\..J

\..J

II::0.!;(NZ

...:irZVI

InterioruICORP'ULUI

UMANNuMARUL 3- CUPRINS

PROCEDURIIN URGENTA:Tehnicidesuturare a plagiiToatetipurile de plagisunttratateIntr-o sectie deurgente.Aceastapartearatacum procedeazaechipamedicala~iurmare~tepascu pasdouatipuri desuturi.DeTheoWelch~iPippa Keech.

CHIRURGIEPLASTICA SI REPARATORIE:Informatiigenerale 'Un chirurgesteticianexplicadomeniulchirurgieiplastice,evidentiind0 partedin operatiilecare potImbunatatiaspectulcorpului. Numereleviitoarevorabordamaipelarg uneleaspectementionateacum.De DaiDavies.

CHIRURGIE PLASTICA $1REPARATORIE:Liftingul facial pas cu pasLiftingul facial este0operatiestandardIn chirurgiaplastica. Poatefi facut lavarstediferite~icu extinderediferita.Unchirurgcelebrudin HarleyStreet descrie0operatiestandard,pascu pas.DeDaiDavies.

C -&iE.tlIcIEA:KtltrGftLLCrEJSK....~APARATUL REPRODUCATORFEMININ:

Informatii generaIe. 0 privireasuprasistemuluireproducatorfeminin~ia moduluicumfunqioneaza.Plus un rezumatal articolelor urmatoare.DeCaroleGilling-Smith.

Aceastapublicatiecontineinformatiigenerale~inuinlocuie~teniciunmanualmedicalsau 0 publicatie

similara.Continutulacesteipublicatiinu trebuieconsultatin vedereastabiliriivreunuidiagnostic

sau tratament,indiferentde simptome,Dacaprezentatiorice fel de simptome,consultatimedicul

curant.Autorii~ieditoriinu sunt responsabilipentrunici un fel de prejudiciisuferitede orice

persoanaa careiactiunese bazeazape informatiilecontinutede aceastapublicatie.

lMAGISTIcA

RADIOLOGIE: 0 privire In interiorul toraceluiRadiografiadetoraceesteun instrumentdediagnosticarefoarte important,cerutfrecventdemedici;potexaminaastfel 0 arievastadeafectiuni.DeJonathan Spratt.- gin" '-111 ~~CALOTASI BAZA CRANIULUICalotacr~nianaeste parteacare protejeazacreierul.Bazacraniuluiare un numarmaredeorificii- foramen- pentruvaseledesange,nerviicranieni~icoloanavertebrala.DeBarry Berkovitz.

COLABORATORI

~1(tI);l1!'i'!lm ICUM SE CONTROLEAZA GLICEMIANivelulglucozeiIn sangeestecontrolatde0serie deprocese.Dacanivelulesteprearidicatsau preamic,poateindica0 problemamedicala,cumar fi diabetulzaharat.DeMark Lambert.

r~:~ ~;;'~r;f~~I~_lIm.1"f4~~!"PRIMA LUNAOdatacu implantareablastocistuluiIn uter,embrionulincepesa se formeze.Straturile decelulese dezvoltarapid,formandfundamentultuturor partilor corpului.DeRicki Ostrov

. CATALOG DE MEDICAMENTE - DEMONIQUEAURORA

EDITOR CONSULTANT

ProfessorPeterAbrahamsMB,BS,FRCS(Ed), FRCRProfesorPeterAbrahams,MB,BS,FRCS(Ed),FRCR,ProfesorulAbrahamsestespecialistinanatomieclinica,membruinKigeziInternationalSchoolofMedicine,incadrulProgramuluiInternationaldeMedicinadinCambridge,specialistinmedicinagenerala,MembrualColegiulu/Girton,Cambridge,exam/natorlaColegiulRegalalChirurgifordinEdinburgh.Ascris0seriedelucraridereferintainanatomie.

TheodorWelchMB, BS, FRCS01.Welchpredadeapteanichirurgia,In Thailanda.A fosttimpde 18aniconsultantalOepartamentuluiUrgentei Accidf?ntefaSpitalulNorthwickPark,Harrow.InprezentpredaanatomieclinicalaCambridge.

Pippa KeechMBChB, MRCGp,DRCOGDrKeechestemedicgeneralistcunormaredusaIn NewForest.Este,de asemenea,scriitoarei apublicatdiverselucrariInBritishMedicalJournal,MedicalMon/tori InPulse.

Dai DaviesFRCSMr DaviesesteconsultantInchirurgieplast/cala CharingCross

Hospital,Londra.Lucreaza,deasemenea,la Instituteof CosmeticandReconstructivePlasticSurgerydincadrulSpitaluluiStanford,Londra.

CaroleGilling-5mithMA, PhD,MRCOGDrGilling-$mithestespecialistIn fertilitateasociatlaAssistedConceptionUnitdincadrulSpitaluluiChelsea& Westminster.EaefectueazacercetariIndomeniulmedicinilreproductive.

Jonathan D SprattMB, BChir(Cantab),MA (Cantab),FRCS (Eng),FRCS (Glasg)DrSprattestemedicradio/ogcuexperientaIndelungatalaSpitalulNewcastleGeneralHospital,Newcastle-upon-Tyne.

BarryBerkovitzPhDDrBerkovitzesteconferentiarlaCatedradeAnatomiei BialogieUmanadelaKing'sCollege,Londra.EstespecializatIn anatomiefacia/a.

MarkLambertBScMarkLambertesteunexperimentatdocumentaristi editorIn domeniulmedicinlii albiologieiumane.

Ricki OstrovRicki Ostrov,de origine americana,stabilit In Marea Britanie, a publicatlucrari medicale i de sanatate timp depeste10ani.A scris0 serie de carti ia colaborat la numeroase publicatfi.

Paulette Pratt 1Reputat scriitor i editor pe tememedica/e, CU 0 experientade peste20 de ani, lucriirile lui Paulette Pratta aparut In numeroase reviste, cartii enciclopedli din Marea Britanie iStatele Unite.

MoniqueAuroraMRCGp,DCHOriginaradinBerna,Elvetia,Dr.AurorapracticaInprezentmed/cinalaLondra.Esteinteresatadesanatateafemeliia copilulu/.

i,"J

,""""",CORPUlUI

UMAN

BiblioraftNuratatibibliorafturifespecialeincareputeticolectionaseriaInteriorulCorpuluiUman!.Bibliorafturilesuntdisponibifelachiocuriledeziarelapretulde9,99LEI/45MbL.DeAgostin/vaanuntadateledepubHcare'abibHorafturiiorinseriadereviste.

fI!~tlt

I!

EDITIESAPTAMANALAEDITURA,DeAGOSTINIHELLASSRl

EDITOR,PetrosKapnistos

MANAGERECONOMIC,FotisFotiou

MANAGEROEREDACTIE~IPROOUCTIE,VirginiaKoutroubas

ADRESA,Vuliagmenis44-46,16673AtenaMARKETINGMANAGER,MichalisKoutsoukos

PRODUCTMANAGER,NasitaKortesa

COOROONATORDEPRODUCTIE,CarolinaPoolidoo

MANAGERDISTRIBUTIE,EviBo,a

MANAGERLOGISTICA~IOPERATII,Dimitrispasakalidis

COOROONATORLOGISTICA~IOPERAT"'AntonisLioumis

NUMARUL3

'-/

ADAPTAREPENTRULlMBAROMANA,LeVartY LineSRL

TIPARIRE~ILEGARE,NikiEkdotiki

DIRECTORDEPRODUqIE TlPOGRAFIE,SteliosKritsotakisDTP, RAY

IMPORTATOR,MediaServiceZawadaS.R.L

CountryManager.MarianaMihal!an

MarketingManager.AdinaBojicaRedactor.GabrielaMuntean

Consultantdespedalitate,Or.SimonaNaooveaou

DistributionManager.Danlordache

ADRESA,str. LouisPasteurnr. 38,et.1,ap.S,sector5,

Bumre,ti, Romania

DISTRIBUITOR,HiparionSA

@2009for OeAgostiniHellas@ 1998MidsommecBookslid

ISSN 1791-6011

PretuL numereLorPretuL primuLui numar: 2,90 LE1/9,90 MOL

Pre!uL celui de-aldoiLeanumar ~iaLtuturor ceLorLaLtenumere: 6,9D LE1/19,90 MOL

II

DrepturiLetuturortexteLorseanasubcopyright.Esteinterzisareproducerea,stocarea,transmitereasauutilizareacomerciaLaa materiaLeLor,suboriceforma,fara

acorduLscris aLeditoruLui.Editoruli~irezervadreptuldea lschimbaordineapubLicariisubiectelorsauinLocuireaLor.

Credite Foto:

Nr. CapitoL./Nr.loaie./Fatasau Spate

3/2/F & S, TheaWeLch;36121F,PhiLlip

Hayson/SPL: 36/2/S, CC&WMS: 36/3/F,

CC&WMS: 36/3/S, Shout. CC&WMS; 41/1/F,

BubbLes:41/1/S, NMSB, WTMPL, NMSB:56/1/F

& B,SPL:68/2/F&S,JohnWatney Photo Library,NMSB; 79/3/F RaLphT. Hutchings.NMSB; 79/3/S

RaLphT. Hutchings; 80/2/F & S, SPL; 81/3/F,

Petit/Format/NestLe/SPL, SPL: 81/3/B, SPL;

83/2/F NMSB, Dr Beer Gabel/CNRII SPL: 83/2/S

BAiSPL; 84/3/F BA. Eye 01Science/SPL. NMSB;

84/3/S, SEM Unit, Royal Free HospitalSchooLof

Medicine/WTMPL, NMSB.

Ilustratii,41/1.80/2,SandieHilL68/2,AmandaWilliams68/2,81/3,DianeKinton83/2,Ann

Pentru 0 mai buna deservire solicitatiintotdeauna publieatia de la aeela~ipunet de vanzare ~iinformativanzatorul asupra intentiei dea eumpara ~iaparitiile urmatoare.I]

Pentruoriceinformatie,lamuriresaucomenzidenumereaparuteanterior,sunati-nelatel.

(f/J Romania:(021)4010888~Moldova: (0022)930742Pelangapretulrevisteloreomandatevatrebuisaaehitatirambnrs~ieontravaloareataxelorpo~tale;ORAR DE SERVICIU Luni-Vineri,10:00-18:00

I

URGENTE:CazuriInurqenta

Tehnicidesuturarea plagiiDiferiteletipuri de cusaturi chirurgicaleau roluri diferited3nde vorba

de a trata 0 plaga,depinzandde naturaranirii ~ide localizareaei.Cand cineva ajunge intr-o unitatemedicala cu 0plaga adandi, prima grijaa personalului este sa opreasca sanger-area. Odata facut acest lucru, rana vafi cercetata pentru a stabili gravitatealeziunilor. Medicul va decide asupraconduitei terapeutice. Pentru plagi cenecesita suturare (coasere), pacientuluii se va face anestezie locala, pentru aamorji zona din jurul plagii. Apoi plagava fi cusuta.

' /

,(

CERCETAREAPLAGII

Candsecerceteaza0 plaga,mediculareTnvederefaptulca tesutulde dedesubtarputeafiafectat.ataieturapeobrazarputeaafectacanalulsalivaralglandeiparotide,ceconducesalivaTngura.Plagiletaiate,depemaini,deexempludinzonaTncheieturii,potsectionafrecvent!?itendoaneledin zona,astfelca,TnaintedeaTnchideplaga,trebuiecontrolatami!?careamainii!?iaTncheieturiiei.Potfi seqionate!?iterminatiilenervoasemicidinzona,deaceea,Tnaintedeadminis-trareaanestezicului,trebuietestatasensi-bilitateazonei.Mediculvacontroladacazona!?i-apastratsensibilitatea!?ivalua0hotara-re rapidaprivindvaseledesangeafectate.Acesteavorfi ligaturate,dacairigareapielii!?ia mu!?chilordinzonaestebuna,iardacanu,elevortrebuirefacute.

"-../

ACULCORESPUNZATOR

Pentrua trata0 suprafatataiata,se folo-se!?teunac curbat,ascutit[triunghiularJ.Acelecuvarfmaiputinascutit[rotund)sefolosescpe tesuturidelicate,cum ar fiintestinele.

MaterialelefolositelasuturiseTmpartTnresorbabile(caresevorabsorbisivordis-parea)!?ineresorbabile.Tngen~ral.cel~neresorbabilese folosescpentrupiele!?iele potfi scoasedupace a trecuttimpulnecesar,lasandcicatricimaiputinvizibile.Zonafeteisevindecarepedea!?acafirelesescot,deobicei,dupapatrusaucincizile.Pentruplagiledelanivelulpiciorului,firelesetin!?itreisaptamani.

" /

Taieturalunga,provocata de 0 bucatii de stlclasparta, a fost curatii. S-a inchis cu 21 de suturiintrerupte(indlvlduale).

(III

'--- 5:JJtyraIntrerullta

m Pensatinepieleain timf'CeaculesteL!!.J inserat cat mai aproape.posibil de

margineapliigii, dar nu atatde aproapeincat firul sa taiepielea cand este legat.

f21 0 impunsiituriisimetriciisefacepeI:!::.I partea opusii a plagii, ca sii rezulte

0 cusiitura cat mai curata, care sa lase0 cicatrice nedeformatii.

rJ1Strangerea firului se vaface astfelL!!J incat marglnile sii nu riimanii neunite.Dacii,insii,estepreastransii,arputeasectionasaunecrozatesuturile.

1'41 Nodul esteplasat pe 0 partea plagii,L.:::J ca sa iritepielea cat malputin sau deloc.

Odatii ce ranas-a vindecat,fiecare firvafi scos.

SUTURARANILORDiferitele tipuri de rani au nevoiede diferite tipuri desuturi [cusaturiJ. Rolullor este intotdeauna de a oprisangerarea, de a inchide rana, de a minimiza risculinfectiei ~ide a reduce cicatricele.

Inaintedea coase0rana,aceas-ta trebuie sa fie foarte binecuratata. Cusaturile separate,cunoscuteca $i cusaturi Intre-rupte, sunt folosite numai pe 0rana curata; ele Inchid foarteeficient rana. Cand marginileuneirani suntzdrentuite$i con-tin murdariesaumateriistraine,ele trebuieIndreptatecu finete$i rana curatata,Inaintede a 0coase.

Dad mU$chiisau structurilede sub rana au suferit leziuniimportante,elevorputeafi refa-cutecu fire resorbabile,caresedizolvaIn timp.

0 ranapoatefi suturatafie cumwltecusaturiseparate,fie cu 0cusatura continua,sub cel maisuperficial strat al pielii. Acestultimtipdecusaturase nume$tesuturacontinuasubcuticulara.

SUTURAINTRERUPTA

La Urgenta,metodaobi$nuitadesutura este cea Intrerupta,deoarece ranile sunt frecventcontaminate$i exista risc deinfectie. Dad se Intampla, dinnefericire,acest lucru, unasaudouadintrecusaturisuntdesfa-cute pentru ca rana sa se lar-geasca$i sa se eliminepuroiul.Restul plagii ramane cusuta,fara niciunrisc,$ipoatefi lasatasa se vindecenormal.$i pentruplagile neregulate,cu marginizimtate, tot suturile Intreruptesunt maibune.

SUTURA SUBCUTICULARA

Sutura subcuticulara continuaeste folosita frecvent de chi-rurgi dupa operatii, care suntefectuateIn conditiidesterilita-

te absoluta.Este0 formarapidadesutura, idealapentruaInchi-de plagile largi.

Alte trei tipuri desuturi potfifolosite In situatii particulare.Ranile In forma de crapatura,neregulate, pot fi Inchise cusutura In ..X"sau sutura In ..U",In timp ce perforatiileIn struc-turi de tipul intestinelor, suntfrecventInchise cu un cerc decusaturi, care se pot legastrans. Firele pot fi resorbabile- de obicei,se folose$tecatgu-tul, facut, In mod obi$nuit,dinintestinde porc - sau neresor-babile, din matase, nylon,diver$i polimeri, sau din otelinoxidabil.

RANA LAsATA DESCHISA

Dacaleziuneapielii e maivechede$aseore dela prezentarealatratament,sau dad a fost pro-dusa prin mU$caturasau trau-matismeprin strivire, este maibine sa nu se Incerce alipireamarginilorplagiiIn niciunfel, cisa se lase rana deschisa.

Ca metoda de precautie, seIncepe tratamentul cu antibio-tice, pentru a lupta Impotrivainfeqiilor, dar nimic nu poateInlocui curatarea atentaa pla-gii $i eliminarea restului detesut mort [debridareaplagiiJ.

Cu exceptiasituatiei In carerana este prea mare$i necesi-ta grefa de piele, ea se va vin-decaIn cele din urma, dar multmai Incet decatplagile sutura-te. In plus, daca0plaga nuestesuturata, sunt $anse mari caea sa dud la formarea uneicicatrici mari, adeseacuIncre-tituri ale tegumentului.

v

Taieturilecu lamapot fi destulde adanci ca sa poata ajunge lamu~chi/de dedesubt. intreagazona trebuie verificatapentrueventualeleziuni care

nu sunt aparente. Odatace ranaa fost curatatacu grija,cusatura intreruptaar fi cea maiindicata, caci marginileplagi/sunt drepte.

'-' IMarginileplagiisuntapropiatelntreele,pentrua reducesangerarea,cicatriceairisculdeinfectie,darelenutrebuiecusuteInoricesituatie.DacaranaestesituataIntr-ozonacenuestesupusatraqiLinilor- nue0 articulatie,deexemplu- i estedestulde superficiala,atuncisuntaltemodalitatiprincaresepotapro-piamarginileplagiicudestulapreci-zie.AcestemetodesuntfolositeInspecialIn cazulcopiilor,pentruaprevenitraumafizicai psihicainutila.

Legareamarginilorplagiiscalpu-luicufiredeparcecrescde0parteidealtaataietur!iestedemulteori0modalitateef1ci~ntadearezolva0

.taieturasuperficiala... Bandeleteleadezive(numite

steri-strip)supt1t./tila{i'elei nutraumatizea4iLpielealHnid unfel.Cicatriceararnasavafi maimicadecatdacaeleJ1i1s-arfiaplicat.. Un"lipici"special,subformadespray,utilizatpentruacoperireaplagilorcu 0 peliculaprotectoaretransparenta,este0altasolutiedeaunimarginileuneiplagisuperficiale.In afarade 0 uoarausturimelaaplicare,folosireaadezivuluiestemaiputindureroasaitraumatizantadecatsuturarea,In speciallacopii.Peliculase dizolvaIn catevazile,odatacuvindecareaplagii.. Agrafelede metalsunt0 altamodalitatede a pastramarginileplagiiIncontact,deisuntmaiputinfolositeIn seqiilede urgentaalespitalelor.

.5e porne~tede la un capat alplagi/,acul este infipt sub rana ~iiesepe parteasuperficialaa tegumentului.

v

II Acela~itipde firestefolositpe toata. lungimearani/.Aceastafacecaafectarearani/safieminima~icicatrizareaputinevidenta.

II Odatasuturataplaga in intregime,se aplica benzi de steri-sUp,pentru apastra in contactmarginileplagi/.

I

rL @J

FOAlA1

CHIRURG .,.. : Plastica$Lrer!.aratorie

PescurtdesprechirurgiaplasticaIn fiecarean,dinceIncemaimultepersoaneapeleazalachirurgiaestetica.Porninddelaoperatiadereconstructieasanilor,trecandprinIndepartareaaluni!elorinestetice~iterminandcutratamentulchirurgicalalcanceruluidepiele,chirurgiaesteticaesteuna

dintrecelemaiversatileramurialemedicinii.

'-'

'-'

Chirurgiaplastid\serefera,Inprin- Icipal,la chirurgiapielii.A fostde- Inumitaa~a,la Inceputulsecolului,decatreun chirurggerman,carevorbeadespreschimbareasaure-construqianasuluiunuipacient.Elanumit-orinoplastie(modelareana-suluil.Delaaeesttermenaderivatdenumireade..chirurgieplastica",de~i,Inultimultimp,existatendintadeavorbidespreaceastaspecializa-recafiindchirurgiereconstructiva.

MediculplasticianesteinteresatInaeeeasimasuradeceeaceseIn-tamplas'ubpiele,ca~ilasuprafata.Ace~tiasuntchirurgiiceimaispe-cializati,capabilisaereezesani,sarecompunaoasele~itendoaneleIncadruloperatiilormainii,sa refacapicioarelepacientului,In eazulunuiaccidentde ma~ina~isa repozitio-nezemu~chii,nervii~ipielea.Existaputineparti din corp pe care chi-rurgulplasticiansa nu poatalucra.Aceastasupraspecializarea chirur-gieisedezvoltaeelmairapidInSUA,avandaproximativ3 milioanedepacientiIn fiecarean.Oarchirurgiaplasticanuestefolositanumaipen-tru a opri proeesuldeImbatranire;existamaimultedomenii,dupacumurmeaza:.Tratamentulcancerelor[30%1.Traumatismeleprecumloviturile

~iarsurilemainilor[30%].Anomaliileeongenitalecumarfi

..guradelup"[40%].Chirurgiacosmetica(10%]

in.aiotesIduDa

Inainte:devenindexcesivdepreocupatade formanasuluiei, aceastapacientas-a decispentrurinoplastie.Rinoplastiaimplicaschimbareaformeinasului,prin interiorulnasului,astfel incatsa nuramananici un feldecicatricela exterior.Chirurgiiplasticieniutilizeazaprogramecomplexepe computer,pentruaaratspaclentuluicumse vaschimbanasullui.

Dupa: Forma nasului a ramas, in esen(a, la fel, .darnasul estesemnificativ mai mic.Dupa opera(ie,se aplica plasturi sau aparatorideplastic, care saimobilizezeoasele nasulul, posibil fracturate.Dupaaproximativ10zlle se indeparteazaplasturele, darefectul final (a~acum se vedein Imagine)nu se vaob(inemai devremede~aseluni de la opera(ie.

\.....

.1~

Sanii naturalmaripot cauzastresatatfizic (deexemplu,dureri despate)cat ~ipsihic. Chirurgical,Ii se pot reduce dimensiunile.Aceasta presupune mutareamamelonululmai sus ~ieliminarea(esutului excedentar.

CYJT1se ajurigeLa. un~hirygplasticlanTnRomaniaa creseutIn ultimiiani numarulcabinetelorde chi-

rurgie plastiea~ireparatorie.0 parte din spitale au seqii

de chirl!.rgieplastid ~i repa-ratorie. Inacesteseetiise ope-reaza pacientiice au nevoiedeinterventii reparatorii In urmaunor accidente sau malfor-matii congenitale.Majoritateacabinetelor private raspundInsa solicitarilor personaleale pacientilor, pastrand con-fidentialitatea, iar consultatia~i tratamentul sunt platite depacient. Acesta se adreseazamedicilor fie la reeomanda-rea altui pacientfie dupa ce aobtinut informatii pe Internetprivind cabinetul medical re-

Imagineaconstruita pecomputerpoateajutapacientul sa vizualizezerezultatul dorit inainte deefectuareainterven(iei.Aceasta procedura seaplica in special in cazulopera(illor de san saual rinoplastiilor.

spectiv. Costurile ope-ratiilor estetice suntsemnificative~idepinddeamploareainterven-tiei, dar sunt mai miciIn Romaniafata deceledin tarile occidentale,curezultatesimilare.

..

-

DezvoLtareachirurgieiTnuLti-mii ani a avut un efect spec-tacuLos asupra chirurgieireconstructive.Laparoscopiaa intrat Tnpractica chirurgi-ei estetice pentru a efectuaoperatii de s;tergerea riduri-Lorde pe frunte. Endoscopia,TnfnteLesuLgeneral,evitain-ciziiLelargi ale pielii.

ProgreseleTnanestezieaupermis operatii mai Lungis;i,astfel, mai Laborioase. Mi-crochirurgia a permis dez-voltarea unei noi forme dechirurgie reconstructiva. Tnchirurgia maxilofaciaLa, deexemplu,chirurgii pot mis;ca

~ica ~ireg,a~ratorIe

Siliconul are aceealiconsistenta ca Iigrasimea corpului uman,dar fngrijorareaprivindsiguranta utilizarii luii-a redus, din 1992,folosirea.

din loc gLobiiocuLari,nasuls;i.portiunidetesut. Parti dete-sut, alaturi de pieleace LeTn-veles;te,potfi revascuLarizatede0arterasauvenanoua,in-trodusa prin microchirurgievascuLara.

0 metodanoua, importan-ta, estetratamentuLcu laser.Cateodata,liftinguLfeteila fe-meilecevorsa scapederidurinu este necesar,eLputandfiTnLocuitcu Laserterapie,careTndeparteazaridurile s;i aLteimperfeqiuni ale pieLii.

ProtezareareprezintaTnlocuireauneipartilipsa,saucudeficienteacorpului,cu unsubstitutartificial.Aproapeorice partea corpuluipoatefi protezata,existandnume.roasetipurideproteza:. Protezeledesansuntformatedin pungi de silicon, umplute cugel, ser fiziologic sau uleiuri,i nusunt folosite numai pentrufemei;

Chirurgii plasticieni pot apropiaurechile de cap sau Ie pot miclora,dar fac Iioperatii de protezarea urechii, ciind aceasta a fostpierduta fntr-unaccident.

REDUCEREARISCURILOR

Riscul operatorscade Tnfie-carean. Inurmacucativaani,majoritatea pacientiLoraveanevoiedeanesteziegeneraLa,0 perioadaLungadespitaliza-re s;i, deseori, s;edintelungis;i dureroase de recuperare.CircuLauTnpresa poves;tiTn-spaimantatoare despre im-pLanturilecu siLiconexploda-te, operatiicareaudatgres;s;ichirurgi nepregatiti.

AstaziTnsa,datoritafoLosi-rii pescara Largaa anestezieiLocales;idatoritasimpLificariiproceduriLor,carepotfiTnche-iateTncatevaore,totmaimuL-te persoane sunt tentate sa

-- ....

barbatiioeri ei, uneori,marireadevoluma pectoralilor.. Pungiledesiliconsepuntem-porari subpieleacapului,atuncicand se urmeazaun tratamentpentrualopecie(chelie).. Sfarcurileartificialesuntpurtatede pacientiicareau fost supuiuneiinterventiidereconstructieasanului sau' premergatoruneiinterventii de reconstructieamamelonului..Implanturilepenienesuntfacutedin protezegonflabile,inserateincorpiicavernoiaipenisului.

v

apelezeLachirurgiaestetica.Totus;i,pentru ca ceLemai

muLteoperatii se fac Tn ca-binete private, costuriLe potlimitaadresabiLitatea.

Cu titlu strict arientativ,iatacatevacasturi medii:

. Liftingfacialcomplet:3000eura

. RemodeLareanasului:1000-1700euro.Marireasau mics;arareasaniLar:2500-4500eura

. Lipoaspiratiezonaabdo-menului:800-1600eura

. Lipoaspiratiezonamem-brelorinferiaare:panaLa3000euro

v

l!~$lir.echi~u.rgi~DlastT~a.

Liftingul fetei implica de mult timp doar 0 disec-tie subcut~natai tractiuneapielii. in prezent,anatomiafeteia fostmaiatentanalizatai chitur-gii plasticieninu se uita doarla piele,ci i latesuturiledesubea.Unliftingfacialesteacum0procedurafoartecomplicata.

"'"

Aceasta este 0 operatienepretentioasa.Un tub deotelesteintrodusin tesutulgrasi celulelesunt~drobi-te. Grasimeadin interioreste aspirata; exista imetodemaisofisticatedeaefectua aceasta operatie,precumultrasunetele,lase-ruli caldura.

Multefemeicareauavutmastectomie dorescreconstructiasanului itehnicileau devenittotmai complexe. Unelefemeinu acceptanici unfel de materialartificialpentruimplanti atuncise folosete pielea itesutulgrasdepe abdo-men.Aceastaprocedurada0senzatiemainatura-la, darpresupune0 ope-ratiemaicomplexa.

v

"" c:

LiftingulfacialpascupasFOAIA2

~

Soarele,fumatul,0dietarestrif=tiva?i consumulconstantdealcool,toatelasasemne,de-a lungulanilor,pefatanoastra,darunliftingfacial

poatereduce0 partedinefectelevizibilealeimbatranirii.

,;

0 operatiedeliftingfacialredu-cesemneledepefataalepro-cesuluideinaintarein varsta.Termenulcuprindeproceduridiverse,de la simpleincizii~iremodelareapielii!?iatesutuluiadipos,panala proceduricom-plexecu laser,carepotinde-partastraturiledepieleridata.Operatiiledeliftingfacialaude-venitfrecventeinultimiiani.Totmaimultepersoaneapeleazalaoperatiedinmotivepuresteti-ce,spredeosebiredecei carevor sa corecteze0 problemamedicala,deexemplu,paraliziafaciala.Acestfaptsepoateda-toradorinteitotmairaspinditedea aratacatmai"normal"cuputinta.Totmaimultepersoaneresimtpresiuneadeaaratacatmaitinereposibil.Uneledintreelenupotfacefataacesteipre-siuni!?iatunciapeleazala chi-rurgiaestetica.~

CE IMPLICAOPERATIA

Tipuldeliftingfacialdepindedecedore!?tepacientulsacorecte-ze.Operatiapoateimplicapor-tiuneasuperioarasauinferioaraa fetei,sprancenele,pleoapele,nasul,maxilarulinferior~iga-tul. Poatefi operatatoatafatasaunumaipartidinea.

Odatacuschimbareaaspec-tului,operatiapoatecre!?tein-credereainsine.

Acest chirurg efectueazauneifemei 0 operatiede lifting facial.

Chirurgul din dreaptatine 0lampa, care furnizeazalumina

concentratape zona pe carelucreaza.

~

AproXimativ90%dinpacientisuntfemei,deobiceiIntre40-60deani,dar numarulde barbaticaresesupun unui liftingfacialesteIncre!?tere.Operatiase poatefacedinnumeroasemotive:

81ncredereIn sine,pentrupaci-entii ce au trecutprintr-ocrizaexistentiala,"poateun divortsau0 altatrauma.'Pup~o paraliziefaciala,cumar

fi paraliziafaciala.pE:Jr.it~tfQaeeJl,urmarea afectariinetvUluLperife-ricsauceacarepoateuf.mau!'!uiataccerebral.. Stresulprofesiei,cLl.mar Ii lafotomodele,actritesaucei.careaunevoiede unaspectfacialnemo',dificatdetrecereatimpului. PacientiInvarstacarevorsaaratemaitineri,prinIndepartarea"Iabeidegasca"dinjurulochilor,sauprinIntindereaobrajilor.

I

--- ...CONSULTATIA r"

In timpulprimeiconsultatii,mediculLsUidoardevorbacupacientuls;i,deobicei,Ii dapliante,carti~ialtema-terialeinformative,pecareacestasale iaacasa.Pacientuluii sevaexpli-caprocedurain esentas;irezultatelerealistela caresepoateas;tepta.

Cea mai importantainformatiecareva fi furnizatapacientuluiesteca liftingulfacialnuopres;teproce-sul de imbatranire,el doar reduceuneledin efectelevizibileale aces-tuia.Multipacientipotfi dezamagitide rezultatedacanusunt informaticompletasupra procedurii.Inaintede a douaconsultatie,pacientuluiise fac fotografii.Dupa0 luna,paci-entulse prezintaiar lachirurgs;ii searatapas;iicarevorfi urmatiin cazullui, la efectuareainterventiei.Panain acest moment,pacientula avuttimpsa citeascaliteraturaindicatas;isa ia in consideraretoateaspec-telepecarele implicaoperatia.

COMPLICA TilLE

Pacientulvafi informatintotdeaunaasu~raco'mplicatiilorposibile.Aces-teainclud:. Cicatricis;iumflaturi.Firelesunt

scoasela5-10ziledela operatie.Cicatricilesunturates;iumflatu-riledureroase.$iuneles;icelelalteseestompeazacatevasaptamanimaitarziu.

. Hematoamele.Se potformasubpiele,necesitanddrenajsubanestezie.

. Afectareanervilor.Zonaobraji-lor,ceadinjurul urechilorsaualtezone,vorfi amortite.Foarterar potfi afectatinerviimotoridin zona gurii sau a sprance-nelor.

.......

-..Tehnica

51 [e.

--~ ... ~

j

- ~~

-- --.,..d

II Lifting in zona fruntii s;i asprancenelor0 operatieendoscopicain care

pieleaesteridicata~itrasa in sus,spre cap.Aceastaface ca sprance-nele sa fie ridicate~isa se reduca

incretiturile, prin slabirea contrac-tieimu~chilor.0 variantanechirur-gicala se face prin injectarea de

botox,0 toxinacecauzeazaparali-zia mu~chilor.

'-'

II Se indeparteaza pielea inexces s;i depozitelede grasi-me de pe pleoapa superioara. Tnpleoapainferioara se face 0 incizie~i se indeparteaza grasimea inexces.

II Liftingul subperiostalMai frecventfolosit la pacien-tii mai tineri, este 0 procedura

endoscopicade ridicare a regiuniide mijloca fetei,prin ridicareaperi-ostului oaselor feteidin zona.

Liftingul SMAS.. Se elibereaza pielea s;i mus;-chii subiacenti de pe ligamenteledin profunzime.Pielea este ridicata~itesutul subiacentmusculoapone-vrotic repozitionat, pentru a daobrajilor 0 nouaforma.

v

n Reducereafeteiiii a. se foloses;tetratamentulculaser pentru indeparta straturifoarte fine de piele;b. grasimea este indepartata prinincizii foarte mici in gura.

5'j\(ifgqs~raIifQc:e~..~. - -

Explicatii Aplicatii Procedura ComplicatiiLifiting prinendoscopie

[laparoscopiel

Pielea ~i mu~chii se desprind

de pe os cu un endoscop cufibra optica ~i instrumente cu

maner lung.

Douainciziiin piele;endoscopul~iintrumenteletrec prinele. Periostul

subiilfentesteridicat.

De la gura in sus: sprancene

cazute Iriduri de expresiel.liniile de la gura la nas;

recomandata pentru pacientiimai tineri.

Blefaroplastie Tndepartareaexcesuluidepiele~igrasimede pezonemici.

Se face0 taieturain cuta

pleoapeisuperioare,iarpielea~igrasimeasuntindepartate.Lafel pentrupleoapainferioara.

Chirurgiapleoapei;pacientiiorientalipotoptapentru0cutaadaugatala pleoapasuperioara,pentruunaspectoccidental.

Chirurgiaculaser Reconstructiastratuluisuperficialal pieliiprinpulsuri intensede lumina.

Impulsuriluminoaseindreptatesprepiele[numaicatevacelulein adancime);luminatonifica~itesutulconjunctiv.

LiftingSMASPieleasi tesuturilesubiac~nie[sistemulmusculoaponevroticltrasein sus.

Se potindepartariduri,incretituri,petelevascularecongenitale.

Reduceliniilede la nasspregura,gu~a,obrajii~ifalcilecazute.

Se fac inciziiadanciin piele~istratulmusculoapone-vrotic;ambelesuntapoitrase~irepozitionatepestructuriledededesubt.

Umflaturiledureazapanalaoptsaptamani;se schimbaformaochilor.

Firele se scotdupacincizile;umflaturilesi vanataileraman10de; inchidereaochilorpoatefi dificila.

Ro~eata poate persista 2 sau3 luni; rezultate diferite de la

pacient la pacient; poate sa

apara hiper- sau

hipopigmentare. vZoneintinsedeamortealapersistenta;petermenlung,rezultatelesuntfoartebune.

I

~\.J

~

Opera~iapropr,u-zisa

I

ISTORIC DE CAZ

Exista doua tipuri prindpaledecandidatpentruopera\iaesteticade lifting facial. In primul randsunt femeile [dar nu numai elelcare doresc modificariestetice.

Tngeneral,ele !?tiuexactce do-resc, ca rezultatfinal, !?ianumesa aratemaitinere,maisanatoa-se sau maiin forma. Poten\ialulpadent este bine informatasu-praprocedurilorpecareIe impli-ca opera\ia,poatedinexperien\apersonalaanterioara,!?iare a?-teptarirealiste.

Al doileatip decandidateste0persoanacare are pu\ine infor-ma\iidesprece implicaprocedu-ra?i sebazeazapechirurgpentruinformare?i incredere.$i eaareconvingereaca un lifting faciali-ar imbunata\icalitateavie\ii ?ii-ar cresteincredereain sine.

Tnac~stcaz,dna McAllister,0femeiede 52 de ani, directordecompanie,s-a gandit la opera-Fa de liftingde cevavreme?i, insfar?it, incurajatade 0 prietena,a apelatla un chirurg plasticianparticular,pe care aceastai I-arecomandat.Dupa0 consulta\iecompletalachirurg,dnaMcAllis-ter s-a decis asupra unui liftingal sprancenelor,blefaroplastie?iliftingulobrajilor?i al gatului.

-fnainteDupa ce a vazutefectelechirurgiei plastice pe 0 prietena,dna McAllister a decis sa faca 0vizitaunui chirurg ca sa discuteposibilitatea de a face un liftingpentru obraji, sprancene ljIigat.

DupaDoua luni mai tarziu, dupa ce

umflaturileljIivaniitiiile s-au retras,dna McAllister este complet

vindecataljIifoarte multumitadeefectul operatiei.

9:00 a.m.Sosirea,marcajul~iopera~iapor~iuniisuperioareafe~ei

FOAIA~

9:00a.m. Sosirea,marcajuli opera-tiaportiuniisuperioareafetei.9:15 a.m. Dupa ce a fost internataIn spital,dna McAllistereste prega-tita pentruoperatie.Prirnulpas estemarcareaunor linii pe fata, pentruaindicace inciziise vorfacei ce zonevor fi corectate.9:30 a.m. Se administreazaintrave-

nos anestezicgenerali, foarterepe-de,dnaMcAllisteresteincontienta.9:40 a.m. Se fac primele incizii pepiele.Administrareade clonidinare-duce tensiuneai scadedurerea.Seadministreazai un anesteziclocal,injectabil,pentrua ajutarecuperareapostoperatorie,iar adrenalinaadmi-nistratareducesangerareai permiteinciziiprecise.9:50 a.m. Prima proceduraesteridicarea sprancenelor, prin en-doscopie, care dureaza In jur de45 de minute.

10:35a.m. Chirurgul Incepe sa lu-creze pe zona ochilor,Indepartandgrasimeai pielea In exces de pepleoapa.

Dupa ce s-au trasatliniile pe fata,chirurgul fndeparteazaparul depe fatapacientei ljIifj injecteazaun anestezic localla nivelul fetei.

-j

11:40a.m. Liftingul fetei ~ial gatuluiDupa ce a operat a ora la nivelulpleoapelor,chirurgul trece acum lagat.11:40a.m. EIfacea incizieprin pieIe,careIi permiteaccesulcatremuchiulpielosalgatului(platisma),careseIn-tindede la clavicula,panala unghiulmandibular.

11:50a.m.Platismaeste"agatat"Inspatele urechilor,de ambele parti,pentru a strangepieleagatuluii adiminuaaspectulde barbiedubla

'J

Chirurgul disecii cu grijii pieleagiitului. Dupii aceasta mu~chiulplatisma vafi intins ~ireata~at.

Aici se vededisectia initialii subcutanatii~iridicarea pielii obrazului descoperii straturilemusculoaponevrotice de dedesubt.

'-, v

12:05p.m. Liftingul obrazului~irepozitionarea tesutului adiposDupa ce a modificatgatul,chirur-gul opereaza pe zona obrajilor.Porninddintr-o parte,face a inci-zie In jos, In fa\a urechiiiar grasi-meaestemutatamaisus,peoase-Ie pome\ilor.Fiecarepartedureazacama ora.

2:05p.m.Odata operatia Incheiata, dnaMcAllister estemutataIn salonulde recuperare.Ea va ramaneInspital pentru cel pu\in a noapte,eventualmaimulte.

v

Straturile SMAS sunt disecate depe glandaparotidii din fataurechii,ramificatiile nervului facial suntprotejate in straturile maiprofunde.

TesuturileSMAS mobilizatesunt trasein sus,pentru repozitionare~ivor fi ata~atede os.Aceasta esteprocedura cea mai directiide a remodelafata.

I

- -

~

v

u

v

- _MED!.k1NA REPRODUC.5,RlliAp~aturr:ePloducj,.tQ.t:.femmin-

Informa!iigenerale

~-1Capitolu~-

-~~FOAIA1

Corpulfemeiisuferamulteschimbaride-a lungulvietii.Sistemulsuferatransformarihormonale~ifizicemajoreIn fiecareluna,fiindcomplet

modificatdesarcina~iapoidemenopauza,cesurvinelavarstamijlocie.

I

Cele mai importanteorganesexualedincorpulfemeiisuntovarele.Al1Huride trompeleuterine (tuburilefallopieneJ,uterul,coluluterin;;i vaginulalcatuiescorganelesexualefeminine,prezenteIncade lana;;tere.Ovarelesuntrespon-sabile desecretiahormonilorsexuali- In particularestro-gen- careduceladezvoltareacaracterelorsexualefemininesecundare,In timpulpuber-tatii.Acesteacuprindmodifi-carile formeicorpului,mari-reasanilor;;iaparitiacicluluimenstrual.

CICLUL MENSTRUAL

In fiecareluna,ovareleelibe-reazaun ovul,care strabatetrompauterinaInjosspreuter,gatadea fi fecundatdesper-matozoid.Rezervade ovuleesteprezentaIn ovare,Intr-oformaimatura- deovocite-Incadelana;;tere.Ciclulmen-strualesteprocesulprincareovocitulse matureaza,for-mandovulul;;i,Inacela;;itimp,cuprindemodificarilefiziolo-giceale uterului,In caremu-coasasecongestioneaza,prinvascularizare,pentruagazduiembrionul.Acest procesareloc cu aproximatieIn fiecareluna [variindde la femeielafemeie),Incepandcumenarha,sau primamenstruatie,Intrevarstade11;;i13ani.

Qr.ganele~er.od.!JdHoare teminin~"--

Ovarele

Principalul organ sexualfeminin,care elibereazahormonii ~iovulele, la fiecareciclu lunar.Sunt douii ovare,fiecare pe cate a parte auteruJui, fiecare continandmil/oane de foliculi, in carese formeaza ovulele.

Cervixul(eoluf)0 deschidereingustaintrevagin~iuteroSe large~tepentrua permitetrecereacopiluluila na~tere.

VaginulUn canal muscular ce duce la coJul

uter/n. Peretii vag/nului sunt flexibili(pentru a permite trecerea nou-nascutului) ~iacoperiii cu0 membrana mucoasa lubrifianta.Aciditatea acestui strat este

a bariera impotriva infectiilor.'(

LigamentulovarianTesutdelegaturaceune~teovareledeparteasuperioaraa uterului

UterulUnorganin formadepara,incarese fixeazaovululfecundat~iincareembrionulse dezvoltapanalastadiulde nou-nascut.

Endometrul

Stratulmucosce invele~teuterulpedinauntru.In timpulcicluiuimenstrualseimpregneazacu sange,pregatindu-sepentruovul.Dacafecundareanu aavutlac,endometrulse distruge~iesteeliminat,acestaeste"ciclul".

-- n ---rrolyl,ginecolog-YluL-=----~- --

i~nJ ~

~

GinecologulestespecializatInbolilelegatedesistemuldere-producerepecarelefacnumaifetele;;ifemeile.

De;;iproblemeleuzualepotfi tratate;;idemediculdefami-lie,ginecologulesteacelacareva acordaajutor;;i tratament

'II!iI

Dupii ce discutii cu pacienta,pentru a af/acum se simteaceasta liIiciind aparsimptomele,ginecologulpalpeazii abdomenul,pentru acontrolazonele dureroase.Apoiurmeaziiexaminareainternii sauun numiir dealte teste.

specific.Atunci candconsideraca pacientaare nevoiede teh-nici specifice de investigare,mediculde familie a trimite la

ginecolog, Ginecologul sau unmembru al echipei de medicispeciali;;ti din spital, va indi-ca investigatiileadecvate;;i vaurma un plan terapeutic, in-clusiv interventiachirurgicala,dacase impune.

Odatatratamentulfacut, pa-cientava fi trimisa la mediculde familie, pentrua fi luata Inevidenta,sauvafi mentinutasubobservatiedemediculginecolog.

I

'_C"',~,-~,W' -"""-~""~"~- -""-",~-,~~""="".,,_U"-,',,,,W,,~.,h_~,_m',',~=,~C='_M_'

~_H_,-,~~~>=__M.5,DtQ!JtA- R ~p B_QQ1J G,,~.~11;~P-,2[~J u_Lre,g[Q,Q9S_9J.9r fe m_'h__-

-, --~~,~-

specificTehnicilede investigatiei tra-tamental bolilorspecificeapa-ratului reproductiv femininavanseazarapid i specialitiiau la dispozitie0 gamalarga

! de metodei tehnologiL

l1liExaminareacu ultrasunetea

. regiuniipelvieneto investigatiecareevalueazai 1esuturiledin pelvis (cum ar fi

ifibromul uterin) i diagnosti-I cheazachisturilei tumorile,i!II Colposcopul

iu~ instr~mentcu Ientile cemarescImagmea,pentrua

I controlaInveliulvaginali alcoluluiuterin,

III Laparoscopul

Un endoscopconceputpen-truavizualizacavitateapelvia-na, printr-o mica incizieInabdomen,

/ '-,I ', I\.-/

Prin laparoseop se viidovarelesiiniitoase ~itrompauterinii. Ovarelesunt sferele rotunde,deeuloarealbii sus ~ijos.Trompauterinii este tesutul

Chirurgiifoloseseunlaparoscop

introdusprinperetele

abdominal,pentruareeoltaunovul.

III Citoscopul

Un endoscopcu Ientiletele-scopicepentrudiagnosticulitratamentulbolilor tractuluiurinar.

"0", ,___M '-'--'--' h'" ~

CESEPOATEINTAMPLA

0 femeiepoateajungelagineco-log,dinproprieinitiativasaucutrimiterepentru:II1II Durereabdominalasaupelvia-na #II1II Ciduri dureroase,cusangera-remaresauneregulateII1II Fibroame[tumoribenignealetesutuluimuscularuterinJ,cau-zandfrecventdurere$isangeraremenstrualamasiva,

_)1 PUR1Qs,AFECTIUN1Celputinzeeelasutadinsoliei-Uiriledeeonsultatiesedatoreazadureriipelvieneintense,Investi-gatiilenudeterminaTntotdeauna0 cauzaspecifica,astfelTneatnuTntotdeaunaesteprescristrata-men!.

PROBLEMELECE POTFI--- REZOLVATEINCLUD:II1II Endometrita.0 afectiuneTncaremicidepozitedetesutsimilarcueelal mucoaseiuterine- en-dometrul,sedezvoltaTnovare,Tntrompeleuterine,sauoriundeal-tundevaTnpelvis.Dezvoltarealuipoateducela dismenoree(men-struatiedureroasaJ,darpoatefitratatacumedicamentesauchi-rurgical.II1IISindromul ovarelor polichisti-ce,Unadincincifemeicaresuntexaminatecuultrasunetelanive-lul pelvisului,suferadeaceastadisfunctiehormonalaa ovarelor.Poateducelaproblemealecidu-luimenstrualsaula infertilitate,cuaparitiaacneei,apilozitatiicor-poraleexeesive$iaobezitatii,II1II Canceruldecoluterin,Progra-melededepistareconstauTntr-untest simplu (Babe$-PapanicolauJa caruiefectuaree gratuitacutri-miterelaginecologdecatremedi-euldefamilie,Dacasesuspectea-za aparitiacelulelor canceroasesefacinvestigatiisuplimentare.

,~,- -

/

\-;

[f~UZELE:'INFERTliTTA~'i:-FOAIA2J

Sindromul ovarelor polichistice,In careovarele sunt afectate de dezechilibrul

hormonal, poate duce la infertilitate.Aceasta se Intampla din cauzatulburariiovulatiei normale, Seqiunea de fata vaarata unele aspecte ale bolii i ale altorafeqiuni care pot Impiedica 0 femeie saramanaInsarcinata, u

\

191LE ~!4 'jInfertilitateala femeiepoateaveanumeroasecauze,Dacasunttratabile,exista0 seriedemodalitatiprin care femeiapoateramanegravida.Recolta-reaovulelor,prinlaparoscopie,este0 procedurachirurgicalacarescoateovuleledin ovar,pentrua fi fertilizateinvitro(Inafaracorpului),TnsituatiileIncare fecundareanaturalanuesteposibila.

!!!

-- ..:-., --------

lIN~~fl!LLEPELVIENE:IQAIA1QJ

Histerosalpingografiaeste 0procedura de investigareradiografica(imaginicu razeX) pentruexaminareauteru-lui i a trompelor uterine.Este 0 metodarecomandata

cand se suspecteazaanumi-te afeqiuni Tnaceastazona.

-~----

I

ENCICLOPEDIA MEDICALAATLASUL CORPULUI

Caletasi bazacraniului.r-", \\".J Calotasaubolta

cranianaesteportiuneasuperioaraa craniului,ceinconjuras;iprotejeazacreierul.

Celepatruoasece formeazaca-lotasunt:osul frontal,cele douaoase parietale;;i 0 portiunedinosuloccipital.

Aceste oase sunt formateprintr-un proces in care mem-branele de tesut conjunctiv,initial moale, se osifica [se in-taresc) ;;i formeaza substantaosoasa,fara a trece prinstadiulintermediardecartilaj, a;;acumseintamplacucelelalteoasealecraniului.

Puncteledeinteresale caloteisunt:. suturasagitala,ceseintindelongitudinalde la sutura lamb-doida de la spatele capului, ca-tre suturacoronara. vertexul[punctulcelmaiinalt)craniului;zonacentralaceamairidicatadepesuturasagitala. distantadintreceledouatu-berozitati parietale este parteaceamailataa craniului. naturacomplexaprincareoasele se articuleaza,care per-mite 0 marire substantiala acraniului, in perioada de cre;;-tere, furnizand in acela;;i timprezistenta;;istabilitatecraniuluiadultului.

r' . ~.,II.- .,JII- ....

Din cauzamoduluiunic in carese dezvolta oasele craniului- creierul in cre;;tereforteazasuturile ;;i distanteazaoasele- orice defect, fie in structuraoaselor,fie in modulin care searticuleaza,poateducela modi-ficari dramaticeale formei ca-pului;;ialeaspectuluicopilului.

Cazurile rare in care suturile

se sudeazaprematur[articula-tiile devinfixe ;;i inchid craniulinainte de a se opri cre;;tereacreieruluiJ, se numesc cranio-stenoze.Acestfaptreducedras-tic capacitateacreieruluidea seextindein direqiile permise,inmodnormal,desuturi.

Cu toate acestea, creierulcontinuasa creasca,in oricedi-rectie posibila, modificandfor-manormalaa capului,in functiedecesuturaesteafectata:. Scafocefaliaeste0 formaalungita,in forma de barca, a

Bolta cranianiiExterior

Tuberozitateaparietalii-protuberantapelateralelecraniului

~

~ Vertex- varful~ capului

~Osul~ parietal- ~',

os pereche\pe ambeleparti '.'alecraniului .Sutura ~.,coronarii- uneteosul'footalco001'"douaoaseparietale

Sutura coronalii- treceprintreosulfrontalioaseleparietale

,\

Osul frontal- formeazaparteaanterioaraa bolteii fruntea

Posterior

--"~',(

).:::{.,

,/

,"

":'

FOAIA3

Bolta cranianiiInterior

Suturasagitalii-uneteceledouaoaseparietale

- Osul platparietal- formatdin!reistraturi:stratul

intern,diploeistratulextern

Santuripentruvaselemeningeemijlocii - permittrecereavaseloprinmeninge.catrecreier

Creastafrontalii- protuberantaa osuluifrontalincavitateacraniana....;

----Anterior

"'" ~uicraniului, rezultatadin stenoza[inchidereaprematuraJa suturiisagitale. Brahicefaliaducelaformareaunuicraniuscurt,spatelecapu-lui este plat, cauzatde stenozabilateralaasuturiicoronale. Plagiocefalia,in carecapulare aspectdistorsionat,asime-tric, este cauzata de stenozauneisinguresuturicoronale. Oxicefaliaproducemodificariprinalungireacraniului,cu pro-iectieinainte,in generaldatora-ta fuziuniiprematurea suturilorcoronale;;isagitale.

Tulburarilein formarea osoa-

sa potduce;;iele la deformareacraniului. Acondroplastia [na-nism al intregului corp) ducela afectarea cartilajului 0505.Aceasta face ca oasele de labazacraniuluisa fiescurtate,intimpceboltasedezvoltanormal[oaselelatenefiindafectateJ.

Uncopil cu oxicefalieprezintiicircumferintacranianiiproeminentiiin fatiii subdezvo/tatiiin spate.Malformatiapoateafecta vederea.

HidrocefaliaIprezentade li-chidla niveluicreierului)este0 boala grava.cauzatade pro-ductiain excesa lichiduluicefa-lorahidianceinconjuracreierul

~ Acestezone'iiiI sepotpalpa

u~orsubpiele

III!' II-

i'-I

--

Acestbiirbatprezintiisemneclaredebrahicefalie-uncapmare,tuguiat,cu ochiexottalmici,proeminenti-caurmareasuturiicoronale '

;;i maduva.Acest fapt duce lamarirea crnniuiui din interior,prin presiunea intracranianamare,exercitaUi;;iasupra cre-ierului.

ENCICLOPEDIA MEDICALA;\{;AT LAS U.L COR P U I:.UI

BazacraniutuiAceastavedereineditaa craniuluiesteluata'dejos.Sepoatevedeamandibula

S;iorificiulprincaretrececoloanavertebrala.

v

Oaseleaflatein zonamedianaa ba-

zeicraniului[osuletmoid,sfenoid;;i0 partea occipitalului]se dezvoltadiferit de cele ce alcatuiescboltacraniana.Ele provindintr-o struc-turacartilaginoasacesedezvoltainstadiileprecoce,procesnumitosifi-careendocondraU3.

Maxilarelesuperioaresunt celedouaoasepe carese afla dintiidesus, de 0 parte ;;i de alta a linieimediane.Apofizapalatinaa maxi-larului;;i partileorizontalealeosu-lui palatinformeazapalatulduro

DEFECTELEBOLTEIPALATINE

0 boltadespicataaparec13ndstruc-turile ce-o alcatuiescnu se unesc,cum ar trebui,inaintede na;;tere,forrnandu-sea fantain boltapala-tina. Aceastaduce la comunicareadintrecavitateabucala;;i cavitatilenazale.Dadi fantase prelunge;;tela nivelul maxilaruluisuperior,eava deveniaparentasub forma uneidespicaturiin buzade iepure,la ni-velulbuzeisuperioare.Acestdefectpoatefi insa corectatchirurgicalinmodsemnificativ.

Copiii cu palatulingust ;;i dintiiincalecati pot beneficiade protezeortodonticeadaptate,care maresctreptattensiuneade-a lungullinieilongitudinalmedianea palatului.

Dupaunnumardeluni,marginilesuturiisuntfortatesase departeze,ceeacepermitecre;;tereadeasnou;;iproducereaunuispatiusuplimen-tarpentrucre;;tereadintilor.

~

~ ~

Fosa incisiva - prinease ajungelariidacinacaninului.

Sutura palatinamediana-une:;;teceledouaapofizepalatinealemaxilarelor.

Apofiza palatinaamaxilarului

Lama orizontalaa osului palatin -formeaza,impreunacu apofizapalatinaa maxilarului,palatulduro

Orificiuloval

Orificiuljugular

~antulmastoidian

Creastaoccipitalaexterna

Vomerul- despartecavitatilenazale

Osul sfenoid

Orificiul spinoasa

Tubercululfaringian -pecarese inseramu:;;chiifaringelui

Orificiulstilomastoidian

Orificiul occipital-princaremaduvaspinariise une:;;tecucreierul v

Orificiulmastoidian

~ Protuberanta~ occipitalaexterna

~ AcestezoneIiififI sepotpalpauor

subpiele

I

Forameneestepluralulcmen,careInseamn,agau1,deschidere.Acestedeschideriformeaztcanaleprinoaselecral'Jjtilmit arterelor~iperechi)sa intre~isa iasadicraniana,Altecanalemaimici~imaiIlateleagaveneleexternealcu celeinterne.Ele se numescemisare.AcesteciHdetrecerepotpmiteraspandireaunei infectiideexteriorulcraniuluicatreinterior,ceagraveazainfectia.

Aceastiifotografiededetaliuaratiijumiitateastangiia foseicranienemediane(unadintrece/etreidepresiunialesuprafeteicavitiitiicraniene),de/ainterior,fi patruforamene:1.foramenspinosum,2.foramenova/e,3.foramen/acerum,4.foramenmagnum.

u

ENCICLOPEDIA MEDICALAFIZIOLOGIE

"--' CumsecontroleazaglicemiaZaharulreprezintaaimportantasursadeenergiepentruorganism;elexistaInmodnaturallnsange,subformadeglucoza.EchilibrulcorectalnivelurilordeglucozaIn

sangeestevital~ielestereglatdehormoniisecretatidepancreas.

Glucozaesteunglucidsimplu,vital pentrufunctiacreierului;;i0 importantasursadeener-giepentrurestulorganismului.GlucozaestedepozitataIn or-ganismsubformadeglicogen- lanturilungide moleculedeglucoza,cesegasescIn ficat;;iInmu;;chi- careestetranspor-tatInorganismprinsange.

Exista un nivel naturalalglucozeiIn organism,darcandmand\msaucandnu mancamdestul,acestnivelse modifica.'NivelulacestormodificariestereglatInpancreasdehormoni.

'-'

PANCREASUL

Pancreasuleste0 glandaalun-gita,albicioasa,cu lungimedeaproximativ20-25cm,careseaflaIn spateleportiuniiinferi-oareastomacului;;iesteconec-tataladuoden.ProduceenzimecaresevarsaIn duodenprintr-uncanal;;icontribuieladigestiaalimentelor.Oaracestanuestesingurulluirol.

Portiuneadigestivaapancre-asului reprezintaaproximativ90%dinpancreas.Tnjurdecincila sutasuntcelulecareproduchormonicare regleazanivelulglucozeiIn sange:insulina;;iglucagonul.

Aceste celule ..endocrine",cunoscute;;i ca ..insule",suntadunateIn grupuri,In interiorulpancreasului.Spredeosebiredemajoritateasecretiilorpancre-asului,hormoniinuintraIn ca-nalulcesevarsaIn duoden,eletrecdirectInfluxulsanguin.

IGl;uco:~adin~~niJe

~

Nivelulidealal glicemieiesteintre70-110mg/100ml.Dupamasaestenormalca glicemiasa creascapentrucatevaore,darnuartrebuisafiemaimarede 180mg. Oricedepaireaacesteivalorisenumetehiper-glicemie.Oricescadereavaloriisub70estedescrisacahipogli-cemie.

ROlul.E2-ncreasulu,-

DuodenulPrimaparteaintestinului .I .,..subtire.~r.ime~tebila din

~.. ..'

canalulbiharIsucuri -": I .l~reatlce. E~telocul ,/ .'Incaresedesfaoara0marepartedinprocesuldedigestie.

I

INSULINAExistatipuridiferitede celulepancreatice,fiecare fiind res-ponsabila de producereaunuihormon diferit. Insulina estesecretata de celulele beta dininsulele pancreatice.Un nivelscazut al secretiei exista per-manent,dar dacacre;;tenivelulglucozeiin sange,celulelesuntstimulate;;i produc mai multainsulina.Daca nivelulglucozeiscade, produqia de insulinascade;;iea.

Insulina aqioneazaasupraanumitorceluledin organism,printrecarecelulelemusculare,hematiile;;i celulele adipoase.Cand nivelulinsulinei cre;;te,aceste celule sunt obligate saabsoarbamaimultaglucozadinsange,pecare0 folosescpentrua produceenergie.

Pancreasul0 glandasituatain spatelestomacului.Esteformatadincap,istm,corpi coada,caretoatecon\incelulecesecretasucurilepancreaticenecesaredigestiei.Glandaproducei hormoni,caretreedirectin sange.

?Jr

7~~;;~~:--- ..,..-

Canalpancreatic

Istmul

Corpul- -~

J

Productia de insulinamai este controlata de unalt hormon,somatostatina.Aces~ estesecretatca ras-puns la nivelurilecrescuteale altor hormoni ;;i aqio-neaza prin Incetinireapro-ductieide insulina.

GLUCAGONUL

Glucagonulestesecretatdecelulele alfa ale insulelorpancreatice.Aceste celulesunt stimulate de nivelu-

rile scazutede glucozadinsange. Hormonul determinaconversiaglicogenului,In spe-cial a celui din ficat,In glucoza,careesteeliberataInsange.De-termina ficatul, mu;;chii;;i altecelule din organismsa producaglucozadinalti compu;;idin or-ganism,cumar fi proteinele.

- J

-- Coada

""- !.~/ .Canalpancreatic0 seriedeforma\iunitubulare,caredreneazasucurilepancreatice.CanaleIetrimitsucurilepancreaticeinduoden,darhormoniiproduide celuleleendocrinealepacreasuluinuintrain acestecanale,ci treedirectinsange.

Submicroscop, celuleleendocrIne seamiinii cu ni!}teinsule, de unde !}ldenumireade insule pancreatice.Suntcunoscute !}isub numelede"insulele Langerhans'~dupiinumelemedlcului germanPaul Langerhans.Acestecelule produc hormonllinsulinii !}iglucagon.

I

ValorianormalealeglicemieiPentrumentinereasanatatiiestenecesarunechilibrualglicemiei.0 scadereavaloriiglucozeiinsangepoateducela transpiratiiprofuze,confuzieSiichiarcoma.0 creSitereducela boalanumitadiabet.

Incapacitateapancreasuluide asecreta insuLinasuficientaducela diabetzaharat.Lipsa insulineifaceca ceLuleLesa nu poataab-sorbi glucoza,care, ca efect,seacumuLeazain sange.Dincauzaca mu?chiinu mai pot absorbiglucoza,ei sLabesc?i incepsa seatrofieze.

Nuse ?tiecauzaexactaa inca-pacita!iipancreasuLuide a pro-duce insulina,dar de multe oridiabetulestea boalade familie.De obicei,diabetulse instaLeazatreptat,LavarstamijLocie,iar ceisuptapoderali prezinta un riscsuplimentar.

Totu?i,boalapoatesa apara?ila copii,cazin caredebutultindesafiebrusc.

Diabetul nu poate fi anticipat,prevenitsauvindecat.Totu?i,eLpoatefi controlat,cu tratamentcorespunzator.La pacien!iimaiin varstaaceastapoateinsemnadoarmeseregulate?i pastrareadieteicu aportscazutde carbo-hidra!i, recomandatade medic.Medicul mai poate recomandapastilecaresa mareascaefectulinsulineiprezentein sange.

Tn cazuri severe e necesaraadministrareainsulinei.Aceastatrebuie administrata injectabil,a datasaudedouaori pezi, caciadministrataoralse distruge.

,..,..... ".}.-.4>,.~,

La persoanelecu predispozi-tie,diabetulpoatefi declan?atde0 serie de factori,cumar fi ex-punereala frig ?i umezeala,su-prasolicitarea?idepresia,darcelmaifrecventdeinfec!ii,in specialvirale.

Simptomatologiaincludeslabi-ciune,pierderein greutate,sen-za!ieintensadesete?i productiecrescutadeurina.Maipotsaapa-ra constipa!ie?i uscaciuneagurii?i a pielii.Majoritateapacien!ilornuauaLtecomplica!ii,dardiabe-tul poateafectainima,arterele?inervii;diabeticiisuntmaipredis-pu;:;iLacataracta.

Incazuriextreme,pacien!iipotfacepneumonietuberculoasasaucomadiabetica.

Injectiile trebuie facute cuprecau!ie,caci excesulde insu-Linaduce la hipoglicemie,carese manifesta prin transpira!ii,neliniste si tulburari de com-porta~ent. Tn cazuri extremepacientul poate parea beat; inacest momentajutorul medicalse impune,pentrucaexistariscdecoma.

Diabeticii If/i administreaziisinguri insu/ina, intramuscular,pentru a regia nivelul g/icemiei.Dacii existii deficit de insu/inii seimpuneadministrareaei regulatiipentru a evitacoma f/idecesul.

0 lipsa a aportului ali-mentar duce la scadereaglucozei din sange, darorganismul reactioneazaprin cre~terea niveluluinormal de glucagon. inacela~itimp, acest nivelscazut al glicemiei ducela scaderea productiei deinsulina, stimuland trans-formarea glicogenului Inglucoza.

.:- '~-."

Nivelul de i~SUli~",-scade

'v'

Nivelul glucozei In sangepoatefi miisuratcu 0 trusii simplii.Se folosef/teun dispozitiv pentrua Intepa degetulf/i sangele esteap/icatpe 0 bandeletii de test,numitii strip. La capiitul stripuluisunt douii tipuri de reactivi, care

If/i schimbii culoarea,de la galben, la negru f/i de la alb,la albastru Inchis, In functiede cantitatea de glucozii dinsange. in acest caz, niveluleste normal. Nivelurilecrescutepot indica diabet.

Aportul alimentarducela cre~tereaniveluluideglucoza,ceeace Inseam-na canevoiade glucagone maimica~iorganismulopre~teproductia.Cu catnivelulglucozeiIn sangeemaimare,cuatatmaimultestestimulataproducereadeinsulina,care,larandulei, cre~tecantitateadeglucozaceintraInmu~chi.

Nivelul in~uline~~re~te

~

v

\...I

v

I

ENCICLOPEDIA MEDICALA

'-"

ETAPELE VIETII

PrimalunaOdataeeblastoeistulse fixeazafermIn pereteleuterin,Ineepestadiul preembrionar

S;iIneepsa se dezvoltetoatesistemelemajoreale eorpuluiuman.Tnluna a patra,sehimbarilerapide,duela formareaunuiembrioneepoatefi reeunoseut.

,/

' /

Primelepatrusaptamanidupafecundarereprezinta0 perioadadedezvoltarerapida.candtoateorganelemajore~isistemeleor-ganismuluiTncepsaseformeze.Organelecomplexecevorsus-tinecre~tereaTntimpulsarcinii- incluzandplacenta,cordonulombilical~isaculamniotic- seformeaza~ieleacum.

\ /

CELULELEGERMINALETntimpulstadiilorprecocealeimplantarii,se dezvoltatrei ti-puridecelule[celulegerminale!.Acesteavorforma,Tnfinal,em-brionul.. Ectodermulvaformatesuturi-le~iorganelesistemuluinervos,inclusivcreierul,precum~itesu-turiledepesuprafatacorpului,precumpielea~iparul.. Dinendodermsedezvoltamu-coasatractuluigastrointestinal,ficatul,pancreasul,glandatiroi-da,precum~imucoasaaparatu-luirespirator,vezica~iuretra.

Capul este la stinga acestul embrionTnvirsta de 28 de saptamini.Majoritatea organelor {iisistemelors-au format deja, iar inima a Tnceputsa batao Viitoarea maduvase

Tngroa{iaTnstratul interior.

. Mezodermulvaducela for-mareascheletului,a tesutuluiconjunctiv,a sistemuluicircu-lator,asistemuluiurogenital,~imajoritatiimu~chilorscheletici~inetezi.

Ectodermul~iendodermulsedezvoltaTntimpulTncareblasti-cistulseimplanteazaTnpereteleuterin.Mezodermulaparemaitarziu,Tnsaptamanaatreia.

Initial,celulelegerminalenuiau0formacaresa indiceTncepartevaficapul.

SAPTAMANAATRElA

Tntimpulsaptamaniia treiaIzi-lele15-21],0 partedinceluleleectodermice,Tnzonacevade-veniparteadinspateacorpului,T~imodifica forma ~i pozitia. Ele

trec Tn centrulgrupuluidece-lule.Tntimpcesemultiplica,elesegrupeazafor- 1mandliniaprimi-tiva,sauprimulaxaltrupului.

Odilta cu forma-rea linieiprimitivedin.celulele ectodermice,acesteaT~imodificaforma,devenindmairotunde~iseTmpra~tieTnainte,formandcelu-lelemezodermice.

0 partedinacestecelulevorforma,la final,sistemevitale,precumsistemulmuscular~isangele.Alteleformeazacoardadorsala,ungrupdecelulecarese dezvoltade-a lungulpartiiposterioarea embrionului,ca0 tijacentraladesustinere.Tndezvoltareafireasca,aceastavaformamaduvaspinarii.

Tot Tn timpulsaptamaniiatreia,masadecelulerotunjita,

Aceastasectlunearatifunembrlonde28dezile,Tnconjuratde corion -membranace ifinvele,te de la Implantare{iicare,mal tirziu, vaformaplacenta.Vilozltatilecare ancoreazacorlonul de peretele uterinsuntvizlbile injur.

capata 0 forma mai lunguiata,de para.Capul embrionuluivafi formatTnparteamailarga, iarparteainferioaraacoloaneiver-tebralesprepolulmaiascutit.

ENCICLOPEDIA MEDICALA"-""-"""-~-~"-"-"""~.,.ETAPELE VIETII~,~

~S1p-far1la'n.a4~]ezvom fe_a.~Cefufefetreeprinmodifieari rapide in apatra saptamiinade fafeeundare.Aeesta esteineeputufperioadeiembrionare.La sfiir~itufsaptamiinii, embrionufpoate fi reeunoseut

22 de zile

(vederedin spate)Neuroporul rostal- Capatcranialneinchisal tubuluineural,dincareseva formacapul

Somite - grupuride celulepeambelepariialecorziidorsale(9ireispinarii)

25 de zile

Neuroporul caudal- Capatcaudalneinchisal tubuluineuralla"coada"embrionului.

Neuropolul rostal -incepesa se inchida

Primordiul cordului- Parteaproeminentadincarese vaformainima.

Placoda otica - dincarese vaformaurechea.

Sac Yolk. saculvitelin,sacmezodermic,captu9itcuendoderm.Aducenutrieniilaernbrion. "'-..l

Cordonulombilical -

coniineartera9ivenaombilicala,ce transportii.nutrienii9ioxigencatreembrion.

Mezodermul- Parteade mijlocdincarese vorformaintestinele

Foseta otica - dezvoltatadinplacodaotica.

27 de zile

p

Arcurile branhiale - iesutcare, vaformastructurilecapului9i

alegatului

Saculvitelin- treptatesteincorporatin corpulembrjonuJuL

Placenta- se Iipe9tede pereteleuterin,9ise leagade embrionprincordonulombilical.

Dezvoltareaanexelor embrio-nare

Sacul a.mniotic,membranapro-tectoare din jurul embrionului,Incepesa se formeze.De~iesteextremde micaIn aceststadiu,maitarziuse va umplecu lichidamniotic~ivaadaposticopilul~iplacenta.Tesutulcorionic,carese vatransforma In placentasedezvolta~i el. Stratul corioniceste cel mai superficial stratde celule ale blastocistului.Seata~eazaferm de mucoasaute-rina prinvilozitati,miciproiectiicare se adancescIn tesutul ceformeazapereteleuterin.Vilozi-tatile suntInconjuratede sangematern~iajuta la 5chimbuldeoxigen,nutrienti ~iproduse deexcretie.

Tot In aceasta etapase dez-volta~icordonulombilical,din-tr-un mugur.

SAPTAMANAA PATRA

Tntimpul celei de-a patrasap-tamani Izilele 22-28]embrionuldezvolta grupuri segmentatede celule mezenhimale,numitesomite. Acestea sunt perechi,de fiecare partea corzii dorsa-le, grup de celule ce 'lor forma~ira spinarii. Somitele se vortransforma In cartilaje, celulenervoase,oase~imu~chi.

SCHIMBAR\LE CORlUDORSALE

Coarda dorsala sufera schim-carr,as((ecfr1ca( ar1Umr(e lOr1e deceluleectodermicevorformaIncele din urma sistemul nervos.

Celulele din aceastazonaIncepsa formeze0adancitura,numita

~antneural. Marginile~antului,cresteleneurale5eapropieunadealta~ise unescoFormandtu-bul neural.Tubulneural mergecatre capul embrionului,undeun pliu larg, vizibil, va cre~te,formandcreierul. Cre~tereaseface ~ispre Inapoi, unde se vaformamaduvaspinarii.

' /

BATAILEIN1MIICarezultatal curbariiceducelaformarea unuicap~ia uneicozi,0 inima rudimentara,de formatubulara,se dezvoltaIn a patrasaptamana. Curbarea aducegrupurile de celule mezoder-mice,ce initial erau pozitionateanterior,catre 0 pozitieinterna,ce corespundepieptuluiembri-onului.Tntimpul celei de-a pa-tra saptamani,acesteceluleseunesc la mijloc, acolo unde seformeaza intestinele. Ele for-meaza un spatiu circular, caredevineapoiuntub.

Tntimp ce arcurile branhiale- pliuri de tesut ce 'lor formamaxilarele~ialte structuri alecapului ~i gatului - se dezvolta,tubulesteImpinsIn jos, In piept.Acestaformeaza0protuberantaevidentaIn parteainternaa em-brionului:cordulprimitiv.Tncepesa functi9niJk~aproapeimediat,Impingand celulele sanguinenouformatede-a lungulembri-Dnului. car

~ DategeneraLe

Acidul nalidixic apaifine chinolonelor,familie de antibiotice. A fost primachinolonasintetizata.A doua generariede chinolone, de tip II, sunt fluorchi-nolonele,i aqioneazaintr-un spectrumai larg,In specialasupraPseudomo-nas aeruginosa.

A:ctiune,Acidul nalidixicesteun bactericidiaqioneaza prin inhibareasintezeiADN-uluimicrobian.

'-' Acidul nalidixicesteunantibiotic.Se folosetefrecventpentnJtratareainfectii/oru~oareale tractufuiurinarinferior.

M-i'fecte .seclindare.

A c id nal idix:ic

Obinuite8 Senzariidegre81ii,varsaturi8 Diaree8 Spuzeala8 Moliciune81cterMaipu~inobinuite8 Sensibilitatelalumina8 Dureridecap..Reaqii psihotice,deexempludepresiiInterac~ioneaza cu:.Wafarina- administrareaconcomitentiipoatecreterisculdehemoragie.,Antacid- poatereduceabsorb~aaciduluinalidixc

8 Convulsij=potaparea busc;8 Copii ""' nu Ii se administreazacelorcuvarstemai micide trei luni;

. Afec~unihepatice- nu se adminis-treazacelor diagnosticaricu porfirie;8Analize de sange- dacase adminis-treazape 0 duratamai lungade douasaptamani,se recomaoda analize desange pentru ca pot scadea anumitev"lori;. Sarcina- se poate administra medi-camentuldoar In al doilea si al treileatrimestrude sarcina,nuIn primul;

Alla urinalNUME ORIGINAL

Zyloric

\/ TIP DEMEDICAMENT, Inhibitorenzimatic

PREZENTARETablete

NUMAI CU RETETA

1

3-.0a.QJ..,0:JQJ..........n0..,a.QJ..,0:JCD

>