EN CI CLO PED IE CO MPLETAD EMED I CINAi SIINVESTI GATIE..CLINI CA .. , . , '.. . . Apare in fiecare mar~i 1 6,90 LEI/19,90 MDL NR. EI~ - -- ~""-_. nterioru '--" J! ~ ' " j III LEuCEMIA: Diagnosticul ~itratamentul acestei boli complexe a sangelui. - CHIRURGIE PEDIA TRICA: Ce nevoi speciale are copilul COLESTEROLUL: Ce reprezinta ~i cum este testat III PASTRAREA ECHILIBRULUI: Cum ne ajuta urechile sa ne mentinem pozitia :. SCLEROZA MUL TIPLA: Elemente cheie ale acestei boli devastatoare. v ISSN 1791-6011 oeAGOSTINI 04 I
Transcript
EN CI CLO PED IE CO MPLETAD EMED ICINAi SIINVESTI GATIE..CLINI CA.. , . , '.. . .
Apare in fiecare mar~i 1
6,90 LEI/19,90 MDL
NR.
EI~
- -- ~""-_.
nterioru'--"
J!
~' "
j
IIILEuCEMIA: Diagnosticul ~itratamentulacestei boli complexe a sangelui.
- CHIRURGIE PEDIA TRICA: Ce nevoi
speciale are copilul
COLESTEROLUL: Ce reprezinta ~i cumeste testat
IIIPASTRAREA ECHILIBRULUI: Cum ne
ajuta urechile sa ne mentinem pozitia
:. SCLEROZA MULTIPLA: Elemente cheieale acestei boli devastatoare.
v
ISSN 1791-6011
oeAGOSTINI04
I
lnteriorul---------
CORPULUI~
UMANNuMARUL 4 - CUPRINS
CAZURIIN URGENl!\: AccidenteleAccidentele din traiic provoaca deseori leziuni severe,care necesita tratament de urgen\a. Exemplulprezentat arata evolu\ia cazului nefericit al dluiRussell, implicat intr-un accident de ma~ina.Sunt prezentate ~i alte doua cazuri cu cauze diferite.De Theodore Welch.
ONCOLOGIE:Leucemia acutaLeucemia este 0 boala maligna, caracterizata prinhiperproduqia anumitor celule albe din sange. Existadoua forme de leucemie acuta, ce afecteaza in specialcopii, respectiv adul\ii. Aceste trei foi arata cum sepune diagnosticul ~i care sunt ultimele tratamente.De Keith Patterson
- PEDIATRIECHIRURGIE: Informa\ii generaleChirurgul pediatru trateaza copiii din fazaintrauterina, inca de la identificarea spinei bifida[ruptura de co loan a), pana la adolescen\a. Se descriuafeqiuni care necesita interven\ii specializate ~i careprevin complica\ii ulterioare. De Mark Lambert
PEDIATRIECHIRURGIE: Chirurgia abdomenuluiUn chirurg ne arata care sunt 0 parte din problemeleabdominale ale copilului, ce necesita interven\iechirurgicala. Acestea variaza de la probleme minorece necesita 0 interven\ie invaziva minima, pe fat, incadin via\a intrauterina, pana la interven\ii majore, pestomac sau rinichi. De Kokila Lakhoo
Aceasta pUblicatie contine informatii generale ~i nuinlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie
similara. Continutul acestei publicatii nu trebuieconsultat in vederea stabilirii vreunui diagnostic
sau tratament, indiferent de simptome. Dacaprezentati orice fel de simptome, consultati medicul
curant. Autorii ~i editorii nu sunt responsabilipentru nici un fel de prejudicii suferite de orice
persoana a carei actiune se bazeaza pe informatiilecontinute de aceasta publicatie.
PATOLOGIEMORFOPATOLOGIE:Analiza calesteroluluiCare este 'ariginea colesterolului? El este esen\ialpentru func\ionarea normala a arganismului - se aflain toate celulele - dar 0 crestere a colesteralului inartere paate cauza un atac de cord letal.De William Marshall
CUM CONTROLEAZAURECHEAECHILIBRULUrechea este un organ pentru auz ~i echilibru.Aceasta foaie cerceteaza mecanismele complexe princare urechea interna ne permite sa ramanemin picioare ~i sa ne pastram echilibrul chiar~i pe cel mai accidentat teren.De Lisa White
INDEXUL BOULOR -SCLEROZAMULTIPLASM este a boala cronica a sistemului nervas central.Se ~tiu pu\ine despre cauzele ei, iar simptomatologia,evolu\ia ~i efectele pe termen lung ale bolii, variazade la individ la individ. Aici se prezina cuno~tin\eleacutale legate de aceasta afeqiune.De Trevor Silver
I QAT;f.\LQ...GJ')..E~~E.D4CAME~ltE:AMOXICILlNA, ANTIHISTAMINICESe va prezenta in detaliu un antibiotic frecventfolasit, amaxicilina, derivata din penicilina ~i catevaantihistaminice dintr cele mai frecvente.De Monique Aurora
Theodor Welch MS, BS, FRCS01.Welchpreda de §apteani chirurgia,in Thaiianda.A fost tirnp de 18aniconsuitantai OepartamentuiuiUrgente§iAccidfinte la SpitalulNorthwickPark,Harrow.In prezentpreda anatomieclinica la Cambridge.
Trevor Silver MB, BS, DA, FRCGPDr.Siiverestemedic generalist,pensionar,profesor de onoarelaOepartamentulde MedicinaGeneraiaal §colii de Medicina de ia SpitaluiSt.George din Londra.A scris desprereumato/ogie§i a predat despreaceia§iiucru.
Derek Coffman MBCH,FRCGPDr. Coffmaneste medic generalist,a scris foartemuit pentru diversepublicatii de medicina generaia,afost coautor ai catorva titiuri.A activatcu jumatate de norma in Sectia deGastroenteroiogiea SpitaluiuiSt. Mary,din Londra.
David Harvey FRCp' FRCPCHProfesorulHarveya fost numit in 1970pediatru consultant ia MaternitateaQueen Chariotte,din Londra. Din1995este profesor de pediatrie §ineonato/ogie ia SpitalulHammersmith.Chris WhittyMA,MSc,BM, Bch,MRCP,OTM?tHDr. Whittyeste cadrusuperior ia Spitaluide Boli Tropicaiedin Londra, iector la ficoala de igiena§i Medicina Tropicaladin Londra. Esteimplicat in cercetarea§i tratamentulmaiariei din toata lumea.
Stephen Large MS, FRCp,FRCS01Large este in prezent chirurgconsultant in chirurgie cardio---toracicadirector pentru transplantulde inima laSpitalulPapworth din Cambridgeshire.
Pippa Keech MBChB, MRCGO,DRCOGDr.Keech este medic generalist,cu norrrja redusa la Lyndhurst,NewForest.In trecuti S--i!Upublicat lucrariin BMJ, Medical Monitor §i Puise.
Ricki OstrovRicki Ostrov, de origine americana,stabilit in Marea Britanie, a publicatlucrari medicale §i de sanatate timp depeste 10 ani. A scris 0 serie de carti §ia coiaborat ia numeroase publicatii.
Paulette PrattReputat scriitor §i editor pe tememedicaie, CU0 experienta de peste20 d€ ani"lucrariie. iVi Pauiette Pr~tta aparut In numetbase revlste, cartl§i enciciopedii din Marea Britanie §iStateie Unite.
Monique Aurora MRCGp, DCHOriginara din Berna, Elvetia, Dr. Aurorapractica in prezent medicina ia Londra.Este interesata de sanatatea femeii §ia copiiuiui.
t
BiblioraftNu ratatibibliorafturile
speciale in care puletico/ectiona seria Interiorul
Corpului Uman!.Bibliorafturiie sunt
disponibile la chio§curiie
de ziare la pretul de 9,99LEI!45MDL .DeAgostinivaanuntadate/edepUblica,eabibliorafturiiorinseriadereviste.
ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA Sl DTP,LeVari Y Une SRL
TIPARIRESl LEGARE,Niki Ekdotiki
DIRECTORDE PRODUqlE TlPOGRAFIE,SleUosKrilsolakisDTP, RAY
IMPORTATOR,Media Se"ice ZawadaS.R.L
Coanlry Manage" Mariana Mihal,an
Markeling Manage" Mna BOJica
Redaclo" Gabriela Manlean
Consaltanl de spedaUlal" Dr- Simona Nanoveana
o;stdbation Manage" Dan lordache
ADRESA, slr- Loais Paslear nr. 38, eU, ap.S, seclor S.Bacoresli. Romania
DISTRIBUITOR,Hiparion SA
@2009 for DeAgoslini Hellas
@ 1998Midsummer Books LId
ISSN 1791-6011
Pre,u! numerelorPre,u! primului numar, 2.90 LEI!9,90MOLPre,ul celui de-al doilea numar.i al tuturar celorlaltenumere, 6,90 LE1/19,90MOL
Drepturi!e tuturar textelor se afli3sub copyright. Esteinterzisa reproducerea. stocarea. transmiterea sauutilizarea comerciala a materialelor, sub orice forma, fara
acordul scris al editorului. Editorul'.i rezerva dreptul de aschimba ordinea publicarii subiectelor sau Inlocuirea lor.
J
Credite Foto,
Nr. CapitoL/Nr.foaie./Fa,a sau Spate
2/2/F, WTMPL;2/2/5, Robert Harding Picture Library. Tony
Stone/Gilbert Lundt, Tony Stone/Jon Gray, SPL!BA; 12/1/F,
SPL/Astrid & Hanns-Frieder Michler, SPL/Dr P Marazzi, SPL/
Custom Medical Stock Photo; 12/1/5, BA. WTMPL; 12/2/F, SPL/St
Bartholomew's Hospital. SPL!Dr P Marazzi, WTMPL; 12/2/~
~ 11:0001Russel, 65de ani, conduceama~inadJnd uncainea trecutln goan13strada. $oferul a franatputernic ca s13-levite ~i a derapat pe asfaltulud, intrandintr-un staLpde iluminat. De~ipur-ta centura de siguran\13,a fost proiectat puter-nic in volan ~i picioruLstang s-a izbit de bordoUntrec13tora sunat la 112.
Odat13ajun~i la locul accidentuLui,membriechipajului de pe ambuLan\13s-au asiguratC13dl Russell este con~tient ~i respir13~i i-aumontat un guler pentru a stabiliza regiuneagatului. Cu ajutorul echipei de descarcerarel-au scos din ma~in13.Personalul paramedicalde pe ambuLan\13a observat ci3pacientul aredureri mari, care ii ingreuneaz13respira\ia. Aumai diagnosticat 0 fractur13a femurului dreptlos lung) ~i au aplicat provizoriu 0 atel13.
11:40
~'Coi1floliil'ie".,nelor:.vitale
I
La spitaL au fost controlate "semneLevitale"aLepacientului: pulsul, tensiunea arterial13,respira\ia, gradul de con~tien\13 ~i stareagenerala. I s-a pus 0 perfuzie intravenoasa~i s-a recoltat sange pentru examinare ~ipentru a determina grupa de sange, care sapermit13transfuzia pentru suplinirea sange-Luipierdut.
Medicul de la urgen\e l-a examinat pe dlRussell pentru a evalua ranile; coasteLeeraufoarte sensibile ~i respira\ia dureroasa. Pepartea dreapta a toracelui era 0 matitate Lapercu\ie ~i respira\ia se auzea foarte slab peaceasta parte; pulsul era rapid 1100de bataipe minutJ. Coapsa dreapta era umflata, dargamba aveaaspect normal, cu puis bine ba-tut la nivelul gleznei.
Un radiolog a facut mai multe radiogra-fii. Radiografia toracic13a aratat 0 fractura asternului ~i trei coaste fracturate ~i apari\iaaerului ~i sangelui in partea dreapta a cutieitoracice. Radiografia a confirmat ~i fracturafemuraLa, in treimea medie.
~!c
~?
"'---/
Eehipaju/ ambu/antei este pregatit sa /uerezein eehipa. Aici, 0 persoana ii administreazad/ui Russell oxigen, ea sa-/ ajutesa respire, 0a/ta ii monitorizeaza semne/e vita/e. Ei trebuiesa se asigure ea transportu/ eatre spital estefaeut in eonditii cat mai bune.
Eehipaju/ ambu/antei §Iieehipa dedeseareerare s-au straduit sa if seoata pe d/Russell cat mai repede din ma§lina. Deoareeenu au putut eva/ua amp/oarea /eziunilor, eraueon§ltienti ea trebuie sa fie foarte atenti atuneieand mi§lea aeeidentatul.
12:25
MontareaurflJidrenin toracePrezen\a sangeLui ~i a aerului in cutia tora-cici3a impus montarea unui tub de dren caresa Ie elimine ~i sa permita plamanului sa seextinda. S-a cura\at partea dreapta a pere-telui toracic ~i a fost acoperita cucampuri sterile.
A fost localizat locul potrivitpentru punc\ie, chiar sub coasta acincea. S-a administrat injectabilanestezie locala, s-a facut 0 inci-zie in piele ~i mu~chii au fost se-para\i cu un departator, pentru aavea acces la pleura linveli~ul in-tern al toraceluiJ. Medicul a facutun orificiu pentru tubul de dren ~is-a asigurat ci3plamanul nu era langa pere-tele toracic. Tubul de plastic a fost introdus~i prins de piele pentru a-i men\ine pozi\ia.Celalalt capat a fost introdusintr-un dispo-zitiv de drenaj sub apa, care permite aeru-lui ~i sangelui sa iasa din cavitatea toracici3fara ca aerulsa pi3trunda inapoi. Alta radio-grafie a fost facuta pentru a controla pozi\iacorecta a tubului.
13:05
TriTc.!i'!fI~~,Ii{~i~!zLlluiC X)...Ulterior, dl Russell a fost dusin sala de ope-ra\ii, unde chirurgii ortopezi au introdus 0tija metaLici3prin tibie, chiar sub genunchi,astfelincat sa se poata exercita 0 traqiune
FOAIA' !
Drenaju/ toraeie este faeut euun aparat simp/u, pentru
indepartarea aeru/ui §Iiliehidu/ui din eavitatea toraeiea.
Se monteaza ehirurgiea/ §Iielimina, prin seurgere, aeru/ §Ii
siinge/e din p/amiini.
pe coaps13,cu men\inerea femuruLui in po-zi\ia corecta, pe parcursul vindecarii. Paci-entul a mai fost examinat 0 data, pentru aavea siguran\a ca nu mai sunt ~i alte leziuniasociate ~i a fost transferat la seqia de re-cuperare.
Orenul de la nivelul toracelui a fost scosdupa cinci zile, dupa ce aerul ~i sangele pre-zente in torace au fost eliminate ~i pl13manuls-a extins la loc. Ol Russell a ramas cu pi-ciorul sub traqiune pana cand femurul s-avindecat complet. Oupa cateva saptamani,el mergea cu carje ~i urma 0 perioada defiziote~apie pentru a-~i intari piciorul frac-turat. In decurs de ~ase luni s-a recuperatbine dupa leziunile multiple suferite.
I
IJH,G'I;"T-,~Cp~1 In,urgenl~
Cheia de piuLiteLaLucru1
Curiozitatea I-a cople?it pe mi-cutul Jason, in varsta de cinciani, cand a gasit cheia de piulitea t"atalui.A incercat sa 0 potri-veasca pe diverse obiecte s;i,incele din urma, a incercat sa s;i-opuna in jurul penisului. S-a po-trivit destul de strans s;i canda incercat sa 0 scoata nu a maiputut. A chemat-o pe mama,care a facut tot posibilul sa 0scoata, dar capatul penisuluise cam umflase s;i copilul aveadeja dureri. Mama lui Jason l-a
Luat ?i s-au prezen-tat la 0 unitate deprimiri urgente.
16:55Masuri radicale
Diagnosticul era evident s;iper-sonalul medical a incercat saindeparteze cheia. Intre timppenisul lui Jason se umflaseprea tare, chiar s;idupa apLica-rea unor pungi cu gheata, caresa-i reduca edemul. S-a decis
.,Accide!'tu//ui Jason este tipicpentru cazurile in care curiozitateacopiilor duce /a raniri care pot fifoarte dureroase.
tea taia cheia de piulite. Dupa cea aflat cand a mancat ?i a bautJason ultima data, anestezis-tul i-a administrat un aneste-zic bland. Jason a fost adormitpentru 10 minute, timp in carepersonaluL medical a putut saLucrezeneintrerupt.
Dupa taierea unei parti a che-ii, scoaterea ei tot nu a fost posi-bila, as;aca a trebuitindepartatas;icealaLtaparte. Acest lucru s-afacut fara Lezareapenisului.
~I
De~i penisu//ui Jason era ro~u~i umflat, dupa taierea cheii, arevenit in scurt timp /a norma/,fara afectare pe termen lung.
ca singura solutie ar fi taiereacheii. Din fericire, personalul deLaintretinerea spitalului a eututsa furnizeze un fierastrau. Intretimp, Jason devenise destul deagitat,?i era evident ca nu va stalinis;tit destul timp pentru a pu-
19:20
Jason ?i-a revenit us;or dupaanestezie. EdemuLa cedat rapids;i i s-a permis externarea maitarziu, in cursuL serii, dupa cea putut urina. Intre timp, peni-sui s;i-a recapatat dimensiunilenorma Ie, dar era inca vanat inzona strangulata. MedicuLa re-comandat ca penisul sa fie tra-tat cu atentie cateva zile la baies;i la folosirea toaletei.
De?i legea precizeaza ca ori-ce obiect [In afara partilor cor-pului cum ar fi apendicele saupietreLe de la rinichiLindepartatde medicin spital devine propri-etatea unitatii medicale Jason aprimit cheia, ca amintire a uneilectii invatate.
~I
Fracturadebrat la cadereadinpornHarry, in varsta de opt ani, a ca-zut dintr-un copac s;i a aterizatcu sprijin pe bratul drept. MamaI-a dus imediat La spitalul dinzona, unde un medic i-a exami-nat cotul care era foarte dure-ros La mis;care s;i, evident, um-flat. Medicul i-a controlat puLsuLs;iincheietura mainii s;ile-a gasitnormale; mana era normal co-lorata, roz, cu simtuL pastrat s;idegetele se puteau mis;ca.
15:20
'Badiografiileii'aiag"J,sticul "
S-au facut radiografii din fata s;idin profit ale cotului. Interpre-tarea radiografiilor copiluLui nueste us;oara,din cauza structuriiosoase in formare, a?a ca me-dicul a discutat radiografiile cucolaboratorii.
Concluzia a fost ca exista 0
fractura a humerusului in por-tiunea inferioara a bratului.Bratullui Harry a fost imobilizat
Se poate vedea pozitionareaoase/or cotu/ui ~i a arterei brahia/e.0 fractura in aceasta zona poateafecta artera ~i irigarea miiinii, cuconsecinte foarte grave.
intr-o es;arfas;ia fost chemat unchirurg ortoped.
Dislocarea portiunii inferioarea humerusului printr-o fracturapoate fi grava, deoarece capatulascutit al osului fracturat poateleza artera brahiala, care irigaantebratul s;imana.
16:30
Opera!iaHarrya fost operat de un chirurgortoped, medic primar. Operatiaavea scopul de a permite re-ducerea fracturii [0 procedurachirurgicaLa ce repune in pozitieoaseLe deplasate sau fractura-te). Dupa ce fractura a fost re-dusa in mod'satisfacator, bratula fost imobiLizat intr-un bandajgipsat, de la axila, la incheieturamainii. Harry a fost dus intr-un
salon ?i bratul a fost mentinutridicat. 0 asistenta controla re-gulat culoarea, sensibilitatea s;ipulsuLla nivelul bratului, pentrua avea siguranta ca nu existanici 0 leziunea arterei ce vas-cularizeaza mana. In dimineataurmatoare bratul era in continu-are roz s;icald s;iradiografiile auaratat ca oasele fracturate eraucorect pozitionate. Harry a fostexternat.
Radiografiile copiilor suntdeseori greu de interpretat.
Fractura /ui Harry abia se vedeaproape de capatu/ humerusu/ui,
deasupra articu/atiei cotu/ui.
RecuperareaDouazile mai tarziu Harry a fostvazut la 0 clinica de ortopedie,pentru a se asigura ca evolutiaeste favorabila. Bandajul gipsat afost lasat pentru 0 luna, pana lavindecarea completa a osului.
In general, rezolvarea acestuitip de accidente este excelentas;iHarry s-a recuperat complet- dupatrei luni s-a intors lajocurile sportive pe care Iepractica - fotbal s;icricket.
~
I
~
MEDICINAGENERA[A~]}licoIQgk
leucemia acutaLeucemia este a boala maligna caracterizata prin hiperproductia anumitor celule albedin sange [leucocite]. Leucemiile acute se dezvolta rapid. Exista doua tipuri principale,
unul afecteaza in special copii, altul, prioritar adultii.
Leucemia este rezultatul pro-duqiei necontrolate de leucoci-te, derivate dintr-o celuU3unica,mai putin diferentiata, ce a su-ferit mutatii. Aceste celule suntimature sau au forme anormale~i numarullor, excesiv crescut,duce la simptomatologia ceapare in leucemie.
Leucemia poate fi acuta saucronica. In leucemia acuta,boala este rapid letala fara tra-tament si leucocitele sunt detip foart~ imatur. In leucemiilecronice, boala progreseaza maiincet $i celulele leucemice sunt
I
~
ANEMIA
0 produqie insuficienta de he-matii produce anemia, cea maicomuna forma fiind cea in carelipsesc elementele constitutive,precum vitamina 812 sau fierul.
Simptomele anemiei includpaloarea tegumentelor $i a mu-coaselor ~i oboseala. Pentru cahematiile sunt raspunzatoarede transportul oxigenului catretesuturi, 0 scadere a hematiilorduce la probleme de respiratie $i0 con$tientizare a batailor inimii- palpitatii - in timpul efortuluifizic.Cel mai frecvent tratamental anemiei asociate leucemieieste transfuzia de hematii.
TROMBOCITOPENIA
Celulele plachetare sunt res-ponsabile de obturarea micilorsparturi in vasele micide sange,prevenind sangerarea. Ele seaduna in gramezi pentru a formaun agregat plachetar, care, ulte-
mai mature.La oamenii sanatosi, leucoci-
tele imature !cel'ulel~ blastice)se inmultesc ~i se matureazain maduva osoasa ~i apoi sunteliberate in sange.
In leucemia acuta, acestecelule primitive [bla$ti) nu re-u~esc sa se matureze ~i sa seacumuleze. Celulele medularese inmultesc mai mult decatar trebui ~i nu se distrug candar trebui. Maduva osoasa esteresponsabila de producereatuturor celulelor anormale alesangelui $i, daca este plina cu
celule imature blasatice, ce-lulele seriei albe, cele rO$ii $itrombocitare nu mai sunt pro-duse in cantitate suficienta.Acest e$ec este motivul frec-vent pentru care pacientii culeucemie acuta ajung la medic.
Neutrofilele sunt celulele cu rol
principal in apiirarea impotrivainfectiilor bacteriene. Aici, se pot
vedea in siingele unui bolnav desepticemie bacteriana neutrofilele
ce prezintii pete colorate violet ininterior. Bacteria va fi inglobatii intr-
0 vacuola ca un balon ~i digeratii.
rior, este intarit printr-o reteade fibrina, produsa de sistemulde coagulare. Un numar scazutde trombocite este denumit printermenul de trombocitopenie.Pacientii pot avea trombocito-penie din motive diverse, unuldintre cele mai frecvente fiind
~
purpura trombocitopenica idi-opatica, 0 boala autoimuna, incare sistemul imunitar al cor-pului distruge plachetele. A~acum lkucemia tulbura produqiade hematii ~i leucocite normalein maduva, la fel e tulburata $iproductia de trombocite, cau-zand trombocitopenie ~i sange-rari.
Aceasta sangerare aparefrecvent in piele, producandechimoze mici,de marimea uneigamalii de ac [purpura] $i, decele mai multe ori, este mai in-tensa pe gambe, unde presiuneahidrostatica este mai mare. Pa-
Pacientii cu leucemie acutiimieloidii (AML) sufera frecventde siingeriiri, infectii ~i inflamatiiale gingiilor. Siingerarea datoratiitrombocitopeniei este frecventii~i afecteaza in special pielea~i gingiile.
..
Structura miiduvei osoase sevede pe aceastii lama coloratiiin microscopie electronicii.Miiduva (portocalie) continecelule stem, care formeazii celetrei tipuri celulare : celulelero~ii (hematiile), celulele albe(Ieucocitele) ~i plachetele(trombocitele).
cientii mai pot observa vanataiaparute foarte u$or, sangerareprelungita la injeqii sau recol-tarea de sange pentru analize,ocazional sangerari mai severedin stomac, intestine sau trac-tul urinar. Tratamentul pentrusangerarea trombocitopenicain leucemie este transfuzia detrombocite.
Trombocitele au viata scur-ta, de numai 2-3 zile, in timp cehematiile dureaza pana la 120de zile in circulatie. Aceastainseamna ca efectul benefic altransfuziei de trombocite estede durata scurta ~i ele trebuieadministrare la fiecare dte-va zile. Trombocitele au duratascurta de viata $i in sangele do-nat, mai putin de 5 zile [hema-tiile pot dura cinci saptamaniJ.Pentru a ajunge la 0 doza efici-enta, se obi~nuie~te sa se extra-ga trombocitele din cinci dozede sange de la donatori, pentrua fabrica a doza de trombocite.0 alta varianta este ca donatorulsa fie conectat la 0 ma~ina, nu-mita separator de celule, careextrage trombocitele din sange,in timpul pasajului lor. Plasma ~icelulele care nu sunt necesarese intorc in vasele de sange aledonatorului.
I
Ie
~
Cea mai comuna celula alba dinsange este neutrofilul. Acestaeste eficient in omara rea bacte-riilor ?i este cea mai importan-ta arma in infectiile bacterieneuzuale.
Cand maduva osoasa esteplina cu celule leucemice inuti-le, numarul de neutrofile scade?i infectiile bateriene obi?nuitedevin a problema, atat la pu-nerea diagnosticului cat ?i intimpul tratamentului. Numarulscazut de neutrofile in sange senume?te neutropenie. Infectiilece apar pot fi pneumonii, infectiiurinare, ale pielii sau se dezvol-ta cu punct de plecare la branu-lele intravenoase.
Deseori febra este principalulsemn al unei astfel de infectii ?ieste necesara administrarea ur-genta de antibiotice, intravenos,dupa ce au fast recoltate probede sange ?i de urina pentru cul-turi, precum?i probe de pe oricezona vizibil infectata.
Enterococul rezistent lavancomicinii recoltat dela un pacient cu leucemieacutii, cre;;te in centrulacestei pliicu(e agar. Unmicroorganism indicatorcre;;te in jurul marginiipliicu(ei, care estesensibilIa majoritateaantibioticelor. Au fostplasate discuri de hiirtleimpregnate cu antibioticediverse in zona dejonc(iune dintre douii ariide cre;;tere a bacteriilor.Organismul indicator afost distrus de antibiotice,dar enterococul nu.
fntr-o aftii a giitului, placardelealbe de fungi se pot vedea pefundalul inflamat.
TRATAMENTULCUANTIBIOTICE
Antibioticele pot fi schimbatedaca febra nu cedeaza sau dacabacteria ce cre?te pe culturieste rezistenta la antibioticul
folosit. Dezvoltarea unor super-microbi, rezistenti la antibioti-ce, este a problema la pacientiicu leucemie acuta, in special incazul enterococului rezistentla vancomicina. Gura ?i ?ezutulsunt zone relativ "murdare" aleorganismului, in sensul numa-rului de germeni rezistenti ?icand imunitatea este scazuta,chiar ?i cele mai "prietenoase"bacterii, numite comensuale,care traiesc in aceste zone, de-vin patogene ?i produc infectii.Pentru a preveni acest lucru,pacientii cu neutropenie trebu-ie sa foloseasca regulat anti-
in aceastii radiografie a unuipacient cu leucemie acutii ;;ipneumonie, partea superioariia pliimiinului drept estecondensatii, spre deosebire decealaltii parte, cu aspect normal.
septice pentru spalarea gurii !?isunt sfatuiti sa evite alimentelecu conti nut ridicat de bacterii,precum branzeturile fermen-tate. Majoritatea alimentelor inconserva sunt sigure, la fel ca?i alimentele proaspete ?i celebine prelucrate termic.
De obicei, pacientul cu neu-tropenie este tratat intr-o ca-mera individuala ?i izolat de vi-
zitatorii care au raceli sau alteinfectii. Unele spitale au filtreincorporate in aparatele de aerconditionat pentru indeparta-rea bacteriilor?i fungilor ce potcauza infectii.Pacientul face mai frecventinfectii de la propriile bacteriidecat de la cele din mediulin-conjurator.
' /
INFECTIILE ASOCIATE
Neutropenia tratata cu antibi-otice pe perioade indelungateface organismul mai suscepti-bil la infectiile fungice supra-adaugate. Una dintre cele maifrecvente este afta, cauzatade ciuperca Candida albicans.Pentru a preveni aftele, paci-entii cu neutropenie sunt trataticu medicatie antifungica, pre-cum amfotericina.
Aspergillus produce a alta in-fectie fungi~a, in plaman, greude tratat. In aceasta infectiese pot vedea zone rotunde peradiografia pulmonara, fiecii"~re reprezentand un bulgare defungi.
Pentru a minimiza expunerea labacterii ;;i fungi cu transmitereaerianii, aerul intrii la capiitulpatului ;;i 0 perdea de aer filtrateste suflatii in jos din baldachin.
acuta este vitala pentru prognosticul ?i tratarea simptomelor
f
Leucemiaacuta se imparte inleucemieacuta mieloida[LAM]si leucemie acuta limfoida[LAL). Nu exista semne cliniceclare care sa faca deosebireaintre LAM!?iLAL.
De!?icelula primitivablasticaeste caracteristica ambelor ti-puri, exista diferen\e subtile inaspectul microscopic al bla!?-tilor din leucemia mieloida !?ial celor din leucemia limfoida.Este importat sa se precizezetipul de leucemie acuta de caresufera pacientul, caci exista di-feren\e de prognostic!?ide tratament.
Daca exista dubii pri-vind tipul de leucemie,este de ajutor efectu-area unor investiga\iispeciale. De exemplu,testele imunologicede-tecteaza, pe suprafa\amembranei blastice,caracteristicile speci-fice bla!?tilor mieloizisau limfoizi, folosindanticorpi cu specificita-te inalta.
~
IMPLICAREASNC
Bla!?tii din leucemiaacuta limfoblastica !?i,in cazuri rare, cei dinleucemia acuta mie-loblastica, pot sta ascun!?i increier sau in maduva spinarii,de cealalta parte a barierei he-matoencefalice, unde chimiote-rapia nu le poate ajunge. Dupace sangele !?imaduva au fastcura\ate de celulele leucemi-ce, aceste celule pot cauza re-
caderi. Pacientii cu leucemie asistemuluiner~oscentral [SNC]pot suferi de dureri de cap, var-saturi, crize paroxistice !?idife-rite paralizii ale nervilor faciali!?iai ochilor. Tncazurile de leu"cemie acuta limfoida, injeqiilecu chimioterapice se adminis-treaza in lichidul cefalorahidi-dan, prin punqie lombara, pen-tru a preveni afectarea SNC.Radioterapia la nivelul capuluieste !?iea utila.
Cel mai frecvent, punctiilemedulare se fac din stern, pelvissau, in acest caz, din osul coxal.Este introdus un ac de punctie inmiiduvii fji se aspirii prin seringii.Pentru investigatia de laboratore necesarii 0 cantitate micii demiiduvii.
Tratament ?i prognostic
~Rata vindecarii
leucemia acutamieloida
30-40%cuchimioterapie
leucemia acutalimfoida
60-70%cuchimioterapie
Inciden~a Afecteaza,n majoritateadultii
AfecteazaInmajoritatecopiii
Implicarea sistemuluinervos central
Rara Frecventa
Se vede aici cum miiduva este
aspiratii din miiduva osuluicoxal. Aceasta este 0 proceduriistandard, ce se efectueazii subanestezie localii.
Teste de diagnostic pentru leucemia acutaCelulele primitive din sange S;idin maduvaosoasa, precum S;ischimbarile in structura S;inumarul cromozomilor furnizeaza informatiiesentiale pentru diagnostic S;itratament.
- vor arata re-ducerea numarului de hematii[exprimatade obiceiprin niveluluihemoglobinei),neutrofile?i trom-bocite. Celulele leucemice inva-deaza maduvaosoasa?i se revar-sa in sange, fapt tradus frecventprintr-un numar mare de leucoci-te. Examinareasangelui la micro-scop va arata existenta celulelorprimitive,de tip blastic.
Maduva osoasa poate fi exami-nata prin introducerea unui accu lumen larg in os, in portiunileunde periostul este subtire ?iunde, in mod normal, se gase?temaduva ro?ie activa, de exempluin stern sau in osul coxal.Aceas-Ui recolatare se face, de obicei,sub anestezie locala, asema-natoare celei fotosite in stoma-tologie. Maduva osoasa poate fiextrasa folosind 0 seringa. Dinaceasta proba se fac sectiunicare sunt examinate la micro-scop, dupa cotorare.
Tnleucemia acuta se observamulte celule teucemice imature,care nu mai apuca sa se trans-forme in celulele mature nor-male, folositoare organismului.
Be reeolteazii probe de miiduviieu un ae de punetie, de obieei din
stern sau din pelvis.
Be preparii un frotiu de sangeprin intinderea unui strat subtire
de sange de-a lungul unei lame- aeesta se usueii, se eoloreaza~i se examineazii la mieroseop.
Proba ee se vede aiei a fost luatiide la un bolnav eu leueemie
aeutii mieloidii (LAM); eelulelemari, colorate intens, sunt bla~ti,
eelule imature.
- '--.,/I
...
Aeest eariotip aratii existen!aunor eromozomi anormali din
eelulele leueemiee ale unui bolnavde LAM. Apare, in aeest eaz, un
eromozom 8 suplimentar, prezentin 13 % din eazurile de LAM.
"'-/ !
Canalul medular este evidentiat in seetiuneatransversala a osului normal. Aeeasta esteprineipala loealizare a miiduvei.
t'itogeneticacromozomilordupa marime ?icariotipul celular [modelul spe-cificcromozomialal unui individ].Uneori, in leucemie, cromozomiisunt anormali.
Anumite anomalii pot sugeraun prognostic mai bun sau mairau decat cel din majoritatea ca-zurilor, ceea ce poate impune untratament mai bland sau mai pu-ternic. Anomaliilecromozomialereprezinta ?i un marker at celu-lelor leucemice, care ar trebui sadispara in cazul unui tratamentce a avut succes.
~~
~.
0:,: ,", )8 !t Ai
~,;;\ #'1.
Activitatea tuturor celulelor, in-clusiv a celor leucemice, estecontrolata de codul genetic celu-lar. AND-ulcare alcatuie?te co-dul genetic se afla in cromozomiidin centrul nucleului celular.
Cromozomiipot fi studiati prinefectuarea de culturi celulare,care sunt aduse in stadiul de di-viziune?i apoi "Inghetate"in timpce cromozomii sunt impra?tiati,prin adaugarea unei substanteotravitoare, cum ar fi colchicina,in mediul de cultura. Celulelesunt apoi umflate prin suspensialor in solutie salina diluata ?i in-tinse pe lame pentru a fi studiatela microscop. Celulele se sparg,eliberand cromozomii. Ace?tiasunt apoi colorati ?i analizati.
Folosirea unui microscopcomputerizat permite aranjarea
ni2 53 4
nQ fi'~0\1t'u XiiIh t, ;iJ....... ~~,
6 10 12117 8. 9
iA Qd I'--/
.~ ," ~ " .... ,.... ft')
13 15 18.16 1714
,-.. ltir;, t .""'.19 21 22 ~20
I
" /
~,
\ /
~
MEDI(;r~rA~GENERALA: OncQ(o Ie
Tratamentulleucemiei acuteProgresele facute de transplantul medular, chimioterapie, radioterapie
~i tratamentele de sustinere, au imbunatatit toate prognosticul ~i rata desupravietuire atat la copii cat ~i la adulti
f
Tratamentele de sustinere suntnecesare pentru a compensa in-capacitatea maduvei de a producecelule sanguine normale. Majorita-tea acestor tratamente sunt admi-nistrate intravenos ?i este nevoiede monitorizare clinica frecventa.Se obi?nuie?te sa se instaleze uncateter lung intravenos [linie Hick-man], ce trece cativa centimetriprin piele Inainte de a intra Intr-unvas de sange mare, de la gat sau dela umar. Acesta ajunge apoi In celmai mare dintre vase, deasuprainimii[vena cava superioaraJ. Candnu este folosit, capatul cateteruluipoate fi sigilat ?i umplut cu solutieanticoagulanta pentru a preveniformarea cheagurilor.
Astfel este perm is accesul u?orIn sistemul circulator al pacientului?i cateterul poate fi pastrat pentruun an ?i mai mult daca este nece-sar. Chimioterapia poate fi admi-nistrata pe aceea?i cale.
Asistenta administreaziichimioterapia intravenoasii unui
biiietel bolnav de leucemie. ~
!~~Jtj~le [~tJ;;~e'mjeialcute
In majoritatea cazurilor cauzelenu se cunosc dar posibilitii~ileinclud:
. Dezmembrarea AND-ului leuco-citar, fara sa se cunoasca cauzaacestui defect.
. Anumiti copii cu anomalii cro-mozomiale, precum cei cu sin-drom Down, prezinta risc cres-cut de a face leucemie acuta.
. Tratamentele anterioare cu chi-
mioterapice pot afecta AND-ulnormal leucocitar §i predispunla aparitia leucemiei acute.Aceasta posibilitate este maimare In cazul agentilor alchi-lanti folositi In tratament saudaci! chimioterapia se combinacu radioterapia.
8, Expunerea la radiatii predispu-ne la aparitia leucemiei acute.Exista un numar mai mare decazuri In zonele Invecinate Ger-
nobiHului, locul unui accidentnuclear, §i, Inainte de Imbunata-tirea standardelor de protectie
TranSElantul medLilarChimioterapiaIn doze mari ?iradioterapia Intregului corpcurata maduva osoasa Inaintede transplantul medular. Acesttratament distruge multe dintrecelulele leucemice reziduale dinmaduva. De asemeni, sistemulimun transferat de la donatoreste capabil sa recunoasca celu-lele leucemice reziduale si sa ledist~ga - efectul grefei I~potri-va leucemiei. Efectulnegativesteca exista posibilitatea ca celuleledonatorului sa lupte Impotrivatesuturilor primitorului ?i saapara boala grefa contra gazdei.Tngeneral, sunt afectate pielea,
radiologica, In n!jndul radiolo-gilor, leucemia avea incidentacrescuta.
. La caini §i pisici, leucemia poatefi transmisa de un virus. La oa-meni exista 0 forma foarte rarade leucemie, cauzata de un vi-
rus, care se gase§te In Japonia
§i In Garaibe, denumit HTLV-I(virusul uman al leucemiei cucelule T tipull).
. Periodic, se constata existentaunor cazuri grupate de leuce-mie - In special LAL; cum ar fiincidenta crescuta a leucemieiIn zona §antierului nuclear $el-lafield, atribuita nivelului local.crescut de radiatii.
Aceasta cre§tere 10-cala a numarului decazuri de leucemie se
Intalne§te peste tot peglob §i poate fi cauza-ta de factori de mediu
sau de agenti infecti-
o§i necunoscuti.
-intestinele?i ficatul, dar nu esteexceptat niciun alt organ.
Maduva donatorului este in-trod usa intravenos In organis-mul gazdei. Dureaza 3-4 sap-tamani pentru ca celulele stemsa creasca si sa se normalizezenumaratoar'ea leucocitelor. Tnaceasta perioada. organismulgazdei se confrunta cu toateproblemele asociate unui numarmic de neutrofile ?i trombocite,respectiv infectii ?i sangerari.Cateodata, maduva nu cre?te,adica grefa a fost respinsa.
De aceea, acest tratamenteste rezervat cazurilor cu reca-deri dupa chimioterapie clasicasau celor In care chimioterapiaeste putin probabil sa actioneze.Transplanturile medulare se facde obicei la pacienti cu varstasub 50 de ani, deoarece cei maiIn varsta s-ar puteasa nu tole-reze procedura,
Transplantul medularimbuniitiiteflte prognosticultuturor pacientilor fli in special alcopiilor cu LAL.
I
ME£>lCIJJAGENERAL$::OncoLog,ie
ChimioterapiaChimioterapiatinte$te selectiv celulele maligne pentrua permite celulelor normale sa repopuleze maduvaosoasa. Scopul chimioterapiei este de a distrugeselectiv celulele leucemice maligne, permitandcelulelor normale sa creasca din nouin maduva osoasa.
Tratamentul chimioterapic se imparte in trei faze:inductia, consolidarea $i mentinerea.
INDUqlAFaza initiala a chimioterapi-ei este induqia. Dupa aceas-ta, maduva ar trebui sa nu maicontina celule leucemice ~i nu-marul celulelor din periferie safie normal. Tratamentul nu estesuficient pentru a trata leucemiaacuta, deoarece este cunoscutdin experienta faptul ca ramancelule reziduale, care nu aparpe 0 cantitate mica de tesut re-coltat prin punctie, ~i care pro-voaca recaderi.
CONSOLIDAREA
Pentru a preveni recaderile ulte-rioare, se administreaza chimi-oterapie de consolidare. Acestetratamente se fac, de obicei, peparcursul mai multor luni de zile.
MENTINEREA
Tn leucemia acuta limfoida, darnu ~i in cea mieloida, s-a dovediteficienta terapiei de mentinere.Este vorba de chimioterapie indoze mici, adaptate astfel incatsa nu cauzeze scaderea numa-rului de celule din sange ~i carepoate fi administrata fara inter-narea pacientului. Majoritatea
Majoritatea medicamentelorcitotoxice au efecte secundaresimilare:. Gre~uri~ivarsaturiDinfericire, descoperireaunor noiantiemetice, precum ondanse-tron, aInsemnatcontrolul eficiental majoritatii cazurilor.. Alopecia (caderea parului) ~iafectarea cre~terii unghiilorAcumca moda promoveazaparulscurt, acest efect secundar estemai bine tolerat decat In trecut.Exista numeroase tehnici prin
Prin chimioterapie intravenoasii,pacientii primesc un numiir desubstante. in cazulleucemiei,
tratamentul poate dura luni.
copiilor cu leucemie acuta lim-foida primesc un tratament cedureaza in total in jur de doi ani,dintre care 18 luni dureaza tra-tamentul de mentinere.
Chimioterapicele folosite inleucemia acuta reprezinta unamestec de agenti anticance-ro~i, similar cu cel folositln oriceboala canceroasa. Se folosescmedicamente multiple pentrua maximiza ~ansa de a omoricelulele leucemice, deoarecefiecare drog actioneaza pe unanume sector al metabolismuluicelular. Efectele secundare alefiecarui medicament pot fi ~i elereduse prin folosirea unei com-binatii de medicamente, in dozemai mici. S-a ajuns la standar-dizarea formulelor de tratamentprin compararea continua a re-zultatelor obtinute de diverseformule de tratament. Formulacare are cel mai bun rezultateste apoi adoptata ~i comparatacu 0 formula noua.
Radioterapia la nivelulcapului este, de multeori, 0 procedurii eficientiiin prevenirea impliciiriisistemului nervos centralin leucemie.
.Ji!fe:ct:E:!secuneliare ale il:t19!eNcaUei~ : ;.; . ... .,... .. ... .. . I
care este minimizat acest efect,precum racirea scalpului cu ajuto-rul pungilor de gheata, de~i bene-fieiul nu este sigur. Parull~i reiacre~terea odata cu terminarea tra-tamentului ~i, Intre timp, ar puteafi purtata 0 peruca. Intrerupereacre~terii unghiilor poate duce laaparitia striurilor pe unghie, daracestea dispar odata cu cre~tereaunghiei.II Scaderea numarului de celulecirculante in sangeDeseori numaratoarea de celule Insange iese mai prost, dupa chimi-oterapie, Inainte de a se Imbunata-ti. Tratamentul de suport necesareste descris aiei. Hormonii care
Anti emeticele sunt folositepentru a diminua senzatia degreatii asociatii chimioterapiei.
controleazii productia de leucociteIn maduvii, In special factorul de
stimulare a col~ni1lorde granulo-cite (G-CSF). P'ot fi administratipacientilor pentru a stimula pro-ductia de leucocite normale dupace maduva a fost inhibatade chimio-terapie. Din nefericire, aceasta nueste 0 solutie completa pentrunumarul sciizut de leucocite dupachimioterapie, deoarece G-CSFstimuleaza cre~terea ~i multiplica-rea §i a celulelor stem, mieloide,mai degrabadecata celulelor pri-mitive normale care supravietu-iesc chimioterapiei ~i care suntcelulele care repopuleazii maduvaosoasa.III Mucozita
Toate tesuturile cu Inmultire celu-lara rapidii sunt afectate de chimio-terapie §i mucoasa tractului intes-tinal se Innoie~te rapid, prindescuamarea permanentii a celu-
'-.-/
'-"
lelorintestinale.Pacientiicare facchimioterapie sufera frecvent deulceratii pe mucoasa bucala §i dediaree ~i ar putea avea nevoie denutritie parenterala (intravenoa-sa), daca alimentatia orala devine0 problemii.
'II FertilitateaMedicamenatele citotoxice sunt
teratogene- aceastaInseamnacapot cauza aparitia malformatiilorla fat. Deaceea, pacientii carora Iise administreazii trebuie sa folo- .seasca metode contraceptiveadecvate. Aceste medicamente !pot induce §i infertilitate, fie tem-porara, fie permanentii, depinzandde tipul de citostatic folosit §i de 'doza administrata. Depozitarea Ispermei ar putea fi 0 solutie pen-tru barbati, dar pentru femei nuexistii In prezent 0 proceduraadecvatade a conservaovulele~ia Iedezghetaulterior.
'-J
I
" J
PEDIATRIE: Chirurgie
Informatii generale
Capitolul
53FOAIA1
Copiiisunt Intr-un stadiu de dezvoltare de Inceput fata de adulti ;;iorganele lor nu suntInca maturate. Prin urmare, este nevoie de tehnici chirurgicale speciale pentru a rezolva
problemele lor medicale.
I
Exista un numar de boli ~i ano-malii care apar cu precaderesau in exclusivitate la copii.Problemele congenitale careapar includ malformatii ale ini-mii, defecte ale fetei !?icapului,deformari ale ~oldurilor, defec-te de perete abdominal ~i mal-formatii ale intestinelor. Odatacu cre~terea, copiii au nevoiede operatii care sa corectezedefectele cauzate de diverseafeqiuni.
Unii copiii dezvolta tumori,altii sufera raniri in urma unortraumatisme. Astfel de pro-bleme vor necesita interventiaunui specialist in chirurgie pe-diatrica.
~
CONSULTATIALACHIRURGULPEDIATRU- - ----
Chirurgia este folosita, in gene-ral, ca 0 ultima optiune, atuncicand nu mai exista alternativamedicala de tratament.
In unele cazuri, pacientuleste trimis de un medic de fa-milie catre un pediatru, careapoi va apela la un chirurg,daca este necesar. 0 alta situ-
atie poate fi aceea ca pacientuleste deja internat in spital saueste in evidenta spitalului, capacient tratat in ambulator !?i,la un moment dat, este nece-sara interventia chirurgului,care este solicitat imediat .
~
CA~lFICAR~APJQLATRICAToti chirurgii sunt inalt calificati~i ei i~i dezvolta cuno~tinteletehnice necesare de-a lungulanilor de pregatire ~i experien-ta practica.
Multi chirurgi sunt specia-lizati pentru operatii pe 0 anu-mita parte a corpului, cum arfi inima, creierul sau oasele.Chirurgii pediatri au calificaresuplimentara.
Ei sunt capabili sa evalueze~i sa puna diagnosticul in ca-zul unui numar mare de boli ceapar in mod frecvent la copii.Ei i~i insu~esc tehnicile de ca-teterizare !?i resuscitare. Suntfamiliarizati cu tehnicile reechi-librarii hidroelectrolitice la co-
pii - esentiale pentru ingrijireapostoperatorie.
Chirurgia la copil
Apendicectomia este 0 operatie obifmuitii la copii -seindepiirteazii apendicul bolnav. Medicul palpeazii parteadreaptii a abdomenului inferior al copilului suspect deapendicita pentru a simti inflamatia tipica.
1. CRANIUL
Malformatiilecraniene pot fi corectate chirurgical.Operatiile pe creier pot fi necesare pentru a tratatumorile sau hidrocefalia.
2. URECHEA
Urechile diforme pot fi corectate prin chirurgie plastid.Anumite tipuri de surditate pot fi ameliorate prin chirurgiaurechii interne.
3. FATA
Malformatiilefetei, cum ar fi buza de iepure, gura de lup saunasul turtit, pot fi corectate de chirurgia plastid4. TORACELE
Anumite boli de inima ~i de plaman p01tr rezolvate princhirurgia cardiovasculara. Bolile mai grave se pot trata printransplant.5. ABDOMENUL
Tumorile ~i malformatiile tractului intestinal pot fi tratatechirurgical. Un ficat ce nu functioneaza poate fi inlocuit printransplant.
6. ~OLDUL
7
Unii copii se nasc cu luxatie de ?old. Un chirurg ortopedpoate rezolva aceasta problema prin repozitionarea ~olduluicu ajutorul unei centuri speciale.7. MEMBRULINFERIOR
Interventiile reparatorii in cazde leziuni grave implicaancorarea capetelor fracturate, pana la formarea unui os nou.8. LABA PICIORULUI
Deformarile de la acest nivel cum ar fi piciorul strambcongenital (piciorul equinJpot fi rezolvate chirurgical, prinoperatii uneori repetate, pentru repozitionare corecta.
it
5
I
PEDIATRIE: Chirurgie
Tipuri de chirurgie pediatrica
Operatiile pe cordBolile cardiace pot lntarzia seriosdezvoltarea copilului §i Ii reduc§anselede supravietuire.Unadin-tre cele maisimpleboli estedefec-tul septalatrial(DSA),cunoscut§ica ostium,sau ,,0 gauraIn inima",0 anomalie ce apare cand mem-~rana dintre cele doua cameresuperioareale inimii nu selnchidecomplet dupa na§tere.MajoritateaDSAse pot rezolvau§orprin lnchi-dereachirurgicalaa spatiuluicu unpetecde materialproteticsauprinalipireamarginilor.0 alta problemacu rezolvarechi-rurgicalaestedatade functionareaincorectaa ventricululuidrept, saude lipsalui.ln cazuriextreme,estenecesartransplantulcardiac.
Spina bifida (numita §icoloana rupta) apare candun defect de formare acoloanei vertebrale lasamaduva descoperita. Incazurisevere,poaterezultaun handicap mental saufizic sever.Articolul de fataarata care sunt cauzele§icareestetratamentul.
DSA, sau "gaura din inimii",este un defect congenital relativfrecvent. Aici, chirurgii opereaziiun copil de 2 ani fli jumiitate.
Chirurgia maxilofacialiiChirurgia orala §i maxilofacialaeste0 forma specializatade chirur-gie ce se efectueazape tesuturilefetei, maxilare§idinti. Uniicopii senasc cu buzadespicata§i, uneori§i cu palatdespicat(palatoschizis).Pentrucorectareaacestordefecte§i asigurareadezvoltariinormaleafetei estenecesarainterventiachi-rurgicala.Uneori,pentrua corectapalatoschizisul, este nevoie degrefaosoasa.Unii copii au nevoie de 0 a douaoperatiepentrua corectadeforma-
rile restanteale buzeisau nasului.
NeurochirurgieTumorile creierului sunt a douacauzade cancer, ca frecventa, lacopii §iaproapelntotdeaunanece-sita interventiechirurgicala.Afec-teazafrecventcerebelul,ducandlapierderea progresiva a stabilitatiiIn picioare a copilului. Craniulcopilului estedestulde elastic,a§alncat durerile de cap §i semnelecaracteristicede presiuneintracra-niana apar relativ lent, ceea celntarziediagnosticul.Epilepsiaeste0 boalaa creieru-lui caracterizata prin pierderibru§te de con§tienta,lnsotite deconvulsii. Candpacientul nu ras-punde la tratamentul medica-mentos se poate apela la chirur-gie- aspectul critic este legat deidentificarea partiide creierres-ponsabilade crize§ilndepartareaei In siguranta.Alte afectiunice necesitainterven-tii chirurgicale sunt hidrocefalia(lichid In excesIn creier), sindro-mul Chiari (creierul sau coloanavertebrala lmping §i deformeazabazacraniului),traumatismedato-rateaccidentarilor.
Chirurgie ortopediciiChirurgii ortopezi sunt specializatiIn corectareadefectelor scheletu-lui osos.0 partedin ele sunt con-genitale, altele dobandite de-alungul vietii. Defecteledin na§tereinclud problemelelegatede coloa-
navertebrala,precumspinabifida,diformitati ale membrelor,precumpiciorul stramb,saualtedefectecadegetelesupranumeraresau luxa-tia congenitala de §old. CopilulnecesitasupraveghereregulataIntimpul perioadei de cre§tere §i,uneori,§i caadult.Copiiicu parali-zie cerebralaar puteaaveanevoiede sustinereacoloaneivertebrale.Ortopeziise ocupa §i de oaselefracturate,0 situatiefrecventalacopii. Unele fracturi pot afectanucleii oso§i de cre§tere §i potaparea probleme In dezvoltareaosoasa, care trebuie urmaritaatent.
\ /
Chirurgia nasului, gatului §iurechilorChirurgii ORLrezolvaproblemelenasului, gatului §i urechilor, darexista 0 tendinta de a se speciali-za lntr-un singur domeniu dintrecele trei.Surditatea la copii este 0 boalacongenitalarelativfrecventa.Teh-nologia moderna vine In ajutorulacestor cazuri prin implanturicohleare,dispozitivece se fixeazaIn urecheainternapentrua permi-te recePtiasunetelor.Chirurgiaconductuluiauditiv (tim-panostomia cu insertia unui mictub) este necesarapentru a tratainfectiaurechiimedii (otitamedie).Urechiledeformatepot fi remode-late cu ajutorul chirurgiei plastice(otoplastie),la fel §i nasuriledefor-mate,prinrinoplastie.
Articole de chirurgie pediatrica In revista
'-/
Cunoscut§i ca piciorvarus equin, implica 0rasucire permanenta apiciorului, astfel Incattalpa nu sta dreapta pesol. Forma comuna
apare la unul din 1000 decopii. De multe ori, inter-ventia chirurgicala estesinguracare rezolva pro-blema cu succes.
Hidrocefalia (numita §i"apa In creier") estecauzata de acumulareade lichid cefalorahidian,In exces, In cavitateacraniana. Aceasta acu-mulareducela cre§tereapresiunii intracraniene,careapasape creier§ipe oaselecraniului,IncaIn cre§tere.Tratamentulconsta In drenajulexce-sului de fluid In fluxulsanguin.
V'
I
Capitolul
53FOAIA5
PEDIATRIE:Chirurgie
ChirurgiaabdomenuLui"--./
Chirurgii pediatri opereaza copii de toate varstele, de la fetii din uter, la adolescenti.Mare parte din munca lor este centrata pe anomaliile sau leziunile din zona abdominala.
CHIRUGIAINTRAUTERIN4
0 parte din probleme vor nece-sita interventie chirurgicala Tna-inte de na~tere. Aceste opera\iivor fi executate numai dad sepresupune ca fatul moare Tnain-te de na~tere, daca operatia nueste facuta.
Cele mai frecvente operatiide aceste feLsunt cele de drenajal chisturiLor~i de mic~orare aformatiuniLorintratoracice, careTmpiedicadezvoltarea inimii~i aplamanilor. Chirurgul poate in-terveni ~i pentru a reduce cre~-terea rapida a unor tumori, prinblocarea aportului de sange latumora.
Chirurgia abdomenului implicadeschiderea abdomenuLui, por-tiunea inferioara a trunchiuLui,care nu include pLamanii~i ini-ma. Aceasta zona contine sto-macuLTnsine, intestin~le, fica-tul, splina, rinichii, pancreasul,vezica biliara, vezica urinara,vase de sange ~i, Lafemei, ova-rele ~i uterul.
Probleme aLetractuLui dig_estiv LacopiL
TractuLdigestiv, prezentat ,. . A f ~
d f~ t- '.' Esofagulalclln orma es a~ura a, "j
po:ne~te de la gura ~i :,e i I Reflux gastroesofagian.sfar~e~te Laanus, trecand Regurgita~ile(varsaturile)cuprin stomac, duoden, i continut stomacal includsecretiiintestinulsubtire ~i gros. peptice ~iacide. Pot provocaEste 0 structura compLexa, arsuri severe (pirozis).~i este expus multor \~~fec!iuni,.ln ti~puL vi.etii.. Hernia hiatalii.intrauterine ~11ncopllarle., Protruziaunei parti din
Principale probleme sunt I ~ stomacspreesolag.enumerate aici. \
:JFrecventii la copii,dar 80% din cazuri se
Obstructie duodenalii. DDUOden . vindeca spontan.Cauzatii de atrezia ,(fngustarea) duodenului,riisuciri, tractiuni sau Stomacblocaje lecale. Poate "produce viirsiituri I
severe ~i se trateazii ~ (""\ "./chirurgical sau \ ~
prin reechilibrarea ,~ ~.
hidroelectreliticii. ~. I" -~
EXAMINAREAFATlJLUIFe\iinenascuti pot aveaafecti-uni chirurgicale ce sunt depista-bileTnaintede na~tere. Chirurgiipediatri lucreaza cu 0 echipade obstetricieni, care cercetea-za imaginile scanate ale fatuluipentru a depista eventualeleprobleme rezolvabile chirurgi-cal imediat dupa na~tere.
Problema aparuta ~i re-zoLvarea ei vor fi discutate cumama ~i chirurgul va explicaTndetaliu rezultatul probabil alinterventiei.
Gastrita.Inflamatie ~i sangerarea mucoasei gastrice.Poate duce la ulcergastric.
Medicul asculta cu stetoscopulzgomotele din stomacul unuibaietel. Auscultatia (ascultareasunetelor din corp) abdomenuluicopiilor poate diagnostica0 per/tonita sau 0 vezica urlnariimarita ori perforata.
- '--Apendicita. -Inflamatiea apendicului, tubsubiire la fnceputul intestinuluisubiire. Nu are nici un rei, darpoate Ii nevoie de fndepiirtarealui chirurgicalii pentru evitareacomplicatiilor.
'-..//
Prolapsul rectal.Protruzie a mucoaseisau fntregului rect.
MANEVREMINIMINVf\ZIVEOpera\ia pe fat, Tnuterul mamei,este practicabila dar chirurgiiprefera manevrele minim invazi-ve. Aceasta implica tot ce e posi-bil pentru a tine copiluLTnvia\a, Tnuter, ~i a face opera\ia dupa na~-tere. A opera copilul dupa na~te-re este mai simplu ~i mai sigur,deoarece chirurgul are de-a facecu un singur pacient, nu cu doi.
CHIRURGIACQUL TR~SUNETEChirurgii opereaza frecventfatul nenascut cu monitori-zare prin ultasunete. AceastaTnseamna ca nu mai e nevoiede deschiderea mamei sau deadministrarea anesteziei ge-nerale. Chirurgul introduceprintr-un ac un endoscop sub-tire ca sa examineze fatul Tnutero Prin ac se pot introduceinstrumente diverse, precumcele pentru drenajul chisturi-lor sau instrumente laser pen-tru cauterizari.
1',../'
\, /
I,
;
Cl1lRURGIA POSTf\JA.JALA
Odata nascut copilul, cele maifr~cvente interven\ii sunt pen-tru probleme intestinale. Poateaparea 0 lipsa pe tractul intes-tinal, de exemplu la nivelul du-odenului; daca tractul duodenalnu este complet format, se vaproduce un blocaj. Intestinelepot fi rasucite, duble, torsionate,bloc ate de fecale sau chisturi
S;i infectate. Daca exista blocajcomplet S;inu este tratat, copilulva varsa S;ise va imbolnavi gray,dar daca obstruqia e doar par\i-ala pot trece luni de zile pana Ladepistarea ei.
OPERATIILE CU INTERNARE, DE0 ZI
Copiii sunt \inu\i, ori de cateori este posibil, cat mai pu\in inspital. Ei pot fi interna\i, ope-ra\i S;iexterna\i in cursul ace-leias;i zile.
Problemele obis;nuite includprezen\a de lichid in scrot, um-flaturi in diverse zone din abdo-men S;iin zona ombilicala. Unnumar insemnat din copii careau nevoie de interven\ii chirur-gicale sunt cei care au hernii,situa\ie in care un organ sau un\esut proemina in afara corpu-lui. Cea mai frecventa hernieeste cea ombilicala, la fete, si-tua\ie in care organele abdomi-nale imping in zona ombilicalaS;icea inghinala Labaie\i, la carepungi cu \esut sau grasime trecprin peretele abdominal, in zo-nele lui slabe.
Arsurile Lastomac sunt foartefrecvente la copii, fiind cauzatede refluxul gastic de acid catreesofag. Tn majoritatea cazurilorproblema se poate rezolva fara
PEDIATRIE: Chirurgie
Cand apare sange in urinii 0investigatie uti/ii este 0 radiografiea ureterului -tubul care dreneaziiurina din rinichi ciitre vezicaurinarii. in acest caz apare 0tumorii.
interven\ie chirurgicala, dar in10% din cazurile cu arsuri lastomac, opera\ia devine nece-sara. Procedura se aplica maifrecvent La copiii cu handicapfizic sau psihic, care nu pot in-ghi\i normal. Interven\ia estenecesara pentru a preveni as-pira\ia [inhalarea) alimentelor S;isuprainfectarea.
In cazul copiilor cu afectareneurologica, incapabili sa sealimenteze singuri, chirurgul in-troduce un tub prin abdomen, in
0 situatie frecventa la copiii devarsteintre 2 §i 4 ani esteinghiti-rea monezilor. Aceasta creeazaprobleme cand moneda se blo-cheazaIn esofag, provocanddis-confort §i dificultati la deglutitie.Ceamaiutilizatametodade extrac-tie a lor este endoscopia,In timpce copilul estesub anestezie.Ca alternativa se poate trece uncateter pe langa moneda §i seumfla un balonsub ea,pentru a 0debloca.Deobicei, interventiachi-rurgicala nu este necesara:dadmonedaajungeIn stomac,vatreceprin tractul digestiv In interval de24-48 de ore.Unele dintre obiectele cele maipericuloaseInghitite de copii suntbateriile,dintre care cele mai relesunt cele mici, In forma de disc.OdataajunseIn stomacele pot saramanaaici§i sa intreIn reaqie cuacidul gastric, arzand mucoasagastrica.S-ar putea sa fie nevoie
stomac, pentru a asigura apor-tul alimentar.
Copiii mai sufera de ulceregastrice, S;imulte cazuri de gas-trita, care duc Lainflama\ia mu-coasei gastrice S;ila sangerare.
RINICHIL$L'£EZIQ\JJBl NAJiA
Afeqiunile rinichilor includchisturi in rinichi S;iblocaje aleaparatului de excre\ie urinar.Copiii pot avea doua randuri derinichi, afec\iune cunoscuta carinichi dublu, cu doua sistemecomplete de excre\ie pe ambelepar\i. 0 alta anomalie este rini-chiulin potcoava: cei doi rinichisunt uni\i intr-o forma\iune se-micirculara.
Obiectele inghiFte
de interventie chirurgicala pentruextragerealor.Radiografia stomacului copiilorcare au Inghitit obiecte diversepoate arata existenta cerceilor,acelor, jucariilor §i altor obiectemici §i ar puteanecesitainterven-tie chirurgicalapentrua evitaafec-tareastomacului.
\",..I
Un pacient cu hernie inghinalii -in zona inferioarii a abdomenuluiapare 0 umfliiturii prin pereteleabdominal. Ea poate fi evidentiatiila efort sau la tuse.
Alte afeqiuni includ refluxulde urina, care afecteaza rinichiiS;inecesita interven\ie chirurgi-cala pentru a asigura drenajulurinar corect. Ureterele sunttuburi care transporta urina dela rinichi in vezica urinara. Cate-odata ureterele sunt dilatate dincauza refluxului mare sau dincauza blocajelor ureterale.
Pot sa apara infeqii la nivelulvezicii biliare, sau poate fi ne-voie de interven\ie chirurgicalapentru rezolvarea anomaliei. Deexemplu, aportul anormal desange Lavezica urinara provoacasangerare, care poate fi detecta-ta in urina. Acest aspect necesitainterven\ie chirurgicala.
'-'
in mod surprinziitor, acest acde sigurantii deschis a trecutprin stomacul copi/ului dupii cea fost inghitit. Pentru a prevenilezarea intestinului s-a intervenit
chirurgical.
0 monedii de dimensiuni mari,blocatii in esofagul copi/ului,care, nu numai cii a produsdisconfort, dar a pus ~i problemela respiratie.
\J
I
PATOLOGIE:MorfopatoLogie Capitolul
61FOAIA2Analiza colesterolului
~Colesterol este un cuvant la moda al prezentului. 0 cre~tere a acestei grasimi in sange
cre~te riscul de boala coronariana - cauza angorului ~i a atacului de cord.
I
Colesterolul este 0 substanta gra-sa, esentiala pentru buna functio-nare a organismului. Este prezentIn membraneletuturor celulelors;iintra In compozitia unor hormoni- de exemplu hormonii sexuali, asarurilor biliare, care sunt implica-te In digestie. 0 parte din colesterolprovine din alimentatie -In princi-pal, alimentele de origine animala- dar majoritatea este sintetizat dinprodusele chimice,In ficat.
Colesterolul este transportat latesuturi prin sange, sub forma unorparticule foarte mici, amesteca-te cu proteinele s;icu alte grasimi,numite lipoproteine. Majoritatea0 formeaza as;a numitele proteinecu densitate mica [LOU, dar apro-ximativ un sfert este sub formade lipoproteine cu densitate mare(HOL).Aceste doua forme de coles-terol se comporta diferit. Particu-lele de LOLtransporta colesterolulde la ficat spre tesuturi, dar HOL-ulpare sa transporte colesterolul dela tesuturi Inapoi la ficat, care apoisecreta bila.
\~
~
Nivelurilecrescute de colesterol,In special de LOLcolesterol, Insange se asociaza cudezvoltareaaterosclerozei (Ingustarea arte-relorl. Cand aceasta afecteazaarterele coronare poate duce laangor sau atac de cord; la nivelularterelor cerebrale, poate pro-voca atac cerebral, iar la nivelularterelor ce iriga membrele, Incazuri rare, la gangrena.
Majoritatea studiilor s-au con-centrat pe rolul colesterolului Inboala de inima, care este princi-pala cauza de deces din Roma-nia. 5tudiile clinice au aratat cascaderea colesterolului reduceprocesul de ateroscleroza s;iris-cul de deces prin boala cardiaca.
Oes;inivelurile crescute de co-lesterol sunt un factor importantIn boala de inima,sunt implicatis;imulti alti factori. Boala este maifrecventa la fumatori, la cei cuhipertenisune arteriala s;ila dia-betici. Este rara la femei, pana lamenopauza, dar incidenta cres;te
Ce este colesterolul?.
Suprafata neregulata aplacii cre$te probabilitateaaderarii celulelor din sangela peretele arterial.
Peretearterial
Depozite degrasime, adunatepe peretele arterial,sub forma deplaca.
Dacii sangele ce striibate arterelecoronare contine un nivel ridicatde colesterol, pliicile (straturile)de aterom se vor constitui pesuprafata internii a arterelor. Daciisangele care circulii intalne$teportiunile rugoase de placii deaterom, celulele se adunii $i potforma un cheag de sange care siiblocheze complet artera.ingustarea arterelor coronareeste principala cauzii a boWcoronariene.
Colesterolul ~i boala de inima
0 arterii siiniitoasii, prezentatiiaici in sectiune, are peretiibine delimitati $i nu apare nici0 obstructie. Orice blocaj arcrelite semnificativ probabilitateaaparitiei unui atac de cord saua unuiatac cerebral.
in contrast, aceastii arterii esteciiptu$itii cu depuneri carerestrictioneazii mult spatiul prin carepoate trece sangele. Acest aspecteste datorat nivelurilor crescute de
colesterol din sange, care au dus laaterosclerozii: depuneri de griisimepe peretii arterelor.
Colesterolul este un lipid,compus din carbon (ro$u)$i hidrogen (galben). Este unconsfftuentcelularimportantIii joacii un rol crucial in sintezahormonilor Iii a siirurilorbiliare, precum Iii in transportulgriisimilor in sange, ciitretesuturile din tot organismul.
brusc, dupa aceasta perioada. 5ecunosc multi alti factori de risc,precum antecedentele de boalacardiaca In familie, surplusul degreutate s;isedentarismul.
Din cauza faptului ca sunt im-plicati atatia alti factori, coleste-rolul nu poate fi tratat izolat. 5co-pul scaderii colesterolemiei esteacela de a reduce riscul bolii deinima, dar pentru a-l atinge estenevoie de schimbarea stilului deviata, identificarea hipertensiuniiarteriale s;i a diabetului s;i trata-mentul lor. Modificarile In regi-mul alimentar, In special reduce-rea aportului de grasimi saturate[deorigine animala] reprezinta unaspect important al tratamentuluicelor cu hipercolesterolemie.
HOL colesterolul este denu-mit deseori "colesterol bun" s;inivelullui mare e asociat cu riscscazut de boala cardiaca. HOLcolesterolul poate fi crescut prinexercitii fizice s;imoderarea con-sumului de alcool.
I
Nivelul crescut de coles-terol este aproape intot-deauna datorat cre?teriiIracjiunii LDL.Cauza poateIi genetica, dar rareori cau-zele sunt determinate strictgenetic. Exista Irecventtendinja in unele lamilii decrestere a colesterolului,dar'lactorii de mediu, inspecial regimul alimentar,sunt de asemenea impor-tanji.
Un nivel crescut al co-lesterolului poate Ii 0 ma-nilestare a altor boli, cumar Ii hipotiroidismul, careinseamna activitate scazu-ta a tiroidei.
,
0 picatura de sange este pusa pe
un strip de testare a co/estero/u/ui.Apoi stripu/ este pus intr-un aparatnumit Ref/otron, care determinanive/u/ co/estero/u/ui in sange.
PATOLOGIE:MorfopatoLogie
18
Cauzele colesterolului ridicat
16
,~c: 14.~~c: 12ecu,~ 10CiiC..Q 8.~Q.~ 6~~ 4
..
2
04.1 5.2 6.3
Co/estero/ total mmo///.
\ /
Acest grafic aratacore/atia dintre nive/urileco/estero/emiei $i ratamortalitatii, prin boa/acardiaca. Cifre/e sunt/uate dintr-un studiu peperioada de $ase ani, pe1000 de subiecti de sexmasculin, cu varsta intre35-57 de ani.7.3
Cum se masoara nivelul de colesterol?
J
Concentrajiacolesteroluluiin sangepoate Ii masurata u?orin orice labora-tor de analize medica Ie, atat in spital,cat ?i in alte laboratoare cu care co-laboreaza medicii de lamilie. Se vand
in larmacii kit-uri pentru autotestare.Toate masoara colesterolul total, ceeace da mai pujine inlormajii decat ma-sura rea separata a Iraqiunilor HDL$iLDL?i, daca nu sunt lolosite corect, potda rezultate eronate.
Ingestia recenta de alimente numodilid nivelul colesterolului, decinu este nevoie de post inainte de aelectua testul. Testul nu masoarainsa un alt compus lipidic din sange,trigliceridele. Acestea reprezinta unlactor mai pujin important pentruboala de inima decat colesterolul,dar este util sa se cunoasca nivelul
Cat de mult este prea mult?Este mai corect sa ne gandimla valori ideaIe individuale, maidegraba decat la valori "norma-le". Nu exista 0 corelajie directaintre orice cre?tere a niveluluicolesterolului ?i riscul crescutde boala cardiaca.
Nivelurilemediiin randulpo-pulajieisuntlntre 3,5-6.0mmol/l.Pentru cei care sulera de anginapectorala (angor), sau care auavut deja un atac de inima, cere-bral sau 0 procedura de revascu-larizare, precum bypassul, jintatratamentului ar trebui sa lie va-lorilecuprinseintre 4,5-5mmol/l.Muljipacienji vor avea nevoie detratament medicamentos pentrua atinge aceste valori.
Tn cazul prevenjiei primare,adica scaderea colesterolulla cei lara semne de alectare
cardiaca, situajia este mai pu-jin tran?anta. Studiile arata cascaderea colesterolului reduceriscul bolii de inima, dar nivelulde la care se recomanda trata-ment medicamentos depinde ?ide alji lactori de risc implicaji.Tratamentul medicament ospoate Ii considerat ca liind utilla niveluri de colesterol por-nind de la 7,5-8,0 mmol/lin sus,chiar ?i in absenja altor lactoride rise.
Aspectele linanciare sunt ?iele de luat in seama ?iexista con-troverse privindelortul linanciarsemnilicativ pe care It implicaadministrarea medicajiei hipo-lipemiante la cei cu rise scazutde boala coronariana, chiar dacaadministrarea medicajiei scaderiscul ?i mai mult.
Aceasta aorta operata(principa/a arteraa corpu/ui, caretransporta sange/e de/a inima) prezinta p/acide aterom, sub formade pete a/be. Cauzaeste nive/u/ crescut a/co/estero/u/ui in sange.
Acest aparat Ref/otron, demasurare a co/estero/u/ui insange, arata un nive/ de7,3 mmo///, ceea ce reprezinta0 va/oare crescuta. Rezu/tatu/
v
1
apare instantaneu, dupaanaliza stripu/ui pe cares-a picurat sange/edin degetu/ intepata/ pacientu/ui.
Testarea aCaSa !?itesta rea In laboratorCele mai exacte. metode de deter-minare a c01esterolemiei sunt
cele practic~te In laboratoarelespecializate.Aici se face analizadin cantitatimici de sangesau de pe stripuripe care a lost pusa 0 picatura desange luata prin Intepareadege-tului.Analizaimplicaenzimespe-cifice, numite colesterol oxidaze.Enzimele sunt specilice IraqiuniiHDLsau LDL§iadauga 0 molecu-la de oxigen la colesterol. Scade-rea oxigenului In mediul de testa-re poate Ii cuantilicata direct.Recent, cateva companii au pro-dus aparate de testare a coleste-rolului acasa, pentru populatie.~i aceste teste lolosesc tot enzi-me, care sunt impregnate Intr-un
test strip. Cel ce Ie folose§teInteapa un deget cu un ac steril,lurnizat odata cu aparatul, §ipune 0 picatura pe strip. Aceastaduce la modificarea culorii, carepoate Ii comparata cu un set deculori de pe kitul de testare, lie-care culoare corespunzand unuianumit nivel. Ele sunt utile Inmonitorizarea modilicarilorcolesterolemiei, In regimurilehipolipemiante, cu aport scazutde colesterol, dar masoaranumai nivelul total al coesterolu-lui In sange, nu §i Iraqiunile HDL§i LDL.Cei ce Ie lolosesc §i auvalori la limita ale colesteroluluisau au lactori de risc asociati,trebuie sa mentina §i controlulprin medicul de familie.
\..-I
I
ENCICLOPEDIA MEDICALA
'5' "i' F1Z!()l.lliOGIE;'!;;.f:
Cumcontroleazaurecheaechilibrul' /
Urechea nu asigura numai auzul, dar este responsabila ~i pentru simtul echilibrului,in activitatile de zi cu zi, de la urcatul scarilor pina la mersul pe role. Structurile'
responsabile pentru aceasta sunt in urechea interna.
I
Schiorii olimpici sunt in stare sai;;i pastreze echilibrul la vitezede peste 80km/ora. Acest lucrueste posibil cu ajutorul urechiiinterne.
Urechea este formata din treiparii. Partea externa, vizibila,[pavilionul urechii ;;i conductulauditiv) aduna si concentreazaundele sonore. In urechea me-die, timpanul vibreaza ;;i celetrei oscioare transmit vibraiiilecatre urechea interna. Ure-chea interna indepline;;te douafunqii: cohleea prime;;te un-dele sonore ;;i le transmite maideparte catre creier, iar parteavestibulara, prin labirint, detec-teaza modificarile de poziiie alecorpului.
LABIRINTUL0505
' /
Parte'a urechii interne respon-sabila de echilibru se nume;;telabirint osos. Labirintul mem-branos este inconjurat de unlichid, numit perilimfa. Tn inte-riorul labirintului membranosse alla alt lichid, endolimfa. Li-chidele nu fac doar sa umple unspaiiu, ele sunt 0 parte eseniiacla a sistemului de echilibru.Pariile individuale ale labirintu-lui osos sunt sensibile la mi;;ca-re, rotaiie ;;i orientarea capului.
Urechea extern a Acest desen al urechii este
impiirtit in trei sectiuni: urecheaexternii, care cuprinde pavilionulurechii §Iiconductul auditiv;urechea medie, in care segiisesc trei oase mici §Ii timpanul§Iiurechea internii, ce continecohleea §Iiorganele de echilibru.
Urechea internalabirintul osos si membranos,care adaposte§te cohleea §iorganele de echilibru.
Timpanulmembrana caretransmite sunetelede la urechea externacatre oscioareleurechii medii.
Oscioareletrei oase micute,ciocanul, nicovala §iscarita, care transmitsunetele.
Cohleeapartea urechii interneimplicata in auz
Ca~ stam nemi§cati,lichidele dincanalele§i camerele urechii suntinechilibru. Cand mi§cam capul,lic.hidele se deplaseaza In direqiaopusa §i creierul percepe schim-
.barea de pozitie. Amplitudineaschimbarii este diferita In fiecare
'lireche (depinde de partea In careIntoarcem), dar sistemul rama-In eohilibru. Daca Insa sistemul
lular dintr-o ureche este dis-activitatea celeilalte urechii
sa senza1ie de rotatie (vertij)partea neafectata.este distrusa functia vestibu-
. belor urechi, 'postura §i
Un schior olimpic, care se deplaseazii cu vitezii mare §Iicu schimbiiribru§lte de directie, dar care este permanent con§ltient de pozitia lui,multumitii simtului echilibrului dat de urechea internii.
Urechea medietimpanul §i cele treioscioare care transmitsunetele ci3.treurecheainterna
mersul sunt afectategraV,p(odll.candvertij §i dezorientare.Dacamediul nostru se rhddifica,a§acum seintampla candtbgji~rtlsau calatorim pe mare, sisterm.plvestibularpoatereactiona,ducandla raul de avionsaude vapOr,Acela§iefect aparecfihdcons.!1-mam preamult alcool.Recent,oameniide §tiintaall stl1'diat efectul imponderabilitatiiasu'pra sistemului vestibular. Uniiastronautiau simptomeminors deafectarevestibularala Intoarcereape Pamant.
I
Par!ile urechii responsabile de echilibruCanalele ~i ind3perile labirintului ososprotejeaza canalele ~iincaperile labirintuluimembranos, ce contine lichidele~isenzorii.
CANALELESEMICIRCULARECanalele semicirculare sunt treituburi osoase, fiecare pozitiona-ta in unghi drept fata de celelaltedoua. Din cauza pozitionarii lor,dJt ?i a structurii, ele sunt capa-bile sa detecteze fiecare mi?carein spatiul tridimensional?i repre-zinta partile sensibile la mi?ca-rea de rotatie.
Fiecare canal are un capat des-chis intr-o vezicula, numita am-pula, ?i este plin cu lichid numitendolimfa. Exista celule recep-toare localizatein ampula fiecaruicanal, cu prelungiri ciliare, careproemina in endolimfa. Ace?tiastifnuleaza nervul vestibular, caretrimite semnale catre cerebel.
Cand ne mi?cam, apare 0 mi?-care reflexa, numita nistagmus[mi?carea inainte?i inapoi a ochi-lor), care previne aparitia amete-lii.Ochiise mi?ca incet, in direqiade rotatie, ceea ce ne ajuta sa neconcentram pe un punct fix.
I\I1~P"ii.!a;il):!!S!~jtie 1{~~tic.alii
~i.i.tid
LABIRINTULMEMBRANOS
Vestibulul contine doua vezicu-le suprapuse, utricula ?i sacu-la. Acestea sunt cunoscute subnumele de otolite ?i raspund deorientare. Pe suprafata interna afiecarui sac exista un pachet largde 2mm, 0 macula care monitori-zeaza pozitia capului.
Utricula se intinde orizontal ?iprime?te informatiile legate demi?carile capului, dintr-o partein alta. Sacula, despre care se?tie mai putin, se banuie?te caraspunde la mi?carile in sus ?iinjos ale capului, din cauza aranja-mentului ei vertical. Tmpreuna,utricula?i sacula permit detecta-rea oricarei mi?cari a capului.
Organele de simt, in speci-al cele din utricula, joaca un rolimportant in controlul mu?chilorpicioarelor, trunchiului ?i gatului,pentru a pastra pozitia ortostati-ca a corpului.
Fiecare macula contine mem-brana bazala?i cea tectoriala,care vor actiona asupra cililorIcelule senzorialeJ. Dinaces-te celule vor porni semnalelecatre creier, sub forma de im-pulsuri. Ciliisunt acoperiti deformatiuni gelatinoase, carecontin mici cristale care apa-sa pe cili. Cand grupurile de
Macula utriculei este
pozitionatii orizontal, cu ciliiingropati in stratul gelatinos.
Creastaampularaeste 0 for-matiune senzoriala de formacon'ica din interiorul ampulei- partea umflata a fiecaruicanal semicircular. Existasase creste in fiecare ureche.Fiecare creasta este inconju-rata de un lichid numit endo-limfa.
Fiecare creasta raspunde
Cilii din masa gelatinoasii suntconectati la celulele receptoare§i la fibrele nervoase. Ciindcapul este nemi§cat, cupula numi§cii nici ea.
Scleroza multipU3 (prescurtatSM) este 0 boala cronica a siste-mului nervos central (SNCI.careafecteaza in special adultii tineri$i de varsta mijlocie. Boala pro-duce afectarea stratului de mi-elina care inconjoara $i izoleazacelulele nervoase din creier $idin maduva spinarii. Zonele deinflamatie se numesc leziuni sauplaci $i ele afecteaza function a-
ENCICLOPEDIA MEDICALA
----.
Scleroza multipUi- .... tn
n,..-CD.,0NDJ
3c:,..-,....
-.- -- -----------
- - --'orne
rea nervilor implicati. Aceastaface ca simptomatologia sa fievariabila, depinzand de parteadin SNC afectata.
Simptomele tipice care pot saapara sunt urmatoarele:
IiIII DepresieIiIII Confuzie
Materia alba a creieruluiIII Probleme de concentrare $i
memorieII1IIDementa
NervulopticIII Nevrita [optical retrobulbara:
inflamatie a nervuluioptic, care duce la vedereinceto$ata $i durere lami$carile globilor oculari,uneori pierderea vederii la unochi.
Trunchiulcerebral
IIIiILipsa de coordonare amainilor
II1IISlabiciune a mU$chilor fetei
III Dificultati la deglutitieII Disartrie [vorbire
nedeslu$ita)
Demilelinizare- In SM, stratulde mielina este
distrus ~i se poatedezvolta In loc tesutcicatricial. Acest laptreduce proprietatileizolante ~i poateduce la alectareaaxonului.
I Corpul celulei-portiunea principala acelulei nervoase, de undepleaca librele nervoase.
\~
in portiunea de sus adesenului este 0 zona deteaca nervoasa normala, iarla dreapta se vede 0 zonademielinizata. Distrugerealocala a tecii de mielinaafecteaza conducereanervoasa. 5imptomele 5Mdepind de tipul de celulenervoase afectate.
~ magnOStrC-_~~.--Diagnosticul SM la debut estedificil, datorita bolii insa$i, carese manifesta la inceput prinsimptomatologie de scurta du-rata, care poate sa dispara apoiin cateva saptamani. Diagnos-ticul trebuie sa fie clinic, princonfirmarea prezentei placilorin cel putin doua zone ale SNC,de cel putin doua ori.
Episoadele trebuie sa du-reze minim 24 de ore $i sa fiedespartite de un interval liberde cel putin 0 luna. De asemenitrebuie eliminate alte afeac-tiuni similare, precum SIDA,limfomul (tumora a ganglioni-lor limfaticil. ataxia Friedreich
~Un ac de punetie lombara esteinserat in zona inferioara aspatelui, sub anestezie locala ~ieste extrasa 0 cantitate mica delichid cefalorahidian. in aceasta
proba se vor cauta anumitianticorpi.
LeziuniZone locale dealectare a celuleinervoase, cunoscute~i ca placi.
MacrofageCelulele lagocitare ale sistemuluiimunitar, care Indeparteazaportiunea de mielina afectata.
[0 afectiune a sistemului nervosmO$te~ital. sau leziunile madu-vei spinarii.
Diagnosticul specific al SMtrebuie sustinut cu mai multeinvestigatii, dintre care:II Punc~ia lombara - lichidulcefalorahidian (lichidul ce inve-le$te creierul $i maduva spina-riiJ poate arata anomalii ale sis-
in aeeasta imagineRMN computerizata,marita ~i colorata,apare un creierafeetat, placi de 5Mse pot vedea elar Inzonele palide.
II Vedere dubla
II Nistagmus (mi$cari rapideinvoluntare ale ochilor)
II Mers nesigur
Maduva spinariiII SlabiciuneII Greutate in membreII Pierderea controlului
sfincterian lincontinentaurinara $i fecala) ,
II Probleme urinare, cumar fi cre$terea frecventeiurinarilor, vezica urinarairitabila
III Parestezii (intepaturi $ifurnicaturi] la nivelulmembrelor, fetei sautrunchiului.
'"C,..-DJ(
Simptome paroxisticeIII Nevralgia de trigemen,
episoade scurte de durereintensa pe traiectul nervuluitrigemen,
III "Maini nefolositoare'"- pseudoatetoza membruluisuperior - mana instabila, cenu poate fi coordonata $i carenu recunoa$te obiectele pusein palma.
III Semnul Lhermitte - senzatiede $OCelectric in jos, petrunchi sau brate, la flectareagatului.
--
temului imunitar, care nu aparin sange.l1liTeste de electrofiziolgieRaspunsurile la stimularea vi-zuala $i cerebrala vor fi, de obi-cei, intarziate.II1IIRMN (rezonanta magneticanucleara]Electuata pe maduva sau creier,va arata zonele cu leziuni. Loca-lizarea primului simptom va ara-ta locul undese va lace RMN-ul.II Cistoscopie (imagini din ve-zica urinaral. masurarea indinamica a presiunii in vezica,investigarea cu ultasunete arinichiului $i a vezicii urinare,pentru evaluarea pacientilorcu simptome urinare. Pentruca nicio analiza nu poate Ii 100%concludenta, ar putea dura lunisau ani pana la confirmarea di-agnosticului. De cele mai multeori, doctorul nu va lace cunos-cut pacientului diagnosticulpana cand nu exista 0 conlirma-re sigura a bolii.
ro.Rn0.5t iC-'~<-""_..-(J')n, SMeste 0 boala imprevizibila.CD Modelul tipic este cu recaderi., care dureaza cateva sapta-0 mani, urmate de remisiuniN care pot dura luni sau chiarCJ ani de zile. Mai rar, boala evo-
3c:,.....1""+-. ,,~
"'C
,.....CJ(
lueaza progresiv, spre inrau-ta\ire, de la inceput. Handica-pul fizic apare imprevizibil, inevolu\ia bolii ~i se datoreazaunei remisiuni incomplete,unui progres lent al bolii saual ambelor.
Varsta tanara la debut, apa-ri\ia nevritei optice sau a tul-burarilor de simt [lurnicaturi~i in\epaturi] ind'ica de obiceiun prognostic mai bun. Unulprost este dat de apari\ia pa-raliziilor ~i a disfunqiei cere-brale.
~Incfdent~--Pr~valen\a bolii in Romania este 0 r~da d; g;';d-;', afectata dede 30 de cazuri la 100.000de lo- aceea~i boala, de~i nu se poa-cuitori. te demonstra ca boala este
Varsta tipica este intre 20-40 mo~tenita genetic. In general,de ani, iar 67 din cazuri sunt fe- daca un parinte are SM, ~ansamei. Boala afecteaza in special ca ~i copilul sa dezvolte boa-popula\ia de tip caucazian, din la cre~te de 20 pana la 40 deEuropa ~i America de Nord, iar ori. Trebuie men\ionat totu~idin punct de vedere geografic ca ~i in aceste condi\ii proba-este mai raspandita in zonele bilitatea este mai mica decattemperate ~i mai rara la tropi- in cazul bolilor de inima sauceo In jur de 15% din cazuri au a cancerului.
t~
0 remisie aproape totala, dupaprimul'atac, ~i durata ei maresunt elemente de prognostic fa-vorabil. Recaderile frecvente pot
duce la handicap fizic crescut.Cu cat leziunile eviden\iate prininvestiga\ii sunt mai evidente, cuata! handicapul va fi mai mare.
\,..,/
Tipwri deSe descriu patru tipuri principalede sclerozamultipla:
SM benignii (circa 20% dincazuri),debuteazacu catevaata-curi minore, urmate de revenirecompleta, fara agravareIn timp§i fara handicappermanent.SM recurent - remisiva(25%dincazuri) implica atacuri care potdura de la ore, la luni de zile, Incare simptomele revin sau aparaltelenoi, urmatede perioadederemisie,de duratavariabila,une-ori chiar de ani.
.SM secundar progresivii (circa40 % din cazuri) Incepe la fel cucea recurent remisiva, dar remi-sia se opre§te la un anumit sta-diu §i boala evolueaza progre-siv.SM primar progresivii (15% dincazuri), numita §i cronic progre-siva, implica evolutie constantnefavorabila §i handicap pro-gresiv.Nu exista 0 periodicitatea ciclu-lui atacuri-remisii.Soalase agra-veaza continuu, sau se poatestabilizaIn orice moment.
--~-
Pana acum nu au fost preci-zate exact cauzele SM, darse fac numeroase studii. S-a sugerat ca responsabil deboala ar fi raspunsul imun la0 infec\ie dobandita. Studiirecente au aratat ca injeqiilecu beta interferon (0 substan-ta care interfera cu cresterea~numitor virusuri] ar pr'oduceun efect favorabil prin inceti-nirea evolu\iei bolii ~i reduce-
T-ratamenJ~wl~i man~~iementwtbolii ---
Simptome/e SM sunt specifice fiecaruibo/nav, !!i variaza ca intensitate. Tratamentu/medicamentos, modu/ de viafa, modificareadietei precum si consilierea pot face boa/a maiu!!or de suportat !!i perioade/e de remisie, maifungi.
Pentru a ajuta pacientul sa faca fa\a bolii se poate apelala psihoterapie, terapie ocupa\ionala, reabilitare ~i con-siliere psihosociala. Toate metodele incearca sa valori-fice la maxim poten\ialul pacientului ~i sa ii asigure catmai multa independen\a. Medicul trebuie sa evaluezemobilitatea pacientului, posibilitatea de deplasare inde-pendenta pentru toaleta zilnica ~isa reevalueze constantaceste funC\ii pentru a le valorifica la maxim. De~i SMnu poate fi vindecata, tratamentul cu steroizi poate grabiremisiile dupa acutizari ~i pot prelungi intervalul dintrerecaderi. 1
Tratamentul specific pentru ameliorarea anumitor simp-tome poate fi benefic.III Carbamazepina sub forma de tablete pentru nevral-
gia de trigemen.III Baclofen, tizanidina, pentru spasticitate (baclofenul
poate Ii injectat in lichidul cefalorahidian, prin punc\ielombara]
III Medica\ie anticolinergica pentru iritabilitatea veziciiurinare
III Laxative pentru constipa\ieIII Betablocante, clonazepam, sau isoniazida pentru tre-
morIII Metilprednisolon in cure scurte ~i steroizi cu admi-
nistrare orala, care inhiba procesele active specificebolii
III Amantadina (folosita ~i in Parkinson] pentru obosealaIII 0 dieta bogata in acid linoleic [0 substan\a ce se ga-
se~te in uleiul de porumb ~i de soia, se crede ca aravea electe benefice]
rea severita\ii recaderilor.Unii cercetatori cred ca e
vorba de 0 boala autoimuna,in care \esuturile sunt atacatede anticorpii produ~i de pro-priul sistem imunitar.
In ambele cazuri apar inorganism anumite celule imu-nitare asociate leziunilor deSM.
Pana acum nu se cunoscmetode de a preveni boala.
.'to.../
wt ile
In Romania functioneazaSocietateade SclerozaMulti-pia din Romania, cu site-ulwww.smromania.ro.careofe-raajutor§iconsultantabolnavi-lor cu sclerozamultipla.Soci-etateaare filiale In mai multeora§edin tara§i un numardetelefon undecei interesatipotsunaHelpLineSM:
Amoxicilina este un antibiotic cu spec-tru larg - activa Impotriva unui numarmarede bacterii- careapartinegrupu-lui penicilinelor. Anumite bacterii (Inspecial stafilococii, care produc nume-roase infectii ale pielii §i tesuturilor)sunt rezistente la antibioticele din gru-pul penicilinelor, dar amoxicilina rama-ne Inca 0 optiune pentru tratamentul anumeroase infectii. Administrata pecale orala, se absoarbe u§or, §i absorb-tia nu este influentata de continutulstomacului.
Molecula de amoxicilinii este asemiiniitoare cucea a peretelui bacteriilor. Ea este IncorporatiiIn peretele lor, In perioada dezvoltiirii, $i Ieopre$te cre$terea. Golurile astfel create Inperete fac bacteria sii se rupii.
I . Potaparea reactii alergi-ce, de la simpla iritatie, la§oc anafilactic, boala seru-lui §i sindromul Steven-Johnson (descuamareapielii §i a mucoaselor).Aceste efecte adverse pot fifatale §i este vital sa se §tiedaca pacientul este sensibilla medicamentele din gru-pul penicilinelor.. Daca exista probabilita-tea unei hipersensibilitati,se cauta solutii alternative..In jur de 10% din pacien-tii cu sensibilitate la penici-lina sunt alergici §i la cefa-losporine (antibiotice dinalt grup).. Suprainfectia (0 infectienoua, adaugata celei exis-tente) cu candida, poate saapara, In specialla varstnici§i la cei debilitati.
Acest antibiotic este activ Impotriva unor bacterii gram poziti-ve §i gram negative (baFteriile pot fi clasificate astfelln functiede structura peretelui). Inainte de a se Incepe un tratament "inorb" cu amoxicilina, trebuie considerata posibilitatea rezisten-tei bacteriene la acest antibiotic (In special In cazul pacientilorinternati).Amoxicilina este folosita pentru tratamentul bron§itei acute, alpneumoniei, acutizarea bron§itelor, infectii acute ale urechiimedii (otite), la copiii sub cinci ani, sinuzite, infectii urinare,septicemia §i meningita cu Listeria. Se mai folose§te In preve-nirea endocarditei (inflamatiea inveli§ului intern al inimii)§i Inboala Lyme (0 infectie bacteriana, transmisa de capu§e).Amoxiclavul (augmentinul) este 0 combinatie de amoxicilina §iacid clavulinic. Acidul clavulinic nu are actiune antibacteriana,dar inhiba penicilazele (enzime bacteriene' care distrug penici-lina). Astfel, combinatia devine activa Impotriva bacateriilorproducatoare de penicilaza, care sunt rezistente la amoxicilinasingura. Se mai poate folosi §i In cazul mu§caturilor de anima-Ie, celulitelor, la fel ca In toate bolile in care este recomandataamoxicilina.
.-',
,",--,I
Cum C)c!ioneaza
~
Amoxicilina este un antibiotic care distrugS/bacteriile §i actio-neaza prin inhibarea sintezei peretelui bacteriei. Cand se divi-zeaza, bacteria sintetizeaza componentele unui perete celularnou. Antibioticul se substituie acestor componente §i, odata
incorporat, blocheaza sintezaperetelui. Aceasta face ca bac-teria sa se rupa. Actioneazanumai pe bacteriile care seInmultesc, de aceea tratamentultrebuie urmat pe perioada indi-cata de medic.Rezistenta bacteriana la penicili-na apare in cazul bacteriilorcare produc penicilaza, carerupe molecula de penicilina.Anumite peniciline sunt rezis-tente la efectul penicilazelor.Amoxicilinaeste excretata rapidprin bila §i urina.
Aici este ilustratii graficactiunea unui antibiotic,de felul amoxicilinei,asupra unei bacterii Indiviziune. Medicamentul
Impiedicii formareaperetelui celularal bacteriei, prinincorporarea Instructura acesteia.Astfel, previneriispandirea prin faptulca duce la explodareacontinutului celulei.
NUMEORIGINALamoram, amoxil,
augmentin, galenamox
TIP DE MEDICAMENTAntibiotic
PREZENTARETableteSolutie
NUMAI CU RETETA
1<1
~~
EfecteseciUf:}jdClre
. Eruptiilepepiele sunt frecven-te §i apar de obicei dupa 3-10 zilede administrare. 0 iritatie specifi-ca, ce apare mai tarziu §i, apa-rent, nu are legatura cu reactiade hipersensibilitate, se Intalne§-te destul de frecvent, In speciallapacientii cu mononucleoza infec-tioasa, alte infectii virale §i lim-foame.
. Diareea apare mai frecvent,dar totu§i destul de rar, In cazulpenicilinelor cu absorbtie rapida(de tipul amoxicilinei).. Medicatia care inhiba excretiapenicilinei prin rinichi, poateduce la acumularea antibioticului§i la cre§terea nivelului plasma-tic. Acest efect poate fi folosit Inscop terapeutic, daca sunt nece-sare niveluri crescute In plasma.
»
30X-.n-.,.....-.:JaJ..........aJ
30.,aJ
_3 1aJ'
31Oixl,.....
aJc:
lC3C1):J~-.:J
lCaJ,.....C1):JaJ30x
AntihistaminiceHistamina este un compusnaturalderivatdintr-unamino-acid, raspanditain majoritateatesuturilor din organism.Esteeliberata in cantitati mari deanumite celule daca pieleaeste atacata de substantenocive (de exempluun deter-gent). sau de contactul cualergenisauantigene.Histaminadeterminavasodila-tatie sangvina §i inflamatielocala. Efectele obi!nuite aleexcesuluide histaminaincludurticaria (eruptie pruriginoa-sa), respiratie §uieratoare,edemele (umflaturi produseprin acumularede lichid)§iinflamatiamucoaseirespirato-rii. Antihistaminiceleblochea-za praducereaacestor efecte§i pot amelioraastfel simpto-matologiaexistenta.
. Terfenadina(Branal,Trilu-dan) §i astemizolul(Hisma-nal) sunt asociatecu produ-cerea tulburarilor de ritmcardiac.Terfenadinanu tre-buie asociatacu antibioticuleritromicina sau cu consu-mul de grapefruit.. Preparateleantihistamini-ce topice (care se aplicadirect pe piele)sunt folositerar deoareceprezinta risculproducerii reactiilor dehipersensibilizare.. Antihistaminicele pot dasomnolenta,astfel ca admi-nistrarealor impune precau-tii la conducatorii auto, laoperatorii de utilaje §i incazul altor activitati carenecesitaconcentrareintensa§i prelungita.
lf~J;:te,J2.e,c;:Ynda'reJ
. Somnolenta,mai marcata lapreparatelede prima generatie.Aceasta este potentatade pre-zentaconcomitentaa substante-lor neurodepresive, cum ar fialcoolul. Antihistaminicelede primageneratiepot produce §i dureride cap, uscaciuneagurii §i tul-burari gastra.intestinale.Inceto§area vederii. Tulburaride coordonaremus-culara
Sensibilitatea crescuta la
unele antihistaminice poategenera ulcer gastric.
Mod de actiuneAntihistaminiceleinhiba actiuneamediatorllor chimici care producreactii alergice, prin blocareareceptorilor acestora.Din punct devedere al structurii chimice, acestemedicamentesunt inrudite cuhistamina,faraa aveainsa §i efecteleei negative.In acestfel actiuneaviolentaa histamineieste inlocuita de efectelefavorabilealeacestormedicamenteasupratesuturilorsensibile.Antihistaminiceleactioneazaprin blocareaa douatipuri de receptoride histamina.ReceptoriiH1producefectede tip urticarie§ifebradefan.Antagoni§tiiH2suntfolositi in principalpentrublocareareceptorilorH2 din stomac, reducandastfel secretiagastricaacida, ceeace Ieface eficiente In tratamentul ulcerului gastric §i al bolii de refluxgastro-esofagian.
~ ~. Antihistaminicelesuntfolositepe scara larga pentru a amelioramancarimile, stranutul §i rinoreea (secretiamucoasa nazala)aparu-te in cursul febrei de fan §ia rinitei (inflamatiamucoasei nazale). Sunt folosite de asemenea in tratamentul reactiilor de hipersen-sibilizare, mai ales urticarie §i alte reactii alergice blande.. Daca sunt administrate rapid, pot fi eficiepte in combatereahiperreactivitatii la intepaturile de insecte. Efectele lor moderat sedative Ie fac utile in combaterea forme-lor u§oare de insomnie; sunt recomandate frecvent la copiii cueczeme pruriginoase, pentru a-i ajuta sa doarma mai bine noap-tea.. Antihistaminicele se dau frecvept la copiii cu varsat de vantpentru combaterea mancarimilor de la nivelul pielii.. Pot fi administrate pe cale intravenoasa, impreupa cu adrenali-na, in cazurile severe de anafilaxie. Aceasta este 0 reactie exage-rata fata de un anumit antigen, care determina eliberarea genera-lizata de histamina in organism.. Pot fi eficiente §i in edemul angioneurotic (urticarie extrema,insotita de umflarea ochilor, a buzelor §i a limbii).Nu sunt eficiente in tratarea simptomelor astmatice.
'-'
\..-IGranule de polen ca acestea (marite de 1800 de ori) producfrecvent febra de fan -sau polinoza. Antihistaminicele sunt
eficiente in suprimarea simptomelor care apar in febra de fan.
