) În coloana B se va indica codul „emitentului cardului”, în conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 9. În această coloană codul 001 nu se utilizează;


d) În coloana D se va indica codul caracteristicii „modul de utilizare a cardului/a datelor de card” în conformitate cu pct. 7 din anexa nr. 9;

e) În coloana E se va indica codul „tipului operaţiunii” în conformitate cu pct. 8 din anexa nr. 9.

8. Tabelul ORD 5.1F este destinat indicării numărului de conturi bancare care au ataşate unul sau mai multe carduri bancare personalizate (de exemplu: un cont la care este ataşat un card de bază şi unul sau mai multe carduri suplimentare) aflate în gestiunea băncii raportoare la sfîrşitul perioadei gestionare (coloana 1). Coloanele A - B se vor completa în felul următor:


b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „scopul utilizării”, în conformitate cu pct. 4 din anexa nr. 9.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

133



RAPORT ORD 5.2 Carduri bancare prepl tite

ORD0502A codul b ncii Codul formularului ORD 5.2A Cardurile bancare prepl tite eliberate, retrase i de inute de banc la sfîr itul trimestrului ___ 20__ Nr.

d/o Marca SPCB Solu ia tehnic Num rul cardurilor bancare prepl tite

eliberate pe parcursul perioadei gestionare

retrase pe parcursul perioadei gestionare


A B C 1 2 3 1 ... n

ORD0502B codul b ncii Codul formularului ORD 5.2B Opera iunile financiare efectuate cu cardurile bancare prepl tite emise de banc pentru trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Marca SPCB

Solu ia tehnic


de card

Tipul opera iunii

Opera iunile financiare efectuate

în re eaua b ncii

raportoare în re elele altor b nci din

RM în re elele b ncilor din

str in tate num rul valoarea num rul valoarea num rul valoarea A B C D E 1 2 3 4 5 6

1 ... n

ORD0502C codul b ncii Codul formularului

ORD 5.2C Opera iunile financiare efectuate în re eaua b ncii raportoare cu cardurile bancare prepl tite

emise de alte b nci din Republica Moldova i/sau din str in tate pentru trimestrul ___ 20__ (001 - lei) Nr.

d/o Emitentul cardului

Marca SPCB

Solu ia tehnic

Modul de utilizare a cardului/a datelor de card Tipul opera iunii

Opera iunile financiare efectuate în re eaua b ncii raportoare

num rul valoarea A B C D E F 1 2

1 ... n



Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

134

Modul de întocmire al Raportului ORD 5.2 Carduri bancare preplătite

1. Raportul este format din 3 tabele numerotate A-C.2. Tabelul ORD 5.2A este destinat indicării numărului

de carduri bancare preplătite eliberate (coloana 1), retrase (coloana 2) de banca raportoare pe parcursul perioadei gestionare, aflate la deţinători (coloana 3) la sfîrşitul perioadei gestionare.


b) În coloana B se va indica codul „mărcii SPCB” (sistemul de plăţi cu carduri bancare) sub care a fost emis cardul, în conformitate cu pct. 2 din anexa nr. 9;

c) În coloana C se va indica codul „soluţiei tehnice” de emitere a cardului în conformitate cu pct. 3 din anexa nr. 9.

3. Tabelul ORD 5.2B este destinat indicării numărului şi valorii operaţiunilor financiare efectuate pe parcursul perioadei gestionare cu utilizarea cardurilor bancare preplătite emise de banca raportoare, care au fost acceptate în reţeaua băncii raportoare (coloanele 1 şi 2), în reţelele altor bănci din Republica Moldova (coloanele 3 şi 4), în reţelele băncilor din străinătate (coloanele 5 şi 6). Coloanele A - E se vor completa în felul următor:



c) În coloana C se va indica codul „soluţiei tehnice” de emitere a cardului în conformitate cu pct. 3 din anexa nr. 9;

d) În coloana D se va indica codul caracteristicii „modul de utilizare a cardului/a datelor de card” în conformitate cu pct. 7 din anexa nr. 9;

e) În coloana E se va indica codul „tipului operaţiunii” în conformitate cu pct. 8 din anexa nr. 9.

4. Tabelul ORD 5.2C este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) operaţiunilor financiare efectuate pe parcursul perioadei gestionare cu utilizarea cardurilor bancare preplătite emise de alte bănci din Republica Moldova şi/sau străinătate care au fost acceptate în reţeaua băncii raportoare. Coloanele A - F se vor completa în felul următor:


b) În coloana B se va indica codul „emitentului cardului”, în conformitate cu pct. 1 din anexa nr. 9. În această coloană codul 001 nu se utilizează;


d) În coloana D se va indica codul „soluţiei tehnice” de emitere a cardului în conformitate cu pct. 3 din anexa nr. 9;

e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „modul de utilizare a cardului/a datelor de card” în conformitate cu pct. 7 din anexa nr. 9;

f) În coloana F se va indica codul „tipului operaţiunii” în conformitate cu pct. 8 din anexa nr. 9.

11



RAPORT ORD 5.3 Carduri bancare personificate

ORD0503A codul b ncii Codul formularului ORD 5.3A Cardurile bancare personificate eliberate, retrase i de inute de banc pentru trimestrul ___ 20__ Nr.

d/o Marca SPCB Solu ia tehnic

Scopul utiliz rii


de in torului

Num rul cardurilor bancare personificate eliberate pe parcursul

perioadei gestionare retrase pe parcursul perioadei gestionare


A B C D E 1 2 3 1 ... n

ORD0503B codul b ncii Codul formularului ORD 5.3B Opera iunile financiare efectuate cu cardurile bancare personificate emise de banc pentru trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Marca SPCB

Solu ia tehnic

Scopul utiliz rii


de in torului


de card

Tipul opera iunii

Opera iunile financiare efectuate

în re eaua b ncii

raportoare în re elele altor b nci

din RM în re elele b ncilor din

str in tate num rul valoarea num rul valoarea num rul valoarea A B C D E F G 1 2 3 4 5 6 1 ... n

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

135

ORD0503C codul b ncii Codul formularului ORD 5.3C Fraudele cu carduri bancare personificate înregistrate în trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Marca SPCB

Solu ia tehnic

Scopul utiliz rii

Provenien a mijloacelor b ne ti

din contul de in torului

Tipul fraudei

Modul de utilizare a cardului/a

datelor de card

Tipul opera iunii

Tipul i amplasarea

dispozitivului special

Opera iunile financiare frauduloase efectuate

în re eaua b ncii

raportoare în re elele altor b nci

din RM în re elele b ncilor

din str in tate num rul valoarea num rul valoarea num rul valoarea A B C D E F G H I 1 2 3 4 5 6 1 ... n

ORD0503D codul b ncii Codul formularului ORD 5.3D Tentativele de fraud cu carduri bancare personificate înregistrate

în trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Tipul tentativei de fraud Num rul Valoarea Descrierea tentativei de fraud M surile întreprinse pentru identificarea i

stoparea tentativei de fraud

A B 1 2 3 4 1 ... n



Modul de întocmire al Raportului ORD 5.3 Carduri bancare personificate

1. Raportul este format din 4 tabele numerotate A-D.2. Tabelul ORD 5.3A este destinat indicăr i i

numărului de carduri bancare personificate eliberate (coloana 1), retrase (coloana 2) de banca raportoare pe parcursul perioadei gestionare, aflate la deţinători (coloana 3) la sfîrşitul perioadei gestionare. Coloanele A - E se vor completa în felul următor:





e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „prove-nienţa mijloacelor băneşti din contul deţinătorului” în confor-mitate cu pct. 5 din anexa nr. 9;

3. Tabelul ORD 5.3B este destinat indicării numărului şi valorii operaţiunilor financiare efectuate pe parcursul perioadei gestionare cu utilizarea cardurilor bancare perso-nificate emise de banca raportoare, care au fost acceptate în reţeaua băncii raportoare (coloanele 1 şi 2), în reţelele altor bănci din Republica Moldova (coloanele 3 şi 4), în reţelele băncilor din străinătate (coloanele 5 şi 6). Coloanele A - G se vor completa în felul următor:




d) În coloana D se va indica codul caracteristicii „scopul

utilizării”, în conformitate cu pct. 4 din anexa nr. 9;e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „prove-

nienţa mijloacelor băneşti din contul deţinătorului” în confor-mitate cu pct. 5 din anexa nr. 9;

f) În coloana F se va indica codul caracteristicii „modul de utilizare a cardului/a datelor de card” în conformitate cu pct. 7 din anexa nr. 9;

g) În coloana G se va indica codul „tipului operaţiunii” în conformitate cu pct. 8 din anexa nr. 9.

4. Tabelul ORD 5.3C este destinat indicării numărului şi valorii fraudelor cu carduri bancare personificate înregistrate de banca raportoare pe parcursul perioadei gestionare în reţeaua proprie. La raportarea fraudelor cu utilizarea numărului cardului (card not present), coloana G nu se completează. Coloanele A-I se vor completa în felul următor:





e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „prove-nienţa mijloacelor băneşti din contul deţinătorului” în confor-mitate cu pct. 5 din anexa nr. 9;

f) În coloana F se va indica codul caracteristicii „tipul fraudei” în conformitate cu pct. 10 din anexa nr. 9.

g) În coloana G se va indica codul caracteristicii „modul de utilizare a cardului/a datelor de card” în conformitate cu pct. 7 din anexa nr. 9;

h) În coloana H se va indica codul „tipului operaţiunii” în conformitate cu pct. 8 din anexa nr.9;

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

136

i) În coloana I se va indica codul caracteristicii „tipul şi amplasarea dispozitivului special” în conformitate cu pct. 9 din anexa nr. 9.

5. Tabelul ORD 5.3D este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) tentativelor de fraudă cu cardurile bancare personificate înregistrate de banca raportoare pe parcursul perioadei gestionare, descrierii

tentativelor de fraudă (coloana 3) şi măsurilor întreprinse de banca raportoare în vederea identificării şi stopării tentativelor de fraudă respective (coloana 4).


b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „tipul tenta-tivei de fraudă” în conformitate cu pct. 10 din anexa nr. 9.



RAPORT ORD 5.4 Dispozitive speciale

ORD0504 codul b ncii Codul formularului ORD 5.4 Dispozitivele speciale instalate de banc i aflate în gestiunea acesteia la sfîr itul trimestrului ___ 20__

Nr. d/o Tipul i amplasarea dispozitivului special Num rul dispozitivelor

speciale A B 1 1 ... n



Modul de întocmire al Raportului ORD 5.4 Dispozitive speciale

Tabelul ORD 5.4 este destinat indicării numărului de dispozitive speciale instalate de banca raportoare şi aflate în gestiunea acesteia la sfîrşitul perioadei gestionare (coloana 1).

a) În coloana A se va indica numărul de ordine al fiecărei

înregistrări în cadrul raportului;b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „tipul

şi amplasarea dispozitivului special” în conformitate cu pct. 9 din anexa nr. 9.

Anexa nr. 5 la Instruc iunea cu privire la raportarea informa iei


RAPORT ORD 5.5 Utilizarea transferului de credit

ORD0505A codul b ncii Codul formularului ORD 5.5A Utilizarea transferului de credit pentru trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Tipul pl titorului

Tipul decont rii

Specificul utiliz rii

Prioritatea transferului

Suportul ordinului de plat

Ini iatorul transferului Num rul Valoarea

A B C D E F G 1 2 1 ... n

ORD0505B codul b ncii Codul formularului ORD 5.5B Utilizarea transferului de credit programat pentru trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Tipul pl titorului

Tipul decont rii



Suportul ordinului de

plat Num rul Valoarea

A B C D E F 1 2

1 ... n

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

137

Modul de întocmire al Raportului ORD 5.5 Utilizarea transferului de credit

ORD0505C codul b ncii Codul formularului ORD 5.5C Utilizarea transferului de credit executat la data viitoare a pl ii pentru trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o

Tipul pl titorului

Tipul decont rii



Suportul ordinului de plat Num rul Valoarea

A B C D E F 1 2 1 ... n



1. Raportul este format din trei tabele numerotate A - C.2. Definiţiile şi noţiunile utilizate în prezentul raport sunt

prevăzute în Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.373 din 15 decembrie 2005 cu modifi-cările ulterioare.

3. Tabelul ORD 5.5A este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) tranzacţiilor aferente transfe-rurilor de credit efectuate pe parcursul perioadei gestionare. Coloanele A - G se vor completa în felul următor:


b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „tipul plăti-torului” în conformitate cu pct.12 din anexa nr. 9;

c) În coloana C se va indica codul caracteristicii „tipul decontării” în conformitate cu pct.13 din anexa nr. 9;

d) În coloana D se va indica codul caracteristicii „specificul utilizării” în conformitate cu pct.14 din anexa nr. 9;

e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „prioritatea transferului” în conformitate cu pct.15 din anexa nr. 9;

f) În coloana F se va indica codul caracteristicii „suportul ordinului de plată” în conformitate cu pct.16 din anexa nr. 9;

g) În coloana G se va indica codul caracteristicii „iniţiatorul transferului” în conformitate cu pct.17 din anexa nr. 9.

4. Tabelul ORD 5.5B este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) tranzacţiilor aferente transfe-rurilor de credit programate efectuate pe parcursul perioadei gestionare. Coloanele A - F se vor completa în felul următor:

a) În coloana A se va indica numărul de ordine al fiecărei

înregistrări în cadrul raportului;b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „tipul plăti-

torului” în conformitate cu pct.12 din anexa nr. 9;c) În coloana C se va indica codul caracteristicii „tipul

decontării” în conformitate cu pct.13 din anexa nr. 9;d) În coloana D se va indica codul caracteristicii „specificul

utilizării” în conformitate cu pct.14 din anexa nr. 9; e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „prioritatea

transferului” în conformitate cu pct.15 din anexa nr. 9; f) În coloana F se va indica codul caracteristicii „suportul

ordinului de plată” în conformitate cu pct.16 din anexa nr. 9.5. Tabelul ORD 5.5C este destinat indicării numărului

(coloana 1) şi valorii (coloana 2) tranzacţiilor aferente transfe-rurilor de credit executat la data viitoare a plăţii efectuate pe parcursul perioadei gestionare. Coloanele A- F se vor completa în felul următor:


b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „tipul plăti-torului” în conformitate cu pct.12 din anexa nr. 9;

c) În coloana C se va indica codul caracteristicii „tipul decontării” în conformitate cu pct.13 din anexa nr. 9;

d) În coloana D se va indica codul caracteristicii „specificul utilizării” în conformitate cu pct.14 din anexa nr. 9;

e) În coloana E se va indica codul caracteristicii „prioritatea transferului” în conformitate cu pct.15 din anexa nr. 9;

f) În coloana F se va indica codul caracteristicii „suportul ordinului de plată” în conformitate cu pct.16 din anexa nr. 9.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

138



RAPORT ORD 5.6 Utilizarea debit rii directe

ORD0506A codul b ncii Codul formularului ORD 5.6A Utilizarea debit rii directe pentru trimestrul ___ 20__ (001 - lei) Nr. d/o Denumirea indicatorilor Num rul Valoarea Num rul pl titorilor A B 1 2 3

1 Debit ri directe interbancare, din care x 2 persoane fizice x 3 persoane juridice x 4 Debit ri directe intrabancare, din care x 5 persoane fizice x 6 persoane juridice x 7 Num rul pl titorilor, din care x x 8 persoane fizice x x 9 persoane juridice x x ORD0506B codul b ncii Codul formularului ORD 5.6B Lista beneficiarilor tranzac iilor de debitare direct pentru trimestrul ___ 20__

Nr. d/o IDNO/IDNP al beneficiarului Denumirea beneficiarului

A B C 1 ... n Data întocmirii “__” ____________ 20__ Executorul i num rul de telefon ________________


Modul de întocmire al Raportului ORD 5.6 Utilizarea debitării directe

1. Raportul este format din două tabele numerotate A şi B.

2. Raportul se completează de banca care efectuează plata în baza mandatului acordat de către plătitor pentru prestarea serviciului de debitare directă şi conţine date privind operaţiunile financiare efectuate la primirea documentelor de plată sau a altor date relevante (inclusiv datelor aferente facturilor emise cît şi altor informaţii puse la dispoziţia băncii plătitoare de către beneficiarul plăţii).

3. Tabelul ORD 5.6A este destinat indicării numărului

(coloana 1) şi valorii (coloana 2) debitărilor directe (inclusiv plăţile iniţiate în baza datelor aferente facturilor emise cît şi altor informaţii puse la dispoziţia băncii plătitoare de către beneficiarul plăţii în scopul încasării acestora de la plătitor) şi numărului plătitorilor (coloana 3).

4. Tabelul ORD 5.6B este destinat indicării IDNO/IDNP (coloana 1) şi denumirii beneficiarilor (coloana 2) care participă la schema de debitare directă şi în favoarea cărora banca plătitoare a emis ordine de plată pe parcursul perioadei gestionare.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

139



RAPORT ORD 5.7 Utilizarea sistemelor de deservire bancar la distan

ORD0507A codul b ncii Codul formularului ORD 5.7A Utilizarea sistemelor de deservire bancar la distan pentru trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o Tipul SDBD Tipul

de in torului Num rul Valoarea Num rul de in torilor activi

Num rul de in torilor înregistra i

A B C 1 2 3 4 1 ... n

ORD0507B codul b ncii Codul formularului ORD 5.7B Fraude înregistrate, aferente utiliz rii SDBD în trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o Tipul SDBD Tipul de in torului Tipul fraudei (SDBD) Num rul Valoarea

A B C D 1 2 1 ... n

ORD0507C codul b ncii Codul formularului ORD 5.7C Tentativele de fraud înregistrate, aferente utiliz rii SDBD în trimestrul ___ 20__ (001 - lei)

Nr. d/o Tipul tentativei de fraud Num rul Valoarea Descrierea tentativei

de fraud M surile întreprinse pentru identificarea i

stoparea tentativelor de fraud A B 1 2 3 4 1 ... n


___________________________________________________________________________


Modul de întocmire a Raportului ORD 5.7 Utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă

1. Raportul este format din trei tabele numerotate A-C.2. Definiţiile şi noţiunile utilizate în prezentul raport sunt

prevăzute în Regulamentul privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.376 din 15 decembrie 2005 cu modificările şi completările ulterioare.

3. Tabelul ORD 5.7A este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) operaţiunilor financiare efectuate de către deţinătorii SDBD pe parcursul perioadei gestionare, numărului deţinătorilor activi (coloana 3) şi numărului deţinătorilor înregistraţi (coloana 4) ai SDBD a căror contract este în vigoare la sfîrşitul perioadei gestionare. Coloanele A- C se vor completa în felul următor:


b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „tipul SDBD” în conformitate cu pct.18 din anexa nr. 9;

c) În coloana C se va indica codul caracteristicii „tipul deţinătorului” în conformitate cu pct. 12 din anexa nr. 9.

4. Tabelul ORD 5.7B este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) fraudelor aferente utili-zării SDBD, înregistrate de banca raportoare pe parcursul perioadei gestionare. Coloanele A- D se vor completa în felul următor:


b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „tipul SDBD” în conformitate cu pct.18 din anexa nr.9;

c) În coloana C se va indica codul caracteristicii „tipul deţinătorului” în conformitate cu pct. 12 din anexa nr. 9;

d) În coloana D se va indica codul caracteristicii „tipul fraudei” în conformitate cu pct. 19 din anexa nr. 9.

5. Tabelul ORD 5.7C este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) tentativelor de fraudă aferente utilizării SDBD, înregistrate de banca raportoare pe parcursul perioadei gestionare, descrierii tentativelor de fraudă prin SDBD (coloana 3) înregistrate de banca raportoare pe parcursul perioadei gestionare şi măsurilor întreprinse pentru identificarea şi stoparea tentativelor de fraudă (coloana 4). Descrierea tentativei de fraudă (coloana 3) se completează doar în cazul înregistrării în coloana B a codului 216 – „Alte fraude/tentative de fraudă”.


b) În coloana B se va indica codul caracteristicii „tipul tentativei de fraudă” în conformitate cu pct.19 din anexa nr. 9.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

140



RAPORT ORD 5.8 Utilizarea de c tre persoanele fizice a serviciilor de transfer interna ional de mijloace b ne ti

ORD0508A codul b ncii Codul formularului ORD 5.8A Utilizarea serviciilor de transfer interna ional de mijloace b ne ti pentru trimestrul ___ 20__ (moneda original )

Nr. d/o Codul serviciului Codul monedei

Codul în func ie de utilizarea/neutilizarea

conturilor bancare

Transferurile primite în favoarea persoanelor fizice

Transferurile efectuate la ordinul persoanelor fizice

num rul valoarea num rul valoarea A B C D 1 2 3 4 1 SWIFT 2 … n

ORD0508B codul b ncii Codul formularului

ORD 5.8B Utilizarea serviciilor de transfer interna ional de mijloace b ne ti,

în distribu ie pe principalele ri de destina ie/origine i monede pentru trimestrul ___ 20__ (moneda original ) Nr. d/o Codul rii Codul monedei Transferurile primite în favoarea persoanelor fizice Transferurile efectuate la ordinul persoanelor fizice num rul valoarea num rul valoarea A B C 1 2 3 4 1 ... n

ORD0508C codul b ncii Codul formularului ORD 5.8C Fraudele înregistrate, aferente utiliz rii serviciilor de transfer interna ional de mijloace b ne ti în trimestrul ___ 20__ (moneda original )

Nr. d/o Codul

serviciului Codul monedei Descrierea fraudei Data de efectuare a transferului

Data de determinare a caracterului fraudulos al

transferului Num rul Valoarea

A B C D E F 1 2 1 ... n

ORD0508D codul b ncii Codul formularului ORD 5.8D Tentativele de fraud înregistrate, aferente utiliz rii serviciilor de transfer interna ional de mijloace b ne ti în trimestrul ___ 20__ (moneda original )

Nr. d/o Codul serviciului Codul monedei Descrierea tentativei de fraud M surile întreprinse pentru identificarea i

stoparea tentativelor de fraud Num rul Valoarea A B C D E 1 2 1 ... n

Data întocmirii “__” ____________ 20__ Executorul i num rul de telefon ________________ NOT : Raportul este întocmit în conformitate cu: 1.Instruc iunea cu privire la raportarea informa iei aferente utiliz rii instrumentelor i serviciilor de plat , anexa nr. 8 (HCA al BNM nr.18 din 31 ianuarie 2013)

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

141

Modul de întocmire al Raportului ORD 5.8 Utilizarea de către persoanele fizice a serviciilor de transfer

internaţional de mijloace băneşti

1. Raportul este format din patru tabele numerotate A – D.

2. Definiţiile şi noţiunile utilizate în prezentul raport sunt cele prevăzute în Regulamentul cu privire la activitatea băncilor în sistemele de transfer internaţional de mijloace băneşti, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 204 din 15 octombrie 2010 cu modificările ulterioare.

3. În prezentul raport se includ informaţiile privind utili-zarea de către persoanele fizice a serviciilor de transfer internaţional de mijloace băneşti (STIMB), cu sau fără utilizarea conturilor bancare şi efectuate prin sistemele de transfer internaţional de mijloace băneşti, în baza acordurilor bilaterale (ale băncilor), precum şi prin reţeaua SWIFT.

4. În prezentul raport se includ datele cu privire la transferurile efectuate cu utilizarea STIMB atît pe teritoriul Republicii Moldova (transferuri locale, la care atît instituţia din care acestea au fost iniţial expediate cît şi instituţia care le achită beneficiarului sunt rezidente) cît şi cele interna-ţionale (instituţia din care acestea au fost iniţial expediate sau instituţia care le achită beneficiarului este nerezidentă, iar cealaltă instituţie participantă este rezidentă).

5. În acest raport nu se reflectă:1) transferurile efectuate prin sistemul automatizat de

plăţi interbancare sau sistemul intern al băncii; 2) transferurile efectuate de persoanele fizice în favoarea

sau primite de la persoanele juridice;3) transferurile efectuate cu utilizarea cardurilor

bancare; 4) sumele decontate de băncile licenţiate şi partenerii

acestora în prestarea serviciilor de transfer internaţional de mijloace băneşti.

6. În scopul prezentului raport se va lua în consideraţie şi se va raporta:

a. La „Transferurile primite în favoarea persoanelor fizice” sumele parvenite din transferuri prin STIMB şi eliberate de către bancă în favoarea persoanelor fizice, în moneda în care banca duce evidenţa transferurilor în cadrul STIMB respectiv;

b. La „Transferurile efectuate la ordinul persoanelor fizice” sumele primite de la persoanele fizice pentru efectuarea transferului (fără comisionul încasat de bancă), în moneda în care banca duce evidenţa transferurilor în cadrul STIMB respectiv.

7. În sensul prezentului raport, moneda originală este considerată moneda în care banca duce evidenţa sumelor transferate în/din cadrul băncii. Se va evita raportarea:

a. monedei în care se efectuează decontările între banca licenţiată şi băncile din străinătate, între banca licenţiată şi sistemele de transfer internaţional de mijloace băneşti, în cazul în care acestea diferă de moneda în care s-a efectua transferul;

b. monedei în care sumele transferurilor au fost eliberate efectiv de către banca licenţiată beneficiarilor transferurilor şi la moneda în care sumele transferurilor au fost primite efectiv de către banca licenţiată de la ordonatorii de transfer, în cazul în care acestea diferă de moneda în care s-a efectuat transferul.

8. Tabelul ORD 5.8A este destinat indicării numărului (coloana 1 şi 3) şi valorii (coloana 2 şi 4) transferurilor primite în favoarea/efectuate la ordinul persoanelor fizice prin reţeaua SWIFT, sistemele de transfer internaţional de mijloace băneşti, cu utilizarea serviciilor de transfer în baza acordurilor bilaterale, în distribuţie pe STIMB

utilizate, moneda transferului şi utilizării sau nu a conturilor bancare.


b) În coloana B a tabelului ORD 5.8A se va indica codul STIMB cu utilizarea căruia a fost primit/efectuat transferul persoanei fizice. Lista codurilor sistemelor/serviciilor prestate în baza acordurilor bilaterale de transfer inter-naţional a mijloacelor băneşti este menţinută şi publicată pentru accesare de către băncile licenţiate în conformitate cu prevederile Instrucţiunii privind modul de prezentare de către bănci a rapoartelor în formă electronică la Banca Naţională a Moldovei aprobată prin HCA al BNM nr.132 din 17 iulie 2008. Lista se actualizează de BNM, după necesitate, în baza informaţiei din notificaţiile privind începerea/încetarea activităţii într-un sistem de transfer internaţional de mijloace băneşti expediate de băncile din Republica Moldova Băncii Naţionale a Moldovei conform cerinţelor din Regulamentul cu privire la activitatea băncilor în sistemele de transfer internaţional de mijloace băneşti, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 204 din 15 octombrie 2010 cu modificările ulterioare, precum şi solicitărilor băncilor (în cazul serviciilor prestate în baza acordurilor bilaterale) în conformitate cu Normele tehnice de întocmire a rapoartelor electronice.

c) În coloana D se va indica codul caracteristicii „utilizarea/neutilizarea conturilor bancare”( dacă la efectuarea transfe-rului au fost sau nu utilizate conturile bancare ale persoanei fizice) în conformitate cu pct. 20 din anexa nr. 9;

d) Primele rînduri ale raportului sunt destinate indicării transferurilor efectuate prin reţeaua SWIFT, altele decît cele în baza acordurilor bilaterale de prestare a serviciilor de transfer internaţional de mijloace băneşti. În acest caz în coloana B se va indica codul „SWIFT”.

9. Tabelul ORD 5.8B este destinat indicării numărului (coloanele 1 şi 3) şi valorii (coloanele 2 şi 4) transferurilor primite în favoarea/efectuate la ordinul persoanelor fizice, în distribuţie pe principalele ţări de destinaţie/origine şi a monedei transferurilor efectuate/primite pe parcursul perioadei gestionare.


b) În coloana B se va indica codul ţării în conformitate cu pct. 21 din anexa nr. 9.

10. Tabelul ORD 5.8C este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) fraudelor înregistrate prin sistemele de transfer internaţional de mijloace băneşti pe parcursul perioadei gestionare şi descrierii acestora (coloana D). În coloana B se vor indica codurile în confor-mitate cu Lista codurilor sistemelor/serviciilor prestate în baza acordurilor bilaterale de transfer internaţional de mijloace băneşti.

11. Tabelul ORD 5.8D este destinat indicării numărului (coloana 1) şi valorii (coloana 2) tentativelor de fraudă înregistrate prin sistemele de transfer internaţional de mijloace băneşti pe parcursul perioadei gestionare, descrierea acestora (coloana D), precum şi măsurile între-prinse de bancă pentru identificarea şi stoparea tentativelor de fraudă respective (coloana E). În coloana B se vor indica codurile în conformitate cu Lista codurilor sistemelor/servi-ciilor prestate în baza acordurilor bilaterale de transfer internaţional de mijloace băneşti.

Nr. 31-35 (4349-4353) 15 februarie 2013

142

Ane

xa n

r. 9

la In

stru

ciu

nea

cu p

rivire

la ra

porta

rea

info

rma

iei

afer

ente

util

izrii

inst

rum

ente

lor

i ser

vici

ilor d

e pl

at

Cla

sific

ator

ul g

ener

al a

l cod

urilo

r ut

iliza

te în

rap

oart

ele

afer

ente

Inst

ruc

iuni

i cu

priv

ire

la

rapo

rtar

ea in

stru

men

telo

r i s

ervi

ciilo

r de

pla

t

1. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „e

mite

ntul

car

dulu

i”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

ba

nca

rapo

rtoar

e 00

1 2.

al

t b

anc

din

Rep

ublic

a M

oldo

va

002

3.

banc

din

str

inta

te

003

2. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „m

arca

SPC

B”

(sis

tem

ul d

e pl

i cu

card

uri b

anca

re) :

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

ca

rd e

mis

sub

mrc

ile S

PCB

„V

isa

Inte

rnat

iona

l”

021

2.

card

em

is su

b m

rcile

SPC

B „

Mas

terC

ard

Wor

ldw

ide”

02

2 3.

ca

rd e

mis

sub

mrc

ile a

ltui S

PCB

02

3

3. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „s

olu

ia te

hnic

”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

ca

rd c

u ba

nd m

agne

tic

031

2.

card

cu

mic

ropr

oces

or

032

3.

card

hib

rid/d

ual (

card

cu

mic

ropr

oces

or i

ban

d m

agne

tic)

033

4.

card

virt

ual

034

5.

alt t

ip d

e ca

rd

035

4. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „s

copu

l util

izrii

”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2

1.

card

per

sona

l em

is î

n ba

za c

ontu

lui

cure

nt b

anca

r al

cru

i tit

ular

est

e un

rezi

dent

* 04

1

2.

card

per

sona

l em

is î

n ba

za c

ontu

lui

cure

nt b

anca

r al

cru

i tit

ular

est

e un

ne

rezi

dent

* 04

2

3.

card

de

afac

eri

emis

în

baza

con

tulu

i cu

rent

ban

car

al c

rui

titul

ar e

ste

un

rezi

dent

*

043

4.

card

de

afac

eri

emis

în

baza

con

tulu

i cu

rent

ban

car

al c

rui

titul

ar e

ste

un

nere

zide

nt*

044

*Not

: 1.

No

iuni

le d

e re

zide

nt i

ner

ezid

ent a

u se

mni

fica

ia d

efin

it d

e Le

gea

nr.6

2 –

XVI d

in 2

1.03

.200

8 pr

ivin

d re

glem

enta

rea

valu

tar

, cu

mod

ific

rile

i com

plet

rile

ulte

rioar

e.

2. C

ardu

l per

sona

l est

e de

finit

în c

onfo

rmita

te c

u p.

4.8

., ia

r car

dul d

e af

acer

i – în

con

form

itate

cu

p. 4

.9 a

l Re

gula

men

tulu

i cu

priv

ire

la c

ardu

ri b

anca

re.

5. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „p

rove

nien

a m

ijloa

celo

r bne

ti di

n co

ntul

de

into

rulu

i”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

ca

rd d

e de

bit*

05

1 2.

ca

rd d

e cr

edit*

05

3

* D

efin

iiile

sunt

în c

onfo

rmita

te c

u p.

1.2

din

Reg

ulam

entu

l cu

priv

ire

la c

ardu

ri b

anca

re.

6. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „m

oned

a co

ntul

ui d

e ca

rd”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

ca

rd e

mis

în b

aza

cont

ului

în m

oned

na

iona

l

061

2.

card

em

is în

baz

a co

ntul

ui în

val

ut st

rin

06

2 3.

ca

rd c

u op

iune

a m

ultiv

alut

ar

063

7. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „m

odul

de

utili

zare

a c

ardu

lui/a

dat

elor

de

card

”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

op

era

iune

efe

ctua

t p

rin b

anco

mat

07

1 2.

op

era

iune

efe

ctua

t p

rintr-

un d

ispo

zitiv

la g

hieu

l bnc

ii 07

2 3.

op

era

iune

efe

ctua

t p

rintr-

un d

ispo

zitiv

la c

omer

cian

t 07

3 4.

op

era

iune

efe

ctua

t p

rin te

lefo

n 07

4 5.

op

era

iune

efe

ctua

t p

rin In

tern

et la

com

erci

ant

075

6.

oper

aiu

ne e

fect

uat

prin

inte

rmed

iul s

iste

mul

ui In

tern

et-b

anki

ng a

bnc

ii em

itent

e 07

6

7 op

era

iune

efe

ctua

t p

rintr-

un a

lt di

spoz

itiv

077

8. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „t

ipul

ope

raiu

nii”

:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

op

era

iune

de

retra

gere

de

num

erar

08

1 2.

op

era

iune

de

plat

fr

num

erar

pen

tru a

chita

rea

de m

rfur

i, ta

xe la

bug

et

i se

rvic

ii pr

esta

te

082

3.

trans

feru

ri f

r n

umer

ar e

fect

uate

în fa

voar

ea p

erso

anel

or fi

zice

. 08

3

9. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „t

ipul

i a

mpl

asar

ea d

ispo

zitiv

ului

spec

ial”

:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

te

rmin

ale

POS

ampl

asat

e la

ban

ca ra

porto

are*

09

1 2.

te

rmin

ale

POS

ampl

asat

e la

com

erci

ani*

09

2 3.

im

prin

tere

am

plas

ate

la b

anca

rapo

rtoar

e*

093

4.

impr

inte

re a

mpl

asat

e la

com

erci

ani*

09

4 5.

ba

ncom

ate*

09

5 6.

al

te d

ispo

zitiv

e 09

6 *

Def

inii

ile su

nt în

con

form

itate

cu

p. 1

.2 d

in R

egul

amen

tul c

u pr

ivir

e la

car

duri

ban

care

.

Nr. 31-35 (4349-4353)15 februarie 2013

143

10. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „t

ipul

frau

dei”

i „

tipul

tent

ativ

ei d

e fr

aud

” cu

util

izar

ea c

ardu

rilor

ba

ncar

e pe

rson

aliz

ate/

pers

onifi

cate

:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

fr

aude

/ te

ntat

ive

de fr

aud

cu

card

uri c

ontra

fcu

te

101

2.

frau

de /

tent

ativ

e de

frau

d c

u ca

rdur

i pie

rdut

e / f

urat

e 10

2 3.

fr

aude

/ te

ntat

ive

de fr

aud

cu

utili

zare

a nu

mru

lui c

ardu

lui (

card

not

pre

sent

) 10

3 4.

al

te ti

puri

de fr

aude

/ te

ntat

ive

de fr

aud

10

4

11. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „c

ondi

iile

emite

rii”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

ca

rd e

mis

în b

aza

proi

ecte

lor s

alar

iale

11

1 2.

al

te c

ardu

ri 11

2

12. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „t

ipul

pl

titor

ului

/ de

into

rulu

i”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

pe

rsoa

n fi

zic

14

1 2.

pe

rsoa

n ju

ridic

14

2

13. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „t

ipul

dec

ont

rii”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

in

traba

ncar

15

1 2.

in

terb

anca

r 15

2

14. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „s

peci

ficul

util

izrii

”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

tra

nsfe

r bug

etar

* 16

1 2.

tra

nsfe

r ord

inar

* 16

2 *

Def

inii

ile su

nt în

con

form

itate

cu

p. 2

din

Reg

ulam

entu

l cu

priv

ire

la tr

ansf

erul

de

cred

it.

15. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „p

riorit

atea

tran

sfer

ului

”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

tra

nsfe

r urg

ent

171

2.

trans

fer n

orm

al

172

16. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „s

upor

tul o

rdin

ului

de

plat

”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

or

din

de p

lat

pe

supo

rt hî

rtie

181

2.

ordi

n de

pla

t e

lect

roni

c 18

2

17. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „i

niia

toru

l tra

nsfe

rulu

i”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

în

num

ele

prop

riu a

l bnc

ii 19

1 2.

în

num

ele

clie

nilo

r 19

2

18. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „t

ipul

SD

BD

”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

In

tern

et –

ban

king

* 20

1 2.

PC

– b

anki

ng*

202

3.

Mob

ile –

ban

king

* 20

3 4.

Ph

one

– ba

nkin

g*

204

5.

Alte

20

5 *

Def

inii

ile su

nt în

con

form

itate

cu

p. 2

.2 d

in R

egul

amen

tul p

rivi

nd u

tiliz

area

sist

emel

or d

e de

serv

ire

banc

ar l

a di

stan

.

19. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „t

ipul

frau

dei (

SDB

D)”

i „

tipul

tent

ativ

ei d

e fr

aud

(SD

BD

)”:

Nr.

d/o

Sem

nific

aia

C

odul

1

2 1.

Ph

ishi

ng

211

2.

Phar

min

g 21

2 3.

H

acki

ng

213

4.

Sniff

ing

214

5.

Spoo

fing

215

6.

Ref

uz d

e se

rvic

iu/d

enia

l of s

ervi

ce

216

7.

Alte

21

7

20. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „u

tiliz

area

/neu

tiliz

area

con

turil

or b

anca

re”:

N

r. d/

o Se

mni

fica

ia

Cod

ul

1 2

1.

cu u

tiliz

area

con

turil

or b

anca

re a

le p

erso

anel

or fi

zice

22

1 2.

f

r u

tiliz

area

con

turil

or b

anca

re a

le p

erso

anel

or fi

zice

22

2

21. C

odur

ile p

entru

car

acte

ristic

a „

ara”

: N

r. d/

o Se

mni

fica

ia

Cod

ul

1 2

1 M

oldo

va

MD

A

2.

Span

ia

ESP

3.

Fran

a FR

A

4.

Gre

cia

GR

C

5.

Isra

el

ISR

6.

Ita

lia

ITA

7.

Po

rtuga

lia

PRT

8.

Rom

ânia

R

OU

9.

Fe

dera

ia R

us

RU

S 10

. Tu

rcia

TU

R

11.

Ucr

aina

U

KR

12

. St

atel

e U

nite

ale

Am

eric

ii U

SA

13.

Alte

stat

e ZZ

Z

Date post:	09-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

15 februarie 2013 Nr. 31-35 Anul XX (4349-4353)15 februarie 2013 Nr. 31-35 Anul XX (4349-4353)...

Documents